ANUL IY No. 920
A DOUA ED1T1UNE
VINURI 16 (21) DECEMBRE 1888
N'JMERU L \§ B4|\| NUMERUL
ABONAMENTELE
INCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bncnrenci: La casa Administraţiunsl. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Străinătate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale,
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL IJ) BANI NUMERUL AXU NOU BILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agence Havan, Place de la Bourse, 8 Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAIUS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S*. Ger-mnin, Nu. H I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3»—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINlS TRA 77 UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
LlHEHUl SI DEMOCRAT!
DOUE RELE
DEPUTAŢII SI ADMINISTRAŢIA
DISCURSUL
D LUI
ION N. IANCOVESCU LOGODIŢII
LIBERAL! SI DEMOCRAŢI
Foarte mulţi din liberalii noştri!, care n’au fost nici o dată prea stabili în idei, susţin că a fi liberal şi domocrat este absolut acelaşi lucru, şi deci, dacă democraţii au fost tot d'auna pentru intervenţia Statului apoi şi liberalismul a fost tot aşa sad a fost alt-fel in chip numai es-cepţional.
Ideia aceasta este grozav de greşită şi iacă de unde vine eroarea.
Liberalismul este ceva aparte care însă nu exclude democraţia, din contră în cele mai multe caşuri, liberalismul contribue la ridicarea democraţiei. Partidul democratic însă esclude mai tot-d'auna liberalismul şi istoria este de faţă pentru a arăta or-cuî acest lucru. Unii, liberalii cred în progresul-omenirei şi prin urmare al claselor populare, prin egalitatea înaintea legei şi prin libertatea individului, cei-l’alţî, democraţii,nu ved progresul şi prin urmare binele maselor de cât în nivelarea societâ-ţel, în egalitatea mai mult sau mai puţin deplină a condiţiunilor indivizilor, realisată prin intervenţia Statului, Unii, liberalii, au luptat tot-d’auna pentru mărginirea puterei Statului; cei-l’alţî, democraţii, au luptat nu pentru a mărgini puterea Statului, ci pentru a pune mâna pe Stat şi a se sluji de el pentru a realiza ideile lor. Unii au ca ideal libertatea, din care cred că va eşi fericirea omenire! prin înălţarea individului, alţii au ca ideal egalita tea condiţiunilor, cu sacrificiul li bertâţei.
Ast-fel Herbert Spencer defineşte liberalul aşa :
«Un om care cere cât mal mult desfiinţarea constrâng erei», şi în altă parte defineşte aşa rolul liberalilor : «Funcţiunea liberalismului în trecut a fost de a micşora puterea regilor Funcţiunea adeveratului liberalism în viitor va fi de a limita puterea par lamentelor». Adecă de a se opune o-biceiului de a se face legi interven-ţioniste care se regulamenteze drepturile şi se violeze libertatea cetăţenilor.
De altmintrelea aşa înţeleg lucrurile mai peste tot liberalii, şi în Franţa ca şi în Belgia, ca şi în Germania ca şi în Austria, ca peste tot, afară de Anglia, partidul liberal se pronunţă contra intervenţiei regulamentare a Statului: In Anglia partidul liberal sau o parte dintr’ensul este în sdever interver ţionist, dar iacă cum explică tot Spencer acest fenomen curios :
«Şi cum oamenii care au fost încredinţaţi că viitoarea or .anisare socială le va aduce imense bine-facerl, afl dreptul e-lectoral, resultatul este acesta : Pentru ca sfe obţie voturile lor, candidatul tre bue sb se abţie,cel ouţin dea le proba falsitatea convingerilor lor, dacă nu se In tâmplă, că, cedând ispitei, să afirme că oonvingerile sale sunt de acord cu ale lor Ori ce candidat pentru parlament este împins de a propune sad de a susţine
câte un nod act ad captandum. Mal mult, chiar şefii partidelor, acel care caută să se menţie la putere, ca şi acel care vor să a jungă la putere, caută lle-care de a câştiga aderent,! mergând unul mal departe de cât cel-l’alt. Fi» care vizeaza popularitatea, făgăduind, mai mult de cât a
făgăduit adversarul seu................
şi deputa(,ii ad destul de putină conştiinţă pentru a vota tn favoarea unor propuneri al căror principia li se pare greşit, numai fiind-că interesele partidului şi nevoile realegerii le cer o asemenea purtare. Şi ast-fel o politică proastă este apărată chiar de aceia care II v6d defectele.»
La starea de decadenţă descrisă de Spencer şi la care a ajuns o mare dar bătrână naţiune, voeşte d. Io-nescu se ne ducă pe noi, popor te-ner, în numele unui liberalism de contrabandă şi de care liberalismul adevărat are groază?
Dar este uimitoare afirmarea a-ceasta că liberalismul nu ecsclude intervenţia ecsagerată şi regulamentară a Statului !
întreaga istorie a liberalismului nu este de cât lupta pentru a dâ-rîma a-tot puternicia Statului, şi toată doctrina liberală nu culminează de cât asupra acestui punct. Şi începând de la Turgot nu numai toţi marii economişti ai In mei moderne, dar toţi publiciştii liberali, ca lordul Macaulay, ca Benjamin Constant, ca Laboulay, ca Humbold, ca Royer-Colard, ca Jules Simon, ca Stuart Mii şi alţii, toţi pe rând au însemnat acest rol liberalismului, de a libera pe cetăţeni de constrângerea Statului.
Am zis acum câte-va luni că liberalismul piere, şi aşa este din nenorocire. N’am fost bine înţeleşi de toţi, şi sunt unii care au crezut că am zis că piere fiind că trebue se piară, fiind-că nu mai are nimic de realisat. Ei bine nu este aşa. Liberalismul piere nu fiind că nu mai are nimic de făcut, căci rolul seu este Încă mare, are datoria de a ’şi apăra cuceririle, contra absurdelor curente care împing societăţile către intervenţia ecscesivâ a Statului; liberalismul piere fiind-că liberalii desertează de la postul lor, de la trecutul lor, de la cuceririle lor, in ora de primejdie.
E trist, dar este aşa, şi nu cunoştinţele superficiale şi uşurele ale d-lui Tache Ionescu o se 1 scape de ruşine şi de moarte, dacă va continua se meargă pe drumul deschis de acest domn.
nimic mai lesne de cât de a induce autorităţile tn eroare prin schimbarea numelui şi din causa lipsei unui casier judiciar.
Gu o lealitate car8 ’I face cinste, d. Th. Rosetti a recunoscut ca un subprefect a isbutit—de şi osândii—să fle numit din nod, pentru câ ’şi a schimbat numele şi cu numele ast-fel schim bat s’a strămutat In altă localitate.
E mai mult de un nn de când tn ziarul nostru am arătat cu deamănuntul toste relele ce decurg din schimbarea numelui fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi decât publicarea făcută în Monitorul Oficial. Am arătat cum a-ceste procedări lăsate la bunul pisc al fie căruia produc o adevărată turburare tn actele slăreî civile, cum faliţii din-tr’un oraş se permută In altul, schim-bându şl numele, şi reîncep acolo din nou comerciul lor, şi am cerut ca guvernul să vie înaintea Corpurilor legiuitoare cu un proiect de lege pentru proprietatea numelui.
Mărturisirea făcută tn Cameră de d. Preşedmte al Consiliului dovedeşte cât de trebuincioasă ar fi o asemenea lege.
Mal rămâne Insă o măsură pur administrativa de luat, măsură care intră In atribuţiile Ministerului justiţiei : Înfiinţarea casieurilor judiciare, alt fel zis, distribuirea pe circumscripţiun! judecătoreşti a tuturor sentinţelor rămase definitive în materie corecţionalâ şi criminală.
Când fie-care tribunal va avea aşezat in dulapuri pe ordină alfabetică tot trecutul celor ce au fost osândiţi, când nici o funcţiune nu se vamal încredinţa de cât după ce postulantul va înfăţişa un extract după casierul său judiciar, atunci de sigur că nici o autoritate nu va mai fi expusă să aibă In stnul ei oameni care ad fost osândiţi şi despre al căror trecut nu ştia nimic.
Legea pentru proprietatea numelui nu cere nici o cheltuială, iar casieurile judiciare se pot înfiinţa fără mari sacri ficiurl băneşti,căcisupuindu-se fie-care extras la o taxă de timbru, cheltuelile de administraţie şi organisare s’ar a-coperi foarte lesne şi foarte repede.
Trebue să se ştie deci că până când vom rămâne în starea actuală, adică cu dreptul de a’ţi schimba numele şi fără mijloace de control asupra trecutului unui om, Ministerele vor fi pururea expuse să numească zilnic în funcţiuni oameni care ad fost osândiţi la închisoare pentru delicte săvârşite în cine ştie ce judeţ al ţărei.
TELEGRAME
AGENŢIA IIAVAS
Paris, 26 Decembrie.
Senatul a adoptat bugetele frumoaselor arte. Ministrul instrucţiunii publice a tps-pins o moţiune având de scop să stabilească un drept de intrare asupra musse-lor.
Vlena, 26 Decembrie.
Corespondenta Politica crede a şti că arhiducesa Maria Valeria fiica Împăratului s’a logodit cu arhiducele Franţ Salvator, fiul arhiducelui Carol Salvator.
Londra, 26 Decembrie.
Corespondentul ziarului Daily-News la Petersburg desminle ştirile privitoare la boala împărătesei Rusiei.
Roma, 26 Decembrie.
D. Mancini, fost ministru, a murit azi-
DOUE RELE
Erî, deputatul co’egiuluî al II lea de Vlaşca, d. Dimitriu, a adresat Ministrului de Interne o interpelare asupra administraţiei acelui judeţ.
Nu ne vom ocupa aici nici de limba-giul ciudat ald iui Dimitriu,nici de fondul interpelăm d-sale ; vom extrage însădincuvintelece ad fost rostite chiar de d. Preşedinte al Consiliului de Miniştrii dovada că în ţara noastră nu e
Vlaşca, or voiâ trece In oposiţie şi me voiu uni chiar cu socialiştii».
Pe lângă că o asemenea declaraţiune o dovadă de convicţiuni politice foarte slabe, dar ea tinde a perpetua sistemul colectivist al amesticului deputaţilor iu administraţiune, a sistemului care constă în oferirea sprijinului politic în schimbul con-cedărit unor situaţiuni locale nelegitime.
Trebue se sa ştie o dată pentru tot d’a-una, că deputaţii sunt chemaţi a face operă legislativă şi câ ei trebue se se recomande alegătorilor lor prin votarea de legi utile, iar nu prin dobândirea de funcţiuni pentru favoriţi.
Şi alegătorii trebue se ştie că ei nu trebue se ceară deputaţilor de cât a le face legi bune.
Cât pentru funcţiuni, cetăţenii n’au de cât se le ceară d’a dreptul de la autorităţi, şi, cel puţin o dată pesâptâmânâ, ori-ce ministru trebue se acorde audienţe chiar celor mai obscuri solicitatori, care neavend protectori se poată înmâna ministrului titlurile şi certificatele pe bazele cărora doresc a ocupa o slujbă.
Aşteptăm de la guvern ca fără şovăire se aplice necontenit acest sistem.
Slăbiciunile d-lui Ion Brătianu, în această privinţă, l’au pierdut. Sperăm câ guvernul actual se va folosi de lecţiune, şi dacă va fi nevoa, va şti se inaugureze o politică de rezistenţă în contra pretenţiunelor nelegitime ale deputaţilor pentru a restrânge pe aceştia în limitele operii lor legislative.
>
DISCURSUL
DOMNULUI
DEPl-TATII SI MISTRATIim
D. Ion Dimitriu a desvoltat eri în Cameră interpelarea sa privitoare la administraţiunea judeţului Vlaşca.
Această interpelare a avut o parte bună şi o parte rea.
Ea a fost bună în felul acesta, că a dat pe faţă unele abusuri de care se faceau culpabili impiegaţii inferiori ai administraţiunei, şi a deschis ast fel ochii miniştrilor asupra acestor fapte.
De altminteri d nu Th. Rosetti a răspuns că unii funcţionar', despre a căror incorectitudine îi s’au dat dovezi pipăite, au şi fost destituiţi. Şi sperăm că în urma interpelării d-lui Dimitriu, ministrul de interne va face serioase observaţiuni prefectului local şi va lua măsuri pentru a curma răul.
Intru aceasta, interpelarea d-lui Dimitriu a fost bună, şi noi nu putem de cât să îndemnăm pe deputaţii care au cunoştinţă de fapte incorecte, d’a la da pe faţă, în public, la ziua mare, căci prt ferim ca aceasta să se petreacă în şedinţele publice ale Camerii de cât în culoarele ministerelor.
După ce însă a expus faptele, d. Dimitriu a tras din ele unele con-cluziuni pe care nu putem de cât să le desaprobâm.
D-sa a zis ministerului : «or veţi face aşa în administraţia judeţului
www.dacoromanica.ro
ION N. IANCOVESCU
(Şedinţa de la 7 Decembre t888)
D. I. N. Iancovescu : D-lor deputaţi, atât proectul de adresă al majorităţei, cât şi acela al minorităţei sunt aproape identice, cu o singură deosebire câ prin proiectu minoritâţel separe că se voeşte a se accentua niţei mai mult şi mai departe principiilecoprinse în cele două proiecte de lege relative la îndreptarea stare! săteanului. ERe însă o deosebire mal serioasă în proectul majoritate!, şi aceasta deosebire este în cele câte-va cuvinte care spun că pe lângă proectul de lege pentru tocmelile agricole şi cel pentru vânzarea moşielor Statului la săteni, se va îngrji a se lua şi alte măsuri menite a da prosperitate sătenilor.
Tocmai această deosebire, această a-dăogire mă face să iad cuvântul şi să susţin proectul majorităţei, de şi întru cât priveşle legea tocmelelor agricol© declar de pe acum câ ’mi fac reservele mele.
D lor, iertaţi-mă că vă vorbesc din nou de cestiunea ţăranilor, dupe ce aţf tratat’o trei zile. O fac însă fiind-că vorbindu-vă despre ea, vă void vorbi despre lucruri despre care nu s’a vorbit şi fiind câ îmi este necesar, pentru a stabili punctul med de plecare. Sunt dator ca să iad lucrurile ceva mal departe şi să caut mai cu seamă în trecut oare-care norme, oare care argumente pentru ceea-cevoid propune pentru viitor.
D-lor, să ’mi daţi voie să mă ocup puţin de îndelunga activitate a partidului liberal în cestiunea intereselor ţăranilor, şi resemat pe opiniunile celor mai însemnaţi din membrii acestui partid să vă arat că, ceea-ce se cere acum, de toată Camera, de toate partidele noastre politice şi ceea-ce eu nu combat sunt nişte atentate la egalitatea civilă, la proprietate şi la libertate, sad cel puţin aşâ era părerea liberalilor acum câtă-va vreme.
Să’mi daţi voie d lor. să mă întreb cum, prin ce concurs de împrejurări ciudate şi fatale, pa titlul liberal care a început cariera sa în ţara românească la 1848 prin cuvintele : libertate, egalitate, fr«ternilaie, respect la persoane, respect la proprietate, a ajuns astă zi prin faptele, prin legiie propuse de cei mal autorisaţi membri ai săi, să compromită şi libertatea şi egalitatea civilă şi proprietatea şi dacă este să credem cele spuse de d. Dobrescu de la Argeş cu privire la sentimentele sătenilor şi naţionalitatea ?
A ajuns, d-lor, partidul liberal la a-ceast resultat desastros nu din causa ideilor liberale atât, cât tocmai pentru că nici odată nu a lucrat prin libertate, şi prin principiile sale, sad când s’a întâmplat să se conforme principiilor liberale, nu a făcut aceasta de cât cu partea cea mal exagerată a principiilor liberale, de cât cu partea aceea a acestor principii care era mai egoistă şi mai puţin umanitară.
Când s’a discutat cestiunea ţăranilor de dd. Panu, Dobrescu şi Nădejde, s’a degag at din discursurile d-lor aceste lucruri, care pentru mine sunt adevărate deposiţiunl In contra partidului liberal, In faţa istoriei, s’a degagiat din discursurile d-!or următorul lucru : câ ţăranii nu ad noţiune de legalitate, de noul drept politic care ne guvernează, că ţăranul nu se bucură de beneficiile legilor care guvernează ţara românească.
Aşa este d-lor, dar dacă ţăranii nu ad noţiune de legalitate, dacă mal cu seamă ţăranii nu ad noţiune de drept public, dacă după cum ştiţi din istoria răscoalei ţărăneşti, au crezut lucru cam ciudat pentru o ţearâ care se pretinde Constituţională şi care se guvernează singură, dacă ad crezut că Statul poate să intervie, să le atribue lor în loturi, proprietăţi străine, să intervie în tocmelile agrico'e şi să rrgulamenteze aşa în cât se atenteze la proprietate; causa e (după mine tot partidul liberal care n’a făcut nimic ca să distrugă vechia noţiune de drept public, istoric, care este cam exagerată câDd se spune că Domnii cei vechi avead obiceid de ’şî împroprietăread soldaţii, după răsboaie, dovada că de mult domeniul public să sfărşise de oare-ce sunt Domni cari ad trebuit să cumpere moşii chiar când voiad să doteze câte-o mo-nastire. Ori cum Insă, d. Dobrescu de la Argeş, v’a spus că ţăranii cred în a tot puternicia Statului şi In aceestâ legendă a tmproprietârirel, care vine de acolo, că Domnii noştri! cei vechi concentrând tn mâinile lor şi puterea executivă şi puterea legiuitoare şi puterea judiciară, păreauln ochii maselor, că sunt în adevăr distribuitorii pământurilor în această ţară.
Partidul liberal însă, nu numai că n’a căutat să facă să se depărteze din mintea ţăranilor această noţiune a dreptului public, care devenise arhaică,dar încă, prin proiectele sale de legi, prin discurile sale, prin atitudinea sa a în-curagiat din contră continuarea acestei noţiuni greşite a dreptului public, şi astfel mă veţi ierta se spun că partidul liberal faţă cu răscoala ţărănească a jucat aproape rolul de 8gent provocator.
Pe de altă parte partidul liberal a sărăcit pe săteni prin lipsă de protec-ţiune, prin ne îngrijire, prin lipsă de solicitudine care a mers foarte departe. Să iad numai un exemplu : faţă cu condica civilă, l’a lăsat mai lipsit de pro-tecţiune, mai isolat de cât e lăsat ţăranul In toate ţările cu regim liberal, de şi aco'o dreptul civil este resultatul desvo ţârei istorice a ţărei şi deci mal cunoscut şi mat accesibil tutulor.
In tot d’a-una d lor, pentru interese electorale partidul liberal a căutat să făgădu'ască sătenilor In numele Statului, lucruri pe care nu aveau dreptul să le fftgaduiască, şi ceea-ce eşi mai trist, dupe ce au făgăduit, au căutat tot-d’a-una ca să nu le împlinească. Mi veţi da voe să vă citesc câte-va părţi din discuţiunile urmate în Cameră, atât In privinţa legei tocmelilor agricole cât şi în privinţa legei pentru vinderea moşiilor Statului la săteni pentru ca să vedeţi cum aceste legi, cu expunerile lor de motive şi cu discuţiunile urmate In Cameră asupra lor, erad de natură dupî opi-iia unor liberali din cei mal autorisaţi, să hrănească ilusiuni deşerte în mintea săteanului.
încep cu vinderea moşiilor Statului. La 1885 s’a propus un proiect prin care se modifica întru câtva legea pentru vinderea bunurilor Statului. Atunci a venit d. Pallade şi a propus un amendament în care să coprinde întreaga economie a legeî, pe care o s’o votăm ; d. Pallade cerea ca moşiile să se vînză numai la săteni, numai în loturi mici şi fără nici o plată la început. Ei bine iată părerea membrilor autorisaţi din partidul liberal asupra acestor idei: D. Ko-gălniceanu combătând pe d. Pallade zicea :
«Dar vă pot asigura un lucru, că acel care a decretat acea lege mare şi a plătit o mu-ind In exil, si eu care ’i am pres^ntst o ca să o subscrie şi am plă-tit'o cu amare lacrim , nu sm Înţeles nici el, nici ed, să sfi râmăm privilegiile proprietăţei celei mari ca să creăm privilegii pentru proprietatea mică...»
Şi mai departe tot d. Kogâlniceanu zice :
«Dar ed dacă aşi fi ştiut că, în urma legei de la 1864, avea să vină un timp să nu mai rămână o singură proprietate mare în România, mal bine ’mf-aşl fi tăiat mâna ca se nu mal subscrid a* cea lege.»
Sfârşind d. Kogălniceanu, zice ;
«lata ce vă zice omul de la 186 i care am adus aceasta soluţiurie silnica, care am călcat jurcmâatul meu ca să fac pe ţăran proprietar; el vine sg combată astă zi ori ce Încercare pentru a creea In această ţară bine cuvântată o noug lege revoluţionară »
Iată acum, d-lor, şi opinia d-lui Fle-va, care combatea nu amendamentul d Iul Pallade, dar cliţar modificarea le-gel vtnzârei bunurilor pe ore o propunea guvernul de atunci, adică legea care este astazi In vigoare :
«Principiul este cel enunţat de d. Ko-gâlniceanu cănd a combătut pe d. Pallade, ca Statul nu darueşte niraenuî moşii, că uoi nu mal Împroprietărim azi pe nimeni, că era Împroprietăririlor a trecut, şi că fie care om nu are de cât un singur drept, dreptul de a munci liber şi prin muncă libera sS-şi Îmbunătăţească soarta. Dacă dar Statul este stăpân pe moşiile sale, cu ce drept veniţi d-voastre sg ziceţi că Statul nu poate vinde cutărei persoane? Greşită este ideea aceasta, căci are. un caracter străin de legea vlnzărel bunurilor Statului. Acemenea idei ne pot duce prea departe pâng la violarea dreptului de proprietate.»
Şi mal departe d. Fleva continuă astfel :
«Trebue sS mg Îngrijesc, d-lor fiindcă ah început pe ici pe colea a se ivi idei de acestea, care nu au fost pgng acum, că pentru unii ar fi un drept la pământ, că de ce numai cutare şi cutare sg aibă pământ? Şi ori cât de imaginară, ori cât de rătăcită ar fi sursa din care se trag aceste idei, eh nu voesc sg se Incuragie-ze propagarea lor.»
Aşa calificad membrii autorissţî ai partidului liberal legea pentru vlnzarea moşiilor Statului.
EH n'aşi avea nimic de zis, ba chiar recunosc căd nil Fleva şi Kogâlniceanu erau in doctrina liberală când vorbiau aşa. Iată lnsg ce zice expresiunea cea mal autorisată a partidului liberal, preşedintele consiliului d. I. Brătianu :
«Eu, ştiind că astăzi are se se discute aceasta cestiune, am venit cu un autor care e economistul reacţiunei Paul Le-roy-Baulieu, care nu cade pe tgrâmul socialismului, care lnsg,faţă cucei alţi mal Înaintaţi e reacţionar, nu de reac-ţiune divină feudala, dar reacţiunea acelora care vor mari domeniuri.»
Aşa dar, pe când d. Fleva şi d. Ko-gălniceanu se speriau unul de amendamentul d-luî Pailade, şi cel-alt de proiectul, care a devenit legea astăzi In vigoare, d. I. Brâtianu venia şi numia reacţionari. pe unul dintre economiştii cel mai liberali, desemnându-’l ca atare opiniunei publice din ţară, fiind-câ dânsul voia şi domenii mari. Această exe-cuţiune sumara a unui economist pentru că voia şi domenii mari, şi care nu cu puţin a contribuita deştepta duşmanii primejdioase In contra proprietate! mari; iata pe ce o întemeia d. Ioan Bră-tianu: «De aceea am venit cu Beaulieu, şi ca sg nu vg citesc mult, vrâ voi spune numai atât, fiind că n’am citit mult din această carte, abia astazi la 4 ore dimineaţa am luat-o In mână.» (Ilaritate.)
Va sg zică d. I. Brătianu califică pe representantul cel mal autorisat al economiei politice liberale de reaeţ onar dupe ce Insâ ’l avusese in mână numai o jumătate de ceas. (Aplause, ilaritate).
Trec, d-lor, la legea tocmelilor agricole şi Înainte de a veni la discuţiu-nea ce a avut loc în Cameră, daţi-’mî voe sg vg citesc câte-va exlracte din jurnalul oficios de pe atunci, Românul, ziar cu atât mai oficios cu cât era ziarul Însuşi al ministerului de interne.
D nu Rosetti propunând modificarea legei tocmeli or agricole, proprietar:! alarmaţi s’ah Întrunit la Iaşi şi iată cum Românul de la 13 Ianuarie 1882 trata pe proprietarii care se întrunise acolo:
«întrunirea a avut caracterul conver-«ticalelor stăpânilor de negri, care a-
«desea se Întrunesc, se sfătuesc şi ho-«tărăsc împreună mijloacele de a ex-«ploata pe acei pe care ’i cred ursiţi «numai de a munci tot-d’a-una fără a «avea nici macac dreptul de a spune că «munca ce li se cere trece peste putinţa «omenească».
Şi în Românul de la 3 Februarie 1882 iacă ce se spune :
«Şi fiind ca mărginirea termenului «de Învoială oprea ca învoiala să nu «treacă nici In muncă, nici In preţ peste «dreptate şi peste cât omul poate lu-«cra, aprobăm acest proect».
Iar la 17 Ianuarie Românul zicea:
«Pentru ce oare proprietarii întruniţi «la Laşi protestară cu atâta energie?
«Au dânşii interes ca naţionalitatea «română sg dispară ?
«Aii interes ca răul vgzut, cunoscut «şi recunoscut de toţi sg dureze încă ?
«Nu credem; şi dacă In capul şi In «inima cuiva a putut pătrunde o ase-«menea rătăcire, aruncâ’şl ochii peste «fruntarie şi va vedea unde duce nepâ-«sarea In resolvarea echitabila a ces-«tiunelor agricole, va vedea ce resul-«tate dureroase şi slngeroase aduce «împotrivirea de a resolvi asemenea «cestiunl mal laainte de a ajunge cuţi-«tul la os.
«In Irlanda curge slugeie şiroae, oa-«menii se omoară pe strade şi forţa «publică este neputincioasă de a potoli «ura şi indignarea».
In contra acestei legi şi ma! cu seamă contra motivârel el, aşa cum s’a făcut, s’a ridicat cu drept cuvânt d. Kogâlniceanu şi iarăşi a repetat că d sa, care a făcut împroprietărirea la 1864, nu înţelege că in ţara Româneasca sg se mal vorbească de cestiunea agricolă ; d-sa zice :
«Pentru ce sunt trataţi proprietarii «din Mo dova ca nişte exploatatori de «negri, pentru ce proprietarii de din-«colo de Milcov sunt luaţi, când unul «când altul întocmai cum se face cu «acel cap de turc vopsit negru, In care «fie-cine poate sg tragă cu pistolul şi «cu carabina injuriei şi a calomniei».
Şi când a venit legea la Senat d-nu Voinov zicea :
«Mal am Încă o autoritate 1n favoarea «mea. Am In mâna mea o broşură care «mai cu drept s’ar putea intitula broşura «de jos In sus, şi de sus In jos; căci tot «ce am Înţeles ca cată sg se speculeze cu «această broşură, este... de sus în jos «sau de jos In sus; iar când vom citi'o «întreagă vom vedea că, începe cu oare-«cari principii, ca cum această persoană «pune principiul sacru şi nestrămutat «al adevărului, şi apoi conchide îudatâ «contra acelui principiu. D-lor, cu tot «respectul ce port persoanei subscrisă «in josul acestei broşure, vă declar că «că n’aşi fi citit’o şi luat ca o autoritate «in spr jinul meu, dacă n’aşi şti că a-«ceastâ broşură este refrenul a tot ce «s’a zis în jurnale autorisate şi dacă «n’aşi şti că aceasta este tendinţa capi-«lor partidului dominant, prin urmare, «spiritul care împinge, sau dă direc-«ţiuue chiar şi In guvern. Aşa dar, ve-«deţi că această broşură are mare au-«toritate In incinta Senatului, şi pentru «aceea mg raportez la ea. Ce ne zice ea, «şi prin urmare, corefeii partidului li-«beral, aceia car de la 1848 şi pâuă azi, «ah căutat să arunce şi sg prindă rădâ-«cină ideile liberale ?
«Iată ce se zice In această broşura ; «Lr gea tocmelelor agricole din 1866 şi «1872 este contrară Constituţiuneî...
«Ea provoacă, încuragiaza şi ocro-«teşte abusul. E ucizgtoare pentru sâ-«teni şi deci pentru ţara întreagă.
«Constituţiunea noastră, ca toate ce-«le-ce recunosc drepturile omului pro-«clama principiul egal.tâţeî înaintea le-«gel.
«Acest principiu a rămas până azi «pentru marea maioritate a ţărel, nu «numai neaplicat, ci cu îndrâsneală a «fost călcat In picioare.
«O lege de excepţiune, o lege nu ega-«litară, pătează încă frumoasele institu-
«ţiuni ale Românieî. Aceasta este legea «tocmelilor agricole.
«Şi mai departe adaogă, că ea sapă o «prăpastie între proprietari şi muncitori dde pământ, mai departe zice: că o toc-«meală nu poate exista de cât ca resul-«lat a două interese salt douâ voinţl...
«Iata, d-lor, ce zice şi organul auto-«sat al partidului liberal, care In mare «maioritate este In Senat şi In Cameră «şi care este representat prin banca mi-«nisterială.
«Legea de tocmeli agricole este o leg:e «excepţionala, ea este In contra Consti-«tuţiunei, ea pătează frumoasele insti-«tuţiunl ale României.
«Apoi întreb, când aveţi această con-«vincţiune, că Constituţia la 1866, a «creat dreptul de egalitate şi libera ac-«ţiune a tutulor, Înaintea legei, când «credeţi d-voastre, ca a mal existat, o «lege excepţionala de munca agricolă, «este contrariu Constituţiuneî, apoi cum «veniţi cu o lege contra Constituţiuneî?»
Aşa zicea d. Voinov.
Mai este tnca ceva care poate sg explice rescoala ţărănească, şi Onor. nostru vice preşedinte, d. Cozadini, a adus in Cameră ia 1882, când se discuta legea tocmelilor acest lucru, şi a protestat în contra cuvintelor netnţelepte cari le rostea d. Bibicescu, prim-redactor al Românului, care publicând o broşură : zicea : «Ţăranii suferi şi tac, ei n’au vorbit, dar va fi teribil lucru când va va veni timpul sevorbeascâ».
Fiind-că, d-lor, suntem In această cestiune, şi fiind că-alaltâ-eri d. Laho-vari, răspunzând d lui Tache Ionescu, aducea exemplul proprietarilor mari români, cari cu ocasiuuea Împroprietărire! ţăranilor, ah făcut sacrificii cu două treimi din moşiile lor; şi fiind-câ s’au ridicat contestaţiunî şi s’ah zis că aceasta s’a făcut prin lovitură de Stat, daţi’mi voe sg iau mărturia d-luî Ro-selti, şeful partidului liberal.
(Sfîrşitul pe mâine)
IIFORMATIUNI
Secţiunile Camerii au ales delegaţi pentru proeetul de lege prin oare se prelungeşte convenţtunea comercială cu Franţa pe dd. Col. Vrabie, N. Blaremberg, Em. Ma-vrocordat , Cozadini, C. Cogâlni-ceanu, Garacostea şi Oroveanu.
Toţi delegaţi sunt favorabili propunerii primite şi de guvern d’a se prelungi convenţiunea pe un an în loc de şase luni.
Eri s’a şi întrunit comitetul delegaţilor şi a ales raportor pe d. N. Blaramberg.
-îi1»-
Ghcorghe Soare confruntat cu fostul căpitan Stăm iulescu a menţinut declaraţia sa.
Căpitanul însă, neagă chiar de a’şi maî aduce aminte de figura lui Soare.
Dupe aceastiâ primă confruntare d. Tatăranu va începe se verifice unele declaraţiuni făcute de Soare.
Delegaţii aleşi eri de secţiunile Cameru sunt favorabili proectului de lege prin care se acordă o sub-venţiune de 200,000 fr. comitetului naţional care pregăteşte participa rea României la exposiţia din Paris, a*
In urma avizului avocaţilor Statului ministerul de resbel va intenta o acţiune civilă de despăgubiri contra Fraţilor Maieanî.
Cu intentarea acestei acţiuni au fost însărcinaţi dd. avocaţi ai Statului Missir şi B. Brătianu.
D. Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei urmen i a lipsi cât-va timp de ia podul seu, d. N. Lrdy-genski prim-spcretar, va gera lega-tiunea imperială ca însărcinat de a-faceri.
Unele ziare au anunţat că d. judecător de instrucţie Pretorian, ar fi chemat la cabinetul seu pentru ca se’i asculte, pe mai mulţi dintre aceia, pe care martorii chemaţi în afacerea de la 5 Septembre, ’i-au arătat că au sevârşit devastările de atunci.
Ştirea este neexactă. D. Pretorian n’a terminat încă cu ascultarea martorilor.
Eri a fost ascultat şi martorul Leonte Constantinescu.
Azi se fac la Galaţi alegerile judeţene pentru acest district.
Procesul rescoulei Berceni-Do-breni
Din causa lipsei de spaliu, dăm aci în resumat, urmarea desbateri-lor procesului Berceni Dobreni.
Martorii apărare! au declarat că acusaţii nu sunt singuri vinovaţi, şi că dacă s’au făcut devastări le-a făcut satul întreg, afară de aceasta martori aperârei au depus că acusaţii sunt oameni de treabă şi că în daraverurile lor au fost foarte cins-tiţ\
Dupe aceasta, a luat cuvântul d. procuror Voinescu-Boldur care în-tr’o cuvântare clară, logică, şi perfectă în analisa faptelor, a arătat că nu miserianicî alte motive temeinice n’au făcut pe ţăran să se răscoale, ci instinctele lor rele.
Energica pledoarie a d-lui Voi-nescu Boldur a avut cel mai bun e-fect.
D. Gânesau ca apărător al ţăranilor a căutat să releveze relele administraţiei brutale şi abusive.
D. Bosie, cerând achitarea tuturor preveniţilor, a zis că juraţii trebue să ’i achite de oare ce nu sunt singuri ei vinovaţi, ci satul întreg.
D. Bosie a sfârşit zicând că nimeni nu e devină pentru răscoala ţăranilor, mai mult de cât noi (adică li-beralii-colectivişti de sigur) care tot-d’a-una am promis ţăranilor şi nici o dată n’am făcut ceva pentru dînşb.
D. Bosie, precum se vede, a fost mult mai raţional de cât coreligionarul seu politic Disescu, care a a-runcat toată vina rescoalei pe conservatori şi pe oposiţia unită.
După d. Bosie, d. Nicolae Fleva luând cuvântul, a arătat, că nici o probă serioasa nu există în contra acusaţilor, şi că toată instrucţia a fost făcutăîntr’un mod foarte superficial.
Apoi d. Fleva a pus în evidentă cu termeni foarte energici, cruzimea fostului sub prefect colectivist Perieţeanu, care si h-ngiuia şi tortura pe ţărani care nu voiiu să as culte poruncile sale.
La orele 9 d. preşedinte declară desbaterile închise, şi face obicinuitul resumat.
La orele 9 1/4 curtea cu juraţi intră în camera de deliberare.
După o deliberare de o oră, curtea cu jurat achită pe trei din preveniţi, pe 9 dintre ei ’i condamnă la câte un an închisoare corecţională, şi pe
alţi 5 la câte cinci ani de reclu-
siune.
Unu din acei cari au fost condamnaţi la un an închisoare, a-nume Nestase Sandu, auzind sentinţa în contra lui, a căzut leşinat. Imediat au fost chemaţi d-nil doctori Vianu şi Leonte, pentru & da primele ajutoare bolnavului,care fu transportatimediat la spital,unde e greu bolnav.
Acest incident a produs o mare emoţiune în public.
-SS8-
Spiritualul nostru confrate, d. C. C. B&calbaşa, aflam că a presintat teatrului o comedie originală tn trei acte, care a fost citită şi primită de direcţiunea teatrului.
Piesa d-lui Bacalbaşa care va fi pusă în repetiţie chiar mâine, e o satiră a moravurilor noastre politice.
D. St. Sturdza, noul primar al Bârladului,cu prilejul concertului dat de d-na Joselina Sturdza pentru participarea României la expoziţia din Paris, & rostit o gingaşe disertaţiune, pe care a publicat’o într’o mică broşură intitulată : Observaţii şi schiţe comparative asupra poetului Mihail Eminescu.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Mişcarea electorala parţiala
Suntem informaţi, zice un ziar din Ploieşti, ca pentru locul vacant de Senator la colegiul II se vor presenta ca candidaţi, între alţii: Archiereul Calis-trat şi d. Petre Gradişteanu.
Cel d’ântai ’şi va pune candidatura, ca independent de şi pe sub mână ar fi sprijinit de d. senator Grecianu, unul din stâlpii regimului în localitate. Nu înţelegem de ce P. S. Archiereul Calis-trat obraz bisericesc ţine pentru o ambiţiune deşarta să înfrângă Constituţiunea ţârei, care închide monarhilor calea la parlament. Degeaba năzueşte P. S. la mandatul de senator, pentru ca nu are dreptul la aceasta după pactul nostru fundamental. Şi chiar dacă s’o alege are se fie invalidat şi noi vom fi iarăşi chiemaţl la urnă se facem o nouă alegere. Cruţe-ne dar P. S. Archiereul Calistrat de această osteneală şi nevoe.
Cel d’al doilea candidat este scos ia iveală, după cum se vorbeşte de disidenţi. Şi nu puteah oare se găsească altul maî bun? D. Grâdişteanu ,prea a scâldat-o tn ale politicei: nu a fost guvern In ţara românească, pe care să nu ’l slujvască d-sa, cum dar vine să solicite un mandat tocmai Intr’un judeţ şi de la un colegih independent şi e-minamente liberal?
In aceste vremuri grele pentru liberalism noi nu vom da voturile noastre unui suspect politic.
Nue aici locul pentru faimosul şef al bandelor dc bătăuşi de la şeapte nuci.
Nu e aici locul pentru cel ce se ţâra, pentru favoruri, la picioarele lui Ioan Brâtianu şi In urma ’l ocara.
Aici să vie un om statornic tn principii. onest— politiceşte vorbind — şi’l vom alege cu dragă inima,

FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
,67,
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
SAU
C01TAB1LILDE CHESTII!
XIX.
(Urmare)
Prelatul care simţea că De Lacy îş călcase făgăduinţa în urma sfaturilor sala, crezu că pentru onoarea şi reou-mele lui trebuia să înlăture urmărele neplăcute ce ar avea pentru prietenul şefi ruperea unei legături a cărei păstrare o cereah atât amorul cât şi interesul. El dojani pe stariţă, fiind că avea în privinţa căsătoriei, ca demni-tara a bisericel, nişte idei 1 atât de lumeşti ; îl bănui case face vinovată de egc’sm daca ţine la veclnicirea fa-mil ei Berenger ma!(mult de cât la mântuirea “sfântului mormînt, şi o ameninţă cu răsbunarea cerului, care o va pedepsi pentru gândurile el strimte şi lumeşti care o făceah să stăruiască mal
mult pentru interesele unei familii de cât pentru acele a le Intregel creştinătăţi.
Dupe ce o mustră cu asprime, arhiepiscopul îşi lua ziua bună de la stariţă, pe care o lăsă foarte supărată, de şi ea se ferise in înţelepciunea el de a răspunde cu semeţie părinteştel lui do-jane.
In aşa stare sufleteacă găsi conetabilul pe venerabila doamnă când, cu multa sfială, începu a’I lămuri cuvintele care’l siieah să plece Îndată In Palestina.
Ea primi această veste cu o demnitate răce ; ai fi zis că trufia ridica pănă şi cutiele rochiei sale negre şi a stiha ruiul seh, pe când asoutta amănuntele cuvintelor şi Împrejurărilor care nevo-iau pe conetabilul de Chester a amâna pe altă data îndeplinirea celei mal scumpe doriţi a inimei sale pănă la Întoarcerea sa de la cruciata la care era să plece.
—	Mi să pare, răspunse stariţa cu multă răceală, că cea ce’ml spui e serios şi nu vorbeşti nici, o de afacere nict-unel persoane care să îngăduie gluma— mi să pare, zic, că conetabilul de Chester ar fi trebuit să ne faca cunoscut eri gândurile sale Înaintea ceremoniei logodnei sale cu nepoata-mea Evelina Berenger ; ceremonie care avu loz In aşteptarea unei urmări cu totul deosebită de acea ce vine să ne vestească astazi.
—	Pe cuvlntul meh de gentilom şi de cavaler, venerabilă doamnă, nu mă
gândeam nici de cum atunci că voi fi silit a face un pas care e tot atât de dureros pentru mine pe cât e displăcut pentru d-ta, după cum văd cu supărare.
—	Nu înţeleg tocmai bine, Milord, cum să face câ eşti aşa grăbit. Cuvintele de care vorbeşti aveau fiinţă chiar eri; de ce abia azi ţ’ah lovit mintea aşa di viu ?
—	Mărturisesc... spun curat că prea mă lăsasem In nădejdea că voi capata o scutire a făgăduinţei mele ; dar arhiepiscopul jde Cantorbery, de multa rlvnă pentru causa cerului, n’a voit să ml-o dea.
—	Atunci, zise stariţa, ascunzându-şl mânia sub vălul celei mal mari răceli, cel puţin vei fi drept şi ne vel readuce la starea In care ne aflam eri dimineaţă ; te vel uni cu nepoata mea şi cu părinţii sei spre a cere nulitatea logodnei, care a fost făcută cu un scop Intru tot deosebit de cal ce al astăzi, şi vei înapoi acestei tinere persoane libertatea de care acum e lipsită prin legătură ce a făcut cu d-ta.
—	AI d-nă, strigă conetabilul, ce vrei de la mine ? Poţi fă ’ml ceri cu un ton atât de rece şi nepăsător să renunţ la speranţa mea, cea mai scumpă care aîntrat vr’o^datăţln inima mea?
—	Nu Înţeleg nici cum asemenea cuvinte nici asemenea simţiminte, Milord ; dar mi se pare ca ar trebui să fii puţin, foarte puţin stăpân asupra-ţl spre a renunţa cu totul la o speranţă a cărei îndeplinire să poate amâna uşor ani de zile.
Hugues de Lacy să plimbă prin sala de primire cu un aer foarte mişcat, şi nu răspunse mal mult timp.
—	Dacă nepoata d-tale, d-nâ, zise el în sfârşit, împărtăşeşte sentimentele ce mi-al arătat, nu voi fi drept nici către dlnsa nici poate către mine, de voi stărui a păstră drepturile ce logodna mi-a dat asupra el. Dar voi să 'ml aflu soarta, chiar din gura el. Dacă va fi atât de aspră pe cât mă face a crede cuvlntarea d tale, voi fi cel mal bun dintre ostaşii carului care plec In Palestina, căci nu voi lăsa In urma mea mai nicl-un lucru care m’ar putea interesa pe pămlnt.
Stariţa, fără a’i răspunde, chemă pe călugăriţă, şi’l porunci să roage pe nepotul el să vie s’o vadă Îndată. Călugăriţa o salută cu respect, şi să retrase.
—	îmi dat voe să te întreb, zise Hugues de Lacy, dacă lady Evelina cunoaşte Imprej urările care ah făcut să’ml schimb ast-fel planurile?
—	I am spus cuvlnt cu cuvlnt tot ce mî-a povestit azi dimineaţă arhiepiscopul de Cantorbery, cu care am vorbit In această privinţă mal de înainte, şi a le cărui spuse mi le-ai confirmat acum.
—	Fără îndoială trebue|să fifi recunoscător prelatului, zisa sonetabilul cu amărăciune, că a apucat Înaintea mea să mă scuze pe lângă persoanele cărora aş fi voit să arăt cu deamănuntul cuvintele care m’ah îndemnat a urma ast-fel, ca ele să le poată judeca cu Indurare.
—	Aceasta e o socoteală care o al cu
arhiepiscopul, Milord ; ea nu ne priveşte.
—	Pot spera, urmă De Lacy fără a să arătajignit de tonul secai stariţel, că lady Evelina a aflat aceasta nenorocită schimbare de împrejurări fără emoţie, vreah să zic fără displăcere?
—	E fiica unui Berenger, Milord, răspunse stariţa cu mândrie ; şi noi a-vem obiceih de a pedepsi necredinţa, sah de a o dispreţui, dar nu de a ne mâhni pentru aceasta. Nu ştih ce va putea face nepoata mea în caşul de care e vorba; sunt o femeie dedată vieţel religioase, depărtată de lume, şi n’o pot sfătui de cât să nu să tulbure şi să ierte greşelele precum porunceşte creştinismul, şi să dispreţuiască în acalaş timp precum să cuvine o asemenea nevrednică purtare. Dar are vasali, prieteni, rude, care, dintr’o pornire oarbă, Insuflată de onoarea lumească, o vor Îndemna de sigur să nu lase această o-cară fără răsbunare, dar de a face a-pel la rege, sau la armele vechilor soldaţi al tatălui eî, afară numai de nu i să va înapoi libertatea prin desfacerea unul legământ ce a fost adusă a’l face prin inşălâciune. Dariat’o, va răspunde ea Însăşi.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOHX - 16 DECEMBRE"""
cest ..-.m • ^j^Bsmtm^saswmsmm
TFLEORMA\
Exposititmca Universala din I*a-rls, Comitetul jud. Teleorman
AO mat donat acestui comitet următoarele persoane:
D-nu Gheorghe Burcă . . .		20
»	P. Damilescu ....	30
»	Învăţător al com. Pârlita	5
Pr.	Stuf. Pârvulescu . . .	10
D-nu S. Dumitrescu . . .		fi 50
»	Niculae Isaia ....	30
	S. Pârjicf. j		10
n	N. N. Penhas . . .	100
»	Focşaner şi Eiias . .	5
0	Papazoglu ....	8
»	Razi Pana . .	3
»	Ghica Georgescu . . .	10
»	Dr. Lupescu . . .	5
n	Panait Iacob . . .	10
»	I. Marcov . . .	5
»	L. S. Traian . . .	5
	M. E efterescu . . .	5
»	N. Constantinescu . .	5
»	D. Anghelescu . . .	5
»	Ch. Bâdescu . . .	5
»	A. D. Popov . . .	5
»	C. Dumitrescu . . .	5
n	I. Bade.scu . . .	5
»	Achii Emanoil . . .	20
n	G. A. Parmatescu . .	10
		327 50
Se adaugă suma încasată		104
	Total .	431 50
Preşedinte',: Elena Maiiciulescu
COVURLUIU
Tâlharii la druniu mare.
In ziua de 12 Decembre pe şoseaua Renilor la cantonul No. 9, zice Posta, a eşit înaintea unui negustor care mergea cu birja la Reni, vestitul talhar Vilcenschi supranumit şi perceptorul, care băntueşte de cât-va timp Dobro-gea şi Basarabia.
Negustorul a fost jefuit de vr’o 250 ruble In hârtii şi de alţi bani In aur, argint, şi de un ceasornic de aur. Tâlharul, după ce a săvârşit tâlhăria a plecat tn bălţile Dunărei şi de urma lui nu s’a putut da cu nict-un chip de către oamenii cari au fost vestiţi de negustorul şi birjarul jafuiţî la drumul mare.
Asupra aceleiaşi tâlhării Galaţii mal aduce următoarele amănunte :
Pe la podul care desparte Dunărea de lacul Brateş, un individ armat cu o puşcă a oprit trăsura In care era d. Beiu, comerciant de cherestea din Is-mail şi îndreptând arma In pieptul efilătorulul i-a cerut Intr’un mod cuviincios In iimba română bani.
D. Beiu fără nicl-o resistenţâ scoate din buzunar 470 ruble hârtie şi 270 lei In hârtie română, ceasul cu lanţ şi le da tâlharului.
Dupe acea hoţul s’a retras şi trăsura şi-a urmat drumul spre R-nl.
Este de observat că In tot timpul cât a stat trăsura şi s’a dat banii, birjarul nu s’a mişcat din loc, nici s’a întors să vadă ce i s’a întâmplat d-lul Beiu.
Tot In momentul acela, ce-va mal departe de’pod, acelaşi individ opri trăsura d-nel Cioca, născută Doca şi adresându-se In limba rusă II ceru bani. D-na Cioca i-a respuns ca n’are bani de cât numai giuvaerele din săculeţ In valoare ca de vr’o 500 lei.
Banditul primi săculeţul şi se făcu nevăzut.
Voinov, care ’1 acuzat că nu ştie să 'şi e-xerciie mandatul dc deputat.
D. 1. Lahovari deci iră, ca nu primeşte lecţiunl în această privinţă şi cu atât mal puţin de Iad Voinov. (Aplause).
Li sa at-*ta apoi deosebirea enormă dintre actuala majoritate şi majo-itatea colectivista, care vota orbeşte or-ce.
Majoritatea de azi nu e băgată la slăptn; ea va câula tot-d’a-nna s6 fie demnă.
«EQ am preferat, t rmuiâ d. I. I.diovari se stau 12 ani în vi iţa privată de cât să intru pe u?a cea mică; nu primesc deci lecţiunl de la aceia are s’ap bucurat de favorurile regimulu căzut! (Aplause).
D. Voinov iăspumle d-lul I. Lahovari, că n’a voit să ’l atace, că d-sa e vechii! liberal, ca a muncit 35 ani tn pjliticâ şi că ar trebui să nu fie atacat cu violenţă de un tânăr, care n’a avut nici timpul se facă răd sad bine 1...
D. Co/.adini, care a ocupat de la redeschidere fotoliul presidenţial, anunţă că s’a primit de la comitetul delegaţilor şi se va pune la ordinea zilei proiectul de lege privitor la reînfiinţarea porlurilor-france şi cel privitor laacordarea sumei de200 000 fr. pentru Exooziţ'a din Paris.
Se votează fără discuţie proectul pentru acordarea unui credit de 714 lei pentru casa p nsiunilor.
D. Al. Marghiloman depune la biurou bugetul căilor f erate şi cere urgenţa, care se admite pe Sâmbătă.
Se votează fără discuţie un credit de 13 mii lei pe seama ministerului de resboid penlru plata te.egramelor date pe liniile ferate.
Tot fără discuţiune se votează şi creditul de 50,0 0 lei pe seama ministerului de resboid pentru procesele perdute, precum şi unul de 12 mii lei pentru alte chelluell.
La ora 5 1/4 şedinţa se ridică.
Ucporter.
SENATUL
Şedinţa de la 15 Decembre 18 88.
k X ED1TIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 15 Decembre 1888
La ora 11/4 şedinţa se deschide sub presidenţia d-lul L. Catargi, fiind prezenţi 107 dd. deputaţi.
D. I. Nădejde cere ca nişte săteni din comuna Copacenl, judeţul Ilfov, să nu mal fie urmăriţi spre a fi arestaţi de primarul acelei comune, pe motivul că au reclamat tn potriva acelui primar.
Tot de odată d-sa cere intervenţiunea Camerei In privinţa unor păsuri ce ’ndurâ un sătean din judeţul Bacâd de vre-o trei ani.
D. N.loneseu anunţă o interpelare în privinţa modulul cum sunt administrate comunele rurale.
Se pune la vot legea ’n tot« 1 penlru a-cordarea unul credit de 30.000 lei pentru Ilegia monopolului tutunurilor.
Rezultatul votului
Votanţi 74
Majoritate absolută.	44
Bile albe pentru.	64
Bile negre contra.	10
Prin urmare legea se votează.
Se pune In discuţie proectul de acorila-reaunul creditde714 mit lei pentru mod licărea art. 6 şi 8 a legei de la 15 Maia 18*2 în privinţa scutirei judeţelor de a mal plăti costul exoroprierilor terenurilor necesare la construirea liniilor de căi ferate ce le traversează şi cad în coprinsul lor.
Se votează cu unanimitate de 80 voturi.
Art• 1. se votează fără discuţie.
Art. 2. se naşte o discuţie între dd. Ni-Corescu.Voi ov, I. Lahovari şi Th. Ilosetti.
Amendamentul d-lul Nicorescu se primeşte, iar ai d-lul Ion Lahovari se respinge.
Art. 3 şi se 4 votează fără discuţie.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
D. Ion Lahovari are cuvântul, la redeschidere, tn ceBliune personală cu d.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-dinţa d-lul general Florescu.
91 Senatori faţă.
Se dă citire în a trea lectură propunerel dlui Ianov pentru suprimarea scrutinului de listă tn alegerile judeţene şi comunale.
D. SI.nistru al liuancelor, depune proectul de lege pentru retragerea celor 26 milioane bilete ipotecare.
La ordinea zile! interpelarea d-lut G. Mârzescu asupra abuzului ce se comite de casa pensiunilor care refuză plata pensiune: văduvelor de profesori, ce sunt şi institutoare obiigându-le a opta între salariu postului lor şi pensia cuvenită soţului.
D. G. Mârzescu, desvollându-şl inter-pe,area, arata că există un jurnal al consiliului de miniştri de la 1880 prin care se decide a se plăti pensia văduvelor profesorilor fără restricţiune asupra salarului acelor care ocupă şi postul de institutoare.
Comitetul însă, în dispreţul legei şi al acestei decisiunl are barbaria a refuza plata pensiune! profesoarelor văduve , cere dar a se aduce o grabnică Îndreptare acestei fără de legi şi Înfierează In termeni energici abuzul de putere al comitetului casei pensiunilor.
Oratorul culegea pensiunilor în mână demonstra dreptul femeiel la pensiunea bărbatului şi a copiilor la a taialu , este un privelegiO special aşezat de legiuitor şi de care femeia are ase bucura ca de un drept imprescriptibil. Cât priveşte pe văduva ce e jfuncţionarâ publică onorariul este supus reţ nerei prevăzut de f’ge şi nu e admisibil ca să poală acea-ită împrejurare, să facă a Înceta privilegiul legal al văduvei, de a se bucura de pen-iunea bărbatului ce i se cuvine potrivit literei şi spiritului legei.
U. Mârzescu a aflat, că ar exista o de-cisiune a înaltei curţi de Casaţiune care ar ti prevăzut că văduva profesoare să obteze între pensia ba hatului şi leafa postumi său. Această decisiune însă nu poale sfărâma legea, cere dar, ca se se restabilească cel vătămaţi de comitetul Pensiunilor tn drepturile lor legiuite.
D. M. Ghermani Ministru al Finance-lor, arată că fos sesizat In ă dinNoembre de asemenea reclamaţie. D-sa aminteşte de d-na Ganea profesoare văduvă aflată în asemenea categorie, pe care comitem! pensiunilor a obhgal’o îtuemein-du-se pe art. 31 din regulamentul pensiu-nelor, a opta între pensie şi leaf i postului ce ocupă. Afacere ce a f 'St tradusă de reclamanta Înaintea instanţelor judtcito ieşti, care până la înalta Curte de casaţie au dat dreptate comitetului pensiunilor.
lutru cât îl pcive^te, ministru declară, că părerea sa este, că acele văduve ce au copil au un drept absolut dea primi pensa sociuiu ; Insă întru câtpriveşledreptul afareat al tVmeel când aceasta n’are copil şi e funcţionară nu a putut a se convinge şi a deferit cazul advocaţi or efori al Statului al căror avis îl aşteaptă.
D. G. Mârzescu, crede că deosebirea ce se face între o pensionară vsduvă de profesor cu copil şi fără copil nu e admisibilă, b* e chiar arbitrară. Persistă dar a susţine că dreptul văduvei la pensiunea bărbatului, este netăgăduit şi nu se poate în nici un chip restrtnge şi cu atât mal puţin suprima. Cere dar ministrului de iinance a se pătrunde de spiritul legei şi a’şi forma convingerea în consecinţă şi a aplica legea în toată întregimea el.
D. Al. Lahovari, ministru al domenie-lor, arată că, pe terenul pe care pune cestia d. Mârzescu soluţiunea este foarte uşoarâ şi simplă, întru cât interpelatorul cere aplicarea legei aşa cum o interpelează dânsul.
Dar, fără a taxa de neperiectă interpretarea d-lui Mârzescu, cesiiunea a dat naştere la interpretări şi păreri foarte diferite cum e caşul cu înalta Curte decasaţie şi Consiliul avocaţilor, care aii o opinia cu lotul contrarie celei a d-lul Mârzescu în privinţa aplicârel art. 31 din legea pensiunilor.
Prin urmare cu toată deferinţa ce are pentru opinia.d Iul Mârze-cu, guvernul nu poate se urmeze excmsiv părerea aceasta, înlru cât ar II expus a ti tras le respun-dere, d • acel ce ah oninn contrarii şi care s’ar sprijini ţie hotărtrl judecătoreşti şi pe consultul jurisconsulţilor Statului, în privinţa pehsiunel luată de văduve funcţionare publice tn acelaşi Li mp.
Unde nu e nici o îndoială, declară ministrul, este la cele văduve ce afi copii aci nu mal noile fi vorba de cumul. Ce-tia este Încă obscură, întrucât priveş'o văduvele funcţiou ire şi guvernul nu are competenţa de a o tranşa ; pentru că interpretarea şi clasificarea textului legei a-parţine puterel judecătoreşti şi ce el legiuitoare. Guvernul se, va supune decisiu-nel ce ’l vor proscrie Corpurile legiuitoare. (Aplause;.
D. G. Mârzescu citeşte o propunere prin circ constatând călcarea legei de comitetul pensiunilor,Senatul invită pe ministrul finanţelor a intra tn lege, trece la ordinea zilei.
D. Ghermani ministru! finanţelor, respinge cu energie propunerea pentru că in-voalvă un blam guvernului şi tn specie De-pai tamentulul Finanţelor. Repetă declara-ţiunile cea iacul şi lămurirele, ce a dat tn cestie, pe care le credi cu prisos.Indestulâ-toare şi nu poate admite moţiunea tnl'aţi-şalâ de d. Mârzescu.
D. Mârzescu mărturiseşte că are distinsa onoare a se «fii în relaţiunl destul de inlime cu minişlrul finanţelor şi mal cu seamă cu acel al dom mielor, pentru ca sâ fie crezul când declară, că nici prin gând nu’i a trecut a aduce un vot de blam guvernului prin propunerea sa, care poate fi energic verpalizaLâ, dar are de scop a înfiera călcarea legei de comitelui pensiunilor, de care nu face respoasahil pe guvern şi 'şl retrage propunerea, luând act de declaraţia ministrului, că va da ordine a se plăti integral pensia profesoarelor văduve cu copil, remâind a se tranşa cestia intoivretârei pentru văduvele institutoare Iară copil.
Asupra inclvderei discuţiei, nâscendu-se o viue divergenţă, se decide a se pune la vot cu bile.
Discuţia se închide cu majoritate.
D. D-r Fruinuseanu, depune o moţiune, prin care constată, că Senatul mulţumit de râspunsu guvernului, trece la ordinea zilei.
Iucidentu se Închide, fără a se vota nici o moţiune.
D. Ianov, având cuvântul pentru des-voltarea propunerel sale pentru desfiinţarea scrutinului de listă în alegerile judeţene şi comunale, dovedeşte superioritatea scrutinului uninominal asupra celui pe listă din punctul de vedere al secretului votului şi a libertăţel conştiinţei alegătorului. Pentru care, recomandă cu căldură Senatului a transforma propunerea sa în lege.
D. IM. Ganea, declară că se asociază cu totul la propunerea d-lul Ianov tn principiu pentru că garantează mal bine conştiinţă alegătorilor. Dar, inconvenientele atât din puuctul de vedere al numerulul alegătorilor cât şi al aleşilor pentru Con-siliele judeţene şi comunale, fac foarte grea realizarea propunerel, prin urmare cere sâ se ia mai înteiutn bâgâre desâmă înlăturarea acestor greutăţi.
D. IM. Fleva, arată că observaţiunile d-lul Ganea, dovedesc cât ne grăbim la confecţionarea legilor. Legea alegerel comunale de la noi e cu mnltmil urtcioa-si, de cât cea ce se numeşte scrutinul pe listă în Francia : tntr’adevâr nu există nicăieri lucrul monstruos de la noi a se impune alegătorului o listă Întreagă, in cât modul nostru s’ar putea numi lista pe scrutin...
Intru cât dar, legea comunală existentă este cu totul viţioasă şi vătămătoare autonomiei comunale, d. Fleva cere prefacerea întreagă a legei in vigoare. Prin urmire n'ar putea primi să trateze Gestiunea îmbucâtăţită, din care cauză cu toate că împărtăşeşte ideia propunerel d-lul Ianov, nu o va lua în consideraţie, dacă nu se pune în cest e reforma tntregei legi. Oratoru provoacă, terminând, gu-veenula ’şi dacuvâutul îa cestie.
D. Gli. Mârzescu, declară, că tn cestia pronunerei d-iul Ianov, abundează în sensul ideilor d-lul Fleva şi se miră ci a provocat guvernul sâ’şi deacuvent.u, câc el a vorbit prin tr esagiu şi studiază cesiiunea (rtsete). In fond împărtăşeşte propunerea d-iui Iaiov, dar nu poate admite ca legea sâ se modifice numai tn această privinţa, de oare-ce chiar guvernul poate cere tem-poriz-irea cesliunel, Înlru cât o studiază şi promite a v-ni cu o reformă integrală a legei comunale. Conchide tiar, cerând a nu se lua tn consid-raţie propunerea d-lul Ianov tn adestarea pro o tulul guvernului.
D Ianov, crede c- propunerea sa nu a-duce nic o perturbalie I gislaţiunel şi nici nu prejudecâ înlru mm c reforma totală a legei comunale; va avea însâ,de urmare imediată o însemnată îmbunătăţire prin suprimarea ndio-ului scrutin pe listft.
D. V. A. Ureche, suaţine propunerea pe care o crede biu—făcătoare şi roagă Senatul sâ o voteze. (Aulause).
D. Al. Lahovari,ministrul domenielor, respunzead provocârei d-lul Fleva, declară, că conform regulamentului Senatului, propunerea n-fimd încă tnvestitâ cu formele cerute, guvernul n’area şl da încă părerea. Intru cât priveşte iminHarea a-dusă guvernu'ul câ va întârzia înfăţişarea reformei comunale, ministiul declara, câ guvernul actual, nu poate călca pe urmele unora din prud-*cesorn săi, care modificai! câte odată de cinci o -I o lege pe an şi nu puteai! mulţumi nici chiar pe amicii lor politici. ’Ş rezervă dreptul a s’udia legile ce va avea sâ propue şi aşi da cu-vântu la momentu oportun.
Propunerea se ia in consideraţie.
Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitoare pe mâine.
veanu, va desvelm Camerei nişte descoperiri îngrozitoare pe c*re le-a făcut în aceasta afacere, şi prin care se va vedea până unde a mers mi-şelia colectivistă.
D. Oroveanu va cere o anchetă şi darea în judecată a tutulor culpabililor precum şi a auto ilor intelectuali.
*
Se dă ca sigură ştirea câ d. Iulian preşedintele secţii a doua de pe lângă tribunalul Ilfov, va trece ca prim-preşediote în locul d lui Maca, D sa va fi înaintat ca membru pe lângă curtea de Apel.
In acest caz d. Populeanu ar trebui se demisioneze, de oare ce legea nu permite ca doi magistraţi înrudiţi se facă parte din aceiaşi curte.
X
Demisia d lui Ion Bâlăceanu din postul de ministru plenipotenţiar al României la Conatantinopol, va fi primită.
X
Aflăm câ doamna Zulnia Sturdza va fi numită primă damă de onoare a M. S. Reginei.
x
Pentru astă s°arâ sunt invitaţi la prânz la Palat, membrii biurourilor Gamerii şi Senatului.
X
Marţi se va face la Efori S pitale-lor Brâncoveneşti, alegerea unui e-for în locul d-lui N. Bibescu.
X
D. I. Bâlăceanu fostul mioistru la Constantinopol, e aşteptat poimâine în Capitală.
X
Suntem rugat’ a anunţa că ediţia a II a ziarulu: Drepturile Omului nu va apare azi din cauza schimbârei tipografiei.
x
Printr’o organisaţie specială funcţionari şi lucrători Căilor ferate române vor putea consuma în eooap-tul salarielor lor şi liberând bonuri, or ce furnitură necesară nutrimentului şi îmbrăcămintei lor.
n
La proba înscris de la concursul pentru catedra de Istorie de la şcoala secundară de fete No. 2 dîn Bucureşti au reuşit:
D şoarele Nathalia Tulburi , B. Berha, Calotescu şi d-nul Th. îo-nescu. Mâine se va urma cu probele oraie.
BANCA ROMÂNIEI
Societatea anonimă cu capit 1 de 25,000,000 de franci, divisat în 50,000 acţiuni a 500 franci din cari franci 200 vărsaţi; sediul Bucureşti, sucursală Galaţi, agenţia Londra. -------
Avem onoare a informa pe d nil posesori de acţiuni ale Bftncei României că al 29-lea cupon se va plăti cu începere de 1& i Ianuarie
Bucureşti. . .
Londra. . . .
Paris. . . .
1889 stil nou la; cu lei aur 10 cu schilingi 8 cu franci 10
M
ii
La Rîmnicu Sărat a murit bărbierul Maiţă, care a jucat un rol atât de însemnat în procesul Stoica Alexandrescu, căci precum se ştie el e martorul care a făcut în contra fraţilor Oroveni deelaraţiunile cele mai grave, pentru ai arăta ca complici ai lui Stoica Alexandrescu.
Agonia lui Măiţn, a fost din cele mai dramatice. Timp d6 opt zile el a fost prada celor mai teribile remuşcâri de conştiinţă.
înainte de a muri el a chemat patru locuitori din Rîmnicu-Sârat şi le-a m rtiirisit cine îl pusese se Iacă mărturisiri mincinoase ca se implice pe d. Oroveanu în atentatul în contra d-lui Ion Brâtianu. El a indicat şi numele celor ce’i au dot bani ca se facă acele mincinoase deposiţiuni.
x
Aflăm câ d. Iosif Oroveanu deputatul judeţului R -Sărat, s’a hotă-rît a aduce cesiiunea arestare! şi implicare! sale în atentatul lui Stoica Alexandrescu, înaintea parlamentului, cerend urmărirea acelor oare au înscenat, mişeliile ale cărora victimă & fost.
Cu ocasiunea aceasta d-nu Oro-
Procesul răsculaţilor din Greci Grădiştea, care era se se judece as-tă-zî de către curtea cu juraţi s’a a-mânat peutru ziua de 28 Ianuarie, din cauză că n’au venit toţi juraţii.
Dd. juraţi absenţi, au fost amendaţi cu 200 lei, conform legei.
X
Consiliul Univ rsitar a depus ministerului de Culte şi Instrucţie publică un regulament special privitor la valabilitatea diplomleor streine.
Prin acest regulament se fixează în mod clar trei categori de diplome.
1.	Acele care se primesc ca equi-vnlente diplomelor noastre.
2.	Acele la cari posesori lor sunt sup işi la un examen de equiva-lenţâ.
şi 3. Acele cari n’au nici o valoare şi sunt respinse.
n
Contrariu ştire'i dată de România Liberă care spune că o mare nelinişte domneşte printre magistraţi în vederea mişcârei ce se va face, a-ceastă mişcare este aşteptată de toată lumea cu bucurie afară poate de câţi-va colectiv şti.
n
Naţiunea de azi publică la adresa noastră un articol de înaltă erudi-ţiune, datorit penei Papucii.
Vom răspunde în numărul nostru ilustrat de Duminică acestui articol care întrece ca valoare pe acela în care Spencer era taxat de spirit metafizic şi care este menit a produce o vie sensaţiune în lumea ştiinţifică europeană.
X
In ziua de 29 Decembre 1888 se va da în saloanele Palatului administrativ din Iaşi, un bal dat de studenţii Universitari, pentru sporirea fondului Congresului viitor din 1889.
de acţiune, conform art. 41 din statute.
Bucureşti, 12/24 Decembre 1888
Dircctluneu
1092
SALA BĂILOR EPHORIEI
(BULEVARDUL ELISABETUA)
Sâmbăta 17 Decembra 1888
COMIT ESTUL NATIONAL-ROMAN AL EXPOS1TIUNEI UNIVERSALE DIN PARIS
A ORQANISAT
UN BAL MARE
CU COTILLON
F A R A TOMBOLA
Diferite surprise sânt reservate On. Public
Preturile locurilor: Loja Rang 1,60 lei; Loja Rang II, 40.— Intrarea pentru o persoană 10 iei.
N.B. Pentru Doamne costumul este de dorit. — Pentru Domnii ţinuta de gală este de rigoare.
IN CUREND vâ sosi in capitala
MARELE CIRC SIDOLI
CU 0 TRUPA CU TOTUL NOUA
ÎNSOŢITĂ DE
O FRUMOASA MENAGERIE
Primii rcpresentatiunc va fi la 25
Decembre corent, prima zi de Grăciunl.
(1093)
SOCIETATEA COIORDir ROMANA,,
Delegatîunea Societate! pentru Espositiunea Universala din Paris la 1S89
Delegaţiunea aduce la cunoştinţa es-posanţilor, cari vor voi a lua parte la concursul deschis de Societatea pentru Esponţiunea din Paris de la 1889, că această Esposifiune urmând a să deschide la 1 Februarie viitor, sunt rugaţi toţi domnii Etposanţf a trimite In cel mal scurt timp obiectele de es-pus, spre a se putea n-gula organisa-rea lor. Pentru obiectele Insă, care din cause neprevăzute s’ar tntîiz a espedia-rea lor, vor putea fi trimise şi după de=ch derea esposiţiunei (1 Februarie 1889).
Toate obiectele urmează a fi adresate: d-lul C. Troteanu preşedintele dele-gaţiunel societate! «FoncordiaRomlnă» pentru esposiţiunea Universala din Paris 1889.
Noi credem de prisos a mai reaminti d lor esposanţi ca odată cu trimiterea obiectelor de espus, pe lângă cele-1-alte indicaliuni cerute prin apelul nostru de la 14 Septembre trecut, sS arate mai cu deosebire dacă obiectele sunt destinate a li se Înapoia dupfi terminarea esposiţiunei sau a sS vinde in folosul d- or, şi In acest cas, vor precisa şi pre,(ul vinderel acelor obiecte.
Cs, în fine, dd. esposanţi care vor voi a’şi face instaiaţium proprii cu spesele d -lor, sunt liberi câ le face, fără uicl o taxa, societatea nepereepând pentru dreptul de expunere şi locul ce vor o-cupa obFrteio, de cât taxa reglementară djb 100/0, ce se v.a prelua asupra preţului obţinut de pe obiectele expuse şi vândute în localul societăţel.
Preşedinte, C. Troteanu.
GRIGORE GRâDISTEUNU
AVOCAT
Consultaţiunl de la 8—11 a. Speranţei No. 19.
m
, strada
(1094)
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS
Belgrad, 27 Decembre. — Regele va apare în faţa Scupcinel care dupe proclamaţia Constituţiei va fi închisă fărft discurs de deschidere sad de închidere din partea regelui.
Rpgele a declarat că va conserva în mânile sale direcţiunea politicei străine.
Londra, 27 Decembre.— Corespondentul ziarului Sandaro la Roma asigură că d Isvolski a obţinut pentru Rusia concesiuni importante din partea iul Leon XIII graţie influenţei diplomaţiei franceze,
COGN AC VECHIU
De venzare din cauza desfacerel deposi-tulul o cantitate de 6000 litri
COGNAC VECHIU VERITABIL DE VIN
SI
fOOO LITRI SI.IBOVITZA
DIN FABRICA
«ASSOCIATIUNEA V'NICOLA LA M0HM0RA» DIN BOHOTIN
Cali ate garantata
Preturile reduse, Conditiuni ovantagioase.
A se adresa la d-nu Singer et Elephant în Vaslui.	<1088)
HOTEL HUGUES
DI.V BL’CUHESTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistra(iune, din noii arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală; pentru d-niî Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Camere de la 3 lei tn sus.
(869)	Administratiunea
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 1G DECEMBRE
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini «le aburi, Turbine, Itoale hjdraullce, Deposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricutiune de curele «le piele.
(Cataloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
aaay—iiMiiim i imiiiiiir .,®c.
§§mwee
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc la cunoştinţa numeroasei mele clientele, d-lor ofiţeri precum şi onor. Public ca am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Bucureşti. — Calea Victoriei No. 57
lierul meu cu or-care fabricant din străinătate, ’lmlvolda toate silinţele ca prin perfecta executarea lucrului să satisfac dorinţa onor. domni care mc vor onora cu coinxndele lor.
Ca vechiu industriaş şi In vederea reputaţiunei câştigată până acum, contez foarte mult în sprijinul tutulor.	EDLAKD HAYKCk.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	1085
IO
>o
i—i
W
i—i
05
O
H
O
<
w
-«I
O
lO
IO
FONDAT IN ANUL 1852
nn'Mw it	. 3 rit KBBUSSXZ. 'I~.,73tgai53tVJMfYTf"» « J mJB>
LA ItEMNITLL II Al. ASIN
F.BRUZESS1
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si unmaredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 10«8
FONDAT IN ANUL 1852
~ll Ml—III II	I Uliii—II I III 11111111111111111111111111
0
01
o
>
r
pi
o
H
O
50
►—(
H
oi
oi
rar?
COMPANIE DE GAZ DE BIMREST
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi să inveliascâ comptorii cu o pătură de pâslă sau de lână pentru a evita congeia-ţiunea apel ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania Întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul tn proporţiunile următoare: Centru i	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	până	la	8	litrurl
Pentru 1	comptor	de	10	Becuri	de	la	5	până	la	10	litrurl
20 Becuri de la 30 Becuri de ia 40 Becuri de la
Pentru i	comptor	de	200	Becuri	de	la	10)	până	la	200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	până	ia	40	litrurl
Pentru 1	comutor	de	60	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	80	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	100	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	150	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	400	Becuri	de	la	175	până	la	250	litrurl
Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază după locul mal mult sad mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni.
00	DIRECŢIUNEA
Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de
10 până la 15 până la 20 până la
20 litrurl 30 litrurl 40 litrurl
30 până la 60 litrurl 40 până la 80 litrurl 50 până la 100 litrurl 70 până la 140 litrurl
REDESCHIDEREA
UOTELKLiil UE HEM
F3STULHOTEL LABES
STRADA LIPSCANI 2. BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi tori şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau frtrâ pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cn vizitele d-lor si sper că vor li pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Crt stimă, M. Weinberşer fostul antreprenor al hotelului Englitera.
i-’3BSESm

COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la lieqe (belgia)
NO. 3.-BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FOIUE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STAVILA RE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE IDE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUB URI cu elete si obicinuite
/
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
94*
CASA DE SCHIMB
613
Strada Lipscani, No
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cur s u l Bucureşti
15 Decembre 1888
	Cump.	VBQCt.
6 0/0 Renta amortisabila	94 1/2	24
b 0/0 Renta perpetua	94 1/2	95
6 0/0 Oblig, de fctat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	96 12	97
7 0/0 Scris. func. rurale	107	107 1/2
6 0/0 Scris. func. rurale	96 1/2	97
7 0/0 Scris. func. urbane	106 3 4	107 1,4
6 0/0 Scris fuDc urbane	102	103
6 oio Scris. func. urbane Urbane & 0/0 laşi	y41/2	94 7/8
	82	82 3/4
6 OM Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	84 1 2	85
	230 '	*35
Împrumutul cu premie	55	60
Acţiuni bancei nation.	1020	1040
Acţiuni «Dacia-Romănia»	245	250
* Naţionala	*80	235
. Constructiuni	85	90
Argint contra aur	4	4 1/2
Fiorini austriaci Tendinţa susţinută	208	209
CĂRBUNI CARDIFF
Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate.
Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei.
1014.
Nath.an Mendel
DE ÎNCHIRIAT strada
Polonă No. 108 bis. A ss adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
BMBgaag——aMBa——a———
3
AYIS IMPORTANT
Cu onoare se aduce la cunstinta onorabilului Public si în special onorabilei noastre Clientele ca
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
A'o. 8, in palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancti Naţionale (Dacia-România)
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Bucureşti Cursul pe ziua de 15 Decembre 1888
AL FABRICEI
SIGMUND PRAGER
Din Strada Carol No. 4 s’a transferat si instalat definitiv în proprietatea sa din
§MMâ	i\L ii
FOSTA CASA A LUI BARON BARBU BELU
1004
MARE DEPOU DE
CRAVATE, MÂNUŞI, BASTOANE, PLEDURI etc. etc.
Renta amortisabila ,, româna perpelua Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.) ,,	C. F. R.
,,	Municipale
Casei pens. [300 L.J 7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	", urbane
5 %	laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. (20 lei]
Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau âcl. Dacia-Komânia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliuni A.ur contra argint sau bilete Florini Wai. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	ltaliane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
94 s 96X
*4*
îs:
107 96 S 10614
10î
94 X 82 76 53 29 44 17
124
100
99
255
98
95
% 8/4
88% 230 107K 97 % 107 «03 95
3*
60
31
53
21
4
210
126
Wi
100
260
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Sotiuga
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 2S LEI
CALITATE SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, CER SI FAG
1000 KILOGRAME LEI 26. S00 KILOGRAME LEI 13,60
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Lesscl, Calea Plevnei Ne. <33. _____________________________ă*4_
DE VÂNZARE
i BASCULA (cân tar cen timal)
la E. Lessel Calea Plevnei 103
5501
s&aKaBBB&BffiSEwae&BRBRHaauB&L
JJUCURESH V. DORNERl“int ,!
CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ
(MORI,FÂBRiCIDESPIRTSI RACHIU
Sistemul cel mai noii şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ In cel maî scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
1024
izMZ7tw^yi'Sgis::-^.7:nr-
—TO—«im—■
a a
£ |
£
O
«O ie
Si
EPILEPSIE
Boala reputulapăn’acutn fara leac,
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase suni, vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mai scurt termea şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
ltemediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra trimitere) sumei de 25 franci de
Chst. J Seemann
Berlin
133, Schoenhauser ailăe 139

ma jsizsis
'HSirt’ărUirtrt


Pădurile de pe întreaga moşiă Şişeşti-de Jos, plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, două ore depărtare de T. Severin, ca două inii pogoane, gorun şi fag, sunt de dat în tâere.
Asemenea sunt de dat în tăere şi pădurile de pe întreaga moşie Negoeştî-Căhigăreasa, plasa Amaradia, judeţul Corjiu, două ore departe de staţia de drum de fier Carbuneşti şi o poştă de Tergul-Jiulul—ca una mie trei sute pogoane—maî mult gorun de cât fag.
Doritorii se pot adresa In Craiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţii, No. 10, In toate zilele de )a 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege asupra preţului şi condiţionelor cu car se vând aceste păduri, — şi în Bucureşti la d nu Colonel J. LAHOVaRY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora 11—1 ziua şi de Ia 6—0 seara, In toate zilele.
1070	Craiova, 1888 Oclombre.

0X
■x<
x PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE *
i0
,M8RE lSOR IMENT DE COVOARE P 0VININDUN
PersiaKoras an-Feruchan, Turcia, Smyrna-Koula, Oue hac, Jor-des. Dagiston, Somac, llukara,
Belvjistan, Herul, Zili, Chctde, K ir chir, Torcnman etc.otc.
MARE fS RTlMENT DE i’OBTIEBK Şl PKRUBLE DIN Djidjimes, Caramaies, (vechie si modernii), Tunisiene etc. etc.
Maro asortiment de Perdele do la 18 fr. in sus perechea de 4metri inaltime. ntorcăndu-me din lungul tneu voiagiu din Orient am onoare de a enunţa pe onor. i lieutela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere do toate demen-siunile cu preturi excepţional de reduse.	UJ2
&Xi
■xax
i»
> j
FABRICA
COMET
i i
DE SOBE IYIEIDINGER SI IYIASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mai practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea potfl regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanentă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, liguită, cărbuni de piatra şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşiriele de bucate sunt de sistema cea ma’ perfecţionată. \
'-fiu__uNlLr' '»*'
>. Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se poale arde cok, lemne, cftrbum de pialrâ, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
X
X
a

RECOMANDAM
LEGA TORIA DE CÂRTI
St 3? E m L
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI OINTR O ZI BUCUHESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. >
X
X
X
&
X
a
x
X
roxtx!
xo
Tipografia Ziarului „Epooa1
Tipării cu cerneala Ch. Lorilleux-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
O iraut responsabil V. P. Gheorghlu