ANUL IV No. 918
A DOUA EDITIUNE
fcutifci nu .rrr-ihr'inin
JOI S (20) DECEMBKE 1888
N’JMERU L 15 BAM NUMERUL
AltOXAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a pie-carei luni si se plătesc
TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Racnresei: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandaln poştale.
Pentru I an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. tn Streinetate: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale
pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
NUMERUL BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A\U\CIUIUI.E
OIN
ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Abdice llavas, PlacedelU BOUTSC, 8
Anunciurl pe paR. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
L.\ PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. uumerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
A VORBIT UN LIBERAL DUHUL
D1SCIRSIL HULI GR. PEUCESCU
INSTITUTUL DE FETE
I. OTTETELESEANU
sun Hm m
D. G. Panu are un mar8 păeat când vorbeşte, dar mai cu seamă când scrie.
Cu dimnia-sa discuţia cuviincioasă este aproape cu neputinţă, căci abia ai spus doue vorbe şi d. Panu, îndată ce nu eşti de părerea sa, îţi spune că eşti ignorant, şi în cel mai bun caz, atunci când vrea se fie politieos, îţi spune că nu eşti în curent cu ştiinţa, care a mers înainte, şi că numai d sa şi teoriile sale sunt aidoma cu ultimile concluzii ale unei ştiinţe, care,întru cât estecunoscutâ numai ded-si,te pune la crâncene îndoeli.
Faţă cu un aşa metod de discuţie, polemicacu d Panu devineun ad-ve-rat martir, căci ori taci şi înghiţi insolenţele sale, pe care nimic nu le justifică, ori dacă te hotărăşti se i respunzî, fără de voe eşti silit se devii pedant şi grosolan, pentru a’l a-duce la simţul realităţei, la înţelegerea mai deplină a mersului ştiinţei, şi prin urmare a valorei şi a competinţei sale personale.
Gălăgia pe care şeful radicalismului o face în numele ştiinţei, ia prea mult formele şarlatanismului pentru ca se nu fim nevoiţi a restabili din când în când lucrurile şi a reduce pe acest burduf umflat, nu de ştiinţă, ci de pretenţii, la adevărata sa valoare.
Ast fel, dacă, între toţi publiciştii din ţara aceasta sunt mulţi, foarte mu!ţ: nep'icfpuţi în ştiinţele economice, cel mai nepriceput este de sigur q. Panu. Un tener ajuns socialist prin cine ştie ce împrejurări, ori cât de mititel ar fi calabalîcul seu ştiinţific, ori din ce soi de şcoală secundară ar fi eşit fără se o sfârşească, tot a citit şi el, dacă nu în Întregul dar cel puţin în parte literatura economică socialistă. Alţii care susţin organizarea actuală socială, şi dec' teoriile adeveraţilo" e-conomiştî, au pentru ei, chiar cînd n’au citit mult, acest argument, tot d’a-una mare, pâne la o decisivă probă, argumentul lucrului care se justifică prin faptul că ecsistă, cu consimţimentul imensei majorităţi a societăţei şi a marilor sale insti tute de cultură. D. Panu care are pretenţia de a fi şef de şcoală şi mare reformator, n’are nici scuzele acestora şi nici măcar atâta literatură economică rât un socialist, or' un tânăr mediocru, adversir al so cialismului.
Aşa d. Panu care îţî vorbeşte ou dis preţ de vechia (?) ştiinţă economică care trateazs de sus pe Adam Smidl; şi pe I. B. Say, aceşti mari fordi torî, ai ştiinţei, îi cunoişte numai din auzite, tot cum cunoaşte şi pe scrii tori socialişti. Despre AdamSnidt ştie numai că are alta părere asupra valoarei de cât S y şi despre Ilichar-do ştie că a formulat o teorie a rentei pe care a critic it’o Bastiat. Cum n’a cetit pe Siyşi pe R'chirdo, n’a citit nici pe utopistul Marx sau pe La-salle şi toată ştiinţa sa este o ştiinţă de rezumate.
Când acest domn vine şi ia peste picior pe d. L»»hovari pentru că a citat pe S«y şi când rîde de legile economice pe care le crede schimbătoare ca şi ştiinţa, d. Panu ne face milă, şi d. Nădejde, socialistul şi utopistul, s’a arătat mult mai priceput şi mai în curent cu ştiinţa de cât teribilul d. Panu.
Ne ecsplicam.
D. Nădejde a spus că consideră societatea ca un organism care nu se poate transforma dintr’o zi într’alta şi a recunoscut că acum trebue să respecte principiul proprietăţeî individuale.
Gând d. Panu vine şi să răsboeşte n contra «legeî ofertei şi cererei» este în afară chiar de şcoala socia-istă pretinsă ştiinţifică, care recunoaşte că atâta vreme cât va ecsista n liniile sale cele principale numai, o^ganisaţii actuală, legile recunoscute de ştiinţa economici îşi vor produce tot-d’a-una efectele lor. In a-cest sens sunt inmutabile toate legile naturti: Când cutare cauze ori împrejurări sunt în presenţă, tot d auna efect-le vor fi aceleaşi, şi deci n acest sens toate legile naturei sunt inmutabile.
Prin urmare când cineva vorbeşte n actuala stare de lucruri de legea ofertei şi cererei ca de o lege fatală, este în limitele şlinţe;, şi la adăpost chiar de controversa socialista, iar când vorbeşte ca d. Panu este un ig-norent, nu numai dupe economişti, ci » hiar şi dupe socialişti.
Din alt punct de vedere d. Panu n’are drept să desprcţuiască pe Ssy şi pe Adam Scnidt şi po cei care’i citează, când e vorba de legi'e stabilite de ei, dupe cum n’are drept se batjocorească pe Newton când se vorbeşte de gravitate şi pe Laplsce câodse vot b iştede origina sistemului solar. Ş’apoi unde este ştiinţa eco-nocrica cea nouă a d-lui Panu? In c&ţi-va utopişti socialişti, sau în doi trei economişti germani, care scriu sub dicteul prinţului de Bismark şi lauda a-tot-puternieia statului ? In timpuiile de tot din urmă trei mari scrii ori Europeni s’au pronunţat contra intervenţii Statului, şi anume filoso'ul Spenor, istoricul Taine şi Economistul Lcroy Baulieu.
Moralitatea acestui articol este: că e bine se fii mai modest când ştii puţină carte, şi deci:
«Botul pe labe».
Belgrad, 17 Decembre. Preşedintele tribunalului, d. CristicI, fiul preşedintelui consiliului, e numit şof de secţiune la ministerul afacerilor str&lne.
Berii»», 17 Decembre. «Gazeta Germaniei de Nord» declară că actualmente guvernul nu proectează alte modificări tn organisaţia armatei afară de acelea care aii fost deja presintate Reichstagului.
Londra, 18 Decembre. Camera comunelor.— D. Gladsfone critică intervenirea erigkzască la Suakim. E zice că e nedrept de a face să se plătească chel-tuelile pricinuite de această expediţiune, căci Suakimul este nefolositor Egiptului. El srătueşte tn sfârşit de a se negocia cu Arabil.
Sir John Morley propune din partea sa de a se reduce tratamentul lui Sir Baring, ca o protestare tn contra politicei engleze tn Egipt. Această moţiune e respinsă cu 165 voturi contra 76.
Berlin, 18 Decembre, împăratul a făcut erl Comitelui şi Co-milesel de Benomar o visită de congediu care a ţinut aproape un ceas.
Vicna, 18 Decembre, împăratul a ordonat ca Curtea să ia doliul pentru şease zile, cu începere de la 18 Decembre, cu prilegiul morţii principelui de Carignan şi pentru 12 zile eu prilegiul morţii Ducelui de Hessa.
Viena, 18 Decembre. Fostul ministru, Comite Leo de Thun, a murit.
TE LE GRAME
AGENŢIA IIAVAS
Londra, 17 Decembre. «Standard» crede că camera a lucrat cu înţelepciune neinlervenind în cestiunea Panamei, căci tn caşul contrarid, America ar aplica doctrina Monroe.
«Daiiy-News» crede că Statele-Unite vor trata cu compania pentru slerşirea Canalului.
Paris. 17 Decembre. Partisanil companiei de Panama lucrează pentru a forma o nouă societate care ar termina canalul.
Londra, 17 Decembre. Camera comunelor.—Sir Fergusson res-puozâod lordului Churchill, respinge i-dea de a părăsi Suakimul şi do a negocia cu Arabil. Acăst» ar Ii o retragere ned> muă şi de natură a distruge prestigiul Engli-terel. Sir Fergusson se îndoeşte de prinderea Iul Emin-tî y şi a iul Stanley, şi crede că e numai un vicleşug al Mah-diulul.
Pctersbarg, 17 Decembre.
Baronul de Jom ni a murit.
Belgrad, 17 Decembre.
Resu'tatele deja cunoscute ale alegerilor indică ca aleşi 504 radicali (?) 86 libe rall, 4 progresişti, 19 candidaţi care n’a-parţin nici unul partid.
Belgrad, 17 Decembre.
Ştirile privitoare la o criză ministerială sunt cu totul neîntemeiate.
exemplele ce dad nu sunt de cât copil dupe acele ce au rămas ne date.
Ce a făcut autorul cionicelorîn chestiune ? A. luat toate traducerile franţuzeşti din româneşte, cuvânt cu cuvânt, ă la Cucoana Chiriţa, pe care le am auzit de sute de mii de ori încă pe când eram la şcoală şi le-a pus în gura Iul Buşilâ şi Piesoilă.
Capra deia trăsură, tradus prineâeure; cai verzi pe pereţi, tradus prin chevaux verts sur le mur; nu te fasoli, prin ne vous harieotez pas ; Doamna Bălaşa prin Madame IJălascha, cocoşul de la puşcă prin coq du fusil, şi aşa mal nainte în-tr’un spaţiu de aproape doufi coloane, sunt glume învechite şi putrezite, sunt glume eşite din creeril altei generaţiunî chiar de cât a noastră, sunt în sfârşit glume care se pot întinde cu cotul şi nu sunt în absolut nici o legătură cu subiectul principal.
N’au nici raţiune de a începe, nici raţiune de a se termina.
Smgura moralitate ce reese din a-ceasta critică e cea următoare : «Când te-aî botezat Joben, nu face sâ scrii ca în vremurile când purtai işlic. Dacă al schimbat ce aveai pe cap, schimbă şi ce aveai în cap 1»
Aga.
0 U H 0 L
Când citeşti scrierile unul autor sau când asculţi cuvintele ce rosteşte o persoană cu care stal de vorbă, ţi se întâmplă adesea sS resimţi impresia că autorul sau persoanaîn chestiune, sunt oameni cu duh.
Dacă te-ar ruga Insă cine-va sâ’I tălmăceşti pentru ce anume găseşti că a-cea persoana are duh, ţi’ar fi negreşit greu de tot să facioanalisă complectă a acestui cuvânt, o descriere desăvlr-şită al acestui dar al naturei.
Simţîtnsâ că duhul la cel ce scrie şi la cel ce vorbeşte este darul de a pricepe lucrurile într’o clipă, de a le exprima într’un chip ales, iscuţit ; simţi, precum z:cea Rivarol, că duhul este facultatea care vede repede, luceşte şi loveşte.
Atunci când In scrierile sad In cuvintele unui om, întâlneşti aceste trei facultăţi, z c de dânsul că este înzestrat cu ac^stdir al na'urel.
Cea ce se c re însă mal pre SU3 de toate de Ia omul pe care ’l numim om cu duh, este ca, atât în scrierile cât şi în cuvintele sale să fie el tata coDilulul ce ne înfăţişează, şi acest copil sâ nu semene cu toţ’ copil ce întâlnim zilnic pe pod, căci altminterea pro Jucţiunea intelectuală a autorului nu merită sâ ne atragă nici auzul nici privirele.
Unul om cu duh îl cerem o produc-ţiune individuală care sâ nu semene cu cele l’alte producţiuni, cacl numai ast-fel poate fi stăpân pe noi.
Neapărat că nu este nimic nod pe pământ, neapărat că tot cea ce se zice astă-zî, s’a mai zis de sute de ori; dar acel lucru vechiu trebue spus sub o formă nouâ, atrăgătoare, ca să’şi poată face drumul Înainte şi să nu ne lase indiferenţi.
Aceste cugetări îmi trec prin cap de când am citit în Voinţa Naţională o serie de cronici cu pretenţiuni sarcastice şi caraghioase în contra domnilor S-natori B îşilâ şi Plesmlâ.
Mărturisesc şi eu că aceste douâ nu me, mal ales împreunate, dau o rimă bogată ce are darul de a’ţi aduce su-rfsul pe buze, şi te predispuu se asculţi cu ceva veselie ceea ce are sâ’ţl istori sească autorul tn privinţa lor.
Dar Îndată ce al început sâ citeşti câte va rînduri, observi că copilul ce’ţi înfăţişează autorul, nu este al s<J0, este al altuia, e luat de suflet şi luat de suflat fără consimţimântul nimănui. O adevărată răpire de minor.
Şi delictul acesta tl sevârşeşte Jobenul de la Voinţa Naţională de trei ori, nu o singură dată.
N’am de gând sâ reeditez aici toată prosa în chestiune; totuşi voi da câteva exemple care vor'fl de ajuns, căci
nu este alărurî cu doctrinad-lui Blaramberg.
Unii au şi început se părăsească titlul de liberal şi se caută un refugiu în alte formaţiuni politice, pe care le scot acum la iveală pentru trebuinţele causei.
Aşa iată ce ne spune Im Liberte Roumaine despre d. Tache lonescu: «.... mai mult democrat de cât liberal, ţinend de acea noua şcoală radicală care este mai puţin înaintată de cât a d-lui Panu şi care s’ar putea numi şcoala progresistă democratică....»
Prin urmare lucrul e lămurit. Nici liberal, nici radical, ci un fel de ceva care «s’ar putea numi,» dar nu se numeşte.
D. N. Blaramberg a făcut acest bine imens, că a pus în vază ideile liberale şi a făcut pe auditor se observe distanţa între un liberal cons-cient şi unul de contrabandă.
A VOOT UI LIBERAL
Dupe ce auzirăm atâtea erezii, care numai liberale nu sunt, din gura a-tâtor oratori liberali, ne fu dat în sferşit se auzim pe un adevărat liberal, un liberal eonscient.
D. N. Blaramberg, în cuvîntarea rostită Luni la Cameră, ni s’a pre-sintut ca un liberal care nu vorbeşte de liberalism din auzite şi care ’şi dă perfect seamă de teoriile liberale.
In toată cuvîntarea sa, d. N. Blaramberg a confundat pe falşii liberali, şi le-a arătat care sunt ideile liberale.
Apărător al doctrinei neinterven-ţioniste în materie economică, d-sa a sros concluzii cu totul opuse celor trase de d. Tache lonescu şi de alţi liberali, care eu afirmat nici mai mult nici mai puţin, de cât că liberalismul e intervenţionist şi chiar că nu mai există liberali neinter venţioniştî.
Un alt punct asupra căruia d-sa s’a deosebit nu numai de liberali, dar de mai toţi membrii minoritâ ţel, este în privinţa constituţionali ţâţei guvernului de la 12 Noembre 1888.
in adevăr, pe când mai toţi oratorii oposiţiunei de o potrivă au atacat acest guvern pe tema că e re gim personal şi neconstituţional, d. N. Blaramberg a rostit f. aza urmă toate, care nimiceşte toate acuza-ţiunile aduse de colegii săi :
«Cum să nu fie guvernul acesta constituţional, când văd pe unul din leaderii unui partid pe banca ministerială şi pe cel Talt la preşe-denţia Camerei?»
Asupra libortâţei alegerilor, d. N. Blaramberg a făcut iarăşi o declaraţie franca şi leală, că ele au fost libere. Cum rămâne cu învinovâ ţirile minorit» ţ^i, care gtseşle că a-legerile au fost acum tot atât de pătata de ingerinţe, ca şi sub regimul colectivist ?
lata dar trei mari puncte asupra cărora d. N. Blaramberg s’a deose-b t de colegii săi din opoziţiune.
Ceia ce este caracteristic, este faptul că aceste cuvinte vin de la un liberal convins şi statornic.
Negreşit că pe când noi îi aducem omagii pentru lealitatea decla-raţumelor sale, membrii minoritâţei trebue să se simţă într’o situaţie foarte încurcată.
Şi nu numai că trebue, dar chiar au Început să vadă că locul lor
DISCURSUL
DLUI GR. PEUCESCU
(Şedinţa Camerei de la 24 Noembre)
D. Gr. Peucescu: D-lor, am cerut cuvîntul şi am vemt la această tribună pentru ca sâ arăt însemnătatea ce pun eu pe cestiunea care este în desbatere.
D-lor, această cestiune este cea mal însemnată ce se recomandă meditaţiu-nilor d-voastre; e cestiunea de a şti care e starea economică asăteanuluî nostru, cari sunt căuşele acestei stări economice, şi care sunt îndreptările ce trebue să aducem ? Aţ< vâzut tabloul negru ce vi s’a făcut de către d. Dobrescu de la Argeş, tablod comolectat de d. N. Io-nescu; aţi auzit ideea ce se susţine: ca miseria a fost causa rescoalelor de astă-zl. Nu void sâ mâ pronunţ în a-ceastă cestiune; ceea-ce este sigur, este că, starea sătenilor noştri, starea economică a sătenilor este foarte rea şi că este momentul sâ ne ocupăm de ea şi sâ râspundem la această întrebare : de unde vine această rea stare economică ? ca să putem răspunde la cea-altă întrebare : Ce este de făcut ca sâ tămăduim această stare de lucruri?
D-lor, dif.-riţl oratori, cari au luat cuvântul înaintea mea, ad căutat sâ răspundă la întrebarea de a se şti cari sunt căuşele stărei de miserie în care se găseşte ţ5ranul nostru ; aţi auzit mal ales pe d. Dobrescu de la Argeş, care v'a spus diferitele greutăţi pe care le întâmpină, şi d-sa a enumerat una câte una diferitele greutăţi la cari e supus.
Vi s’a spus: E exploatat de proprietar; legea rurală se aplică râd ; e exploatat de administraţie. Ar fi putut s5 mai adaoge că ţăranii noştri!,din nenorocire, se exploatează şi între dânşii; cei mai abili, cei mal inteligenţi, exploatează pe ceî-l’alţl, şi nu sunt rare caşurile când vezi tn sate câţl-va oameni lucrând câte 50, 60 de pogoane, fără să pună mâna pe coarnele plugului, fără să lege un snop de grâd.
Ar fi putut să adaoge încă că în Moldova există exploatarea ovreilor, da care n’a vorbit nimeni, şi care cu toate astea merită să fie luată în consideraţie merită a ne preocupa.
Orl-cum ar fi, iată cari sunt căuşele cărora se atribue starea cea rea a ţăranului nostru.
După părerea mea, acestea nu sunt cause, ci sunt efecte, şi ed sm luat cu-vântulcasă mă întrebcareecausa principală care a 8dus această stare de lucruri ; causa care face ca ţăranul să fie exploatat?
Vi s’a presintat ţăranii ca o turmă de of, înconjuraţi de lupi din toate părţile, de alături, din sus. Primesc comparaţia, şi vid să mă întreb, de ce această turmă de oi e încnngmratft numai de lupi, da ce toţi aceia cu cari sunt tn contact s’au transformat în lupi? Pre-tindeţi că proprietarii şi posesorii, a-rendaşil, exploatează pe ţărani. E adevărat că proprietarii şi posesorii exploatează pe alocurea pe ţărani, dar pentru ce? D. Dobrescu Argeş v’a dat răspuns la această întrebare în mod
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 8 DECEMBRE
foarte scurt: Cum vreţi d-voastre, vfi zicea d. Dobrescu, ca o brută, cum e tiranul nostru, sfi poată lupta contra proprietarului, care e înarmat cu toită puterea care ’I da averea, învăţătura, viclenia? Iată care e causa, a spus d-sa: Ţăranii sunt prea slabi economiceşte ca sfi lupte cu proprietarul.
Mergem mal departe. Pentru ce sătenii sunt exploataţi de administraţie ? Vi se spunea că primarul torturează pe săteni, ’i pune sfi lucreze pentru el, face din el tot ce vrea, ’l exploatează în tot felul, şi aceasta fiind ca şi primarul la rândul Iul împarte cu autoritatea superioară. M6 întreb dar, pentru ce primarul, pentru ce consiliul comunal ’l exploatează? Răspunsul, fără îndou-ială, nu va fi anevoe de dat: Pentru că pot să exploateze, pentru că găsesc materie de txploatat. (Aplause).
Sătenii noştri sunt prea slabi politiceşte ca să se apere contra autoritâţeî.
întreb, d lor, mal departe : Vi se vor biacât de râd se aplică legea rurală, şi e adevărat câ în aceasta lege figurează un articol care e singura causâ pentru care într’o mare parte a ţârei nu s'a a-plicat; voesc să vorbesc de art. care zice că în moşiile unde există învoell particulare legea rurală nu se aplică.
Iată partea care se lâsase şi pe care s’a strecurat toate abusurile ce s’ad săvârşit la aplicarea legel rurale*
Toţi oamenii abili, toţi oamenii inteligenţi şi vicleni, s’ad opus la împroprietărire sub cuvent ca ab învoell particulare şi mulţi au isbutit să înlăture aplicarea lege! rurale.
D. M. Kogâlniceanu: Cum zice legea ?
D. Gr. Peucescu: D. Kogâlniceanu mă întreabă prea mult. Eu nu am textul legel dinaintea mea, ’i spun numai înţelesul. Dacă vrea să vază chiar cuvintele, rog pe d. Kogâlniceanu să citească legi a rurala.
Vi s’a spus că în Moldova clacaşiî au fost goniţi cu totul după unele proprietăţi, ca să nu ’l apuce legea rurala făcând claca.
In părţile noastre mulţi proprietari aQ luat biletele de clacă de la locuitori ca să poată susţine că n’ad făcut clacă, şi prin urmare nu au dreptul la împroprietărire, pe alocurea proprietarii le-a vlndut câte. o mică bucată da loc şi legea rurală’l-a găsit proprietari.
Iată pentru ce legea rurala a rămas pa alocurea ne aplicata. Dar chiar In locurile în care ţăranii ad fost împroprietăriţi, proprietatea lor a fost călcata. Vedem în toate zilele procese înaintea tribunalelor din causâ câ pământul dat prin legea rurală a fost călcat fie de autorităţile comunale fie de oameni chiaburi de prin sate, fie de proprietari, întreb dar încă odată, pentru ce se calcă pământul ţăranilor şi nu se calcă pământul altora? Răspunsul la această întrebare e că ţăranii nu sunt în stare să’l apere, pentru oă sunt inculţi I Clinul inteligent, în starea actuală de lucruri, poate să abuseze de necunoştinţa şi neexperienţa celui mal slab pentru ca să trăiască dupe spinarea lui.
Când veţi lua fie-care din aceste ces-tiunl şi le veţi studia şi când veţi lua toate greutăţile care apasă pe ţărani, toate abusurile cărora sunt victime şi, pentru fie-care, vă veţi întreba în conştiinţă singuri, dupe cum mă întreb ed, care este causa, veţi ajunge la acest resultat că ţăranii noştri! nu sunt în stare să’şi apere drepturile lor, nu sunt în stare să susţină lupta pentru traiul la care ’l aţi chemat d-voastrâ, la care ’l-am chemat cu toţii înainte de vreme.
Ei sunt slabi politiceşte şi slabi eco-nomişte. Şi aceasta este causa primă, causa cea mare care a adu3 starea de lucruri pe care o d^pllngem şi pe care câulâm să o tămăduim.
Daţi’ml voe să mă explic, printr’o privire generala, ca să înţelegeţi mal bine ceea-ce void să fie.
Când Europa întreagă s’a deşteptat din letargia evului de mijloc, când la aurora timpurilor moderne ’ş -a deschis ochii, ea s’a găsit Incatenatâ în lanţurile feudalităţel. Feudalitatea se forma dintr’o mulţime de straturi sociale superpuse, având In sus regalitatea, la bază servagiul şi ia mijloc straturi de boierime superpuse. Nici un om nu era stăpân pe proprietatea luî, căci proprietatea era desmembratâ, mal multe persoane având drept asupra el, aşa în cât nu se ştia care din diferiţii proprietari superpuşl era adevăratul stâpânal pământului. Şi nimeni nu putea să dispună de el. Munca era şi ea tot atât de incatenatâ, şi nimeni nu putea să dispună nici chiar de persoana şi de activitatea sa. Ca să scape de a-ceste lanţuri, societate» a alergat la două mijloace: La ajutorul R-geluI, pe de o parie şi la ajutorul asociuţiunilor particulare, pe de alta. S’a ad esat la cel mal mare care putea să ajute pe cel slabi, s’a adresat ia el înşişi consti-tuindu-se In societăţi particulare, pen-
tru ca ast-fel să poată lupta în contra feudalităţel. S‘a întâmplat însă că a păţit ceea-ce a păţit calul din fabulă care voind să'şi resbune în contra cerbului, a alergat la ajutorul omului; ca să scape de un stăpân ad dat peste altul. Regii şi societăţile formate sub pretext de a ajuta pe cei slabi ’l a Înglobat; sub pretext de a ajuta pe cel slab a ţesut pe individ într’o pânză în care nu se putea mişca; munca era legată, proprietatea era şi ea legată. Ast-fel în cât la începutul secolului nostru s’a găsit omul Înfăşat în scutece In care nu putea să resufie. Dar între acestea literile, artele, ştiinţele, mai ales studiile filosofice luase un sbor însemnat, cestiu-nile politice şi sociale se discutad cu pasiune şi se Imprâştiaserâ în toate stratele societâţel.
Toate aceste cause avură acest resultat, că copilul înfăţişat crescuse In faşele supusului, să desvoltâ cetăţeanul I Atunci ştiţi ce s’a întâmplat: Faşele ad plesnit şi cetăţeanul a eşit din faşele supusului, cu dorinţa neînfrânata dea fi liber şi cu ura neîmpăcată în coutra or-câreî legaturi, fie a persoanei, fie a averel. Las la o parte utopiile care s ad născut din această stare a spiritului omenesc, las la o parte crimele pe care le-a produs dorinţa de libertate.
Aceste timpuri triste trecură ca o a-mintire lea şi ceia ce rămase este hotărârea omului de a fi liber şi a ’şl ln-temtia libertatea. Atunci s’a fondat teoria liberală, liberalismul. Se vorbeşte în toate părţile de libertate şi liberalism, dar fie-care îl înţelege cum poate sad cum vrea. Puţinî pricep acest cuvânt. Adevărata teorie care s’a fondat atunci, care s’a lămurit maî târzid, este aceasta:
Omul este liber şi trebue să rămână liber.
Decî persoana luî este inviolabilă, domiciliul inviolabil.
Omul este liber, deci omul este liber de a cugtta şi de a şl manifesta cugetările sale.
Omul este liber, decî are dreptul de a crede şi de a 'şi manifesta credinţele lui.
Omul este liber, decî munca e liberă şi proprietatea inviolabilă.
Iacă corpul de doctrine, care s’a format atunci şi în acest corp de doctrine, ca urmare neapărată şi ca încoronare a tutulor celor-falte libertăţi, s’a stabilit libertatea nemărginita, neîngrădită, a munceî, inviolabilitatea proprietâţel.
Nici o d <tâ, d-lor, omenirea n’a conceput oideie mal mare despre persoana omenească, nici o dată individul nu fusese pus pe un piedestal mal înalt şi mai frumos. De atuncîaceastă şcoală s'a răspândit ca o evanghelie In lume, şi toţi ad adoptat’o cu ardoare, este idei a cea mare a demnitâţel, a sfinţire! persoanei omeneşti. Insă, d lor, se pare că şi în aceasta trebuia să se arate acea lege fatală a omenire!, că nu este nici un bine care să nu aibă partea luî cea rea.
Aţi văzut, vedem cu toţii, minunile pe cari le-a desvoltat doctrina liberală de care am vorbit. Descoperirile s’ad succedat cu o repeziciune spăimânta-toare. Producţiuaea a crescut în pro porţii de care lumea nu ’şî putea face idee.
Omul îmboldit, atras, întărâtat de toate par.ile, s'a respâDdit cu ardoarea apostolatului In toate câmpurile activităţii mancei cugtţârei. Asistăm cu toţii la aceste minuni pe care le a produs ideea cea mare a liberalismului. Dar pe când omul liber de ori ce legătură, ajunsese să realiseze aceste minuni, pe atunci se dede pe faţă viţiul originel râului care exista de la Început în a-ceastă doctrină neţărmurită. Şi veniră filosofii, şi veniră publiciştii, şi veniră filantropii ca să arate şi resultatele sale nedespărţite de această doctrină, şi se născură ca reacţiune contra el, şi ca adversari ai el neîmpăcaţi, să născură a-ceie scoale socialiste, comuniste şi altele cari toate pretind să vindece relele pe cari le-a făcut libertatea desianţuitâ a individului. Atunci se observa că In mijlocul splendorilor civilisaţiunel masa imeusa a omenirii ducea o viaţa de misene, aşa la cât abia putea câştiga zi cu zi nişte slabe mijloace de existenţa, şi se demonstra ca marea majoritate a omenirel abia putea câştiga cu ce trai.
Ce pretind aceste teorii? N’am să mă ocup de ele. Ceea ce este sigur, şi a-cestea este meritul lor, este câ ele vin se dovedească ca sunt multe şi mari rele cari rosuita din libertatea individului, din dosir.na liberalismului.
D lor, să ’ml daţi voe să vă citesc un pasagiu pe care ’i-am mai citit şi cu altă ouasiune, ca să vedeţi ce cugetă oamenii cari să ocupa de aceasta plagă a pau-perismutul.
Acum câţî-va ani d. Pârâire, un ban-
cher bogat, a oferit 100.000 lei, cari să se împartă ca premii între acel cari vor arăta remediele.
Premiul cel mai mare de 10 000 lei s’a dat iţnul domn Baron, un om de ştiinţă, un filantrop. O frasă din memoriul a-cestuia se exprima ast fel:
Dupe ce se întreabă de unde vine mi-seria şi constata câ răul trebue căutat în libertatea neţărmurita, adaugă aceste cuvinte vrednice de meditat:
«Poporul ignorant a voit să fie liber. Filosofii ’l convinseseră că nu poate trăi fără libertate. Constituanta a sfărâmat stărostiele şi isnafurile în aplau-sele mulţimel imbecile. Astă-zl noi simţim ceea-ce nu înţeleseră părinţii noştri, că libertatea nu este atât un dar, cât o sarcină; câ ea implică răspunderea fie-căruia şi câ respunderea este grea pentru acela ce nu esta bine armat In lupta vieţel».
Dacă aceste resultate au putut să so producă tn ţări ca Francia, ca Englitera ca Belgia dacă asemenea cuvinte se pot rosti pentru societăţile acelea, care ad cel puţin trei, patru secole înaintea noastră pe calea civilisaţiunel, ce s’ar putea zice despre starea în care ne găsim noî, peste care a isbucnit doctrina liberalismului ca un potop devastator, care în loc de a veni ca o ploae binefăcătoare, s’a revărsat ca un potop?
Cu ajutorul acestor reflecţiunl putem să găsim, putem să vedem causa relelor în contra cărora ne sbatem.
Am venit într’o zi, şi amoresaţî de a-censtă idee abstractă, şi fără să ne uităm la starea societăţel noastre, am decretat că: Tot românul este cetăţean liber; şi atunci ce s’a întâmplat ? S'a întâmplat. cea ce vedeţi că s’a întâmplat Vă spunea o vorbă adevărată d. Mor-tzun adineoarl când zicea: Noi nu voim ca liberlăţile şi drepturile să ni se dăruiască, ci voim să le câştigăm, să le merităm prin munca noastră I Aceasta este un mare adsvăr şi dacă s’ar ţinea de dânsul d. Mortzun sunt sigur că ar avea bune poveţe să dea în a-ceastă Cameră şi în societatea românească.
(Sfîrşitul pe mâine)
INFORMATIUNI
Iată răspunsul M. S. Regelui la adresa biuroulul com siuaei senatului care i-a losl presenUla Dumineca.
Domnule preşedinte,
Domnilor senatori,
«Primesc cu cea mal viue plăcere a-«dresa Senatului şi sunt foarte simţi-«tor la asigurările de dragoste şi cre-«dinţâ ce d-voastra ’Mi exprimaţi, în «termeni aşa de câlduroşl, în numele acestui înalt corp.
«Cu o adevărată satisfacţiune con-«stat că guvernul Meu se poate rezema «pe sprijinul luminat al Senatului, care «promite a se ocupa cu cea mai mare «băgare de seamă de proiectele de legi « neaite a îmbunătăţi diferitele ramuri «de administraţiei Statului şi a desle-«ga cestiunile a căror resolvare ţeara «o aşteaptă cu nerăbdare. Sper câ «d-voastrâ veţi găsi In această fru-«moasă activitate pentru binele obştesc «un teren comun oe îDţelegere şi veţi «contribui ast-fel la lăţirea spiritului de concordie, atât de dorită, pentru o lrt-«crare roditoare.
«Sunt încredinţat că ne vom întâlni «tot d’a una în acelaşi simţimânt de «devotament către Patriâ, spre a sfi-«vârşi împreună opera de consoliaa-«re şi de întărire la care suntem chia-«maţl a conlucra.
«Vă mulţumesc încă o dată atât în «numele M u cât şi In numele Rjgi-«nei, de simţimintele de iubire ce Ne «exprimaţi, şi Ne unim cu d-voastră în «toate urările pentru fericirea scum-«pei noastre Românii.
-«#-
lată raportul d lui Gheorghe Ver-nescu ministru de justiţie, către M. S. Regele prin care cere destituirea d-lui Coodeescu din f ostul de preşedinte de tribunal la Cht.
Sire,
«In urma reclamaţiuneî ce am primit de la dd. R. şi H. Radulescu şi R. loau rontra tnbunaiuiu) de Olt, tn urma examinârel aos-iruiui af.icerel şi a raportului ce mi s’a trimis de preş dintele tribunalului, prin care mi se arata laptele petrei ute, am dobândit încredinţarea câ tribunalul a comis grave abateri, înlăturând, vioiând chiar legea. Amdir onoarea a rugi pe Maje-taiea Voislcă să bine voiasca aapro-ba destituirea d-lui I. Coudeescu, preşedintele aceiul tribunal.»
D. general Mânu, ministru de res-boiu, printre proiet tele sale pentru re »rganisarea arm atei, are şi pe a-cela, prin care va cere înfiinţarea unei şcoli de resbel, în tocmai dupe cum e în Franţa.
Această şcoală superioară va servi ofictrnor de un grad mai mare de sub locotenent, ca se‘şi oomplecteze studielo lor militare.
Afară de această îmbunătăţire ce
va aduce un mare folos tinerei noastre armate, noul ministru de res-boiu are de gând se transforme treptat toate regimentele teritoriale de dorobanţi, în rogimente permanente.
Toate aceste proecte nu vor veni înaintea Camerei, de cât în sesiunea de primăvară.
ss
Vom(a colectivistă urmează a da curs liber iatrigelor sale, împrăştiind pentru a suta oară ştirea că actualul mitropolit primat se va retrage şi ’i desemnează chiar urmaşii eventuali, ne Ji; sind fireşte de a a-taca pe Prea Sfinţitul Melchisedtk al Romanului
Credem, câ am arâtnt în de ajuns la ocnsiune într’un chip categoric, că întru tot venerabilul decan al E-piscopatului nostru, nu s’a injosit nici odată a se amesteca în asemenea intrigi păcătoase şi incompatibile cu demnul si>u caracter. D’ait-minteri, nimeni de cât colectiviştii, nu ştie mai bine, câ dacă Episcopul Melchisedtk vroia cu or-ce preţ a se face mitropolit primat, n’avea de cât se pronunţe un singur cuveni d-lui I. Bratianu pentru ca se fie ales cu slavă şi entusiasm de colectivitate.
Fie dar liniştiţi nâscocitorii de minciuni, câ nimeni afară de dânşii nn se gândeşte la ocuparea scaunului primatului României, întru cât, pe cât ştim I. P. S. Iosif al Ungro-Vlaohiei, mulţumită Domnului, se află foarte bine.
E probabil că d. Guţă Triandafil, va fi ales preşedintele consiliul' ! general din llfov.iar nu d. Pyrrus Via-huţi precum au zvonit unii din confraţii noştri din capitală.
Suma care se constată pân’acum, câ a fost furata de către căpitanul N'stase Dumitrescu, directorul Hergheliei din Nucet, se urcă la 110,000 lei.
Cercetările urmează.
-*»-
Ia al doilea scaun de Deputat al colegiului l-iu de Teleorman rămas vacant prin opţiunea d lui general Mânu, va candida din partea partidului liberal-conservator d. C. Burcă mare proprietar.
Mercuri a apărut un ziar independent cu titlul de Caracal.
El va susţine interesele judeţului Romanaţî.
Urăm noului confrate viaţă lunga şi prosperitate.
-mt-
Erî s'a săvârşit la biserica Doamna Bălaşa căsătoria religioasă a d lui Al. Brâiloiu cu d-şoara Maria V. Boerescu.
Nunii au fost d nul şi d na Gri-gorie Şuţii.
Unim şi noi felicitările noastre cu călduroasele urări pentru fericirea soţilor, pe care le au primit bătrânii lor părinţi.
Ieri Duminecă dupâ amează s’a se-vârşit îmraorm’ntarea mult regretatei do mne Elena Oltetelişanu în mijlocul unei mulţimi pompare nevăzute şi a unei, pe cât de destinse, p’atât de considerabile asistenţe dolioase.
Oficiul d vin a fost shij't la casa mortuară de I. P. S. L. L. M tropolitu Primat şi mitropohtil Moldovei încon juraţi de un numeros cler mirean şi cflntat decoru! bisericeî Greţulescu întărit cu glasurile cele maî alese din diferitele coborî bisericeşti a le capitalei, ce revărsau prin d 'io'sele lor accente o ad’ncă si respectuoasă reculegere a-sunra întristatei adunâr7.
întreaga societate bucu^eşteană a ţinut sâ aducă pentru cea din urmă oară prinosul veneraţiunel sale ilustrei re pausate. M.M. L. L regele şi regina au trimis fie care câte o magnifică coroană de fiori spre a se depune pe sicriu. Regele era reprewitat la îromor-mînsare de adjutantul S-fi d. locot. colonel Perticari ; iar rpgina de doamnele şi domnişoarele Sale de onoare.
Mal toţi miniştri urmafi cort«gu.
Corpul diplomatic tn complect a asistat la îmmormîntare. Mal toate legaţiu-nile străine sfi depus coroane, între cari am observat unele măreţe ; a le-gaţiuneî imoeria'e ruse, a legaţiuneî c. r. austro ungare, a coloniei franceze din capitală şi altele, f JCarul funebru învăluit cu totul în negru dispărea cu desăvârşire în nenumăratele coroanede flori ce’l acoper»afi.
Cortegiu era precedat de delegiţiunî ţărănest' dune proprietăţile reposateî, şi urmat de to»tft asistenţa bărbătească pe jos ; pe cân 1 mal toate doamnele societate! bucurestene afi urmat convoiul în trăsuri,al căror «ir nn ma> lua sfârşit. până la C'mitirn Ş rban Vo lâ unde sfi fost depuse lângă soţul s*fi spre odihnă de veci. remaşiţele pământeşti a le dame! înalte ce a ilustrat societatea românăojumătate veac
Fi ei ţărâna uşoara şi amintirea vecî-nică!...
DEPESI TELEGRAFICE
AGEATIA II.\VAS
Loudrn, 18 Decembre. «Standard» crede a şti câ o altă putere ar ocupa Suakimul dacă Inglitera l’ar de-I şerta.
www.dacoromanica.ro
Vena, 18 Decembre.
Camera deputaţilor a adoptat în a doua citire legea militar» fără modificări.
lloma, 18 Decembre.
Raportul Comisiuiiil aprobi proiectul de lege relativ la măsurile extraordinare propuse de guvern pentru armată, bisân-du-se pe asigurările d-lul Crispi că orizontul e senin, şi câ nuoril care’l întunecau se împrăştie; dar raportul adaogă câ guvernul trebue să se pregătească cu sâr-guinţâ în timp de pace la apărarea ţării.
Budapesta, 18 Decembre.
Comisiunea Camerei a adoptat proiectul de regularisare a Porţilor de fier.
Raportorul exprimă speranţa că guvernele celor-i'alte State mărginaşe vor da acestei opere tot sprijinul lor moral, ştiind că după regularisare o nouă eră de desvoltare comercială va începe pentru toţi.
Paris, 18 Decembre.
Mal multe puteri trimet corăbii la Panama pentru a preveni desordiaele eventuale.
CUTIA CU SCRISORI
D. D. Moruzi, fost prefect al poliţiei ca-taleî, ne trimite următoarea întâmpinare, pe careneîndeplinim datoria publicând’o :
Domnule Mlipescu,
In ziarul d-v. Epoca din 4 Decembre, la ultimele informaţiunî,pub icaţl o declaraţie a unul domn Stoenescu, fost a-gent de poliţie, cum cl efi ea prefect l’am însărcinat sfi bata pe d.Frunzesca. Nu rfispund şi nici mfi voi înjosi vre-o data sfi rfispund ac-istuî domn ; îl cunosc prea bine, şi ştiu de ce este capabil. Ca dovadă, vfi voi arfita câ: când a eşit ci sergent recrutat din armată,l’am numit ofiţer de sergenţi, şi în foarte scurt timp prin conduita sa, incorectă, prin viciurile şi lăcomia sa a sjuns sergent civil dupfi cum v’a declarat d-sa singur.
Este necesar, d-le Redacior, sfi vfi a-sigur că nici o dată nu voroeam cu a-ceasta categorie de funcţionari al poliţiei ?
De sigur acuma trebue sfi cunoaşteţi cine este acest domn, şi de sigur ştiţi câ cu or-care mijloace acest om este în stare a vfi istorisişi iscăli or şi ce.
In ce priveşte acusaţiunea ci mi se aduce nici nu mfi încerc sfi mfi apfir ; toţi cel care mfi cunosc ştiu câ sunt incapabil de a comite ast fel de mişelil. Mi s’a întâmplat In viaţa mea, a-le Ftli-pescu, sfi fiu atucit mişeleşte, dar sfi atac eu ast fel pe alţii sad sfi pun sfi se ataca nici o data; câad cine-va are nenorocirea d’a 11 silit la aceasta, singura scuză ce poate fi în acest act brutal, este lealitatea sfivârşiei Iul.
Sperând, d-le Fiiipesco, că veţi binevoi a publica răspunsul med cu aceiaşi bună-voinţa cu care aţi primit declara-ţiunea d-lui Stoinescu, vfi rog sfi fiţi încredinţat de consideraţi unea ce vfi conserv.
D. P. Moruzi.
Bucureşti 4 Decembrie 1888.
INSTITUTUL DE FETE I. OTTETELESEANU
Dăm publicităţeî testamentu reposatuluî Ion Otteleleşeanu prin care destina toată averea sa pentru un Institut de Fete românce :
DIATA
Voesc ca dupfi încetarea mea din viaţa sfi se urmeze cu averea mea precum jos urmează :
1)	Las soţiei mele Elena, născută Fi-lipescu, toată averea mea mişcătoare, bani, efecte valori, scule, mobile, cre-ance şi or-ce s’ar găsi.
2)	Las pe soţia mea usufructuară generala pe toată averea m a mişcătoare cu dispensă formală de garanţie.
Va putea prin urmare d-el sfi arendeze fără licitaţie, sfi transigeze chiar; va putea asemenea sfi vfinză de bună-voe şi chiar fără licitaţie, Cssa mea din Bucureşti cu tot locul şi grădina el, asemeni şi casa cu grădina şi locul de la Măgurele, cu banii prinşi dupfi aceste vînzfirl se va stinge datoria către cred tu! funciar.
Socia mea va res ecta dreptul de u-sufruct pe moşia 0.et«!işu Şi dreptul de abitaţ'une pe casa din curtea fostului med Ilolel concedate fostei mele soţii S'fla Câmpiaeanu şi fiind că hotelul este v'ndut, soţia mea Elena va servi acel 300 gOb. pe an chiria d noi Balş, cumpfiratoarea H« t -lulul, până la încetarea d n viaţă a fostei mele soţii S»fta Câmpineanu.
3)	Doresc şi rog pe solia mea sfi ia ca povfiţuitorl pe dd. lom I. Câmpineanu şi Ioan L. Calinderu; iar aceşti d-nl mal târzid vor deveni administratorii fondului peDtru care jos se va dispune.
4)	Dupfi Încetarea din viaţă a soţiei mele, întreaga mea avere, va servi la
KPOOA — 8 DECEMBRE :	zjsmsiatxxLw
facerea unul Institut de fete Românce, cărora li se va da o creştere şi educaţie de bune mume de familie, fără pretenţie sad lux; prisosul ce va rămânea după bugetul anului se va capitalisa spre a a se da zestre acelor fete, care nu va fi nici mai mult nici mal puţin de cât două sute (200) galbeni uneia.
5)	Programul de studia pe bazele a-rătate de mine şi repartiţia veniturilor In cheltuell anuale şi în fond pentru zestre se vor face de administratorii numiţi de mine.
6)	Administratorii numiţi de mine vor fi In drept să numeascâ la rândul lor pe alţii, ca ast fel să se perpetueze.
7)	In caşul în care s'ar susţine şi admite de ver-ce persoane interesate, că legul averii mele imobile, pe care ’l fac acestui Institut, care se va crea, este nul, fie pentru că este făcut unul stabiliment care nu va avea în fapt o esistenţă materiala în momentul încetare! mele din viaţă, fie pentru Yer-ce altă nulitate s’ar putea invoci în contra acestei d sposiţiunl a înfiinţare! a-şezămăntului mal sus arătat, In asemenea cas, zic, legatul în întregul său va fi privit ca făcut directamente d-lui Ion L. Calinderu, cu îndatorire şi rugăciune ce ’l fac de a îndeplini In întreg dispo-siţiile mele sus arătate în privinţa în-fiinţărel stabilimentului.
8)	In caşul în care s'ar întâmpla, ferească D-zeu, ca soţia mea să înceteze din viaţa înaiDtea mea atunci averea mea mobilară ce’I lăsasem In plină proprietate va reveni tot aşezământului, de care sus s’a vorbit sau d. Ioan L. Ca linderu, cu aceleaşi îndatoriri da mal sus,
9)	Şi cel din urmă, rog pre prea iubita mea soţie să mă ierte de tot ce ’l voii! fi greşit în acest lung interval de vieţu,ire între noi, tot de odată, o rog, dacă veniturile se vormal mări şi chel-tuelile se vor împuţina, precum sunt încredinţat, sau dacă nu va mal avea trebuinţe de scule şi parte din argintărie, să le vânză şi să înceapă singură cu ajutorul celor mai sus numiţi acest stabiliment, care va fi şi o distracţie pentru d-el şi o mulţumire suflatului med. Aceasta însă nu este o îndatorire, ci numai o rugăciune.
Este bine înţeles că dreptul de de-legaţiune ’l vor avead-nil Ioan 1. Câm-pineanu şi Ioan Lazfir Calinderu, imediat din momentul Incetârel mele din viaţă, ca ast fel d-lor vor avea f-iculta-tea pentru a se putea cu modul acesta perpetua dreptul de administraţie, mal sus arătat de a transmite după încetarea mea din viaţă dreptul de administrare la persoanele, în care vor avea încredere ; acest drept se înţelege că va fi esercitat- de fie care în ceea ce priveşte persoana sa. Asemenea dreptul eventual la moştenirea mea al d-lui Ioan Lazăr Calinderu, ce i’l dau prin acest testament,va trece In patrimoniul săQ în momentul încetlreî mele din viaţă, cu rugăminte, că atât dânsul, cât şi or;-ce moştenitor al său, se e-secute cele de mai sus în privinţa fondatei Institutului. Ver-ce alt testament anterior este nul în întregul său.
Făcut în Bucureşti asta-zi nouâ-spre-zece Martie No. 19,-1876.
(Semnat) Ioan Oiteteleşeanu.
GREFA TRIRUN âLULUl ILFOV SECŢIA I CIVILĂ
Această copie fiind conformă cu o-riginalul testament o ograf al defunc tulul Ioan Oiteteleşeanu depus de d-na E ena Oiteteleşeanu prin d. G. C. Fi-lipescu pe lângă petiţia înregistrată la No... din 15 M liti 1876, şi a carul citire şi constatare a stârel materiale s'a făcut prin procisut verbal registrat la No. 4663, din 15 Maid 1876, se legalizează.
(Semnat) Grefier IV'îcuIescu.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 7 Decembre 1888
Lh ora 1 şedinţa se des-h;de sub preşe-nen(ia d-lul Lisear Catargiu, finul pre-sentl 104 d l. dnmHaţî.
D. G. Vcrneaen roagă Camera să se o-cupe în *4 uni cu proiectul de lege mo-ratorie privitor la tribunalul B.-âila.
Camera Ireceto secţii.
După 10 minute şedinţa se redeschide.
D. I. Lbliovnri depune o propunere pornită din iniţiativa parlamentara, prin care se cere ea deputaţii şi senatorii să nu beneficieze de carta de liber parcurs pe liniile lerale de eflt în timpul sesiune!.
D-sa susline urgenta.
D. IVursoreanu combate urgenta şi regretă că un laureat din Paris vine cu asemenea propunere care este o derîdere pentru tară, mal cu seamă că ea e susţinută şi de un doctor, care are două diurne şi trei lefi!... (Aplauze, ilaritate).
Urgenţa se respinge, d. Nucşoreanu e
călduros felicitat.
D. Voluov depune o propunere prin care cere ca biletul de liber parcurs să nu fie dat depulaâior şi senatorilor de cât pe timpul sesiune), iar d puuţil şezători tu Bucureşti să nu ia diurne.
Se Irimete la secţii.
D. Ch»\ iVegoescu roagă biuroul casă interviuâ spre a i se pune la dispoziţiune tabloul de funcţionarii C. F. R. după nume şi naţionalitate.
Bespuusui la Mesaj
Se dă citire § 2. privitor la politica exterioară.
D. IV. lonescu începe prin a combate cuvintele d-iui Carp, ci In politica externă ţara e reprezuitatâ de suveran.
D-sa susţine neutralitatea şi confederaţia balneara.
D. ăucsoreanu (aparte). Voiaj în Balcani !....
li. 1*. Carp se întreabă: ce fel de confederaţie voeşte d lonescu. Unde să fie preponderenţa? Şi ce răspuus aşteptaţi de la mi e la asemenea lucruri ?
Apoi d. Carp arata că politica externă nu trtbuese fie a unu partid şi să nu zică străina că tn aceasta tară fie-care partid are o pontică deosebită 1
Nu, să ştie străinul că el nu va trage nici uu profit, dacă se va amesteca în a-facerde noastre ! (Aplause).
R-pei că politica externă trebue se isvo-rască d n conştiinţa naţională.
U-sa roagă să se voteze § 2 d n adresă aşa cum e, căci el reprezintă iot ce s'a putut zice tu o asemenea chestie.
D. M- tiogaiuiceauu face un lung istoric al evenimentelor prin care a trecut România.
D-sa se pronunţă pentru o politică pur naţională, întemeiata pe prudeutâ.
D. Eug. IV. lonescu reaminteşte d-lul Kogăinieetiu circulara dată de d-sa la 24 iuliQ 1876, pe cândv luntaril Ruşi treceau prin România mergând în Bu garia.
Se nune ia vot § 2 din proiectul minoritate! şi se respinge cu 74. fiind 29 pentru.
Se votează deci § 2 dn răspunsul majoritate».
Şedinţa se suspendă 10 minute.
Lirtd schideie d. Păuoescu dă citire pro-ectulu de lege moratorie In privinţa tribunalului de Brăila.
Luarea Ia consideraţie să votează fără discuţie.
(La ora 5 şedinţa urmeaza{.
Reporter.
SENATUL
Şedinţa de la 7 Decembre 1888.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lul generai F,orescu.
65 Senatori faţă.
La ordinea zuei interpelarea d-lul Aurei ian asupra pori urilor france.
D. Aureliau declara, că somat de alegătorii săi pidieşteijl, îndemnat de protestul celor mai îusemnatl *com rcianţl din B ăilu şi a proprielor sale convingeri contra reînfiinţarei porturilor-france.s’a vezul nevoit a adresa această întrebare m iis-ralul de Fmaace ,	>1 Coraeroiulul
spre a’l răspunde, ce are ne ; âa l guvernul 1 i această cesi une, cât ttru d-sa se prjauuţa categorie contra rei.Jimţârel porturilor france la Braila şi Galaţi.
D. Al. Laliovari, ministrul Comerciu-lui, dncla-’ă, ca întrebarea d-iul Aureliau este intempestivă, întru cât guver iul crede.câ cestiuuea porturilor france ede o mire tusem lâtate şi nu i se poate da o soiutiune cu ocazia uuel interpelări.
Li Cambra s’a făcut o propunere din iniţiativa parlamenUră nu din a guvernului care'şi rezerva pararea la timpul o-portun, prin urmtred’o cam data n’are a da nici un res iuns interpelatorelui.
D. V A. Ureche, muţumeşte d lui mini tril,că rezerva cestiuuea şi se mir* cam se aduce o asemenea cestiuue lu Uesba-teri, după cureutu cutârul or culârul oraş.
D. Aureliau, declară, că n’a avut intenţia a surprinde pe nimeni şi se mulţumeşte d’o cam dală cu respunsu minis-t ruluL
Iueidentu se închide.
D. N. E oa, cere ministrului de Finan-ceuntaboQde întrebuinţarea celui din urmă tmpiumul de una suta milioane.
Peutru ministru domenielor pune ceşti .nea tu privinţa moşielor scoase In vîu zare la 12 liceeni bre in corpuri întregi ce sunt înco jurate de o numeroasă populaţie rural».
D. Ghe emani, ministru (mancelor, declară ca u'rti'e uici-o obiecţiuue a face cereri d-lul FI* va, dar ’l roaga să aiba puţină răbda •e,cici peste eâte-va zile va eşi de la tipar situaţia generală fininciarâ, în care va găsi toate datele ce cere.
D. Eleva, se mulţumeşte.
D. Al. Luhovari, declară, că ’ntru cât ’l priveşte este iuvederat, că moşieie în cestiune sunt scoase în vănzare înaintea venire) sale la minister. Ca succesor la Domenii, declara că con’orm legei tn vigoare se pot pune în vâ izare moşii îu trup întreg. Mai mun|: duoăjlegile în vigoare, se vede înscris iu budget două milioane din vînzarea bunurilor SU tulul, pentru realizarea căreia trebue a se v nde pentru oot m lioane moşii tu corp întreg. Rămâne d< ci ca Senatul, tn faţa ai*.stei si-tuaţiunl, a decide suspendarea legilor In fiinţă, ceea ce guvernul nu poate face.
D. IV. Flev«, z ce că n’a imputat nicl-o ilegalitate ministrului, dar e de părere să se sustragi de la vâ iza e a moşielor în corg întră g o ■ sunt cerute de săteni şi a-ceasl.a pot’ ivit legei ce guvernul este în ajiri de a înfăţişa C<mer. iar.
D. AI. Ea li avari ruins rul dom nieior, crede, că probabil, când s’aO s :os în vîa-zare moşiile în cesLiuiie a fost studiată situaţiunea lor.
Declara insa ca guvernul la tinerea si confirmarea licit ’t" i va avea in ved re acele moşii cerule de. t răni si le ta coate din licitaţie rezervând i-leselenilo-- (aplause).
D Eleva se. de. I r satisfăcut.
Incid ritul s« îm h de.
D general Florescn preşedinte, dă cetire ră-puusulu d .Ide M. S Regele, biu-roulu' şi ci m sune Senatului ce i a tn făţiş A adresa de răspuns la mesag ul Tronului.
Senatul primeşte cu aplause comunicarea n-gale or cuvinte.
După aceasta Senatu procede la cercetarea indigenatelor.
ultime îi m
Consiliul de miniştri a «ferşit ou discuţiuuea legii tocruelelor agricole.
Rămâne acum numai d’a se face expunerea de motive şi apoi imediat legea va fi depusă pe biuroul Ca-merii.
n
Ministerul de finanţe, a denunţat convenţiunea, ce a avut cu sindicatul bancherilor din capitală, pentru plata anuităţilor datoriei noastre publice în streinâtate.
Această denunţare a fost făcută de comun acord.
*
D nu Duca, directorul general al căilor ferate, a adresat d lui ministru al lucrărilor publice, un interesant memoriu asupra lucrărilor ce sunt de săvârşit pentru a face liniile noastre ferate mai productive, precum magazii, şosele de joncţiune, etc.
Acest memoriu va fi tipărit şi împărţit deputaţilor si senatorilor.
*
Sub-comisiunea lucrărilor publice din comisia financiară, a luat azi în cercetare bugetul drumurilor de fier dupe ce a ascultat explieaţiu-nile d-iuî director al căilor ferate.
Sub comisiunea a aprobat acest buget dupe ce a introdus eâte-va uşoare modificări.
*
D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a lucrat azi cu M. S. Regele.
*
Curtea de casaţie care judecă pe ex generalul Anghelescu, a deliberat eri de la 12 or 3 până seara.
Raoortul Prea Sfinţitului S'lvestru al Huşilor pentru fixarea parochielor urbane şi rurale din toată ţara, înfăţişat sf. S nod a eşit de sub tipar. Extragem în toata urtbadtlele interesante următoarele:
Riportui constată existenţa iu toată ţara a 983,214 familii ortodoxe române, însumând 4,327,561 suflete, cu 6761 biserici slujite de 4683 preoţi mireni 123 diaconi, aGr i de acei clerici mireni aflaţi în serviciu mănăstirilor şi al schituri ordemaici. Se îuteieg , că în această cifră nu intră pr oţi şi diaconi monahi.
Raportul conchide la admiterea a 297 parochif urbane şi a 2734 parochil rurale pentru Io t» România.
Scăzându-s-î bis bicele ce aQ londurile lor part. calare de întreţinere, remânu a se prev dea asigurarea ex'stenţel a 605 preoţi şi 123 diaconi tn parochiele rurale, al căror număr u meazăa se reduce treptat până la reu âuerea unul preot de fiecare oarochie.
Raoortul p -opune în •& o mulţime dedez -rate relative la ridicarea în general a stare! biser ic ii noastre naţionale, toate vrednice de luat în consideraţie d»r problematice de re «lisat faţă de greutăţile financiare.
Trebuinţa neapărată însă, simţită şi recunoscuta de 'ottă tara fi nd îmbunătăţirea soart-T'flerului mirean, credem că, de seva lut de normă m j Io acele propuse de Prea Sfiut tul Meichisedck al Romanului dupe care urmează a sehoţărî imediat un b idget p litru fie care parochie de 2000 lei anual, din care 200 leaft preotului în sarcina Stătu.uî iar 800 lei pentru întreţinerea » celor-l’alţl servitori aî bi-sencel tn s treina comunelor or a judeţelor cu ob igiţiuuea prin legea se înscri dm oficia ta budgetele lor; am ajunge pentru Stat la o îndatorire a prevedea în budget, existentei parochielor o sumă de 3,63 ,200 Şi ac-astt sumă este minimul pos.bii căci leafa ce una suta lei va urma a se îmoârti futre ma mulţi preoţi aflaţi az1 în cele mu multe paro hii până se va reduce numărul Jor la unul.
Statul deci, va trebui să se execute, de se urmăreşte tntr’adevăr îmbunătăţirea soartei clerului mirean, ce se irnpuae credem noi ca o onoare naţională.
n
O moară foarte mare având o putere de 300 cai a fost instalată la manutanţa de pîine a armatei.
Această moară va servi de model pentru cele alte 3 mor! mari militare, ce sa vor înfiinţa pe lîngă cele alte corpuri de armată.
n
Principele Alexandru Ştirbeiu a luat azi în posesie funcţiunea sa de Efor al aşezămintălor Brîncoveneştl.
D sa va primi inîins vizita corpului Medical şi a personalului Eforiei.
n
In urma unei neînţelegeri iscate între pr aripele Dam. Ghki Efor al spitalelor civile şi d. doctor prof. Asshky, acesta a crezut de cuviinţă a’ş da demisiune». Principele Dem. Gh k*. 1 se, a refuzat'©, invitînd pe d dr. Assakia şi o retrage.
#
Aseară s’a dat la legaţia Angliei un al 2-lea prînz diplomatic.
Pe lîngă mii mulţi din membrii corpului dip omatic cari sa (.fiu de f ţt, mai er u şi d-nii Miniştrii A-lexandru L huvar , cu doamna, şi Akx. Marghiloman.
n
Nu s’a putut tine azi M°rcnrî ca de obioeiu consiliu da miniştri, si b preşedenţia M. S. Regelui, de oarece nu s’a terminat încă discuţia A-dresei.
n
Mâine se va judeca in sala secţiune! întâiaja tribi
www.r-------------
i nrocesnl funcţionarilor prevaricatori
| de la Eforie.
*
Curtea cu juraţi din capitală va avea se judece mâine, pr ţărani răsculaţi din satul Ştefani şti, acusaţi pentru devast&ri şi ucid r a primarului Popescu.
D. proouror-general Burada va susţine în persoană acusaţia.
n
Administraţia Ourţeî Regale din Belgrad, a trimes de-ună zi, mal multe lez' conţinând diferite lucruri râmase în Palat ce aparţineau Reginei Natalia, sub adresa Doamnei de Keciko.
Regina Natalia a ordonat funcţionarilor casei sale, se refuze priimi-rea lăzilor, din causa adresei injurioase ce purtau.
Comuniceudu se aceasta la Belgrad, s’a răspuns ca se se lase lucrurile în părăsire.
n
Un îndoit omor s’a întâmplat eri în comuna Cucueţ'-Platâreşti, cătu-nu Podul Pitarului.
Un individ, care băuse într’o cârciumă timp d a două ore, certându se cu doi terani i a înjunghiat pe amen-do\ ast fel că ’i a lăsat mort' pe loc.
D. judecător de instrucţia Statesou împreună cu d. procuror Henri Ca-targi vor pleca la faţa locului pentru a cerceta faptul.
n
Erî s’au împărţit haine şi încălţăminte la 100 de copii din scoalele primare ale capitalei, oferite de clubul «Tinerimea».
Era foarte mişcător spectatolul, de a vedea copiii sărăci cu câtă bucurie primau cadourile ce li sî făcuseră de către generoşii membri ai acestui club.
ULTIMA ORA
AGEATIA IIAVAS Paris, 19 Decembre. — Ştiri din Belgrad anunţă că situaţiunea regelui Milan este critică. Radicalii, stăpânii situaţiei, fiin ostili influenţei austriaca, nu voeso să admită că, în noua constituţie, direcţia politică străină să fie re-servată regelui.
O întrunire a mareî Scupcineî este considerată ca foarte îndo oisâ.

BIBLIOGRAFIE
In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se afla de vă-izare la toate librar iele din ţara pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotui O. Bâiau; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă.
A eşit de sub tipar:
Schimbarea Uniformelor Ofiţereşti Deposit general la librăria Alex. 13 o oy o nuia. iu n
No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (Hotel Mânu)
AQ apărut la librăria Centrală, I. Brăniş-teanu: Introduci on au droit des gens, re-cherches philosophiques, historiques et bibliographiques, de Franz de Hoitzendorff şi Alphonse Rivier;— Principes de la poli-lique de acelaş autor.
A apărut de sub presă în Editura Librăriei Universală Leon Alcalay, Calea Victoriei, 19
CATECHISMU
prelucrat conform programei învSţămîntuul pri r ar de Ioan I. Micescu.
Se află de vânzare:
TRATAT VINICOL
Depoii principal la d-nu I. Popp, strada Câtunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale.
A apărut de sub tipar:
Cântece nuoî de «l»oru» din oare o parte aranjate pe note de Nastase lonescu guitarist. Preţul 1 leO. De vânzare la tipc-grafiia «Carol Gffibel» Bucureşti 14 Strada Doamnei, 14.
mMlLEIMiiMEML
pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M Ei Imun Strada Lipseam 10.	(944)
Doctorul PETF.INI GILflTI da Clementei 31
Consultaliuni de la 5-6 ore.
DE ÎNCHIRIAT."e°»“
luata iu strada l) actmesrior i>u. 4. A »*e adresa la d-nu Uolilur Voin' scu procuror pe lăuga parchetul «le Ilfov.
(965;
Doctorul KOSLINSKYaT
reîntoreându-se tn Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiuncde la 1—3 p. m.
IVo. 5, .Strada Apolou, Mo. 5 (Isvoru
N. AL. PAPADAT
AVOCAT
looueste 15, sfci». Doamnei
(lângă Creditul Urban)
Doctorul DEM. GRECESCU
Medic al Spitalului de Copil S’a mutat strada Verde No. 3 bis (Suburbia itaru).	100
DE VfiV/ARE
LA HERGHELIA PAŞCANI
3 AIIMStlII l'E\TI(U PRASILA
BOALELE SIFILITICE
\EPUTIIVTA BAR D -YTEAS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare, dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. păna la 6
seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047_
COFETĂRIA
EABRICi DELICHERURI
STR 0J CAROL I K. 17
ALATUR! CU BISERICA CURTEA VECHE C0LTU STR. CAROL
Recromand Bornuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici.
Pesmetzi pentru cial cu 1 fr 80 kilo, Ciaiuri Ruseşti fine, Licheruri, Ananas, Benedictin! 280 kilo,Sartreuse, Piperment,Quirase si alte eu 2 fr. kilo, Lich*r Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru mensgiQ case! de la 1 fr. 20 litrul la sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamerite de. Bufete pentru nunti cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo.
Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi !n-curagiat prin muncă şi merit.
Marc deposit de spirt rafinat cu pr»-luri eftine
1053	Cu Înalta stima
Tanase D. Cretulescu
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
—S’a mutat Strada Polona, No. 33—
Consultaţium de la 5—6 ore.
H4
STRIDII FRANCEZE
garantate proaspete m
Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o laditza cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 exlra.
A se scrie către d nu
A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux (France)
DOCTORUL THOMESCiT
s’a mutat
IVo. 74 — Strada Diouisie — IVo. 74
Consultaţiunl 12—2 p. m.	1223
DE VENZARE
Proprietăţile jos însemnate:
Proprietatea Gurbâneasca ca?60 pogoane lângă oraşul Roşiori de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoaue vii, magazii, pâtute, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimniţă cârciumă şi alte Îmbunată irl.
O'moiră pe apa Vei)1, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având îm-pr jur 20 pogoane pădure pro pri tâ.
O pereche case îa cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe încăperi şi dependinţe.
Doritori se vor prezenta la proprietarul tn Bucureşti strada Cosma No. 7 saQ la proprietatea Crevenicu-R duleşt.iî judeţul Viaşca. Iar proprietăţile sunt loate situate tn judeţul Teleorman plasa Tîrguiul.
(1032)
PANA LA I APRILIE 1889
DESFACERE DUPE COST
A
BACANTEI
D. STAICOVICI
A SE CERE PREŢUL CURENT
LA IVIAGASINUL CAL. VICTORIEI, U
1401
MARELE DEPOU
si
ATELIER DE BIJUTERIE SI HORLOGERIE
IVI. GHONBER'l-
Bucureşti Cal. Victoriei, 8 (vis-ă-vis de Prcf. Poliţii)
Pentru Logodne si .\untzi
recomand depoul im Q b ne asortat cu bijuterie fină şi modern lucrat>, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, ful ii de cap, inele lu rate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle etc. precum şi ceasoar-nice de i rum calitate. Lanţuri de aur fa-so-ne mod rne. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus.
(1062)	M. CROVREBG
RECOMANDAM
MAGASINUL DE CONFIENTA NIGOLAU
— Casa runda ta la anul 1S53 —
-vis-â-vis de Prefectura Politiei Capitalei—
Asortat cu cele mal nuoî mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argintărie.	1064
EPOCA — 8 DECEMBRE
W
<
N
ţa
P
►—i
h-
ITj
O
H
-1
I
<
H
P
»—i
h-
w
O
fcr-l
!-*S
H
Pă
C
N
S3
ta
O
w
00
<
O
g-
sg,
*. o. o O •— T3 *X3 C3
43 xa = H
2*5	® s
•gsgsfi
tf*!îs • " '■£> ^ .. «/
| P -o.-.
L vi u.
s
-*B? j> o» Q-o
WS'“|2_
d-**	■**	—
C c*
2 5b
!5h
E-
o»
0 a'3^-3 o 2 iP • u i Zji »O
■2^5-g^S^
__s2H«s®.5r
* sigila-
>q £ ■?	5 as«s g
« Q*-s î a ' ° __ o _r2'*“'* «J 3
SztZj„ss > 3 «'3Ş.Z £
B «. a
-X ; « oj»
«*■	o-o2^5
se:0?:® **§ •*co3 .Sâ*^
î^a	3 « r c
^ — "“r! c») .o *r«— .«2 •
rt 5	a) 3 O »
caSUs^S ffsscit!» a
I • -z, tti
i=e g 2 -^•2 *»
^ Î5JJ _ _ - G O •-
i>*5 -1 a!
I> . 02
; (12 C o:
a-o c:£ ■* - as "5 t a o «s
S-e
O
o 00
“S <d
cac 02*0
—* G
/ a>
6^
.c o
J ^ 04
« 5 0% 003
S'l
■ o)
-o o.
flj aJ
—o
O aS
o ^ e»“
t/>
UJ3 =
OCr“ n! «■ţ ă -
-T®
£nj
Iod <12 02*0
u 3 -Q
a
05
cd
3S
a>fflO O GO
- bc
00'-® 5,3 ■o &J2,
N 3 •-
V. — to
V c CQ
C C5 rt *3 l-
•5rw
«6 CI . Q»2
tn < jf
E—*5
v
nr^ «
H-H ^
ca|
C3>
S85 2
1—1 B
rTl 1 ('*■1 U
(=3«
Nici o pcrdere!
A ___________
Nici o pcrdcrc!

PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de câştig.
Hwwvvvv'trvw
•t
j(4
m.
H
©■r
^ L

^,,{4
«î.!sl
k* ^
Sub titlnl caracteristic «Câştig sigiir“ am întrunit nrmătdrele cinci obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor avantagil escepţionale şi în adevăr unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, avănd de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de ISI.50 franci, căci după cum se va vedea mai jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numârar; afară de acesta oferim şi alte uşurinţi de plată indicate mal departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde ca biletele simple de loterie, nn ’şl perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cn împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotilrielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă mai mare şi cu cari se riscă cu mai multă siguranţă a perde cu totul banii sei.
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-cărul an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cnponul obligaţiune! 3% împr. serbesc I88I.
NUMELE OBLIGAŢIILOR	1 Numeral tragerilor | pe an.	DATA TRAGERILOR	CÂŞTIGURI principala.	CÂŞTIGURI sigure.
Olillş. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statului Scrbc»c (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Impr. «crbcsc 1881 Oblignţiuue «oiiibau-Basilica 1886 Obligaţiune Crucea roşie hal. 1885	şase trei cinci trei patru	1 tebr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 lan., 1 Mal, 1 Sept, 14 Ian. 14 Hart. 14 Iun. 14 Aug. 14Rov. I Iun. 1 Dec. 1 flart. 1 Fcbr. 1 Mal 1 Aug. 1 Nov.	Fr. 600.0001) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000	Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*)
I 21 *). Obligaţiunile eşite cu cel mal mic ci f). Guvernai otoman plăteşte 58% diu		|Kr.l,200.000 |Fr. 386.50 Işti» continuă a participa la tragerea câştigurilor, valorea nominală a câştigurilor lustiril»!* turceşti.		
Vindem acest grup de cinei obligaţiuni pe cari le numim „Câştig sigur“ cu suma de 205 franci în aur sad
220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau MF° 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci, “^a
Bndală <8up;l trimiterea celor 100 tiaîi 60 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi numerilc obligaţiilor sale. cu cari participa singur Ia tote tragerile si Ia totalii alea câştigurilor ""■iJ&Şi Câştigurile se vor plaţi la tlomicitiul câştigătorului cu cea mai mare disereţiune.
| T3AGEEILE EU SE POT AMâNA SUB NICI UN PSETEST I
Obligaţiunile originale vor fi trimise cu întorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale sad cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la
,i-l .ۥ*
iii
1 J. {
iTEÎffi 01
T6te eererlle trebno gS se adreseze direct Ia adresa indicată mal sus. Garantăm originalitatea numai a aceior obligaţiuni, cari vor fi prevăzute cu sigiliul casei nostre. piarul nostru publică îu limba francesă, greacă şi română listele oficiale da tragere a tutulor losurilor
fără esuepţiune. Abonamentul anual cost» ti franci.
Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ee obligaţiune sa& los după cursul (Jilel. Respundem la oil-ce scrisdre sau cerere de informaţiunî, care va fi însoţilâ de o maică de 25 bani pentru fraucarea respuusulul.
Se pdte scrie in limba franceză, germană, engleză, italiana, greea şi rumână.

B
Strada Lipscani, i\o. 23
Cumpera, sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 7 Decembre 1888
	Cump.	vend.
5 01 Renta amortisabila	V4	94 1.2
5 0/0 Renta perpetua	94	94 1/2
i 0/0 Oblig, de fctat	»6	90 1/4
o 0/0 Oblig de ut. drum de fer		
! 0/0 Scria. func. rurale	107	107 Ut
5 0/0 Scris. func. rurale	t-6 1/2	97
! 0/0 Scris. func. urbane	lui) I 2 107	
6 0/o Scris func urbane	101 1/2 102 1 2	
5 ujo Scris. func. urbane	03 3/4	94 1/4
Urbane 5 0/0 laşi	82	82 1/2
5 0/o împrumutul comunal	84	84 1 2
Oblig, oaseipens. [lei 10 dob.)	îoO	i35
mprumutui cu premie	55	60
\ctmni bancei nation.	1025	il'Si
vctiuni «Dacia-România»	240	250
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	80	90
argint contra aur	4 1 2	5
Fiorini austriaci	2l8	209
Tendinţa susţinută		
,, NAŢIONALA “
| SOCIETATE GENERALA UE ASIGUR.
|	DIN BUCUREŞTI
CAPITAL de acţiuni
& 3 MILIOANE LEI AUR
UEfUA V IKK SATE
Aducem la cunoştinţa publică,că am transferat biurounle noastre In palatul Societâţel din Strada Uoamnel No. 12.
726
Directiuuea generala.
8
1
1

		Juu.ooo ir.		y 00,00» fr.
		25,000 fr.		£5,000 fr.
		lo,uoo Ir.		4 0,000 fr.
		lo,ooo Ir.		40.000 fr.
		2,000 Ir.		£.000 fr.
		2,000 fr.		£0,4)0 fr.
		2,000 fr.		£,000 fr.
		2,000 Ir.		£,;il)l) fr.
		2,000 Ir.		£,4)00 fr.
		2,000 fr.		£,<iOO fr.
		1,250 lr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		i ,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£5 * fr.
		1.250 fr.		4,£50 Ir.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 Ir.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,£50 fr.
		1,250 fr.		4,«50 fr.
		1,000 fr.		2h,0,»0 fr.
		400 fr.		£00,000 fr.
SE POATE OASCIGA INTR’O ZI
300,000 FRANCI
cumpărAnd bilete d’ale
HIBEI LUIBII OITUmi
TRAGEREA
La I Februarie st. n. 1889
tabloul câştigurilor:
I lot de . i lol de, .
I lol de. .
I lol de. . x lui de. . i loi de. .
1 lol de. . l lol de. . i loi de. .
I loi de. .
I loi de. .
I lol de. . l loi de. .
I lol de. . i lol de. .
1 iot de. . i loi de. , l lol de. . i loi de. . i loi de. . i lot de. .
I loi de. .
28 loiuiT de ,00 loturi de
Rambursarea loturilor este garantată de GLYEICYLL 1MPEH1AL OlOllAN
preţul biletelor:
1 Bilet . . . Erei. S 7 Bilete . . . Erei. 31 25 Bilete . . . Erei. 41H 4HO bilete . . . Erei. TtiS
g Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea loc la Con>tantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
h data dup6 primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
R lete de banca şi ori ie timbre fără eecep-ţiune, sunt primite In plata fără orice dificultate. cu curs In aur.
Ori ce oiştigâtor va fi Înştiinţat prin telegramă chiar Iu ziua tragerel.
Peniru a p uni biletul sau biletele, trebue s6 se eespudieze banii prin manda postai, cbequ» sauscr soare recomandata laUirectorul
—Gomptoir commerciai-
557, GRANDE RUE DE TEKE, 557 COMS1 A.\TL\OIOLL 1060
jl'." *»".wr.iiK't*»'	• -t " .»•• iw'in
al— |
1060 |
COMPAGNSE Dl) GIZ DE DIE'iiEST
10 li Iruri 20 lilrurl 30 litrurl 40 litrurl
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sei Abonaţi sfe inveiiască comptorii cu o pătură de păslă sad de lână pentru a evita congeia-ţiunea apel ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru i	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	până	la	8	litrurl
10 Becuri de la 20 Becuri de la 30 Becuri de la 40 Becuri de la
Pentru 1	comptor	de	200	Becuri	de	la	10)	până	la	200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	până	la	40	litrurl
Pentru 1	comptor	de	60	Becuri	de	la	30	până	la	60	litrurl
Pentru 1	comptor	de	80	Becuri	de	la	40	până	la	80	litrurl
Pentru 1	comptor	de	100	Becuri	de	la	50	până	la	100	litrurl
Pentru 1	comptor	de	150	Becuri	de	la	70	până	la	140	lilrurl
Pentru 1	complor	de	400	Becuri	de	la	175	până	la	250	litrurl
Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază dună locul mal mult sau mal puţin espus frigului ce ocupă complorul şi poate dura două erni.
00	DIRECŢIUNEA
Pentru l comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Peniru 1 comptor de
5 până la 10 până la 15 până la 20 până la
CASA DE SCHIMB 805
M0SCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir.Lipscani, in Lada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-România)
B ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb fie monezi Cursul pe ziua de 7 Decembre 1888
94
94
95	3/4
83 3/4 230
100 3/4 96* 106 H 101
93 3/4
s*
32
29
£0
17
SOCIETATEA DE «ASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COIltOCEM
Capital Hocial: 1,500,000 lei Întreg vărsat
5H
2u7
124
100
99
455
6
*19 1*6 100 li 100 260
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
FOARTE ELEGANTE SI EFT1NE j
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.
Renta amortlsablla „ româna perpelua Obligaţiuni ile sta t [Conv. rur.] „	C. F. R.
,,	Municipale
. ,	Casei pene. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
5	••
T „	,, urbane
6 6
5 %	„	,, laşi
3 % Obl. Serbesli cn prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri liasilica bombau Aci. Dacla-Kumania ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Cunstructlnni Aur conlra arginl sau bilele Florini Wal. Ansirluc Mărci germane Bancnote Irancese „
,,	llaliane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul osie socotii in aur
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Soţii)ga
1000 KILOGRAME' âOUSE IA DOMICILIU 25 LEI
CA CITATE SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, GER SI FAG
1000 KILCGRIME LEI 20. 500 K L G1IME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE Se vinde la L. Le .sol, Calea Plevnei No. 193.
984
DE VEXZARE
1BISCUL \ (cântar centimal)
luE. Lcssel Calea Pievnei 193
5501
Cump. Vinde
»<
94%
84 H *'Jt ll>7 V «6 3/4 107 /0 î 94 X 6*
78 60 31 55 *1
VENZARE
l
STABILITA
SE CUMPĂRĂ CU UN CAPITAL DE 50,000 LEI PLATIBIL IN 2 RATE
—e>08SS(£2S3!S=>~
Dever anual e de..........................
La aceasta suma, spesele anuale, în care intra chiria, material, lefuri si procentele capitalulu de 50,000 Lei socotit 8 la suta
si se ridica la............................
Dând un venit net de ...
Câştig anual.
Se vinde din cau2a de boala si a altor ocupatiuni. Pentru amatori a intra în tratari a se adresa la d-nu
IaNCU PLOESTEaNU
Rncuresli — No. 17, Strada Mântuleasa \'o. 17 — Bucureşti HKT: 'î-i! '■3FT. jrzittymTZVsnmiBWiivm
40,000 Lei
25.000	Lei
15.000	Lei
BUCUREŞTI V. DORNER LABIRINT, 82 CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ
OTQHI, FABRICI CESPIKTSI RACHIU
-cSÎ3Sa2S5K>-
Sistemul rel mal nou şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instalsţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiuuea se esecutâ în cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
Tipografia Ziarului „Epoca"
Tipărit cu cerneala Cli. LoriJlcux-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
O iraixt responsabil V. P. Gheorghiu