ANUL IV No. 915 ^ DOUA ED1TIUNE DUMINECĂ 11 (2S) DECEMBRE 1888 N'JMERU L Di BANI numerul ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI 31 SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Kucurcoci: La casa Administraţlunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru I an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In iHireinolate : La toate ofrtciele poştale din Uninn°. prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |5 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Ajjrnce Ha vas. Placede la Rourse, 8 Anunciurl pe p&R. IV, linia 30 bani; anunciurt si reclame pe pag. III, 2 leî linia. LA pajkis: segăsesteJurnalul cu i5 cent. numerul. la Kioscul din Bulevardul St. «er umili, Au. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNEA No, 3,—INatzu Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIN IST RA ŢI UNEA No. 3.—lMatzu Episcopiei.—No. 3. NERUŞINAREA COLECTIVIŞTILOR LIBERTATE MAGISTRATURA JUDECATA DE COLECTIVIST! DISCURSUL D-LUI ALECSANDRU LAHOVARI LIBERTATE FARA LIBERALISM SIFARA LIBERALI In şedinţa de eri a Cameriî, d. M. Cogălniceanu a făcut ca liberal următoarea importantă declaraţiune : «Vechia formulă, libertate, egalitat », fraternitate şî-a trăit traiul; noi liberalii trebue se căutăm un nou câmp de activitate,în altă direcţiune, în cestiunile de organizaţiune şi în resolvarea cestiunelor sociale.» Aceste cuvinte ale d-luî Cogălniceanu constituesc omagiul cel maî strălucit ce se putea adresa partidului conservator. De ani de zile, luptăm cu toţii, liberali şi conservatori, dacă nu pentru înscrierea în lege a libertăţilor publice, înse pentru dobândirea în fapt a libertăţilor înscrise în consttuţiune. Această luptă ajunse la maximul el de acuitate în timpul guvernului liberal-naţional al d-lui Ion Brălianu, şi una din manifesiaţiunile cele mai strălucite a acestei lupte fu de sigur acea formaţiune politică purtând numele de «Oposiţiune-unită» , care grupă la un loc pe conservator! şi liberali pentru cucerirea în fapt a libertăţilor publice. Nu trece înse un an de la înlocuirea guvernului liberal al d-luî Ion Brătianu prin un guvern conservator, şi unul din membrii cei maî autorizaţi ai partidului liberal, vine şi declară că liberalii şi liberalismul trebue se şteargă d’aci înainte din programul lor acele revendica-ţiuni de libertate pe care nimeni nu le contestă şi care au devenit o realitate. Fie-ne permis dar noe conservatorilor ca se tragem oare care gloria că sub un guvern conservator, unul din fruntaşii liberalismului vine de tratează libertatea presei de banalitate, libertatea întrunirelor de loc comun, libertatea alegerilor de clişeu învechit. Cine nu şi aduce aminte cum liberalii, în timpul guvernului trecut, căutau se sperie lumea cu gogoriţa reacţionarismului conservator? Pentru a nu fi turburaţi în hoţiile lor, liberalii căutau se convingă pe cetăţeni că mai bine e se fie jefuiţi de liberali de cât se cază pe mâna conservatorilor ; căci conservatorii venind la putere, vor suprima toate garanţiile de libertate înscrise în Constituţie, vor călca în picioare toate libertăţile şi vor inaugura o eră de opresiune şi de despotism. Şi în loc de aceasta, iată că noi care la 1806 fiind în majoritate în Constituantă am contribuit mal mult ca ori-ce alt partid la înscrierea în Constituţiune a libertăţilor publice, venim se dovedim că în practică ştim se arătăm pentru acele libertăţi care sunt opera noastră, un respect de care nu ne a dat dovezi, pâne aci, partidul liberal. Ne-a fost uşor se stabilim istoriceşte că noi conservatorii ara contribuit In mare parte la înscrierea în lege a garanţielor constituţionale. Ştiam înse că nu vom putea distruge de cât în practică, şi la putere, legenda aceia pe care 12 ani de rea credinţă liberală, a căutat »e o creeze, cum-că noi în practică suntem adversarii libertăţilor publice. Abia veniţi înse la putere, am silit pe liberali se renunţe d’a ne mai acuza că suntam adversarii libertăţilor. Şi azi eî sunt nevoiţi a recunoaşte cea-ce neîncetat am susţinut, că libertăţile publice sunt opera noastră comună şi patrimoniul nostru comun; că programul conservator se deosibeşte de programul liberal asupra cestiunii organisaţiunei statului, iar nu asupra garanţielor de libertate pe care nimeni nu le contestă şi care sunt înscrise în constituţia de la lt 66,care este legea noastră comună. D’aceia suntem în drept, maî mult de cât or când, se revendicăm pentru noi conservatorii, acel bun comun al tutulor partidelor care se chiamă libertăţile publice, de şi nu purtăm titlul de liberali, de şi repu-diăm liberalismul, de şi combatem de-sideralele coprinse în programul liberal. Vroim libertatea, înse fără liberalism şi fără liberali. TE LE GRAM E AGENŢIA HA VAS Londra, 21 Dec- mbre. Eri, tn Camera Comunelor, Sir J. Fer-gusson, vornind de blocarea Zanzibarulul a constatat că Francia a dit o probă sinceră de dorinţa sa de a împiedeca abusu-rile care pot s6 se facă la adăpostul pavilionul sfed. Londra, 21 Decembre. D. Goschen a comunicat, spre seară Camerei Comunelor o telegramă a companii «Eastern telegraph Company» care anunţă că Emin-Bey a sosit cu Stanley pe Aruwimi şi care afirmă că ştirea este autentică. (Aplause). (Aruwimi este unul din aflulenţiî din dreapta ConguluB. Belgrad, 21 Decembre. Comisiunea însărcinată să studieze pro-eclul de Constituţie a isprăvit azi lucrările sale. Solia, 21 Decembre. Miniştrii şi-an dat demisia, arară de preşedintele consiliului,d. StambulofF şi d. JivkofF, minislru al instrucţiunii publice, actualmente în călăLorie. MAGISTRATURA JUDECATA DE COLECTIVIŞTI Voinţa Naţională a afirmat, cu neruşina-rea-1 recunoscuta, că d. Th. Rosetti, primul ministru, a fost la Curtea de Casaţie spre a influenţa pe magistraţi in afacerea fostului general Anghelescu. In urma desminţirel întemeiate pe fapte ce s’a dat foaiel colectiviste, afirmarea el s’a nimicit. Dar, dacă această afirmare a rămas numai o odioasă calomnie, rămâne totuşi faptul că Voinţa a pus la îndoială independenţa celor mal 'înalţi magistraţi al ţărel, că Voinţa ’! crede capabili de a permite unei persoane străine de a ingera, de a I conrupe. Apoi cănd ne gândim, că magistraţii înaltei Curţi aO fost recrutaţi vreme de 12 ani numai de câtre miniştrii fostului guvern, numai de patronii Voinţei, — nu putem decât să rtmânem uimiţi de atâta îndresneala, de atâta cinism, Şi când gazeta colectivistă tratează ast fel pe aceşll magistraţ1, când pune la îndoiala onestitatea şi independenţa lor de caracter, — ne putem face o idee de ce puteaQ fi sub colectivişti cele mal infime ramuri judecătoreşti. In oglinda trecutului, el văd presentul. E oiluziune optică, dar prin aceasta ea nu încetează de a fi o injurie magistraturel, o colomnie neiertata. Ziarul acreditat al «hoţilor şi al jefuitorilor politici din ţara româneasca»—aceasta este firma sub care lucrează compania colectivistă — Voinţa Naţiotială cu un cuvent, publică asupra condamnare! ex generalului Anghelescu, un articol tare va remâne un model de neruşinare, de minciună şi de stupiditate. Evenimentele şi împrejurările care au causat trimiterea înaintea justiţiei a generalului Anghelescu, sunt lăsate la o parte, şi îu condamnarea generalului, Voinţa nu vede de cât mare cinste pentru partidul lor. Se le fie de bine, şi noi nu putem de cât se le urăm multe onoruri de felul acesta, sau cum se zice pe româneşte: «şi la mai mare». Condamnarea fostului lor ministru de resboiu este o cinste pentru partidul liberal. Dovedirea autentică şi legală că sub administraţia lor s’a jefuit ţara, le face cinste ! Şi ştiţi de ce? Fiind-că, spune Voinţa Naţională, partidul liberal Ta dat în judecat*, o comisie senatorială liberala a susţinut acusaţia. Şi ia-cătă de odată, că partidul care a vezut până acum trei din fruntaşi seî condamnaţi pentru hoţii, şi care mai are pe Mihăilescu pe banca poliţiei coreeţionale, se transformă de odată într’un partid de vechi romani, într’un partid de caractere de oţel, de oameni care tae carne din trupurile lor şi varsă sînge din sîu-gele lor, pe altarul oneslităţei şi al patriei furată şi sărăcită. Ce stupidă neruşinare! Başibuzueii condeiului, goniţi de prin administraţiile ţerei, Xenopolii şi toţi paraponisiţii refugiaţi în redacţia celei mai stupide din gazetele româneşti, au îndrăsneala se mintă pe faţă, se falşifice adevărul, într’o cestiune pe care o cunosc şi copii din faşe, într’o afacere care a ridicat în picioare ţara indignată de la un hotar până la cel l’alt, şi care s’a petrecut numai acum şase luni. Toată lumea îşi aduce aminte tle acele timpuri agitate, de strigătele indignate ale presei care apăreau cu titluri mari asupra hoţiilor de la ministerul de resboiu. Toată lumea îşi aduce aminte de interpelarea d-luî Fleva, de călcarea drepturilor deputaţilor prin refuzul de a i se a-duce dosarele, şi de răspunsul marelui şef al escrocilor, cum îl numeam pe atunci. Nu zicea d. Ion Brătianu că ex generalul Anghe-lesou e nevinovat ? Au venit apoi destâinurile în privinţa fraţilor Mai-can a căror vină nu se mai putea ascunde, din momentul ce probele fuseseră publicate prin presă, din momentul ce doi-spre-zece coloneii se legase între dânşii pentru a cere şi stărui pentru a obţine pedepsirea acelora care com promiteau onoarea armatei. Ga într’o ţară de sălbatici, sub onestul regim Brătienesc, a trebuit să se întrunească particularii, să se lege prin jurăminte ofiţerii superiori a! armatei pentru a smulge de la marele staroste al pungaşilor urmărirea vinovaţilor. Şi atunci de frica armatei şi a opinii publice s’a hotărtt a se urmări fraţii Maican şi generalul Anghelescu, a cărui administraţie eşise la iveală, din gheşef-turile fraţilor Maican. Care este în toată această afacere onoarea partidului liberal? Aceea de a fi ocrotit hoţiile şi pe hoţi în timp de doi spre-ztce ani? Aceea dea fi ştiut prin şeful stu, şi după propria sa mărturisire, că se fura de 12 ani, şi de a refusa dosarele deputaţilor care vueau să descopere hoţia ? Frumos titlu de glorie. Inehipuească-şî cititorii o gazdă de hoţi, care sub ameninţări şi de frică ar fi predat pe hoţii găsiuiţ’de dânsul, şi care după condamnarea tovarăşilor seî, ar zice lumei: vedeţi, este o onoare pentru mine că s’a condamnat hoţul! Frumoasă şi demnă vorbire pentru un partid politic. Oamenii aceştia fac ţara de rîs chiar când nu mai sunt la putere. TUIA FE1TI0NM0R După ce liberalii conscienţl din Cameră s’au declarat neintervenţioniştl întocmai ca ’ntreaga şcoală economistă liberală ; după ce's’a perorat tn Dotriva intervenţiei ca fiind o încălcare a marilor principii liberale ; după ce s’a făcut naivitatea de a se confunda tutela cu punerea la epitropie,—liberalii noş-trii au dat eri la Cameră încă o dovadă, că teoriile lor sunt susţinute numai pentru ca să nu se spună cl n’ati şi ei teorii, iar când e vorba la practică, apoi faimoasa doctrină absolut neinterven-ţionistâ zboară ’n vânt. S’a adus eri un proecl de lege pornit din iniţiativa mai multor dd. deputaţi, prin care se cerea modificarea actualei legi a pensiunilor. Cine a susţinut mai cu foc această lege? Tocmai liberalii, tocmai celebrii răzvrătitori In potriva strigoilor cari vor tutela. Dar ce este această lege, dacă nu o intervenţie a Statului ? Se ştie că funcţionarismul este, o clasa socială, că mai cu seamă ei fac obiectul discuţiunei tuturor programelor elementelor radicale şi socialiste din toate ţările. Alături cu ţăranii, alături cu uvrierii industriali, socialiştii şi radicalii pun In rlndul proletarilor pe funcţionari. Ei bine, când funcţionarii sunt consideraţi ca factnd o clasă socială a parte şi când se cere ca Statul să ia măsuri protectoare în privinţa lor,— nu este aceasta o vădită pornire spre doctrina intervenţionistă a Statului în raporturile dintre o clasă socială şi alta ? Căci ce face Statul prin legea pensiunilor ? El ia măsuri tutelare, el opreşte o sumă lunară din salariul fie-căruî funcţionar, spre a i-o dala cutare vîrstă, sau la cutare termen de serviciO. Ba ceva mai mult încă, Statul pune anume condiţiunî funcţionarilor pentru a le da 8ceastă pensiune. Ar putea prea bine Statul, dacă s’ar călăuzi de principiul chacun pour soi et Dieu pour tous, să dea funcţionarilor întreg salariul prevăzut în buget şi să nu le facă reţinerile menite a forma fondul de pensiune. Dar Statul nu face aceasta ; el ia în mână interesele clasei funcţionarilor, el îl protejează, ia măsuri tutelare. Şi această intervenţiune a Statului, neflind liberală—vorbim de doctrina liberală — nu este nici radicală, nici socialistă, căci cu totul alt-ceva cer în privinţa funcţionarilor aceste două din urmă şcoli. Este o intervenţiune moderată, aşa cum o cerem noi, căci ea nu jigneşte interesele altei clase. Şi este aşa de accentuată aci tutela, în cât ea e o pildă minunată de ce va să zică tutelă, protecţiune. In adevăr, ce pierd marii proprietari, ce pierd fabricanţii, ce pierde orl-care altă clasa, din faptul că Statul reţine din salariul funcţionarilor o sumă a-numitâ, spre a le o da la cutare dată ? Nimic, absolut nimic. Deci, în tocmai cu voim noi, cum înţelegem noi intervenţia: pe de o parte funcţionarul câştigă, pe de altă parte nimeni nu ’i atins în drepturile sale. O intervenţie moderată, un termen intermediar Intre nepăsarea liberalilor şi a-buzul socialiştilor. Vor fl înţeles acum dd. liberali ce e tutela? Qiildnm. DISCURSUL D LUI ALEXANDRULAHOYARI (Şedinţa Camerei de la 2 Decembre) (Urmare şi fine) Noi avem 12 mil oane pogoane loc a-rabil ; din aceste aparţin 3 milioane moşnenilor. 3 milioane clăclasilor, 21/2 mi ioane Statului, şi 31/2 milioane tutulor celor-»Iţi proprietari mari si mici, care aceşti din urmă sunt foarte mulţi, pe când proprietarii mari sunt foarte puţini. Cât pentru proprietarii In felul lorzilor din Eoglitera nu cred să fie unul sau doui să aibă o întindere de pământ comparabilă cu cel mal sărac din el. Aceasta este o stare mal democrati-tică, mai egalitară, mal omenească şi mai creştinească de cât nu numai cea din Englitera, dar poate din toată Eu-roga, şi d-ta vil de potriveşti aceste două stări cu totul diferite, şi ceri ca proprietatea mare româna să facă nu ştiti ce sacrificii care nu sunt la locul lor ; fiind că toate sacriflciele cu pu-ţinţă sunt deja făcute. Când ne compari cu lorzii englezi, care 270 de inşi ’şl împart 3 sferturi din teritoriul englez, abusezl de ceea-ce crezi că este ignoranţa noastră, a-celor care nu neam plimbat în Engii-terea şi n’am şezut la mesele lorzilor. (Aplause). Dar cunoaştem şi noi ceva statistică şi fără supărare putem să respuodem cu zicerea financiară căreia te rog să nu’l dai un înţeles vătămător a beau mentir qui vient de loin, cine vine de departe povesteşte mult. Aţi maî zis In degresiunila d-voastre un cuvînt cam asardat, aţi zis că liberal va să zică democrat şi că se înţelege că ori cine este democrat, este liberal ; eii cred că conservatori ar putea aspira la titlul de liberali şi chiar de democraţi, dar să lăsăm a-ceasta la o parte, Ceea ce contest cu istoria ţerei In mână, şi istoria celor-alte ţerl este că cuvtntul de democrat echivalează cu acel deliberai. Afl. fost democraţi care au dat probă de cel mal cumplit autoritarism, şi aii călcat în picioare toate drepturile şi toata libertăţile omeneşti. Cam aşa s’au purtat la noi, acei dof oameni de stat care se pretind şefi şi creatori al scoalel liberale în România. Şi nu dupe 12 ani de regim Brâtia-nist, este permis cul-va a zice că democrat şi liberal este unul şi acelaşi lucru. Dar liberal era Marat care a cerut capetele a două milioane de francesl, pentru singurul cuvlnt ca aceste capete nu gândeaă ca capul lui, capete din care a şi obţinut o parte destui de însemnată ? Dar liberal era Robespierre, care a făcut să funcţioneze doi ani ghilotina în permanenţă în contra tuturor partidelor care nu îmbrăţişai! doctrinele lui şi a făcut să curgă şi-rose de sînge ilustru şi nevinovat până când aduse pe acelaşi eşafod capul lui de nebun criminal ? Toţi aceştia se pretindeau şi democraţi. Il puteţi numi aşa, cu toate că el sunt dupe mine cei mal mari inimici ai poporului. Ast-fel de democraţi, au pus pe fruntea revoluţiunel fran-cese, o pată de sânge care în parte a făcut să se uite binefacerile ei, şi a întunecat în istorie memoria acestei mişcări. (Aplause). Dar a numi liberali pe oamenii care pedepseau cu moartea nu numai mani-fnstarile cuvtntului şi a le tiparului, dar cele mai intime cugetări a le-sufletului omenesc, aceasta este a nu cunoaşte valoarea cuvintelor ori a le desnatura sensul. Şi d-ta, tot pe aceeaşi teorie care te face a numi liberală toată şcoala jaco-cobina din care se trag socialiştii şi co-murarzil, vei numi reacţionare, nobile, liberale, doctrinele acelei minunate scoale economice, care la începutul secolului acestuia a făcut în fine o ştiinţa aproape positivă din obîcura cestiuna a modulul cum vieţueşte societatea 0-menească, care a descoperit marea lege a producţiunel bogăţiilor, care a indicat raporturile cererel şi a le ofertei, a le muncel şi a le capitalului, care a demonstrat r.a la aceste fapte economice presidaO Ipgi tot aşa de sigure ca legi e care presidaii la via(a fisică, şi rare afl demonstrat ca libertatea este marele moloral raporturilor economica dintre o-mnr. (Bre Adam Smdh, B. Say, Bastiat, Rossi, Micbel Chevalier nu erau liberali pentru că nu sunt dra şcoala socialismului şi a regulamentarei excesive, scoală veche, de şi vrea să se. întinerească acum, şi a le cărei doctrine se pare rtt le-a adoptat de curând d T. lone.scn. Dar oare ca să trecem în Englitera, scoabi lui Cobden, vestita scoală de la Mmch -ster nu este o scoală liberală, ea care h stabilit pentru prima oară principiile liberului schimb ? In tesă generală raporturile între muncă şi capital, Intre ofertă şi cerere www.dacoromanica.ro EPOCA — li DECEMBRE 2 sunt libere prin firea lucrurilor, iar nu prin voinţa oamenilor. Ele sunt conduse prin regule generale, ştiinţifice, necesare, cărora nu trebuesc substituite regulele gfosolane, arbitrare, corupte, nepricepute a le unei birocraţii despotice şi inepte, care se amesteca acolo unde nu are nimic a face? Nu este această scoală liberală, ci alta, şcoala revoluţionară, acea scoală care In 1893 atmpirs regulamentarea până |a nebunie şi sălbâtâcie, care a prescris acea faimoasă lege a maximului, care a decretat nu numai cursul forţat, dar şi valoarea legală a monetei de hărtie, pedepsind cu moartea pe oricine ar avea veri o monetâ da argint sad de aur în posunarul seh, crezâad, nebunii, că cu asemene măsuri artificiale vor încovoia legile eterne a le na-turei. (Aplause). Grezend nebunii că 8r putea să înduplece acele raporturi aşa de delicate, aşa de variabi e a le cere-rei şi a le ofertei, a le capitalului şi a le muncei, să ascuite de ineptele lor decrete. Cu aceste legi ah ajuns să cumpere o perecha de cisme cu 30 mii franci în asignate In anul de graţie 1794 sad 1795. (Aplause). Pentru onor. d. T. lonescu oameni cari ad făcut asemenea lucruri sunt liberali, şcoala ecouomicâ este reacţionară şi d lui deslega într'un cuvânt aceste imense cestiuni ale regulamentarei şi ale libsrtâţel în raporturile economice asupra cărora stau atârnate şi indecise spiritele cele mal eminente ale lumel ştiinţifice, de şi marea maioritats s’a pronunţat pentru politica libertâţel. Voiţi să regulam asemenea cestiuni imense cu oeasiunea răspunsului la Mesagiu, şi din vârful acelor 5, 6 volume de drept care le aţi citit şi le ştiţi, şi cu facilitatea care v’a dat’o natura de a trata o cestiune oarecare, veniţi şi deslegaţl cestiuni aşe de înfricoşate unde trebue maturiiate şi linişte, şi de unde pasiunile trebuesc cu desăvârşire înlăturate ? (Aplause, întreruperi, protestări). Vorbim de Ct-stiuni ştiinţifice, şi ştiinţa nu poate să ofenseze pe nimeni ; nu înţeleg de ce se alarmează onor. domni care mă întrerup. Iată d lor, câte-va lucruri interesante pe care pot să vi le citez asupra teoriei regulamentarei şi a maximului. La 1793 convenţiunea francesă a fixat un maximum pentru toate obiectele de consu-maţiune începând cu cerealele şi fâne-ţele, obiectele de consumatiune în cele din urmă şi de îmbrăcăminte, sfârşind cu toate mărfurile, tot într’un timp dânsa popreşte şi exportaţiunea. lotr’un articol final mai decretă că toate persoanele cari ’şî vor înceta corner ciul în urma acestei regulamentărî vor fi tratate ca suspecte adică, dupe stilul vreme!, trimise Ja ghilotină. Acest decret aduse în mal puţin de un an foametea şi falimentul general. Este lesne de înţeles, spune un scriitor, în ce încurcătură fără seamăn se ăsi prinsă administraţia teroristă. Tre-ue ca cine va să citească înspăimântătoarele anale ale Trib. revoluţionar şi să ’şi aducă aminte îngrozitorul despotism al biurocraţieî de atunci, ca se ’şî facă o idee de primejdiile şi persecuţia ■ nile la cari fuseră supuşi cumpărătorii şi vinzătorii din acele timpuri, adecă toată lumea. Zece luni abia după aceasta nefericită încercare convenţiunea ea însăşi ’şl retrase decretul. Iată câte va frase din proclamaţia înţeleaptă pe care o făcu atunci ca să explice măsura. Spiritele cele mai puţin luminate, cunosc astă-zl că legea maximului desfiinţase comerciul şi agricultura. O foamete generală a fost consecinţa el firească. De aci Înainte industria deslăn-ţuită, comerciul regenerat, vor îmuiţi bogăţiile şi mij oacele de schimb. Republica încredinţează aprovisionările sale concurenţei şi libertâţel pe basele comerciului şi agriculturei. Gând veţi pune cestiunea socialismului modern care nu este de cât întinerirea acestor vechi şi resuflite încercări, o vom discuta fără supărare şi pe terenul ştiinţei. Vihacura ia alte învinovăţiri. Iarăşi d. lonescu, proaspăt sosit din Englitcra, ne zicea : Vedeţi ce face lordul engles; el şed la ţară, în castelele lor, culţi vaiorul mic e împregiurul lor, dacă e bolnav '1 caută, daca e sărac ’l ajută, dacă e nelnvăţat, ’i dăscăleşte. D-lor, e lesne a se vorbi în asemenea mod, e lesne a compara clasa proprietarilor noştri mari, cu clasa lorzilor englesl, în defavorul clasei proprietarilor noştri. Această comparaţune puţin patriotică s’ar putea întinde la toate clasele societaţel române. Ş'pe comercianţi şi ţărani ar putea d. T. lonescu să’i pună în paralel cu neguţătorii şi cultivatorii din Englitera. Insă trebue noi să fim aşa de nedrepţi pentru ţeara noastră, şi să uităm tot trecutul el, pentru ca să ne punem în comparaţiune cu ţara cea mal bogata şi fericită care a fost ver-odatâ, şi care de la invasiu-nea normanzilor de la anul 1000 n’a cunoscut o singură invasiune străină. Ştiţi ce s’a petrecut la noi în acest timp. Ştiţi ca de la 270 de când Aure-linn a retras legiunile romane până la 1290, la prima stabilire a unul principat regulat sub Radu Negru, pe când tot Oc identul se civilisa şi se aşeza cu încelul, ţara noastră era ca un maidan desch s tutulor invasiunilor şi sălbăticiilor triburilor de la Nord, Sud, Apus şi Răsărit. Ştiţi că avem dar 1000 de ani fără Stat, fără guvern, probabil, fără cultură, fără populaţiune; în or-ce caz fără istorie. De la 1290 primul aşezământ al Domniilor istorice, nu trece un secol de linişte şi invasiunen turcească cu Or.han şi Arnurat, pune piciorul în Europa, şi de atunci 500 de ani am luptat şi contra turcilor şi tătarilor şi contra a-celor care, ca po'onil şi ungurii, făceau din ţara noastră câmpul lor de bătălie In contra puterel otomane. Aceasta e starea amărâtă, tristă, a- ceste sunt neajunsurile şi suferinţele ţârei noastre de când există. Nu sunt bătrân, şi chiar în copilăria mea am văzut asemenea lucruri. De la 1853—1858, numai în 5 ani am avut cinci invasiun! de armate streine, două holere si mal multe invasiuni de lo-cusle. Un scriitor însemnat, un poet cam uitat, Boliac, scria atunci aceste versuri pe care să’ml permiteţi să vi le aduc aminte, căci descria admirabil situa ţiunea : Sabie şi foc în ţară Cu holera pe picioare, Vin muscalii de la Nistru, Turcii Dunărea împresoară, Bălţile abia îi încap, Nemţimea din munţi coboară Cu locustele pe cap. Sunt de abia 35 ani de atunci, şi în tara noastră se petreceafl fapte ca In Europa din secolul IV şi V. Aceasta este starea nenorocitei noastre ţări, şi d v. venit! să ne întrebaţi, de ce proprietarii mari nu s’au purtat ca lorzii englezi, de ce nu ad castelurî, de ce nu ah Învăţat, ajutat, cautat pe cel alţi mici proprietari ? Dar merităm noi oare aceste reproşuri ? Apoi în cinci sute de ani de luptă, când am răsuflat? Dar cum puteah să caute pe alţii când nu se putead căuta pe el Înşişi, când la 1850 erau doi medici In Bucureşti ? Gum să înveţe pe alţii, când de abia el Incepead să ştie puţină carte ? De la fundarea acestui principat până în zilele noastre, am luptat cu toate invnsiunile şi am fost maidanul peste care ad trecut toate seminţiile barbare. Nu veţi aduce o piatra edificiului naţiune! româneşti pe care trebue să’l zidim cu toţi', asmuţind urele Intre diferitele clase sociale, într’o ţară cum e a noastră şi încongiurată de vecini puternici, ci din contra, cum zicea d. ministru de externe : concordia, unirea, îu-fdţirea tutulor. Gând repausatul Rosetti în ziua când s’a luat Plavna, şi când pentru prima oară stindardele române se plimbah victorios d ipe secole de Înjosire, umilire şi uitare, zicea câ : Acum e de luat Plevna internă, a zis, dupe mine, un cuvânt foarte nenorocit şi foarte nepotrivit, daca acel cuvânt are interpretarea pe care ’i-o daţi d v., adică dupe lupta cu străinul trebue să înceapă lupta înlre cetăţeni, resboiul civil ca să desfiinţeze partidul advers pretinşilor liberali, dar eh ’i fac onoarea de a crede ca vorbind de luarea Plevnel interne, a voit să zică câ trebue să luăm cu asalt, să desfiinţam urile, abuzurile, nedreptăţile şi să înfrăţim toate clasele pe basa drept’iţel şi iubirel acestei ţări. (Aplause). Din 22 de ani de putere, ce am trăit sub domnia M. S. Regelui Garol, care este aproape cea mal lungă din dom-niele noastre, dacă luaţi istoria veţi vedea că afară de 3, 4 principi, nici unul n’a putut să domneasca mai mult de 7 ani şi de cele mal multe ori efemera lor putere se încheia într’un an sau doi. Din 22 de am, zic, de domnie a Ma-jestaţel Sale, 16 ani a ţinut puterea partidului liberal : Doi ani sub d. 1. Bră-tianu, la 1866, doi ani sub d. Kogălni-ceanu, la 1868 şi 12 am tot sub d. Brâ-tianu, de la 1876 pânâ la 1888. Din tot acest lung interval, partidul conservator n’a avut puterea de cât numai 6 ani. Când liberalii dar se ridică cu atâta furie contra relelor ce s’au făcut, în contra viţiurilor clase or diriguitoare, în contra abusurilor, în contra greută-ţei impositelor, în contra neouestităţeî administraţiunel, contra imoralităţei publice, în contra scepticismului general, dupe cum zicea mal de unăzi d. Micescu, nu partidului conservator, care a avut numai 6 ani de putere, i se pot îndrepta aceste acusârl. Am putea în adevăr să întoarcem chiar acest rechisitorivl în contra d-v. dar nu prin rechizitorii, prin atacuri mal cu seamă în contra celor căzuţi vreafl să termin acest lung discurs. D. lonescu, d. Eleva precum şi toţi aceia care se ridică în contra noastră, ad crezut câ Ion Brătianu odată căzut şi el a venit rândul d-lor; şi că liberalismul disidenţilor e destinat a lua locul liberalismului vechiu; să’ml dea voie să le spun că ’şl fac o ilusiune de optică. Popoarele au un mod mai simplu de a judeca ; corpul electoral e, ca să zic aşa, mal logic, şi când i se zice, cu drept cuvânt, că liberalismul împreună cu Iou Brătianu în cap şi cu tot statul major de oameni cunoscuţi, încercaţi, a dat resultate desastruoase, apoi poporul nu are încredere nici în acel care s’ah despărţit de dânsul în momentele din urmă dupe ce poartă respunderea faptelor lui. Şi acei liberali disidenţi s’ah despărţit odată şi printr’o demonstraţie solemnă de Ion Brătianu ? Nu ; unii ’l-au părăsit la 1884 alţii la 1887, alţii chiar la 1888, cu veri o lună înaintea căderel. D lor, maho-metanil, de şi despărţiţi în mal multe secte, datează era h r de la data unică, fugirt-a lui Mihometla Media, ce se numesc hegira. Liberalii disidenţi însă ad mal muite date. D. Ion Brătianu dupe dânşii a început să nu aibă încrederea ţârei nu de la cutare nelegiuire or de la cutare epocă, ci de la o hegirâ variabilă, care este ziua în care unul seu altui dintre d lor ’l a părăsit. Ţara Insă nu pricepe asemenea dis-tincţiunl subtile, de aceea ea ’ş-a zis : Partidul liberal a făcut greşeli, abusuri, ne-a sti iv t sub imposite, ne a Înglodat în datorii; el bine, remtdiul e simplu şi capul mulţimel merge dupe ceea-ca e simplu; el bine, să vie partidul advers, liberal-consarvstor la putere, şi, când zic partidul liberal-conservator nu iad un nume care nu ni se cuvine, căci în programul nostru stă respectul libertăţilor publice. Dar sub acest nume sad sub cel de conservator, ţara ne ştie că suntem adversarii d-v. şi de aceea ne a chemat ca să vindecăm relele ce le-aţi făcut. Et bine, ţara este sătulă de guvernământul lung al d-v. ţara v’a condamnat şi a ales partidul conservator. Et bine, astâmpăraţi-vă uti moment setea puterel, lăsaţi să se facă această experienţă. Lăsaţi-ne să încercăm a face mal bine de cât d-v., şi dacă nu vom isbuti, el bine, va fi timpul atunci să vă remitem acea putere, care pentru d-v. este o plăcere şi pentru noi o datorie grea, căci în ceea ce mă priveşte, cel puţin pe mine. nici odată ea n’a fost scopul principal în lunga mea viaţă politică. (Aplause). 0 MMPI1RR A D-Llll MOROI D. Dim. Moruzi ne trimete spre publicare următoarea scrisoare ca rispuns la destăinuirile d-lul Stoenescu: Bucureşti 9 Decembre. Domnule Filipescu, Mă grăbesc a vă mulţumi, că aţi bine voit a publica scrisoarea ce v’am adresat, în privinţa prelinselor destăinuiri ale d-lui Stoenescu. Vă mulţumesc, în primul loc pentru amabilitatea d-voastră. Şi în al 2-lea, pentru că scrisoarea mea a împins pe d. Stoenescu, să'ml procure dovada cea mai indiscutabilă, despre cea ce am avut onoare a vă spune că «cm ori ce mijloace acest om este capabil de a vă istorisi şi iscăli ori şi ce». Adaug domnule Filipescu că această dovadă osupul cu totul lealei d-voastrâ apreciaţiunl. In Epoca din 6 Decembre, d. Stoenescu spune : «Eu în acest timp, eram «ofiţer de sergenţi la zi cu schimbul pe «diferit6 culori» etc. etc. (Vedeţi ce importanţă îşi dă: era pe diferite culori). Mal jos continuă: «In «seara de 4 Septembre 1886 a chemat «(căpitanul Stânciulescu) pe toţi ofiţerii «prin circulare la batalion şi ne-a spus «că a doua-zi dimineaţa are să se facă «un fel de manifestaţie la d. Ion Brâ-«tianu la minister, şi câ trebue să tri-«mitem la batalion câte cincl-spre-zece «sergenţi mai ţepeni, îmbrăcaţi ţiviil». Şi în fine la urma urmei spune că la 5 Septembre l’am recompensat cu 100 lei trimeţându-l acasă să se odihnească are însă precauţiunea de a sdâoga ca era singur cu mine in cabinetul meQ. Domnia voastră, d-le Filipescu, crezând destăinuirile acestui domn, le cua-lificaţt Document preţios ! Vă voi proba îndată cât de tare aţi fost indus în e-roare, şi cât de departe merge acest domn cu cutezanţa. In Epoca din 9 Decembre, d. Stoenescu respunzând la scrisoarea mea exibă şi 2 certificate. Primul sub No. 7.915 din 8 Februarie 1886 semnat Lahovari prin care se dovedeşte câ acest domn a eşit din Corpul sergenţilor la 5 Februarie 1886. Al doilea certificat sub No. 7049 semnat Palladi, dovedeşte că a reintrat in Corpul sergenţilor la 15 Septembre 1886. Acuma d-le Filipescu, fac apel la lealitatea domniilor-voastre şi vă rog se judecaţi singur pe acest om. Dacă a eşit din corpul sergenţilor la 5 Februare 1886, şi a reintrat la 15 Septembre 1886, evident nu era ofiţer de sergenţi la 4 şi 5 Septembre 1886. Nefiind ofiţer nu a putut fi chemat dupe cum spune cu cel-falţl ofiţeri la 4 Septembre seara, de căpitanul Stăn-ciulescu. Şi prin urmare toată destinuirea lut care este bazată pe calitatea sa de ofiţer, nu rămâne de cât cea ce era de la început, o calomnie de o cutezanţă nepomenită. Şi acum terminând ml permiteţi d-le Filipescu se vă întreb ce rămânepreţios din documentul ce d. Stoenescu vi l’a procurat ? Domnule Filipescu, cred ca după probile ce vi le-am dat, d-voastră singur mă veţi considera ca dispensat de a mal respunde ceva ia ori şi ce ar mal spune sad destăinui domnul Stoenescu. Profit şi de aceasta ocaziune d-le Filipescu spre a vă asigura de osebita mea consideraţiune. D. 1*. Moruzi. INFORMATIHNI D. Dem. Moruzi a însărcinat pe d-nil M. Ftrikidi şi Ccstică Mânu se tnearga la redacţia ziarului Romania pentru a cere o reparaţie prin arme autorului articolului apărut erî, şi în care d sa e acuzat de a fi făptuit a-tentatele de ia 5 Septembrie şi 14 Martie. Curtca cu juraţi din capitală care judecă pe ţăranii răsculaţi din Şte făneştl unde fu omorit primarul Iliescu, după o deliberare care a du- rat trei ore, a eşit cu un verdict afirmativ, acordând însă circumstanţe uşurătoare. Au fost prin urmare condamnaţi la 5 ani de reclusiune, şease dintre a-cusaţi şi la trei ani închisoare corec-ţională alţi 10. Cei dinţăm aii fost condamnaţi pentru omorul primarului Iliescu, iar cei d’al doilea pentru devastaţiuni şi răscoală, fiind şi complici la săvârşirea omorului de mai sus. Unul din acusaţi anume Ion Borie, a fost achitat de către juriu. M. S Regele a lucrat azi de dimineaţă cu d. G. Vernescu, ministrul justiţiei. D. general G. Anghelescu comandantul corpului 1 de armată ce se află in capitală, a fo3t primit azi de M. S. Regele. Eri înalta Curte de casaţie s’a pronunţat înafaeerea locotenentului Chiriţescu. Curtea dupe o iungâ deliberare şi în unire cu conclusiunile d-lui G. Economu procuror, a ordonat ca afacerea se fie trimisă spre judecare consiliului de resbel. D. Chiriţescu era representat prin d. Vasile Lascar. -s*- Eri d. colonel Algiu prefect de poliţie al capitalei, a mers la casa generalului Anghelescu, pentru a executa mandatul de arestare în contra acestuia. Faţă însă cu stsrsa de boală în care se afla d. Anghelescu, prefectul poliţiei capitalei nici nu făcu cunoscut obiectul visitel sale acolo, ci s’a mărginit a cere un certificat medical, pe care se’l aibă ca piesa justificativă. D-na Anghelescu ’i-a replicat că a dat un ast-fel de certificat ministrului de justiţie. Se crede că d. Anghelescu va fi lăsat se se restabileascu la dânsu acasă, sau, cel mult, va fi condus într’o odae separată a poliţii capitale?, bine îngrijită şi avend tot ce’i va trebui. -*R- E inexactă informaţiunea dată de către un confrate cum că fostul general Anghelescu, ar fi adresat M. S. Regelui, recursul de graţiare. Dupe legea asupra responsabilitâ-ţeî ministeriale, M. S. Regele n’are dreptul se gracieze pe un ministru condamnat. Aceasta o poate face Camera prin-tr’un vot al ei. -ss- Următoarea mişcare judecâtoreas că s’a făcut în personalul parchetului şi tribunalului din Mehedinţi. D. V. Roman, actual membru la tribunalul Mehedinţi, preşedinte de secţiune la acelaş trebunal în locul d lui Naurrran. D. P. Gardareanu, actual procuror la Mehedinţi, membru la acelaş tribunal în locul d lui V. Roman. D. Ion Berceanu, actual judecător de instrucţiune la Mehedinţi, membru la acelaş tribunal îa locul d lui N. Cutanchoke. D. Al. Radian, actual membru la tribunalul Romanaţi, judecător de instrucţiune la tribunalul Mehedinţi în locul d-lui Berceanu. D. G. Molanesou, supleant la tribunalul Mehedinţ', în locul d lui Tri-andafil. Procesul rescoalei ţărăneşti de la Fu'ga s’a judecat eri de Curtea cu juraţi din Ploieşti. lata câte-va amănunte ce priimim asupra desbaterilor. Intre a părători se află şi K. K. Dobrescu, Radu Patarlageanu şi alţii. Acusaţiunea şi replica primului procuror care ocupa fotoliul ministerului public ah fost de o elocinţă rară. Modul seu de vorbire şi argumentare a făcut cea mal frumoasă impresiune asupra publicului. Cu mult talent ah combătut apărarea ce punea cestiunea când pe teren politic,când pe cel social şi economic. Abia astă zl de dimineaţă s’ah terminat desbaterile. După doâ ore de deliberare Comisiu-nea juraţilor a declarat culpabili pe toţi acusaţii. Şapte ah fost condamnaţi la 5 ani reclusiune între care şi trei agenţi provocatori, iar cel alţi 11 la câte un an închisoare corecţională. Verdictul acesta a fost primit cu o legitimă satisfactiune din partea tutulor, care aQ urmărit desbaterile. Teoriile bizare şi socialiste ale pescuitorului de popularitate K. K. Dobrescu ah fost combătute şi nimicite cu un deosebit talent de către d-nu Prim Procuror care cu drei t cuvânt a meritat felicitările ce a prim t din partea tutulor peuLru elo-cinţa şi argumentaţiunea sa splendida. -JHS- In «facerea contrabandei din Calea Rnhovei, d. judecător de instrucţie Costovici a reuşita descoperi cu multa greutate pe doi din aceia care nu tras focuri da revolver în gărzi comunali. Instrucţia acestei afaceri e foarte complicată, de o&re-ce nu s’a putut da parchetului toate indi ciile necesare. Cu toate acestea se speră că graţie arestare? celor doi contrabandişti se va putea ajunge şi la descoperirea celor-l’alţî. -■»- Naţiunea, cel mai spiritual ziar din ţara românească, câci deh, nu de www.dacoromanica.ro geaba e dresor 1 seu d. Dumitrie Brătianu,cel mai deştept barbat printre oamenii noştri politici, printr’o informaţie unde lesne recunoaştem pana comentatorului lui Spencer, a lui Papuca, ne ia în batjocură pentru că am îndrăsnit se reproducem tot ce ne a zis d-na Anghelescu, a-daogând câ am profitat de aceasta pentru a trage concluziile care ne au convenit. De sigur dormea adânc papuca când citea încriminatul articol, căci noi n’am tras nici o concluziune. Unde a văzut venerabilul couclu-ziunile ? Mâine consiliul comunal al oraşului Berlad, se va întruni pentru a alege pe primarul şi pe cei doi a-jutor. -«5- Tutunul cel nou cumpărat de curând de la Odesa şi Constantinopol, va fi pus în consumaţie de la 1 Ianuarie. Amestecul tutunului de specialitate s'a făcut, şi calitatea obţinută e mult mai superioară de cât aceea ce se vinde azi. CURTEA CU JURAŢI t Afacerea tcranilor resculatl din comuna Ştefane sti Şedinţa de la 9 Decembre 1888 D-lor, văd că ţăranii nu sunt acusaţi de răscoală, el sunt acusaţi numai de devastaţiuni şi pentru omorul primarului Iliescu. Ce s’a făcut atunci cu răscoala. De ce d. procuror general n’a susţinut acu-zaţiunea de răscoală? D. Fleva închee pledoaria sa cerând achitarea acusaţilor. Pledoaria d-lui Miile D. Miile, cere de ia juraţi să nu judece pe acusafi de azi de cât ca oameni, iar nu ca bancheri, neguţători, farmacişti. Gând aţi intrat in incinta aceasta, d v. d lor juraţi v'aţl desbră-cat de toate urile. Veţi judeca ca oameni pe oameni. D-sa admite ca acusaţii de azi aii putut să comită fapte'e de care sunt a-cusaţi dânşii,dar trebue să ne întrebăm zice d-sa pe care motiv s’a făcut răscoala, de ce s’au resculat ţăranii. D. Miile îrtr’o lungă, foarte lungă cuvântare arată starea ţăranului român, afirmând câ e exploatat, că el moare de foame, că administraţia ’l sugrumă şi o sumedenie alte motive care dacă nu sunt neadevăruri, sunt însă mărite şi înzecite de către unul din adepţii socialismuluicume d Miile. A fost prin urmare foarte natural după o ast fel de stare a ţăranului ca el să se răscoale şi să comită barbariele pe care răsculaţii le au făptuit. A răbdat, a răbdat ţăranul spune d. Miile şi ne mal putând rsbda s’a răculat. Apoi d. Miile vrea să demonstreze că acuzaţii de azi nu sunt acei care aii omorât, pe primarul Iiiescu, ci alţii pe care parchetul şi justiţia nu ’l a descoperit. D. Miile face apel la simţimintele umanitare ale juraţilor şi cere achitarea preveniţilor. Pledoaria d-lui lonescu D-sa cere achitarea scusaţilor căci sunt victimele societaţel, adaogă d-sa. Replica D. procuror general arată că acusaţii nu sunt ţărani, ci nişte derbedei care au vrut să profite de mişcarea ce se făcuse. D-sa demonstra că ţăranii nu suferă aşa cum pretinde d. Miile şi că acesta a exagerat foarte mult suferinţele lor. In privinţa primarului din ŞtefaneştI, d. Burada zice că a fost un tânăr cinstit şi cult. Apărarea a făcut ape) juraţilor ca să T achite pe acusaţii de faţă, pentru motivul câ ah copil, dar nu ţineţi seama ca şi d. Iliescu are femeie şi copil şi că ei au rămas pe drumuri. D Burada conchide cerând din noh o condamnare severă. D. Dărăscu apărător are cuvântul. D sa susţine că nu există probe în contra acusaţilor. Răscoala a fost făcută de nişte ursari (?) D. C. Disescu vorbeşte de responsabilitate, spunând că e vina tuturor câ ţăranul e în miserie. D sa susţine că răscoala a avut motive politice, şi că procurorul general trebue să explice cuvintele sale când a zis că ah fost circumstanţe nenorocite care ah silit pe ţăranii să ’şl iasă din fire. Negreşit că acusaţii trebuesc să fie pedepsiţi, dar justiţia trebue să fie întreagă nu pe jumătate. Vorbeşte de PaMichianu şi de alţii care ah organizat d u>ă d-sa răscoala. D. Disescu în cu entarea sa devine din ce In ce mai agiosiv. Un incident Un domn jurat, d. Zadăriceanu, observă cu muliădreptate că toate acestea sunt zadarnice cfict juriul e luminat. Dar d Ţaciu se ridică şi spune că nu e luminat. Apărarea roagă ca să fie Irecula a-ceastâ întrerupere în procesul-verbal, In sfârşit d. Disescu îşi termina discursul. La orele 5 d. preşedinte declară desbaterile închisa. D. preşedinte face apoi obicinuitul resumat. Apoi d. Grefier dă citire cestiunilor puse pentru inculpaţi. La orele 5 1/2 curtea cu juraţi intră în camera de deliberare. t 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la IO Decembre 1888 La ora 1 şedinţa se deschide sub preşi-denţia d-lul L. Catargi lliud prezenţi 101 d-nl deputaţi. D. Ii. K. (sau, cum am zice, Dobrescu) propune ca sfe se amâne vînzarea moşiilor Stalului în corp înlreg, «câcl aceste moşii, zice d-sa, nevîndule sunt, nevîudule sfe moară!» Se acordă un congediu de 3 zile d-lul G. Em. Lahovari. La ordinea zilei indigenatele şi pensiunile. D. I. Negruzzt, cere ca rapoartele făcute de ve'-hne coinisiunl de indigenate sfe fie valabile tot-d’a-una. D. IV. Voinov, susţine că astă părere e contrarie reglementului Camerei. Se pune tudiseuţiune indigenatul d-lul Daimaca. După o discuţiune mica, la care iad parte dd. M. Kogâmiceanu, N. Ionescu şi Caracostea, indigenatul se aprobă. ne mai votează indigenateled-lor Valsa-machi.Limionof, Anasiasevicl, A. Câpăţinâ, D. Miugarelli, C. Ghristopolu, Banciulescu, 1.P. Dimitrescu. La ora 5 1/2 şedinţa se ridică. Reporter. SENATUL Şedinţa de la 10 Decembre 18 88. Şedinţa se deşebide la ora 2 1/2 sub preşedinta d-lul generai Fiorescu. 79 senatori fată. D. O. Murzescu, aminteşte, că sunt 40 zile de când Gorpurile legiuitoare sunt Întrunite şi Senatul până az>, n’a primit în deliberarea sa din partea guvernului nicl-un proiect de lege din acelea de reforme pe care le indica mesagiul regal ca pregătite spre a fi aduse iu desbaterea Corpurilor legiuitoare. Întreabă dar pe guvern, unde sunt ideile pe care le anunţă de ;a Martie, laudâudu-se că e guvern de idei şi de reforme ? Cere dar ca, dacă guvernul are legi sfe le facâ pe din doua, dând o porte Camerei şi o parte Senatului ca sfe aibă ce lucra,— spre a nu perde timp în zădar. Şi toate aceste spre a nu se adeveri proverbul: la lauda mare, sfe nu te duci cu sacu mare; or: înţeleptul lâgadueşte.iar nebuuu trage nădejde 1... D. Th. Roseiti prim ministru, declară că Cabinetul din împrejurări independente de voinţa sa a trebuit sfe întârzie înfăţişarea proiectelor ce a pregătit. Ministerul nu are pretenţia a fi compus, dupfe cum a zis d. Mârzescu, din oameni mari; nici nu voeşte a face chieituialâ de vorbe late ei fâgaduell mari. Primul ministru respinge imputarea d-lul Mârzrscu, că Cabinetul elipsitde idei şi voinţa de a aduce reforme, peutru că n’a văzut până acum concretizaie acele idei. Cea ce nu eesact I, câcl Cabinetul din Martie ’şl a publicat de mult proiectele ; şi al II în urma formărel noului miuister. Cabinetul cu noi miniştri a ti’ebuil sfert ia în desbatere şi în studiu toate proiectele de legi, care nu vor îniârzia a li presin-tate Corpurilor legiuitoare. Guvernu va împărţi în doufe proiectele, şi pe cănd o Cameră va discuta l gile financiare, Senatul se va ocu pa cu legea asupra organizârei magistraţiunel. Apo, guvernul a fost tinut foarte mult în loc de Camera suroră prin interpelări şi discuţiunl îndelungate, prin urmare, nu din revenire la idei, nici din lipsa de deferentă câtre matur u corp s’a întârziat înfăţişarea proiectelor. Sfeptfemâna viitoare însă, Parlamentul va întră în starea sa normală şi guvernul va alimenta desbaterile sale cu legi trebuincioase şi folositoare. (Aplause). D. M. Gane, în fata nenorocirel întâmplată cu arderea tribunalului din Brăila, cere a se lua măsuri pentru apferarea pe viitor a arhivelor judecătoreşti. Guvernul ia act. D. Iauov, aminteşte că Senatul în 1879, a făcut o propunere spre a se ridica un monument în Capitală, îutru amintirea faptelor glorioase» vitejel noastre armate în rfesboiul diu 1877. D-sa reîuoieşte a-ceastă prnounere şi cere a el grabnică realizare. (Aplause). Propunerea se irimete la secţiuni conform regulamentului. Recunoaşterea calităte! de cetăţean român d-lul D-r Aurel Babeş, se primeşte in unanimvate (Aplause). Imp mântemrea d-lul R. Tufli cofetar din Iaşi se votează cu mare majoritate. Şedinţa se ridică la 4 ore anuntându-se cea viitoare pe Luni. CONSILIUL DE REVIZIE RECURSUL CAP. STANCIULESCU Consiliul e compus ast-fel: Co’onelul Argintoianu ca preşedinte, dd. Locote-nent-colonel Teii Alexandru, şi Luon Al. şi maiori Romulus Boteanu şi Cul-cer Ioan ca membri. Fotoliul ministeriuluî public e ocupat de d. Locot.-colonel Bădulescu. Apărarea este represintată de d nil Misir, Bossie, Manolescu şi căpitanul Mârăşescu. In sală printre alţii sunt faţă şi dd. Moruzi şi San Marin. Şedinţa se desch ds la orele 1 1/2. lată motivele de casare invocate de către apferare : Greşita apl caţinne a articolului 25Ccod. pen. militar de oare-ce căpitanul Slăncio-lescu în calitate de comandant al sergenţilor de oraş n’a losi un depodlar public. Această greşită aplicare a avut de consecinţă două erori. In adevfr. 1. Dacă se aplică art. 323 şi 333 cod pi nai, singure care se put' aQ aplica şi combinate cu art. 258 cod, penal militar, consiliul de rfesbol admiţând circumstanţele atenuante nu putea da pedeapsa tnchisoarel de cât mal mică de dme luni iar nu 18 luni cum s’a făcut, şi al doilea, dacă se aplică aceleaşi texte de legi precum am arfetat, consiliul nu putea pronunţa pedeapsa destituirei ci numai dşeanta (pierderea gradului) conform art. 194 cod. penal militar. Acest motiv va fi susţinut de către d. Misir. D. Bosie va susţine incopentinţa tribunalului militar pentru a judeca pe căpitanul Stănciuiescu, de oare-ce a-cesta, atunci când a comis faptele de care a fost acusat, le-a săvârşit fiind într'o funcţiune civilă. Al treilea apărător, d. căpitan în retragere Manolescu, va avea să des-volte următoarele puncte de casare. 1. Violarea articolelor 18 şi 19 din cod. justiţiei militare comb nate cu art. 1 din cod. justiţii mililare prin acea că consiliul de resboiti nu a fost compus în conformitate cu legea. 2. Violarea articolului 108 alin. 1. cod. justiţii militare combinat cu art. 134 prin aceia că în corpul sentinţelor nu s’a prevăzut Îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege. La orele 2 se dă citire actelor privitoare la acest proces. - Un incident D. Comisar regal arată că multe din motivele citite au fost depuse de către apărare azi şi prin urmare n’a avut timpul oportun ca să poată da toate desluşirile consiliului de revisie. D-sa însă nu cere amânarea procesului ci o hotărâre a consiliului, ca pe viitor apărarea să fie ob igata să depue motivele sale de casare la grefă 48 de ore, înaintea judecărel procesului. D. Căpitan Manolescu respunde c& d. comisar regal voeşte ca să calce legea. Textul legei e precis. Apărarea poate depune motivele sale, 10 minute chiar înaintea judecărel procesului. Consiliul în unanimitate admite con-cluziunile apărare!, dar o roagă tot o-dată că In interesul impricinaţilor. să depue motivele de anulare Înaintea termenului de judecata, pentru că astfel procesai să nu fie amânat. * * * D. V. Bosie desvoltă motivul săii, de incompetinţă a tribunalului militar ca să judece pe Stănciuiescu ca comandant al sergenţilor de oraş. D-sa adaogă că a invocat acest motiv, numai pentru ca să se stabilească o dată, dacă militarii primind funcţiuni publice, şi contravenind la ceva, este justi-ciabil al tribunalelor militare sau al tribunalelor civile. D. Căpitan Manolescu susţine cu mu ta claritate motivele sale care sunt violarea articolului 18, şi 19 din cod. justiţiei militare, prin călcarea ordmel judecătoreşti cu ocasia judecărel procesului căpitanului Stănciuiescu şi al doilea motiv, neiscălirea de către grefierul consiliului, a sentinţei, cond-ţiune cerută tntr’un mod absolut pentru că sentinţa aceasta să aioâ valoare a h g-l. D. Manolescu pentru mat bună susţinere a motivului său al doilea, aduce mal multe exemple prin care se demonstra ca consiliu de revisie, a casat de 4 ori pînă azi, procese, unde nu s’au îndeplinit toate formele cerute de lege. Onor. apărător termină zicând că daca căpitanul Stănciuiescu e vinovat va fi condamnat şi de către cele alte consilii de resboiu la care va fi trimis în caşul casârei procesului. L). Căpitan Mârăşescu produce un act prin care probează, că d. colonel Gorjan, fost preşedinte al consiliului de resboiu, înlocuit apoi cu d. colonel Chiriţescu nu lipsise In concediu motivat precum cerea legea. D. avocat Missir într’o lungă cuvântare, vrea să demonstreze că răii s’a a-plicst căpitanului Stănciuiescu art. 256 al codului de justiţie militară, care pedepseşte de la unul până la doi an! pe depositarul de bani publici, căci consiliul de resboiu a recunoscut de culpabil pe căpitanul Stănciuiescu pentru abus de încredere. Prin urmare zice d sa, consiliul trebuia să aplice art. 323 din codul justiţiei militare, iar nu art. 256. Art. 323 prescrie o pedeapsă de la 2 luni Ia2 ani. Ast fel'urmeazsd. Misir.luând seama şi la acordarea circumstanţelor atenuante, consiliu nu era în drept d’a i da de cât mal puţin de minimum pedepsei adică mal puţin o zi măcar de două luni. Apoi d. Missir arată că condamnatul nu a foăt depositar public, căci nu avea în deposit la d-sa nici un ban, el când cerea sad avea trebuinţă de vre o sumă de bani, lua de la casierul poliţiei. D. Apărător relevează puternicia a-cestuî motiv, şi crede ca cojasiliul de revisie nu poate de cât să caseze sentinţa, căci s’a călcat legea. Al doilea motiv, produs înaintea consiliului de revisie de către d. Missir este că art. 256, care s’a ap'icat căpitanului Stănciuiescu, e precis în textul lui, şi ca el nu se aplici de cât acelora care au comis delictele incriminate în calitate de militari. Căpitanul Stănciuiescu când a comis faptele de care e acusat nu era militar, el ocupa o funcţiune civilă. Prin urmare si aci în acest cas s’a aplicat rău art. 256 care nu pedepseşte de cât pe militari. Articolul care trebuia să fi aplicat caşului nostru este, zice d-sa, ari. 140 din codul penal, care sună ast fel: «Or ce funcţionar care s’a probat că a deturnat bani publici, va 11 pedepsit cu maximum pedepsei in cas când suma furata e mai mare de 1208 lei». D. Missir sfârşeşte cerând casarea sentinţei. D. Comisar regal are cuvântul. D-sa du pe un frumos preambul prin care araţ i însemnat .tea consUuiui de revisie, intra In discuţiunea motivului adus de d. apărător Bosie, acela al ne-, competinţei tribunalului militar dea judeca pe căpitanul Stănciuiescu. D. Locot.-colonel Bâdulescu Într’o foarte erudită analisă, prin desvoltarea amănunţită a texturilor de lege privitoare la motivul d-lui Bossie, demonstra nu se poate mai clar, că condamnatul Stănciuiescu a fost militar când acomis faptele crimiuale de care afost EPOCA — H DECEMBRE acusat, şi prin urmare este justiciabil al tribunalelor militare. Trecând d. comisar regal la motivele desvoltate de către d. căpitan In retragere Manolescu, spune că ele sunt slabe, că nu sunt basate pe vre-un text al legei şi că ele sunt aduse de onor. apărător Ja toate judecăţile pe care le-a avut tnaintea consiliului de revizie, cu ocazia altor afaceri. Cu toate acestea d. Comisar regal le discută şi arată nefundarea lor. In cea ce priveşte proba adusă de d. căpitan Mărâşescu, că colonelul Gorjan n’avea congediil atunci când-s’a judecat Stănciuiescu, spune că aceasta i-a făcut o rea impresie. La orele 5 d. comisar regal răspunde la motivele invocate de d. Misir. prin nuol probe toate destăinuirile sale de pine acum, declarlnd, că urmează a le susţine. Afacerea a fost deferită judelui Instructor al cab. No. 5 al d-lui Tâte-ranu. X Consiliul de revcsic în unanimitate gasiiul (le nefundnte motivele invocate de cnlrenparare, a respins recursul căpitanului Stănciuiescu. Curtea cu juraţi de Vlaşca a achitat eri pe d. Kisicloff. Sa ştie că d. Kiseloff atentase sunt acum câte-va luni la viaţa d-lui C. Nacevici Ministru de Finanţe a! Bulgariei. X Azi s’a întrunit comisiunea bugetară pentru a asculta raportul sub-comisiunii însărcinată cu cercetarea bugetului drumurilor de fer. D. Ţoni, raportor, a expus părerile comisiunii care afară de mici modificări admite proiectul presintat de ministrul lucrărilor publice. Acest proiect prevede la venituri aceiaşi sumă ca bugetul drumurilor de fer, din anul trecut. La cheltueli se prevede un spor de aproape 2 milioane, din care 1,700,000 franci pentru material şi anume pentru înfiinţarea de nouî halte pe liniile din spre Brăila şi Ga'aţi spre a se putea prin linii de garaj spori numărul trenurilor, pentru clădirea de şoproane şi Jmagazii de cereale la mai multe gare etc. X Secţia a 3-a a tribunalului de Ilfov a amânat eri procesul ţăranilor r?s-culaţî din comuna Fundeni (Ilfov), pentru nevenirea unormartori. n Noul proiect elaborat de d. G. Fâl-coianu privitor la ameliorarea serviciului penitenciar, va fi supus în curând consiliului de miniştri, care dupe ce ’l va adopta îl va depune pe biuroul Camerei ca ast fel se se poată ţine seamă de densul la discuţia bugetului Ministeriuluî de Interne. x Fostul general Anghelescu n’a fost încă arestat Mandatul înse va fi executat astă seară sau cel mult mâine. X Consiliul de avocaţi ai Statului luând in cercetare propunerea d’a se intenta fostului general Maican o acţiune civilă pentru despăgubiri care trebupsc se fie date Statului pentru pagubele ce a suferit, a admis în principiu ca d. Maican se fie urmărit Tot odată consiliul de avocaţi a cerut dosarele proceseluî fostuluîjge-neral Maican, pentru a stabili quan-tumul pagubelor suferite de Stat. X Camera a acordat azi cetăţenia română d-lui Droc-Bănciulescu, român din Transilvania, care precum să ştie, a fost expulsat de d. Ion Brâtianu. X Comitetul delegaţilor al Camerii însărcinat cu cercetarea propunerii de anchetă parlamentară pentru de-vastaţiunile severşite la redacţiu-nile ziarelor independente, în ziua de 5 Septemb^e 1886, a ales raportor pe d. Caracostea. X Fostul general Maican caută acum să ipotecheze moşia sa din Tecuciu. Aceasta pentru a o scăpa de vre-o eventuală vînzare în folosul Statului. X Citim tn «România liberă»: Îndată după esecutarea condamnării generale Anghelescu se va lua o decisiune în privinţa decoraţiuni-lor fostului ministru. Legea responsabilităţii ministeriale fiind mută asupra acestui punct curtea de casaţie n’a putut ordona judeeătoreşte radiarea generalului dinordinile naţionale, rezervând ad-ministraţiunii dreptul de a o faee. X D. avocat G. Po yzu a fost însărcinat din Oficiu cu apărarea sătenilor resculaţi din comuna Afumaţi. Acest proces va fi judecat săptămâna viitoare de Curtea cu juraţi. X Comitetul Naţional Român al Ex-posiţiei Universale din Paris a orga-nisat un bal mare cu cotillon, fără tombolă ce se va da în sala Băilor Eforiei Sâmbătă 17 Decembre. x Gheorghe Soa-e, cel cu destăinuirile în afacerea crimei din strada Soarelui, s’a Înfăţişat azi la Primul Procuror de Ilfov cu o declaraţie prin care reinoieşte şi complecteazâ www.dacoromanica.ro ULTIMA ORA AGENŢIA 1IAVAS Paris, 22 Decembre.—într’o întrunire ce s’a ţinut eri seara la Hotelul Continental, d. Ferry a rostit un discurs în care a vorbit de alegerile generale, a afirmat necesitatea de a avea un guvern tare şi a constatat că uuicul mijloc de a triumfa de primejdiile actuale, este unirea radicalilor cu republicanii moderaţi pe un teren cocdud, dar, a adaogat el, înţelegerea este imposibilă asupra programei radicale. D. Ferry respinge cu energie or ce proect de revisuire precum şi proectul de suprimare a bugetului cultelor. Parts, 22 Decembre.— Printr’un decret al ministerului ngricultu-rei, animalele vii diu specia bovina, precum sl cărnurile proaspete de vaca si oaie, de provenienţa româneasca , simt din nou antorisate se intee iu Franci», cât pentru oi, ele sunt de a-semenea admise, cu condiţie de a O taiate Ia sosire. Expositiunea universala din Paris, Comitetul IValional Român Domnii membrii a! Comitetului Central, cât şi membrii Comitete!or districtuale aflători Iu Bucureşti, sunt rugaţi cu stăruinţă să biue-voiască a se Întruni Duminica 11/23 a. c. la Principele G. Bibescu, str. Mercur, 11 bis, ora 4 1/2 p. m. Ordinea zilei Loteria autorisată de guvern. Subventiunea de 200,000 lei cerută în şedinţa Camerei de la 9/21 a. c. în ajutorul Secţiunei române. Alegerea unul vice preşedinte. Pentru Comitetul Naţional. Preşedinte: Gheorghe Bibescu BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar: CALENDARUL SCOALEI PE 1889 De M. Berar, profesor. Preţul unul e-xemplar l*g,t 3 lei. Deposit general la librăria «Th. Iouiţiu». Bucureşti, strada Şelari 18, 20. Th. D. Costin CaleaCalauasilor, No. lj bucureşti £ ALBE SI ROŞII Vinuri Specialitate exclusiva indigenă din pod-goriele cele mal renumite, şi cu deosebit ] din golu drinci districtul Mehedinţi. Preturi foarte moderate Se expediază franco la domiciliu în mari I | şi mici cantităţi, cu vadra, Iu butelie şi in boloboace de toate mârimele. 1082 JA se adresa la d. Th. D. Costin Cal. Călăraşilor, 1 \ /,, 70 BĂNI ^ ^ Cutia de 6 persoare mazăre, fasole, dovlecei, bame, Q v pătlăgele vin jb gbiveciU. ciuperci COFETĂRIA FA.BRICA. DELICHERURI STR’Di CflROL I N. 17 HATURI CU BISERICA CURTEA VECH f. COLTU STR. CAROL Rec»omand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Rremen din cele mal prima fabrici. Pesmeizi p»ntruci»t cu 1 fr.80 kilo, Ciaiuri Rusesli fine 2 80, Licheruri, Ananas, R ne-dictine Sartreuse, Piperment, Qnirase si a 11 e cu 2 80 lil , Lich'r Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pDn-tru tm nagiQ casei de la î fr 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo. Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sor-late cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi dc vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bueureştean viile m»!e mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă si merit. Mure deposit de spirt, raliunt cu preturi eftine 1053 Cu înalta stinsa Tunase I). Cretulescn "doctorul thomescu s’a. muvtat No. 74 — Strada Dionisie — Mo. 74 Consultaţiunl 12—2 p. m. 1223 HOTEL HUGUES DIN RUCURESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administraliunea DEVfiNZ ARE Proprietăţile jos însemnate: Proprietatea Gurbăneasca ca260 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoane vil, magazii, pătule, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimniţă cârciumă şi aite îmbunătăţiri. O moară pe apa Vecji, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având îm-pr jur 20 pogoane pădure proprită. 0 pereche case în cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe încăperi şi dependinţe. Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 sad la proprietatea Crevenicu-RâduleştiT judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situate în judeţul Teleorman plasa Tirgulul. (1032) PANA LA I APRILIE 1889 DESFACERE DUPE COST A BĂCĂNIEI D. ST AICOVICI A SE CERE PREŢUL CURENT LA IYIAGASINUL CAL. VICTORIEI, U (401 MARELE DEPOU si ATELIER DE BIJUTERIESIH0RL0GER1E IVI. GRONBERG Bucureşti Cal. Victoriei, 8 (vis-â-vis de Pref. Poliţii) Pentru Logodne si Nuntzi recomand depoul meu bine asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, fulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de prima calitate. Lanţuri de aur fasoane moderne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus. (1062) M. CROVItERG RECOMANDAM MAGASÎNUL DE CONFIENTA NIGOLAU — Casa Anulata la anul 1853 — -vis-ă-vis de Prefectura Politiei Capitalei— Asortat cu cele mal nuol mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argin- tărie. 1064 Doctorul THEODORESCU FLOREI! —S’a mutat Strada Polona, M’o. 33—• Consultaţiunl de la 5—6 ore. _____________________________114 ~~ STRIDII FRANCEZE &5T' garantate proaspete -«a Contra unui mandat postai de 8 l’rauei se primeşte franco in gara o laditza cu 100 stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra. A se scrie către d na A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux (France) miil.\/.IML DE l’ASIIS CULTA VICTORIEI N. 19 SUB BRAND HOTEI BULEVARD Am onoare aavisa pe onor. public din capi' talâ şi provincie că am cumpărat cantitate mare de mărfuri din fabricele cele mat renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mai jos notate : Mare asortiment de mâtăs irl adica: Satin, de Lyon, Salin Duschesse, Sa in llaUamay, Satin meroelUfux şi în faille de lyon de Persan, in faille francais, fYiUe Lxrger, Moaruri Surah, Karo in liaene. Salin de dubluri atăt In negru cât şi în culori, bine asortat în allasuri de plâpâmi şi pentru perne în toate culorile, asortiment în Catefete negre şi culoare, plusuri fine în orl-ce culori, plusuri pentru haine In rage, brocM, catefete fine pentru garnituri RagC, brosclie, velours moirc şi brosclie etc. Mare asortiment do stofe pentru mobile covoare, presuri, p/lsla, coooare gala de la 3—8 lei perdele janilie, portiere, perdele albe de reţea cuverturi dc pat de mese etc. etc. Tirnouri si Casimiruri de plapume Sntr'unlat orl-ce culori, flsiuri preturi foarte eftine. Mare asortiment pentru 1 înger ie şi olandă de Relgia derombwg de betfas, bietfeld olanda de cersa-f'url într.un lat, in bumbac, sclierting, si/oane, mu tapoloane, franţuzesc, indian, tolpan, melino, balisic ghiseluri albe, line. garnituri de mese de 6—12-18—24 persoane, şervete separate, mese poşchire, mare asortiment în broderie albe şi în culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, mii-lasa, l ina, bumbac, atât pentru dame bărbaţi si copil, batiste de idna, batiste culori casineur-fUrnele de dame si bărbaţi fuste si vesloane de dame si copil si un bogat asortiment în jerse-uri dupfe ultimejurnale articol in inanusi lâna de piele pentru dame; bărbaţi si copil parfu-merio pudre si alte articole care le putem vinde cu preţuri foarte reduse; Onor. public este rugat de a visitaacest magasin. care la rfindul sfii! fftrâ multe promisiuni se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cat si in eflinălatea preţurilor. 1007 MâGASINUL DE PARIS CALEA VICTORIEI H. 19 SUB G(ANO HOTEL BULEVARD n C I hl P LJ I DI A T de la Sf. Dumitru Ut I Hun Ini Ml Iu centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiuno do apă şi apăşi de gaz. adresa la d. I. M Strada Lipscani, A se Fermo bancher, No. 27 (920) EPOCA — 11 DECEMBRE i V ’V Sunt recunoscute ca cele mal bune mâşine de cusut Necontenitele perfecţionări, precum şi nouile inven- pentru menagiQ precum şi Pentru ori ce meserie. Ele se ţiunî ce se aduc la maşinele originale Singer, face ca pot mânui cu uşurinţă, poseda aparatele accesare cele , . „ , . , . , mai perfecţionate, sunt de cea mai mare durabilitate, aceste maşine se fie cele mal perfecte maşine din lume. lucrează iute şi sigur, şi se pot întrebuinţa atât pentru Maşina de cusut cu braţul 'nalt Improved, a întrecut cele mat fine stofe cât şi pentru cele mai groase. , pe toate cele l'alte sisteme care există pâ ă acum. Mai mult de 8 milioane maşine de cusut originale Singer sunt în exploatare peste 300 premii O maşină de cusut originală Singer, este cei mai folositor Instrument, de o valoare durabilă, şi de acea es‘.8 CEI MAI FOLOSITOR CADOO DE CRĂCIUN SI ANUL NOD Bnouresti, - Bulevardul Elisabeta G. NEIDLINGER Băile Eforiei - Bucureşti Sucursala in IAŞI, Str. Lapusneanu; GALAŢI, Str. Domneasca; CRAIOVA, Str. Lipscani; PLOESTI, Str. Lipscani saBtm&BBsammaomaam i \ ■MMMMMMM MB ■ «arac COMMIE III GAZ DE lîliGAilEST ~^EBB£CJZS3>j~ In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii seî Abonaţi să inveliascA comptorii cu o pătură de pâslă saQ de lână pentru a evita congela-ţiunea apel ce conţine. Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania Intrebdinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru 1 comptor de 5 Becuri de Ia 4 până la 8 lîtrurl Pentru 1 comptor de 10 Becuri de la 5 până la 10 litrurl Pentru 1 comptor de 20 Becuri de la 10 până la 20 litrurl Pentru 1 comptor de 30 Becuri de la 15 până la 30 litrurl Pentru 1 comptor de 40 Recuri de la 20 până la 40 litrurl Pentru 1 comptor de 200 Becuri de la 10) până Ia 200 litrurl Pentru 1 comptor de 50 Becuri de la 20 până ia 40 litrurl Pentru 1 comptor de 60 Becuri de la 30 până la 60 litrurl Pentru 1 comptor de 80 Becuri de la 40 până la 80 litrurl Pentru i comptor de 100 Becuri de la 50 până la 100 litrurl Pentru 1 comptor de 150 Becuri de la 70 până la 140 litrurl Pentru 1 comptor de 400 Becuri de la 175 până la 250 litrurt Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază duo6 locul mal mult sau mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni. 00 DIRECŢIUNEA I REDESCHIDEREA IIOTELELEI MEIICMI F3STUL HOTELLflBES STRADA LIPSCANI S. BUCUREŞTI Am onoare a Tace cunoscut onor. public, domnilor căi torlşi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat tu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mă ouoracn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, NI. Weinberger fostul antreprenor al hotelului Englitera. / COMPANIA GENERALA 1IE CONRECTE RE APA (SOCIETATE ANONIMA) LA LIEGE (BELGIA) NO. 3.-BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTSL'RE DE DISTRIBUIRE DE «PA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 liil. FORJE, TERITORII, ATELIERE l)E CONSTRICŢIE MOTOIil HYDRAULICI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X U 23 U PT I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 CASA DE SCHIMB 613 I. NI. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 Lumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti / 0 Decembre 1888 6 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale t 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 p/0 Scris fgno urbane 6 oiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 6 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romănia» » National». » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută Curnp 94 94 96 107 96 1/4 1061,2 «02 93 3/4 82 84 285 55 1030 230 z20 SC 434 ii 8 vend. 64 1/2 94 1/2 96 1,2 107 1/2 94 3/4 101 103 94 1/4 82 1 / 2 84 1 2 245 6l) P 50 250 230 90 5 3/4 209 NE MAI 1 D ££> 1061 AUZIT DE EFTIN! INDUSTRII NAŢIONALI Soson galoşi cu lac rusesc. . . . Lei IO Soson galoşi cu pele de vacs . . . Lei 9 Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9 LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE îiili Bucureşti, Calea Călăraşilor No. 136 si 138 DEPOUL LA P. COCOR1DIS „LA ORAŞUL ATHENA" STRADA CAROL 1, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FABP.ICEI. ■■■Hanarei c CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Siv. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia- Romdnia) Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Buouresti Cursul pe ziua de 10 Decembre 1888 Cump Vinde 5 % Renta amortisabila 94X 95 5 % ,. româna perpetua 94X 94 3/4 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l 96 06% 6 % „ C. F. R. 5 % ,, Municipale 84 84% 10 fr. . Casei pens. [300 L.] 230 235 7 % Scrisuri funciare rurale 106 3/4 107% 5 96% 97 7 % „ ,, urbane 106% 107 6 % „ ţţ 101% f02% 5 96 9i 94% 5 % ,, .. laşi 8t% 82 3 % Obl. Serbesti cn prime 75 78 im. cu prime Buc. [20 lei] 52 60 Losuri crucea roşie ltaliane 20 31 „ Otomane cu prime 50 5b Losuri Basilica bombau 17 21 Act. Pacia-Homânia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete 4 75% 5 25% Florini Wal. Anstrluc 207 2(9 Mărci germane 124 126 Bancnote fraocese 100 100% ,, italiane 99 100 ,, Ruble hârtie 257 262 NB- Cursnl este socotit In aur mn-amuc..-». CC JL SAPUNERIE, DtPOSnUL CENTR L BUCUREŞTI, CALEA VICTOR,El (W.S-A-UiS DE PALATUL REGAL) PARFUMERIE Are onoarea d’a aduce prin aceasta la cunoştinţa Onor. Public, că a deschis EXPOSITIUNEA PENTRU CRĂCIUN ?i recomandă marele el depozit de parfumeril engleze şi ranceze precum şi acele din propria fabrică. Recomandă de asemenea MARC COLECTIUNEOE ARTICOLE LE TOALETA SI LUX care sunt foarte nemerite, pentru cadouri. Alegere mare de bijuterii. Specialitate de luminări stearină,şi de ceară ornamentată. Serviciul prompt — Preturi convenabile 1031 Casa fondata în anul 1837 J. RESCH & FII Bijuterii si Joailleri Curiei II. It. Regelui Carol I REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI II0RL0GERIE jjj PATEU PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA şi al manufacturel de argintărie CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36. mm CONSTRUCTOR DE MOItl BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRT, FABRICI DE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Mă sini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Hoaţe hydrauliee, Heposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. IMelre de Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricatiune de curele de piele. (Cataloage şiPreţurî corenle la cerere gratis şi franco) 1054 ■