.101 ÎS (87) DECEMBRE 1SS8
ANUL IV No. #1»
A DOUA ED1TIUNE
numerul 15 BAM NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA 1 81 16 a FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In nacnrcRci: La casa Administraţiuncl. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lai, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In Strrlnntnte: La toate orflciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |5 BANI NUMERUL
ANUiVClUnJLE
DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari*: Agcnce Ha vas, Place de la Hourse, s Anunciuri pe pax- IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAHIS: segăsestejurnalul cul5 cen». numerul, la Kioscul din Bulevardul S*. Ger-main, A o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei»—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIVNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
SITUAŢIA LIBERALISMULUI
---------^------------
SCRUPULOSITATE
D-NU DAME
EXPUNERE DE MOTIVE
LOGODIŢII
mm LiBEiuL'SMimi
D. Panu zicea eri în Lupta că liberalismul trece prin o criză gravă, iard. Cogălniceanu zicea acum câteva zile, în Cameră, că liberalismul suferă de rănile ce’i au făcut colectiviştii. La rândul nostru am spus că liberalismul e atât de bolnav, în cât este pe moarte.
Precum se vede suntem cu toţii de acord cel puţin asupra acestui lucru, că liberalismul e de o cam-dată greu bolnav.
Unde ne deosebim însă, este a-supra căuşelor acestei boale.
Pe când liberalii atribue situaţia lor de astâ-zi numai şi numai greşelilor colectiviştilor, noi suntem de părere că doue împrejurări ii au adus în halul lor de azi.
Mai înteiu credem şi noi că mi-şeleasca cârmuire a colectiviştilor a aruncat un mare discredit asupra partidului liberal.
Pe lângă aceasta însă, mai e încă o împrejurare care a contribuit mai mult ca or-care alta se întunece viitorul partidului liberal.
Această diu urmă cauză e că însuşi căpeteniile partidului liberal au părăsit ideile, pe care aveau misiunea să le apere.
Ce încredere se aibă ţara într’un partid care pentru a face act de o-posiţiune, şi pentru a dobendi în Cameră 3, 4 voturi radicale şi socialiste, pactisează cu ideile cele mai desmăţate şi mal opuse adevăratei doctrine liberale ?
Cum se aibă ţara încredere In i-deile liberale când însuşi căpeteniile partidului liberal nu au încredere în acele idei ?
Pentru a dovedi această lipsă de încredere, vom reproduce aci ceea-ce ne zicea acum câte-va zile la Cameră, unul din şefii partidului liberal pentru a justifica tendinţa spre radicalism a liberalismului.
El ne zicea că liberalismul e un progres faţă cu conservatismul şi că asemenea radicalismul e un progres asupra liberalismului, precum socialismul e un pas înainte al radicalismului.
Auzi ce nostim chip d’a înţelege legea progresului ! Şi ce măgulitor lucru este pentru liberali d’a se trata singuri de reacţionari I
Noi până aci ne închipuiam că fie-care partid are concepţiunea sa proprie ssupra progresului şi că fie care partid urmăreşte, de şi în moduri deosebite, progresul socie-tăţei.
Dar dacă aceasta este legea progresului, nu pricepem pentru ce liberalii nu se fac la moment, socialişti, comunarzi or radicali,
Ce’i drept au cam apucat pe a-ceastă cale liberalii, şi în toată discuţia respunsului la Mesaj, în care radicalii şi socialiştii ’şî-au afirmat principiile, n’am auzit protestând un singur liberal, afară de d. Blaram-berg, care e un liberal cu totul independent, şi am văzut din contra mulţi liberali insuşindu’şî unele din revendicaţiunile socialismului.
D’acea este şi firesc ca multă lume se refuze d’a urma pe liberali în calea pe care au apucat’o şi este natural ca conservatorismul se câştige teren când el singur resistă tendinţelor socialiste şi el singur a remas apărătorul ordiuei sociale.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Sofia, 25 Decembrie. Cu 165 de voturi, d. StoianolT, candidat al guvernului, a fost ales preşedinte al Camerei, d. Stoiloff, candidat al oposiţiel obţinu 83 de voturi.
SCRUPULOSITATE
De la căderea colectivităţei s’a produs In spiritul parlamentului şi tn spiritul public o reacţiune foarte puternica. Faptele cele mal mici. care In realitate nu au nici o însemnătate, iad astă-zl nişte dimensiuni colosale nsmal pentru simplul motiv ca ele a-mintesc câte o greşeală, câte un abus din timpurile trecute.
Aşa spre exemplu am ajuns astă-zi să ne fie ruşine In Camera să cerem închiderea unei discuţiunî, de şi prelungirea el ar fi zadarnică ;—şi această ruşine o resimţim pentru că avem sub ochii imagina colectivităţei parlamentare care se slujea de acest mijloc spre a închide gura minorităţeî. Ridicând mâna când presidentul ne întreabă dacă voim închiderea discuţiunei, a-vem sentimentul că am putea semâna cu colectivitatea şi ne ferim cu o scru-pulositate peste măsură ca să nu fim bănuiţi că am putea să cădem In păcatele el.
Risipa banilor publici era unul din abusurile care caracterisa regimul Ion* Bratianu : mi ioanele se votau peste milioane şi până când să ajuDgâ In lăzile Statului se cam pripăşeau prin pungile unor samsari guvernamentali.
De ac. a ssta-zi, Îndată ce este vorba de un simplu credit de câte-va mii de lei, Camera stâ pe gânduri, purică socotelile cu o sorupu ositate ce seamănă a bănuiala şi ar fi cât pe aci dispusă să ceară guvernului să ’şl Îndeplinească şi Îndatoririle bugetare şi fagâduelile de reforme... dar să uu’I dea nici o lâs-cae pentru aceasta.
Slugărnicia era boala molipsitoare din parlamentul colectivităţei; deputaţii mergeau la urnă după porunca vizirului ; astâ-zl temerea de a fi luat drept un deputat slugarnic a ajuns aşa de departe, In cât o rugăciune chiar din partea unul ministru ne seamănă că miroasă a ordin şi ne îndărătniceşte, ne indispune la moment.
Exemplelescrupulositâţelactuale sunt foarte numeroase.
Nimic mal natural, spre pildă, de cât ca bugetul unui serviciu să prevazâ plata calul ce e însărcinat cu o lucrare timporalâ, plată ce ia denumirea de jeton de presenţă.
Astă-zi s’ar putea Inscriîn buget pentru un asemenea funcţionar o leafa fixă de o mie lei şi nimeni n’ar găsi nimic de zis; îndată Insă ce aceasta plată ar fi Înscrisă cu titlul do jeton de presenţă şi s’ar Însemna în buget chiar 500 de lei In loc da o mie, ar fi un strigat general In parlament. Toată lumea Îşi aduce aminte da înţelesul înjositor ce aveau jeloanele de presenţă sub colectivitate, toată lumea ’şl aduce a-minte că prin ele se plâteail serviciile aduse guvernului şi de acolo vine re-
pulsiunea generală pentru aceste cuvinte.
Scrupulositatea de astă zi e firească, e efectui natural al reacţiunel ce s’a produs In spirite: dupe Îndelungaţi ani de corupţiune, lumea vrea să se simtă In mij'ocul unei atmosfere cu desăvârşire însănătoşită şi i se pare că or-ce ar face, tot nu e In de3tul ferită de contagiunea trecutului.
Când eşl dintr’un local unde al înghiţit tot aerul viciat, te sinţî ameţit, şi aerul ce găseşti afară ţi se pare ca nu e destul de sănătos. Te urci Intr’o trăsură şi mergi afară din oraş ca să’ţi vil In fire.
D. DAME
D. Frederic Dame făcuse un vis mare ; acela de a turti pe d. Alex. Lahovari şi pe toţi aceia care nu vor se meargă prea departe pe calea intervenţii statului şi bolovanul formidabil, pietroiul mare sub care voeşte se no strivească este un pasagiu din Midiei Chevalier.
A mai făcut şi altă ispravă bietul d. Dame. Trebuind se imite şi se conglăsueascâ numai de cât cu cineva şi-a luat de model pe d. Tache Ioneseu, şi în acelaş articol omorî-tor de care vorbim, a luat şi ideeaa-cestuia aă partid liberal şi democratic este tot una—şi a păţit’o.
Quand sur une personne on prdtend se regler C’est parses beaux citiSsquil fautlui ressembler, Et ce n’est pas du toulîa prendre pour modale, Ma scEur, quedecracher ou de toussercomme elle.
Dacă d. T. Ioneseu n’ar fi spus în viaţa sa de cât lucruri de calibrul ideii de mai sus, apoi n’ar avea de ce se se felicite, xâcum se venim la cestiune.
D. Al. Lahovari, răspunzând d-lui Tache Ioneseu, care zisese că liberal şi democrat este tot una şi că deci statul poate se intervie ori cât de mult, a arătat că este o deosebire între aceste doue noţiuni, şi a întrebat : Oare reacţionari se fie maeştrii ştiinţei economice liberale, fiind-că nu sunt din «şcoala socialismului şi a regulamentarei ecsce-sive» şi prin regulamentare ecsce-sivă, d. Lahovari indica acele teorii care ar voi se regulamenteze preţul obiectelor de schimb, fenomenele economice care atârnă fatal de marea lege «a ofertei şi cerereî.»
Ce face d. Dame ?
Nu pricepe, fiind-că e prea afară din cale ignorent, că una este a fi neintervenţionist pâne a susţine teoria statului jandarm, şi alta este a fi neintervenţionist pentru că nu vrei ca statul se regulamenteze totul şi se constrângă pe indivizi la toate capriciile sale economice.
Ast-fel dacă sunt unii economişti care vor ca statul se nu se o cupe de cât de justiţie şi de siguranţa publică înăuntru şi în afară, sunt alţii care îi atribue oare care datorii de iniţiativa, de impulsiune, de protecţiune—cum sunt unele servicii publice pe care nu le pot îndeplini particularif, ca poşta, telegraful, drumul de fier; unele îndatoriri de a întreţine şcoli, institute de cultură şi de frumoase arte, şcoli de agricultură, comerţ, industrie; unele mijloace de a ajuta crearea unor industrii, de a protege co-merciul ete,—cu un cuvent care atri-
bue statului un şir de funcţiuni de natură a ajuta mai repedea des-voltare a unei naţiuni.
Dintre aceştia este şi Michel Chevalier.
Sunt alţii chiar, care cer ca Statul se intervie, nu numai în ast-fel de cestiuni, care sunt privite ca de interes general şi comun, dar chiar păntru ca se ajute de a dreptul oarecare clase sociale, fără înse se constrângă pe alţii, se regulamenteze libertatea altora.
Aceasta este teoria intervenţio-nistâ conservatoare modernă.
Aşa dar în materie de intervenţie a Statului partidele stau ast-fel :
O ramură a liberalilor, care este cea mai ecstremâ, nu vrea de cât Statul jandarm, alta mai puţin ecs-,remă atribue Statuluioare-care dre-)turi şi datorii de intervenţie în cestiuni de interes general,comun. Şi în ine conservatorii, care admit ca el se intervie chiar şi pentru a ajuta )e unii, fără înse se constrângă pe alţii. Toate aceste partide înse îşi au baza în teoriile economiei-politice liberale, în marile legi naturale care presideazâ la viaţa economică a societăţilor— căci nici una nu merge până a nu recunoaşte, nici legea ofertei şi a cerereî, nici efectele salutare ale libertăţei munceî, industriei şi comerţului, şi a concurenţei, ci unele, conservatorii, vor numai se corijeze unele desordine ce isvorăscde o cam-dată din jocul acestor legi, protejând, cum am spus, pe unii, fără a jigni pe alţii.
Acesta era punctul de vedere al d-lui Lahovari, acestea au fost susţinute de mult de Epoca şi eespuse acum în urmă în Cameră de d. Ian-covescu.
Ce se zicem dar de ştiinţa bietului d. Dame, care voind se combată pe neintervenfionistul Lahovari, îi citează un pasaj din Michel Chevalier, care este şi mai neîntervenţiotiist ca d. Lahovari, numai fiind-că acest din urmă combatea pa alţii şi mai neintervenţionişll de câ densul ?
Bietul d. Dame care nu este în curent cu toate acestea şi care a citit din Michel Chevalier numai pa-sagiul pe care l’a citat, a crezut că a dat peste o adevărată comoară şi s’a păcălit. Nu’i putem răspunde mai bine pentru a sfârşi de cât a-mintindu-i o foarte cunoscută a-necdotă :
Se zice câ un tâner vroind se facă uneidomnişoare o declaraţie, a copiat una dintr’o tragedie. Răspunsul d şoarei care cunoştea tragedia a fo3t; întoarce pagina şi vei vedea respunsul.
Aşa zicem şi noi: întoarce paginile, domnule Dame, ş’apoi vei vedea opiniile lui Michel Chevalier !
Mâine ne vom achita şi de cea-l’altâ parte a penibilei misiuni de a învăţa carte pe d. Dame, şi’i vom a-rsta, că liberalism şi democraţie nu e tot una, şi că liberalismul a fost tot-d’auna neintervenţionist In raporturile dintre cetăţeni.
EXPllRE DE MOTIVE
LA
LE8EA MODIFICATOARE LEGEI PENTRU TOCMELILE 0E LUCRĂRI AGRICOLE
Domnilor Deputaţi,
Aplicarea lege! pentru tocmelile de lucrări agricole din 1882 a pus In evidenţă mal multe neajunsuri a căror grabnică Îndreptare se cere, dacă nu voim ca raporturile dintre proprietarul mare şi micul cultivator să devie din ce In ce mal dificile, In dauna ambelor părţi.
Aceste neajunsuri s’aO ivit mal ales cu prilegiul Invoelilor pentru închirieri de pământuri, cari, In unele locuri, prin acumularea condiţiunilor ce se impu-neah micului cultivator de către proprietarul fondului şi prin complexitatea şi diversitatea lor, făceaii că aceşti din urmă nu’şl putead da bine seama de adevăratul preţ ce ’l plăteaQ pentru pământul închiriat. Ast-fel, de multe ori, am văzut acest preţ dând contractului un caracter cu adevărat usurar.
Mijlocul ce se întrebuinţează mal cu seamă pentru a se ajunge la acest preţ usurar este următorul : Pe lingă preţul ce se stipulează pentru Închiriere de pământ se adaogă o sumă da prestaţiunr, neînsemnate In aparenţa, ca de exemplu : chirie la schelă sad la port, zile cu carul, cu braţele, furnituri de diverse obiecte de hrană, etc., dar cari adunate măresc peste măsură preţul de locaţiune, fără ca săteanul să ’şî dea bine seama de aceasta. Era deci indicat a se pune o stavilă unor aşa rele deprinderi şi proiectul de faţă scoatB In acest scop, pe de o parte, din legea pentru tocmelile de lucrări agricole, transporturilede cereale la schele şi gara, iar pe de alta, prin art. 4, suprimă furniturile In natură ce nu ar fi produsul pământului închiriat.
In Moldova aceste servicii se plătesc In momentul când se fac, fără ca prin aceasta să se aducă veri-o stânjinire intereselor proprietăţel celei mari.
O altă nedreptate a isvorît adesea-orî din modul cum se închiriază pămîn-tul pentru păşune. In multe caşuri, proprietarul se obligă să dea săteanului păşune, stipulând un preţ pentru fie-care vită ce se primeşte la imaş, fără ca să se stipuleze tot d’o dată prin contract şi Întinderea pământului în proporţiune cu numărul vitelor admise la păşune. Resultatul practic este că se acumulează un număr de vite cu totul disproporţionat cu acea Întindere de pămănt;deundeisvoreşte,pe de o parte, o nutrire neîndestulătoare a vitelor de muncă, iar pe de alta un preţ da locaţiune cu adevărat usurar.
Legea de faţă prevede, deci, ca contractele pentru păşuna nu sa vor putea încheia pe cap de vită de cât indicându-se tot-o-dată şi întinderea pământului care se închiriază. Săteanul va putea ast-fel să aprecieze tot-d’a-una relaţiu-nea necesară ce trebue să existe Intre preţul plătit şi folosinţa acordată In schimb.
Trecând acum la un alt ordin de idei, trebue să recunoaştem că una din căuşele stârel relativ proastă a săteanului, este şi lăcomia lui. In dorinţa sa de a ’şl Îmbunătăţi soarta, el crede că cu cât va lua mal mult pământ, cu atât se va îmbogăţi mal curând, şi uită că o Întindere mare răfi cultivată produce mal puţin de cât o întindere comparabil mică, dar bine lucrată. El închiriază un pămentîn disproporţiune cu forţele sale lucrătoare şi, obligat fiind a lucra înainte de toate pământul ce ’I revine proprietarului, nu ’i rămâne nici timpul, nici putinţa de a lucra cu folos partea Iul. Am căutat prin urmare să stabilesc o normă echitabilă pentru ambele părţi.
Limitând prin art. 31 câtimea maximă pentru care se pot contracta de către un sătean tocmeli sgricole, acesta disposiţiunl nu lovesc Intru nimic libertatea Invoelilor ; proprietarul poata ca şi până acum să închirieze săteanului ori câtă Întindere de pământ ar cer» el, Statul nu garantează Insă execuţiu-nea excepţională, prevăzută prin legea presenţă, de cât In limitele mal sus in-
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 15 DECEMBRE
g,j^.îaaafM!MFM
dicate. Această disposiţiune este cu atât mai naturală cu cât contractele pentru Întinderi mai mart ies din cadru! tocmelilor sgrico'e proprio zis; chiriaşul care ia mal mult pământ de cât poate lucra cu propriele sale forţe, având mai mult caracterul unui mic Întreprinzător de cultură, nu exista In pri-viuţe-l nicl-un motiv de a nu i se aplica disposiţiunile dreptului comun.
’Mi mai rămâne să vorbesc de o ultimă modificare : aceea privitoare la re-lnouirile prea dese & tocmelilor pentru Închiriere de pământ. Mi s’a părut ca atât cerinţele unei bune gospodărit, cât şi stabilitatea In preţuri, reclama ca termenul cel mai scurt al unei Închirieri de pământ, făcută alt fel de cât pe bani, să fie de cinct ani şi ari. 12 fixează acest minimum.
Cum vedeţi, d lor deputaţi, am căutat să stabilesc o dreapta cumpănă Intre ceea-ce dau şi intre ceea-ce primesc atât sătenii cât şi proprietarii. Acest echilibru s’ar sdruncina dacă nu m’aşt fi încercat să lovesc nişte acte de neo-nestitate ce sătenii, ademeniţ. de unii proprietari, Îşi permit pe o scara Întinsă. In multe locuri, mai des In Moldova, sătenii iaO banii Înainte pentru muncă şi, când vine vremea lor, se duc la alţii şi muncesc cu bani pe şin. Ca sâ stârpesc acest abuz am prevăzut că acei proprietari, cari vor angagia lucrători fără sS le ceară probă ca ’şl &0 terminat muncile angagiate dej ;s aiurea, vor fi răspunzători cu daune şi interese către partea lezata.
Iată, d lor deputaţi, modificările ce ’mi par dictate de experimentarea legei vechi, şi vă rog să bine-Yoiţi a ’i da a-probarea d-voastre, votând alăturatul proiect de lege.
Ministru de interne,
Alexandru B. Stirbeiu.
DIN DISTRICTE
BOTOŞANI
Tâlhărie indrezueaiâ
In sara de 7 a. c., la oarele 9, zice «Sentinela», d. M. Popovici a fost victima unei întâmplări nenorocite. Pe când se întorcea de la moşiea Talpa, trecând cu trăsura prin păduricea din aproprierea barierei Suliţa, numită Re-diă, a fost atacat pe la spate de o bandă de patru indivizi, îmbrăcaţi în haine de călăraşi. Bandiţii începură a ’l lovi cu ciomege lungi de un sttnjen, când, prinzându’i ne unul din ei de mână, victima a fost dată jos din căruţă şi apucată din nou la bătaie. Viziteul, scăpând, a alergat la bariera după ajutor. In a-cest timp, d. Popovici a fost măcelărit într’un chip îngrozitoriu de hoţii cari-î cereau mereu bani, cu toate că victima li dădu-se până atunci *50 lei şi i se luaseră cu sila un carnet şi lanţul cu ornic de la brîQ.
Victima li ceru atunci voe să ’l lese să caute o hârtie de 20 lei, pe care o avea în jachetă. Şi amagindu I ast-fel, îs sc03 revolverul şi a tras două focuri. Pentru moment hoţii fugiră; acela însă care sta la spate, smulse revolverul oin mâneie victimei şi după ce-i luarâ arma, începură iarăşi cu toţii al lovi cu
ciomegele peste cap şi corp. — Cât a durat aceasta asasinare nici victima nu ştie. In starea în care era, s’a târât cu greutate până la cantonul din apropriere—[unde nimeni nu da semne de vieaţă — şi unde l’a găsit viziteul care se înturna.
Dara faptul aşa cum l’am auzit din gura victimei. — S'aă dat ordine ca toţi calaraşii cari întră în oraş să fie cercetaţi. S’aii adus până acum trei cari neagă faptul şi asupra cărora nu s’a găsit nimic compromiţător. Ar fi de dorit ca autorităţile atât civile cât şi militare, să caute a pune capăt unor şcene de a-semenea natură, care nu se petrec pentru întâia oara.
D. Ion Kalinderolu, administratorul Do-menielor Coroanei, de când e în capul a-ce9tei administraţiunl, consacră toată activitatea sa bunei stări a sătenilor, depu-nând o rîvnă nepregetată mal cu seamă pentru propăşirea învăţământului rural, pentru care, pe lângă o mulţime de îmbunătăţiri şi dotaţiuni ce a adus şcolilor săteşti, urmează a avea un ochii! neadormit şi asupra direcţiunel practice a învăţământului rural,dupâ cum reise din următoarea importantă circulară ce a adresat de curând agenţilor de sub ordinele d-sale:
Domnule Agent,
Precum ştiţi, această administra ţiune face tot ce depinde de dânsa pentru a contribui la progresul Invăţămln-tulul primar In comunele rurale aflate pe Domeniile care ’l aii fost încredinţate fie prin clădire din nou, sad repa rarea localelor de şcoală, fie prin împărţirea de cărţi şi material didactic printre învăţători şi copii, şi alte mijloace.
Piind-că facem dar sacrificii pentru aceste şcoli, care afară de aceasta sunt aproape toaie clădite pe pământul nostru, iar nu pe acel al comunelor, cred că suntem cel puţin în drept ale cere din partea lor oare care ameliorare.
Aşi dori să atrageţî atenţiunea învăţătorilor din ocolul d-v., asupra unui obiect de studiu care are cea mai mare şi mai bine făcătoare înrlurire asupra higienei şi desvoltărei fizice a elevilor In toate şcolile în care e introdus şi a-piicat cu pricepere şi stăruinţă. Acest obiect este gimnastica.
Ştim cs ea nu face parte din programa învăţământului nostru primar, ea este însă o parte însemnată, ba chiar baza eserciţielor militare, pe care programa actuală le prevede pentru cl. V şi VI.
Copii săteni In majoritatea lor, nu aă trebuinţă ca cel din oraşe de gimnastică pentru a obţine vigoarea fizică; căci traiul lor mai apropiat de natură, lucrările în care ajută pe părinţii lor şi alte împrejurări favorabile ale lor, sunt suficiente în această privinţă. Gimnastica însă le-ar da ceeace le lipseşte, adică mlădiarea şi sprintenia corpului, ordinea şi regularitatea In mişcări, care sunt o bună pregătire la disciplina şi viaţa militară.
Toţi învăţătorii eşiţi din şcoli normale sunt familiarizaţi cu gimnastica, astfel că nu le lipseşte nici de cum pregătirea
fizică necesară pentru a transmite e-levilor lor aceasta preţioasă arta. Pentru a le înlezni însă şi mai mult sarcina lor, am dispus ca să se trimeaţă ehiar acum fie-cărul învăţător din Domeniul Coroaneî câte un exemplar al manualului publicat în limba română de experimentatul profesor Moceanu, care le poate servi de călăuză. Pe lângă aceasta, ei vor găsi în preţioasa carte a d lui St. Mihailescu, pe care’ml am făcut o datorie s’o trimet la toate şcolile de pe domeniul Coroanei, câte va pa-gine din care aşi dori să se inspire pentru a înţelege sensul în care e de dorit se se dea acest învăţâmînt şi foloasele ce el le va avea pentru elevii lor.
Puteţi asigura din partea mea, d-le agent, pe învăţători ca silinţele ce’şl vor da în această privinţă, vor fi urmărite de aproape de această adminis-traţiune care este decisă a încuragia prin premiurile sale pe acei care,vor obţine cele mai bune rezultate. Cheltuielile de instalaţie vor fi în ori-ce caz în sarcina noastră.
Vă maî invit cu tot dinadinsul, d-le agent, să luaţi cât mai des informaţiuni în privinţa progreselor ce se fac în a-ceastă direcţiune şi a mi le raporta la timp oportun : încunoştiinţăndu-mă a-semenea de momentul când s’aii pus In aplicare cele indicate aci.
Nu vo:ii uita pe acei d-ni învăţători cari se vor distinge în realizarea acestui disidirat al învăţămîntuluî primar.
Administrator 1. lialenderu.
IIFORMATIUII
Eri seara curtea cu juraţi din capitală, a dat no verdict de achitare în folosul ţăranilor răsculaţi din Dobrenî, după ce a ascultat pledoariile d lor Nicolae Eleva şi Polizu.
D. Eleva a arătat juraţilor că nu sunt probe îndestulătoare în contra acusaţilor, iar d. Polizu a căutat se demonstreze că causa răscoalei ţăranilor din Dobrenî, a fost miseria şi relele tratamente pe care le au suferit din partea îngrijitorului moşiei şi ale autorităţilor.
Ast-fel toţi ţărani acu3aţî, au fost achitaţi şi au fost puşi îndată în libertate.
Azi se judecă de către curtea cu juraţi procesul ţăranilor răsculaţi din Bercenî.
D. Dem. Moruzi a fo3t citat la judecătorul de instrucţie pentru a fi interogat in afacerea de la 5 Sep-tembre.
Fostul căpitan Stănciulescu va fi de asemenea interogat de d. Pre-toriau.
-S8»-
Mâine sau poimâine se va face mişcarea judecătorească anunţată de noi acum câte-va zile.
-fi*-
lu minierul ilustrat al «Epocel» de Dumineca vom publica «O revista de One de an» de Cărnii, cu ilustraţii de Jiquidi.
Toţi abonaţii noştri cel nuoi vor primi dupe o simpla cerere a lor toate numcrile ce au aparul pîna acum din suplimentul ilustrat de Dumineca al «Epocel».
Fostul căpitan Stănciulescu a fost citat pentru azi de către d. judecător de instrucţie Tatăranu, pentru a fi interogat, în afacerea crimei din strada Soarelui.
Fostul căpitan Stănciulescu a fost condus la d. judecător da instrucţie, sub paza unui ofiţer de jandarmi.
In ajunul Crăciunului va apare în Bucureşti un nou ziar intitulat Serile Bucureştilor care va conţine foarte puţină politică, el se va ocupa maî ales de literatură şi va adopta genul ziarului parisian Le Gil Blas.
-sss-
Eri secţiunile Senatului s’au ocupat cu discuţia diferitelor proecte de lege depuse pe biuroul Senatului. Secţiu-nele ou şi numit raportori.
-sss-
D. G. Bucurescu, doctor în drept de la Universitatea din Liege, a depus cu succes examenul de liberă practică în ţeară.
D G. Bucurescu e pe lângă aceasta şi licenţiat în litere şi filosofie de la Facultatea din Bucureşti.
FELURIMI
Locuinţa lui Uafael.—O comisia însărcinată din partea autorităţii orăşeneşti din Rouă, ca să cerceteze în care casă a locuit Rafael Sanzio, a a-fiat că marele artist de odinioară a lo căit într’o mica căsuţă aflătoare între
Borgo nuovo şi Borgo vecchio.
*
* *
Bismarck iras pe sfoara. —Fran-cesil au puşca lor cu repetiţie numită Lebel şi pulberea fără fum. Germanii umblând să pună mâna pe secretul a-celel pulberi şi fabricarea cartuşelor Lebel caută să corupă pe soldaţii fran-cesî. Dar val 1 bieţii nemţi sunt traşi pe sfoară. Uu soldat a trimis o scrisoare prinţului Bismarck, cerăcdu I numai patru sute lei pentru a-I trimite un cartuş Lebel. Bismarck a trimis banii, iar soldatul primindu-I i-a dat uuel case de bine faceri. Bismarck poate c’aşteaptă şi acuma ca soldatul să-î trimeaţă cartaşul. Un alt soldat a primit 500 lei, pentru un cartuş : cum a primit banii a dat un banchet şi a
băut In sănătatea lui Bismarck.
*
♦ *
Desgropari pe Acropolis la Atena.—Acestea aii dat iarăşi la iveala preţioase obiecte de artă. Cele maî principal sunt părţi de la mal multe statue colosale, cari reconstituite formează două grupe minunate. Una din acestea represintă pe Hercule, cum omoară pe zeul mărel, pe Trifon. Cea-l’altă grupă se compune din monştrii mitici, la care pdf-tea de sus Înfăţişează capul unui om, iar partea de jos represintă un şarpe.
Aceste descoperiri sunt cele maî interesante din cate s au făcut pe Acropolis. Ele se aseamănă în mare măsura cu figurile, cari s’aii găsit nu de mult sub ruinele vechiului templu Assos de lângă Troia. Esecuţiunea precum şi coloritul cel vin aă deşteptat admira-ţiunea scrutătorilor de antichităţi, care atribue sculptura secolului al 7-lea dinainte de Christos.
*
• *
Femei otrăvitoare. — In comuna
slovacă Erdevik s’a descoperit o întreagă bandă de femei otrăvitoare care se uniseră în societate spre a otrăvi în mod sistematic mai întâii! pe bărbaţii lor şi apoi pe bărbaţii altor femei care le vor plăti o sumă fixă.
Unele din aceste criminale aă ucis deja câte trei şi patru bărbaţi.
O femeie anume Milka MarlicI a administrat în aşa chip (otrava, în cât soţul el a căzut mort In drum, când se întorcea de la câmp. Abia l’a îngropat şi a început să facă ochi dulci unul văduv bogat care se cunună cu dânsa.
Nu trecuse o lună da la cununie şi muri şi dânsul în dureri grozave. Femeia împrăştie svonul că a avut şarpe în pântece şi remase stăpână pe a-vere.
O altă femee anume Ljubica Gavri-lovicl, a ucis patru bărbaţi, trei al el şi unul al alteia.
Membrele societăţel ţineaţi întrunire In fle care Duminică în casa unei văduve bogate care avee pivniţî întinse pline de vase de vin şi care le dădea de băut.
Dânsele căutau mijloace să atragă In societate pe toate femeile din acel sat, precum şi din alte sate de prin prejur.
Până acum aO fost arestate mal multe femei între care : Mi ka MarlicI, Ljubica Gavrilovicl, Simeona Srem-csics, Maria DanilovicI, Ielka Ostoics, Stevka Iagmssevics, Ljubica Gyaco-vics.
Femeile primeai! otrava de la o cunoscută fermecătoare din Bingula.
Ancheta se urmează cu o mare activitate.
Femeile arestate aii fost trimise la Mitroviţa. Se aşteaptă să fie arestate şi alte otrăvitoare.
h T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la i 4 Decembre i 8 8 8.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-luî general FI or eseu.
84 Senatori faţă.
Se dă cetire în a doua lectură, propu-nerei d-lul Ianov, pentru suprimarea scrutinului pe listă In alegerile judeţene şi comuuale.
D. lauov, cere a se aduce în deliberarea Senatului proiectul de lege pentru înfiinţarea de intrepozite la Craiova, Bucureşti şi Iaşi, ce a fost deja votată la 1887 de Cameră.
D. I. Ciuflea, adresează preşedintelui cererea următoare:
In cualitate de Senator al col. II de Dîmboviţa, am onoare a v6 ruga să binevoiţi ş mijloci pe lângă d. Ministru al Cultelor şi lustrucţiunei Publice, se aibă gentileţaa’ml pune la disposiţie dosarul
FOIŢA Z'ARULUI •EPOCA»
1,60
WALTER SCOT IT
LOGODIŢI
9
SAU
COiWBiLLLDE CHESTER
XIX.
(Urmare)
—	Buna ziua, prietene, zise conetabilul, pe care un simţimtnt tainic II făcea să’i dea ocrotirea lui; îţi mulţumesc pentru cântecul cu care m’at desfătat azi dimineaţă ; l’al cântat foarte bine, şi idea e bună.
Streinul, care îl ascultase în tăcere şi gânditor, să sforţa pentru al răspunde.
—	Gel puţin gândul m> u era bun, zise el, când am cutezat să tulbur pe înălţimea Voastră 8tât de dimineaţă ; şi sunt încântat de a alia că lndrasneala mea nu v’a supărat.
—	Dar al voit să mă rogi să'ţî fac un dar, Spune-ral ce vrei, şi de grabă, căci nu prea am vreme. Ca doreşti?
—	Să’ml dai voe să te urmez In Palestina, Milord.
—	îmi ceri un lucru ce da abia ţi’i pot încuviinţa, gprietene. Nu eşti menestrel ?
—	De abia am un grad în ştiinţa veselă, Milord. Cu toate aceste să'rnl fie Îngăduit a spune că n'sş da Îndărăt
nici dinaintea regelui menestrelilor, 1 GeofTioy Rudei, de şi regele Angliei I-a dat patru moşii peutru un cântec; m’aş ' întrece eu elin romanţe, cântece sad fabulu, de ar fi chiar să mă judece însuşi regele Enric.
—	Vfd că al o bună părere despre talentele tale ; şi cu toate aceste, d-le menestrel, nu vel veni cu mine. Sunt şi fără asta o mulţime da leneşi de meseria d-tale printre cruciaţi, şi dacă vel mai mari numărul lor, n’o vel face cu sprijinul meu. Sunt prea bâtrln spre a mă lăsa să fia fermecat de arta ta, or-cât ar fi de ademenitoare.
Menestrelul răspunse cu umilinţă, par-câ s’ar fi temut ca voia ce'şl lua să nu supere pe conetabil :
—	Acel care e destul,de tînărsprea simţi puterea amorului şi spre |a o inspira frumuseţe!, nu trebue să se zică prea b&trin spre a fi simţitor ia farmecul artei menestrelilor.
Această liguşire, care dădea conetabilului caracternl şi trăsurile unui tî-năr elegant, nu’i fu neplăcută, şi el 11 zise zimbind :
—	Mă dad chezăş că eşti un bufon,
In afara de ccle-l’alte talente.
—	Nu, Milord : de ramura aceasta a meseriei noastre m’am lepădat de câtva timp. Glasul med nu să maî potriveşte cu gluma ; şi norocu e de vină.
— E bine, prietene, dacă ai suferit asprim da soart it, şi poţi supune la disciplina aspră a casei mele, să poate ca să ne împăcăm mal bina de cât a’şl fi orezut. Cum te chiamă? care'ţl este
ţara ? Mi să pare că accentul ted e cam străin.
—	M’am născut In Armorica, Milord, lângă malurile Morbihanuiui, de acolo ’mi vine accentul ce ’ţl-a atras băgarea de seamă. Mă cheamă Renault Vidai.
—	Ei bine, Renault, mă vel însoţi, şi voi porunci intendentului casei mele să tejimbraca dupe cum să cuvine meseriei tale, dar mal cuviincios de câta-cum. Ştii să mânueşti o armă ?
—	Puţin, Milord, răspunse Vidai.
Şi luând o spadă de pe un scaun,
făcu o pasă în aşa chip, în cât atinse chiar pe conetabil, care stătea pe o canapea.
—	Ce faci ticălosule ? strigă Hugues de Lacy sculându se.
—	Cum 1 nobile sinior, răspunse Vidai plecâud cu respect vlrful spedel ; experienţa d-tale s’a spăimîntat de cea în tăi dovada a uşuriuţel minei mele? Pot se’ti mai dad o suta actele.
—	Să poate, răspunse conetabilul, cam ruşinat ca mişcarea vie şi neaşteptată a unui cântăreţ îl făcuse se a rate oare-care mişcare ; dar nu’mi place gluma cu armele ascuţite : am prea muite prilejuri de a da şi de a primi lovituri foarte serioase, spre a mal voi să mă joc cu ele. Nu’ţi mal arata astfel dibăcia în viitor. Retrage-te acum, şi trimete-mi pe scutierul şi pe came-rarul med, ca să mă pregătesc pentru a merge la leturghie.
Conetabilul uvea de gând ca, dupe ce ’şl va fi îndeplinit datorieie regioase a a le dimineţei, să se ducă la stariţa, şi
să’f spue, cu toată băgarea de seamă, cum să schimbase planurile sale în privinţa Evalineî din causa hotârlrel lui silite de a pleca In cruciată înainte de a să căsători.
Ştia ca nu,, va fi uşor de a o hotărî să să consimtă la aceasta amânare serioasă, şi Întârzie cât-va timp visitalul, ca să cugete la mijlocul cel mal bun dea’i spune aceasta veste rea, ast-fel ca să’I pară mai puţin aisplâcutâ. El trecu mal întâi (pe |la nepotul seu, a cărui boală mergea tot spre bine, ca şi cum ar fi fost în adevăr urmarea minunată a supunerel ce arătase el la sfaturile arhiepiscopului.
Eşind din locuinţa lui Damian, conetabilul să duse în sfârşit la mănăstirea Benedictinelor. Stariţa aflase de mal ’nainte vestea ce venise să’I spue, şi o aflase chiar din gira lui Baudouin. Primatul crezuse de cuviinţă a să întrebuinţa ca mijlocitor In această împrejurare. Ştii id foarte biae că victori t ce câştigase in ajun asupra lui Hugues deLtcyîl făcuse posiţia grea faţă cu rudele fi iaoţttel sale. voia, prin vaza şi autoritatea lui, să înlăture certele ce putead să urmeze de aici. Poate mai bine ar ar fi făcut să Jase conetabilului' grija de a pleda e) singur pentru sine; căci stariţa, de şi asculta peri spunea arhiepiscopul, cu tot respectul datorit celui lutăi demniiar al Bisericei Inglite-rel, trase din schimbarea de hotărlre a Iul Hugues dn Lacy urmări la care nu să aşteptase prelatul. Ea nu să împotrivi nicicum ca conetabilul să’şi împlinească sfânta făgăduinţă ce făcuse ;
dar stărui ca logodirea să fie nimicită, şi ca logodiţii să devie amândoi slobozi a alege pe alt cine-va.
In zadar Baudouin să sili a uimi pe stariţâ făcând’o să se gândească la gloria cu care să va acoperi conetabilul In Palestina, adăogând că această gloria va fi împărtăşită nu 2 numai de soţia sa, dar şi de acei care’i erad legaţi prin legăturile slngelul la un grad cât de depărtat. Toată elocvenţa lui fu de prisos, şi în zadar e căută a’l da cât mai multă putere lntro împrejurare în care dorea atât să isbutească. In adevăr, după ce isprăvi cu toate argumentele sale, stariţa păstră cât-va timp tăcerea ; dar numai spre a cugeta la chipul cum l-ar da a înţelege că scopul j de căpetenie al câsălorieljn’ar fi în înde-j plinit. Cum r putea a vedea| vr’odată vec.nicindu-se cas.. tatălui şi a frate-tui seu prin roadele fireşti a le unei fe-iirite uniri, decă legătură conjugală nu va restrânge pe cea săvârşită prin cununie, şi daca amîodol soţiunu vor locui în aceiaş ţară ? De acea zise că de vreme ce conetabilul îşi schimbase gândul, In privinţa acestui lucru de căpetenie, logodna trebuiaţsă se nimicească şi să nu mal aibă nici o patere; şi ceru prelatului, că, de vrea să fie drept, să Intri buinţeze lnfluinţa sa spre a hotărî pe Hugues de Lacy să desfacă în totul legătura acea care nu maî era acum cea ce fusese la început, de oarece tot lnfluinţa Iul împedecase pe Hugues de Lacy de a’şl îndeplini primul şeii plan.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
relativ la inomolita restaurare a glorioasei şi istoricei Mitropolii diu oraşul Tăr-goviştea, fiindu-ml necesar la interpelarea ce doresc a adresa ministrului respectiv In asta privintd.
D. T. Lerescu, depune o propunere prin care se cere a se prevedea în cam-
Iiania viitoare construirea calei .ferate de a Piteşti la Curtea d’Argeşiu, din creditul prevăzut In legea speciali pentru construirea de linii ferate.
D. Ministru al lucrărilor Publice,
promite, ca cu toatâ economia ce e silit să facă, va lua în serioasă bâgare de seamă propunerea d lui Lerescu şi crede, că o va satisface în campania anului viitor.
D. Dr. Frumuseanu, raportor dă cetire proiectului de lege pentru modificarea art. 159 din legea politiei sanitare veterinare. Pentru ca pe viitor despăgubirile prevăzute la art. 144 lit. c. să s. facă dupe avizul comisiunei veterinare prin-tr’un mandat al casei de depuneri şi con-semnătiunl,|care sevaplâti, conform legel,
firin casieriele generale de judeţe, după ncuviintarea ministerului.
Legea se ia In consideraţie şi se votează fără discuţie.
Se votează recunoaşterea cualitătel de cetăţian român d-lul Constantin Cernes-cu din Transilvania.
împământenirea d-lul Wilchelm Fritsch cu dispensă de stagiu, se admite.
D. Ministru de Finance fiind ocupat la Cameră, desvoltarea interpelărel d lulMîr-zescu se amână.
Senatul trece In secţiuni.
Şedinţa se ridică la 31/2 ore anunciîn-du-8« cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 14 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deschide sub presi-dentia d-lul Lascar Catargifl, fund de fată 100 dd. deputaţi.
Până la ora 3 Camera lucrează In secţiuni.
La ora 3 şedinţa se redeschide sub pre-sidentia d-lul N. Blaramberg.
D. G. Vernescu depune un proiect prin care se acordă un termen de 6 luni peniru prelungirea inscripţiilor la Trib. Brăila.
D. Diinitriu avend cuvântul sare a’şl desvolta interpelarea privitoare la reaoa administraţie din judeţul Vlaşca, tncepe prin a spune, că poziţia d-taie fată cu a- * ceasta interpelare este foarte grea. Şi iată de ce: prefectul Efrem Ghermani, favoritul excelentei sale d. Carp, e neam cu preşedintele consiliului de miniştrii, cu ministerul Domeniilor si cu.... d. Menelas Ghermani, ministrul finanţelor.
Intr’o cuvântare plină de humor şi sarcasme, d. Dimitriu declară că de şi e membru sincer al partidului liberal-conservator, totuşi nu poate înghiţi scamatoriile d-lul Carp-
D-sa arată că prefectul Ghermani a menţinut sistema colectivista de a ţine în slujbe pe funcţionarii necinstit!.
Ca fapte necinstite, d-sa citează : tnlo-cuirea sub-prefectulul din plasa Neajlov-Glavacioc, Coşoiu, un om foarte cinstit, cu un oare-care Paplica, fost mosafir pe la Văcăreşti, înlocuirea poliţaiului Ada-mescu cu un d. Iatropolu; înlocuirea d-lul Pârvulescu de la secretariatul politiei, printr’un d. C. Dărâscu fost condamnat la 6 luni de puşcărie pentru mituire. (D-sa citeşte hotărârea).
D-sa mal citeşte o scrisoare a vestitului fost primar colectivist Cană Popescu, pungaşul pungaşilor, care recomandă pe un ticălos de comisar colectivist ca să ’1 pună In slujbă.
El bine, dacă acesta e-sistem cinstit,urmaţi’l, zice d. Dimitriu. Ea m’ol duce la mine a acasă şi m’ol întoarce, când voiti avea poftă !
D. Th. Kosetti răspunde d-lul Dimitriu In locul d-lul Ştirbei, ministrul de interne.
D-sa spune că toată supărarea d-lu! Di-mitrie vine din aceea, că d-sa voia să comande agenţilor administrativi.
Pentru a se face dreptate plângerilor d-lul Dimitriu, d. Theodor Rosetti cere să i se concretizeze faptele.
In privinţa numirel d-lul Paplica, d-nu prim-ministru mărturiseşte că d. Dimitriu are dreptate ; dar că această numire nu este de cât o eroare, de oare ce d. Paplica s’a prezintat la solicitarea funcţiunei sale cu un alt nume decât acela sub care a fost oslndit.
In privinţa altor numiri, d. Th. Rosetti zice că d-sa nu poate cunoaşte toată lumea din ţară şi că deci nu poate fi vinovat de aceste numiri.
—	Interpelările d-lul Ressu, adresate d-lul ministru al lucrărilor publice se a-mânâ din cauza absentei d-lul A. Marghiloman.
—	Se pune la vot luarea ’n considerare a proiectu ul pentru acordarea unul credit de 30,000 lei pe seama Regiei Monopolului Tutunurilor.
—	Luarea ’n considerare se votează cu 80 bile albe contra 16 negre.
—	Art. i şi cel din urmă, se votează fără discuţie.
—	Asupra legel In total votul se declară nul, dd. deputat! ne ma! fiind în număr.
La ora 5 şedinţa se ridică.
Reporter.
CURTEA CU JURAŢI
Procesul teranilor din Ber-ceni-Dobreni
Şpdinţa se deşchide la orele li şi jumătate.
Curtea este compusă din d-nu Cere-şeanu ca preşedinte, asist >t d j domni Mimi şi Zimfirescu.
Pe folo iul ministerului pub'ic d-t i Buradi, procuior general, şi Voinescu Bo'dur.
D-ni Pleva, Bosie, Barbu Gănescu, Fundăţeanu şi C. Miile, ca apărător.
Comisia juraţilor e compusă din dd. Tabacovici, Ned ficovici, Teodorescu, Ciurea, Dan Teodor S'.oenescu, Guva, Georgescu , Constantin^sou , Vatne-şescu, Dinescu, Duca şi N. Co istandin,
Iată acum cine sunt acusaţi, toţi târâm din Bt-rcenl-Dobrenl.
Marin Soare, Năstase Sandu, Barbu Radu, Vlad Ion. Dincâ Lazăr, Gheorghe Ion Ciobanu , Năstase Ilie, Dumitru Gheorghe, Stan Radu, Niro ae Pârvu, Nicolae Marin, Dumitru Barbu, Radu Dumitrică, Marin Voina Hosnacu, Ion Trestăiu, Năstase Voinea, Zamfir Radu.
EPOCX - 15 DECEMBRE
El sunt precum se vede In număr de 17.
D. grefier dă apoi citire actului de acusatie.
Se constată dintr’lnsu că acusati de fată, In luna lui Aprilie anul curent s’au resculat în contra autorităţilor comunale din Bercenl, că au bătut pe logofătul proprietarului moşiei şi că au comis mal multe devastaţiunl, distrugând In ziua răscoalei tot ce aă gssit In calea lor.
D. preşedinte prncede la interogatorul acusaţilor.
Aceştia mal totl sunt unanimi a declara că au comis devastaţiunile de care sunt acusaţf, dar că nu singuri au săvârşit, ci s'a resculat satul întreg.
Povestesc apoi inculpaţii tot ce su-fereafl de la proprietarul moşiei care e d. Procopie Dumitrescu, că Invoelile eraţi prea grele, câ sunt In lipsă şi că ajunseseră la o stare de disperare.
Inculpaţii adaogă că cutoate că putead să fure mal multe producte a proprietarului moşiei, d ad fâcut’o.
Nu reproducem depositia a fie-căruia din inculpaţi căci toate concordează.
Se suspendă şedinţa.
La redeschidere se procede la ascultarea martorilor acusaţiel.
Ştefan Dumitrescu s’a ascuns în pod şi de acolo a văzut pe mal mulţi dintre acusaţl fugind după îngrijitorul moşiei, pe care voiau să ’l sugrume.
Toma Marin a văzut şi a auzit pe mal mulţi ţărani vorbind Intre el, să se răscoale şi sâ omoare pe proprieta rul moşiei.
Corist. Tudor nu se Înfăţişează.
Manda Floare spune că a fost bătuta de către acusatul Nistase Tudor pentru câ refuzase să spue unde se află bărbatul el.
Apoi ’i a spart giamurile, iar bărbatul el s’a ascuns pentru a nu lua parte la răscoală.
Nnstasia N■ Moragan. Recunoaşte pe 5 dintre acusaţi, care venind la dânsa ad spart giamurile casei, i-au vărsat porumbul şi ad ameninţat’o cu moartea.
Având teamă a fugit de acasă şi nu s’a Întors de cât după vr’o 4 zile.
Interogata dacă a văzut pe vre unul din sat cu sabia scoasa sad cu steagul alb, martora răspunde câ n’a văzut.
N. Gr. Draghici. S’a ascuns ca sâ nu fie bătut ăi către resnulaţt.
întrebat asupra persoanelor Coco-rescu şi Stănică Giambaşu care se presupune câ ad fost instigatorii rescoalel de la Berceni martorul respunde câ nu’i cunoaşte.
Dobre Sandu. N’a văzut aproape pe nimeni dintre acuzaţi lovind pe cine-va. Nu ştie cine a fost capul răsculaţilor, a văzut pe unu Voinea cu un târnăcop furat în mâna.
Se constată din depoziţia acestui martor câ dj Procopie Dumitrescu proprietarul moşiei Berceni, a închis ioate drumurile în acest sat, caast-fel ţăranii să nu pot eşi d;n moşie.
Se naşte o mică discuţie. D. Procopie Dumitrescu vrea să probeze juraţilor câ un altul a Închis acesta drumuri, şi că el a intervenit ne lângă subprefectul localităţei ca ele să fie deschise.
Nu cunoaşte cine a început.
Spune câ a venit armata cu un căpitan în frunte, care văzându-I pe toţi strânşi intr’un Ioc, a strigat ast fel :
— Sunteţi oameni de înţeles ca să vă ascultăm ?
Atunci toţi s’au astâmpărat şi ad început fle-care se spue ca sunt în mi-serie, câ n’au cu ce hrăni un şoarece.
Căpitanul a respuns cfi pot să fie liniştiţi, şi că a doua zi să se strângă pentru ca să tnmeaţă la Bucureşti o deputaţiune care să raporteze plângerile satului.
Ţăranii ad ascultat poruncile căpitanului, dar dintr’o greşeală, spune martorul, câţi va copii au spart nişte geamuri.
Căpitanul s’a înfuriat şi ’l-a luat la goană.
întrebat martorul de d. apărător Miile, daca acusaţii sunt oameni de treabă, el respunde că sunt cei mai cmstitî din tot satul.
Gheorghe Radu Sîrbu. Revolta a încep ut/o sătenii stngând trăiască Fleva. Avenit a dânsul acusatul Nicolae Pâr-vu, şi ’I a spus ameninţândul cu o sabie, ca să scoată 15 vedre de vin. Ne-vrând a fo^t bătut.
Părintele Costache Berceanu. Nu vrea să jure. Canoanele bisericeşti II Impe-dica să jure. Curtea însă voeşte să presteze jurământ. Cercetându-se se constată ră este cumnat cu un acusat, şi prin urmare e dispensat de lege.
Martorul povesteşte câ la 1 Aprilie l’a întâlnit un ţăran care l’a întrebat dacă ştie că a venit un ordin din Bucureşti p<-ntru ca să se dea sătenilor pământ,. El a respuns că nu ştie nimica. Istoriseşte apoi adevărul cum s’a se-vârşit devastaţiunile de către resculaţi printre care a recunoscut pe vr’o câţiva din acusaţf.
Un acusat. Păcat vorbeşti părinte. _(!!-iritate).
Martorul. Am spu3 că voi vorbi a-dt-vărul.
D. N. Fleoa. Martorul ştie daca acu-satii sunt o-imeni de treabă, şi el Va văzut devastând?
Părintele respunde că totl sunt oameni cinstiţi şi ca el n’a văzut pe nimeni, răci era ascuns în pod .
larii Grecu spune cum s’hQ sevârşit devastările pe care le-a văzut, urcat fiu d’n pod.
Năstase Sandu arată pe mai mulţi din acusaţl cum că aQ făcut devastări, şi unii dm el strigail: Flevi a ajuns, s’a făcut mare, să trăiască / (Ilaritate).
Aeusarea şi apărarea renunţând la cei-l'alţi martori ai acusflrel, şedinţa se suspenda la orele 4 şi 45.
La orele 5 se începe cu ascultarea martorilor apărfireî.
ULTIME INFORMATIUNI
Zgomotul respândit de Lupta şi alte ziare de azi dupe amiazi, despre încetarea din viaţă a ex generalului Anghelescu, dupe informe.ţiunile ce am luat chiar la faţa locului, e cu tutui ne adevărat.
Fostul general care era deja bolnav pe timpul procesului, a trecut printr'o criză serioasă de la arestare şi starea sa era destul de gravă până azi dimineaţă.
Azi după amiazi însă. starea d-lui Alex. Anghelescu s’a îmbunătăţit în-tr’atât, în câta putut se stea la masă cu medicul penitenciarului Văcăreşti.
X
D. I. Bălăceanu, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Constantinopol, şi-a dat demisiunea.
Secţiunile Cameriî au cercetat ezl mai multe proecte de lege.
Intre alte s’a discutat şi primit proectul guvernului prin care se cere prelungirea pe 6 luni a con-venţiuniî comerciale cu Franţa.
In unele secţiuni s’a exprimat do rinţa ca actuala convenţiune cu Franţa să se prelungească pe un an.
D. Carp a mers în secţiuni se dea lămuriri în această privinţă.
D. ministru de externe a declarat că n’a văzut până acum, din partea Francie’, bună-voinţâ pentru a a-junge la încheerea urm convenţiuni definitive. Insă s’a întâmplat acum în urmă un fapt care îl îndeamnă să se asocieze şi el la dorinţa d’a sa prelungi convenţiunea ps un an, acest fapt e deşchiderea graniţelor franceze, vitelor noastre.
D. Carp a admis dir prelungirea pe un an, însă cu condiţia ca se i se lase facultatea ca guvernul să facă această prelungire dacă Fran-cia va menţine graniţele sale deş chise vitelor noastre.
n
S'a mai discutat in secţiuni proectul pentru acordarea unei subven-ţiuni de 200,000 franci pentru participarea României la exposiţia din Paris, precum şi proectul de lege al spirtuoaselor.
x
Azi de dimineaţa s’a ţinut un consiliu de miniştrisub preşşdinţa d-lui Th. Rosetti.
X
in urma unui mandat de arestare, emis de d. judecător de instrucţie de la cabinetul No. 1 comisarul Vi-şănescuafost arestat azi şi depus la Văcâreşt’, sub inculparea de atentat la pudoare.
*
Procesele de rescoală din judeţul Ialomiţa vor începe a fi judecate de Curtea cu juraţi la 16 Decembre-
X
D. P. Carp, ministrul afacerilor streine, a lucrat azi cu M. S. Regele.
*
D. Al. Lahovari ministrul dome-nielor, se ocupă actualmente de ces-* tiunea reoganizârei pe baze noi a scoali de agricultură de la Herestreu.
x
D. judecător de instrucţie Tâtăra-nu a confruntat azi pe G. Soare cu mai mulţi martori şi cu căpitanul Stănciulescu. In interogatoriul ce s'a luat lui Ghrorghe Soare, dînsul persistă în declaraţia ce a făcut înscris procurorului general, cum câ el din preună cu căpitanul Stănciulescu şi cu alţi doi a comis omorul asupra Măriei Popovici din strada Soarelui.
D. judecător de instrucţie a luat Întărirea, ca să ţie mersul acestei a-faceri, sub cel mai absolut secret.
x
M. S. Regele, care exprimase dorinţa d’a vedea pre Prea Sfinţitul Melchisedek al Romanului, a binevoit a primi azi, îatr’o foarte lungă audienţă, peEpiscopul-acadamician, cu care s’a întreţinut asupra afacerilor bisericeşti şi academice.
X
1. P. S. losif Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, a bine-voit a felicita călduros ped.Milone Lugoroirescu, unul din redactori! noştriî, pentru articolul de eri al Epocel asupra Sf. Sinod.
. . *
D. Gair,primarul (oraşului Târgo-vişte, a fost numit avocat al Statului pentrn districtul Dâmboviţa, din care cauză a depus demnitatea de primar.
*
Mâine se vor judeca de către curtea ou juraţi ţaranii reoculaţi din satul Greci-Grâdiştea.
Ei surit în număr de 32.
Fotoliul ministerului public va fl ocupat de d. procuror Sfetescu.
X
Dumineca trecută autorităţile vamale din iţeani au pus mâna pe o importantă contrabandă de manufacturi, pe care mai mulţi contra-
www.dacoromanica.ro
bandiştî, s’au încercat se o Introducă pe teritoriul nostru.
*
in urma unui denunţ primit de d. prefect al poliţiei, contra unui sub comisar clasa I anume Drâgu-lescu, d. director Gârlova a fost însărcinat de d. prefect al poliţiei ca sâ proceadă la o anchetă.
Rezultatul anchetei e câ sus numitul sub-comisar lua mită de la cei ce aveau nevoe de dînsul. In urma acestora, d. Drăgulescu a fost destituit şi dat judecaţei.
X
Direcţiunea şcoalei de comerţ din Bucureşti, având nevoe de oare-care date statistice, roagă pe toţi domnii absolvenţi şi diplomaţi ai acestei şcoale, de la înfiinţarea ei până as-tâ-zi, să bine-voiascâ a notifica acestei direcţiuni data eşirei d lor din şcoală, precum şi ocupaţiunile ce au.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS
Belgrad, 26 Decembre. — Regele a primit eri o deputaţiune de 120 membri din cercul radical veniţi pentru a-I mulţumi într’un mod călduros că a a-cordat ţării o Constituţie liberală, pentru a-1 asigura de fidelitatea partidului radical şi a-1 ruga să fie convins de sinceritatea şi de ataşamentul acestui partid.
Regele în re«punsul săd, a arătat marile avantagii ale noui Constituţii, el a motivat resolufiunea sa de a persista în adoptarea Constituţii fără al-teraţiune din partea Sjupcmel.
Foarte vii aplause au primit răspunsul regelui.
Se crede în general că proectul va fi acceptat fâri modificaţiune.
BANCA ROMÂNIEI
Societatea anonimă cu capii*! de 25,006,000 de franci, divisat tn 50,000 acţiuni a 500 franci din cari franci 200 vărsaţi; sediul Bucureşti, sucursală Galaţi, agenţia Londra. —
Avem onoare a informa pe d nil posesori de acţiuni ale Băncei României că al 29-lea cupon se va plăti cu începere de la 1 Ianuarie 1889 stil nou la:
Bucureşti. ... cu lei aur 10
Londra.......cu schilingî 8
Paris.........cu	franci 10
de acţiune, conform art. 41 din statute.
Bucureşti, 12/24 Decembre 1888
Direcţiunea
1092	___________
SALA BĂILOR EPHORIEI
(BULEVARDUL ELISARETHA)
Sâmbătă 17 Decembre 1888
COMITETUL NATIONAL-ROMAN AL EXPOSITIUNEI UNIVERSALE DIN PARIS
A ORQANISAT
UN BAL MARE
CU COTILLON
FARATOMBOLA
Diferite surjtrise nuut reservnte Ou. Public
Preturile locurilor: Loja Rang 1,60 lei; Loja Rang II, 40.— Intrarea pentru o persoană 10 iei.
N.B. Pentru Doamne costumul este de dorit. — Pentru Domuii ţinuta de gală este de rigoare.
IN CURÂND VA SOSI IN CAPITALA
MARELE CIRC SIDOLI
CU 0 TRUPA CU TOTUL NOUA
INSOTITĂ DE
O FRUMOASA MENAGERIE
Prima representaliuue va fi la 25
Decembre corent, prima zi de Crăciun!.
(1093)
Th. D. Costin
I CaleaCalahasii-or, No BUCUREŞTI
ALBE SI ROŞII
Specialitate exclusiva indigenă din plaiurile cele mal renumite, şi în special din golu drinci districtul .Mehedinţi. r« Puritatea garantată, şi de almintrelea consta-tata prin analisa chimica chiar de către Eforia ** Spitalelor civile.
Preturi foarte moderate
Se expediază franco la domiciliu In mari şi mici cantităţi, cu vadra,în butelie şi în 5 DUtoae de toate mârirnele.	1086
A sc adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, lj
^ STRiDM FRANCEZE
‘29* garantate proaspete -»a
Contra unul mandat postul de 8 franci se primeşte franco in gara o laditza cu 100 stridii ordinare sau 75 mari sau 50 exira.
A se scrie către d nu
A. DUMESTE Ia Arcachon a Bordeaux (France)
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
— S’a mutat Strada Polona, No. 33-
Gonsultaţiunî de la 5—6 ore.
m
PRIMA SOCIETATE
DE
CREDIT FUNCIAR ROMAN
DIN IIUCLIltESTI
Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 16 Ianuarie stil vechiei 1889 se va ţine licitaţiune în Bucureşti în localul Societăţii din strada Colţel, pentru vânzarea moşiilor Peretu, Albeştil, Depusa şi Dulceanca proprietăţi ale Socie-tăţel, din judeţul Teleorman.
Licitaţiunea se începe la orele 12 din zi.
Condiţiunile licitaţiune! şi ale vânză-rel se pot vedea In toate zilele la Societate.
Direetiuuea
PRIMA SOCIETATE
DE
CREDIT FUNCIAR ROMAN
DIN BUCUREŞTI
Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 21 Ianuarie stil vechili 1889, se va ţine licitaţiune în Bucureşti, în localul Societăţel, din strada Colţel, pentru arendarea moşiilor Peretu, Albeştil, Depusa şi Dulceanca proprietăţi ale Societate!, din judeţul Teleorman.
Licitaţiunea se începe la orele 12 din zi.
Arendarea se face pe termen de cinci sau zece ani cu începere de la 23 Aprilie 1889.
Condiţiunile licitaţiunel şi ale vânză-rei se pot vedea In toate zilele la Societate.
Direcţiunea
DE ARENDAT
De la Sf. Gheorghe 23 Aprilie 1889, moşia Tisăd plasa Săraţi, districtul BuzăO, şi un parchet de pădure parte de cherestea şi lemne de foc, ce s6 dă în tăere de acum.
Doritorii se vor adresa la d-na Anna Melic, Strada Spătarului No. 10 în Bucureşti.
(1090)
COFETĂRIA
SI
FABRICI DELICHERUR1
STR Dă CARUL I N. 17
ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR.CAROL
Recromand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici.
Pesmeizi pentru cial cu t fr.80 kilo, Ciaiuri Buşeşti fine 2 80, Licheruri, Ananas, Bene-dicline Sartreuse, Piperment, Quirase si alte cu 2 80 lit, Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiii casei de la 1 fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo.
Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă şi merit.
Mare deposit de spirt rafinat cu preturi eftine
1053	Cu înalta stima
Tanase D. Cretulescu
MARELE DEPOU
st
ATELIER DE BIJUTERIE SI HORLOGERIE
M. CRONBERG
Bucureşti Cal. Victoriei, S (vis-ă-vis de Pre], Poli(it)
Pentru Logodne si Nunt zi
recomand depoul meâ bine asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, fulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de prima calitate. Lanţuri de aur fasoane moderne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei tn sus.
(1062)	M. CRONBEBG
DE V£\Z\RE
LA HERGHELIA PAŞCANI â AIDlVStltl PEN fitil PIUSILA
C0GNAC VECHIU
De vânzare din cauza desfacerel deposi-tulul o cantitate de 6000 litri
COGNAC VECHIU VERITABIL DE VIN
SI
lOOO LITRI SI IBOVTTZA
DIN FABRICA
«ASSOCIATIUNEA VINICOLA LA MOnMORA» DIN BOHOTIN
Calitate garantata
Preturile reduse, Conditiuni ovantagioase.
A se adresa ia d-nu Sineer et Elephant tn Vaslui.	f 1088)
EPOCA — 15 DECEMBRE
wiaiHHMaiMHnHii
r- '
uammm
„syxl&a
sapunerie -
GG
-PARFUMERIE
BUCUREŞTI, DtPOîllUL CENTRU, CALEA VICTORIEI kVlS A WiS OE PALATUL REGAL)
Ar# onoarea da aduce prin aceastala cunoştinţa Onorabilului Public, că a deschis
EXPOSITIUNEA PENTRU CRĂCIUN
şi recomandă marele el depozit de parfumeri! engleze şi franceze precum şi a-cele din propria fabrică. Recomandă de asemenea
MAREA COLECTIDNE DE ARTICOLE DE TOALETA SI LUX
care sunt foarte nemerite, pentru cadouri. Alegere mare de bijuterii.
SPECIALITATE LE LUMINĂRI STEARINA, SI DE CEARA ORNAMENTATĂ
Serviciul prompt — I*returi convenabile	1081
rilHimilllWHill|i|i|lli>ll|i
„NAŢIONALA
societate: generala de asigur.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR
UtrUM VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am . transferat biurourile noastre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.
DE ÎNCHIRIAT idmTr,?»
Dolonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
Casa fondata în anul 1837
J. RESCH & FII
Bijuterii si Joailleri Curiei M. It. Hetfclui Carol I
REPRESENTANTUL MANUFACTDREI SI H0RL0GERIE
PATEK PHILIPPE & CNIE DIN GENEVA
şi al manufacturel de argintărie
CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.
IOD
p a ® «j +* *-• p.
S <
---- K«
o: o	o)	0.2	—
■o T3	es	.	2
m	5	? -o	g
t ® O R H
c-o
Ui o *£ **
i 3* .II O
SS>T3>».2 g.S « o a o. o t •-1 =o* xttaci*
5ZsS 2 5
o « at-
•o 2 2 S-Ş „
~ ~ "O oj•“ t- 2 „ cî -c zLU a
£ ’JL. £ c* «j
— = £ Si ^>S»'SSig jS-® o?41
t- /* '-0 —- J GJ O > 3
%03 ,^5 “CC *^22 - ‘£‘2.« o c
6*3 “c .Î03.J * c _ 5 3 o tn 6ta3Ş i£= g
^ o
S- o 2j= og —	.‘2 N Jj ^ o
^-CiOu c J 3 ~ = o «- ® Z.
c/><*	^ E aj
£ © o5 £ ţpS
S-OO 2 rf a o a -3
"ZL o b«i.p3i, oS °° ce 4
1 i 2 JS ST 2Ki!84% .
OC ■» * S X £
«1 îs — o ao
d°z'. .
•t1 fd cO ■‘T1 fcJ3
f: î»S
rîlîî /' ţfeîţ rîlă" fS fi’ rf. t'. i«î :i" î, S $ $> ^ 'S £ £ jgj^Vj- ţ -l- V j V ;J î- •' ■;|
iHlHiSBiBiBBiBiiHHBiâiB iB'^t
Nici o perdere!
A
Nici o perdere!
:W
**************
PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de câştig. ^3
ş
<9
-T
<
♦
*************
Sub titlul caracteristic „Cântig gigur“ am Întrunit următ6rele cinci obligaţiuni, cari oferă cumperătorilor arantagiî escepţioaale şi în adever unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, având de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adeverată avere, cumperătorul are
siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în	aur, deci	un câştig	sigur de 181.50	franci, căci
după cum se va vedea maT jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună	numai 205	franci în	numerar; afară de	acâsta oferim
şi alte uşurinţi de plată indicate mal departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şî perd nici o dată valdrea;
prin urmare pot fi vendute, se pot lna bani cu împrumut peutru ele cu	cea mal mare uşurinţă şi de la or	care bancher,
încetaţi a cumpera simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă	a câştiga	o sumă mal mare	şi cu cari se
riscă cu mal multă siguranţă a perde cu totul bauil seî.
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-cârul an, cumperătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiune! 3% împr. sârbesc 1881.
m
(4
NUMELE OBLIGAŢIILOR	Numcrnl tragerilor pe an.	DATA TRAGERILOR 1 câŞtiguri principale-	CÂŞTIGURI sigure.
OliIIg. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statnlo! Serbesc (monop. tutan.) Obligaţiune 3% impr- scrbcsc 1881 Obligaţiune ftonibaa-Basillca 1886 Obligaţiune Crăcea roşie Ital. 188»	şase ireî eincî trei patrn	1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. I Aug. 1 Oct. ! Dcc. Fr. 600.000|) 2 Ian., 1 îl al, 1 Sept. Fr. 300.000 14 Ian. 14 Mart. 14 lan. 14 Ang. 14Nov. Fr. 100.000 1 lan. 1 Dec. 1 Nlart. Fr. 100.000 1 Febr. 1 Hal I Ang. 1 Nor. Fr. 100.000	Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12’) Fr. 30*)
#). Obligaţiunile eşite cu cel f). Guvernul otoman plăteşte	21 maî mic ct 58% din	|Fr.l,200.000 |Fr. 3450.50 iştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valârea nominală a câştigurilor losurilor turceşti.	
e
u. 1
Casa

S-T. 3	^
o « ®	•-	.
O. ® 3"= o
«âi’? Z •o a O <-rt B 3 60
•SS2- .
® -£i 5 ®

2 . it.Z
jj C
£Q SS
C «3
■$b
<8b
Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig signr“ cu suma de 205 franci în aur saîi
220 franci în aur plâtibilî 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau ^2^ 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. ^£3
Sjsy* Undată după trimiterea celor ÎOO sau 60 sau 20 de franci In aur. sub scriitorul va primi mc inerile obligat iilor sale, cu cari participă singur la tăte tragerile si la totalitatea câştigurilor 'TgîSf Câştigurile se vor plăti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune.
♦ TRAGERILE KG SE POT AMANA SUB NICI UN PRETEST ♦
•© *
Obligaţiunile originale vor fi trimise cu intorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale sad cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la
u
y
ycgjg nr iiwri
Tote cererile treime să se adreseze direct la adresa iadicată mal sus. Garautăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fl prevăzute cu sigiliul casei ndstre. piară) nostru publică Iu limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losurilor
fără escepţiune. Abonamentul anual cost» 6 franci.
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R NI 0
Mrada Lipscani, IVo. 23
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monexi Cursul Bucureşti i4 Decembre 1888
5 0/c Renta amortisabila i 0/0 Renta perpetua a 0/0 Oblig, de Stat
0	0/0 Oblig, de st. drum de fer
1	0/0 Scris. lunc. rurale i 0)0 Scris. func. rurale
I 0/0 Scris, l'unc. urbane d 0/0 Scris func. urbane » op) Scris. func. urbane Urbane b 0/0 Iaşi a 0/o împrumutul comunal Oblig. Caseipens. (lei 10 dob.) împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation.
Acţiuni “Dacia-Romănia»
» Naţionala » Gonstructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută
Cump.	ii
94 1/2	94
94 1/2	95
96 1 2	97
107	107 1/2
96 1/2	97
106 2,4	107 1/4
102	103
94 1/2	94 7/*
82	82 3/4
84 1 2	85
230 '	335
55	
1020	
245	250
230	235
85	90
4	4 1/2
2C8	209

BĂILE
000
f
I
•WDflOO--------------------_
Strada i'oliliei, Ao. 4-0
|j Stabilimentul de băl este deschis tn toate $
• zilele de la b dimineaţa pana la 7 seara. |# Pentru dame băile de vapori sunt des- W f chise in toate Marţile ţi Vinerile de la 6 gj Ti dimineaţa până la prânz, j. Băile calde sunt tn toate zilele la dis- X M posiţia onoratului public. Direcţiunea.
SE POATE CASCIGA INTR’0 ZI
1300,000 FRANCI]
cumpărând biieto d’ale
mu LOiElilI OITOMANE
TRAGEREA
La I F1 ebruarie st. n. 1 389
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
Primim drept plată orî ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ce obligaţiune saîi los după cursul tjilel. Respundem la orl-ce scrisore sau cerere de informaţiunî, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani pentru francarea respunsuluî.
Se pole scrie in limba franceză, germană, engleza, italiana, greca şi română.

b©
i lot de .		) 00,000 fr. .	uuo.ooo fr. ;
i lot de. .		25,000 fr. .	•20,000 fr.
i lot de. .		10,000 fr. .	10,000 fr. 1
i lot de. .		10,000 fr. ,	10,000 fr.
l lot de. .		2,000 fr. .	2,000 fr. i
i lot de. .		2,000 fr. .	20,00 fr. j
i lot de. .		2,000 fr. .	2,000 fr.
i lot de. .		2,000 fr. .	2,000 fr. |
i loi de. .		2,000 fr. .	2,000 fr. '
i loi de. .		2,000 fr. .	2,000 fr. J
i lot de. .		1,250 fr. .	*,2fiO fr. j
i loi de. .		. 1,250 fr. .	1,2*0 fr. \
I lot de. .		. 1,250 fr. .	*,2*0 fr. 1
i lot de. .		. 1,250 fr. .	4,250 fr. ,
I lot de. .		. 1.250 fr. .	4,260 fr. !
i lot de. .		. 1,250 fr. .	4,2*0 fr. ;
1 lot de. .		1,250 fr. .	4,250 fr. 1
t lot de. .		1,250 fr. .	4,260 fr.
t lot de. .		1,250 fr. .	4,260 fr. \
t lot de. .		. 1,250 fr. ,	4,260 fr.
i lot de. .		1,250 fr. .	4,260 fr.
t lot de. .		1,250 fr. .	4,250 fr. *
28 loturi de		. t,Ooo fr. .	2»,060 fr. '
ţoo loturi de		. 400 fr. .	200,oOO ir. !
Rambursarea loturilor este garantată da ţ			
t»L\ IfltXLL		IWI'IItlAL Ol OM AX	
PREŢUL biletelor:
1 Bilet	.	.	.	trei.	fi
1 liileie	.	.	.	Frci.	34
25 bilete	.	.	.	Frci.	UN
IIIO bilele	.	.	.	Frei.	4<15
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. 1 Trsgerea va avea Ioc la Constantinopole, la ' Palatul Impt rial al monedelor.
lndatâ dupâ primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpârătordor.
B.lete de bancâ şi ori ce timbre fără esce ţiure, sunt primite in platalârâ orice diflcu late, cu curs in aur.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă. chiar în zioa tragerel.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue se se eespedieze banii prin mandat postai, chdq ue sau scrisoare recomandată la Directorul
-Comptoir ooxnm.ercial—
557, GRANDE RUE DE TflKfi, 557 COI\SrA!VHM)l»OLE 1060
Bp- >1
ui- a
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Hom
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
A Lâ VIILE DEV
vis-ă-vis de _ Llb. Soce»
Ba» ——
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru Sefiinatatr ai soliditate urma toarele noutăţi:
&
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzeso de toate calitaiile ai lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo-rate.
ţţ, CiorapideDamosiDomnide Fii d’Ecosse, do bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână dup6 sistemul profesor, tir. G. Jteger. Gulere si manşete de olanda ultiniu lason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete irantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri cotnplcc e pentru nunti. |a Trttsouri pentru pensionate, ote-iu. i si restuurunturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut CTat-alociii 11 o st, rai ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Culen Victoriei» Palului «Dacla-ltomânia» vls-â-vls de Soeec
m
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
iVo. 8. In palatul Principele Dimitrie Gfiika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
El ucuresti Cursul pe ziua de li Decembre 1888
5 % Rcnla amortisabila
5	%	,, româna perpetua
G % Obligaţiuni de siai [Conv.rur.]
6 %	„	C. F. R.
6 % „	Municipale
10 fr. , Casei pens. (300 L.]
7	% Scrisuri fundare rurale
7 %	”	", urbane
6
5 „	,.
5	,.	„	,. laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cn prime Buc. Iî0 lei]
Losuri crucea roşie Italiano ,, Otomane cu prime Losuri Rasilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslrucliuni Aur contra argint san bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
Cump. Vinde
"9iT3/4
95
atji
94
9G
84Ji lîC 107 96 S 106% 102 91
81 3/4 75 52 29 60 17
4 70 208 124 100 99 255
84 3/4
230
107
<03
94%
82 £
78
60
31
55
21
6
210
126
100%
100
260
DE VENZARE
0 FABRICA CD 0IÎEPDTATIPE B NE STABILITA
SE CUMPĂRĂ CU UN CAPITAL DE 50,000 LEI PLATIBIL IN 2 RATE
40,000 Lei
Dever anual e de.......................
La aceasta suma, spesele anuale, în care intra chiria, material, lefuri si procentele j] capitalulu de 50,000 Lei socotit 8 la suta
si se ridica la.........................
Dând un venit net de ....
Câştig anual.
Se vinde din cauza de boala si a altor ocupatiuni. Pentru amatori a intra în tratari a se adresa la d-nu
25.000	Lei
15.000	Lei
IANCU PLOESTEaNU
Huciiresti — Xo. 17, Sinul» Mântuleiisa Xo. 17 — Bucureşti
Tipografia Ziarului „Eppoa"
T,pW^.Wto8hiM6ri®
e Paris
O iraut responsabil V* P» Gheorghlu