ANUL IV No. 918
A DOUA EDITIUNE
aaaeaBBa—a
MKRCURI 14 (28) DECEMBRE 1888
N’JMERUL \§
NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Rucuresci: La casa Administraţiunoî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 Iei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. in îHreinctate: La toate oriiciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
ItEDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 B.Uil NUMERUL AftUXCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agencr Ha vas, Place de la llourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
L,\ PARIS: segâsestejurnalul cu iit cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Wer-■nain, \o. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
A DMINlS TRAŢ1UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
PROCESUL TERANIL0R
BESPUNSUL M. S.REGELUI
ADRESA ADUMRE1 DEPUTAŢILOR NOD IN PAPURA REFORIVIĂ SF. SINOD !...
RETRAGEREA
BILETELOR HIPOTECARE
LOGODIŢII
PROCESUL TERNILOR
Liberalii de nuanţa colectivistă au de bună seamă o pornire foarte pronunţată, o slăbiciune sufletească neînfrlnabilă pentru ceea ce numesc ei necunoscutul în procesele politice.
După marele necunoscut din procesul Orovenilor vine marele necunoscut din procesul sătenilor. A-cest din urmă însă nu se mai datorează minunatei fantezii a însuşi procurorului general cum a fost cu necunoscutul d-lut Populeanu, ci imaginaţii fecunde a însuşi gazetarilor colectivităţii, cum de exemplu, Voinţă Naţională, care vede o mână nevăzută, criminală şi ascunsă în a-ceste vorbe ale d-luî procuror general Burada : «nişte circumstanţe nenorocite aii scos pe ţeratiî din firea lor.»
Scurt, după Voinţa Naţională, a-ceste circumstanţe nenorocite, nu sunt nici fâgăduelile vecinie neîmplinite ale colectiviştilor, nici jafurile lor, nici reaua lor administraţie, nici sărăcia, ci sunt nici mai mult nici mai puţin : conservatorii.
Alta.
Juraţii acordă sătenilor circumstanţe atenuante; pentru colectivişti aceasta este o probă că şi j uraţii sunt tot de părerea lor, adecă că ţăranii n’au fost de cât nişte instrumente tot în mâna conservatorilor.
Frumos de tot.
O lume întreagă, discută de luni întregi cauzele răscoalei sătenilor, se aduc* în parlament de către mem brii tutulor partidelor, o mulţime de consideraţiuni şi de fapte, naturale, probate, indiscutabile. Aceasta nu Însemnează nimic pentru d-nii colectivişti, de şi pe temeiul săracii, relei administraţii, jafurilor de tot felul şi al relei educaţii politice colectiviste, acordase juraţii circumstanţe uşu-rătoare sătenilor şi zisese d. Burada că împrejurări nenorocite au scos pe ţerani din firea lor.
Colectiviştii uită însă, pentru ca se nu mai vorbim nici de articolele presei, nici de cele spuse in Cameră de dd. Panu, Nădejde, Dobrescu şi alţii—colectiviştii uită că rescoala a început în judeţul Iaiomiţa, unde ţăranii au fost înşelaţi se subscrie o petiţie pentru menţinerea d-lui Ion Brătianu, pe când lor li se spuses3 de prefectul colectivist că acea petiţie era pentru a li se da pâment, că aflând de această mistificare au înconjurat pe prefect cerendu’i pâment, şi acesta le-a spus se are unde vor vedea cu ochii. De la Ialomiţa s’a respândiî dar, şi vorba că este ordin de la guvern ca se se împartă pâment, se se reducă învoelile, şi spiritul de revoltă care a înflacă rat apoi Ilfovul.
Dar nu numai în această împrejurare partidul liberal a jucat rolul de agent provooator pe lângă să-
teni, ci în tot cursul activităţei sale politice el n’a făcut de cât aceasta.
In loc dar de a recrimina şi de a căuta se arunce vina pe alţii, mai bine ar lî se tacă şi se se pocâiascâ, căci ceea ce liberalii au făcut cu ţăranii este în adever monstruos.
Ar fi în interesul ţârei ca greşelile liberalilor se ne folosească tutulor, conservatorilor ca şi colectiviştilor, liberalilor-disidenţi ca şi radicalilor. Se nu mai căutăm se făgăduim ceea ce nu putem da, şi mai cu seamă se nu făgăduim pentru o popularitate trecătoare, de acela lucruri imposibile, care falşilică noţiunile de dreptate, ale marelor clase sociale, şi care hrănesc în mintea lor speranţe deşarte, speranţe care se sfârşesc pentru săteni prin rescoale comprimate şi prin curtea cu juraţi, pentru ţara întreagă prin agitaţii care o pun în primejdie.
Vorbă puţină şi treabă bună, iacă ceea ce trebue se’şî zică partidele când se ocupă de săteni.
Ne oprim aici pentru ca se nu mai vorbim de îndrăsneala d-lui Disescu de a se duce se ia apărarea sătenilor.
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS
Londra, 24 Decembre.
Se zice că nici un amănuntprivilor la întâlnirea iul Emin-Bev cu Stanley n’a venit la Zanzibar.
Sunklni, 24 Decembre. Liniştea continuă a domni la Suakim. Dervişii menţin posiţ'unile lor ia Hindub.
Solia, 24 Decembre. Conservatorii refusând se intre în cabinet, d. Tonceff, preşedinte al camerei a fost numit ministru al justiţiei, iar d. Sa-labacefF, fost director al justiţiei în Ru-melia, a primit portofoliul finanţelor.
Vlena, 24 Decembre.
Se anunţă din Belgrad Corespondentei Politice că, contraria ştirilor alarmante ce circulă, se afirmă într’un mod formal că liniştea n’a fost turburată în nici o partea Serbiei.
Partidul radical, întrunit în dese şedinţe, dă probe sigure de purtarea sa sinceră faţă cu regele.
Adoptarea proiectului de constituţie este asigurată de azi, dar deschiderea Scupci-neî nu se va face de cât după ce se va dobândi siguranţa de adoptarea în bloc.
Sgomotele de primejdii iminente snnt respăndite de cel cart profită de criză pentru a urmări oare-carl scopuri, dar aceste sgomote sunt neîntemeiate.
ltoma, 24 Decembre. Papa, primind felicitările colegiului cardinalilor cu prilejul serbâtorilor Crăciunului, a arătat că situaţiunea Papismulul s’a mal agravat prin votarea de legi uuol ostile.
Ilerlin, 24 Decembre.
' Cu începere de lai Aprilie 1889 limba germană va fi Introdusă ca limbă de învăţământ în şcolile primare dinSleşvigul septentrional.
Londra, 24 Decembre.
Parlamentul englez s’a prorogat. Nu se semneiează nimic de însemnat în discursul regal de închidere.
—	Pentru ce ciudat ? Nu cunoşti pe La-hovari ? N’al vorbit nici o dată cu dânsul ?
—	11 cunosc; nu zic ba. Insa, mie nu mi se pare lucru natura) istoria asta : se m6 o-prească în drum, si mâ ia de. mâna, şi s5 mâ întrebe ce fac. Trebue se fie ceva la mijloc.
—	Ce bănueştl ?
—	Bănuesc că Emil Lahovari, fratele seu îşi pune candidatura la Rîmnicul-Vâlcei şi fiind ca eQ am acolo un prieten, care are un unchio, care are un cumătru alegator, de aceea m’a întrebat ce fac, ca se me îmblânzească şi se aibâ şi sprijinul med.
Cea ce scrise) mai sus, pare că n’ar fi de cât o glumi, de cât o născocire pusă aici ca se se potrivească realitatea cu închipuirea, din nenorocire Inse s’ar putea înmulţi exemplele de aceasta natura. La noi n’al dreptul se da) mâna unu) om, n’al dreptul se ’) zici bună dimineaţa, se stai de vorbă cu cine va, să’l ceri părerea într'o ches tiune fâră sS nu se presupue imediat că trebue se stea ceva ascuns sub cuvintele tale.
Ministrul care spune că a fost nevoit să ceara din Austria câte-va vagoane împrumut, e bănuit îndată că a încheat cu acest stat o conver.ţiune ruşinoasă ; Ministrul care calcă pragul curţei de Casaţie pentru o afacere personală, e bănuit că s’a dus a-colo spre a dicta judecătorilor voinţa sa într’un proces; deputatul care a îndrăsnit să se pue la masa cu un coleg din alt partid e bănuit că ’ş) a călcat toate credinţele politice în picioare şi că s’a strămutat în ta băra duşmană
Se găsesc chiar o sumă de oameni fie în presă, fie în public, fie în parlament, care ’şl petrec viaţa căutând nod în papură şi s’ar socoti într’adevăr nefericiţi, ’şl ar închipui că ’şl pierd zilele de geaba, dacă n’ar găsi vre un incident, din care să poată scoate ceva conduşii rele.
AscUltaţ' spre exemplu fi* d N. Ceaur Aslan, unul din adepţii şcoale) bănueiilor. După teoria d-sale, nici o faptă bună nu se poate îndeplini, firfi un scop râu, ascuns. Fagadueşte un Ministru că ordinea, siguranţa publică nu vor fi turburate, îndată Ceaur îţi va spune că guvernul are de scop să suprime libertatea presei, să suprime libertatea întrunirilor, se aresteze şi seques-treze pe or cine va îndrăsni se caşte gura. Cere Ministrul de finanţe un împrumut de 26 milioane pentru retragerea biletelor ipotecare spre a pune stavilă agiulul, îndată Ceaur bănueşte că acest credit e cerut în scop de a face să beneficieze pe amicii guvernului şi citează zicătoarea: «II mut micux tlre l'ami des Minislres, que le Ministre de ses amis.»
Şi cine ştie dacă câţt-va chear din acel ce citesc aceasta mică schiţă asupra unuia din defectele noastre sociale nu vor zice mâine:
—	Aţi citit articolul de erl din «Epoca»?
—	Care articol ?
—	Nod tn papură. Et ce credeţi ?
—	Ce să credem ?
—	Nu înţelegeţ» că a fost scris din adins pentru că guvernul pregăteşte una boacănă de tot şi vrea sâ ne orbească mal întâia?
Epo.
NOD IN PAPURA
Nu cred să fie multe neamuri bănuitoare ca neamul românesc, obicinuit să n’aibă încredere în nimic, să caute la or-ce lucru nod în papură.
O fi provenind acest defect din nenumăratele desamăgirl ce am avut în viaţa noastră politica şi socială, dar nu e mal puţin a-devărat că am ajuns să n’avem încredere în nimic, şi mal ales să că utâm pururea partea cea rea care ni se pare că stă ascunsă după lucrul cel mai simplu, cel mal scutit de or-ce bănuială.
într’o bună dimineaţa te pomeneşti cu un prieten care ’ţ intră în odaie şi ’ţi zice :
—	Ştii ce mi s’a întâmplat ?
—	Nu.
—	M’am întâlnit cu Al .Lahovari care m’a oprit şi m’a întrebat ce mal fac.
—	El, şi ?
—	Nu ţi se pare ciudat lucru ?
BESPUNSUL m. S. REGELUI
LA
ADRESA ADUNARE! DEPUTAŢILOR
Dupe ce d. Lascar Catargiu, preşedintele Adunărel Deputaţilor dădu cetire adresei, M. S. primind’o respunse :
<iDomnule preşedinte,
«Domnilor deputaţi,
«Am ascultat cu o deosebită mulţu-«mire adresa Adunărei legiuitoare şi «primesc cu recunoştinţă expresiunea «sentimentelor de devotament, precum «şi bunele urări ce ’Mi aduceţi cu acest «prilegio.
«Spiritul înţelept şi patriotic, de care «Ftepresentaţiunea Naţională se arată «însufleţită, este pentru Mine o dovadă «că guvernui Med va găsi în d-voastră «un sprijin puternic şi luminat pentru «a asigura acel mers bine cumpănit al «trebilor publice, pe care îl cere nea-«părat propăşirea politică şi economică «a Ţârei.
«Mal ales aşezarea pe temelie solidă «a mijloacelor Statului, ce se va datori «înţeleptel d voastre chibzuinţe, Ne va «conduce cu mai mare siguranţă )a «acest ţel dorit de toţi.
«Numai prin o strânsă înţelegere în-«tre Cameră şi guvern se vor putea în-«lâtura greutăţi şi resolvi diferitele «cestiunl, a căror regulare va fl pri-«mitâ cu o adevărată satisfacţiune de «către ţară. Ast fel România, unită şi «liniştită în lâuntru, tşî va păstra re-«numele dobândit în afară.
«Mulţumindu vă încă odată şi în nu-«mele Reginei, pentru simţimântele de «dragoste ce ’Mt exprimaţi, urez din «tot sufletul ca lucrările d-voastrâ să «aducă roadele cele mai bogate pentru «viitorul şi fericirea scumpei noastre «Patrie».
RETRAGEREA
BILETELOR IPOTECARE
Erl s’a discutat la Cameră proiectul de retragere a celor 26,000,000 bilete ipotecare din circulaţiune. ş Acest proiect, menit a face, nu să dispară, dar să scadă agio, a ocazionat nişte cuvântări care ne-aO convins o dată mal mult că necesitatea acestui proiect este vădită.
Dacă am exclude savantul discurs al d-lul Pătărlăgeanu, cum a zis d. I. Lahovari, şi savantele afirmări din cap ale celebrului K. K., ne rămâne ca opiniune protivnică proiectului numai cuvântarea d-lut N. Ceaur-Aslan.	»
Această cuvântare o putem împărţi în doue: prima parte în care a criticat politica financiară a guvernului trecut şi partea a doua în care ca unic argument în potriva proiectului a adus pe următorul: Pentru ce guvernul nu începe reforma financiară de la anul 1900 şi aşteaptă pe 1912?
Iu prima parte d. Aslan a căpătat şi a-probarea perfectă a unul orator din majoritate, a d-lut Ioan Lahovari, care a luat cuvântul spre a susţine proiectul.
D. Ion Lahovari, într’o cuvântare plină de competinţă, a arătat cum guvernul colectivist a făcut Banca Naţională numai în scopul de a căpătui pe favoriţi şi cum toate căpeteniile colectiviste ad profitat în detrimentul Bânceî şi al Statului.
Emisiunea de rentă făcută în momente de mare strâmtorare de către guvernul d-lul Ion Brătianu. în momente în care bancruta bătea ia uşa visteriel ţârei, a fost un act din cele mal nenorocite la care nu recurg de cât guvernele desperate, ajunse în ultimul grad de mizerie.
Cu politica financiară păcătoasă a guvernului colectivist, a fost un moment, când dacă Banca ar fi voit să plătească în aurorl-ce bilet,nu't mal rămânea de cât să închidă ghişetui şi sâ înceteze plăţile.
Asupra politicei financiare a guvernului d-lul I. Brătianu, critica severă a d-lul I. Lahovari a dobândit aprobarea unanimă a majorităţel şi a minorităţel.
Urcarea mereO crescândă a agiuluî se datoreşte tot acestei nesăbuite conduceri a finanţelor şi dacă guvernul de astă-zî n’ar fi luat energice măsuri, pecinginea a-giulul s’ar ti întins mereO.
Răspunzând la partea a doua a cuvântare! d-lul N. C. Aslan, d. Lahovari a ară tat la ce se reduce argumentul cel mal serios în potriva proiectului.
Dacă guvernul aşteaptă anul 1912 pentru a ’ncepe reforma şi nu o ia de la 1900, este că în această privinţă este o con-venţiune, un contract încheiat de guvernul căzut, contract care bine ’nţeles nu se poate rezilia. Şi, precum a zis d. La hovari, «când un nebun aruncă o piatră ’n gîrlă, zece înţelepţi n’o pot scoate.»
In rezumat, d. Lahovari a rostit una din acele cuvântări, care rare ori se aud în parlament. D-sa a contribuit de sigur mult la luarea în considerare a proec tulul.
Quidam.
REFORMA SF. SI1DL.
Iată lozinca cu care voesc să turbure acum spiritele liberalii noştri!, dupe isprăvile nesăbuite cu care au încărcat această tară, atâta amar de vreme.
De când există o doctrina se ştie, că paradoxa a fost sdesea apanngiul oamenilor învăţaţi cari, apucând să e-raită o erezie, sunt în stare a’şl petrece o viaţă întreagă scriind zecimi de volume, pentru ca să facă să triumfe doctrina lor greşită.
De vom lăsa la o parte uneltirile de-şuchiate, îndreptate pe sub mână de guvernul colectivist între anii 1881— 1883 In clerul mirean împotriva Sf. Sinod, prin agitaţiunea condusă de ves-titu Dimancea cu congresele preoţeşti, ce avea Insă, dupe cum s’a dovedit în urmă, de scop, a îngenunchia Episco-
patul sub a-tot puternicia brătianists, spre a asigura revizuirea constituţiei şi a celor-l’a'te legi ce vor caracteriza de veci, regimul minciuneî şi al corup-ţiunei: găsim, 'cam tot dupe atunci, pe un bărbat învăţat propovăduind introducerea clerului mirean şi chiar a elementului laic în Sf. Sinod.
Acest ilustru profesor Universitar, cu talentul şi învăţătura căruia, umilitul servitor al Epocei n’ar îndrăsni a se măsura, proclamând odată dogma sa, a susţinut’o prin scrieri şi cuvântări măestre, şi îndemnă pe un prelat zvânturat, rezvrâtit contra autorităţel apostolice, a severşi chiar un act de apostasie , traducând Sf. Sinod, ce’I drept fâră succes, înaintea celui mal înalt areopag lumesc.
înalta Curte de Justiţie a ţărel, trecând peste măreţele meşteşugirl ale a-vocatulut, ’şî a declinat căderea în cele duhovniceşti; iar Arhiereul rezvrătit, a trebuit în genunchi să implore mila şi ertarea semenilor săi, lndreptăţitorl al Legel DumnezeeştL Iată însă acum o celebritate a istoriei noastre contipurane, ilustrul M. Kogălniceanu apărând, Intr’una din şedinţele trecute ale Adunărel Deputaţilor,ca reformator al Bisericilor noastra naţionale şi enunciând următoarea formulă sacramentală:
«Domnilor, trebue se introducem in Sinod elementul preoţilor de mir, si daca ar fi cu putinta, cu, cât pentru mine, asi inh oduce si elementul mirean».
Intru cât ’l priveşte însă, să ne grăbim a aminti, că marele nostru bărbat de Stat fiind a tot-puternic sub Cuza-Vodâ a compus un asemenea pseudo Sinod, care a fost anatematizat de unii din Episcopii noştri! şi era să provoace o sch'zmă a Bisericel noastre în lumea ortodoxă: Act îndrăsneţ ce a provocat o revoluţie In spirite contra Domnitorului şi a contribuit puternic la resturnarea lui Alexandru Ion I iu.
Din punctul de vedere al ştiinţei theotogice, al constituţiei apostolice, al aşezămintelor concilielor ecumenice, al istoriei şi Invăţăturel bisericeşti ortodoxe, această propunere nu sufere cea mal elementară critică, fiind vorba de un Siuod cu căderi curat spirituale şi cu prerogativa de un îndreptaţitor al Legel, cum este în toităputerea cuvântului Sf. Sinod al României.
O operă recent), ce este unul din cele mal însemnate monumente literare ale secolului nostru şi care se reazemă pe cele mal curate şi autentice isvoare: Istoria critică a Adunărilor bisericeşti de la începutul Creştinătâţeî de Archi-mandritu Vladimir Guettâe (fost abate papist), nu mal lasă nici o îndoială a-supra putere! judecăţel episcopale, tn toate direcţiunile cârmei bisericeşti.
In unele concilii ecumenice , ce’I drept, s’ali văzut figurând şi clerici de trepte inferioare Arhiereilor ; dar uni ca aceştia, aii fost pururea introduşi de Episcopii lor, ca consilieri or deplin împuterniciţi şi nici odată n’afi avut vot deliberativ. Dovadă, că nu există nici un act ecumenic, investit cu pragmatica sancţiune care se poarte alte semnături de cât p’ale Episcopilor.
Exemplele de predilecţie, invocate de novatori, ale unor adunări bisericeşti, dintre care s’au ţinut odinioară mal multe in ţările româneşti mal cu seamă în Mo'dova, la care ah luat parte clerici de toata treptele, nu pot fi luate ca precedente doveditoare în specie, Intru cât e constatat prin actele acelor Adunări caracterul lor consultativ şi în cele mal multe caşuri în pricini politico-edesiastice
De asemenea, e amăgitoare comparaţia congreselor bisericeşti naţionale, ale ortodocşilor de sula stăpânirea Austro-Ungariel cu Sinoadele arhiereşti ; întru cât confesiunea ortodoxă în Austria ne fiind a Statului ci numai tolerată, naţionalităţile ce aparţin credinţei noastre, sunt nevoite a căuta biserica şi şcoala lor cu propriele lor mijloace, pentru care se prelevâ, chiar pe cale fiscală, contribuţiunl directe de la credincioşi, care fireşte sunt în drept prin representanţil lor întruniţi în congres naţional, a controla şi dispune întrebuinţarea fondului resultat din contribuţiile şidonaţiunilepoporanilor. D’altminterl, or-cine ar consulta procesele-verbale ale acestor congrese se va putea convinge, că or de câte ori s’a ivit o cestiune de disciplină bisericească, or de prescripţiune spirituală, Adunarea ’şl a declinat competinţă, de-ferind’o Sinodului episcopal.
Şi nici, că s’ar putea alt-fel, întru cât numai Episcopului ’l este dat, în puterea chemare! sale, potrivit legatului apostolicesc, a îndreptăţi Lpgea.
Este adevărat, că Episcopul orîndu-ind un preot, trebue să ţie seama da alegerea poporenilor la biserica cărora urmează a sluji, întru cât însuşi Episcopul nostru este ales de naţiune, am putea zice de chintesenţa suveranităţel naţionale. Dar hirotonia întru preot este o prerogativă absolută, de drept divin, a căderel şi chemărel Episcopu-lubcare are dreptul şi puterea a o ridica
www.dacoromanica.ro
EPOCA
14 DECEMBRE
££2
potrivit canoanelor, d’asupra omului pe care’l judecă în suveranitatea sa spirituală, nedemn de a mai fi preot; şi la aceasta sunt supuşi chiar Episcopii, ce pot fl deshirolomsiţi de Sinoade, fârâ ca nici o putere or lege lumească să poată împiedeca exerciţiul acestei suveranităţi spirituale.
Sf. Sinod al României având căderi absolut spirituale, ca ocârmuitor suprem al Biserioel este păstrătorul uni-tâţel credinţei şi întru aceasta preotul este poruncit a asculta numai de cuvântul Seu, neavând chieinarea nici puterea a tâicui Dogmele.
Ca instanţă supremă de judecată bisericească, Sf. Sinod este chemat a se pronunţa numai asupra validitâţei canonice a sentinţelor pronunţate de con-sistoriele eparhiale, compuse din preoţi mireni care judecă tn foud pe semenii lor. Iar preotu n’are compentenţa a interpreta canoanele Întocmai ca şi In judecata civilă unde interpretarea legel este o prerogativă exclusivă a Curţel de Casaţie a cărei jurisprudenţa e obligatorie pentru judecători, cum este învăţătura Sf. Sinod pentru întreaga biserică.
Intru reglementarea serviciului li-thurgic, al ritualului, ol disciplinei e-clesiastice, al conduitei clericilorş. c. a. fireşte ca numai Sinodul Arhiereilor are a 'şi da cuvântul, Intru cât novaţiu-nile or modificările nu sunt permise nici chiar unul Episcop.
Sinodul nostiu mai are căderea platonică, a propune guvernului masuri apărătoare credinţei strămoşeşti; pentru respectul religiunei In aşezamintele publice ; pentru îmbunătăţirea soartei clerului şi o bună aoministrare a afacerilor bisericei In Stat. Dar, care guvern până acum a luat In serioasă băgare de seamă dorinţele sf. Sinod ?
E o ruşine să o spunem, dar adevărul e că o nesfârşită serie de regulamente elaborate de sf. Sinod şi sancţionate de Rege, afl rămas litera moartă pentru că guvernele nu le afl respectat şi autorităţile publice nu s’au Îngrijit a le aplica 1.. ■
Aşa d’o pildă, după propunerea sf. Sinod, regretatul B. Boerescu a promulgat la 1880, un regulament pentru cercetarea obligatorie de şcolile publice la 3ârbatori şi Duminici a sf. lithurgii In biserici. Cine a văzut Insă, d’atuncl, un şcolar cu profesoral său la biserică ? 1
Sunt aproape cinci ani, de când zace In cartoanele Camerei un proiect foarte simplu, pentru Îmbunătăţirea soartei clerului mirean, elaborat de sf. Sinod şi votat de Senat. Cine oare ’şl a dat osteneala a ’l scutura de praf?! Şi o astfel de soartă au avut- toate decisiunile sacrului corp, ele au fost sfărâmate de la a lor naştere de nepăsarea şi scepticismul, ca să nu zicem mai mult, al guvernanţilor, ce afl fost pururea preocupaţi a lndopa cu fondurile bisericeşti nişte reformatroi nepoftiţi, crescuţi la şcoala atheismului şt a socialismului I
Din trasurile generale ce preced, a-supra căderilor sf. Sinod, este Învederat, cât e de absurdă pretenţia Introducem elementului mirean In sacrul corp.
Mai Intâib, preotului In afaceri bisericeşti, nu e admisibil să ’i fie iertat a contrazice pe Episcopul său, care are puterea a ’l crea preot şi a’l desface din preoţie.
Al doilea, Intru ce ar putea aduce presenţa preotului or a mireanului în Sinod veri-o Îmbunătăţire, când deci-ziunile sale nu sunt executorii, Intru cât punga ţărel e pe alte mâini I...
Voieşte însă, celebritatea noastră istorică în viaţă, ca un alt Luther, împreună cu marele său ucenic, ilustrul profesor iaşan, ca un alt Calvin, să reformeze credinţa şi religia românească, atunci să schimbă cestia : N’au de cât a'şî face Biserica lor şi vom vedea câţi Români vor urma pe aceşti nnol şi neprihăniţi prodromi I....

Ast-fel fiind, intrarea preoţilor ln-tr’un Sinod spiritual, pe cât e de nefolositoare stărel lor şi absurdă, p’atât e imposibila de realizat; In cât acel cari agilă cleru cu asemenea făgădueli înşelătoare, săvlrşesc o vină veghiats, aruncând mărul discordiei In Biserica noastră naţională,ce ’i turbură In zadar pacea.
Este vorba Insă, a se îmbunătăţi soarla clerului mirean şi mal cu seamă a celui rural, a c&rui stare e o adevărată ruşine pentru naţiunea Română. Apo , a se ridica cu un moment ’nainte simţurrnoral şi religios al poporului nostru, a cărui credinţă e pe povărni-şiul unei decăderi înspăimântătoare, pentru ordinea noastră socială. Pentru aceasta am arătat mal sus, silinţele ce ’şi a dat Sf. Sinod de la constituirea sa din 1872 spre a aduce o îmbunătăţire şi a ridica prestigiul clerului şi al Bisericel noastre.
Ia să vedem acum,In câte-va cuvinte, ce au făcut detractorii sacrului corp, pentru cler şi Biserica, cari au fost zecimi de ani fie miniştri fie reprezentanţi as tărei în Adunările Legiuitoare.
Ilustrul d. Kogălniceanu secularizând averile monăstireşti, Intru care a fost secundat de întreaga naţiune, precum şi de Episcopat care, In patriotismul său a avut slăbiciunea a abandona la discreţia Statului, chiar imensele fonduri a le mănăstirilor pământene, n’a avut grija pe care a avut’o Austria papistâ şi Rusia, a rezerva un fond religionar pe seama Bisericel române. Şi când ne gândim, că s’ar fi putut constitui în numerar un fond bisericesc considerabil, numai din averea mobilă a monastiri or pământene ce a fost dată jaf şi pradă de agenţii marelui bărbat de stat, suntem In drept ane mira de...seninătatea sufleteasca,cu care aruncă azi vina asupra altora, pentru starea jalnică la care a lăsat Biserica.
Ce au făcut îlasele noastre diriginte, cu moroiul şi simţul religios al poporului român ? Cea mal mare parte dintre acel cari guvernă şi d»fl legi acestei ţari au crescut In străinătate, de unde Insă cei mai mulţi n’au voit să ne aducă de cât fumuri, trecând nepăsători peste obiceiurile cele bune.
Ast-fel, liberalii noştri! In cele politice şi parlamentare ne dau continub pilda E veţiel, a Belgiei şi a Angliei; de ce nu urmează însă practica acestor ţâri civilizate şi în cele religioase ? Ţâri, In cari nu e cetâţian ce se respectă,demnitar al Statului, profesor or şcolar, care să nu meargă, de e In picioare, Duminica şi sărbătoarea la biserică. Unde se pomeneşte de aceastea la noi I Ba am văzut la 1880 în Ianuarie, un ministru la cea mai mare sărbătoare română Bobotează, făcând giumbuşurî cu prefectu poliţiei In biserică, pe timpul oficiului divin, pontificat de primatul ţârei:
«Peştele de la cap se strică» zice înţelepciunea populara ; iar noi repetăm ce am zis altă dată: preotul este oglinda stârel culturale a unul popor ; — deci, cu toţii suntem vinovaţi de decăderea lui.
In principiu am fost, suntem şi vom fi pentru actuala constituire a Sf. Sinod, ce corespunde unitâţei credinţei ortodoxe si aşezămintelor apostolice. Legea ain 1872 ce a definit neatârnarea spirituală a Bisericel noastre naţionale prin constituirea acestui sacru corp, este cea mai perfectă ce s’a dat acestei ţări şi va rămâne un monument al partidului conservator. Liberalii n’au făcut o opoziţie serioasă la a ei alcătuire şi In îndelungata lor stăpânire, n’au îndrăznit s’o ştirbească. Prin urmare toată agitaţia lor de azi impotriva episcopatului, este praf aruncat în ochii celor slabi de ângerl.
Fireşte că, compunerea Sf Sinod, din punctul de vedere al persoanelor, Iasă de dorit. Noi înşine am constatat aceasta, de mal multe ori, privind cu durere
cum Episcopatul nostru în majoritate, e lipsit de cel mal esenţial dar al apostolatului: abnegaţhtnea şi devotamentul către Biserică. Iar râul acesta devine şi mai păgubitor, când puterea lumească găseşte cu cale a desfrâna ambiţia sumesţâ a unor svlnturaţi, spre a zadarnici autoritatea celor Încercaţi.
Noi credem Insă, ca persoanele sunt un accident trecător, şi precum In ordinea politica guvernele se schimbă, a-vem nestrămutata credinţă că cârma Bisericel noastre naţionale, nu va întârzia a ajunge la mărirea el d'odinioa-ră, renumita în tot Resaritul.
Baba-Novak.
INFORMATICII
Consiliul de miniştri s’a întrunit eri s?ura sub preşedinţi M. S. Regelui.
-ca-
D. general G. Mânu ministru de Resbel, a lucrat azi cu M. S. Regele.
—SHB—
Curtea cu juraţi eri seară după o deliberare care a durat o oră, a eşit cu un verdict afirmativ,ipentru ambii a-cusaţi. Curtea cu juraţi a răspuns da la toate cestiunile ce i s’aă pus, fără a acorda circumstanţe uşura,oare.
Ast fel tribunalul a condamnat pe Ion Makedon unu din principali omorâlori ai soţilor Lespezeanu la munca silnică pe viaţă, precum la o -ceaşi pedeapsă şi pe Simion Timara, contra căruia, nici o probă şi nici o mărturie agravantă nu se făcuse pe timpul desbaterilor şi al instrucţiuni.
Magistraţi cari compuneau, curtea, erau foarte ambarasaţî în cea ce pri veşte aplicarea pedepsei în cestiunea lui Simion Timara, căci juraţi răspunzând. la a doua cestiune, ce le a fost pusă acea că fără Timara crima n’a putut fi comisă, a trebuit să se a-plice acestuia maximum nedepsei care e munca silnică pe viaţă.
Se crede că ministrul justiţiei vă zend greşa/a ce s’a făcut cu acusatul Timara, va comuta pedeapsa acestuia, căci a fost prea neumană.
Apoi curtea a condamnat in conlu-mace pe asasini dosiţi, llie Nedelcu, Dionisie Moraru, Nicoiae Nedelcu şi Samoil Popa la munca sihiică pe viaţă şi la 2 205 lei amendă pentru chel-tuelile făcute de Stat -ass-
Unele ziare reu voitoare, au publicat ştirea neexactâ cu totul că d-na Eugenie Sobre, a" fi încetat plăţile şi că pasivul magasinului ei, se urcă la suma de 200,000 lei.
fleluţiile comerciale ale Doamnei Eugenie S5obre, cu creditorii ei ■sunt în «ea mai bună 3tare, şi prin urmare toate sgomotele contradictorie, dacă nu sunt reu-voitoire, sunt absolut neexacte.
-see-
D. Plesnită a fost ales decan al baroului din Galaţi.
Recursul ţeranilor resculaţi din comuna Stefăneşts condamnaţi de Curtea cu juraţi de Ilfov va fi judecat la 15 Ianuarie.
«8fc-
D-na Nathalia Yoineseu care a fost numită doamnă de onoare a M. S. Regina, a luat eri în posesiune funcţiunea d-sale.
Sesiunea de estimp a Sf. Sinod a fost Închisă Sâmbătă trecută.
Majoritatea sacrului corp a crezut de cuviinţă se adopte, fsrâ modificare, întreaga lucrare a comi-siuneî sale, însărcinată cu alcătuirea unui tablou pentru eşezareaparo-chielor mirene din toată ţara. Şi ast fel Departamentul bisericesc se va afla în faţa unei lucrări plină negreşit de dorinţe vrednice de băgat în seamă pentru ridicarea generală a stârel Bisericel naţionale, dRr foarte impovărâtoate şi complicata întru practica rezolvare a arzătoarei eestiuni a îmbunătăţire! soartei clerului mirean, preconizată cu un moment înainte de minoritatea sacrului corp la care s’a asociat şi reprezentantul M. S. Regelui ministrul Cultelor.
Credem dar a şti, că d. ministru al Cultelor, va întocmi o comisiane mixt», care va alege din lucrarea comisiunei Sf. Sinod, datele trebuincioase pentru întocmirea pp.ro-chieior cu sfatul Prea sfinţiţilor Ki-riarchi, spre a putea cere Corpurilor legiuitoare cât mai neîntârziat, d’o cam dată, mijloacele pentru îmbunătăţirea soartei clerului rural.
-9*-
Neputendu-se judeca toate procesele de rescoală în sesiunea aceasta a Curtei cu juraţi, şi nici în sesiunea extraordinara, ministerul justiţiei are de gând se prelungească sesiunea din urmă pâne la i Februarie 1889.
-sss-
Oposiţia făcută de către complicii lui Andronic în contra sentinţei tribunalului care i-a condamnat, a fost respinsă.
-s«-
Comitetul pentru instituirea în capitala a unei scoli model franceze, a decis într’o întrunire ce a avut s b preşedenţia d lui de Coutouly, ministrul Francii! ea pentru ajungerea la suma ce va acoperi toate cheltue-lile, se facă diferite liste de suscrip-ţiune în Francia.
Comitetul a mai decis ca în tim ■ pul carnavalului se se dea o mare serbare in acelaşi scop.
—Ssi—
Aflam cu plăcere că consiliul profesoral al fxcultaţei de medicină nu s’a pronunţat contra desfiinţârei institutului de Bact orologie.
Consiliul s’a mărginit pur şi simplu a cere ministerului de culte şi instirueţie publică prevederea unor cursuri, şi în special a celor de Anatomie şi FisioSogie.
Circul S'doli ce se află la Galaţi va sosi la 20 Decembre în Capitală.
CUTIA CUSCRTSORI
Domnule Director,
Nu ştiu care dintre redactorii ziarului d-v. polemizând cu Naţiunea, se îndeletniceşte de cât-va timp a face şi din persoana mea subiectul cronicelor sale, une-ori glumeţe alte ori chiar răutăcioase.
Glumele mî plac,când sunt cel puţin sărate ; ele mâ lasă indiferent, când sunt insipide. Răutatea însă mă supără, când o văd că se ascunde sub masca anonimului, căci In caşul acesta n’am cui răspunde.
Cel ce se ocupi de mine are pretenţia să ’ml impute două fapte :
1 Că aş fl autorul unora dintre articolele şi criticele apărute de curând în ziarul Naţiunea.
Faptul nu este adevărat, căci de mult timp nu mai fac parte din redacţiunea acelui ziar ; ş’apoi chiar când, ca amic, mi se deschid coloanele lui, am obiceiul de a semna cea ce scriu.
2. Că aş fi rămas nestrămutat In stima şi respectul ce am pentru d. Dumitru Brâtianu, şi aceasta chiar In urma e-venimentelor politice întâmplate în urmă.
Dacă aceasta e marea crimă ce mi se impută, cel ce mă acusă trebue să fi un transfug politic. Nu mă pot apăra în-tr’alt fel de cât rugându’l să 'mi acorde barim circumstanţe atenuante, căci nâ ravul med de a rămâne statornic în principii şi In simţimite este un nărav din fire.
Sunt Încredinţat, d-le Director, că veţi bine voi a publica aceste câte-va rlndurî, şi sper că pe viitor persoana mea va fi lăsată In pace, mai ales că nu face umbra nimănui.
Primiţi vă rog asigurarea considera-ţiunil ce vă păstrez.
IV. Vrabiescu.
Bucureşti 13 Decembrie 1888.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la Ui Decembre 1888 (Urmare)
La redeschidere, d. Aslan continuă.
D-sa se întreabă, care este motivul pe care se întemeiază d. ministru, când vine cu acest credit. D. Aslan nu găseşte nici unui şi propune că îutr’un aude zile guvernul să se gândească la toate mijloacele pentru consolidarea valutei fiduciare, tie prin retragerea celor 26,000,000 bilete ipotecare din circulaţie, fie prin or-ce alt mijloc.
L>. I. Lahovari spune că acest proect care a fost criticat de dd. Aslan şi Patar-lăgeanu are următoarea raţiune de a fi: instituţiunea Bâucel a dat câştiguri favoriţilor iostulu) guvern şi apoi răul agiulut a mers din ce Iu ce şi el ar li mers mal departe dacă nu s’ar fi luat măsuri energice.
Guvernul d-lul I. Brâtianu văzăndu-se strîmlorat, a recurs la mijloacele extreme, la care recurg toate guvernele In ajunul de a face bancrută, la emisiunea de rentă.
Ce e hârtia-moueda ? E o fiţuică fără nici o valoare, pe când biletile de bancă sunt nişte valon reale, învestite cu 3 semnaturi serioase.
Guvernul d-lul I. Brâtianu a pus în sarcina Bâncel cele 27,000,000 tn hârtie, pe care le cheltuise pentru acoperirea chel-luelelor. Dacă Banca ar fi voit să plătească în aur or-ce bilet, ea n’ar fi avut să facă de cât un lucru : să’ş! închidă gbişe-tul şi să înceteze plăţile.
Dupe ce arată pe larg căuşele relelor provenite din administraţia guvernului colectivist,d. I. Lahovari arata, câ cu retragerea celor 26,000,00u bilete hipotecare, a-giul va scădea.
In privinţa cuvintelor d-lul Aslan, că pentru re nu se începe reforma de la anul 1900 ci tocmai de la 1912, d. Lahovari arată ca nu se poate face nimic, de oarece guvmiul d-lul I. Brâtianu a făcut un contract, o convenţiune In această privinţă. «Gând un nebun aruncă o piatră, zece înţelepţi n’o pot scoate».
D-sa conchide cerând votarea proectulul guvernului.
Se pune la vot luarea In considerare.
Resuilatul votului
Votanti 72	
Majoritate absoluta	44
Bile albe pentru	58
Bile negre contra	14
La ora 6 şedinţa se ridică.
Reporter.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
,65)
WALTER SCOT T
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII DE CIIESTEB
XVIII.
(Urmare)
—	Nici nu’I jumătate de ceas, Mi-lord. Un somn dulce căzu peochilset, ca rouă pe iarba uscată de căldura vereî; a respirat mal uşor; aprinderea frigurilor s’a liniştit, şi cum vă spuneam, doctorii nu să mai tem pentru viaţa lui.
—	Ai băgat de seamă la ceas, Mi-lord conetabile ? zise Baudouin cu un aer de triumf. Era tocmai momentul când te înduplecai la sfaturile ce’ţl dădea cerul prin cel mai smerit al şeii servitor. Două cuvinte de sinceră pocăinţă, o [rugăciune, vr’un sfânt ocrotitor care a mijlocit pentru d ta, — şi smerita d-tale cerere a fost Îndeplinită îndată. Nobile Hugues de Lacy, urmă 6l luându'i mâna cu un fel de intusi-
asm, să vede că cerul are de gând să săvârşaşcă lucruri mari prin mâna a-celul a le cărui greşeli Ie iartă atât de lesne, a le csrui rugăciuni le ascultă atât de grăbit I Să va'cântajun Te Demn, înainte ca să treacă două-zecî şi patru de ceasuri, în toate mlnăstirele şi In toate bisericele Glocesterului, drept mulţumire pentru această Insămnată favoare.
Conetabilul, plin de bucurie, cu ţoale că mai puţin aplecat de a descoperi o favoare anumită a Proniei în vindecarea nepotului şeii, arătă mulţumirea sa acelui care’I adusese aşa bune veşti, a-runcându’i punga sa.
—	Iţi mulţumesc, Milord ; dar da:ă mă plec spre a ridica această primă mărturie a bunâtăţei d-tale, o fac numai pentru a o înapoi mânelor d-tale.
—	Cum, nemernicule 1 mi să pare că haina ta nu e aşa de bine căptuşită în cât să nu primeşti un asemene dar.
—	Cel ce vo-şte a prinde ciocârlani, Milord, nu trebue să Întindă mrejele sale vrăbielor. Am aţi cere un dar mai de seamă, şi de acea nu primesc pe a-celace bine voeşti am face.
—	Un dar I Al nu sunt cavaler rătăcitor, ca să mă leg priu o făgăduinţă fără a şti de ce e vorba. Vino mâine In pavilionul med, şi mă vei găsi gata a face pentru tine tot ce va fi cuviincios.
Conetabilul luă atunci remas bun de la archiepiscop, spre a se întoarce sub cortul şefi; dar, pe drum, trecu pe la nepotul şeii, unde se Încredinţa de adevărul veştilor bune ce i le adusese trimisul cel cu hainele Împestriţate.
XIX.
întâmplările diîi ajun mişcase atât de mult pe conetabil, în cât să simţi ostenit ca dupe o bătălie grea. Eljdormi a-dânc pănâ tn momentul când cele Intăl raze a le zilei 11 deşteptarăln cortul seu. Atunci cugetă el, cu o plăcere amestecată cu mâhnire, la schimbarea stăreî în care să afla dimineaţa trecută,
Să deştepta'a In ajun amont plin de aprindere, doritor de a străluci în ochii frumoasei sale iubite, şi Îngrijise de toaleta lui ca cum ar fi fost tot atât de tînăr pe cât dorinţele sale eraţi vil şi speranţele sale aproape de tmplinire. Acum nu mai era aşa; avea dinaintea lui dureroasa perspectivă de a părăsi pe logodnica lui pentru mai mulţi ani, înainte ca să fi unit cu dlnsa, prin căsătorie, cu nişte lanţuri veclnice, şi gândul mxhnitor de a o lăsa expusă la toate primejdiile care pot nimici cridinţa unei femei care se află In aşa grele împrejurări.
Sănătatea nepotului şeii ne mal dân-du-t temeri «tftt de mari, să ispiti a crede că să prea grăbise a asculta de argumentele arhiepiscopului, şi a’şl închipui că moartea sau sănătatea lui Damian atârna de la ţinerea întocmai şi fsrâ întârziere a jurâcnîntulul ce fscu-se de a se duce în Palestina.
— Câţi regi şi prinţi, Îşi zise în sine, dupe ce aii luat crucea ’şl afl amânat plecarea, ba chiar n’au mai plecat nici-o dată I Şi cu toate aceste aâ trăit, aii
murit onoraţi şi respectaţi, fără a încerca nenorociri ca acele cu care mă a-meninţa Baudouin. Şi Intru ce meritau oare de a fi mal mult îngăduiţi de cât mine? Dar acum s’au hotărlt, şi nu e nevoe să ştia dacă .supunerea mea la ordinele Bisericel a scapat zilele ne- > potului mtu, .safl dacă m’am lasat învins, cum să lasă Învinşi tot d’a-una lorzii timporall când luptă cu lorzi! spirituali. Dea D-zeu să fie alt-fell Căci încingând spada ca apărător al cerului, voi putea cel puţin spera ocrotirea lui pentru acea ce sunt silit a părăsi.
Pe când să îndeletnicea cu aceste cugetări, auzi pe gărzii aşezaţi la Intrarea cortului strigând : Cine'î acolo ? cui-va cart’ părea câ să apropie. Individul ast-fel Întrebat să opri, şi puţin dupe aceea să auzi sunetul unei rote, un fel de lăută ale cărei coarde sunau prin mijlocul unei mici roţi. Dupe un scurt preludiQ, o voce bărbătească, destul do puternică cântă lntr’un chip plăcut mai multe strofe.
Dupe ce aceste, strofe să isprăviră, conetabilul auzi pe cine-va vorbind, şi mai în acelaş limp Filip Guarine Intră sub pavilionul seâ, şi’i zise că un om care zicea câ are o Întâlnire cu el voia să’i vorbească,
— O întâlnire cu mine? zise De Lacy. Să între îndată.
Atunci văzu Intrând trimisul din a-jun, ţinând Intr’o mână o pălărioară cu o pana de asupra, şi In cea-l’altă roata cu care cântase. îmbrăcat In chipul cel mal ciudat, purta mai multe haine una
peste alta, de colorile cele mal strălucitoare, şi aşezate ast-fel ca să contrasteze una cu alta, şi avea pe de asupra o mantie normandă foarte scurta, verde deschis. Să vedea la cingătoarea sa brodată, In loc de arme, într’o parte o călâmare, In alta un cuţit de masa. Părul lui purta semnul tundere! clericale, cea ce dovedea câ ajunsese la un oare-care rang în meseria lui ; căci ştiinţa veselă, cum să numea pe atunci meseria de menestrel, avea deosebite grade, ca şi Biserica şi cavaleria.
Trăsurele şi apucâturele acestui om nu să prea potriveaţi cu meseria şi costumul lut. căci pe cât colorele hainelor lui erau strălucitoare pe atât fisionomia lui era serioasă şi chiar posomorită, dacă nu cum-va era însufleţită de intu-siasmul poesiei şi I musicei: ea arătă obişnuinţa de a cuj. ;ta, mal mult de cât vioiciunea nesocotită a celor mal muiţi diu tovarăşii sei. Fsrâ a fl frumoase, trăsurele sale aveau ce-va care te isbea, şi contrastul colorilor strălucitoare a le hainelor lui, precum şi forma lor ciudata, mâreafi efectul lor.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PROCESUL OMORITOMOR
SOŢILOR LESPEZEANU
(Urmare).
Se sflrşeşte cu interogatoriul acusa-ţilor.
Se începe cu ascultarea martorilor.
D. Pelrache Georgescu, sub-comisar. Spune câ a venit defunctul Lespezeanu si i s’a plâns câ cine-va umbla în podul grajdului Iul.
Ioan Georgescu tejghetar. Povesteşte cum pe la orele 6 s'a pomenit cu Ion Makedon venind cu un aer foarte gră-pede, şi cerându-t sfoară ca se cumpere, a plătit costul el 75 bani.
Spune că a venit sub comisarul Râm-niceanu a doua-zi şi că i a zis că s’a comis o crima. Sub-comisarul aratându-I că crima a fost comisă cu o sfoară, a recunoscut într'o bucăţică de sfoara pe care o ţinea In mână d. Râmniceanu, sfoara pe care o cumpărase cu o zi înainte Ion Makedon.
Martorul povesteşte apoi cum căutând în albumul servitorilor de la poliţie a recunoscut pe Ion Makedon ca a-cela care cumpărase sus zisa sfoară.
*
* »
Apărarea prin d. Goga ridică un incident, cerând ca să nu mai asculte alţi martori privitori la Ion Makedon, câcl apărarea nu tăgăduieşte nici un fapt care i se atrfbue.
*
* »
Se mal ascultă vr’o doi martori fără importanţă.
Acusarea renunţă la cel l’alţt martori. Se suspendă şedinţa.
*
* *
La redeschidere d. Rahtivan ca psrte civilă are cuvântul.
D-sa începe arătând modul oribil în care a fost săvârşită crima, omorul soţilor Lespezeanu de către Samoil Popa, DioDisie Moraru şi acusatul de faţă Ion Makedon.
D. Rahtivan cu multă logică, cere un exemplu, ca în viitor alţi indivizi să nu mal cuteze a comite barbarii de asemenea natură, şi ca liniştea sS fie asigurată pentru cetăţeni Capitalei.
D-sa cere ca desDăgubiri materiale modesta sumă de 200 lei.
Itechisitoiiu
D. procuror Sfetescu are cuvântul.
De mult n’am ascultat un rechisito-riu mal energie, mai violent, mai clar şi mal just tot o dată, de cât acela pe care l’a pronunţat d. procuror Sfetescu în a-facerea crimei din strada Dionisie. Cu o limpezime, Intr'adever lăudabilă, despicând încet, încet şi nelăsând nimic nediscutat, din toate probele aduse Io contra acusaţilor de faţă, a povestit în toate detaliurile lor înfricoşate peripeţiile şi Întâmplarea crimei din strade Dionisie.
Nu ^om repeta tot cea ce a zis, nici amănuntele, pe care le a adus d. procuror Sfetescu înaintea Curţii cu juraţi căci afară ca nici apărarea nu tăgăduieşte complicitatea la crimă a lui Ion Makedon dar faptele sunt de o notorietate patentă.
Cea ce putem spune şi aceasta spre a da o bună nota representantului ministerului public e ca a ştiut se facă Curţii cu juraţi un tablod adevărat înfricoşat în oribilitatea lui şi exact prin amănunţarea în care a fost presintat de câtre d. Sfetescu.
Acolo însă unde d. Sfetescu, a fost cam nedrept, şi s’a pornit cu o violenţă cam nu la locul el, e când a acu-sat cu atâta furie pe Simion Timara pe al doilea complice contra căruia în realitate nici o mărturie importantă şi a-gravantă n’a fost, şi presenţa lui pe banca acusaţilor dacă nu e stranie cel puţin este resultatul unei rele instrucţiuni.
Cu toată furia nedreaptă cu care a combătut pe acusatul Simion Timara, d. procuror Sfetescu, meritul rechisi-toriulul său care a durat o ora întreagă, n’a perdut întru nimic.
D. Sfetescu a sflrşit pledoaria sa cerând condamnarea severă a inculpaţilor Makedon şi Timara.
Aparnrea
D. Christu Goga într’o pledoarie curgătoare, clară şi printr’o logică strânsă, a făcut istoricul crimei,arătând ca ono •. acusător public n’a adus nici o probă casă vază juraţii participarea directă a Iul Ion Makedon la săvârşirea crimei din strada Dionisie.
Pledând ast fel circumstanţele uşu-rătoare pentru acesta, d. Coga demonstra câ Makrdon nu făcea de cât ce i spunea Samoil Popa şeful şi conducătorul acestei bande de asasini, şi că prin urmare el nu trebue pus pe acelaş picior ca Samoil Popa zis şi Ioniţă Popa.
In cât priveşte însă pe cel alt acurat spune d. Goga, afacerea se schimbă. Nu mai am aceleaş reticenţe ca şi în caşul lui Ion Makedon. Aci sarcina mi e uşoara, şi nu mă voi căzni mult pentru a arăta d niilor-voastre dommlor juraţi, inocenţa acestui om pe care ’l apar fără să am vre un interes, câcl sunt din o-fîciu.
Şi zicând acestea d. Goga începa treptat se combată toate probele acusat'el aduse în contra Iul Simion Timara sdrobindu le pe toate.
Dar chiar admiţând că Timara e complice, prin ce probaţi domnule procuror pwticiparea lui la crima din slrada Dionisie? Prin nimica. Nu aduceţi nici o proba n’aveţl nici o mărturie în contra noastră.
D. Goga sflrşeşte splendida sa pledoarie cerând de la juraţi circumstanţe uşurătoare pentru Ion Makedon, şi a-chitarea lui Simion Timara.
La orele 7 după ce d. preşedinte face obicinuitul resumat, Curtea intră în deliberare.
EPOO* -- 14 DECEMBRE	3
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 13 Decembre 18 8 8.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinţi d-lul G. Mârzvscu vice-preşedinte.
79 Senatori faţa.
D. Flondor cere d-luî ministru al Domeniilor, cere a i se pune la dispoziţiune dosarul cu cumpărâtoarea naftalinei pentru un milion, cum şi actele despre a-plicareaşi întrebuinţarea ei (aplauze)
D. G. Rlesnila anunţă o interpelare tu privinţa construirei tunelului de la Galaţi.
D. lanov, depune o propunere spre a se desfiinţa scrutinul pe listă din legea e-lectoralâ pentru consiliele judeţene şi comunale. (Aplause)
Propunerea fiind susţinută de o mare majoritate, urmează a se lua în discuţie după trei citiri în trei şedinţe osebite, considerându-se întâia cetire azi.
Ne ma) fiind nimic la ordinea zilei Senatul trece In secţiuni.
Şedinţa se ridica ia 2 1/2 ore anunţân-du-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 13 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deschide sub presi-denţia d-lul Lascar GatargiCi liiud prezenţi 104 dd. deputaţi.
D. I*. Carp depune proiectul prin care arar-jamentul comercial dintre Franţa şi Homânia se prelungeşte încă pe un termen de şase luni.
La ordinea (zilei discuţia pe articole a proiectului de lege privitor la retragerea celor două 26,000,000 bilite ipotecare.
D. Duca prezintă un amendament, prin care se iere, ca retragerea biletelor se se facă în şase luni, iar nu într’un an, cum zice proiectul gunernulul.
D. Ai. Ceaur-Aslan întreabă dacă guvernul n’a luat angajamente câtre casa Bleichioder pentru toate emisiunile de rentă.
D. Ghermani răspunde că guver iul n’are nici un angajament cu casa Blei-chroder şi câ împrumutul nu se poate face pe piaţa din Berlin.
In privinţa agiulul, d. Ghermani declară că el nu s’ar Ii ridicat, dacă n’ar fi existat cele 26,000,000 pe piaţă.
Prin legea propusă se urmăreşte scopul miş orârei, iar nu dispuriţiunel agiulul.
D-sa cere primirea proiectului.
Amendamentul d-lui N.G. Aslan, ne fiind susţinut de 5 dd. deputaţi, nici nu se pune la vot.
Se cere închiderea discuţiei.
u.	C. Kessu vorbind contra închiderel discuţiei, arată câ prin acest proiect nici agiul nu vadispare, nici vre-un bilet nu se va retrage diu circulaţie.
Discuţiunea se închide.
Amendamentul d-lui Duca se primeşte.
Se da citire art. 2.
D.iV. Ularamberg cere s6se primească amendamentul d-sale, care a fost respins în secţiuni.
D. Th. Koselti vorbeşte contra acestui amendament şi cere case se lase ministerului latitudinea de a lucra aşa cum el crede.
Se cere închid-rea discuţiei; punându-se la vot cu bile, discuţiunea se închide cu 56 bile contra 53.
Se pune la vot amendamentul d-lul N. Blaramberg.
Hesullatul votului
Votanţi	110
Majoritatea absolută	56
Bile albe pentru	42
Bile negre contra	68
Prin urmare amendamentul d-iul Blaramberg se respinge şi se primeşte art. 2 din proectul guvernului.
Se dă citire art. 2.
D. ltessu propune un amendament prin care cere ca biletele hipoteeare, care nu s’au putut încă retrage de Banca Naţională a României, sâ se plâteascu de ministerul de flnanoe.
D. V. G. Mortzun se uneşte cu amendamentul d-lul Ressu.
D. Ghermani nu ţine ca biletele sâ se plăteascâ la cutare sad cutare dată ; a-ceasta sâ remftnâ la hotarîrea Camerei.
D. 1. Labovari propune un amendament prin care cere ca aceste bilete să se pb-ieasră în termen de 5 ani.
D. D. i'opcscu, susţine acest amendament.
D. Kessu, zice că, de oare-ce d-sa n’a fixat un termen, înţelege câ s’a conformat d>eptu ui comun, comiitabilitâţe) generale a Statului, care prevede termenul de 5 ani, tocmai cum a cerut d. 1. Lahovari; deci d-sa se uneşte cu acest ameadament.
— Amendamentul d-lul I. Lahovari se primeşte.
D. G. l’alade, propune un nod articol prin care cere ca proectul de faţă să fie a-plicabil de la \data când adunarea acţionarilor Bânce' va renunţa la eonvenţiunea încheiată cu Statul Îs anul 1886.
D-sa esplică acest amendament.
D A. Lahovari, ministrul domeniilor, spune că de şi s’au pronunţat o mulţime de discursuri în privinţa acestui proect, totuşi norii cari îl învâlue nu s’aO risipit. D. Paladi nu ’şl a dat bine socoteala de spiritul acestei legi.
Aci nu-1 vo’-bi sâ se plăteascâ o datorie Bănceî, ci publicului.
in icle\er d. Icni Brâtianu a emis bilete ipotecare, care eraţi un fel de hârtie monedă, cea ce va sâ zică un împrumut făcut de Stat Marele om se lăuda atunci câ a făcut un împrumut fără dobânda ; d ir adevărul e câ dobânda n’a fost nici de 5, nici de 10 la sută, ea a fost muR mal mar1, a fost agio, pe care’l am prevăzut încă de la 1880, când a venit- în parlament discuţia asupra Banceî. Proectul era să treacă «tunel fără discuţie şi—de. şi nu eram foarte compe-tinte — am luat cuvîntul, pentru câ mi s’a părut o ruşine ca un proect de aşa importanţă să treacă n^discutat.
Apoi, când s’a fondat Banc1, ea a fost însărcinată să so'deze această datorie.
El bine ce au ficut marii financiari? Ce a făcut Binca? Ea a retras biletele ipotecari şi h-a înlocuit prin alte bilete, cari nu înfăţişat! nici o valoare reală.
Efectele marei politici ale guvernului d-lul 1. Brâtianu le vedem acum :
1) Aceste 26,000,000 bilete ipotecare pe cari trebue să le plătim, câcl sunt n datorie.

2) 10,000,000 pentru transformarea regimului m< talie de argint fn aur.
Acestea sunt relele politicei guvernului căzut şi trebue se le remediata.
D nu Lahovari conchide susţinând proiectul.
D. Pake Proîopopescn susţine acelaşi lucru , combătând amendamentul d-lui Paladi.
Articolul auxliar al d-lul Paladi se respinge.
Se pune în discuţie art. IV, care se votează cu un amendament citit de domnu Chrisenghy şi modificat de a. Pac he Pro-topopescui
Se pune la vot legea în total.
Resultatul votului:
Votanţi	98
Majoritate absolută	50
Bde albe pentru	80
Bile negre contra	18
Se dă cetire unui proect de a se acorda un credit de 30,000 lei pentru regia monopolului tutunurilor.
Votul e nul, dd. deputaţi ne mal fiind în număr.
La orale 5 şi 1/4 şedinţa se ridică.
Reporter
CURTEA CSI JURAŢI
PROCESUL
RESCOALEI DIN DOBRENI
Şedinţa se deschide la orele 11 1/2. Curtea e compusă din dd. Cerchez ca preşedinte, Mimi şi Zamfirescu ca membrii.
Acusaţii sunt In număr de 6, toţi ţâ-rani din satul Dobrenî distr. Ilfov. A-cusaţil aii figura lor blândă de tot şi par a fi plugari de treabă.
Pe binca apărărel, dd. Fleva, C. Miile, Noreanu, Disescu, Poîizu, Nico-las Stefânescu, Dăr. s :u şi alţii.
Se da cetiie actului de acusaţie.
D. preşedinte procede la interogato rul acusaţilor. Toţi sunt unanimi a spune câ nu el singuri s'au resculat ci satul întreg, prin urmare pretind dâa şil că nu sunt vinovaţi, şi dacă trebue pedepsit cine-va, trebue sg fie pedepsiţi toţi.
Ia cât priveşte focul, ţăranii spun câ el a fost pus de 40 de olteni care imediat fugiseră, şi denşii nu ştiu unde au fugit.
Dupe interogatoriul acusaţilor, începe ascultarea maitorilor acusârsî.
Ei sunt în număr de nouă şi depun, că aQ văzut cum dintre acusaţi punând foc la curtea boierească (proprietatea principelui Dim. Chica) şi întrebaţi a-supra faptei lor criminale, el au res-puns prin bătăi şi loviri.
Cum apoi, aii văzut câ resculâţii au bătut pe primar şi au devastat proprietatea d-lul Ghica.
Martorii acusarei sunt ţărani în mare parte.
Unii din ei au fost |chiar favorabili acusaţilor.
8e suspendă şedinţa câte-va minute.
La orele 3 se începe cu ascultarea martorilor apărărel.
(Actşria, mal toţi rude a le acusaţilor povestesc în termeni şi colori destul de vi», cu toată simplicitatea lor, suferinţele pe care le- ii Indurat din partea îngrijitorului moşiei un anume Vasile Giorgescu, spun câ ’i înjura, că ’l bâ-tea, câ le măsura rău grâu şi productele lor şi în fine le causa toate suferinţele toate nonorocirile.
Unu din martorii apărării, un ţăran foarte deştept a arătat într’un mod amănunţit cum administraţia le anula resultatu alegere! ce făcuseră fiind câ aceasta nu era în favoarea el. A-ceasta acum doi ani.
Un jurat. Nu v'aţi plâns proprietarului?
Martorul. Ne-atn plâns, dar prinţul Ghica, ne-a înjurat ne-a gonit, ne-a făcut leneşi.
La cine era se reclamăm, adăogâ cu sinceritate bietul ţăran.
Şedinţa se suspendă.
La orele 5 se urmează cu ascultarea martorilor apărărel.
Duminecă a foşt la Berlad alegerea primarului şi ajutoarelor sale.
S’a ales d. Ştefan Sturdza, candidatul partidului conservator, contra d-lui lorgu Gâlca, liberal disident cu 9 voturi contra 6. La alegerea de a-jutorre liberalii disidenţi s’au abţinut şi sau ales candidaţii conservatori, şi anume : d-nii Buzdugan, Mi-tieiu şi Crassu.
*
Ca se se vază cât de puţin unită e oposiţia de astă zi, vom spune următorul fapt caracteristic ce s’a întâmplat azi la Cameră.
D. Ceaur-Aslan, pentru a susţine un atn'e dam nt al seu privitor la retragerea celor 26 milioana hyuo-tecare, tr-buea se aibe. isci liturele a cinci domni deputaţi.
Ei bine, cu toată invitaţiunea reiterată a preşedintelui Camerei, pentru susţinerea amendamentului d-lui Aslan, nu s’au găsit cinci deputaţi liberali se ’l iscălească !...
n
Gheorghe Soare fo3t sergent de oraş, în noua sa denunţare asupra crimei din Strada Soarelui, ce a predat erî parchetului , citează 7 martor], precum şi alte noui probe, prin care vrea se stabilească că a-deveratul omorâtor al d-neî Popo-vici e căpitanul Stănciuleseu, în complicitate cu dânsul şi cu 2 alţi indivizi.
D. procuror general a însărcinat
pe d. judecător de ins ti ac ţie Tatâ-ranu, cu cercetarea aceslei afaceri. D-sa a şi citat pe mâine îa cabinetul seu pa denunţător.
n
Ministerul de justiţie a comunicat ministerului de externe, o copie dupe sentinţa care a condamnat pe fostul general Anghelescu, cerând tot o dată ca dupe articolul 28 al regulamentului «Stelei României», se i se ia condamnatului decoraţiile ce i au fost conferite şi pe cari nu le mai poate purta d’aci înainte.
n
Azi M. S. Regele însoţit de adjutantul seu de serviciu a făcut o vizită Monsenioreluî Palma, nrehie piseop papal în Bucureşti.
In urma unei altercaţiunî întâmplate la Tecuci între preşedintele tribunalul de acolo şi d. George 1. Constanti-nescu procuror pe lângă acest tribunal, d. ministru al justiţiei a însărcinat pe d. procuror general din Galaţi se facă o anchetă şi se raporteze resultatul.
Precum aflăm, d. Petroni preşedintele tribunalului în cestiune, are o mare ură în contra tîneruiui şi activului procuror Constantinescu, pentru motivul câ e prea sever cu colectivişti.
D. Patroni d’altminteri nu prea e neutru ca magistrat, căci la căderea d lui Mitiţâ Sturdza la colegiu întâiu de Senatori din Teeuciu, a zis că aceasta e o mare nenorocire pentru ţară !
n
Înaintările în armată se vor face pe ziua de 1 Ianuarie.
Decretele privitoare la aceste înaintări vor fi supus? semnăturei M. S. Regelui, chiar în cursul acestei săptămâni.
Primăria capitalei a decis, ca de primă-vară se se facă nişte planta-ţiuni în jurul capitalei, cu scop de a veiji în ajutorul higienei oraşului.
*
Omorâturi! soţilor Lespezeanu, a-nume Ion Makedon şi Simion Timara, condamnaţi de curtea cu juraţi la munca silnică pe viaţă, au făcut azi recurs în Casaţie.
*
Un mare bal cu cotilion fără tombola se va da Sâmbătă 17 Decembre în Sala B ilor Eforiei, sub auspiciile comitetului Naţional Român al Ex-posiţiune! Universale din Paris.
Doamnele din societate, cum oroare persoană bine voitoare, ce ar dori a veni în ajutorul organizare! marelui cotilion, cu un obiect cât de mititel, sunt rugate a adresa oferirile lord-luî Ştefan Şuţu, redactor la L’Indâpendance Roumainc.
D-na Luca, celebra cântăreaţă, va sosi în capitală pe la începutul lunel lui Ianuarie, când va da 3 repre-sentaţii.
D-na Luca e însoţită de un bariton de un renume strălucit d. Forstera.
D. Cugel impresariul d nei Lacu, va sosi zilele acestea în capitală pentru a semna un angajament cu direcţia Theatruluî Naţional.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Paris, 25 Decembre. — Generalul Boulanger declară că sa va presinta la Paris în contra candidatului ministerial, care va fi probabil d. Vacquerie.
SALA. BĂILOR EPHORIEI
(BULEVARDUL ELISABETHA)
Sâmbăta 17 Decembre 1888
COMITETUL NATIONAL-ROMAN AL EXPOS1TIUNEI UNIVERSALE DIN PARIS
A ORGANtSAT
UN BAL MARE
CU COTILLON
FARA TOMBOLA
Diferite surpi-ise «unt rezervate Ou Public
Preturile locurilor: Loja Rang I, 60 lei; Loja Rang II, 40.— Intrarea pentru o persoană 10 lei.
N.B. Pentru Doamne costumul este de dorit. — Pentru Domuii ţinuta de gală este de rigoare.
Avis Important
Sub semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. Public că pentru sozo-nul de iarnă pot puDe la disposiţie
SĂLILE
DIN
STABILIMENTUL B41L0R EFORIEI
PENTRU
BtLURI, SOCIETĂŢI. NUNTI, BtNQ’JETE ETC.
precum şi saloane mal mici pentru cercuri mal restrlnse cu preţuri foarte moderate.
lolin Stiel’ler
1083 r~	uGrarul Bâtei Union»
www.dacoromanica.ro
stridii; frahcezf.
Cs?'* garantate proaspete n*a
Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco In Sara o ladilza cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra.
A se scrie câtre d nu
A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux (France)
Th. D. Costin
Vinuri
Calea Calarasilor, No.
BUCUREŞTI A?
S ALBE SI ROŞII
Specialitate exclusiva indigenă din pla-1 iurile cele mal renumite, şi în special din golu diunci districtul Mehedinţi.
Preturi foarte moderate
Se expediazft franco la domiciliu în mari : şi mici cantităţi, cu vadra, în butelie şi în I uutoae de toate mărimele.	1086
A se adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, l8
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile ast-rel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală; pentru d-nit Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevăzut, cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Camere de la 3 let în sus.
(869)	Administratiunea
JCJtrvaaim
PANĂ LA I APRILIE 1889
DESFACERE DUPE COST
A
BĂCĂNIEI
D. STATCOVICI
A SE CERE PREŢUL CURENT
LR IY1AGASINUL CAL. VICTORIEI, 34
1401
tejti’9tBsssraxmx.,K. •gggqwjr igFr*pajg»T.»
RECOMANDAM
MAGASÎNUL DE CONFIENTA
NICOLAU
— Casa fouilata la anul 1853 —
-vis-â-vis de Prefectura Politiei Capitalei—
Asortat cu cele mal nuoî mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argintărie.	1064
IDootoi'uil
THEODORESCU FLOREI!
—S’a mutat Strada Poloua, I\’o. 33—
Consultaţiunî de la 5—6 ore.
114
X-’-TK-ZT-: i a-rt*-. n ■ vcotv	-/?r-rr>.».CTWir-rî,w»awBii»«
BIBLIOGRAFIE
A apărut de supt tipar :
CALENDARUL MAPPA
PE 1880
Pe hârtie sugătoare — Preţtul 4Lei
De vânzare: La Tipografia CAROL GOBL strada Doamnei 14, Bucureşti şi la principalele librării din Capitală.
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutat,
IVo. 74 — Strada Dionisie — I\'o. 74
Consultaţiunî de la 12—2 p. m. 1023
COGNAC VECHIU
De venzare din cauza desfacerel deposi-tulul o cantitate de 6000 litri
COGNAC VECHIU VERITABIL OE VIN
SI
tOOO LITRI SLIBOVITZA
DIN FABRICA
«ASSOCIATiUNEA V NlCOLA Ut MO&MORA» OIN BOHOTIN
Calitate garantata
Preturile reduse, Conditiuni ovantagioase.
A se adresa la d-nu Singer et Elephant în Vaslui.	(1088)
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAHBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata No. 3, intrarea
din caiea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
A eşit de sub tipar:
CALENDARUL SCQALEI PE 1889
De M. Berar, profesor. Preţul unul e-xemplar leg.l 3 lei. Deposit general la librăria «Th. loniţiu». Bucureşti, strada Şelar! 18, 20.
DE VÂNZARE
LA HERGHELIA PAŞCANI 5 AllllASAltl l’EYllil l'KASILA

EPOCA — 14 DECEMBRE
??m mmmgs
HARNASAMENTE MILITARE
Aduc Ia cunoştinţa 'numeroasei mele clientele. d-Ior ofiţeri precum şi onor. Public ci am transferat
MAGAZINUL SI ATELIERUL DE SELARIE
Bucureşti. — Calea Victoriei iVo. 57
lierul meu cu or-care fabricant din străinătate. Îmi volda toate silinţele ca prin perfecta sxecutarea lucrului s4 satisfac dorinţaonor. domni care mă vorouoracu comandelelor.
Ca vechiti industriaş şi în vederea reputaţiunei câştigată până acum, contez foarte mult In sprijinul tutulor. '	Elsu.VBi» HAYECK.
Comenzi pentru districte frauco la ori ce gară din ţară. Se repară ori ce se atinge de această artă.	tusa
—Banan»
EPILEPSIE
\lioala repu’uta păn dcum fara leac,\
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase sun>. vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou tn cel mal scurt termen şi sub ] garanţie.
A se indica etatea şi durata i boalel.
Remediul modul întrebuinţării ele. sunt expediate, în contra tri-miterel sumei de 25 franci de
Chst. J Seemami
Berlin
139, Schocnhauser allăe 139

Pădurile de pe întreaga moşiă Şişeşti-deJos; plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, două ore depărtare de T. Severin, ca două mii pogoane, gorun fi fag, sunt de dat în tâere.
Asemenea sunt de dat în târre şi pădurile de pe întreaga moşie Negoeştî-Călugăreasa, plasa Amaradia, judeţul Gorjiu, două ore departe de staţia de drum de fler Cârbuneşti şi o poştă de Tergul-Jiulul—ca una mie trei sute pogoane—mai mult gorun de cât fag.
Doritorii se pot adresa în Craiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţii. No. 10, în toate zilele de la 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege asupra preţului şi condiţiunelor cu cari se vând aceste păduri, — şi In Bucureşti la d-nu Colonel J. LAHOVARY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora 11—1 ziua şi de la 6—9 seara, în toate zilele.
1070	Craiova, 1888 Octombre.
CASA. DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele DimitneGhika Sir. Lipscani, in fada nod cladir Bancei Naţionali (Dacia-Bomdnial
Cumpără si vinde efecte publice ai faoe ori-ce schimb de monezi B ucureşti Cursul pe lina de. 1 Decembre <888
NE MAI AUZIT DE EFTIN !
1061
XUJKHKUblâ, ., -
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni destat [Conv.rur.] C. F. R.
„	Municipale
r. , Casei pens. [300 1..] 7 % Serisuri funciare rurale f 5ţ „ n t »
7 %	„	,, urbane
6
k'cmsiT'ixam
Obl. Serbesti cn prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea rusie haliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Doineau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane bancnote francese „	italiana
,,	Ruble hârtie
Nb. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde	
9455	9b 3/4
94	95
96	%x
8454	84 3/4
225	
107	10754
96<4	07
10GS	107
102	/ 03
9t	94
81 3/4	82%
75	78
52	CO
29	31
50	55
17	îl
4 70	5
208	210
124	126
100	100%
99	100
255	260
INDUSTRIA NAŢIONALA
Soson galoşi cu lac rusesc.	.	.	. Lei IO
Soson galoşi cu pele de vacs .	.	. Lei 9
Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, Calea Calarasilor No. 136 si 138
DEPOUL LA P. COCORIDIS
„LA ORAŞUL ATHENA" STRADA GAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FĂBRICEI.
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 23
Cumpera si vinde efecte publice si f&ce or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti 13 Decembre 1888
5 0/0 Renta amortisabila	Cump. 94 1/4	Vend. 94 3/4
5 0/0 Renta perpetua	94	95
6 0/0 Oblig, de Stat	1/4	96 3
6	0/0 Oblig, de st.drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	107 1 8	107 1/2
5 0/0 Scris. func. rurale	W> 1/2	97
7 0/0 Scris. func. urbane	108 1 2	107
6 o/0 Scris func. urbane	102 12	103
5 0\0 Scris. func. urbane	94 1/4	94 8/4
Urbane 5 0/0 laşi	82	82 1/3
5 O/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	84	85
	230	239
Împrumutul cu premie	55	60
Acţiuni baucei nation.	1020	1025
ăctiuni «Dacia-România»	240	250
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	8C	90
Argint contra aur	4 3/4	5
Fiorini austriaci	208	209
Tondinţa susţinută		
COMPAGME DII fiii DE IUîCVIîEST

—fsm<£PCss^-
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii seî Abonaţi să inveliască comptoril cu o pătură de păslă sau de lână pentru a evita congela-ţiunea apel ce conţine.
Asemenea pentru ma! multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru 1	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	până	la	8	litrurl
Pentru 1	comptor	de	10	Becuri	de	la	5	până	la	10	litrurl
20 Becuri de ia 30 Becuri de la 40 Becuri de la
Pentru 1	comptor	de	200	Becuri	de	la	100	până	la	200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	până	la	40	litrurl
Pentru 1	comptor	de	60	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	80	Becuri	de	ia
Pentru 1	comptor	de	100	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	d3	150	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	400	Becuri	de	la	175	până	la	250	litrurl
Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază după locul mal mult sail mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni.
00	DIRECTIUIV’EA
Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de
10 până la 15 până la 20 până la
20 litrurl 30 litrurl 40 litrurl
30 până la 60 litrurl 40 până la 80 litrurl 50 până la 100 litrurl 70 până la 140 litrurl
REDESCHIDEREA
HOTELiMi mm
FJSTULHOTELLABES
STRADA. LIPSCANI S, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-ceplionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Kog pe onor. public de a mă onora cn vizitele d-lor si sper că vor ii pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Wcinbergţr fostul antreprenor al hotelului Englitera.
COMPANIA GENERALA UE CONUICTE UE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.-BIUR0UL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSUL "RE DE DISTRIBUIRE DE AP k SI DE GAZ
producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE UE CONSTRICŢIE
MOTORl HYDRAULICI, STÂVILăRE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T U B TJ FT I cu elete si obicinuite

I
Medalie de argint: Paris 187S, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
940



CONSTRUCTOR DE MORI
BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49
MORI, FABRICI UE SPIRT, FABRICI UE LEMNĂRIE
FABRICI DE SCROBEALA
Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Roate hydraulice, Oeposit de
unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele.
(Cataloage şiPreţuri corente la cerere gratis şi franco)
1054
JUCURESTpy^ DORNERubirint-82
CONSTRUESTE Sî INSTALEAZĂ
MORI.FâBRICI DESPIRTSIRACHIU
Sistemul cel mal nou şi esperimentat pentru fabricaţi un ea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecută în cel mai scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
1024


I
p*	FONDAT IN ANUL 1852	
fi lO | iO		c* CT
1 3	LA III.AUIITIL HAI.ASIA	o >
i s i p	F.BRUZESSI	r w
	55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI	<
1 4	Se găsesc specialităţi de vinuri	o H
	fine, asemenea si unmaredepo-	O fi
I	sit de conserve alimentare etc.	m
f ° 1 ‘O f LO	cu preturi foarte moderate. 104i	Oi o<
p	FONDAT IN ANUL 1852	

TURNATORIE DE FIER SI HUMA
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34bis, Strada îsvor, No. 59 si 34 k>is
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele maî nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe înlr’un mod solid şi prompt. Se esecută şi se află în depoul Atelierului mecanic :
FONTA.
mm&wmw'î&YM.
POMPE
DE
timtEBEELE
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
TEBIRI SPECIALE
PENTIU)
Latrine st Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pentru HASNALE SGHU-BURI
GRILAJ E
eora pontam
PILAŞTRI
81
CANDELABRE
DK
GOBORIRE
FIGURI
PEKTB.U AŞEZAT LA FONTIXI
COLOANE pîRtru CLĂDIRI
Banei de gradina si Furnituri, Instalatiuni complecte de Hai si Conducte de apa
Cu stimă, KEILIIUAER
982	Strada Isvoru No. 59
DE ÎNCHIRIAT sel« din strada
Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
DE VÂNZARE
1 BASCULA (cân tar cen timal)
laE. Lcsset Calea 1‘levnci 103
5501

REGIMUL DE LANA
AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER (/recunoscut ca cel mai excelent
Mcaliot acum in urma, de juriul medică! din Londra cu «Medalie de Aur»
*
v*>\yr-» Hifli
Ihîlti
l8°^=8l
c2 £ 1211
*C ^	« s- .s
®	<« o v
‘ c c « a l
i '*■ ' v. g**
p-c-p ft/ tţ c* — <
3 ^ •
'ti*
C/>
Şgg|
j concejŞS
flux OUfiTRE SflISONS;
72, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palului 1legal \ PRO . OR. G. J/E6ER, W. BEf.GER SCEHNE, STUl GfiRT
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HUILA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAGAS1NUL ftUMUL FONDAT i DLCUHESTI
LA ADEVARATA
Strada Şelari No. 9 ^
Socoti galoşi, ile pole, de cauciuc pentru liaritati, dame de ici fii.75 II.
srn t Lins nit
Strada Şelari No. 9
iSoeancl Fnglrtcvll veritabile pentru barbati lei IU, tit, O.
reutru t.uritl H, (i, 7, 8.
Ghete de vara dc Ver-matia,fasoane englezeşti si ciiiuezesti dc Ici IO, 11, i'i.
ROG A SE NOTA BINE
STRADA ŞELARI N°- 9
LA
ADEVARATA STEAOAALBASTRA
Cu stima, li. MESCIIELSOIiN
Galusi de cauciuc pentru barlinti, dame sicopii dc lei 5.7S si S.
Preturile de vfcnzere originale ale Fa-biicei dupe mărime
Tipografia Ziax'uluT „Epoca"
Tipării cu cerneala Cli Lorillcux>Cie Paris
G irant responsabil V. P. Gheorghiu
www.dacoromanica.ro