ANUL IV No. 913 A DOUA EDITIUNE VINERI 9 (21) DECEMBRE 1888 NUMERUL UJ RAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncuresci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. tn streinetaie: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |5 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Ha vas, Place de la Bourte, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anuncinri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I-A PAKIS: segâsestejurnalul cu IR cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DM IN î STB A ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 EX-GENERALULUI AL. ANGHELESCU --------- COLECTIVITATEA PECETLUTA Pe când Voinţa Naţională de aseară vorbeşte puţinilor sei cititori, de persecuţii, de procese închipuite în contra cinstiţilor colectivişti şi de mărturii mincinoase, malta Curte x de Casaţiune, în secţiunî-unite, condamna pe fostul ministru de resboî colectivist, general Anghalescu, la 3 luni închisoare pentru mituire, 30.000 lei despăgubiri către Stat şi 5.000 lei amendă. Aceasta este cel mai bun respuns ce se poate da îndrăsneţuluî şi cinicului articol din ziarul colectivist. Era reservat colectivităţeî se dea pentru întâia oară acestei ţerî, ruşinosul spectacol al unui ministru condamnat pentru mituire. încet, încet, şi una câte una se adeveresc toate acuzaţiunile, toate denunţările noastre, ale tutulor celor ce făceam parte din oposiţiunea unită. Din vreme în vreme, putredul partid este pecetluit cu câte o condamnare ruşinoasă, şi lucru şi mai trist pentru colectivişti, chiar circumstanţele uşurătoare când se dau condamnaţilor lor, este o ruşine mai mult pentru fostul partid de la guvern. Circumstanţele uşurătoare acordate generalului Anghelescu, care a fost recunoscut vinovat pentru trei din cele patru puncte de acusaţie, pentru care fusese trimis înaintea Casaţii, sunt o pecetie mai mult pentru colectivişti; căci de sigur Înalta Curtea avut în vedere când a acordat aceste circumstanţe, atmosfera viciată a partidului, obiceiurile ministerului, precedentele găsite de generalul Anghelescu şi create de d. Ion Brătianu. Şi, nu ecsagerăm credem, când spunem că circumstanţele uşurătoare acordate ministrului condamnat sunt o lovitură directă pentru d. Ion Brătianu, pentru omul care a mărturisit că ştia toate hoţiile de la ministerul de resboiu şi că le-a tolerat în curs de doî-spre-zece ani, dacă nu le-a şi Încurajat sau chiar lăsat se fie impuse de către unii din nesăţioşii sei favoriţi. Pentru noi lucrul este clar, şi fără a pretinde că generalul Anghelescu nu trebuia pedepsit, credem că condamnarea acestuia este una din marile nedreptăţi ale timpului nostru, atâta vreme cât alţi colegi ai sei de minister, mult mai vinovaţi, remân nepedepsiţî şi se bucură în linişte de beneficiile necinstei şi hoţiei. Condamnarea generalului Anghelescu este pe de altă parte o ruşine pentru ţară, o pată pentru onestitatea şi moralitatea românească, şi această ruşine o datorim colectivi-tâţei, Împreună cu imensele păgubi băneşti ce ne-a cauzat. TE LE GR AME AGENŢIA HAVAS Londra, 19 Decembre. Corespondentul ziarului «Daily-News» la Viena crede că Austria n’are nici o in-tenţiune de a ingera tn afacerile interioare ale Serbiei. Vicna, 19 Decembre. O deputaţiune militară rusească a sosit aci. Ea pleacă la Darmstadl, pentru a a-sista la înmormântarea principelui de Hesa. Paris, 19 Decembre. Senat. — Cu prilejul discuţiunil bugetului, d. Chailemella-Cour atacă cu vioiciune radicalismul şi pe cabinetul actual ca pierzând Republica. Bravo entusiaste salută sfîrşitul discur-su ul. Toţi senatorii se scoală în picioare. D. Leon Say cere tipărirea şi afişarea discursului în toata Francia. D. Floquet apără cabinetul. Ei zice că a presintat proiectul de restabilire a scrutinului uninominal pentru a lupta în contra primejdiei în care pun partisanil generalului Boulanger instituţiunile republicane şi că, pentru a isbuti, va cere un supliment la legislaţiunea actuală dacă va fi trebuincios. Şedinţa se ridică In mijlocul uuel vil a-gitaţiî. V icna, 19 Decembre. Camera a aprobat ordonanţa ministerială care suspendă fuu Minarea juriului în 15 districte, pentru cat>..l de delicte a-narhice. Propunerea minorităţii care ţinteşte la abolirea imediată a acestei ordonanţe e respinsă cu 142 voturi contra 122. Sofia, 19 Decembre. In timpul discuţiunil legel penale, articolul relativ la presă fiind respins, aproape în unanimitate, ministrul justiţiei aretra3 proiectul. E probabil că ministrul va cere retragerea sa din cabinet. Darnistadt, 19 Decembre. înmormântarea mareiuî-duce Alexandru s’a făcut spre seară în faţa marelui duce de Ilessa, a familiei defunctului, a principelui Enric de Prusia, a marilor duci Ser-giu şi Paul al Rusiei, şi a mal multor principi germani. Roma, 19 Decembre. Camera deputaţilor. — Ministrul lucrărilor publice presintă un proiect privitor Ia măsurile de luat pentru aprovisionarea armatei prin liniile ferate deja în exploatare. Asupra dorinţei ministrului, proiectul e declarat urgent şi trimes comisiunil care a fost însărcinată s6 examineze creditele militare extraordinare. ANCHETA Ştiinţa că s a început de justiţie o anchetă în privinţa devastărilor de la 5 Septembrie 1886, a neliniştit peste măsură pe toate ziarele colectiviste. Democraţia e indignată pentru că fostul ofiţer de sergenţi Stoenescu a putut fi ascultat şi pentru că s’ad tipărit In ziarul nostru declaraţiile sale asupra evenimentelor în chestiune; iar Voinţa Naţională ne întreabă pentru ce nu se o-cupă justiţia şi cu dovedirea autorilor atentatului de la 4 Septembrie. In toate articolele publicate de aceste ziare, relative la anchetă, simţi că domneşte un sentiment de nelinişte sufletească din uausâ că se vor da pe faţă toate mişeliile trecutului, toată comedia manifestaţiei fscutâ 1& balconul Consiliului de Miniştrii. Suntem departe astă-zl de faimoasa descriere fscutâ odinioară în Voinţa Naţională, care ne arăta o manifestaţie mâri aţâ compusă din fruntaşii comerţului. Cincl-spre-zece sergenţi luaţi de flecare companie, o ceată de Ulmeni şi de Tobocl, câţl-va inspectori poliţieneşti, căţî-va comisari şi spioni, iată pe cine numise ziarul colectivităţeî: «fruntaşii comerţului 1» Astă-zî a vorbit Stoenescu; cine ştie dacă mâine nu va vorbi cu aceiaşi fran-cheţa şi Ulmeanu cu al săi? Iată de unde vine temerea, neliniştea, celor ce erau salariaţi spre a cânta mărirea manifestaţiei cu devastări de la 5 Septem • brie 1886. Voinţa întreabă pentru ce nu se o-cupă justiţia şi cu dovedirea autorilor atentatului din ajun. întrebarea e caraghioasă. Apoi această cercetare nu s’a făcut oare chiar atunci de către justiţia colectivistă; nu s’afi închis toţi acei care au fost bănuiţi ? Nu ah stat procurorii vârâţi în dulapuri ca să afle câte un secret; n’au fost torturaţi martorii spre a li se smulge mărturisiri ? Tot ce trebuia făcut, mal mult chiar de cătcea ce trebuia,s’a făcut,şisuntem cu desăvârşire convinşi că dacă ne aţi spart capetele, aţi procedat ast-fel numai şi numai de necaz că nu aveaţi motive spre a ne trimite la ocnă. Oare dacă ar fi putut exista măcar o umbră de bănuiaiâ asupra celui ma! neînsemnat membru al oposiţiel, v’aţl fl mulţumit cu spargerea geamurilor la câte-va redacţii ? Negreşit nu. Vinovatul, singurul vinovat a fost găsit, dovedit, pedepsit; ancheta voastră în această privinţă a fost largă, ne-tmpiedicată de nimeni; şi dacă mal a-veţî nevoe şi de alte cercetări, de alte informaţiunî.noî suntem foarte dispuşi să vă susţinem dorinţele, căci ne este fruntea curata. Aveţi bănuell noul asupra vre-unei persoane ? vorbiţi şi vom cere să se facă cercetări. Dar dacă vă pretindeţî oameni cinstiţi, dacă aveţi ceva demnitate In voi, nu vă revoltaţi la ideia unei anchete şi în privinţa devastărilor de la 5 Septembrie. Dacă ancheta va constata că acel ce ne aii spart geamurile şi capetele erau comercianţi de frunte, fanatici politici care, orbiţi de pasiune,au căzut în asemenea ecscese, suntem gata să cerem pentru dânşii ertarea păcatului ; de se va constata însă că ei n’ad fost fanatici politici, n’au fost comercianţi, ci pur şi simplu bătăuşi cunoscuţi, sergenţi de oraş, agenţi poliţieneşti..a- tunci ce mai ziceţi ? A se ceti la informatiuni verdictul înaltei Curţi de justiţie prin care condamna pe ex-generalul Anghelescu. ZIUA DE ERI Ziua de eri a fost una din cele mal nenorocite pentru liberali. Afară de discuţiunea paragrafului 2 din răspunsul la mesagiul Tronului, chestie în care d. Carp a răspuns cu multă claritate şi competinţă d-lor N. Ionescu şi M. Cogălniceanu, Camera s’a oeupat de chestiunea ţărănească. Cel d’inteih care a luat cuvântul, a fost amicul şi colaboratorul nostru I. N. Iancovescu. Cu rizicul de a fi acuzaţi de admiraţie mutuală, nu ne putem opri de a comenta cuvântarea sa, care am putea zice, că a fost cea mal serioasă şi cea mal competinte tratată din toate cu-vîntărilece s’au rostit asupra acestui subiect. Am putea resuma cam ast-fel cele zise de amicul nostru : i) Critica partidului liberal faţă cu chestiunea împroprietărire! şi rolul a-cestul partid îri mişcările de asta primăvară. 2) Opiniunea ce ah avut liberalii în privinţa lege! tocmelelor agricole şi ce crede partidul conservator în această privinţă. 3) Ce sunt măsurile tutelare, pe cari le-a propus d. Gr. Păucescu pentru muncitorii agricoli. 4) Ce este intervenţia Statului, cum stă această chestiune în alte state europene, ce părere aâ diferitele şcoli e-conomice şi politice despre intervenţie şi până unde partidul conservator gîn-deşte, că e bine să se ’ntindă ea. 5) Ce îmbunătăţiri trebuiesc făcute în starea săteanului pentru ca ei să progreseze, şi 6) Care este rolul partidului conservator faţă cu nevoile maselor populare, faţă de curentul lume! moderne. Negreşit cadrul ziarului nu ne permite să arătăm pe larg, cum amicul nostru a 'nţeles şi desvoltat aceste puncte ; vom spune totuşi câte-va cuvinte : ele vor fi de ajuns, ca să convingă pe cititori, de modul cum flecare din aceste puncte a fost tratat. Făcând critica partidului liberal, d. Iancovescu a dovedit, că în chestia ţărănească acest partid n’a făcut de cât să atenteze şi la proprietate şi la egalitatea civilă şi la libertate. Acest partid, care la 1848 se înfăţişa ţărel cu drapelul pe care staO scrise cuvintele «Libertate, Egalitate, Fraternitate», a compromis câte-trele aceste cuvinte. Şi pentru ce ? Pentru că nici o dată el n’a lucrat prin libertate şi pentru principii, sad ori de câte ori a lucrat, a fâcut’o punând în aplicare tocmai părţile cele mal egoiste şi mal puţin u-manitare ale acestor principii. Prin indolenţa culpabila a partidului liberal, săteanul n’are astâ-zl nici o noţiune de lega itate, de dreptul public, de nimic, după cum s’a putut vedea chiar din trecuta răscoală. Mizeria economică a ţăranului tot a-cestul partid se datoreşte.căcl el ’l a lăsat fără nici o protecţiune In lupta pentru traiu. Ar fi prea lung să arătăm cum a-micul nostru ne-a rezumat activitatea partidului d-lui Ion Brătianu, eroul care critica pe Paul Leroy Beaulieu după o cetire de un sfert de oară ; destul 3ă spunem, că cu drept cuvânt d. Iancovescu a numit acest partid agentul provocator al răscoalelor din urmă. Aceea-ce Insă a lovit ca un trăsnet pe liberalii noştri!, sunt citaţiunile prin care se vede cum se exprimau liberali ca d. M. Cogălniceanu, Fleva ş. a. la 1885, ctnd s’a propus proectul de modificare a legel pentru vinderea bunurilor Statului. Reacţionarismul acestor liberali de paradă a eşit la iveală In toată splendoarea lui şi figurile triste ce aceştia făceaţi eri, când erau zdrobiţi cu amintiri din propriile lor discursuri, sunt o dovadă neperitoare de acest reacţionarism. Omul de la 1864 numea la 1885 legea de care vorbim «o lege revoluţionară» şi declara, că dacă ar fi ştiut cum că ea va avea de efect atingerea proprietaţel mari, mai bine ’şi-ar fi tăiat mâna, de cât ar fi iscâiit’o. Pe de altă parte, amicul nostru a făcut să reiasă într’un mod strălucit con-fuziunea, diversitatea de păreri, ce domnea Iu tabăra liberală asupra acestei legi. Căci pe când d. M. Kogălniceanu rostea cuvintele de mal sus, la care se a-socia şi tribunul poporului d. N. Fleva, pe de alta parte d. Ion Brătianu susţinea legea şi acusa pe Beaulieu — cel cetit într’un sfert de ceas — de reacţionarism, pentru că acesta cerea şi domeuil mari. Splendid partid! Splendid liberalism. Trecem astă-zî asupra celor-l’alte puncte desfăşurate de amicul nostru, şi punând alăturea aceste doctrine şi arhireacţionare şi arhirevoluţionare în alt sens ale celebrilor noştri liberali, cu proectele guvernului, deja reacţionarismul şi zăpăceala se exală din tabăra potrivnică!... Şi când te gândeşti la toate acestea, cândcugeţî serios la ideile unora şi ale altora, când iei şi meditezi fără înfier-bântare programele opuse, — te coprinde fără voe un rts sarcastic, nervos, văzând cum, printr’o falşe interpretare a cuvintelor, etichetele sunt schimbate, rolurile intervertite / Mai este oare de ales între aceste două cerinţe ? Dar cine, pentru toţi sfinţii tuturor liberalilor din lume, să mal poate îndoi de reacţionarismul feodalilor din armia liberală I ? Quidam. -------, ■■ ■ ---- M RESPCNS D-LUl MORII D. Stoenescu care a făcut destăinuiri asupra atentatului de la 5 Septembre, destăinuiri contra cărora a protestat d. Moruzi, ne trimite următorul răspuns: Domnule Bedactor, Dupe o vorbă românească, să zice că, dacă te prinzi în horă trebue să joci. Rog pe de oparte să mi se scuze această expresiune, iar pe de alta să bine-voiţl a însera în ziarul d-v. ca respuns la scrisoarea d-lul Moruzi publicata în Epoca de la 7 curent, următoarele : Eii, domnul acela Stoenescu, prin de-claraţiunea mea de care se vorbeşte n’am vrut a injosi pe d. Moruzi să’ml respunză, ci să arăt opiniuneî publice regretele ce manifestez că am fost nevoit să execut nişte ordine compromiţătoare, pentru mine ca om, şi prin urmare să ’mî spăl o pată la care fatalitatea mă adusese a mă conforma. D. Moruzi prin scrisoarea d sale zice că mă cunoaşte prea bine, că ştie de ce sunt capabil, şi ca dovadă vă arată că: când am eşit din armată m’a numit d sa ca oficer de sergenţi, şi că în foarte scurt timp prin conduita şi lăcomia mea am ajuns sergent civil." Gu puţină judecată, d le Redactor, nu s’ar fi scris acele rîndurl, căci, să las că d. Moruzi nu are ideie de antecedentele mele, pe care ocasiunl de aceste, mă vor face în curând să i le aduc la cunoştinţa, dar, chiar de subalternii d sale s’a adeverit contrariul, şi iatft coprinsul acestor acte. PREFECTURA POLITIEI CAPITALEI CERTIFICAT Spre satisfacerea cererel d-lu! lorgu Stoenescu făcută prin petiţia înregistrată la No. 257, Prefectura liberează presantul certificat, constatând că d-sa a servit ca o-flcer în corpul sergenţilor de oraş dupe lângă această prefectură, peste efectiv, de la 14 Septembre 1885 până la 18 Ianuarie a. c. când prin decretul No. 137 s’a confirmat definitiv în acel post, servind până ia 5 Februarie a. c. când s’a retras prin demisiune. In tot timpul serviciului d-sa a avut o bună conduită. p. Prefect, (sa) Lahovari. p. Director (ss) Reşca. (L. S.) No. 7915. 1886 Februarie 24/8. PREFECTURA POLITII CAPITALEI CERTIFICAT Noi prefectul poliţiei capitalei Având In vedere cererea făcută da d. I. Stoenescu prin petiţia reg. la No. 141. Certificăm că d-sa a fost numit prin decretu No. 2489 din 15 Septembre 1886 în funcţiunea de oficer de ser* www.dacoromanica.ro / 2 EPOCA — 9 DECEMBRE genţi, pe lângă aceasta prefectură, şi a servit In asemenea calitate până la 31 Decembre, acelaş an, câDd s’a retras prin demisiune. D-sa In timpul •erviciulul a avut o conduită satisfăcătoare. p. Prefect (ss) Paladi Sef. Divisil (ss) Rosca. (L. S.) No. 7049, 1887 Februare 17. Pentru prima oară am demisionat, vă mărturisesc, de teamă sS nu csd victimă ca sermanu de Gonciu, dupe cum văzusem că să luase lucrurile, şi dacă mat în urmă am primit cea-l’altâ funcţiune ca sergent civil—însă cu a-daos de 40 leî lunar—precum şi pe a-ceea de oficer, din nou, acestea mi s’au oferit pe rând în scop de a mă împăca ca şi pe d. N. Cristescu, fost inspector de poliţie. D. Moruzi crezfendu-se prin scrisoarea d-sale pe deplin spălat pe mâint de murdărie, vă face o cam curioasă întrebare, ca: este necesar să vă mal asigure că nici-odată nu vorbea cu a-ceasta categorie de funcţionari al Politii? La rândul med pot zice, d-le Redactor, că nici nu v’a asigurat şi nici nu va putea să vă asigure vre-odată de cea ce susţine ; prin urmare în zadar s'a injosit—dupe cum zice d-sa—a mal respunde. Scuzele mele, onor. d. Moruzi, că de astă dată am fost şi eb aşa de ireverenţios. Primiţi d-le Redactor, asigurarea deosebitei mele ştime şi respect ce vă conserv. 1. Stoenescu. DISCURSUL DLUI GR. PEUCESCU (Şedinţa Camerei de la 24 Noembre) (Urmare şi fine) Aţi decretat că tot românul este cetăţean liber ; aţi zis : Tu săteaDule, să te administrezi singur. Ia fapt însă ce să dovedeşte ? Că cetăţeanul acesta căruia ’l s'a dat dreptul să se administreze singur, căruia ’I s’a dat dreptul să ’şl aleagă primarul seu, este exploatat de primarul pe care’l a ales el. Aţi zis săteanului: Eşti în stare şi ai dreptu să’ţi alegi pe perceptor şi prin urmare, eşti răspunzătot de perceptor ; şi atunci se găseşte, ce ? Că perceptorul mănâncă banii şi sătenii care ’l au ales trebue să plătească pentru el. Cunoaşteţi cu toţii, şi eu cunosc mai multe sate care ab fost sărăcite pentru că ab plătit delapidările făcute de perceptor, dupe legea de atunci. Aţi zis săteanului,: Eşti liber, eşti om format, eşti cetăţean liber, căutaţi singur dreptruile tale. Şi atunci ce s'a întâmplat ? S’a văzut că omul la care s’a adresat, auvocatul care trebuia să’I apere drepturile’l înşeală şi nu'i face Dimie, şi judecătorul, cu cea mai mare bună-voinţă, nu poate să’I facă dreptate ; pentru că advocatul pe careT a plătit săteanul nu ştie să vorbească şi săteanul singur nu ştie să se apere. Constatăm cu durere ca plângerile lor râmân neascultate I Suntem convinşi cu toţii ca de la ministru până la cel din urmă funcţionar toţi sunt bine dispuşi să asculte şi să dea dreptate săteanului, dar este cu neputinţă, pentru că el nu ştie cui să se a-dreseze şi cum să se plângă ; căci pentru o afacere care este de compentenţa judecătorului de ocol, el se adresează cu petiţiune, dacă nu la Rtge, cel puţin la ministru. Nu pot dar să fie ascultaţi ca nu ştib cui să se adreseze şi nu ştib cum să vorbească ; aceasta este adevărul. Aţi mers mal departa, sau am mers mal departe, am zis : Eşti liber şi om civilisat, şi ai se te porţi ca om liber şi civilisat; al să constaţi conform oamenilor civilisaţl botezul, căsătoria, moartea. AI să îndeplineşti la fle-care act al vieţeî tale, la donaţii, la testamente, etc., cutare formalitate ; şi a-tuncl ce s’a întâmplat în realitate ? S'a Întâmplat că nici la botez, nici la cununie, şi nici la moarte nu se îndeplinesc formalităţile cerute de lege şi că adop ţiunl şi testamente nu exist pentru ef. Vedeţi dar, d lor, cât de adevărat este cuvîntul pe care'l spunea ieri d. Dobrescu, căd-voaste legiferaţi numai pentru d-voastre ; iar pentru imensa majoritate a poporului legile d-voaslre nu se aplica. Acesta este adevărul, dar care este vina ? Viua este că nu poţi cu frase sforăitoare să transformi un om slab Intr’un om tare, care să fie capabil să’şl apere drepturile şi să’şl îndeplinească obligaţiunile. Nu se poate prin decrete transforma un om slab economiceşte în om care să poată lupta în lupta grea a vieţeî. Iată, d lor, care sunt adevăratele cause ale sărăciei sătenilor, alerescoa-lel. Este această idee nenorocită a noastră a tutulor că nu voim să vedem că nu putem face tot ce dorim, nu voim să ne convingem că nu putem să realisam dorinţele noastre de progres, prin articole scrise pe hârtie. Şi acum, d-lor, dacă acesta este adevărul, Întreb care este remediul în contra acestui răb ? Şi sunt fericit, d lor, canuvoiu să spun nimic de ta mine, ci voib împrumuta o frasă a unuia din oratorii care ab venit înaintea mea; care este remediul ? Dar mai lnt&ib ce ne propuneţi d-voastre, care aţi propus câte ce-va ? ne propuneţi să desfiinţam libertatea omenească, să desfiinţam libertatea muncel, să desfiinţăm libertatea tocmelilor şi inviolabilitatea proprietâţel. Pe această cale nu putem să vă urmăm, şi ştiţi pentru ce? Pentru că ştim bine, îutâib cft nu putem să facem lucrul acesta, ca sunt legi economice, sunt legi naturale în contra cărora în zadar te vel lupta, pe care poţi să le resfiinţezl prin decret cât vei pofti, dar care vor continua a domni în societate cu toate decretele noastre. Iată pentru ce nu suntem în stare a primi propunerea d-voastre, pentru că am dobândit convincţiunea, şi până acum n’aţî ajun3 s'o resturnaţl, că fără sfinţenia proprietâţel. a libertăţel şi a muncel nu numai că nu poate prospera, dar nici nu poate un moment trăi o societate. (Aplause). Cea ce cereţi nu se poate, căci cu aceasta aţi face un mal mare rău de cât răul care este deja în societate. Punem mâna în posunarul unuia ca să dăruim altuia, sărăcim pe unul şi nu îmbogăţim nici pe cel alt ; din contră îl sărăcim şi mal mult, (a-plause), şi ’l umilim pe amtndoul. Iată pentru ce remediile d-voastre sunt rele, sunt mai rele de cât răul ce pretind a vindeca. Mat cereţi să întindem Consti-tuţiunea şi la ţărani. Dar cum să întindem Constituţiunea la ţerani ; ţeranil au absolut aceleaşi drepturi ca şi noi. Să mal înscriem un articol ? Dar deja este scris. Se primească jurnale? Ce, nu ab dreptul dupe lege ? Dar să transformăm pe ţeran In om capabil, care să se duca să ia de piept pe acela care nu’l lasă se’şl ia jurnalul, aceasta nu o putem face. D-lor, trebue se ne iasă din cap că tot ce visăm noaptea, putem să facem ziua. încă o data, ceea ce pu-temţface noi este un paragraf mal mult şi cea ce ne trebue este un om tare politiceşte. Ce putem dar să facem, ce trebue să facem ? Eu sunt fericit să eonstat că însuşi d. Panu a întrebat ce este de făcut şi a răspun3 un lucru foarte simplu : Să alergam la măsuri protectoare. (întreruperi). Sunt sigur că n’a bănuit că zicând a-ceste cuvinte s’a proclamat conservator. Dar ceea ce a afirmat este un adevăr mare, este ideea prin excelinţâ a sistemului conservator. (întreruperi). Eb sunt fericit s’o constat, şi mă aşteptam ca un om cu inteligenţă pătrunzătoare, un om cu inimă caldă, avend de faţă faptele şi cugetând ziua şi ncap tea la ce este de făcut, mă aşteptam să ajungă la conclusiunea cea adevărata că nu este nimic de făcut de cât măsuri tutelare pentru partea slabă a societă-ţel. (Aplause). Aceasta este ideea mare conservatoare, în aceasta se resumâ toată doctrina consevatoare ; aceasta este ideea ascunsă şi cuvîntul de a fi al doctrinei conservatoare. Doctrina conservatoare, duşmana a vorbelor sforăitoare şi a fraselor goale, nu se îmbată de cuvinte şi studiază starea reală a populaţiunilor. Doctrina conservatoare despreţueşte abstracţiunile şi studiază realitatea faptelor. Ţtne seama ds oameni, de jfadevăr, de realitate. Şi atunci vede că în orice societate organisată sunt oameni slabi din punctul de vedere politic, şi oameni slabi din punctul de vedere e-conomic, şi atunci proclamă datoria societăţel de a da protecţiune celui slab, de a veni în ajutorul celui nevoiaş. Acesta este sistemul conservator. Intre acel care zic liberalism, şi sunt mulţi care nu ştib ce însemnează acest cuvînt (aplause) auziampe unul spuind: eu sunt liberal, îmi trebue o mână de fer casă fac să nu iasă nimene din cuvîntul meb. (Aplause, ilaritate). D. G P< nu : Aşa este. D. Gr. Peucescu ; Intre acel care zic să desfiinţam toate adapoastele, să ridicăm toate borierile, şi să lăsăm pe cetăţeni f^ţâîn faţă în lupta vieţeî şi între idea d voastre ca Statul să spună cât are să muncească, şi cât are să mâncăm un gom, între aceste două idei, singura adevărată, singura reală în toate timpurile este ideea de protecţiune pentru cel slab, ideea conservatoare. (Aşlause). Iată mijlocul de a îndrepta relele sociale, fi j aici, fie In insulile engleze de care ne vorbea d. Tache Ionescu. Şi ca să putem ajundoe la acest resultat, iarăşi sunt mulţumit când pot să primesc o povaţă de la unul de pe banca aceea, a zis d. Dobrescu de la Prahova, un cuvînt pe care'l am notat : Noi stratul dominant să ne desbrăcâm de prejudiţil-Ei bine, trebue să ne desbrâcăm cu toţii de prejudecăţi. Şi mai lntaiu liberalii să se desbrace de aceasta veche prejudecată de a crea realităţi prin decrete, de a crea cetăţeni prin decrete, şi de a crea proprietăţi prin decrete, trebue 3ă încetăm, cel puţin înaintea suferinţelor ce constatăm, de a crede ca prin legi creăm oameni tari politiceşte şi economiceşte. Noi conservatorii avem şi noi prejudecăţile noastre, cea mai rea, cea mal vătămătoare este dorinţa dj a ne arăta liberali. Cuvântul ne gâdelâ urechea şi luând cuvântul mal tot-d’a-una ’l luăm cu răul lui şi ne plătim şi noi cu vorbe goale şi frase sforăitoare ca şi dânşii. Să ne desbrâcăm de acest nărav, să remânemceea ce suntem : oamenii cari nu preţuesc de cât realitatea şi despre-ţuiesc abstracţiunile. După ce am spus cari sunt prejudi-ţiile noastre, permiteţi-ne la rendul nostru să vă rugăm să vă desbăraţl de prejudiţiul d-voastre; acest singur pre-judiţiu este mal vătămător de cât toata cele-alte. Desbaraţi-vă de prejudiţiul ce aveţi în contra autoritaţel şi contra pro-prietăţel. Această prejudecată este aşa de vătămătoare In cât ea singura poate să zădărnicească toate silinţele noastre în favoarea ţăranilor. Ţăranul are trebuinţa astă-zl de măsuri protectoare, tutelare menite ca să ’l ridice starea materială. Ei bine, cine să resliseze acele măsuri ? Na sunt de cât. două pârghii capabile de a ridica ţărănimea din sarăcia în care zace pe alocurea : Proprietarul cel mare şi guvernul. Şi d-voastre le respingeţi pe amândouă 1 Veţi conveni cu mine că cea d’întâiu îmbunătăţire durabilă, este îmbunătă-irea individului, ridicarea culturală şi moralăa individului. Cine va lucra la această operă? Nu poate fi de cât proprietarul ori autorităţile şi între aceşti doi agenţ1, eu unul prefer pe proprietar. Cine poate se facă ce-va ? Un singur element; tocmai acela pe care’l bănuiţi şi contra căruia aveţi prejudecăţi; e proprietarul cel mare, nu rîdeţi, d-le Panu, sunt multe lucruri pe cari le aţi contestat, dar pe care le-aţi recunoscut după o matură chibzuire. D. G. Panu : Fiţi siguri că nu voiu recunoaşte nici o-data ca lupul să pro-teagâ oaia. D. Gr.Peucescu: ’ml pare foarte rău să aduc aminte d-lul Panu, un proverb frances : fontaine, je ne boirai pas de ton eau; ’ml pare rău se ’i aduc aminte că un om sincer şi leal nu afirmă nici o dată mal d’inaintecâ n’are să se convingă de cutare lucru. Să judecăm puţin. Ziceam că ceea-ce înainte de toate trebue în satelejnoastre ejîmbunătăţirea individului, e cultura, e moralisarea Iul; toate cele-alte sunt bune daca săteanul va fi om cultivat şi moral; toate sunt rele daca săteanul vafi o brută şi un om imoral. Dar de unde veţi aştepta d-voastra această cultură ? Cine va face şcolile trebuincioase în sate, cine le va dirige ? Cine ? Nu poate de cât sau administraţia sau proprietarii. Nu vreţi nici pe unul nici pe cel alţi, da la cine aşteptaţi îndreptarea? Erau biserici în ţara românească înainte de 186i, biserici bine întreţinute, bine servite, pentru că le Întreţineau (proprietarii ; azi ştiţi bine ci nu mai sunt biserici, ştiţi bine că nu mai sunt îngrijite, pentru că nu mal sunt proprietari să le îngrijească. Vorbeaţi de boale molipsitoare, cari infectă satele, şi în adevăr, d-lor, nu e nimic mal nenorocit, nimic mai dureros de cât să auzi cum cutare molimă, cum cutare boală epidemică seceră satele, judeţele, mal ales pruncii din cutare sau cutare localitate. Anul trecut în Teleorman şi Vlaşca ; estimptn Dolj şi Gorj, vărsatul omoară mii de suflete; cine să ’ţi Ingrijascâ de igiena publică ? D-lor, daţi’ml voe să spun : Aţi comparat pe săteni cu o turmă tmpregiurul căreia s’au strâns toţi lupii, ştiţi care e adevărata causâ ? E că acestei turme ’i aţi ridicai pastorul/i aţi ridicat şi câinii, (aplause), aţi i3butit prin propaganda d-voastra să învăţaţi pe oi ca să se teamă, să fugă de pastor, care le tunde şi le mănâncă miei; dar nu le aţi învăţat în destul ca să ştie să se apere contra tutulor celor-alţl cari ’l în-congioari, şi cari după recunoaşterea noastră tutulor au devenit lupi 1 Ce e de făcut? Este să împăcaţi turmele cu păstorii, şi atunci nu veţi mai auzi că ţăranii n’ab hrană. Vă vom spune cu altă ocasie cum să faceţi aceasta, vă vom arata curo să legaţi interesele ţăranilor de ale proprietarilor mari şi să’l asociaţi pe amân- ww.dacoromanica.ro doi să lucreze din toate puterile la înavuţirea lor reciproca. Până atunci să fie numai atât: săriţi să împăcăm turmele cu păstorii, căci numai aceştia pot să le scape de lupi. Şi aţi mal făcut ce-va mal rău, aţi omorât câinii. Erab oameni bogaţi şi inteligenţi în fie care sat, erab chea-burl, care erau din mijlocul lor şi care, având absolut aceleaşi interese cu dânşii, ’i apărau contra proprietarilor mari contra autoritsţei chiar, ’l-aţî despărţit însă prin munca pentru trai. Şi de a-tuncl aceşti oameni care erau apărători naturali ai ţăranilor, s’au făcut exploatatorii cel mal răi al lui. lata de unde răul. (Aplause.) Credinţa mea adâncă şi puternică e că aceste rele au să înceteze îndată ce ne vom desbrâca noi de prejudiţiul liberalismului, d-voastre de prejudiţiul ce aveţi în contra proprietâ-ţei celei mari, şi în contra autorităţel: singurile mijloace, care poţ servi de pârghie ca se ridicăm clasa ţărănească. (Aplause). INFORMATIUNI Pentru prima oară în ţară la noi Curtea de casaţie stabileşte jurispru-denţa, că perderea drepturilor civile şi politice nu atrage dupe sine şi perderea dreptului de pensiune. Numerul exact al resculaţilor a-restaţi este de 345. Aceştia sunt numai acusaţii de cauze criminale; cei de cauze corec-ţionale sunt toţi puşi în libertate, -ass- S’a strecurat mai deunăzi în ziarul nostru o învinovăţire la adresa d-lui Em. Porumbaru. In urma rugăciune'! ce ne a făcut d-nul Porumbarii, am cercetat motivele pe cari se întemeiază acuzaţiuuea acea; şi da oare ce până în momentul de faţa, persoana care ne a dat acea infor-maţiune, nu a putut’o dovedi cu acte, ne indeplinim o datorie a recunoaşte netemeinicia acelei infor-maţiuni. Suntem informaţi că d. Petre Crsi-niceanu, a)dernisionat din funcţiunea de primar al oraşului Turnu Măgurele. Motivul care a împins pe d. Crăi-nioeau a părăsi primăria acelui oraş, este că d sa îşi va pune candidatura pentru unul din cele doue scaune de deputaţi, rămase vacante la colegiul I, prin optarea d-lor general George Mânu şi George Vernescu. -SHK- Intr’una din comunele judeţului Teleorman, mai multe vite ale locuitorilor au turbat. Panica este mare. Medicul veterinar al judeţului s’a transportat imediat la faţa locului, unde urmează cu activitate cercetarea sa. Vitele bănuite de turbare se impuşcă. Administraţia va stabili cordonul sanitar în acea comună, de va fi nevoe. -sas- In urmă cererel făcută de prinţul G. Bibescu şi alţi pogoritori ai neamului princiar brâncovines^, I. P. S. Mitropolit-Primat în cualitate deEfor al aşezămintelor Brâncoveneşti a convocat pentru ziua de 20 Docembre corent colegiul familiei spre a pro-cede, în conformitate cu actul ctito-ricesc de fundaţiune al aşezămintelor Brâncoveneşti, la alegerea unui al doilea Epitrop al acestor aşezăminte, remss vacant prin încetarea din viaţă a colonelului N. Bibescu. Pe Dunăre, zice Messagerul Brăilei curg sloi mari şi deşi. Comunica-ţiunea pe toată linia a încetat cu desăvârşire. Multe vase ce se aflau în portul nostru, precum şi vapoarele societăţei Danubiane, s’au refugiat la Macin unde vor petrece iarna Operaţiunile comerciale în port au încetat. -SSR- D. Stavri Predescu, Preşedintele societăţei studenţilor universitari «Unirea», şi unul din cei mai meri-toşi studenţi ai facultâţei de drept şi-a susţinut eri tesasea despre Preş-cripţiuni cu un succes strălucit. D. Gratunescu, preşedintele tesei şi d. Pascal, decanul facultsţei de drept, au felicitat co-dial pe tenorul şi simpaticul licenţi it, iar juriul esamina-mr în unanimitate s’a eesprimat că d. Predescu a obţinut tesa magna cum laude (5 bile albe). Felicitai ie noastre sincere d-lui Predescu, unite cu darinţi de a ’l vedea obţinând resultate tot ca n.-cum în frumoasa d sale carieră. Consiliul generalilor se va întruni lă 15 Ianuarie pentru a proceda la reforma reglementelor diferitelor arme. —asasin prima-vara viitoare se va pro-cede la restaurarea complectă a ca-sarmei Malmeson, ce va rămâne destinată exclusiv pentru cele 2 regimente de artilerie din garnisoană. i. ii. CORPURILELEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 7 Decembre 1 SS8 (Urmare). Se deşchide discuţia asupra § 3 din A-dresă. D. I. IV. lancoveseu, declară mal întâia că în privinţa proectului de lege a-supra tocmelelor agricole îşi face reser-veîe sale; lotuşi daca ia acum cuvîntul în cestia ţerânească, este spre a spune lucruri, despre care nu s’a vorbit. Pentru a’şl stabili însă punctul d-sale plecare, trebue s% ia lucrurile mal de departe, şi se caute oare-care normă, oarecare argument pentru ceea ce va propune în viitor. începe mal întâia prin a cerceta, care a fost activitatea partidului liberal în cestia intereselor ţărăneşti, pentru ca, sprijinit pe declaraţiunile celor mal însemnaţi bărbaţi al acestui partid—să a-rate că el n’a făcut de cât se atenteze la egalitatea civilă şi la libertate. Cum, prin ce fatale şi ciudate întâmplări, partidul liberal, care ’şl-a început cariera în ţara românească de la 1848 prin cuvintele : «Libertate, Egalitate, Fraternitate, respectul persoanei, respectul pro-prietăţe», a ajuns astâ-zl se compromită toate aceste cuvinte? Partidul libera] a ajuns la acest resultat desastros, numai pemru că nicl-odatâ n’a lucrat prin libertate şi pentru principiile sa e,sau când s’a întâmplat să se conforme principiilor liberale, n'a facut’o de cât cu partea cea mal exagerată a acestor principii, de cât cu partea cea mai egoistă şi mal puţin umanitară. De când s’a discutat această cestiune de dd. Panu, Nădejde şi Dobrescu-Argeş, s’aă degajat din discursurile d-lor aceste lucruri, care,—pentru mine—sunt adevărate deposiţiunl în potriva partidului liberal. Iu faţa Istoriei, s’a degajat din aceste discursuri următorul lucru: că ţeranil n’au noţiune de egalitate, de noul drept public, care. ne guvernează, că ţeranul nu se bucură de beneficiile legilor ce guvernă ţara românească! Daca ţeranil nu aO toate aceste noţiuni, lucru care de ast-fel s’a observat In timpul resroalelor trecute, vina este a partidului liberal care nu numai n’a căutat se la distrugă noţiunea vechiului drept politic, istoric, dar încă, prin legile, prin discursurile sale, prin atitudinea sa, a încurajai continuarea. (Aplause). Şi ast-fel mă veţi erta se spun, că faţă cu rescoala ţerânească partidul lineral a jucat aproape rolul de agent provocator 1 (Aplause). Pe de aitâ parte partidul liberal a sărăcit pe săteni prin lipsa de protecţiune, prin netngrijirea, prin lipsa de solicitudine... Se vă daR un exemplu: faţă cu condica civilă ’l-a lăsat mal lipsit de protecţiune, mal izolat de cum e lăsat ţeranul în toaie ţerile cu regim liberal. In tol-d’a-una pentru interese electorale, partidul liberal a căutat se tăgăduiască sătenilor, în numele Statului, lucruri pe care n’avea dreptul se le tăgăduiască şi ceea ce şi mai trist, dupe ce le-a făgăduit, a căutat tot-d’a-una se nu le împlinească. îmi veţi da voe, se vă citesc câte-va părţi din discuţiunile urmate în Cameră atât în privinţa legel tocmelelor agricole cât şi în privinţa legel pentru vînzarea moşiilor Statului la sâteul. Încep cu vinderea moşiilor Statului. La 1888 s’a propus un proecl, prin care se modifică întru cât-va legea pentru vinderea bunurilor Statului. Atunci a venit d. G. D. Paladi şi a propus un amendament, în care se cuprindea întreaga economie a legel pe care o s’o votăm. D. Paladi cerea, ca moşiile să se vînză numai la săteni, numai în ioturi mici şi fără nicl-o plată anticipată. El bine, iată părerea membrilor autorizaţi din partidul liberal asupra acestor ide!: (Aci d. lancoveseu citeşte cunoscutele cuvinte ale d-lul Cogălniceanu, care combatea legea zicând că dac'ar fi ştiut că legea de la 1864 va aduce o atingere marel proprietăţi, mal bine ’şl-ar fi tăiat mâna, de cât s'o iscălească). Mal departe, d. Cogălniceanu numeşte această lege, o lege revoluţionară. (D-nu lancoveseu citeşte discursul de atunci al d-lui Cngăluiceanu, precum şi cuvintele d-lul Fleva, care iarăşi se împotrivea le-gel). Aşa calificaQ membri autorizaţi al par-tidu ui liberal legea pentru vînzarea moşiilor Statului la săteni. Eu naş avea nimic de zis, daca întreg partidul liberal ar fi zis aceasta; iată însă ce spune expresiuuea cea mal autorizată a acestui partid, preşedintele consiliului, d. Ion Brâtianu : (D-sa cileşte din discursul fostului prim-mi nistru care apara legea). Aşa dar, pe când dd. Cogălniceanu şi Fleva se speriau de această iege neofen-sivâ propusă de d. Paladi, d. I. Brâtianu venea şi numea reacţionar pe Paul Leroy Beaulieu, unul din cel mai însemnaţi economişti liberali, desemându-1 ca atare o-piniunel publice din ţară, pentru că dânsul voia şi domenii mari. Această judecată, de care se va ţine seama, iată pe ce o întemeia d. I. Brâtianu: (Citeşte pasagiul). Vrea se califice de reacţionar pe re-presentantul cel mai autorizat al ecouo-. miel politice, dupe cc însă ne declară, că ’l-a avut în mână numai un sfert de oră. (Aplause, ilaritate). Trec, domnilor, acum la legea tocmelelor agricole şi înainte de a veni la discu-ţiunea ce a avut loc în Cameră, daţi-ml voe se vâ (.iţesc câţi va extrar.te din ziarul oficios de pe atunci, din Românul, ziar cu atât mal oficios, cu cât era organul însuşi al mini Irului de interne râp. C. A. Rosetti. (Citeşte un pasagiu unde răposatul Ro-setti cerea modificarea legel). D C. A. Rosetti propunând modlfi 'area legel asupra tocmelelor agrico e, proprie-tail alarmaţi s’afi Întrunit la Iaşi şi iată cum Românul de la 13 Ianuarie 1882 trata pe aceşti proprietari : (Aci oratorul citeşte un articol din acel ziar, care trata pe proprietari ca pe stăpânii de robi). In contra acestei iegl maî cu seamă s’a ridicat cu drept cuvânt d. M Cogâlnieanu şi iarăşi a repetat, că d-sa, caro a făcut împroprietărirea la 1864, nu înţelege că în ţara românească sâ se mal vorbească do chestiunea agricola. D Voinov iarăşi combătea modificarea. Mai este ceva. S’a vorbit de râscoala ţărănească şi onor. nostru vice-preşedinle, d. Cozadini, a adus în Cameră acest lucru şi a protestat In potriva unor cuvinte pe care le rostea d. Bibicescu care spunea : «ţeranil sufer, eT n’aQ vorbit încă, dar va 11 teribil lucru când el vor vorbi.» Fiind-câ, d-lor, suntem în această chestiune şi flind-câ alaltâ erl d. Al. Lahovari respuuzând d-lul Tache Ionescu aducea e-xemplul proprietarilor mari, care cu oca-ziunea împroprietărire! ţeranilor aQ făcut sacriliciQ cu două Ireiml diu moşiile lor, şi fiind-că s’aQ ridicat contestatiuni şi s’a zis că aceasta s’a făcut printr’o lovitură de stat, daţi-’ml voe sâ iad mărturia d-lul C. A. RoseUi, şeful partid ului liberal. (D-sa Citeşte Românul). Aceasta, d-lor, era o mărturisire nepărtinitoare făcută de şeful partidului liberal şi acelaşi lucru îl spunea d. N. Blaramberg | într’o operă a sa: Lois el mceurs de la Rou-manie. Vrea se zică, faţă cu starea tiranului, care a fost atitudinea partidului liberal ? Or pentru interese d# reclamă a violat libertăţile şi a realizat reforme afară din cercul libertăţilor; or iarăşi pentru interese de reclamă, a făgăduit lucruri afară din principiile liberale, fără însă a le pune vre-o dată în executare. (Aplause). Dar mal este alt-ceva: d. Cogâlniceanu, repetând pe d. Codrescu şi pe d. Gozadini, spunea Camerei, că d. C. A. RoseUi, când a venit cu modificarea legei tocmelelor a-, gricole, a fâout’o în scopul de a face din a-ceastâ lege un mijloc de opresiune şi de a răpi independenta colegiilor electorale ale tărel. Şi, vedeţi lucru ciudat: o lege pentru tocmelile agricole, care trebuia se facă fericirea săteanului, iată ce rezultat zicea Românul că a dat: (D. Iancovescu citează aci ce spunea organul Iul G. A. Rosetti). Iată ce fel de protectiune aQ dat seteni-lor prin această bge I In loc ca ţeranil se se folosească,se l'ob'seaQ arendaşii şi proprietarii car* plăteau 30 0/0 mal mult pentru moşii ! (Aplause). Vrea se zică, pe de o parte partidul liberal n’a făcut nimic pentru binele ţerani-lor prin această lege, pe care a luat’o drept pretext, iar pe de altă parte le-a falşificat noţiunea de legalitate şi a provocat în spiritul lor nişte iluziun! primejdioase pentru liniştea Statului şi 'l a înşelat ! Dar aceasta n’a fost destul ; dupe ce a jucat rolul de agent provocator, apoi a contribuit foarte mult şi la sărăcia setea-nulul. Domnilor, am auzit cu destulă părere de rfG pe d. N. Ionescu denaturând cuvintele d-lul Păucescu şi am văzut şi presa liberală vorbind mult despre cuvântul tutela întrebuinţat ded. Gr. Peucescu. Dar, d-ior, eu vă voiO spune că cuvântul clasă dirigentă, cuvântul protecţiune, cuvântul tutelă n’a fost rostit pentru întâia oară de d. Păucescu aci. In Camera liberală, în faţa d-lul Ionescu s’a spus de d. Stolojan, s’a spus de d. Codrescu şi s’a repetat de d. Cogâlniceanu acest cuvânt; alallâ-erl chiar d. Blaramberg a vorbit de clasele dingente. Şi când d. Pâucesco a vorbit de tutelă,a întrebuinţat un cuvânt foarte obicinuit în ştiinţă, cuvânt pe care ’) găseşti lafie-care pagină a economiei politice; iar e onomiştil liberali întrebuinţează cuvântul tutelă şi protecţiune tot-o’a-una. Şi oare-ce este această tutelă ? Ştiţi, domnii mei, că toate actele nuri alevieţei civile nu le fac ţeranil, ştiţi că ţeranul nu poate proba filiaţiunea,ştiţi oă ţeranul uu poate se adopte, nu poate, se testeze, nu poate se ipoteceze. Ştiţi, d-lor. că toate a-ceste ac(e trebuesc făcute sub forma de autentificare şi că ţeranul nu ştie se îndeplinească toate aceste forme, aşa că mal tot-d’a-una îşi vede actul anulat din pri-oina aceasta. Ştiţi, că a patra parte din populaţiunea acestei ţeri, vorbesc de moşneni, care se bucură de o procedurâspecialâ.e vecinie în procese şi că de la aplicarea codului civil pân’acum nu cred că din şeapte-opt sute de procese pendinte se se ii rezolvat nici un sfert 1 Ştiţi, d-lor, că revendicarea unei jumătăţi de pogon de pământ costă de trei ori ma! mult de cât valoarea acelui pământ ? Şi ziceţi: «Cum se se facă protecţiu-nea?» S’ar părea la prima vedere, că cine critică această stare de lucruri, critică şi codul civil; el bine nu este aşa, el e o necesitate. Dar dacă în Franţa este un cod civil, este şi contenciosul administrativ ; dacă în Franţa este un cod civil, este în celaşl timp şi în instituţiunea notarilor. Cu ce se prezintă ţeranul nostru înaintea judecatei? El n’are nici hotărnicie, nici titlu de proprietate, şi d-v. ziceţi că protecţiu-nea or' tutelaar fi o încercare reacţionară. (Aplause). Dacă de pildă în loc de notar s’ar ft Introdus pe lângă judecătoriile de pace un alt magistrat, care cel puţin la trei luni odată ar li avut sarcina de a merge prin sate ca să facă actele solemne folositoare ţăranilor, unde s’ar viola principiile li-bertâţel ? Dacă s’ar hotărî odată pentru tot-d’a-una să se delimiteze moşiile sătenilor, să se facă planurile, care să rămână în cancelaria comunelor, ar fi aceasta un atentat la liberalism, or ar fi un miiloc foarte nimerit de a protege, de a tutela, cum zicea mal deunăzi d. Păucescu? (Aplause). Daţi’ml voe, d-lor, să trec la o altă ordine de idei. Se vorbeşte de intervenţia Statului în numele liberalismului, să cearcă, precum zicea d. Kogălniceanu, ase merge departe, foarte departe, a se merge până la a se decreta încetarea or-cărel libertăţi în ţara aceasta. Şi, fiind-că s’a vorbit de Englitera, să veclem ce e intervenţia Statului pe aiurea şi în ce condiţiunl se cere, să se facă la noi. Sunt două feluri de intervenţiunl, siu mal bine Statul poate să intervină în două chipuri posibile: să împuterniceas-â pe clasa care’l interesează, sau să vie se re-gulamenteze, se constrîngă,secautea face bine unuia, (Vând râd altuia... Aceasta se chia mă regulamentare şi con-strîngere. Contra acrslui soiQde inlerven-ţiune cred, că partidul conservator îşi face o glorie de a se opune din toate puterile. (Aplause). Aşa când se ce»e, ca Statul se intervină în regularea raporturilor d’intre proprietari şi săteni, se uită un lucru: că nici odată nu e bine s» se lovească în efectele unul rău, ci cât mal curând în cau-A Şi or de câte ori aţi voi se regulamentaţl raporturile proprietarilor ru sătenii, şi se îndreptaţi sla-ea săLeanulul prin limitarea drepturilor proprietarului, faceţi o operă negativă: scutiţ, poate pa ţerau de un r?Q, dar nu’l îmbunat ţiţi şt irea. Şi apoi de ce această încredere generală în ac-ea ce Beaulieu numea acum câte vi luni «cea nul din urmă idolatrie, cu care se cearcă să se plece grumazii democraţiei !» Cum credeţi d-v. că statul ar putea prin legi sumare să înlăture efectele celei mal mari şi celei mal generale din legi, legea ofertei şi a cererei? EPOG» - » DECEMBRE Credeţi d-v. că aceasta e ceea-ce ar trebui sătenilor, or ar fi mult mal nemurit se ne ocupăm a îndrepta răul că ţeranil nu aQ pământuri de ajuns? îmi veţi d i voe, să fac o mică stat istică: ţeranul nostru posedă acum 6,000,000 pogoane din 12,000,000 cât e suprafaţa arabilă a ţerel noistr*, prin vânzarea moşie-lor statului i se mal oferă 2,500,000, ceea ce face cel puţin 8,000,000. impâi'ţUl la 800,000 capi de familie şi veţ avea o mijlocie de 10 pogoane de fie-care. El bine, ţeranil în Belgia, Elveţia, Olanda, peste tot prospera cu 5 pogoane! Şi d«că Europa s’a entusiasmat do proprietatea mici şi dacă oameni caSismoudi, Mill ş. a. aQ cântat proprietatea mică, e că au avut sub ochi exemplul acestor proprietari mici, care nu posedaQ mal mult de 5 pogoane. Care e dar causa, că având 8 pogoane, săteanul noi-tru recurge totuşi la proprietar? Causa stă în aceasta : pământul a început a sărăci şi săteanul nostru nu face cultură intensivă. lai diu iipsa de pro-ducţiune destul de mare pentru bucata de pământ ce are, el caută se compenseze a-ceastâ linsă printr’o mal mare întindere de pământ, crezând că dacă are pământ mai mult, dar îl lucrează slab, are se aibă mal multe avantagii de cât avâad puţin pământ, dar lucrându’l bine. Cu acest chip, s’a întâmplat că, în mod excepţional, s’a ridicat preţul pământului tocmai din cauza acestor cereri ale ţăranilor. Şi lucrul acesta va merge tot ast-fel, ori-câte legi de reglementare se vor face. Cu acest sistem, răul s’ar remedia numai prin propunerea d-lul Panu, care voeşte un fel de expropriere; dar cred că nici un partid politic nu poate susţine a-ceasta. Să vedem acum ce e intervenţia Stalului. Indrăsnesc a spune, că peste tot locul ideia aceasta s’a născut din dorinţa ve-chelor partide conservatoare din ţările monarchice de a căpăta terenul perdut faţă cu liberalismul. Şi începând chiar cu Anglia, ţara pe care o cita d. T. Ionescu. In ABglia şeful partidului conservator, lordul Beaconslield, într'unul din romane e sale politice susţine intervenţia. II. Spencer, cel mai luminat spirit al veacului, e neintervenţionist. Trec la Germania, dar şi acolo acel care vorbit cpI d’înlâib pentru intervenţia Statului a fost un socialist conservator Robert laghelzow. Dupe ce arată pe scurt ce cred diferitele şcoli Germane despre intervenţie, d lan-covescu zice : Aşa dar curentul pentru intervenţiune se reduce laoreacţiune a vechilor conservatori al veacului de mijloc în contra Europei moderne. Sfîrşind, oratorul spune : Dacae vorba să se îmbunâţească serios soarta ţăranilor, apoi să căutăm să ne suim la cauzele reale, să nu ne mulţumim numai cu paliative ci să le vindem moşiile statului, să facem proecte de legi, să le delimităm pământul,să le dăm titlul de pro irietari, se le dam libertatea de a testa, se nu-I apâsâra cu impozite, se res-pâudim nu numai cultura generală, dar mal cu seamă cea agricolă. lAplauze) In acest sens, domnilor, partidul conservator— cred eQ—ar putea revendica pentru dîusul cel mal glorios din titluri, acela d a apăra, de a îmbunătăţi soarta săteanului, fără se atenteze la libertate El, care a fost acuzai de duşman al libertăţilor, astâ-zl sa °e facă apărătorul tuturor conchistelor mur' -fie liberalismului I (Aplauze prelungite) La ora 6 şedinţa se ridică, J. Panu va răspunde azi- T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 8 Decembre 1888. Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinta d-lul general Florescu. "5 senator* faţă. D. Aurelian depune pebiuroul Senatului memoriul oraşului P.oieşti contra portu-rilcr-france. Preşedintele comunică Senatului, că ne' avâud nimic la ordinea zilei, invită pe senatori a trece în secţiuni spre a se ocupa de cele două proiecta de legi aflate în d*li-berare/şi a numi(delegaţii, pentru ca mâine acele proiecte sâ poia fi puse ia ordinea zilei. Ş dinţa se ridică la 2 1/2 ore anunţân-du-se cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de la 8 Decembre 1888 La ora t şedinţa se deşchide sub preşedinta d-lul L. Catargi, fiind faţă 115 d-nl deputaţi. La ordinea zilei continuarea discuţiei a-supra § 3 din răspunsul la mesaj. D. G. Pana având cuvântul începe prin a se ocupa de cestia intervenţiei Stalului. D-sa susţine intervenţia, însă atât pe cât poate fi folositoare claselor muncitoare. Secere închiderea discuţiei şi se admite. Se deschide discuţia asupra § 4 privitor la finanţe. D. A. Vericeanu, având cuvântul cere suprimarea unei fraze din acest §. D. Paladi, susţine proectul guvernului. D. Ghermani, susţine şi d-sa proectul. Amendamentul drlul Vernescu se respinge. § IV diu rospunsul majorităţel se primeşte. § V privitor la justiţie se votează fără discuţie. Tot ast-fel se votează şi § VI relativ la reformele comunale. Majoritatea şi minoritatea convinsă sâ retragă chestiunea poeto-francunlor şi sâ sed s-uti atunci când ea va veni sub formă de proiect de lege. D. DI. Pacu «re cuvântul la § VIII privitor la biserică şi şcoală. D-sa susţine îmbunătăţirea soartoî clerului de mir. D. Viilcrian Ursianu la capitolul armatei, arată că se eheltuesc prea mulţi bani pe fortificaţii şi adele şi că mal bine s’ar da la şcoli. In susţinerea tezei acestei U sa citează pe Arhmi 'de, Leibniz, Maio-resou, Egiptul,Machiavel.Montesquie.u, Napoleon, Brialmont, Frideric II-lea, Gassel şi alţii. R. IV. Ionescu vorbeşte în aceeaşi ces-tiune, [Laora Hişedinţa urmeaza). CURTEA CU JURAŢI 9 Afacerea teranilor resculati din comunii Slefaiicsli Curtea e compusă din dd. Cerkez preşedinte şi din dd.Zamfirescuşi Mim» judecători asessori. Fotoliul Ministeriulul public este o-cupat de d. Procuror genoral Burada, asistat de d. procuror Sfetescu. Comisia juraţilor compusă din d-niî Ciurea, T. T»ciu, Nedelcavici Stamate, Tabacovicl, Hristache Conslantinescu, Mihâelescu, Pascu, Colţescu, Zsdări-ceanu. Apărarea e representată prin dd. C. Disescu, N. Fleva, Miile, Dărâscu, Gâ-nescu şi Stănescu. Acuzaţii sunt în număr de 10 şi a-nume C. Zamfir, Radu Zamfir, Neagu Dinu. C. Dumitriuzis Trohan. I Spini, M. Dinu, C. N. Bondoc. N. Taior, St. Stan, B. Iancu, M. Biciti, T. loniţâ, I. Andreifi, M. Puraschiv, B. Grigorie şi Ion Tudor. Cei 6 de la început sunt inculpaţi ca au comis faptul de omor, prevăzut de art. 225, 234. Iara cei-i’alţt că aii comis faptul prevăzut şi penat de art. 354 combinat cu art. 40 c. p. D. N. Fleva se declară apărător a! ţăranilor răscul ţi. D-sa proieitâ contra refuzului ce a Întâmpinat din partea d-lul procuror general de a se consfatui cu acuzaţii. D. Procuror general răipunde, câ d. Fleva ne fiind d-clarat de acuzaţi ca a-părator, nu a putut da autorizarea ct-rutâ. D sa cere să se suspende şedinţa pentru 3 ore, pentru ca d. Fleva să aibâ timpul acum se selntrejţie cu acuzaţi’. D. N. Fleva refuzejdcând, că aceasta e o manoperă pentru a împiedica judecarea în sesiunea aceasta. D. C- Disescu cere conexarea tutu lor proceselor de răscoală. D-sa arată prin-tr’un lung discurs, câ ast-fel s’a procedat în Franţa la 1870 când s’a răsculat 3 comune. D. Procuror general se opune la a-ceastă conexare. Curtea respingea cererea de conexare. Se procede la chemarea martorilor. Se citeşte actul de acuzare. Interogatoriul Acuzaţilor Costache Zamfir.N’am dat în primar, când am vneit, am găsit lumea adunată la Stancu Bekeanu, am stat în drum. Radu Zamfir neagă de asemenea. C. Trohan z ce câ a fost la lucru la via lui Sava Vasiliu. D. Preşedinte. De ce al mărturisit la instrucţie ? Acuzatul fiind că am fost bătut la instrucţie. Manole Dinu neaga de asemenea că ar fi luat parte la răscoală. După instigaţia d lor GanescuşiMile, acuzaţii spuu câ el au fost bătuţi da d. Tâtaranu judele de instrucţie. D. Tatăranu, care e de faţă, întreabă pe acuzat: cine te a bătut, eu ? Acuzatul. Da. D. C. Miile. Cere să se ia act de a-ceasta declaraţie. D. Procuror general dec’ară, cărnii toţi au mărturisit la instrucţie, şi câ a-cest sistem ciudat de a se acuza membrii parchetului de bătae la instrucţie, e trist. Acuzaţii pot spune adaogă d. Barada, cişieu i-am bătut, eu care nici nu mă aflam la post atunci. Interogatoriul celor-l’alţi e aproape identic, acelaşi sistem da denegaţie, şi de acuzaţiuni la adresa parchetului. Acuzaţii In majoritate ţigani vor besc cu toţii de o dată. Unul din acuzaţi anume G. Bondoc şeful de garnizoană plânge şi spune : Tot satul a fost... era voinţa ţârei se fie revoluţie !.... Se suspendă şedinţa. La redeschiderea şedinţei se procede la ascultarea martorilor. i\ae Iîolovaneanu Spune ca la 28 Mutie s’a pomenit cn Costache Zamfir, Neagu Dunea, Manole Dinu, Dinu Zanfir, George Radu şi alţi săteni pe care nu-î cunoaşte, câ vin la d-sa acasă, toţi armaţi cu ciomege. Martorul care e perceptor fiscal, a eşit afară şi a întrebat p3 oameni ce vor. Ef i-au respuns. . «Am venit să te luăm hoţule ca să meigi la primărie şi să citeşti o hârtie care a venit de la guvern şi prin care se spune că dişma s’a redus la 1 din 10, şi să se împartă porumb». Ajuns la primărie, unde a fost adus In ghion-turl a fost arestat într’o camera unde era şi primarul Iliescu, care era bătut crunt. In urmă ei au lăsat de caraula doul oameni şi afi plecat cu toţi la moşia d-nel E iza Filipescu unde aQ spart totul. In urmă eî s’aQ întors şi au luat pe primar ia bătaie. Acuzatul Toader la lovit cu capul de masă. Un altul a zis: «Scoteţi’l afară şi omorîţi’l că în casa nu e loc.» Martorul istoriseşte apoi cu deamă-nuntul cum a fost bătut şi luat cu da-a sila, şi dus pe la mofia lui Stancu Be-chcanu şi unde s’a Întâlnit cu o companie de soldiţ', vre-o 30 recruţi, care erau comandaţi de un căpitan. Căpitanul oprind oamenii le-a zis. «Staţi băeţl 1 ce vreţi ? liniştiţi vă daţi o petiţie, şi aşteptaţi să vie ordinul de la Bucureşti.» O'tnenii au promis să se astîmpere Martorul istoriseşte cu deamănuntul apoi cum a omorât pe primar, cum căpitanul şi compania n’aQ putut face nimic până ce a doua zi a sosit d. jude câtor Tatâranu cu 2 companii din Tunari. Acusatul Costa/ce Zamfir neagă cele ce spune martorul. www.dacoromanica.ro Doi domni juraţi pun următoarele 2 cestiunl. 1. Ai autit cum îl tortura pe Primar? Resp. Da. 2. Acuzaţii sunt plugari ? Mart. Nu, n’au pământ. D. N. Fleva, pune martorului 2 chestiuni. 1. Ce om era primarul ? şi ce necaz avea sătenii pe dânsul. Resp. Nici unul de cât că e finul d-!ul St. Bechianu. 2. AI declarat la instrucţie tot ca azi? Resp. da. D. N. Fleva mal pune şi alte cestiunl din care una e foarte curioasă. Ai ales vr’o dată delegat prin fraudă pe un domn Ciocaneli inspector de poliţie? Respuns. Da, am alss pe mai mulţi. D. C. Miile pune asemenea o mulţime de cestiunl din care unele fără nici un interes. D. C. Disescu pune cestiunea daca nu e adevărat ca martorul a spus acuzaţilor câ a venit un ordin de porumb din Bucureşt ? Martorul, respunde nu. Martorul Marin lonilzn spune ca in cârciumă, Manole Dinu ia spus se meargă se spue primarului (câcl el era slugă la primar) că are să’l trântească ca la Afumaţi. El istoriseşte apoi întocmai ca martorul precedent cum a fost ucis pri-inirul. Densul arată chiar pe aceia din acu-sati care ’l loveau mal tare. aceştia sunt: Manole Dinu, G. Zamfir şi Neagu Duna. Aceştia sunt chiar aceia cari au început a lovi. D. Fleva. Numai oamenii aceştia au fost la Primar? Martorul. La urmă a venit tot satul, la început însă numai aceştia care sunt aci. Martorul Xicolae Dinu declară ca nu ştie nimic. Acest martor e aproape idiot, el respunde la toateîntrebările: nu ştiunimic. Martorul Pauu Andrei A fost pus cu de-a-sila la caraulă la primărie, Primarul a fost omorât de acuzaţii de faţă, de care însă anume nu poate se ştie. Spanu avsa bâţ 1d mână. Martorul George Ghilza Face un tablou oribil al stăreî în care se afla primarul cu câte-va minute înaintea morţei sale. Martorul arată pe toţi ţiganii ca aceia cari au luat parte la omor. (La ora 6 desbaterile continue) Hotarâreâ înaltei Curţi de justiţie Astâ-zî 7 Decembre anul 1888, fiind ziua hotârită pentru pronunţarea deci-siunei în privinţa acusaţ'd aduse contra generatului în demisiune Anghelescu. Curtea deliberând în numele legei şi al Consti-tuţiunei pentru motivele ce sevor arăta, asupra primului cap de acusaţiune decară pe d. Alexandru Anghelescu fost ministru de resbel, culpabil că în această calitate a luat mită de la comisionarul Rroadwell pentru a da comanda încrucişetorului «Elisabetlia» casei Amstrong. A juromîntul cuvenit. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Paris, 20 Decembre. — Ziarele n emit nici o prevedere asupra urmări lor şedinţei de erl la Senat. Adoptrrea moţiunii Say este consi deratâ ca neprobabilă, EPOCA — 9 DECEMBRE CASA DE SCIIIMB 613 I. m. F E R M 0 Stradu Lipscani, IVo. 2Si Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Qur s u 1 B ucur eşti 8 Decembre 1888 I 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua i 0/0 Oblig, de 6-tat C 0/0 Oblig, dest.drumde fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Soris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 n/0 Scris func. urbane 6 oiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi b 0/o împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinuţii Cump. 94 04 96 107 96 1/2 106 1 2 1O1 1 li 93 3/4 82 84 230 55 1025 240 zzO 8C 4 1 2 208 Vend. 64 1/2 «4 1/2 96 1,4 107 1/2 97 107 102 1 2 94 1/4 82 1/2 84 1 2 235 60 H >35 250 230 90 5 209 NE MAI AUZIT DE EFTIN ! ţ|C‘ b£o 1061 INDUSTRIA NAŢIONALA Soson galoşi cu lac rusesc. . . . Lei 10 Soson galoşi cu pele de vacs . . . Lei 9 Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9 LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE mm Bucureşti, Calea Calarasilor No. 136 si 138 DEPOUL LA P. COCORIDIS „LA ORAŞUL ATHENA“ STRADA GAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FABRICEI. mommaom-sBmm iO o HH g CC O H O < m H < u io io FONDAT IN ANUL 1852 LA ROUNITUL MAGASIN F.BRUZESS1 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si unmaredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1048 FONDAT IN ANUL_1852r oi G< O r1 > < i—i o H O CC 1—1 M 04 oi Casa fondata în anul 1837 J. RESCH & FII Bijuterii si •louilleri Curiei Al. It. Hcgelui Carul I REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI IIORLOGERIE PATEK PHILIPPE & C-NIE DIN GENEVA şi al manufactureî de argintărie CHRISTOFLE & C-NIE DIN PARIS No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36. 1063 CASA UE SCHIMB 805 MOSCU N AC H M I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrxe Ghika Sir. Liptcani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-llomdnia) Q ucuresti Cumpără si vinde efecte publice 8i face ori-oe schimb de monezi Cursul pe ziua de 8 Decembre 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur. „ C. F. R. las! Municipale r. ,.' Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale „ ,, urbane II II M « »* I» Obi. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. Iîo Ici] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur conlra argint sau bilete Florini Wal- Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ ltaliane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 94 94 95 3/4 «3 3/4 230 106 3/4 9651 106* 101 93 3/4 s* it 29 60 17 4 75* *07 124 100 99 256 94* 94* *454 234 107* ?« 3/4 107 <02 94* 82 7t «0 31 ii 21 i 2(9 12* 100*4 100 260 CA JX J-m COIMSTHUCTOR DE MORI BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA CQLTEI49 MORI, FABRICI DE SPIRA,- FABRICI DE LEMMRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Maşini de aburi, Turbine, Bonte hydraultce, Deposit de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul. Pietre «ie Moara. Instalatiuni de lumina electrica. Fabricntiune de curele de piele. (Cataloage şi Preturi corente la cerere gratis şi franco) 1054 COMPANIA GENERAL A DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) No. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTSLSRE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTOBl HYDRAULICI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, T U 13 U IFt I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 REDESCHIDEREA HOTELULUI IIE IUI Ml f:stulhotellabes STRADA LIPSCANII 8, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi tori şi foştilor mei clienţi, ca am redeschis sus numitul hotel, situat lu centrul capitalei, restaurat st mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau far a pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant in liotei cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mfi ouora cn vizitele d-lor si sper că vor ti pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, III. YVeinbcrger fostul antreprenorul hoteluluiEnglitera. 1. (MAGME DII GAZ DE BECAREST In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi să inveliască comptorii cu o pătură de pâslă sad de lână pentru a evita congela-ţiunea apel ce conţine. Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru 1 comptor de 5 Becuri de la 4 până la 8 iitrurl Pentru 1 comptor de 10 Becuri de la 5 până la 10 iitrurl 20 Becuri de la 10 până ia 30 Becuri de ia 15 până la . 40 Becuri de la 20 până la __ Pentru 1 comptor de 200 Becuri de la 10J până la 200 iitrurl Pentru 1 comptor de 50 Becuri de la 20 până la 40 Iitrurl Pentru 1 comptor de 60 Becuri de la Pentru 1 comptor de 80 Becuri de ia Pentru 1 comptor de 100 Becuri de ia Pentru 1 comptor de 150 Becuri de la Pentru 1 comptor de 400 Becuri de la 175 până la 250 Iitrurl Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază după locul mal mult sad mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni. 00 DIRECŢIUNEA Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de 20 Iitrurl 30 Iitrurl 40 Iitrurl 30 până la 60 Iitrurl 40 până la 80 Iitrurl 50 până la 100 Iitrurl 70 până ia 140 Iitrurl •X- ‘X®X' "X* * PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE X MARELE M AGASIN ORIENTAL X X • X BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI, 46 ,M«BE ASOR’IMENT DE COVOARE PsOVENINO DIN PersiaKorasan-Ferachan. Turcia, Smyrna-Koula, Ouchac, Jor-dcs. Daaiston, Somac. Bulcara, Belujistan, Ilerat, Zili, Chetde, Kivchir, Torc oman etc. etc. MARE fS RTIMENT DE PORTIERE Şl PERDELE DIN Djidjimes, Caramaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc. Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea do 4 metri Înălţime, intorcându-me diD lungul meuvoiagiu din Orientam onoare de a enunţa pe onor. clientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demen-siunile cu preturi excepţional do reduse. 932 X m x X m x X ®Xi -X®X' Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL V1ENA ALAVILLEDEVIEKNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinaute al soliditate arma- toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile ei lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. CiorapideDamesiDomnide Fii d'Eoosse, de bumbac, de lâna si de matase- Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. l»r. G. Jseger. Gulere si manşete de olanda ultimu tason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Gataloou nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face ce- rere. LA ORAŞUL V1ENA Calea Victoriei, Palatul «Pacia-lloiiiania» vis-â-vis do Socec :x®X: :x© x CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cei mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a oa bolnavilor, cea mai deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cei din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12-6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneuti în inst tut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu câutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut. Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru liydoterapie. (890) Director, V. Lănţeicu 5 I x«x Xd i TURNATORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC No. 59 si 34 ksis, Strada Isvor, No. 59 si 34 h>is Acest atelier llind prevăzut de toata accesoriilo cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe Sntr’un mod solid şi prompt. Se ese-CUtă şi se află în depoul Atelierului mecanic.: F* O IVI F* IE DE rmm sssTSSfisiLS ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB TUBURI SPECIALE PENTRU Latrine accesoi si Scurgeri cu f Bsoriiic lor f CAPACE pentru HASNÂLE SGHI aBURI FONTA © 51J! M. ÎS S Î3 T & ? J5> GRILAJ E BORNE FGNTANI PILAŞTRI si CANDELABRE ummrnm DE GOBORIRE LI fi URI PENTRU AŞEZAT LA FONTI NI CO. 0ANE PINTRU CLĂDIRI Italici tic gradina si Furnituri, fnslsilalitini complecte «Ic Ilai si Conducte dc apa Cu stimfl, liFILIIUAF.lt 082 Strada Isvoru IST o. 59 Strada Politiei, No. 4—0 Stabilimentul de băf este deschis în toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Morţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. 9 EPILEPSIE Boala re/ju'ulapdn’acum Ţara leac, EPILEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoa- [ se suin vindecate de mine cu de-1. săvârşire, dupâ un procldeu nou [; în cel mal scurt termen şi sub | garanţie. A se indica etatea şi durata bo&lel. Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra tri-milere) sumei de 25 franci de Clist. .1 Seehmim Berlin 139, SChcenhauBor allâe 139 PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAU kSIAUL PIUMUL IOAO.VT » ItLCUHESTl LA AI1EVAKATA Strada Şelari No. 9 Soson galoşi. «Ic uclc, «Ic cauciuc pentru barbati, danie dc lei !).7S ai i>. STEA ALBASFRA Strada Şelari No. 9 Bocanci IC» gir rosti veritabile pentru barbati lei iii, i'i, • <»- Pentru bar iti G, tl, 7, 8. «ibric dc vacs dc Ver-niatia,fasoane engle/.esti si chinezeşti dc lei IO, ’ II, 12. ROG ASE NOTA BINE STRADA ŞELARI N°' 9 LA tialosi dc cauciuc pentru barbati. dtiuic si copil dc Ici G.7G si G. ADEVARATA STEAOAALBASTRA 1027 Cu stima, l>. MFSCHFLSOHN '. V" lî3a, ri XipografiM Ziarului „Epoca" Tipărit cu cerueula Cb, l.orilIeux-(jlc Pnris www.dacoromanica.ro O irant reepousakil \ . 1*. Glieui ghlu