ANUL IV No. 914 Rsamrcei A DOUA EDIT1UNE 4A. . ■..3fig..‘Mer«hnii SÂMBĂTA 10 (22) DECEMBRE 1888 N'JMERUL \[ i RAM NUMERUL A11 (> \ A M ENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Ruciirenri: La casa Administraţiuneî. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In Strelnrtate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 HAM NUMERUL anunciurile DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agrni'f II a vas, Place de la Bourse, S AnunciurI pe p»K. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu IK cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. lirr-main, IVo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA No. 3,—IMatza Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINlS TRAŢ1U NEA IVo. 3.—Piatza Episcopiei.—IVo. 3. SENTINŢA TUTELA II. «CER JIDECAT DE PAPUC4 DISCURSUL D-LUI ALECSANDRU LAHOVARI SENTINŢA 9 Cei patru-spre-zece înalţi judecători ai celei mai înalte puteri a Statului, cei patru-spre-zece judecători pe care legea’i declară impecabili, au zis la 7 Decembre 1888 : «Da, d. Alexandru Anghelescu, fost ministru de resbel, este culpabil că în această calitate a luat mită de la concesionarul Broadwell pentru a da comanda încrucişetorului «Elisabeta» casei Armstrong». iar d. Ion Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri de odinioară, zicea în şedinţa Camerei de la 20 Noembre 1887, răspunzând unei interpelări a d-lui Fleva: «D. general Anghelescu este una din autorităţile noastre militare. lncrucişetorul nu este comandat de d. general Anghelescu. Eu cunosc origina încrucişetorilor; şi ştiu de unde porneşte resentimentul d-lui Fleva contra lor. Am scris d-luî Armstrong se nu crează că pe cât timp va avea un repre-sentant aici, ii vom face vre-o comandă, fiind că noi voim ca tratările se se facă direct». Atâtea cuvinte, atâtea minciuni eşite din gura ministrului preşe- I dinte, căci sentinţa spune categoric că lncrucişetorul a fost comandat de generalul Anghelescu, că tratările nu s’au făcut direct, că mijlocitor a fost, că mită de la dânsul s’a luat. Cei patru-spre-zece impecabili Înalţi magistraţi au zis : «Da, ex-generalul Anghelescu este culpabil că a violat art. 45 şi 49 din legea comptabilitâţeî generale a Statului, dând concesiunea plumbului şi a cositorului, dând concesiunea cismelor fără licitaţie» Iar d. Ion Brătianu, preşedintele consiluluî de miniştri de odinioară, zicea în şedinţa Camerei de la 20 Noembre 1887, respunzend unei interpelări a d-lui Fleva : «De ce veniţi şi criticaţi cea ce s’a făcut cu cişmele, cu praful de puşcă şi cu toate comandelet Aş primi o anchetă, dar nu acum, după calomniile (!!!) d-lui Fleva. Cum ve bazaţi aşa numai pe spusele unuia şi altuia ? Pe spusele acelora care au căzut la licitaţie veniţi se loviţi în onoarea capilor armatei noastre!» Atâtea cuvinte, atâtea minciuni eşite din gura fostului ministiu-pre-şedinte, căci sentinţa celor patru-spre-zece înalţi magistraţi zice: «Publicaţii nu s’au făcut, licitaţii nu s’au ţinut». Adevărul este însă că aceşti pa-tru-spre zece magistraţi au urmărit şi pedepsit toată viaţa lor pe cei ce s’au abătut de la drumul cinstei,pe când d. Ion Brătianu declara cu o neruşinare senilă : «Am tolerat a-sasinate, am tolerat hoţii, am tolerat procese scandaloase». A tolerat el multe, dar şi ţara a tolerat prea multe acestui bătrân decăzut care după ce s’a învălit cu mândrie în steagul învingător al Ro- mânilor, s’a tăvălit cu dânsul în toate murdăriile colectivitâţeî, şi de acea am ridicat astă zi glasul. Se ne ferească Dumnezeu de a mai spune un singur cuvânt care se poată lovi pe nenorocitul militar care a plătit eri greşeala lui, dar mai ales greşeala celui ce l’a adus acolo. Natură slabă, fostul general n’avea nevoe se caute mijlocul de a fura, n’avea nevoe se umble după gheşef-turî; trăea într’o atmosferă viciat», lăzile Statului erau deschise, n’avea de cât se întinză mâna ca se ia. Dacă într’o afacere atât de tristă ar putea fi ertată o comparaţie glumeaţă, aş zice: «Intrase în horă, era nevoit se joace.» Multe din greşalele sale le a comis cu consimţimentul, după îndemnul chiar al ministrului preşedinte, căci multe au fost aprobate de întregul consiliu de miniştrii; şi de acea ne plângem acum când vedem că justiţia n’a putut lovi în toţi de o potrivă. Art. 8, litera a, din legea din 2 Maiu 1879 asupra răspundere! ministeriale zice : «Se va pedepsi eu interdicţiunea de la 3 ani până la maximum toată viaţa d’a mal ocupa funcţiuni publice, ministru care va fi semnat sau contra semnat decrete saQ va fi luat disposilpunl care violează un text expres al unei legi existente. Procesul judecat de înalta Curte a dovedit că toate călcările de legi cu neţinerea licitaţiilor s’au făcut prin consiliul de miniştri, care a semnat din preună cu ex generalul Anghelescu dispusei uni ce violează legea comptabilitâţe,. Fostul general e osâuit pentru acest fapt; dar tovarăşii lui, ce fac? Tovarăşii lui se odihnesc, pe când d. Ion Brătianu stă de vorbă cu Ca-rada, care ’i face socoteala banilor adunaţi în timpurile când primul ministru zicea: «Nu ve doresc, domnilor, să aveţi pentru copiii d-voastră cât voi lăsa eu din banii Statului.» X. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Suakhn, 20 Decembre. Generalul Grenfell cu 4000 de oameni a luat redutele şi meterezurile inamicului, în timpul dimineţii. Victoria este complectă. Pierderile Englezilor sunt mici. Inamicul a pierdut mal mult de o mie de oameni. Trupele ocupă meterezurile. Inamicul în deplină înfrângere se retrage spre Naskeen şi Tamai. Berlin, 20 Decembre. Comitetul executiv însărcinat se studieze mijloacele de a veni în ajutorul lui Emin-lîey, a hotărît se continue pregătirile de expedi^e. Ştirile relative la soarta lui Emin-Bey sunt socotite ca nemeritând nici o încredere. noma, 20 Decembre. Sultanul Zanzibarulu! şi trimesul Italiei, d. Cecclii, afi schimbat vizite amicale. Vienu, 20 Decembre. Ceremonia de înmormântare a comitelui Leon de Thun s'a făcut în presenţa împăratului, a arhiducilor şi a miniştrilor. Sofia, 20 Decembre. Principele Ferdinand a făcut să se celebreze un serviciu religios cu prilejul morţii principelui de Savoia Carignan. Consulul Italiei şi membrii coloniei italiene asistai!. Solia. 20 Decembre. Ministrul justiţiei, d. Stoilolf, şi-a dat demisia. Camera a trimis înaintea unei comisiunî proiectul de lege asupra imposituluî funciar. Ea continuă examinarea bugetului. HERBERT SPENCER JUDECAT DE PAPUCA In sfirşit Herbert Spencer a căpătat diploma de spirit luminat al veacului. Dup6 o consfătuire intimă între membrii partidului Gr. Eliad-Vrăbiescu, Papuca a pronunţat sentinţa prin caresS acordă d-lul H. Spencer diploma de «luminat şi spirit metafisic (?)» II se contesta în acelaşi timp de Papuca autoritatea în cestiunea intervenţiunil Sta tulut. Iată de altmintrelea propriele apreciaţiunl ale d-luî Dim. Brătianu, apărute în numărul de eri al Naţiunii. Şi pe ce s’a bazat d-sa? Pe filosoful englez H. Spencer şi pe istoricul francez H. Taine. Recunoaştem şi noi câ filosoful Spencer este unul din spiritele cele maî luminate ale veacului însS ce urmează de aici? Spencer în «Ltlndiuidu contre l'Etat» deivoltă o U-ă metafizica. Nici Glads-tone, nici Salisbury când e vorba de reforma home-rule din Irlanda nu citează pe Spencer. Ne mirăm cum un publicist român a putut cita pe un autor care trece drept autoritate în altă chestiune. Aceste rânduri nu sunt însă de cât un fragment dintr’o operă de înaltă erudiţiune pe care Papuca a scos’o la lumină, asupra operilor lui Herbert Spencer, şi pe care o anunţăm la rubrica bibliografie. 1INTELEGERIJNŢRE LIBERALI Eri s’a isprăvit la Cameră discuţia proectuluî de respuns la adresa tronului, printr’un discurs al d-luî Ko-gâlniceanu, care maî vorbise alal-tăeri asupra paragrafului politicei diu afară, care er luase cuvântul de trei ori şi oare atunci când vorbea pentru a treia oară se plângea că n’are parte de cuvânt. Ceea ce a reeşit mai cu evidenţă din discuţiunile asupra respunsului la Mesagiul regal este profunda contradicţie care este între membrii liberali ai minoritâţeî. Aşa, în cestiunea politicei exterioare, d. Taehe Ionescu este pentru politica de alianţă cu puterile centrale, pe cânddd. Nicolae Ionescu şi M. lvogălniceanu sunt pentru neutralitatea cea mai strictă, ca se nu zicem mai mult şi pentru a nu fi a-cusaţi că insinuăm şi facem procese de intenţiunî. In privinţa alegerilor şi a consti-tuţionalitâţei guvernului actual este asemenea mare contradicţie între membrii liberali ai minorităţeî. Pe când dd. Blaramberg şi Tache Ionescu susţin că alegerile au fost libere şi că guvernul este constituţional, dd. Dim. Brătianu şi Ceaur As-lan spunea alegerile n’au fost libere, şi că guvernul nu este constituţional. In privinţa intervenţiei Statului, care este cestiunea cea maî delicată şi oare-cum un fel de piatră de încercare pentru partidul liberal, este asemenea profundă contradicţie. Dd. N. Blaramberg şi Ceaur Aslan sunt cu desăvârşire contra intervenţiei Statului, intervenţie pe care o cred primejdioasă pentru libertatea individuală şi chiar pentru libertăţile publice, pe când d. Palade, mai puţin şid. T. Ionescu, o ridică la înălţimea celui mai de căpetenie principiu al liberalismului, pe care nu ştim pentru ce îl confundă absolut cu democraţia, în sensul acesta că adică liberalismul n’ar fi o faţă deosebită a vieţei politice, ci un cuvânt care exprimă acelaşi lucru cu cuvântul democraţie, ceea ce nu este adevărat,. Apoi, chiar printre aceia care se dau drept intervanţionişti, când e vorba de proclamare de principii numai, sunt mulţi care declară câ vor vota contra legeî pentru tocmeli agricole, adică singura din legile propuse caro are un caracter mai acut intervenţionist. Asupra a- cestei cestiunî vom maî reveni mâine mai pe larg. Contradicţiile dintre liberali nu se opresc însă numai aci. In cestiunea ţărănească întreagă este mare deosebire între liberali, ba chiar între membrii aceluiaşi grupuleţ. Aşa pe când d. Teche Ionescu, visează chiar exproprierea, ceea ce este mai mult de cât utopic, d. F!eva, şeful recunoscut al grupului, este chiar contra vânzărei moşiilor Statului la săteni, şi zicea cu ocasia discuţiei proiectului de respuns la adresă al Senatului «că sătenii n’au nevoe de cât de administraţie bună şi de justiţie». ' Cum se vede contradicţiile şi deosebirile sunt mari şi numeroase în cetatea liberală, cetate,fie zis in treacăt, ale cărei ziduri s’au dărâmat, şi aceste contradicţii sunt asupra mai tutulor cestiunilor fundamentale de principii, şi asupra mai tutulor cestiunilor însemnate la ordinea zilei. Un lucru numai uneşte şi leagă pe liberali, este necazul câ alţii sunt la guvern şi nu dânşii. In minoritatea liberală n’am co-prins şi pe d. Panu cu cei doi radicali ai săi. Cu d. Panu am discutat des şi vom vorbi şi mâine. TUTELA Iarăşi intervenţiaşi neintervenţia Statului. Această chestiune, care a fost atâta timp adusă în desbaterile Parlamentului, pasionează încă discuţiunile. D. Gr. Păucescu a rostit cu prilejul a-cestor discuţii un cuvânt, care a făcut să se sburlească perul liberalilor. Tutela de care a vorbit d. Păucescu, a speriat a tât de mult pe anagramaţi, în cât un oratur din minoritate era gata să ’î înfigă ţăruşul de stejar tu inimă. S’a întâmplat însă, că strigoiul a a-părut In carne şi oase, dovedind ignoranţa de care sunt pline capetele potrivnice. Amicul nostru Iancovescu a complectat eri ideia emisă de d. Păucescu şi, lucru curios, nimeni nu s’a mai scandalizat. Ştiţi pentru ce ? Pentru că d. Iancovescu a avut inimă maî bună de cât d. Păucescu, a fost maî milos şi a explicat bieţilor adversari de-a fir a păru ce este tutela. In definitiv ne găsim în faţa a două şcoale: una liberală care, sub pretextul de a nu atenta la marile principii ale liberalismului, stă cu mâinele In şolduri în faţa frământărilor socialeşi alta socialista, care merge cu intervenţia pâne la regulamentarea cantităţel de azot ce trebuie să introducem în organism. In faţa acestor şcoli, doctrina conservatoare este un intermediar, care, dacă nu împărtăşeşte pe liberalul laissez faire, laissez passer, nu se urcă nici până la intervenţia Statului In raporturile dintre diferitele clase sociale cu ri-zicul de a stânjini pe una din două. Această intervenţie moderata, care respiră şi umanitarism şi dreptate,are darul de a concilia antagonismele pe care le slujesc spiritele exagerate. E destul să amintim exempli gratia următoarele cuvinte rostite de d. Iancovescu In şedinţa de alaltă-eri a Camerei, pentru ca să dovedim clar, că nu l vorba nici de punerea sătenilor la epitropie, nici de cine ştie ce arhaism : «Dacă, de pilda, în loc de notar s'ar fi Introdus pe lângă judecătoriile de paceun alt magistrat, care cel puţin la trei luni odată ar fi avut sarcina de a merge prin sate ca să facă actele solemne folositoare ţăranilor, unde s’ar viola principiile liberia t,el ? Dacă s'ar hotărî odată pentru tot-d’a-una să se delimiteze moşiile sătenilor, să se facă planurile, care să remânăîn cancelaria comunelor, ar 11 aceasta un atentat la liberalism, or ar fi un mijloc foarte nemerit de a protege, de a tutela, cum zicea mal deunăzi d. Păucescu ?» In aceasta, de pildă, nu se vede destul de clar, ce însemnează la noi tutela ? Dar ceea-ce este curios In toata a-ceastă discuţiune, este că chiar aceia cari fac mai mare larmă în potriva a-cestui fel de intervenţie, sunt în practică intervenţionişti. Căci ce însemnează legea de la 1864? Ce este legea pentru ’ncurajarea industriei naţionale ? Acestea toate nu sunt interveniri de-a dreptul şi încă interveniri în folosul unei clase sociale ? Ei bine, când liberalii iau asemenea măsuri protectoare a fabricanţilor, noi nu ne gândim de loc să strigăm : Cum? Puneţi pe fabricanţi la epitropie ? Sunteţi nişte vlrcolacî I Deci cind e vorba de legi protectoare, cind e vorba de intervenit în favoarea celor ce au nevoe absolută de ajutorul Statului, tutela, departe de a fi osîn-dită, trebue să fie considerata ca a-proapa unica măsură menită a vindeca de multe rele populaţiunea nevoiaşe. Quidam. DISCURSUL D-LUI ALEXANDIUJLAHOVARI (Sedinla Camerei de la 2 Decembre) D. ministru al domeniilor, A. La-hovsri : Protestarea d-lui Mortzun poate fi individuală, (— fac o parantesă şi pui pe d. Mortzun afară,) dar e, cum se zice? : cantitate neglijabilă, (ilaritate) de minimis non curat praelor. D. Panu, din contră, personalitate politică importantă, care redactează un jurnal citit, a cerut de la uşa Palatului să fim scăpaţi de ministerul Brătianu. Poporul să vă trimită In Adunare ; fie 1 Va să zică poporul ne deschide uşa, dar cheia e ţinuta de Majestatea Sa, şi când aţi cerut ceva Regelui nu puteţi să trâmbiţaţi neîncovoiata trufie «principilor republicane 1; (sgomot) toţi am cerut acelaşi lucru; Inse noi suntem recunoscători Regelui, şi d-voastră nu sunteţi; iată toata diferenţa ; noi zicem în adresă : bine ai făcut Majestate, ’ţl mulţumim că ai deslegat situaţiunea şi ca aiaratat minunata şi frumoasa e-lasticitate a monarhiei constituţionale, care desleagâ prin asemene înţelept arbitragiă situaţiunl incordate cari în republică se desleagă prin sabie şi foc. (Aplause). In asemenea crise se vede cât e de utila monarchia constituţională. Alegerile s’au făcut. Aici găsesc iar o contrazicere între aprecierile oposiţiu-nel ; vedeţi câ contrazicerile nu sunt numai pe băncile guvernului sau tna-iorităţeî conservatoare, ci se află şi pe băncile oposiţiunei. D. Panu zice : [alegerile n’au fost libere, şi d. Ionescu reclamă alegerile aă fost libere. D. C. Aslan : La Craiova, nu la Iaşi. D. ministru al domenielor A. Laho-vari: Trecând de la particular la general d. Ionescu a zis : alegerile au fost libere în toată ţara, fiind câ aă fost libere la Craiova ; şi eu pot întoarce argumentul d lui Aslan ; fiind-că d-sa zice că n’au fost libere la Iaşi, unde totuşi d-sa s’a ales, nu resultâ de aici că n’aii fost libere nicăiri. Ochiul d-sale de acuilă n’a putut pătrunde aşa de departe, a ocolit mal cu seamă cercul electoral în care s’a mişcat personal. Dar negaţiunea D-lui Aslan e naturală, fiind că vine din partea unui o-posant ; însă mărturisirea tot a unul oposant, cum că alegerile ah fost libere, e o mărturisire preţioasă care’şi are greutatea sa. D. Ionescu a făcut procesul partidului conservator de la potop şi până as-ta-zî. Voiii reveni la aceasta mare cestiune ce se discută tnaintpa ţârei de veri o 40 de am.|D. Ionescu zicea: N’aţi eşit nicl-o dată prin alegeri libere din sinul naţiune! şi aducea ca exemple alegerile din 1866,1870 şi 1875, petrecute sub conservatori, şi din cari ar fi eşit adunări liberale. Eu răspund: Cel puţin o-datâam fost aleşi liberi şi am venit în maioritate în urma unor alegeri libere, la 1888, după propria d voastre mărturisire, (r-plause); şi flind-ca prespntul e important mat mult decât trecutul,căci morţii sunt lăsaţi să ’şi îngroape morţii, nu voiii mal vorbi pe larg de 1866, nici de 1870, nici de 1875, cu toate câ d. Ionescu a făcut istoria pe care nu o cunoaşte şi la care nu a luat parte, şi cu toate câ noi am avea mal mult drept să vorbim, noi cari am făcut, parte din dânsa şi cari putem zice ca şi eroul Iul Virgiliil: El quorum pars magna fui. Nu e exact însă câ în 1866, inaiori-tatea era liberală. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 10 DECEMBRE In 1806 d. I. Brătianu a fost chemat la guvern din iniţiativa Majestâţe! Sale Regelui şi In două ore Adunarea era să ’l răstoarne, dacă la rândul său a doua-zi chiar n’ar fi răsturnat’o dânsul I Dacă acea adunare din 1866, ar fl fost liberală, cum n’ar fl aclamat ea pe şeful incontestat al liberalismului de atunci? In 1870, nu e adevărat că liberalii e-rah In maioritate In;Adunare ; căci preşedinte Adunărel era d. G. Costaforu, şi se ştie că dlnsul represinta partidul conservator. In 1875, nu e adevărat, că Senatul era în maioritate liberal ; Senatul de a-tuncl era în oposiţiune cu guvernul d-lul L. Catargiu, dar pentru aceasta el nu era In partidul liberalilor ; căci a-ceştia erah abia 15 In Senat şi dovadă e că d. Brătianu a disolvat acest Senat. Senatul era conservator, dar conservator nemulţumit, condus de d nil Ver-nescu şi Manolache Costache In potriva d-lul Catargiu. Aceasta e adevărata istorie, nu aceea pe care o improvizează d. T. Ionescu. In 1888 alegerile ah fost libere după spusa chiar a d-lul Ionescu; ele ah dat In Senat o imensă maioritate conservatoare, şi sper că şi In Cameră va fl o importantă maioritate conservatoare. Sper de altminterea că aceasta o vor dovedi chiar lucrările noastre. Suntem dar legitimi pe această bancă. Ceea ce dovedeşte, afară de aceasta, că alegerile ah fost libere e şi faptul că din dtnsele au eşit nu o Camera de guvernamentali, şi o Cameră de oameni de partid, de oameni de principii, de liberali conservatori In maioritate, de alte grupuri In minoritate, dar care cu toţii ne uitam la un steag nu la un om; a trebuit să se compuie un minister dupe nuanţele Adunării, că nu avenit aci un om ca Intr’o casarmă politică ca să comande un regiment parlamentar 1 (Aplause). lata dar un alt progres pe care ’l da-torim partidului liberal-conservator pe lângă multe altele ce ţeara le a văzut de la dânsul In trecut, In present şi sper că le va vedea şi In viitor. (Aplause). Calomniaţi istoria acestei ţări când ziceţi că partidul conservator din trecut, partidul boeresc, dacă vreţi, după timpuri, n’a făcut de cât lucruri netrebnice sah infame, câcl su fost secole In cari ţara românească n’a fost repre' sentati de cât prin căpeteniele el, şi nu e bine se ziceţi că acele secole de glorie şi de nenorociri ah fost mânjite cu o largă pală de doliu şi de ruşine. (A-plause). Protestez In numele trecutului care este moştenirea noastră comună. (A-plause). Protestez In numele viitorului care este periclitat prin aceste aţâţărl de urî străine cari n’au eco la aceasta înţeleaptă naţiune. (Aplause). Hrăniţi la şcoala revoluţionară fran-cesă, la şcoala clasică a urelor de clase, mergeţi pe o cale periculoase care aa-dus scăderea celei mal nobile, mal puternice şi mal g'orioase naţiuni. Urmând ast-fel nu veţi face de cât praf din mica noastră Românie. (Aplause). De la aceste cestiunl mari, ne cobortm la micile fapte, la micile raporturi cam poliţieneşti, ca să zic aşa, prin cariaţi venit şi a’ţi căutat să ne puneţi Ia con-tradicţiune cu noi înşine mal înteiu între noi. S’a mal zis că Intr’un timp oare-care, noi conservatorii ne-am opus revizui-rel Gonstituţiunel şi acum recunoaştem revisuirea, prin urmare, nu suntem o-neştl In idei politice. D-lor, nu numai noi conservatorii ne am opus la revisuirea Constituţiunel, dar încă liberalii, şi liberali de frunte ca d. Kogălniceanuşi d.N.BIaramberg. Şi dânşii erah reacţionari ? Nu crez că veţi contesta că democraţia vechie a d-lul Kogâlniceanu are mal multe titluri de cât democraţia proaspătă şine-chezăşuita a d-lui Tache Ionescu. Ştiţi pentru ce s’a opus d. Kogălni-ceanu ? Pentrn că i s’a părut că In momentele In cari eram, umbra democra-tisărei colegiului electoral, să nu ne facă să perdem bucata reală, care era independenţa colegiului electoral. I s’a părut d-sale, cu drept cuvânt, că prin suprimarea colegiului I, se suprimă un control mal puternic In adunările ţărel. Dar lucrurile s’ah îndeplinit. Eu am mers împreună cu d. Kogâlniceanu la Iaşi, şi am căutat să facem propagandă, am spus alegătorilor coleg. I : nu vă spintecaţi cajaponezil pântecile cu pro-priele d-voastră mâni; dar nu ne au ascultat. Ei, aceia cari s’ah sinucis, nu meritau să trăiască I Vecmicâ pomenire lor 1 Noi nu putem să oprim mersul istoriei Înainte şi să legămsoarta noastră de soarta acelor cari n’au ştiut să trăiască şi n’ah ştiut să moară I In fond, revisuirea s’a făcut de către un singur partid, prim mijloacele cele mal scandaloase mărturisite de însuşi I. Brătianu; In aparenţă-formele ah fost păzite, şi ast-fel s’a rupt de un singur partid pactul lucrat şi jurat de toate partidele. (Aplause). Prin urmare noi care avem obiceiul să ne Închinăm legilor ţărel, chiar când nu sunt făcute de noi, ne supunem şi o primim aşa cum este făcuta. Dar dreptul de re-visuire este Înscris In Constituţiune, şi se poate Intr’o zi revisui revisuirea. Nu ştih viitorul ce va decide, aceasta nu este In puterea mea ; viitorul nu este nici al nostru, nici al D-voastră, viitorul este al Impregiurărilor, este al lui Dumnezeu. In politicaexternă,foarte bine a spus D. Carp, că nu este prea patriotic, nici înţelept, să punem asemenea cestiunl In discuţiuriea publică a Cani'-rilorjdeja prea mult se pune In presă, prea mult se pune In adunări publice. Dar In zadaij speraţi că eu, ministru al ţărel,chiar pentru a mă apăra personal, voiţi pronunţa un cuvânt imprudent care ar putea să compromită interese mal mari şi care nu 'ml aparţin; aceasta este un calcul greşit, şi de zece ori prefer a primi Învinovăţirea de inconsecinţă presupusă In o» -------------------------------------W~ piniunile politice, de cât să Înaintez pe un teren interzis, care nu aparţinede cât ţărel, iar nici mie nici d-lul T. Ionescu. Dar In acel articol, care mal Intăih este un articol neiscaiit, un articol anonim, de şi nu am aci nici a ’l tăgădui, nici a ’l afirma, în acel articol care nu s a cititjn întregul săh, ce să zice ? Din el nu rlese de cât o ideie generală, lăsând la o parte frasele mal violente u-sitate In polemica ziarelor; căci se ştie că la noi când nu strigi prea tare nimeni nu te ascultă ; In acel articol nu se zice, ca ideie generală, de cât că ţara ar trebui să fle neutră şi prudenta, şi nu spune că va trage sabia sah In contra Rusiei sah In contra Germaniei. Este cine-va dintre d-v. care să aibă alta propunere de făcut ? In Senat s’a propus ideia de a ne alia cu Rusia, aici văz alte idei de a fi cu Englitera, cu Germania sah nu ştiu cu care altă putere, pentru a opri mersul către soare al oamenilor de la Nord. Nu este nici timpul, nici locul de a ne ocupa de asemenea cestiunl, care sunt sah prea serioase sah cu totul comice ; dar In tot caşul d-v. puteţi vedea că răsar pe ici pe colo chiar In mijlocul oposiţiune!, diferite idei care sunt diametral opuse. Cât pentru mine, repet Încă o dată că sufer orl-ce Învinovăţire că m’am schimbat, că nu sunt consecuent, dar nu voih avea nici o dată imprudenţa nepatriotică de a cădea In cursa pe care ’mi-o întindeţl. (Aplause). In privinţa cestiunel Dunărei şi a con-venţiunel consulare la care d. ionescu a făcut alusiune,voind se mă denunţe la nu ştih cine. declar că nu regret acţiunea mea politică tn aceste două ces-tiunî naţionale. Sunt mulţi oameni de Stat profesând opiniunea [ca politica noastră să se orienteze către Austria şi Germania dar care pentru aceasta n’ar sacrifica un drept interior, un drept suveran al ţărel, n’ar suferi o a-tingere la independenţa sa. Chiar partidul d lui Carp de atunci a combătut convenţiunea consulară. D. Tache Ionescu: Eh am combă-tut’o atunci; eram raportor. D. ministru al domeniilor, AI. La-hovari;Un act meritoriu în viaţa d-tale politică cam scurtă (ilaritate); vi ’l vom trece la activ. Credem Insă că şi eh şi noi toţi am contribuit cu ceva pentru ca d-v. maioritate|o. d-lul I. Brătianu să nu votaţi un asemenea act. N’am deci nimic de regretat, ori cât de răh mă va încondeia d. Ionescu, şi este un merit când cine-va Intr’o cestiune de asemenea natură sacrifica, nu persoana sa care este ceva neînsemnat, dar sacrifică ceea ce se pare a fi viitorul partidului săh ! Pentru o datorie de conştiinţă către ţara sa, pentru un act de patrioticăabnegaţiune, partidul conservator s’a văzut atunci ameninţat de a ’şi închide pentru tot d'a-una calea putere!. El bine,el n’a dat îndărăt, acel partid pe care d-ta’l maltratezi din vârful celor trei ani ai d-tale de viaţa politică. (Aplause). Mi se pare că mal aveţi o ceartă cu noi. Căutaţi să ne întrebaţi care sunt o-piniunile noastre In cestiunea pe care o numiţi agrara ; ne întrebaţi dacă în cestiunea vlnzăreî, sah cum zici d-ta, împărţirea bunurilor la ţărani şi In cestiunea tocmelelor agricole, suntem de una şi aceiaşi părere, şi ne faceţi aceasta Întrebare cu dulcea şi mângâe-toarea speranţa că nu vom fi de aceiaşi părere ; căci, d-lor, am şi eh poliţia mea ca d. Ionescu, şi am aflat,—a 1 a-ceasta nu vă compromite prea mult,— am aflat că aţi zis înainte chiar de a se alege Camera aceasta, că cestiunea interesanta pentru partidul d v. va fi tn viitoarea Cameră lupta Intre d. Carp şi d. Lahovari. Şi pe speranţa acestei lupte intestine, Intre oamenii care sunt din acelaşi partid, care cu mici deosebiri, ah aceleaşi vederi şi aceleaşi ten-dioţe, d-ta ridicai edificiul stărei d-tale politice, nu zic a partidului d tale, căci partid nu vă cunosc până acum. Şi, această dulce speranţă nu s'a îndepii-nit până acum, şi sper că nu se va Îndeplini mult timp. In Gestiunile acestea nu suntem aşa de despărţiţi cum o credeţi d-v. lată două cestiunl care es Intăih înainte; cestiunea vlnzăreî bunurilor Statului, şi cestiunea tocmelilor agricole; una s’a resolvat, cacî este deja depus proectul^ pe biuroul Camerei; cea-l’altă se va resolva, şi vom face totul să se resolve prin bună Înţelegere. (Aplause). In cestiunea vlnzăreî moşiilor la ţărani v’a nemulţumit, nu proectul de lege, v’a nemulţumit, nu disposiţiu-niie lui; fiindcă de când s’a format noul minister am mal lărgit ceva a-ceste disposiţiunl suprimând chiar u-nele restricţiuni ce erah In proectul d-Iul C8rp In privinţa celor ce ah moştenit sah vor moşteni; v'a nemulţumit expunerea de motive care Însoţeşte proectul, dar nu expunerea de motive se vinde la ţărani, ci hectare de pământ. (Aplause). Expunerea mea de motive are să vă nemulţumească şi mal mult, căci din tr’ânsa am şters lot ce putea pasiona, tot ce putea irita cestiunea, tot ce putea face a se crede că există la noi cestiunea agrară pe care caută să o in-vente şcoala socialistă sah comunistă. D-lor, la noi cestiunea agrara nu e-xistă, de şi 'ml p*re rău să mă cert cu domnii socialişti, dir aşa este, aceasta cestiune a fost sfârşită prin importanţa legei de la 1864; atunci lmpăcându-se grt'ulsţile şi nedreptăţile trecutului cu cerinţele viitorului , proprietarii din ţara lomâneascâ ah făcut ce n’ah făcnt încă lorzii d tale din ţara Englezească, dând două treimi din moşiile lor ţăranilor. (Aplause prelungite). l)-nu N. Voinov: A dat lovitura de Stat, nu proprietarii. D. ministru al domeniilor Al. Lahovari : Când vor face şi lorzii d-tale aşa, atunci să stăm şi să vorbim cu el, de şi eh personal n’am avut onoarea să mă aşez la mesele lor, nici să mă duc la balurile lor In ziua când se primesc slugile de către stăpâni odată pe an şi joacă slugile cu stăpânii. (Ilaritate, aplause). Societatea română este mal democratici, mal egalitară de cât societatea englesă, şi In aceste ceremonii care v’ah mişcat aşa de mult n'aţl ştiut să vedeţi ceea-ce este: imensul abis care este Intre clasele diferite ale so-cietâţel engleze, In cât această împerechere de o singură zi este cea mal mare dovadă că abisul este prea mare, casă se teamă cine-va ca se poate umplea ; căci altmintrelea te aşi întreba pe d-ta, d-le Ionescu, pentru ce d-ta, democrat, nu faci ca lorzii englezi? Al văzut fără să Integl această apropriere odată pe an. Ea seamană cu saturnalele românilor, unde tntr’o zi pe an sclavii luau rolul stăpânilor. Et, noi suntem mai e-galitarl, mal democraţi şi diversele stări sociale la noi stau în mod mal permanent In relaţiune unele cu altele. Nu ne mai aduceţi dar exemple din ţări care nu le-aţi studiat destul de bine pentru ca să le înţelegeţi. Ne aţi adus altexemplumal important, ne-aţl vestit că se pregăteşte acolo o lege prin care să se cumpere, Dumnezeu ştie cu ce sume, de la lorzii englezi moşii şi aceste ah să se distribue la cultivatori, şi aţi zis că aristocratica Engli-teră ne apuca înainte. Poarte frumos 1 Dar ştiţi d-v. d-le Ionescu, în marele teritoriu al Engliterel cu atâtea milioane de locuitori, care este numărul proprietarilor? Să vi’l spun eh: sunt 270 de proprietari mari, nici mal mult nici mal puţin, care îşi împart trei sferturi din teritoriul Engliterel; cunoaşteţi această situaţiuue? 270 de proprietari îşi împart trei sferturi din Întinsul pământ al Engliterel, şi un sfert numai aparţine la 200,000 de proprietari mici; va să zică 270 şi 200 de mii fac două sute de mii două sute şeapte-zecî de proprietari, din care o neînsemnată minoritate deţine aproape tot pământul englezesc. Apoi aşa este proprietatea fonciară la noi In mica Românie ? Să vedem. Avem patru milioane şi jumătate de locuitori, din care trebue să scădeţl copil, femeile şi străinii; prin urmare mai remân numai 800 de mii de capi de familie, care toţi sunt proprietari ; foarte puţini din locuitorii săteni ah mal puţin de două hectare, şi încă mai puţini ah mal remas nelmpro-prietăriţi; proiectul nostru este făcut pentru dânşii. (iSfârşitul în numerul viitor). INFORMATIUNÎ O visita la ex-generalul An-ghelescu Am spus la ediţia II de erl, ca fostul ministru de resboih, ex generalul An-ghelescu, In urma condamnârel sale a căzut greu bolnav şi că sănătatea sa inspiră cele mal mari temeri. Faptul este exact. Asta-zî pe la orele 9 şi jumătate am fost acasă la d-sa în strada Romană dorind a afla starea sănătăţeî sale, şi a împărtăşi cetăţenilor noştri result&tul acestei visite. D-na Anghelescu ne Introduse în cabinetul de lucru al fostului general. Intrebând’o cum se află d. Anghelescu, d-na Anghelescu respuDse : — Ah, domnul meu, această sentinţă l’a omorît/ El este In pat greh bolnav suferind de o afecţiune a inimeî, care mult mă tem să nu’I causeze moartea. Şi zicând aceştea d-na Anghelescu a isbucnit în hohote de plîns. — Şi când mă gândesc, continuă d-na Anghelescu, că soţul meh e cu desăvârşire nevinovat 1... Da, domnul meh, e cu totul nevinovat; n’a putut să fure, n’a furat, e prea loial ca să’şl calce onoarea, să’şl păteze numele I N’am crezut nici odată că se vor găsi judecători care să’l condamne. Nu pot să vă descrih starea lui dupe condamnare. A fost lovit până In adâncul sufletului ! Dar supliciul lui nu e de asta-zî; el durează de un an de zile. Un an de acusaţiunî, şi soţul meh nu s’a plâns nimărul. Guvernul acesta, care a ţinut să pedepsească un partid pentru hoţiile sale, un partid murdar... — Dar, doamna mea, In durerea d-v. uitaţi, ca nenorocitul d-v. soţ a fost dat In judecată de către d. Ion Brătianu... — Nu, n’am uitat. Soţul meh plăteşte pentru întregul partid colectivist. Şi ce partid, de hoţi, domnul rueu/ Nu vă puteţi închipui cât am stăruit pe lângă bărbatul meh ca să nu primească portofoliul ministerial ce i se ofereai Slaniceanu, Dabija sunt toţi victima lui Ion Rrătianu şi a canaliei de Radu Mihal. Să mă credeţi, că nici odată n’am dat mâna astor doi oameni, lui Ion Brătianu şi lui Radu Mihal. Şi când ’ml Inchipuesc că soţul meh va fl închis şi că principalii culpabili sunt liberi 1 Dar e imposibil ca să meargă la Închisoare soţul meh tn starea nenorocită în care se află. Voih merge pe la toţi miniştri ca să i rog să-I permită a face închisoarea acasa... Să pue câţi soldaţi ar voi ca să’l păzească, dar e imposibil, încă odată vă spun, ca el să meargă la Închisoare; mal ales în urma boalel sale,Încarcerarea Iul e mal mult ca moartea. Şi cred că guvernul de azi, un guvern’ de oameni cinstiţi şi de inimă, nu va voi să omoare un om, care dupe mine e nevinovat. Dealt fel legea asupra răsponsabi-lităţe) ministeriale nu preciseazâ unde trebue să ’şl facă pedeapsa acusatul. Am adresat o petiţiune d Iul Ver-nescu în privinţa asta, şi ’ml a promis. Are şi el copil şi cred că va face tot ce va putea... S’a zis, continuă d-na Anghelescu, că generalul e milionar, dar vedeţi In casă, dacă aceasta se poate numi a- www.dacoromanica.ro vere... Nu ţifi o servitoare, făcând tot serviciul cu soldaţi. Câud mă pregăteam ca să plec, d-na Anghelescu, care n’a Încetat un moment de a plânge îmi spuse : Veniţi să vedeţi pe general tn ce stare se află... M’am dus... E imposibil de a descrie starea In care l’am văzut. Nemişcat, cu ochii pironiţi în tavan, palid ca un mort. Am eşit din odae cu inima strânsă de durere şi cu ochii plini de lacrămi... —Iată unde l’a adus pe soţul meh mizerabilul de I. Brătianu şi canalia de Radu Mihal, ’mi zise plângând mereh d-na Anghelescu. Luând apoi congedih de la d-sa, am plecat. Consiliul de Miniştrii s’a întrunit azi sub preşedenţia d-lui Theodor RoseUi. Primul proiect delege de care Camera Deputaţilor va avea se se ocupe în data dupe terminarea discuţiei răspunsului la Mesagiul Tronului, va fi acela al retragere! din circulaţie a 6,000,000 lei de bilete hypo-thecare. Această lege va trebuise fie votată chiar înainte de vacanţii. Citim în «România» : D. N. Ionescu, deputat, în şedinţa Camerei de la 7 Decembre, fără ca mal In-tăih să fi căutat a se convinge de adevăr, a dat un blam pe nedrept direcţiune! «Monitorului Oficial» pentru neregularita-tea şi întârzierea ce pretinde că pune în publicarea desbaterilor corpurilor legiuitoare. Suntem informaţi că direcţiunea generală a «Monitorului Oficial» şi Imprimeriei Statului a luat, în zilele din urmă, o dispoziţiune foarte nemerită pentru a se pune în evidenţă cauza întârzierel tn publicarea desbaterilor din corpurile noastre legiuitoare. Această măsură consistă în trimiterea zilnică lie cărui ministru şi preşedinte de Cameră sah Senat, a unul buletin prin care se constată, formal, ora şi minutul când se primeşte la tipografia Statului manuscrisul desbaterilor spre publicare. Din cercetările urmate se adevereşte că întârzierea provine mal cu seamă din obiceiul ce au uniid-nî deputaţi sausenatorl, de a lua cuvintele rostite spre a le Îndrepta acasă unde le ţin câte trei şi patru zile şi pe care le înapoiaz adesea coregiate astfel de încurcate că nu se mal poate descifra textul primitiv cu toată buna-voinţa ce se pune în tipărirea lor. Din partea tipografiei Statului nu se poate aduce nici o dată întârziere căci serviciul este ast-fel organizat că un personal îndestulător de corectori şi culegători de litere se găseşte tn permanenţă, atât ziua cât şi noaptea, specialmente însărcinaţi cu tipărirea desbaterilor parlamentare. Aflăm că un ziar serbe pe cale de a apare în capitală. Acest ziar dupe câte ni se spune, ar fi îndreptat anume în contra Regelui Milan. Consiliul permanent al instrucţiei publice a început se discute pe paragrafe proiectul de buget relativ la Mmisteriul Cultelor şi instrucţiei publice pe exerciţiul viitor. S’a respâudit sgomotul că un număr din profesorii facultăţeî de medicină şi acei din consiliul sanitar superior, consultaţi de d. ministru al cultelor şi instrucţiei publice asupra îmbunătăţirilor de azi la facultatea de medicină, s’ar fi pronunţat pentru suprimarea institutului de Bac-tereologie dirigeat de d. dr. Babeşiu. Această propunere nu e isvorîtă de sigur de cât dintr’un sentiment de invidie. Lucrările ce se efectuez în acel Institut şi foloasele ce au adus lucrările executate de d. Babeşiu, fac o-noare, nu numai Facultăţeî noastre, dar chiar ţârei întregi. De altmintrelea zilele acestea vom publica un articol amănunţit asupra tutulor lucrărilor întreprinse în Institutul de Bactereologie precum şi asupra foloaselor şi căutârei a peste 100 de atinşi de rabie. Credem a şti, că atât guvernul cât şi Camera nu se vor face complici senti mentelor de invidie şi de ură a sus zişilor medici către d. dr. Babeşiu. Voinţa Naţională afirmă o infamie eând zice că d. Th. liosetti s’a dus să influenţeze pe consilierii curţii de Casaţie în procesul Anghelescu. D. Th. Rosetti n’a văzut pe nici un consilier, ci s’a dus numai la d. procuror general, pentru o afacere privată şi la această convorbire a fost faţă d. avocat Missir. CUTIA CLJ SCRISORI Primim din Iaşi următoare scrisoare: Ziarul Lupta, nu pentru lntăia oara găseşte nimerit sâ se ocupe cu afacerea Başotâ; ast-fel în numărul din 6 ale curentei, se publica un articol al căruia obiectiv sunt persoanele nouilor epi-tropl: d-nil Alexandru Balş şi Dimitrie Rosetti. îmi fac o datorie de a face cunoscut, că nu aprob şi ca nu sunt Intru nimic solidar cu cele relatate de ziarul Lupta, tntr’un r. od atât de necuviincios şi nedemn la adresa sus-numiţilor domni, cu atât mal mult, cu cât personal, nu pot avea de cât recunoştiinţă pentru domnu A. Balş, carele cu austeritatea ce-1 caracteriza, a refuzat de la început sprijinul săh moral acestei afaceri pururea pendinte înaintea instanţelor judecătoreşti. Alexandru Cantacuzlno DIN DISTRICTE DOLJ Aci de mulţumire Pe lângă multe şi nenumărate îmbunătăţiri, ce M. S. Regele Carol I a făcut pe proprietatea Sadova de când se constitui In domeniu al Coroanei, este şi cea următoare: O mare parte din această proprietate forma un teren plin cu bălţi, noroaie şi mlaştine, toate provenite prin desele vărsări ale rlului Jiu. Aşa fiind, locuitorii tutulor comunelor situate pe partea stângă a acestui rlh, nici Intr’un caz nu puteah să comunice la munca lor şi la morile proprietăţii. Osebit de aceasta, livezile tot-d’auna erah Înecate şi căldurile cele mari din timpul verel, a-duceah miazmele cele mal infecte pentru sănătatea publică. D. I. Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei, In dorinţa ce are ca totul să fie model pe această proprietate, puse de e construi un canal de scurgerea tutulor apelor provenite prin vărsările rlului, făcu şosele şi poduri, şi ast-fel din lacurile sus-zise, dădu naştere la locuri uscate şi căi de comu-nicaţiune practicabile. Pentru aceste lucrări de salubritate şi interes general, noi, consiliul comunal şi preotul, In numele locuitorilor comunei Pişcu din plasa Jiul de jos, judeţul Dolj, aducem viile noastre mulţumiri, atât M. S. Regelui Carol I, augustul nostru suveran, cât şi d lui 1. Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei, care In tot-dauna când este vorba de interes general, intervine către M. S. Regele şi sacrifică totul numai şi numai să vadă ţăranul român mergând spre progres, spre civilizaţiune. primar 1. Ionel Consilieri: Dumitru M. Fota, Nicola* N. Păun, Dumitru I. Stoica. preot C. Oprescn Notar R. Oprescu. CURTEA CU JURAŢI * Afacerea ieranilor resculati din comuna StefanesU Şedinţa de la 8 Noembre 1888 (Urmare) Martorii Dumitru Andrei Nastase Ni-culae, George Brătoşanu, George Ni-culae fac mal toţi aceleaşi declaraţii, cari stabilesc In mod neîndoios făptuirea omorului de acuzaţii de faţă. Gheorghe Niculae întrebat de d. C. Miile asupra învoelelor dintre ţaranl şi arendaşi, Ii răspunde : «E adevărat că ne e greh cu Invoe-lele, Insă cum e la noi şi la vecin 1 N’a-vem dar de ce ne plânge.» E adevărat că lnvoeala e una şi una la d. Becheanu. Se suspendă şedinţa. La redeschidere e Introdus: Martorul Bucur Sianescu. un bătrân de 60 ani. Spune că el nu a văzut cu ochii seî cine l’a bătut pe primar, ştie Insa că primarul a murit de casnâ şi batae. Martorul mal spune că dijma e 3—5, şi ca e greh, că ţăranii sufer. El mal declară că oamenii acuzaţi de azi ah fost cinstiţi. Martorul Mihai Mincu. Cârciuma-rul din Ştefăneşti, istoriseşte şi dănsul ca şi cei-i’alţl. El face elogiurile fostului primar adâogând că ar fi un noroc pentru comună ca să mal aibă vre-o data un primar aşa de bun ca acesta. Martorul Neagu George. Acest martor un cârciumar tot din Ştefăneşti, face declaraţiunl, Insă cu oareşl cari reticenţe. De şi era cu casa In faţa cârciu-mei n’a văzut nimic; la instrucţie a declarat mai mult fiind ca un domn adjutant l’ar fl lovit. D. Vrăbiescu, profită de această ocazie pentru a începe se facă o mulţime de cestiunl, aşa zicând pentru a face se declare pe martor ca ’l bătuse la instrucţie. D. Preşedinte. Or cum veţi voi, martorul aci nu va declara de cât adevărul. S’a terminat cu martorii acuzărel. Tudor Zanlir Cu acest martor apărarea a voit se probeze un alibi In favoarea acuzatului Marin Zanflr, care pretinde că a fost cu el la pir*. Martorul insă d clară că nu e e- xact. Stan Angliei Şi cu acesta se doreşte a se obţine acelaşi lucru, Insă şi acesta neagă a fi fost cu acuzat la plug. Slan Itariu declară că cu Marin Zanflr a stat toata ziua la muncă. D. Preşedinte Insă, voind al confrunta cu Anghel Stan, martorul Işl modifica depoziţia. Dlnsul declară că Primarul din Ştefăneşti era un om răh, şi că sătenii reclamase contra Iul prin 7 jâlbi. Noe Alexianu Casierul Padurel declară că In ziua revoltei, acuzatul Iancu Andrei a fost In pădure. Şedinţa se ridică la 7 ore 15 min. EPOCA — 10 DECEMBRE A 2‘ EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 9 Decembre 1888. Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lul general Plorescu. 85 Senatori fată. D. Al. Lahovari ministru Domenielor depune mal multe proiecte de lege, Intre care aceea pentru moratorul Brăilei. D. M&rzescu atrage băgarea de seamă a guvernului, asupra urmărel ileeale a comitetului pensiunilor care a suprimat pensiunea unor institutrice văduve de profesori, lndatorindu-lea opta Intre pensie şi leafa functiunel lor. Şedinţa se suspendă spre a se studia legea moratorulul Brăilei. La redeşchiderea şedinţei, D. C. Bolerescu raportor dă citire proiectului de lege asupra moratoriulul ce urmează a se acorda oraşului şi judeţului Brăilei, tn urma ardere! Tribunalului d’a-colo. Legea se ia În consideraţie şi se primeşte fără discuţie. Senatul după o vie discuţie respinge indigenatul d-lul Gustav Adolf Ziegler, farmacist din Giurgiu. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică la 4 ore, anuntându-se cea viitoare pe mâine. ţâre! fruntariilor dintre România şi Aus-tro-Ungaria. Dupe câle-va cuvinte ale d-lul M. Co-gălniceanu la oare răspunde d. Carp, se procede la vot. D-ni deputat! ne mal fiind in număr, votul se anulează. La ora 5 fără 1/4 şedinţa se ridică. Reporter. CURTEA CU JURAŢI Afacerea teranilor resculali comuna Stel'uncsti (lin CAMERA Şedinţa de la 9 Decembre 1888 La ora 1 l/4şedinta se deschide sub pre-şedentia d lui Lascar Catargiu, llind prezent' 120 dd. deputat'. D. Drag-hici depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru modi-llcarea legei pensiunilor şi cere urgenta. D. IM. lonescu spune că un asemenea proiect trebue se vină din iniţiativa guvernului şi deci e contra urgentei. D. Ghcrmani declară că or cât s'ar o-cupa guvernul de soarta funcţionarilor, el nu poate face nimic tn sesiunea actuală in ce priveşte pensiunile, căci aceasta ar aduce un gol In buget. Franc şi leal. D. IM. Voinov, vorbind pentru urgentă, susţine cauza funcţionarilor săraci, care dupe 19 ani şi 9 luni de serviciu, rămân muritori de foame. D. Apostoleanu vorbeşte contra urgentei, căci nu aceasta e chestiunea cea mal importantă, de care să se ocupe Camera. Urgenta se respinge. D. Kadu Stauian depune la biurod o petitiune şi un memoria semnat de un considerabil număr de comerciant' din l'loeştl, care protestează în potriva ideiel de a se reînliinta porto-francurile. D. IM. Blaramberg propune să se a-corde o subventiune de 200 000 lei pentru fondui trebuitor ca să participăm le Expoziţia din Paris. (Aplause). Se pune la vot adresa tn total a majori-lătel. Rezultatul votului Volanţi ■ 132 Majoritatea absolută 67 Bile albe pentru 95 Bile negre contra 37 Se trage la sort' comisiunea care se pre zinte M. S. răspunsul Camerei. Es dd. |Th. Calimak, Caton Lecca, Al. E-nacovicl,!. N. Iancovescu, LazărNicolescu, Nicolae lonescu, C. Râileanu, Colonel Vrabie, I. Negulicl, Chr. Negoescu, M. Balş, D Alexandrescu, C. Ressu, Th. Nica, Gr. Pău-cescu, C. Stroici, M. Climescu, M. Pacu, G. Softa şi C. Arion. D. C. Ressu adresează d-lul ministru al lucrărilor publice o interpelare privitoare la faptul că între Brăila şi Galaţi nu este tren accelerat. D. IM. lonescu, având cuvântul ca să ’şl esplice unele cuvinte rostite tn şedinţa de eri, arată că sunt învăţători care au fost maltrataţi de ofiţeri în timpul ultimei ex-pediţiunl militare prin sate. Pentru ace! Învăţători, d-sa cere satisfacţie. Spune apoi că armata are uevoe de a fi civilizată, căci bătaia încă fiinţează aco'o. D. l>r. Anastasescu, în chestie personală cud. Tachelonescu, arată că d.Tache lonescu a fost ales la Craiova de liberalii conservatori, ca liberal pocăit şi acum a călcat mandatul ce i s’a dat, căci a ajuns liberal voiajor. (Aplause). D. Tache lonescu, respunzând d-lul Anastasescu zice că tot-d’a-una Craio-venii T-aCi ales, pentru că ’l-ad văzut lucrând şi jerttind totul pentru idei. D-sa zice că n’a tras nicl-odată prolite din po litică şi că dac’ar fi voit, ’şl-ar fi găsit or-unde un locşor. Dă d Iul Anastasescu rendez-vous la alegerile viitoare. (Aplause). D. M. Cogalniceanu, în ceslie de re' gulament, vorbeşte tn potriva discuţiu-nel începute de d. Anastasescu. Se pune la vot cestiunea de a se şti daca d. depulat Vlădoiauu trebue urmlîit pen tru un delict de care e acuzat, sad dacă trebue să se întrerupă cursul justiţiei. Prin 40 bile albe contra 53 negre se au-torisează urmărirea. Acelaş lucru şi pentru d. Laurian, care e urmărit de d. G. G. Costa-Foru pentru un articol din România Libera. D. C. Plesolanu, îşi citeşte interpela rea privitoare la încheierea unu! tratat de comerţ, cu Austro-Ungaria. D. P. Carp, promite că va căuta se des-bracc această cestie de agitaţiunea ce s’a făcut în juru-I. Din o cestie economică s’a făcut una politică. Vom lucra pentru ca atunci când s’a face această convenţie, să se facă în condiţii echitabile şi pentru unii şi pentru alţii. D. I. Nădejde, tşl desvoltă interpelarea privitoare la jaful ce îndură ra/eşil din SpinenI, judeţul Neamţu, din partea unu! călugăr. l)-sa cere dreptate pentru săteni. D. G. Vernescu, răspunzând d-lul Nădejde, spune că această cestie e nenorocită. Statul a făcut tot posibilul ca averea acelor locuitori să nu (le vtndutâ. Ministerul nu este tn defect. Ce poate el să facă dar ? D. I. Nădejde, răspunzând d-luî Vernescu, susţine din nod cele zise mal înainte. D. Mavrodlneanu, interpelează guver nul tn privinţa cheului de la Zimnicea. D. Al Itai-ghiloman, declară că mi nisterul va întreţine cheul existent, fă cându-1 reparaţiile cuvenite. Se dă citire proeotulul prin care se cere acordarea unul credit de 40,000 lei pentru cheltuehle ce s’aO făcut cu ocazia delimi- Şedinţa de la 9 Decembre 1888 Şedinţa la Începutul ei e suspendată \n urma unei cereri a d-lul procuror general, ca să fle ascultata martora d-na Iliescu, a căreia deposiţiune dupe d-sa e foarte preţioasă, căci a fost martoră oculară In momentul revoltei. Şedinţa a fost redeşchisâ dupe un sfert de oră. Partea civilă declara ca d. Thomescu In calitatea sa de arendaş al moşiei StefâneştI, a avut să sufere mai multe pagube, cere prin urmare de a să constitui. D. lUille replică că acusaţi n’afi fost daţi In judecată. Curtea respinge cererea de parte civilă. D na Anica Thomescu soţia primarului din Ştefaneştî, spune că n’a putut comunica cu soţul el, fiind că fusese închis şi împedecat de a corespunde cu cine-va. D. Fleva roagă curtea ca să asculte pe martorul Ion Ionită. Curtea admite, de a’l asculta ca simplu informator. Terenul Iod Ionită spune că vre o 500 600 de oameni erai! armaţi In ziua revoltei. A văzut cadavrul primarului. Ţeranil nu făceaţi bun traiQ cu primarul, care era de un caracter foarte rău. Martorul spune că de vre o 6 sati 7 ori a reclamat In contra primarului, şi că acesta nu fusese destituit. Se dă acum cuvlntul d-lul procuror general Burada. Rechisitoriul In districtul Ilfov, cu ocasia ultimei rescoale 50 sau 60 comune ale acestui district se puseseră In contra autorităţilor. Această revolta fu spontanee sati a fost propagată din comună In comuna ? Pe timpul unei anchete, înaintea isbucnirel rescoaleî, la o comuna, din Imprejurimele satului Ştefaneştî, primarul acestui sat declară In ziua da 27 Martie că spiritele erau liniştite, a doua zi 28 Martie, unul din acusaţî, e mers la o comună vecină din Afumaţi pentru a cumpăra un cal auzind ; că a-colo isbucnise o rescoală, să întoarse la sat fără a cumpera calu pentru care scop plecase din Ştefaneştî, şi spuse că trebuede a reclama, şi 4 săteni d’aicî pentru a abţine pâm’nt şi reducenea dijmei. Atunci ţeranu ,.d mers la primar pentru ai cere toai^ acestea, dar primarul neprimind nici-Ui< ast-fel de ordin pentru a admite aceasta cerere n’a putut să obtempereze la cererea lor. Faţă cu acest răspuns, ţeraui au început să lovească pe primarul pe care luându’l apoi l’au închis In primărie. Primarul putând să scape, resculaţil au mers şi au devastat proprietatea d-nei FUipescu şi apoi la d. Stancu Bechianu unde ei au devastat totu. Apoi ţerani resculaţl se întoarseră din nod la primăriej; intervenind armata, şi căpitanul care o comanda ne-avend curajul să atace pe resculaţl, primarul din Ştefaneştî fu lasat închis în localu primăriei şi acolo resculaţil l’au masacrat într’un mod oribil. “D. procuror general descrie în termeni groamici torturile pe care le a suferit bietul piimar. D. Burada dă citire Iu! visum et re pertum medical, care conţine detaliuri Înfricoşate,asupra caracterului plăgilor făcute pe csdavrul primarului, fie prin cuţite fie prin instrumente contondente. Care a fost causa acestei sălbătacil, contra primarului din ŞlefâneştI care era instruit, actif şi bun, şi a preferit să se consacreze satului seu de cât să stea In capitală unde ar fi putut să-şi creeze o situaţiune. Nu trebue să aveţi nicl-o milă dom nilor juraţi pentru ast-fel de oameni. Şi apoi cu modul acesta se formulează asemenea cereri? Oare prin răscoală se cer drepturi? D. procuror general recapitulează toate actele de instrucţie, şi analiseazâ de-posiţiile martorilor care după d sa sunt cele mai sdrobitoare probe pentru culpabilitatea acusaţilor de azi. D. Buradajsfărşeşte energicul şi clarul seu rechisitoriu cerând de la Curtea cu juraţi să pronunţe un verdict farft ca să să acorde circumstanţe atenuante, căci lnchipuiţi-vă d-v zice procurorul gene ral dac» acesstâ răccoală s'ar fi lăţit şi răsculaţii ar fi venit InBucureştT, ce s'ar fi îritâmplnt In caşul acesta? De sigur un răsboiii civil. Prin urmare încă o dată vă rog zice d. Burada, să i condam naţi pentru ca să daţ( un exemplu care va fi salutarii!. Ap er are a IMerionriu <1-1 ui ,\. Fleva D-sa într’o cuvîntare violentă atacă modul cum s’a făcut instrucţie ţeranilor resculaţl şi protestă contra ţinerel lor In închisoare Intr’un timp de 9 luni A cerut d. procuror general că Curtea să nu acorde circumstanţe uşurătoare, acusaţilor da azi, d ,r acusaţiunea nu e serioasă,eftei nu 15 ţerani s’ail maculat, ci satul Întreg Intr’un număr de 500 lo cuitorî. D. Fleva apoi într’o lungă cuvântare, arată că s’a făcut devastaţiunl ; ţera-nil s’au răsculat, adevărat, dar nimeni n’a Întrebat pentru ce anume motive s’au resculat ţerani. După d. apărător, revolta s’a Întâmplat din causa că s’au făcut agitaţiuni culpabile de aceia cari doreai! să vie la putere (? I I ?). Da, d-lor,vorba albişori şi roşiori,are un sens politic şi sensul acesta fie-cine ’l ghiceşte (? I ?). Ana causâ care a silit pe ţerani să se răscoale, a fost şi purtarea rea şi vexatorie a primarului Iliescu, care In loc ca să fie bun pentru ţerani a fost crud pentru dânşii. Aceste cuvinte provoacă protestările d nei Iliescu,văduva nenorocitului primar, care strigă că nu sunt de plâns acusaţii, ei sunt nişte miserabili. Apoi d. Fleva face mai multe alusiuni politice, Insinuând că şi sub guvernul de azi alegerile s’au făcut ca şi in trecut. D. preşedinte Întrerupe pe d. Fleva, zicând că nu e guvernul azi pe seletă. (La ora 6 desbalerile continue) parea catedrei de Istorie de la şcoala secundară de fete No. 2 din Bucureşti. Preşedinte d. Cernătescu, profesor la Facultatea de litere din Capitală; d-nii D. Georgian profesor la seminarul Central şi Bergonescu profesor la Gvmnaziul Mihaiu-Bravu, membrii. Candidaţii ce se presint la acest concurs sunt în număr de 14. X Direcţia generală a căilor ferate române a luat decisiunea de a împărţi de serbătorile Crăciunului, funcţionarilor săi, gratificaţiile re-sultate din excedentul financiar. COFETĂRIA FABRICA DELICHERURI STRIDII CftROL I N. 17 «LATURI CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR. CAR0L D. Vineş prefectul judeţului Ialomiţa, şi fost procuror pe timpul a-tentatului contra redacţiunelor ziarelor Epoca, L’Inddpendance şi România, a fost citat ca martor de d. Pretorian judecătorul de instrucţie însărcinat cu anchetarea acestei afaceri. X D. Th. Rosetti fiind mai liber ca colegii sei din minister, de oare-ce nu are a se ocupa de direcţiunea unui minister, a luat sarcina de a presenta d sa corpurilor legiuitoare proectul de lege pentru tocmelile agricole. Preşedintele consiliului se ocupă acum cu introducerea modificărilor, da altminteri destul de neînsemnate, ce a crezut de cuviinţă consiliul d3 miniştrii se introducă în proectul primitiv al d-lui Carp X Toii abonaţii noştri cei nuoi vor primi dupe o simpla cerere a lor toate numerile ee au aparut pana acum clin suplimentul ilustrat de Dumineca al «Epocei». X Gu redactarea corpului sentinţei dată de înalta Curte de justiţie în afş^erea Anghelescu a fost însărcinat d. Alexandru Giani, consiliar şi fost raportor în această afacere. X , .. D. G. Vernescu, ministrul justiţiei a însărcinat pe d. Procuror general al Curţei de apel din Capitală ca se înceapă o serie de inspecţiunî pe la diferite parchete din juridicţiunea curţei din Bucureşti. X D. Ştefan Mihăilescu, secretarul general alsMinisteriului Cultelor şi Instrucţiei publice se ocupă actualmente cu studiarea ameliorărilor ce sunt de introdus în serviciul comp-tabilităţei acelui minister. Se ştie că modul cum funcţiona pânâacum acest serviciu lasă foarte mult de dorit. X Lucrarea începută pentru a se face liste amănunţite de săracii cărora li se va împărţi ajutoare cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost terminată. Ea va fi supusă unei. comisiuni compusă din consilierii comunali care vor procede la împărţirea acelor ajutoare. X Sf. Sinod dude o desbatere în trei şedinţe a luataziîn consideraţie con-cluziunile raportului asupra (statorniciei parochielor din ţară şi a decis a 'l trimite guvernului spre a servi de normă la îmbunătăţirea soartei Clerului mirean. X D. N. Andronescu a fost numit şef al diviziei Agriculturei, Comerciuluî şi Industriei de la Ministerul Do menielor. Felicităm pe d. Al. Lahovari pentru această alegere. D. Andronescu e unul din cei mai distinşi elevi ai şcoalei de Agricultură din Ilohenhaim (Germania). X Raportul comisiunei anti-phylo-xerice de pe lângă Ministerul Domenielor, ce va fi publicat şi împărţit în curend membrilor corpurilor legiuitoare va conţine o statistică foarte exactă a lucrărilor întreprinse pentru distrugerea phyloxerei de la apariţia sa pâne azi. x Aflăm că d. I. Rethoridi, fost prefect şi actualmente director al casei agricole din Ilfov, va fi numit tn funcţiunea de inspector general la regia monopolului tutunurilor. X Mandatul pentru depunerea ex-generalului Anghelescu a fost înain tat astă zi spre executare Prefecturei Poliţiei Capitalei. X. , , lată compoziţift juriului care va procede mâine la eesaminarea can-| didaţilor ce se presint pentru ocu- www.dacoromanica.ro ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Londra, 21 Decembrie.-—La un dejun ce i s’a oferit eri dimineaţă la Scarborough, lord Salisbury, vorbind de avantagiul ce are Englitera dea păstra Suakimul aminteşte ca ea e obligată prin tratatul de la Paris să menţină integritatea imperiului otoman. Suaklm, 21 Decembrie.—Generalul Grenfell preţueşte perderile dervişilor la 400 de oameni Englezii au avut patru morţi şi câţl-va răniţi; iar Egiptenii un mort şi 30 răniţi. Londra, 21 Decembrie. — Victoria din Suakim produce o vie satisfacţie tn Englitera. 86 speră că triburile se vor întoarce în contra dervişilor şi vor permite ast-fel s6 se stabilească relaţiunî comerciale cu Sudanul. «Morning-Post,» crede că a sosit momentul de a face act de energie şi de a recuceri Sudanului. Roma, 21 Decembrie. — cRiforma» zice că cooperarea Italiei la blocarea coastelor Zanzibaruluî nu implică din partea acestei puterinicl un compromis pentru o acţiune comună lu interiorul ţârii. Belgrad, 21 Decembrie.—Comisiunea de revisuire a acceptat propunerea unuia din şefii partidului radical de a adopta fără discuţiune articolul relativ la prerogativele regelui. Atena, 21 Decembrie. — Camera a votat cu msjorit te de 22 voturi moţiunea de încredere cerută de cabinet. tfrrv-,r-i M—M—i BIBLIOGRAFIE Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru cial cu 1 fr.80 kilo, Ciaiuri Rusesti line 2 80, Licheruri, Ananas, Bene-dictine Sartreuse,Piperment, Quirase şi alte cu 2 80 lit, Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagid casei de la i fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi în-curagiat prin muncă şi merit. Mure deposit de spirt rafinat cu preturi eftine 1053 Cu înalta stima Tanase D. Cretulescu Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada I'olona, No. 38— Consultaţiuni de la 5—6 ore. im STRIDII FRANCEZE NT' garantate proaspete -vc Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o laditza cu 100 stridii ordinare sau 75 mari sau 50 exlru. A se scrie către d nu A. DUMESTE la Arcaciion a Bordeaux (France) l)E VEXZ YRE LA HERGHELIA PAŞCANI .> ARIIASARI PENTRU I’RASILA A eşit de sub tipar : ii JUDECAT DE PAPUCA Un voi. In 8° de 400 pag. format Char-pentier şi se află de vânzare la redacţia Naţiuneî şi la principalele farmacii din ţară. „Dupe lucru puteti s’o recunoaşteţi Adică o buna maşina de cusut care fără îndoială este cea mal bună cea mal eftină, şi cea mal abila şi activă ajutoară a soţielor şi fiicelor noastre. Ea este cea mal mişcătoarâ pentru că întrece mâna chiar cea mal sărguită, ea este cea mal abilă pentru că Intreee In cureţenia lucrului şi corectitudine, cusătoreasâ cea mal abila. O asemenea maşina dară, este o bine cuvântare peu-tru ori ce casă. Bărbaţi dară, cari aii de gând a oferi familiei şi rudelor un cadou de Crăciun sau de Anul nod, să’şl aducă aminte de o maşină de cusut care pe lângă că e frumoasa şi de a valoare durabilă, e şi practic. Am vroi sâ atragem atenţiunea deosebită asupra maşinelor excelente originale Singer care se bucură de o re-putaţiune universală şi care sâ găsesc în depoul d-lul G. Neidiingerln clădirea Eforiei, unde se află un bogat asortiment de maşine pentru ori ce scop şi ori ce meserie. Deosebita atenţiune atragem asupra maşinel de cusut cu braţul ’nalt numita Improved. In toate părţile lumel, aceste maşini s’aO bucurat de cele mal serioase şi cele mai mari premii pentru excelenta fabricaţiune din care se află In exploatare mal mult de cât opt milioane. Afară de aceasta, magasinul G. Neid-linger mal oferă avantagiul, ca ori cine ’şl poate procura o maşina de cusut originală Singer, contra unei plăţi mici pe fie care săptămână, pentru care pune la disposiţiunea clienţilor şi puteri bine instruite spre a preda lecţiuni de cusut gratis. Se nu se uite dar de a cerceta acest magasin unde se află depus un mare număr de probe admirabile efectuate de aceste maşine. S’a găsit In seara de 6 Decembre în piaţa Teatrului un ceas. Cine l’a perdut se va adresa la d-1 Sub-Locotenent O-proiu, str. Polona, No. 96._____ Doctorul PETBINI-GALATI d.î Clementei 31 Consullaliuni de la 5-6 ore. BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAR»ATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victorie! prin strada Sf. Voi-j vozl. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 | seara. Loc separat d’aşteptare pentru fie care. 1047 DOCTORUL THOMESCU s’a. xixut-at. No. 7-1 — Strada Dionisie — No. 74 Consultaţiuni 12—2 p. m. i223 nr 1&) f»III DI ăT de la Sf. Dumitru DE INLHlnlfll în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grftdină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) G. T. CERKEZ uoo AVOCAT S’a mutat In strada Dorobanţilor, No. 4, DE ÎNCHIRIAT°dcoreaoTnTe°sc«u- tuata in strada Diaconeselor No. 4. A se adresa la d-nu Boldur Voiuescu procuror pe lunga parchetul de Ilfov. MARELE DEPOU si ATELIER DE BIJUTERIE SI HQRLOGERIE ]VI. OFTOÎNTBEFtGF Bucureşti Cal. Victoriei, 8 (ms-â-vis de Pref. Politii) Pentru Logodne si Nuntzi recomand depoul med bine asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, tulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de prima calitate. Lanţuri do aur fa-sohne moderne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus. (1062) M. CRONBERG RECOMANDAM MAGASINUL DE CONFIENTA NIGOLAU — Casa foudata la uuul 18.13 — —vis-â-vis de Prefectura Politiei Capitalei— Asortat cu cele mal nuoi mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argintărie. 1064 HOTEL HUGUES DIN BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi c.are a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Depulati, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei tn sus. (869) Administratiunea DE YENZÂEE Proprietăţile jos însemnate: Proprietatea Gurbâneasca ca260 pogoane lângă oraşul Roşiori-do-Vede, 15 minute a-proupe de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoane vil, magazii, pâtule, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimuiţă cârciumă şi alte îmbunătăţiri. O moară pe «pa Vefii, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având îm-pr- jur 20 pogoane pftdure propriLft. O pereche case tn cea mal frumoasa poziţie din oraşul lloşiori-de-Vede cu mal multe tne.ăperl şi dependinţe. DoriLori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 sad ia proprietatea Crovcnicu-Râduleşlil judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situato tn judeţul Teleorman plasa Ttrguluî. (1032) EPOCA — 10 DECEMBRE I.M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi “Cursul Bucureşti 9 Decembre 1888 < tSJ 8 > & p ►—' w O ;s J-ato a> g.g * © ® Q-o 5? X aa-gf* « t*S « g< s 5-2's^-g o « e>j~ 5 t 8--sl “«a ţ; -*-**“" ?--S£.2x5a ^ OJ U> P _a 3 f-< p « ® S-l'O o s-s^sl:! 5S|^§®|^s — °îO i S) o «a;o a <4 a “cS 3s =v sS.« «X£ -a-* .m _ a • ^ '^«^Sgo» ea,3S^|g=g az < «*5 6 eo —* ” ct SŞ ^ *6 o p <3 ^ T © -• g^g **" — w ; t© rt ^ t 5 p 3 P t/2 O 2 8* __ ■— «aj -*-> N ^ 5p*E a *~î 2 o «•'«Q " “ . m lt0 ® c 4) m^3 a x w „ ts"o «î g O ctf «>« tot, sS ,__8 2 «-o Q—» G r o _ « Po 22* ^ « LU = = ac-5 <« P2 P pa o? «j o Î3 P o - O ,oj b a •“ v> o«- a, d •- >3 . o *2 03 c S O w V 3 is-c , Q. q «3 w 3" ,_, *T3 •’O ^ .^.S 05 ISJzS C3 (/) < ţ- a. es 3 tn — O H ►—l P6 H-4 n o HH w p pa 02 -*î O a-S'î g-aj o>«J a Q. © ; 3 * iS O— ^05 ^Sc CO c |3 g"S 2 ° c oZf E-*< ■**î S s ’"*(/}* lo-S 7 © CL ^ T3 O »-_ ^ N 3 •-v- ^ ^ C “s« ■3S- « 03 - i: ^*2. w < c •**lv Pd2 ■ ■ _i ii ffl ImJ Sxj: S: Ja=!i ►—I : î s= Q; PERDERE IMPOSIBILA. Şansa considerabila de eâştig. *v* tr # v Sub titlul caracteristic „Câştig sigur“ am întrunit urmiltbrele cincî obligaţiuni, cari oferă cumperătorilor avantagiî escepţionale şi în adever unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, arând de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are sig'nranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea mal jos, aceste cincî obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar; afară de acăsta oferim şi alte uşnrinţl de plată indicate mal departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi văndute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu mal multă siguranţă a perde cu totul banii sel. 3) . La 1/13 Hanuarie al fie-cărui an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiune! 3% împr. sârbesc 1881. €*• NUMELE OBLIGAŢIILOR NumSrnl | tragerilor pe au. DATA TRAGERILOR CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI signre. Oliîlg. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statului Serbesc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Împr. serbcsc 1881 Obligaţiune bombau Basilica 1886 Obligaţiune Crucea roşie iuti. 1885 şase trei cinci trei patru I Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 Ian., 1 Maî, 1 Sept. 14 lan. 14 Sfart. 14 Iun. 14 Aug. 14 Nor. 1 Iun. 1 Dec. 1 Nart. 1 Febr. 1 SlaT 1 Ang. 1 Not. Fr. 600.0001) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*) 1 21 *)• Obligaţiunile eşite cu cel mal mie ci f). Guvernul otoman plăteşte 58% din îştig continuă a participa la tragerea câ valârea nominală a câştigurilor losuri Fr.l,200.000 |Fr. 386.50 ştigurilor. lor turceşti. 5 0/t Kenta amortisabila Cump. Vend. 94 94 1/2 5 0/0 Renta perpetua 94 94 1/2 6 0/0 Oblig, de Stat 8 0/0 Oblig, de st.drum de fer 90 96 1,2 ) 0/0 Scris. func. rurale i07 107 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale 96 1/4 98 3/4 J 0/0 Scris. func. urbane 1001/2 107 8 0/0 Scris func. urbane 102 103 5 oiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 93 3/4 94 1/4 82 82 1/2 4 0/o împrumutul comunal 84 84 1,2 Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) 235 245 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 55 60 1030 1050 Acţiuni «Dacia-România» 230 250 » Naţionala 220 230 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 434 5 3/4 Fiorini austriaci Tendinţa susţinută 208 209 * • g 6 f£|j 4Bfcr' ©6* ^rf fk & h S' % $k- K ©H '«5 ,: v u *C . CASA DE SCHIMB 613 DE ÎNCHIRIAT ,e?edm”ara“a Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16. 1044 DE VENZARE 1 BASCULA (cân tar een timal) laE. Lessel Culea Plevnei 103 ijţOI CĂRBUNI CARD1FF Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate. Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipseau!, Ilanul cu Tei. 1014. Nathan Mendel SE POATE CASCIGA INTR’O ZI A 300,000 FRANCI] cumpărând bilete d’ale MIM LOTERII OTTOMANE TRAGEREA La I Februaxrie st. n. 1889 tabloul câştigurilor : i loi de . . j 00,000 fr. 300,000 fr. i lot de. . . 2$,000 fr. «5,000 fr. i lot de. . . 10,000 fr. 10,000 fr. i lot de. . . 10,000 fr. 10.000 fr. i lot de, . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 20,00 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 2,000 fr. x loi de. . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. x lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1.250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1.250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 Ir. 1,250 fr. 1 lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. I lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. i lot de. . . 1,250 fr. 1,250 fr. 28 loturi de . 1,000 fr. 28,000 fr. ţoo loturi de . 400 fr. 200,000 Ir. Rambursarea Ioturilor este garantată da GUVEHNUL niPi.ItlAI. OTOMANI preţul biletelor: 1 Bilet . . , trei. S 7 Bilete . . . Fret. 34 ît« Bilete . . . Frci. 118 1UO Bilete . . . Trei. 46S Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea loc la Gonstantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată dupfi primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. B.lete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs în aur. Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerel. | Pentru a primi biletul sau biletele, trebue se se eespedieze banii prin manda-, postai, chdq ue sau scrisoare recomandată la Directorul —Comptoir commercial— 557, GRANDE RUE DE TIvKfi, 557 CONSTAIVIiNOPOLE 1060 MARELE HOTEI DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel maî mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, sst-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. Cu desăvârşire nod montat, du pe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasâ, berărie şi alte conforturi,curăţenie cea mai esemp ară. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturlşi altele. Toate lucrurile de consumaţie de prima calitate, preţuri moderate şi ser-vioiul cel mai prompt. F»H. HUGO 529 ANTRHPRBNOR PROPIETANUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA ÎSSSPtfKÎCv" S«^CCJ7T~‘; 3! i'^m^wrs.TOWT^i" Pădurile de pe întreaga moşiă Şişeşti-de-Jos, plasa Ocolului, judeţul Mehedinţi, două ore depărtare de T. Severin, ca două mii pogoane, gorun şi fag, sunt de dat In tăere. Asemenea sunt de dat în tăere şi pădurile de pe întreaga moşie Negoeştî-Călugăreasa, plasa Amaradia, judeţul Gorjiu, doue ore departe de staţia de drum de fier Gârbuneşti si o poştă de Tergul-Jiulul—ca una mie trei sute pogoane—mai mult gorun de cât fag. Doritorii se pot adresa în Craiova la d-nu Constantin Bengescu, strada Libertăţii, No. 10, în toate zilele de la 3—6 ore p. m., pentru a se înţelege asupra preţului şi condiţiunelor cu cari se vând aceste pâduri, — şi în Bucureşti la d-nu Colonel J. LAHOVARY, la Icoana, str. Lustrului, 5., de la ora li—1 ziua şi de la 6—9 seara, în toate zilele. 1070 Craiova, 4888 Octombre. REGO MANDAM LEGATORIA DE CÂRTI loPSM STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI Ia acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. îXSXş ,e- a SPM t i FABRICA „COMET DE SOBE MEIOINGER SI IUSINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mai practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate Întreţine în permanenţa ziie şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa coli, lemne, lignitîi, cărbuni de piatra şi coceni de porumb. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H M I AS No. 8, in palatul Principele Dimilrie O/iika Sir. Lipscani, in fada noei ctadir Bancei Naţionali (Dacia-Homănia) Bucuresti Cursul^ezuia^9Decemore^888 Cump. Vinde icT 34 S VENTILAŢIA ODĂILOR » Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. KDurabile, practice şi cu o economie mar în combustibil. Se .f^poaie arde cok, lemne, cărbuni de piatra, etc. CEREŢI BllOŞUHI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. fmrKTiiiT—fi'TiumiihTiTi't ••T~irrnin~iri w i Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rnr.] „ C. F. R. Municipale __ , Casei pene. [300 L.] 7 % Scrisuri fnneiare rurale 6 % „ ,. ,, 7 % „ ,, urbane l % :: 3 lm. ca prime Buc. ţîO lei] Losuri crucea roşie lialiaiie „ Olomano cu prime Losuri Basilica Dompau Aci. Dacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructlunl Aur conlra arginteau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote trancese „ Italiano „ Rable iiârlie NB. Cursul este socotit in aur 94 94 95 3/4 83 3/4 130 106 3/4 9«X tocv 101 93 3/4 St 29 50 17 * 75X 207 1*4 100 99 255 84* 23C 107* % IU 107 m 94* 8* 78 00 31 55 *1 5 *5% *09 120 t«8H 100 260 CAliE MOSILOH N. 40 COLTU LUI MIŞUN.40 MAGASIN DE COLONIALE MATACHE GEORGES ÎU „LA COROANA REGALA“ Avis ixxiportant, pentru JVte;xiuţŢjiii Recomand marele meu depou cu vin urgru vecbtu jmaltnatsi garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai el'iiu ca ori unde liind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri veebi şi noul prima calitate Vânzarea în vase sau pus la but Ilare cantitate de butoac gonii desface ii ie vinde foarte cftin. I Şl m r_______ Vânzarea în vase sau pus la butcii şi transportat franco la domiciliu. Marc cantitate de Imloae goale de rom si eognae de la ti pana la 22 vedre mc Mari aproulsionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. Kran/.a, t aienvnl, şi Urda de. toamna loarle gustoase şi grase; brânzeturi streine do tot felul; OAruiiri şi Pescărie afumate şi conservate. Uial colonial şi altele, Horn si t'ognae veritabil, si tot felul de heiitnrj spirtoase si L!<|uorurl llnes Biseuits si toate Articole necesare pentru menagiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri bî a faoe toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatorî al Magasinulul meu se pot convinge de adevfir de la prima visitâ ce vor faoe. lOOti Cu deosebită stimă, MATACIIK GEORGESCU Xipogrr*afiu Ziarului „Epoca" Tipării cu cerneala Uh. Lorllleux-Ule Paris www.dacoromanica.ro Girant responsabil V. P. Glieorglilu x#©x