UL IV No. 911 A DOUA ED1TIUNE MARŢI 6 (18) DECEMBRE 1888 mm N'JMERU L iî) RĂNI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a pie-carei luni si se plătesc TOT-O’A-UNA ÎNAINTE In Bncnresel: La casa Administraţiunel. In Turn: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, t> luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In rtlreinrlnlr: La toate ofticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei.—No. APARE IN TOATE ZÎLELE DE LUCRU NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUXCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ln Paris: Agence Ha vas, Place de la Rourse, S An (tuciuri pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl 9i reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAIIIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. tter-raain, A o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 DEMOCRAŢII înjura poporu TARA CERE CHIŢIBUŞURILE OPaZlTIOI SITUAŢIA PARLAMENTARA DEVASTĂRILE DE LA 5 SEPT. 1880 LOGODIŢII DEMOCRAŢII ÎNJURA poporul Alaltă-eri, la Cameră, d. Kogâlni-ceanu a făcut o greşeală neertată unui parlamentar Letrân ca d-sa, greşeală căreia se datoreşte închiderea discuţii generale asupra răspunsului la Adresă. Se ceruse închiderea discuţii şi d. Kogălniceanu se suia la trib ună pentru a vorbi contra închidere!. Cei mai mulţi din majoritate doreau şi ei cadiscuţiunea sase prelungească, şi erau decişi a vota contra închi-dereî. Ei bine, pe mulţi d. Kogălniceanu i’a făcut se voteze contra voinţei lor, pentru închiderea discuţii, şi iată cum. D. Kogălniceanu a zis suindu-se la tribună «cd s’a făcut procesul liberalismului de către câţi va mojici, —fi a avut grije să’i numească—care nici n’ar fi fost în Cameră dacă n’ar fi fost liberali ca densul, Kogălniceanu, care să le dea drepturi, şi că deci să nu se închidă discuţia până ce nu va vorbi şi un boer mare ca dănsul.n Probabil pentru ca se a-pere* strălucitele fapte ale partidului care a sărăcit ţara şi ecsasperat pe ţărani până i’a împins la răscoală. îndată ce au auzit aceste cuvinte, conservatorii din Cameră s’au grăbit a arăta sentimentele lor democratice închizând discuţiunea şi lăsând pe Cuconu Miha’acbe fără privilegiu ce reclama In puterea naştere! sale. Cuvintele acestea ale d lui Kogâl-niceanu sunt ultima faşă a decadenţei în care se află partidul liberal. După ce au compromis şi libertate şi egalitatea şi proprietatea, şi chiar simţul de naţionalitate în popor, după ce au adus ţara în halul în care s’a văzut când s’a discutat cestiunea ţăranilor, liberalii trebuea să sfârşească prin a face procesul naşterei oamenilor, şi în numele libertăţii şi democraţii so insulte pe deputaţi pentru naşterea lor. Tot ast fel democratul Tache lo-nescu vorbind de proprietatea mare, insulta pe comercianţi şi pe toţi oamenii din popor care prin munca lor au ajuns sc’şi facă avere şi se cumpere moşii, zicând că sunt nişte hoţi şi nişte şarlatani. Aşa trebuea să sfârşească liberalii falşi de la noi, rîzend de popor şi de democraţie. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 10 Decembre. Ziarele sunt aproape unanime a considera votul de erl la Cameră ca o greşeală. Paris, 16 Decembre. Doctorul Charcot va merge fn curând la Petersburg, chiămat fiind pe lângă Ţarina, a cărei sănătate e sdruncinată de când cu accidentul de la Borki. Paris, 15 Decembre. Camera a răspins cu 262 voturi contra 188 proectul guvernului privitor la Campania canalului de Panama. Londra, 15 Decembre. Morning-Post zice că scrisoarea Iul Os-man-Digma face menţiune de doi călători albi din care numai unul a fost prins. Viena, 15 Decembre. Corespondenta politică zice că regole Suediei a numit pe împăratul Frânt Iosef general onorific al armatei Suedeze. Darms'adt, 15 Decembre. Principele Alexandru de Hessa, tatăl principelui de Baltemberg, a murit azi dimineaţa. Turin, 15 Decembre. Principele Eugenia de Carignan a murit azi dimineaţa. lloma, 15 Decembre. Caraerile cu prilejul morţii principelui de Carignan au suspendat şedinţele lor pentru trei zile. Ele vor lua doliul, Senatul pentru 20 zile iar Camera pentru 15 zile. alta care ’I cere sS fie pentru inamovibilitate. Ba adesea ţara d-sa)e î’I pune termene mal scurte şi ’i cere ca la alegeri să fie pentru guvern şi îndata după alegeri să fie contra guvernului. Aga TARA CERE y ____ Persoanele care urmăresc desbaterile din Corpurile legiuitoare, — fie în Cameră fie în Senat — aO observat neîndoios ce rol însemnat joaca în discursurile oratorilor cuvintele; «'Iara cere», daraC; ma' observat negreşit ca cea ce ţara cere prin -ura unuia nu se potriveşte de loc cu cea ce ţara cere prin gura altuia. Spre pilda d-nu Nădejde nu ridică nici o data graiul în cestiunea agrară fără să spue că «ţara cere ca parlamentul se orânduiască o ancheta spre a cerceta căuşele răscoalei» iar d-nu Dobrescu (Argeş) pretinde din contra că ; «ţara cere să aruncam un văl de uitare asupra trecutului acesta şi să ne gân dim la viitor.» LarăndulsăO d-nu Panu are în portofoliu o ţară care cere să nu fim aliaţi cu Germania şi Austria, pe când principele Gr. Sturza are altă ţară care cere să ne unim cu Rusia. Ţara represintată prin d nu X... cere să se reînfiinţeze porturile-france, iar ţara d-lul Y. e cu desăvârşire în contra reînfiinţarel lor; în puţine cuvinte nu găseşti o singură cestiune în care dorinţele ţâre: lui Stan să se potrivească cu dorinţele prei lut Vlad. Ast fel fiind lucrurile, stal şi te întrebi a cui ţară este acea care are dreptul să vorbească şi cam ce fel de socoteli trebue să faci de câte ori ese acest cuvânt din gura unui orator. Să iei îndata statistica alegerilor, să vezi cu câte glasuri a fost ales d-nu Panu şi cu câte glasuri a fost ales d-nu Nădejde sad altul, şi să nu socoteşti drept dorinţe adevărate ale ţaret de cât acele exprimate prin-tr’un număr mal mare de alegatori asupra unui candidat, pare că ar fi o socoteală bună, dar nu este. Iml vine Intr’adevăr, cam greQ de presupus ca atunci cănd a avut întruniri electorale, d nu Nădejde a stat de vorbă cu alegătorii colegiului al 3-lea spre a’l întreba ce cred el despre intervenţia Statului şi despre teoriile conservatoare sad socialiste, dacă sunt pentru şcoala Iul Schultze sad pentru cea marxistă. Nu rămâne dar'decât o singură soluţiune: să bine voiascâ d ni oratori să ne sLbească cu cuvintele «ţara cere» şi să mărturisească ma bine curat ca acele dorinţe sunt eşite din creerii d-lor personali. Sad dacă aceasta soluţiune e prea grea de p.us în practica pentru unele persoane, obicinuite să se scoale dimineaţa cu vorba «ţara cere» In gura, atunci să adopte cel puţin sistemul d lui Take Ionescu, un sistem foarte comod,care mulţumeşte ţoale ţările de a rândul. D-sa într’adevăr are într’un an o ţară care ’I cere să fie conservator şi într’alt an o ţară care ’I cere să fie liberal, într’un an o ţară care ’l cere să fie pentru electivitate, apoi mmw i'uitMTuu Discuţia generală asupra respuu sului la adresă s’a închis Sâmbătă la Cameră. Atacurile a căror obiect a fost guvernul timp de trei zile nu au făcut de cât se consolideze situaţia ministerului Cabinetul a eşit întărit din atacurile încrucişate ale oposiţiuneî. Pe când unii oratori ai minoritâţei a-taoau faţa pur conservatoare a ministerului, cei-l’alţi au încercat se isbeasca mai ales în elementul junimist din cabinet. Tactica aceasta n’a reuşit nici u-nora nici altora. Atacurile acestea au contribuit numai a da mai multă omogeneitate msjorităţei şi ministerului. Acum când guvernul atacat asu pra tutulor cestiunelor, asupra tu-tulor punctelor programului seu, a ştiut se respingă asalturile opos ţiu-nei, putem nădăjdui că oposiţiunea renunţând a mai încerca se răstoarne mioisterul or se pue ziza-nia în rândurile majorităţii, va permite parlamentului se sa ocupe cu cercetarea proectelor de lega urgent reclamate de ţară. Slerşindu-se în cursul acestei sep tâmâni discuţiunea asupra răspunsului la Adresa, putem spera că cor purile legiuitoare vor avea timpul se discute şi se voteze mai multe legi înainte de vacanţiile Crăciunului, Printre cele dintâiu proecte care vor veni la ordinea zilei sunt: Bugetul drumurilor de fier, care trebue votat înainte de 1 Ianuarie. Proectul de lege pentru înfiinţarea porturilor-france. Legea în contra cumulului. In fine ar fi de dorit ca înainte de vacanţiile anului nou se se înceapă discuţiunea asupra proectului de lege pentru vînzarea moşiilor Statului în loturi, la săteni. Credem că dacă pxprimăm dorinţa ca parlamentul se înceapă se discute înainte de vacanţii cel puţin una or doue din legile importante care sunt la ordinea zilei, nimeni nu va lua in serios acuzaţiunile, ce de sigur ni se vor aduce de oposiţie, cum că vrem se înăbuşim glasul minorităţi’, atunci când noi vrem a lăsa numai un loc fie chiar cât de mic, operei legislative a eamerilor. Am dat de la deschiderea came-rilor destule dovezi că nu avem a ne teme de atacurile cele mai înfuriate ale oposiţiunii. Şi dupe nesfârşitele diseuţium asupra interpelării privitoare la lescoala ţărăneasca şi asupra răspunsului la Adresă, nu ne temem ca un om serios se poala crede ea dorinţa d’a vota legile urgente, as Hindi din parte-ne un pretext de a scapa de nişte discuţiuni inofensive, ba care pot chiar se ne facă mai mult bine de cât reu. lată de ce nu ne lem°m a zice că avem alt-ceva mai serios de făcut de cât d’a asculta pe d. Aslan, care s’a Înscris la fie care paragraf al răspunsului la Mesaj, numai pentru a împiedeca camera de a lucra. CHIŢIBUŞURILE 0P0SIT1LNE1 Discuţiunea răspunsului la adresă, care începuse cu oareşî-care demnitate, oposiţia a sfârşit'o în zeflemea. Simţindu se neputincioasă, şi văzând că nu poate supăra altminteri guvernul, oposiţia s’aapucatsă plictisească Camera, făcând obstrucţiune şi prelungind şedinţa fără a spune nimic. Sâmbătă d. Ceaur Aslan a ocupat, timp de aproape trei ore tribuna Camerei numai pentru a trece peste ora reglementară, crezând că ast-fel discuţia va urma Luni. Deputaţii a d râmas însă la locurile lor până ced. Aslan, debitându şî toate locurile comune, n’a mai fost în stare să vorbească şi a fost silit să se coboare de la tribună. Apoi d. Kogălniceanu să sue la tribună spre a vorbi în contra închiderel discuţiunei. Dupe discursul d-lui Aslan era greu să convingi camera despre seriositatea iutenţiunelor oposiţiuneî. Insă nici atât nu încearcă d. Kogălniceanu. D-sa vorbeşte contra închide-ral, dar în loc să caute a convinge pe major.tate, face un discurs provocâtor In scop d’a indispune pe majoritate, pentru ca densa să voteze în contra propunere! d-saie şi pentru a putea apoi d-sa să se plângă că discuţia n’a fost destul de lungă. Dupe închiderea discuţiunei, să propune de câţi va membrii ca să se fic-seze şedinţa următoare pe Mercuri, de oare ce Duminecă şi Marţi este sărbătoare. Câţi va membrii din majoritate propun ca să se ţie şedinţă Luni. Văzând aceasta, oposiţia vrea să facă zel, propune d'a se lucra chiar Dumi-ne a, şi d. Nicolae Ionescu prestata o propunere care nu avea şanse de a fi primita, şi tocmai tn acest scop o şi pre-sintă, pentru ca să se ţie Duminecă două şedinţe, începând lucrările la 10 ore dimineaţa. D. Nicolae Ionescu spera că presin-tându-se propunerea sub forma aceasta ea avea şanse să fie respinsă, şi apoi membrii oposiţie! puteau să se laude de zelul lor şi să impute Camerei că nu lucrează destul. Cât pentru noi, ne mulţumim a da pe faţă aceste trucuri meschine, la care a ajuns să recurgă oposiţia din cameră. DEVASTĂRILE DE LA 5 SEPT. 1886 UN DOCUMENT PRECIOS lVEartiai*isir*ea unui aejent, poliţienesc Domnule redactor, Fiind informat că justiţia a început o aacheiă, în privinţa devastărilor făcute în ziua de 5 Septembrie 1886 la redacţiile ziarelor Epoca şi Independenţa, vă rog să faceţi ca să flu şi ed chemat ca martor, căci pot să dau toate desluşirile trebuincioase ca să se facă lumina. Ed în acel timp, eram oficer de sergenţi la zi cu schimbul pe diferite culori; ed eram dintr’un oraşîjcu căpitanul Stănciulescu care mă cunoaşte şi din timpul când am fost în oştire ca sergent-major. Iu seara de 4 Septembrie 1886, a chemat pe toţi oliceril prin circulari la batalion şi ne-a spus că a doua zi di-mineaţi are se se facă un fel de manifestaţie la d. I. Rratianu la minister, şi ci trebue să trimetem la batalion câte cinci spre-zec.e sergenţi mai ţepeni, îmbrăcaţi civili. Când prime im asemenea ordine, era înţeles lucru de mult, că oamenii tre-huo ec hi păţi cu bâte. După ce s’a terminat raportul, căpitanul Stănciulescu, ofîcerul Vasiliu şi cu mine, ne-am urcatîntro trăsură şi ne-am dus la Nse Ulmeanu, strada Buciumului şi de acolo la nepoţii lui carB slad în strada Fluerului Nr. 5, şi le-am spus că mâine dimineaţă (5 Septem- brie) să fle la batalion cu toţi oamenii In păr. A doua zi de dimineaţă, sosind la batalion la ora 9, îmbrăcat şi ed tot civil, căpitanul Stănciulescu 'ml a dat următoarele instrucţil: «Să pornim cu toţi oamenii la consiliul de miniştrii ca să mulţumim d-lui I. Brălianu că a scăpat de atentat; apoi ne-a spus că de acolo trebue să mergem la redacţiile de la Independenţa mal Intâiu, pe urmă la Epoca şi la România, ne a dat ordine să spargem în toate părţile geamurile, să intram în redacţii şi să luam la ba-tae pe toti redactorii». Căpitanul Stănciulescu a spus că In mine are toata încrederea şi ed să conduc convoiul pe la toate redacţiile. Sergenţii erau aşezaţT la distanţă de 7—8 paşi unu) de altul până la redacţia Epo-cei, şi avead ordine să nu lase pe nimeni să strice convoiul. Când am ajuns la ministerul de interne a eşit d. I. Brătianu afară şi a mulţumit. După aceea Ulmeanu şi cu cel-Talţîad strigat: «Să mergem unde avem poruncă». Ed mergeam pe lături ţinând buna ordine între dânşii. Iar între oamenii care au luat parte, erad : Nae Ulmeanu cu Vasile Dumitrescu şi fraţii lui, Mareşlosn, agent secret, Arbore, redactor de la Telegraful, Tânase Bărbierul, Epure»nu, fost insoector de poliţie care era în capul convoiului, Toboc cu fraţii lui, N. Lipieru, Dobrică Ulmeanu cu mai mulţi bătăuşi după şoseaua Pantalimon ; sft-I văd îi cunosc, Un măcelar da la Filaret, să-l v6z 11 cunosc, Ghiţâ Curcanu şi Coengiopolo cel mic; agenţ' secreţi, Grigoriu Moritz ; Sergenţii de noapte de la diferite compăniî, Ştefan Tânăsescu Măcelaru, Filaret, Gh:ţă Manolescu, bătăuş, str. Teilor, llivolaru, agent secret, Comisarul Dimitriu, şi inspectorul Cristescu, care sta afară cu cei-l’alţt bătăuşi. Când am ajuns la Independenţa, ad sărit parte în curte şi parte la ferestre de le-ad spart. Nu a trecut mult şi ad eşit lucrătorii de la tipografie cu lemne dintr’un stânjen şi atunci au plecat la Epoca tot în bloc cum erad. Cum ad ajuns aici, parte ad sărit în redacţie spărgând geamurile, şi Nae Ulmeanu cu acel măcelar şi Tănase Bărbierul ad intrat înăuntru dâad cu un baston de plumb în capul unul domn cam scurt şi gros cu mustaţa neagră şi care umbla şchiopătând. D-nu Arbore de la Telegraful a ridicat o bucată din geamul spart şi Va aruncat în capul d lui Bacalbaşa, dar nu t’a nemerit. Ed şedeam şi privegheam la poarta gradinei Episcopiei, când veni la mine Epureanu şi’mi spuse să mă duc să raportez d-lui Moruzi că s’a terminat(l) cu Independenţa şi Epoca, şi că a început să se îmbulzească lumea pe stradă şi are să fle gred până se râsbîm la România. Imediat am plecat cu birja, am raportat d lui Moruzi care m’a primit singur în cabinetul săd. După ce ’i am raportat, d. Moruzi a scos o hârtie de una sută de lei, şi ’mi a dat’o zicându’mt: «Na si ţie.Stoenescule. recompensa de la mine, şi dute acasă de te odihneşte». Ed am plecat ac-să şi a doua zi m'ani întâlnit cu Ulmeanu care ’mî a istorisit şi spargerea cu bătaie de la redacţia României. Toţi sergenţii care au luat parte la aceste devastări erad se'gînţi de ncapte, pe care îl aş cunoaşte dacă mi se va da voie să merg din companie In companie să’i recunosc. Aceasta este declaraţiunea mea pe care saut gata a o face jurând pB sfînta cruce. I. Stoenescu fost oflccr dc sergenţi de oraş. www.dacoromanica.ro MITUL ASUPRA TUTCEI * Domnule Redactor, Zilele acestea, urmând ca Corpurile legiuitoare, sâ intre, după cât sunt informat, tn desbaterea proiectului de lege, privitor la desfiinţarea impositu-lul actual asupra ţuicel, — unul din impositele cele mai vexatorii, cel mai nedrept şi cel maî asupritor pentru proprietarul şi sâteanul de munte şi care cu drept cuvânt a provocat atâtea nemulţumiri contra regimului colectivist,—cred că ar fi de datoria or-ca-rul proprietar de munte, ca unii ce numai afi suferit consecinţele acestei de-sastroase legi, să se rostească ca oameni speciali şi In cunoştinţă de causâ, în felul cum ar crede mal avantagios, atât pentru dânşii cât şi pentru săteni, modificarea acestui imposit. Această taxă ce ni s’a impus de colectivitate, de nişte camere servile, farâ scrupul şi fără cea mal mică condescendenţa, către alegătorii care-I trimisese acolo, ca o garanţie puternică pentru apărarea intereselor lor, este una din taxele cele mai arbritarii ce s’a putut vedea,din douâ punte de vedere, primo : ca loveşte numai o parte din populaţiune şi esclusiv numai pe muntean şi secundo : că proprietarul şi săteanul de munte plătind o dată fon-cierâ, pentru toate produsele, ce con-stitue venitul proprietăţii lor, nu mal urma sâ fie impuşi ptste plata foncie-reî, la o taxă atât de mare ca cea esis-tentâ şi atât de nedreaptă.—Ce ar însemna ca un proprietar safi un sătean de câmp, peste plata foncierei sâ mai fie impus, la o taxă de 3 sau 4 lei, la chila de porumb sad de grâu? Aşa că li s’ar părea un imposit din cele mal nedrepte? Ei bine, tot ast fel este şi cu ţuica munteanului. Proprietarul şi sâteanul de munte,în general vorbind este mult mai impus ca cel de câmp şi pe lângă fonciera ce o plăteşte ca şi dânsul când calitatea pământului ’\ este mult mal inferioară, mal sunt supuşi şi la alte impo-site, aşa de esemplu de au livezi de pruni, pe lângă fonciera ce dau pentru moşie In care intra şi venitul acestor livezi, mai plătesc estra şi pentru livezile de prun*; de au vil ale lor sau în embatic pe moşie, pe lângă fonciera ce plătesc în care intră şi venitul viilor, mal plătesc estra şi câte 2 lei la pogonul de vie. Dar sâ lăsăm acest luoru cu care dovedim cât de asupriţi sunt proprietarii de munte, şi dacă este imposibil dupâ cum vedem a se desfiinţa cu desăvârşire acest imposit, sâ arătăm aci, cel puţin, cum no-ar conveni mai bine noâ proprietarilor şi sătenilor care suntem în aceiaşi categorie, săplătim acest imposit la pogon, sau tot pe grad, dupâ cum m’am informat că se susţin de unii din represint&nţil actualelor corpuri legiuitoare. In această privinţă dacă ar fi sâ alegem din douâ rele pe cel mai puţin râd, ne-am pronunţa fâra esitare pentru taxa la pogon dupe cum era In trecut şi dupâ cum se susţine şi acum de guvern, ca darea ce ne ar conveni mult mai bine, de cât taxa pe grad, cu singura deesebire ca tn loc de 12 fr. la hectarul de livede, sâ nu se admită o taxă m&I mare de 8 lei. Sâ mâ esplic pentru ce taxa la pogon ne aranjează mai bine pe noi proprietarii şi sătenii de munte, şi mate-maticeşte sâ dovedim aceasta. Se ştie In general de toţi proprietarii de livezi, că un pogon livede produce In termen mezifi cel puţin 150 vedre borhot la pogon, din care fabri-cându-se se pot estraga cel puţin 27 de-calitri sad 21 vedre ţuică de 15 grada, dupe gradul usitat In comercid şi de 30 grade dupâ gradul fiscului care este aproape îudoit de mare. — Dacă am admite pentru moment, că s’ar stabili după cum se susţine de unii, o taxă numai de 2 centime la gradul de ţuică, am avea pentru un decahtru ţuica de 30 grade fiscale o plată da e-fectuat de 60 centime, care multipli-cându-se cu 27 decalitri,produsul ceam admis In termen mezid că sar putea estrage din cele 150 vedre borhot de la un pogon livede, am avea tn total o plată de efectuat la pogon,daca s’ar admite t8xa pe grad, de 16 lei 20 centime sad la hectar de 32 Iei şi 40 centime. Aceasta bine înţeles când producţiuoea este mijlocia, In caşul de abondenţâ ea ar fi aproape îndoită. O dare de patru lei adică Îndoit de cum era înainte la pogonul de livede, este tot ce poate conveni mat bine proprietarului şi săteanului mal cu osebire, căci ea ar constitui tn reaiitate o dare de aproape cu a patra parte mal puţin ca taxa pe grad ; şi să nu se pară nimenul că produsul ce am admis In termen mezid de 150 vedre borhot la pogonul de livede au cu an, ar fi exagerat. Să dovedim cum nu suntem câtuşi de puţin eronaţi în calculele ce facem : să ştie ca produsul unul pogon livede variază între zero când nu se face roade şi între 600 vedre borhot cândproducţiuneaeste abundentă. Dacă prin urmare 3 ani de-arendul nu s'ar face prune, cea ce este foarte rar şi în al patrulea an am avea o producţiune abundantă de 600 vedre borhot la pogon, mezia pe tot iDtervaiul de 4 ani ar fi de 150 vedre. Dar mi se va zice că dacă s’ar admite taxa pe grad proprietarii de livezi nu ar plăti această taxă de cât numai atunci s’ar face prunele, pe cât timp taxa la pogon este nevoit a o plăti şi când se face şi când nu se face prune. Sâ admitem ca 4 ani nu s’ar face prune, cea ce foarte rar se poate întâmpla, tot proprietarul de livede ar fi mal a-vantagiat, căci admiţând plata de 4 lei la pogon ce ara luat de normă, tot este o compensaţiuue pentru intervalul de patru ani în care nu s’ar face prune pe lângă taxa la grad care ar fi In tot anul In care s’ar face prune de 16 lei 20 centime la pogonul de livede. Ca dovadă cât de împovărătoare era taxa actuală pentru noi, şi cât de uşu-râtoare este plata la pogon, voifi lua de normă prodasul de 3510 decalitri ţuică, ce am scos In intervalul de trei ani, din 30 pogoane livede de pruni, taxa prin urmare ce am plătit către Stat de 1 lefi 30 centime la decalitru este de 3615 lei, pe când cu taxa chiar de 6 lei dupe cum se susţine de guvern, nu aş fi plătit în trei ani de cât 540 lei, o diferenţă In p us de 3075 lei, şi pogoneşte făcută socoteala vedem că un pogon livede cu taxa actuală ne a costat 40 lei, an cu an. Iată faptele colectiviştilor, iată faptele şi isprăvile marelui cetăţean I. Bratianu. Afară de aceasta să ştie de toţi că proprietarul şi mal cu osebire sâteanul, fuge când este cestiunea de Îndeplinire de formalităţi ca nu ştiu de ce şi cu taza la pogon, am scăpa de inconvenientele ce am avut până acum de a îndeplini formalităţi peste formalităţi, de esemplu dacă Incepeat lucrul povernei să declari perceptorului cu a-tâtea zile mai Înainte de începerea fa-bricaţiunet, câte mii vedre borhot pul In fabricatiuue, cât al fabricat pe fie care săptămână, In câte vase ai aşezat ţuica etc. etc. şi când o virid-al prin perceptorii regulaţi pe circomscripţii să-i cauţi zile întregi ca, safi să-i dai taxa, safi să-ţi dea bilet de libera circu-laţiline, lucruri ce sunt obositoare şi cu drept cuvlnt plictisitoare pentru săteni, care cere cât se poate maî puţine formalităţi de îndeplinit şi să fie mal puţin şicanat de interesele lui. Un cas care credem că merită a a-trsge atenţiunea corpurilor legiuitoare şi pe care guvernul i’a scăpat din vedere, ar fi să se admită o scutire de plata acestei taxe pentru toate livezile tinere safi cere se vor mal sădi în vii- tor, pentru un interval de patru ani cel puţin de la sădirea lor, pentru că numai de la această dată înainte începe a rodi, şi aceasta ar fi o primă de In-curagiare pentru toţi sătenii care şi-afi esterminat livezile de pruni din causa taxei actuale, pusă asupra lor de aceia Care în tot d’a-una afi plâns şi plâng cu lacrâmi de crocotil pe ţăranul român, dar care in realitate l’afi estorcat In modul cel mal neomenos. Darea la pogon eite prin urmare cea mal avantagioasâ din toate punctele de vedere, atât pentru proprietar şi sătean căt şi pentru Stat. Statul In caşul a-cesta ar putea conta pe un venit cert şi real, pe cât timp cu taxa pe grad va fi vecinie frustrat după cum a fost până acum. Această taxă, ar fi cel puţin mal echitabilă faţă cu toţi şi nu s’ar putea nimeni eschiva de plată cum a fost sub colectivitate. Iată vederile noastre, d-le redactor, In privinţa modiflcăreî acestui imposit ce ne-a fost pus de Camerile colectiviste. şi în special de foştii Deputaţi colectivişti ai judeţului nostru; şi credem că onor. Corpuri legiuitoare se vor rosti pentru taxa la pogon, cafiind t8xa cea mal echitabilă. Primiţi, vă rog d-le Redactor, pe lângă mulţumirile mele asigurarea stimei ce vă conserv. Sângera, 1888 Noembre 27. C. Mirzen. IN FORMAŢIUNI M. S. Regele a trimis pentru a se pune pe cosciugul d-nei Elena Ote-teleşanu, o frumoasă coroană de flori. Consiliul de Miniştrii s'a întrunit azi din nou la 10 ore de dimineaţă sub preşedenţia d-lui Theodor Rosetti. -«*- D. judecător de Instrucţie Preto-rian va termina azi instrucţia afacere; de la 5 Septembrie. D. general Mânu, Ministrul de Res-bel, a supus azi M. S. Regelui mai multe decrete privitoare la înaintări în armată. -e*- Un urma morţei Principelui de Carignan, Curtea a luat un doliu de 7 zile. Prinţul G. Bibescu, preşedintele comitetului Român la axpoziţiunea din Paris, ne roagă se anunţam ca balul care trebuia se se dea în sala Eforiei la 10 acorenteî, se amână la 17/29 Decembrie din causa încetare! din viaţă a d-nei E. O'.eteli-şanu. D. general Dona, inspectorul diviziei a 3-a, a trecut azi în revistă regimentul 3 de Infanterie. Maiorul de flotilă, d. IriTmescu, careinspecta în timp de o lună toate porturile din ţară, va depune azi raportul seu la ministerul de resbel. -sss- In curând d. general Mânu, ministru de resboiu, va pleca la Galaţi şi la Focşani, spre a inspecta fortificaţiile de acolo. -«*»- Tenerul licenţiatîn drept, d, Crăs-naru, a fost numit supleant pelângă tribunalul din T. Severin. -*»- A fost chematazi la cabinetul d-lui judecător de Instrucţie Pretorian, d. Stoenescu, fost oficer de gardişti pe timpul când d. Moruzi era prefect al poliţii capitalei, spre a da informaţii. D. Gheorghe Vernescu minist u de justiţie, va presintaazi Camerei un proect de lege moratoriu, p"in care se va prelungi pe o luna data actelor şi poliţelor care au fost a^si împreună cu dosarele tribunalului d n Brăila; aceasta pentru cele privitoare la tribunal; iar pentru actele judecătoriilor de pace, sa acorda un termen de 15 zile. Printr’actst proect comercianţii şi proprietarii ale carora acte su fost arse, nu vor suferi nici o pagubă, şi vor putea se le reconstituiasoă. D. Gheorghe Vernescu va cere de la cameră urgenţa asupra acestui proect de lege. D. Dim. Moruzi ne trimite o scrisoare, pe care lipsa de spaţiu ne împedică a o publica azi, dar pe care ne vom face o datorie a o însera in numărul nostru de mâine. Alalt&eri fu arestat de către poliţia cupita’eî individul Gheorghe Soare, pentru care poliţia capitalei primise o circulară din partea poliţiei din Focşani, prin care i se spunea că evad-side la penitenciarul judeţului Putria. In urmă însă s’a primit o telegramă din Focşanr, şi în care se zicea că destainuitorul în crima din Strada Soarelui, de şi evadase, fusese apoi pus în libertate. Poliţia capitalei în urma acestei telegrame a pus în libertate pe Geor-ga Soare. Candidatul partidului liberal-con-servator la colegiu I de deputaţi din Covurluiu, este d. Victor Macn. D. Dimitrie Butculescu ’şi va pune candidatura la acelaş colegiu, ca liberal. D. M. Grigoriadi-Bonachisavapre-sinta ca independent. -S8S- Biuroul ales de majoritatea Cămării pentru a conduce desbaterile in Parlament, s’a întrunit eri S9arâ. Lipsau de la această consfătuire numai d-nii Ion Lahovari şi Peuces-cu, care, ocupaţi aiurea, n’au putut lua parte la acea întrunire. -s»- Inspectorul veterinar d. Curtea-nu, fu implicat acum eâ va zile în-tr’o afacere născocită de directorul general al servioiulmsanitar d r Ser-giu şi pentru care a cerut comisiu-nei veterinare a se pronunţa, sperând seobţie destituirea acestui funcţionar. Opiniunea însă separată a unui din membrii comisianei, a d-lui medic veterinar Vincent, care conchidea că acusaţiunea adusă d-lui Curteanu era nefundatâ, a prevalat, şi aceasta a scăpat ast fel de urgia doctorului Sergiu. Motivul superăreî d-lui Sergiu în contra d-lui Curteanu este, că acesta pe timpul alegerilor a rămas în Bucureşti ca se voteze, de şi doctorul Sergiu ’i ordonase se plece. DIN DiSTRICTE PUTIVA Asezeminte sanitare. D. doctor Fotino, membru alconsi-liulul sanitar superior, zice Frăţia, a fost zilele trecute în Focşani. Cu această ocaziune, a vizitat spitalul judeţului şi acel al profetului Sa-moil, remânând mulţumit de conducerea lor, nu însă şi de construcţie. A găsit că spitalul judeţului trebuie reconstruit In condiţiuni igienice şi mal încăpător, ca să poată avea 10 paturi şi comuna Focşani, care nu are un spital propriii al iei. A inspectat localurile de şcoli, aresturile, farmaciile, recomandând farmaciştilor să aibă elevi români; băile din oraş, emiţând parerea ca biia israe-litâ să se închidă, dacă nu va fi pusă în condiţiuneie cerute de regulamentele sanitare. In urmă a plecat în judeţ, visitând comunele Pâţâşti, BoloteştI, GâgeştI, Bâtmeştf, Crucea de jos, Odobeşti, Vidra, Panciu şi Adjud. Prin comunele rurale a cercetat despre starea sânatâţei locuitorilor şi dacă vaccinarea s’a făcut la timp. A mai vizitat spitalele da plăşt, farmaciile şi pieţile din comumle urbane. In Pancifi şi Ajud, inspectând localurile de şcoli, a dispus să se închirieze alte case safi să li se adauge noul camere, aefiind înaestul de spaţioase cele actuale şi nici tocmai igienice. Revenind la Focşani, d. d-r. Fotino, a exprimat mulţumiri d lui medic primar, d r. Gr. Mihailescu, pentru activitatea cu care îşi îndeplineşte datoriile ce’i impune legea, atât d-sa cât şi cellalt personal medical al judeţului. COVURLUIU Decanalul-advocaUlor D. Procuror general a convocat membrii corpului de advocaţi din localitate, zice Posta din Galaţi, pentru Duminecă, ii Decembre ora 1 p. m., In sala şedin-4 ţelor secţia I a Curţeî de apel, pentru alegerea consiliului de disciplină pe periodul 1888 1890. La prima convocare a membrilor baroului nostru, care s’a ţinut la 27 Noembre, nu s’a putut face alegerea din pricina insuficienţei numărului membrilor. Totuşi s’afi făcut două propuneri, una pentru alegerea eminentului nostru advocat, Poenarifi Virgiiiu ca decan, iar ca membri d nil Gamulea, Pavel Macri, Şerbescu ; iar alta pentru alegerea stimatului nostru d. C. Piesniia ca decan, şi membri d nil Şer-bescu, V. Macri, Tuduriu. IALOMIŢA Şcoala de agricultura. Aflăm zice lalomiţeanul din Călăraşi, c&Ha Septembre viitor se va deschide negreşit şcoala practică de agricultură şi industrie de la Armăşeştî, datorită generosului proprietar Zossima. Intr’o secţiune speciala ţărancile vor învăţa ţăsătoiia; alta va fi pentru lâptârie ; alta pentru confecţionarea coşuriîor de richită, etc. etc. Edificiul destinat acestei şcoale este FOIŢA ZIARULUI *EPOCA» m WALTER SCOTr LOGODIŢI 9 SAU CONETABILUL DE CHESTER XVIII. (Urmare) El rosti aceste ultime cuvinte cu multă IngAmfare. Conetabilul să plimba In apartament, ou nerăbdare, şi’I zise ca cum ş’arfi vorbit Iul însuşi : — Ei ta răsplata ce să dă atâtor armate ce afi fost scoase din Europa pentru a uda cu sîng-le lor nâsipurile Pa lestinel; iată zadarnicele făgăduinţi pentru care suntem Îndemnaţi a jertfi ţara. bunurile, viaţa noastea ? — Oare Ilugues de Lacy vorbeşte astfel? strigă a> hiepiscopul sculându-se, darîmblânzând tonul şefi dojenitor prin o mâhnire şi o părere de răfi prefăcute. El oare s’aratâ aşa nepăsător pentru renumele unul cavaler, virtutea unui creştin, râsplăţele cinstei lumeşti, pentru favorurile de o mie de ori mal preţuite a le cerului ? El oare doreşte foloase lumeşti, dobândind In ţara lui bunuri şi comori de a le vecinilor seî mai slabi răsboindu-se cu el, când o-noarea şi credinţa, jurâmtntul ce a |fâ-cut ca vrednic cavaler, şi botezul ce a primit ca creştin, II chem la o întreprindere a cărei glorie trebue să fie cumpărata prin mal multe primejdii ? Sâ poate ca Hugues de Lacy, oglinda cavalerismului ariglo-normand, să aibă asemenea simţiminte, şi gura lui sâ le exprime ? — Linguşiri şi cuvîntărl frumoase amestecate cu glume şi bănueli pot să’ţl folosască pe lângă alţii, Milord, răspunse conetabilul roşindu se de ciudă şi muşcându şl buzele; dar am prea multă tărie de caracter ca să mă poată face cine-va să iafi o măsură In-sămnatâ căutând a mă ademeni safi a mă înspăimântă. Nu’ml mal vorbi dar cu aşa mirare prefăcută, şi fit sigur că, or că ar merge la cruciada, or că ar sta la dlnsul a-casă, rtnumele lui Hugues de Lacy, In ce priveşte curajul, să va ridica tot-d’a una tot aşa de sus ca şi acel al arhiepiscopului Biudouinln ce priveşte sfinţenia. — De s’ar ridica şi mult mal sus de cSt acea cu care voeştî a’l compara I răspunse prelatul. Dar un foc poate sâ se stingă ca o scânteie ; şi vestesc pe conetabilul de Chesler că gloria ce a Încununat steagul şefi aţâţa ani poate să se stângă Intr’o clipă, fără ca să mal renască vre-o-dată. — Cine cutează a vorbi nst-fel ? strigă conetabilul, care ţinea la reputaţia sa câştigată în mijlocul atâtor primejdii. — Un priete, pe care ar trebui să’l mulţumeşti când te dojoneşte, răspunse Baudouin. Te gândeşti la o altă folosinţă şi la resplâtirl, conetabile, parcă a’l putea încă să te tocmeşti. Dar ţ’o spun, numai eşti stăpân pe d-ta. Fiind că al luat prea fericita cruce, de bună voe, eşti acum oştean al lui D-zefi, şi nu’ţl poţi părăsi steagul fără a te acoperi de o ruşine de care s’ar feri şi cel mal mişel. Hugues de Lacy urma a umbla cu paşi mari şi tulburat; la aceste cuvinte să opri de o dată. — Vă purtaţi cu prea multă asprime cu noi, zise el. D voastră lorzii spirituali, faceţi din noi nişte dobitoace de povară pentru interesele d voastre. Vă puneţi p1 spetele noastre spre a ajunge unde doreşte ambiţia voastră. Dar tot are o marginâ ; Thomas Becket o trecu, şi... Nu isprăvi frasa Iul, dar o însoţi cu o privire întunecată şi însămnătoare ; prelatului nu’I fu greii să şi-o explice. — Şi fu omoritl adause el cu hotă-rlre şi nestrâmutare. Aceasta’mi dai a înţelege, mie, urmaşul acestui sfânt glorios! aceasta mi-o înfăţişezi ca un cuvlnt ce te face a asculta de dorinţa d-tale nesocotiţi şi egoistă de aţlretra- www.dacoromanica.ro ge mâna de la plug ! Nu ştii Insă pe cine ameninţi ast-fel. E adevărat că Thomas Becket. dupâ ce a fost un sfânt In biserică, a ajuns, pe drumul slnge-rat al martirului, la demnitatea de sfânt In cer ; dar nu e mal puţin adevărat că, spre a căpăta un loc cu o mie de grade mal jos de prea fericitul şefi predecesor, Baudouin, demnul şefi urmaş, ar fi gata, cu ocrotirea Maicel-Domnuluî, să îndure toate chinurile pe care cel răi le ar putea da de suferit învălitoarel lui pieritoare. — E de prisos să te mândreşti cu bărbăţia d-tale, cinstite părinte, zise De Lacy, temându-se că a mers prea departe, când nu e nici nu poate fi cea mai mică umbră de primejdie. Să vorbim de treaba asta, cu mal multă cumpătare. Nici o dată n’am avut de gând să’mî calc jurământul ce am facutde a mă duce să mâ lupt pentru mântuirea Sfântului mormlnt, cer numai să se amâne momentul îndeplinirel Iul. Mi să pare \ cii ofertele ce am făcut sunt destul de I bune, şi că ar trebui să ajungă spre a ’mi dobândi cea ce a s’a dat la mulţi alţii, puţin ragaz pentru vremea ple-cărel mele. — Puţin răgaz dat unui cap ca d-ta, nobile De Lacy, răspunse prelatul, ar fi o lovitura de moarte pentru sfânta şi curajoasa no&trâ întreprindere. Am fi putut îngădui unor oameni de mal puţină însâmnâtate de a să însura şi de a’şl mărita apoi fetele, chiar când le ar păsa puţin de jalea lui Iacob ; dar d-ta, Milord, eşti unul din stăpânii de căpetenie ai zidirel noastre, şi, dacă vei lipsi, ea poate să se dârlme. Cine, în toată Angli, sâ va crede dator a pleca grabnic, dacă să va vedea ca Hugues de Lacy dă îndărăt? Gândeşte te ce-va mai puţin, Milord, la logoduica ce al făgăduit că vel lua de soţie, şi ce-va mat mult la j urămîntul ce ai făcut Iul D-zefi; şi nu crede că vre odată fericirea va urma o însoţire care va sdruncina planul ce al avut de a iua parte la prea fericita întreprindere închipuită pentru cinstea creştinâtâţeî. Conetabilul să simţi neîndemănat prin îndărătnicia prelatului, şi începu a să pleca la argumentele, sale de şi cu mare părere de rău, şiţnumal pentru că obice iurile şi credinţele acelei vremi nu ’l lâ-safi nici un mijloc de a să lupta Împotriva judecăţilor sale afara de rugăminţi. — Recunosc, zise el, că m’am legat să iafi parte la cruciată ; şi, o repet, tot ce doresc, e un mic rag iz ca sâ pot regula nişte afacerilnsăiunate. Pană atunci, vasalii mei, duşi de nepotul mefi Da* m an de Lacy... (Va urma) EPOCA — 6 DECEMBRE >(' * aw,—nawaaaBBWEggci monumental şi atrage atenţiunea orî-că-rul trecător. Piind-câ fondul donatorului nu era suficient, a contribuit şi judeţul cu câte-va mii de lei, In urma intervenirel d lui ministru al lucrărilor publice şi agriculturel. Mult bine va face aceasta scoală judeţelor Ialomiţa, Ilfov, BuzeQ, Braila şi Prahova, ca sg vorbim de cele mal învecinate. ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE AFACEREA. FOSTULUI MINISTRU DE RESBEL AL. ANOHELESGU (SECŢIUNI UNITE) Şedinţa de la 3/15 Decembre 1888 (Urmare) Partea civila D. Misir se declară foarte emoţionat că se prezentă ca reprezentant al Statului Intr’o cauză aşa de importantă ca aceasta, unde un fost Ministru, un general al armatei e dat judecăţii înaltei Curţi, In conformitate cu legea de responsabilitate ministerială. înainte de toate Insă d. Missir e însărcinat de d. Ministru de Resbel a face următoarea declaraţie. «Simplu interesul material al Statului, l’a împins a ne însărcina cu misiunea grea de a susţine interesele Statului. Nici o urmă de resbunare sau alt ceva nu a motivat intervenţia Statului. D. apărător Misir intrâod In fondul afacere! desvoltâ următoarele ţese. 1. Ce mobil a putut tmuinge pe tatăl şi fiul Broadwell a acuza pe d. An ghelescu ? D. Misir respinge aserţia invocată de acuzat că un complot de militari superiori s’ar fi servit de Broadwell. Dupg ce d. Misir examinează punct cu punct fleşţ-care mărturie şi fie-care act de acuzaţie In parte, termină rugând pe înalta Curte să bine-vo:ascâ a da cuvlntul colegului d sale d. Basile Brâtianu care va fixa cuantumul despăgubiri civile ce reclamă Statul. Pledoaria d-iui B. Bralianu Ca şi d. Misir d. Brâtianu începe pledoaria d sale ream ntind că Statul va fi foarte modest In fixarea despăgubirilor ce va reclama de la d. Anghelescu. Dupg o exortaţiune arătând că pa gubeJe atât morale cât şi băneşti au existat pentru Stat, mal ales morale câcî In străinătate se poate zice azi că în ţara româneasca nu se face nimic fără mită, on. apărător intră In examenul fleşi-carui punct de acuzaţie. Afacerea încrucişătornluî. In această afacere fiind greQ a se fixa «n cuantum, d sa se mărgineşte a cere 25,000 ei noi, just suma ce se spune că generalul Anghelescu ar fi luat de la Broadwell. D. Brft'anu nici nu vrea sg vorbească dj o altă perdere ce a suferitSiatul In această afacere. în urma unui arbitra-giO, survenit din causa d ferenţel ce exista Intre caetul de sarcini şi contractul Incrucişătornluî. Afacerea plumbului şi cositorului. In aceasta privinţă d sa se va margini a cere despăgubiri pentru cositor, câcî Statul a perdut prin urc»rea preţului Suma ce o cere e de 15,000 lei noi. Afacerea cismelor. Pentru aceasta a-facere d-sa cere 155,550 lei câcl e pro bat că nici o-dată nu s’a plătit perechea de cisme mai mult de 10 lei, pe câtă vreme în contractul de ţaţă s’a plătit 13 franci. Şedinţa se ridică la 5 ore jumătate aniinţându-se cea viitoare pe Luni. A TEDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 5 Decembre 1888 La orele 1 ş-dinţa se deschide sub pre-şedinţa d-lul LasiarCatargiu fiind prezenţi 111 d-nl d -putaţl. D. Ernest Sturza, propune anularea datoriei de clacă a sătenilor pe anii 1865— 1871. — Se admite urgenţa. D. I. Nădejde, interpelează pe guvern, dacă are de gând s6 dea pământ locuitorilor mărginişi al oraşului Itşl. Tot de o dată d-sa adresează o interpelare In privinţa lucrătorilor de la gara de Nord, cari — în urma grevei — sunt es-cluşl din toate atelierele Statului. Se pune la vot luarea ’n considerare a proiectului de răspuns al nujorităţel la mesagiul Tronului. Rezultatul votului este: Votanţi.....................124 Majoritate absolută .... 63 Bile albe....................95 « negre.....................29 D-nil N ‘dejde şi Morţun s’atl abţinut; a-dresa a f..sl luata tu considerare. D. N. îouesfu. In cli ştie de regulament, spune ca trebuia să se pună la vot opiniunea minocitaţel. D. I i ianduiii susţine că bine s’a făcut. D. M O j-uluiccunu susţineppiuiunea d-lul N. loneueu. D 1». Alcxtuidrcseu are cuvlntul spre a vorbi la paragraful 1 al răspunsului la mesaj. D-sa constata că cea mal mare ordine a domnit In ali‘g«riio trecute; atacă pe Ion Bralianu şi sfârşeşte d u Urând că astă zi avem la putere un guvern liberal, reformator. In interesul ţârei. D Ceaur-Aslan propune un amendament, prin caro cere să se şteargă din răspunsul la mesaj cuvintele de «iubire şi devotament către tron,» căci ţara nu poale avea pentru acest tron nici unul nici altul din aceste două sentimente. D. I.ascnr La largi- Sunt 5 dd. deputaţi, care spijinesc acest amendament ? Dd. I. Nâdejde, C. C. Dobrescu,C. T. Grigo- rescuşi Facob Pâtu (împreună cu d. Aslan) ridică mâna. (D-nil Panu şi Morţun lipsesc). Amendamentul se depune la biurofl. D. Ernest Star/.a, susţine paragriful, declara că cea mal mare libertate a domnit în alegeri şi câ dacă s au făcut ingerinţe, apoi acelea se datoresc numai membrilor opoziţiuuel. Stârueşte daria primirea § 1. D. 1. Nădejde, începe prin a istorisi, cum s’ati făcut alegerile din Iaşi şi cum In multe comune primarii anulau el alegerile. D sa sfârşeşte spunând, că pe câta aflat, la colegiul I şi Il-iea a fost libertate; dar la al treilea poale zice că numai d-sa şt in-câ vre-o doi suut reprezentanţii adevăraţi al ţărănimel. D. Carueostea susţine că alegerile au fost libere şi câ guvernul n’a ingerat ni-câirea. Suni de alt-fel judeţe, unde colegiul III lea a dat tot-d’a-una dovezi de independenţă. Aşa nimeni nu se putea alege la colegiul 111-lea, pe atunci cclpgiul IV-lea, de Vlaşca în potriva Iul C sar Boliac; aşa colegiul [U-lea deBrâi a, care sub alegerile cele mal ingerate, alegea ped.N. Filiipescu. In privinţa colegiului 111-lea de Olt, d sa_ declară câ s’a ales tu cea mal mare înde-’ pendenţă şi câ acuzarea d-lul I. Nâdejde este o calomnie D. N. Ularenberg, vorbeşte In numele libiralismului, care u’a pierit, ci cărs pin’ acum n’a fost aplicat. D-sa face apoi următoarele trei declara-ţiunl: câ acLualul cabinet este constituţional; că alegerile au fost libere, afară ele cazul colegiului 3-lea de Ilfov; dar ca tu tine cabinetul trecut ţTh. Ro-settl) nu era constituţional. D. B aramberg protestează apoi In potriva acelora care vorbesc azi cu dispreţ In potriva opos>ţiuiiei-uuite, de as-.menea face omagii d-Iui Lascar Gatargiu, care n’a intrat Iu minister, voiud se rămână credincios pactului încheiat între şefii fostei opoziţil-unile. D sa susţine că alegerea miniştrilor nu este lasatâ la discreţiunea capului Stalului ; citează pe Prevost Paradoie, aminteşte cum se oetrec lucrurile In Anglia şi mal ciieazâ încă pe Btgeh it. D. Blaramberg numeşts guvernul acesta un pastiche Iv^markian. D-sa vo beşte apoi contra apanagiilor şi protesteazi lucâ şi astă zi în potriva re-vizuirel constituţiei. (Apîause). Oratorul înehee zicând câ în zadar caută vr jmaşul, el nu este nici tn parlament, nici p> m-du Dâmboviţel; cu toate acestea d. Blaramberg ti vede....pe malurile R nulul ! Şedinţa se suspendă pentru 15 minute. D O. Verncscu, având cuvlntul la re-deşchidere, spune câ nu va vorbi de paragraful I al răspunsului majoritâţei la Mesagifl, căci acest punct n’a fost combătut nici de d. Blaramberg. l>sa arată că pactul opoziţiuneî-unite n’a fost rupt, câcl acest pact. era numai pentru luptă. Lupta încetase, fie-care îşi luă libertatea de acţiune. D. Vernescu s a supus hotârîrel luate de majoritatea partidului liberal-conservator, ca şi d-nu L. Calargiu. (ăplause). In privinţa acusaţieîde guvern personal, d. Vernescu crede, câ pe băncile ministeriale sunt bărbaţi destul de oneşti, ca să nu primească a fi în cabinet cu această pată pe frunte I (Aplause). D sa arată a noi, câ regele nu se putea adr sa la majoritatea Carneţel pentru a compune mm siernl, câcl acea majoritate a d-lul Ion Beatianu tra condamnată de ţară. (Aolause). Se putea adresa oposiţielu .De? Nu, căcî acolo nu era o grupare comp.i'’tă, ci o coaliţie; s’a adresat deci U un grup din Cameră şi nimeni n’are dreptul să impună M. S. pe cine trebuia se aleagă. (Şedinţa urmeaza). ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Sl JUSTIŢIE AFACEREA FOSTULUI MINISTRU DE RESBEL AL. AcvGHELESCU (SECŢIUNI UNITE) Şedinţa de la 5/17 Decembre 1888 Şedinţă începe la ora 1 şi 1/4. Apărarea are cuvântul. Pledoaria d-lui Corbescu. R gretâ câ In raportul eî comisiunea Sauaiu ui nu s’a ocupat cine e genera Iul Anghelescu şi cine e calomniatorul lui. Cel d’tmâul e fiul reposatulul Costache Anghelescu uuul din cei mai iluştri membri al baroului din capitala, un ofiţer care a câştigat graduriie lui pentru meritele sale, un om cinstit iar ce -l’ait un strein, car -| a probat câ e bun inginer dovada planul lui de calomnie în contra acusatului de astă-zt. Sâ iad cea mal grea posiţiune a noastră şi cea mal uşoară pentru acu-saţie să, presupun că Broadwell e om cinstit, că n’avem nimic să ’t reproşăm, şi va vedea acusaţiunea că acest om onorabil, a căzut In zece contradic-ţiunl. Acest Broadwell în timp de zece luni nu s’a gândit de cât la faptele In care şi d sa era amestecat. Se poate aceasta, veţi spune d-v ? e posibil ca d. Broadwell se.fi căzut In zece contrsdicţiuni? Am putea dir să credem U veracitatea şi la seriosititea deposiţiuni or aceoui străin presupunând chiar ca e cinotit? Sâconstităm însă aceste contradic ţin u şi să luam mai întâiu faptul sori-soreî. Broadw-ll înaintea comisiunel de Senat şi tuaintea [naltei curţi de Casaţie a susţmut câ a sens generalului Anghelescu Slmbâtâ seara. După miî mulţi martori Intre care şi d. m*jor Ghergheli. o persoana desiuteresatl spune d Girbesou, sâ constată câ d. Brcxdwel a scris Duminici, iar nu Sâmbătă. Cum se potriveşte aceasta cu declaraţia Im Broadwell? prin urmare întâia contradicţiune. Spre mal multă convingere a curţii d. Corbescu dă citire mai multor scrisori prin care să constată cele ce preced. Ca a doua contradicţie a Iul Broad-w II, d. Corbescu se Întreabă câ cum a vorbit In ce limbă şi cât a vorbit Broad- well cu generalul Anghelescu. Nobilul calomnia or ne a spus câ a vorbit puţi ) şi tn nemţeşte. Dir sâ constata din-tr’o scrisoare a Iul Broa iwell către un domn Wits’câ a vorbit despre mecanică şi mult timp. Ue cina se credem pe acela care vorbeşte sad pe ace a care scrie ? D Corbescu arată şi alte contradicţii a lui Broadwe'l. D. Corbescu dup6 ce demonstră toate contradicţiunile in care a câzut nobilul, după d sa, străin Broadwell, întreabă dacă denunţătorul poate tot o dată a îl şi martor în aceaşi afacere ? E posibil,e admisibil aceasta? Nu,domnilor exclama d. apărător Corbescu a-dâogând câ d. Broadwell este un calomniator mârşav, un denunţător fără ruşine, care pentru a satisface pasiunile şi scopurile lui nu se dedea înapoi de| a nici un fapt resbunator, odios. Pe deposiţiiie unui ast-fel de om poate Curtea de Casaţie sâ condamne pe generalul Anghelescu? Pe aceste probe se aplică o pată pe fruntea unul mi itar ? înalta curte de Casaţie numai pe fapte certe şi probate poate da un verdict afirmativ. Apărarea apoi, face menţiune de atacurile unor interesaţi In contra cabinetului trecut, care aveau de miră ministerul de resbel. şi în contra caruia s’a debitat o sumedenie de acusaţiunl una mai grava de cât cea l'altft. Aş fi înţeles, urmează d. Corbescu câ comisiunea senatoriala, să fi ascultat pe un denunţător Român demn de credinţă, dar să asculte pe un strein un om care a declarat ca Dumnezeul său nu e de cât banul, aceasta după mine nu e serios. Se suspendă şedinţa pentru 5 minute. La orele 3 fără un sfert şedinţa e deschisă. Printr’o lunga analisă a lege! asupra respunderei mioisteria'e, d. Corbescu gâseşt-*, ca chiar aluniţă îd călcarea le-gei compt bi11tatei prin omiterea unor lucruri mici de tot, nu înseamnă, câ a-ceste calcan au fost făcute cu rea credinţă. D-sa adu e ma‘ multe exemple sore ousţine cea ce zice, mtr’un cuvânt susţine câ d. general Angli jlescu d ică făcut vre o c -.loara de lege n'a făcut’o cu rea credinţă. T'ebue d-lor judecători, u meazâ d. Corbescu, să cmtaţî daci operaţiile 'acere generalu-Anghe-les u n’a ţinut to ite reguiele legel.după cim se pretinde azi, d sa n’a fost de bună credinţă. Câte o data se comit călcări In interesul pa'riei 1! D. CorbJseu sfârşeşte discursul săli, zicând că pentru o eroare mică nu se poate condamna un nevinovat. La orele 3 1/2 d. Danieleanu are cuvântul. Pledoaria d-Iui Danieleanu D-sa Începe sa spună câ nu citeşte gazete de cât pentru amuaare şi din citirea lor, a văzut ca se aduceau grave acusaţium g-m. Anghelescu. D’aci mare sfială ia venit când i s’a propus să ia în mână procesul generalului Anghelescu şi să pledeze înaintea curţei de casaţie. Dar gândindu-se mal bine, şi judecând ca mai tot-d’a una gazetele când atacă pe cine-va acesta este completamente nevinovat, s’a decis, şi ast-fel sâ explica presenţa lui Înaintea curţii de Casaţie. D. Danieleanu cu spiritul săfi homo-ristic, desvoltă capelele de acusaţie aduse generalului Anghelescu, de către pudiculPoUzn Micşunescu şi junele Misir cum ’i califică d-sa, şi probează câ cel d’al doilea poate avea dreptate sftrşind cu atâta ardoare acusaţia, căci de s’a schimbat Miuisteriul şi d-sa represintâ departamentul de resbel astă zi, urmează d. Danieleanu; dur nu poate exp'ici d sa furia d lut Polizu-M cşunescu. Aţi ascultat şi v’aţl basat pe declaraţiile unui samsar ordinar. Aceasta e?te o culme. Broadws I e unul din cet mai neruşinaţi calomniatori. Mais c’f'st un miscrabile coquin care tretiue ix. ulsat din ţară, căci compromite ţara Românească în străinătate, zice d. Danieleanu. Onorabilul apărător atacă apoi cu mare furie pe d. Misir, imperturbabilul d. Misir cum ’I place sâ repete mereu d. Danieleanu, căci a căutat să fie rău tâcios rânjind acolo unde vedea ca putea sâ Înfunde pe generalul Anghelescu. Dar cine e d. Broadwell ? D-sa nu face nici o afacere. Copilul său acum un an avea 100 lei ca funcţionar la so cietatea Barometrică, şi azi e la Paris trăind In lux si în abondenţă. Toate afacerile lui Broadwell sunt trecute pe numele neveste! sale. Ei singură are dreptul să faca Încasări. Generalul Maican In loc ci sâ se poarte mai cinstit, a vrut să Înece pe generalul Anghelescu. Maidan n’a făcut de cât cootradictium câ id a depus. D. Danieleanu faca un exord u către ju tecatorl zicând câ nu e posbil ca d. Anghelescu sâ fi furat vre-o data, câcî nu r. ede câ s’nr fi murdărit pentru 25 001 lei ci e victima uaei mârşave calomnie. D. g naral Anghelescu e sarac, nu a furat nu putea sâ fure, căci tot d’a-un.» a fost onest. Apărătorul feli;it.a apoi Comisiunea de sen it care a demonstrat ca partidul liber ti lud itâ ce a văzut ca există o bâ-nuialft contra unuia din membri sel, a ştiut sâ'I dea In judecat pentru ca să se justifice. Nu mal sunt da stabilit de cât câta va cestiuni de amănunt. * ' iată candidaturile probabile la diferitei a alegari parţiale ce se vor face pentru Cameră. La Teleorman se presi ită d. C. Vernescu, fiul d-lui min s ru al justiţiei. La Vasluiu, d. Al. Holbau. La Galaţi, d. Vidor M»cri. La Câmpu lung, d. C. Esirru. La Râmnicu-Vâloea, d. Em. N. Lahovari. X In semn de dol.u, în urma încetare! din viaţă a d-nei Oteteleşanu, d-na Crisoreloni şi d nu Gr. Şuţu au amânat balurile pe care erau se le dea săptămâna viitoare. Asemenea s’a amânat balul pe care l’a organizat prinţul Bibascu în folosul participării noastre la Ex-posiţia din Paris. X Instrucţia crimei comise in Frăsi-net şi Măgurele, e pe cale de a fi terminata. Autorii acestei crime au fost aduşi eri n capitală. X M. S. Regele exprimând dorinţa a se şti cât mai neîntârziat, ameliorările constatate ca absolut necesare de introdus în arma cavaleriei, d. Ministru de resbel a dispus ca o comisiune specială se se ocupe cât mai grabnic de această cestiune. X Sâmbătă începe la Facultatea de litere din Bucureşt', concursul pentru catedra de istorie la externatul secundar No. £ din capitala. Până azi sunt înscrişi 14 candidaţi din care 10 domnişoare şi 4 domni. X Autorul spargere! de la Românul comisa acum 2—3 ani, a fost prins cu o noue pungăşie comisă în detrimentul d lui Wolf din Brăila, caruia acest îndrăsneţ recidivist ’i a furat din buzunar un olic cu vre o 4000 lei. Pungtaşul a fost arestat în Bucureşti. X Poliţia din capitală e pe cale de a pune mâna pe o noue asociaţie de pungaşi în felul asociaţiei lui An-dronic. E vo^ba de nişte jidani din T.-Frumos şi Galaţi, care fac se creadă pe cei slabi de duh, câ în Galaţi se afla o suterana plină cu lăzi enorme cu bani şi pietre scumpe , nişte cloşti de aur, vase mar. tot de aur, arme vechi, etc. Un evreu cu o slugă de aci din Bucureşti spun, câ mergend la Ga-laţ' păzitorul comoarei (de sigur şeful bandei de escroci) le-ar fi dat se bea o cafea neagră, apoi legendu-i la ochi i a băgat în suterană, unde ei afirm că aii vezut cu ochii lor toate bogăţiile mai sus spuse. Ni se spune chiar, câ aceşti oameni au denunţat lucru mergând la poliţie şi cerând ajutor de a scoate comoara din suterană. Vom reveni imi diat ce vom afla alte delalii mai precise. X La orele 6 preşedintele Curţii de casaţie care judecă pe Anghelescu declară desbaterile închise, şi câ sentinţa seva pronunţa Mercuri 7 Decembre. X Este probabil că cei moi mulţi din ţeranii implicaţi în răscoale vor fi gradaţi Aceasta însă se va face în condiţiu-nile următoare : Eî vor fi mai întâiu judecaţi. Printre cei ce vor fi condamnaţi să va face o deosebire. Cei ce s’au găsii luaţi din întâmplare în răscoale, vor fi gradaţi. Jefuitorii de meserii care vor fi profitat de răscoale pentru a je/ut, nu vor fi. gradaţi. Liniile generale ale proiectului de lege al tocmelelor agricole s au stabilit în eonsiliu de miniştri. www.dacoromanica.ro D-na Smaranda Filişanu, născută Fi-lippescu.d-naMaria Filippescu,născută Princesa Ghika, d-nu Alexandru de Linche-Phil ppesco de Moissac, d-nu şi d na C. Olanescu. d-nu Const. Filippescu, d nu Alex. Filippescu cu surorile sale Alexandrina, E lena şi Maria, d-nu si d-na G hon Soutzo, d-na Anna N. Soutzo, au onoarea de a vă face cunoscut perderea dureroasă ce aii încercat In persoana DOAMNEI ELLEYl OTTETELESAPil NĂSCUTĂ FILIPPESCU sora, cumnata, mătuşa şi vara lor, decedată In Bucureşti la 4/10 Decembre 1888,.şi vă roagă se asistaţi la ceremonia religioasă, care va avea loc Marţi 6/18 Decembre la ora 1, în casele decedatei. Persoanele care nu vor fi priimit in-vitaţiune, sunt rugate a se considera ca invitate prin aceasta. Rugaţi vă pentru dânsa! ULTIMA ORA AGENŢIA 1IAVAS Cair, 17 Decembre. — Mahdiul a fă cut o primire bine voitoare lui Emin-B' y si iui Stmlpy la Kartum. Londra, 17 Decembre. — Daily Cro nicle zice ea «l-nu de Iii ş a vândut drumurile de fier turceşti companiei drumurilor de fi r austriace. Solia, 17 Decembre.—In urm i morţii princ pelui de Hessa telegrame de condoleanţe sV.u trimes de către principale de Ferdieand şi guvernul prin Cipelui Al-xa dru d-i BitbmbHrg. U.î ofi er al regm-ntului «Alexandru» a foat trimes ca se represinte acest reg merit la tumormântare. RECOMANDAM MAGASINUL DE CONFIENTA NICOLAU — Casa Tuuilata la anul 18t>3 — — vis-ă-vis de Prefectura Politici Capitalei— Asortat cu cele mal nuol mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argin- DOCTORUL THOMESCU s’a. niaitat No. 74 — Strada Dionisie — No. 74 Coasultaţiunl 12—2 p. m. f223 HOTEL HUGUES DIN HUCUHESTI Gu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nislratiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea DE VENZARE Proprietăţile jos însemnate; Proprietatea Gurbăneasca ca°60 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoane vil, magazii, pătule, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimniţă cârciumă şi alte îmbunătăţiri. O moiră pe apa Vefii, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având îm-pr jur 20 pogoane pădure propritâ. O pereche case tn cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe încăperi şi dependinţe. Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 sad la proprietatea Crevenicu-R'iduleştil judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situate In judeţul Teleorman plasa Tîrgulub (1032) BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. păna la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. 1047 tărie. 1064 COFETĂRIA FABRICA, DE LICHERURI STR 01 CARQL I N. 17 ALATURI CU BISERICA CURTE» VECHE COLTU STR.CAROL Recromand Domuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romun de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru cial cu t fr.80 kilo, Ciaiuri Rusesti fine, Liefleruri, Ananas, Benedicline 280kilo,Sa?,treuse,Piperment,Quirase si alte eu 2 fr. kilo, Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagifi casei de la i fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 l'r. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fl ln-curagiat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt rafinat ci» preturi eftine 1053 Cu înalta stima Tanasc l>. Crelulescu Doctorul THEODORESCU FLOREfl —S’a înotat Strada Polo».a. No. 33— Consultaţiuiii de la 5—6 ore. _____ IM ST RID1! FRâNCEZE &©-• garantate proaspete -sB Contra unu! înmuiat postul de 8 (Vanei se prlmesfe fraueo în gara ii ladit/a eu lOO stridii ordinare sau 75 nutri sau 50 extra. A se scrie câtre d nu A. DUMESTE la Arcaclion a Bordeaux France). * I nc IDCUnAT^b Sf. Gheorghe Ut AntftUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlaşca, plasa Marginea. I Amatorii sfe se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. N. Alexaudrescu. EPOCA — G DECEMBRE W CA > »—i O ;şgs.So 3 ■er boS; fjtîfl” -«a ® — &-.«s C* o •r?JS —r.5 >g £ as-^> B M a 5 = « O 5' * ^0ro a£ ..— _ ţ- >rt 3 a> q- S-fâl^a s*3~ &c^;£-S._r tsâB? Sa § CJ3eC cti p - li - ~ P . 5 < fi P CA C i • ^ rrf 3*52 >cd ._ bC - C3 *3 c o — a>« ^ etf a> . of) - «5 « « îS-O c t- «.1 S's CTÎ CJ o « f5 fo h-i: msX a-o ,—1 c < c 1 ® t. 1 D. « j= Oţg i’r 3 o *** .Spg ir '3 O a • 0) *3 Qh ct ^ — 'O o ce t- p 5* flC"J * -?° UJ £ ■>* D ta o t/5-O o 3 . •§3 2. Sa- 3 O CîO cc ■- fco © «3 -a ;> Nici o perdere! A ~,fl rWŢ"7 Nici o perdere! FfTO PcîT ipr PERDERE IMPOSIBILA. Şansa considerabila de câştig. Sub titlul caracteristic „Câştig sigur“ am întrunit următurele cinci obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor avantagiî escepţionale şi în adevăr unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, având de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi îutr’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în nuinârar; afară de aeâsta oferim şi alte uşurinţY de plată indicate maî departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’ş! perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu maî multă siguranţă a perde cu totul banii seî. 3) . La 1/13 Ianuarie al fie-căruî an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiunel 3% împr. serbesc 1881. «fc NUMELE OBLIGAŢIILOR NumCral tragerilor pe an. DATA TRAGERILOR 1 CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI sigure. Oblig. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statuia! Serbesc (nionop. talan.) Obligaţiune 3% Impr. serbese 1881 Obligaţiune bomban-BasHIca 1886 Obligaţiune Crăcea roşie ilal. 1885 şase treî cinci trei patra 1 Febr. 1 Apr. 1 Inn. I Aug. 1 Oct. 1 Dcc. 2 Ian., I Hat, 1 Sept. 14 lan. 14 Hnrt. 14 lan. 14 Aag. 14 Not. 1 lnn. 1 Dec. 1 îlnrt. I Febr. 1 Bal 1 Ang. 1 Nov. Fr. 600.000t) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*) *). Obligaţiunile eşite cu cel f). Guvernul otoman plăteşte 21 maî mic e; 58% din (Pr.l,200.000 iştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valdrea nominală a câştigurilor losuriler turcest Fr. 380.50 i. W m < ISJ ts pzf P W m < o i: o-s. Cn < -Jf V ►—H'C l-f*. - f—H 3 CES = C3-0. 523 2 w; Qo m m fa M % & 4B6» «fe Wf?. €£ <8H Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig signr“ cu suma de 205 franci în aur sad W 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau "Wl 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. sar Undată după trimiterea celor 100 saît 60 sau 20 de franci in aur, sub sersiloruî va primi msmeriie obligat siîor sate. cu cari participă singur Ia idtetragerile şi latotalitafeacâşligurilor "^8f Câştigurile se vor plăti Ia domiciliul câştigătorului cu cea maî mare discreţiune. | TRAGESILE EU SE POT AMAHA StJB BICI XTH PEETEST I Obligaţiunile originale vor fi trimise cu întdreerea poştei si sub plic recomandat Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale sad cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la Dl m ip Tote cererile trebne să se adreseze direct la adresa indicată mal sas. Garautioi originalitatea unmal a aceior obligaţianl, cari vor fi prevăzute cn sigiliul casei ndstre. piaral nostru publică în limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losurilor fără escepţiune. Abonamentul anual cost» 6 franci. X -r.rjtfuC. —ry ' I dl Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ce ODligaţiune saă ios după cursul tjileî. J - informaţiuuî, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani pentru fraucarea respunsulul. *5'|, Respundem la orî-ce scrisdre sau cerere de $e păte scrie in limba franceză, germană, engleza, italiana, greca şi română. Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom /M;Z MAG ASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA ALâVILLEDEVIENNE m vis-â-vis de Lib. Socccţ - Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftlnatate a) aolidit: toarele noutăţi: Rufane pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino aibe si colorate. CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. ite nrma- Planele, cămSşl şi ismene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jirgcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul'!. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloau nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Daciu-ltomiuiia» vis-â-vis ele Socec riNţltL' ^ M P < ?»• I j-L V- REDESCHIDEREA IIOmiHI MERCUR FCSTUL HOTEL LflBES STRADA JLU»sCa.\1 S, liUClIBESTI Am onoa-e a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt escepţionale. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a m6 ouora cn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, M. Weînberjper fostul antreprenor al hotelului Englitera. CA8A DE SCHIMB 613 !. M. FER MO Strada Lipscani, No. 2d Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 3 Decembre 1888 5 0/ Renta amortisabila Cump. Vend. i>i 94 1/2 5 0/0 Renta perpetua yi 1/4 95 6 0/0 Oblig, de fctat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 96 96 1/4 7 0,0 Scris. func. rurale 106 1 4 107 1/4 5 0/0 Scris. func. rurale 96 1/2 97 7 0/0 Scris. func. urbane 106 1 2 107 1/4 6 o/0 Scris func. urbane lOl 1/2 102 1 2 5 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 93 1/2 93 3/4 81 1/2 82 1/2 & 0/o Împrumutul comunal 83 3/4 84 1/4 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 235 240 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 55 60 1025 1030 Acţiuni «Dacia-România, 240 250 » Naţionala 225 235 » Constructiuni 85 95 Argint contra aur 5 5 Si Florini austriaci Tendinţa susţinută 208 209 A r Afi VOR PRODDCE O K A A fr IDU în Decembre /ClOvJvJ yper ţiune asupra PANAMEI CaijUul garantai. A se cere probe şi iniorniaţiunld-lul ti. Le tirană 28, rue Si. Lazare. Paris (France). 1051 REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER ^recunoscut ca cel mai excelent Meahal acum in urma, (le juriul medical din Londra cu «Medalie de Aur» fiUX QUftTRE SAISORSJ Ti, Calea Victoriei, vts-ă-vis de Palatul Regal PRO . Di*. G. J/E6EH, W. BEKGER SOEHNf, STIL GtRT Preturile de vânzare originale ale Fa-b>icei dupe mărime. DE ÎNCHIRIAT.el. Ho oria No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16. •________________________1044 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H MIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in /acta noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) B ucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ca schimb de monezi Cursul pe ziua de 3 Decembre 1888 Cump. Vinde 5 14 Renta amortisabila 94 tot 5 * 9354 04 5 4 , .. laşi 81F. 82 3 4 Obl. Serbesti cu prima 75 78 lm . cu prime Buc. [20 lei) suri crucea roşie ltaliane 53 60 1,0 29 31 Otomane cu prime suri Bastlica bombau t. Dacia-România , Soc. Naţionala , Soc. de Constructiuni 60 56 Lo Ac 17 21 Aur contra arginl sau bilete 5V 5 3/4 Florini Wal. Anslrluc 207 21S Mărci germane 121 126 Bancnote francese 100 îoos , ilaLiano 99 100 Nb , Ruble hârtie . Cursul este socotii in aur 255 260 .-----------S CALEA. MOSILOs H. 40 COLTU IU Mli»N.40 MAGASIN DE COLONIALE IMTACHE GEORGESCU „LA COROANA REGALA" Avis important pentru Menagiu Recomand marele meu dppou cu vin negru vcoliiu nnnlisat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mal eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via inea, asemenea şi vinuri verlii şi noui prirna calitate. Vânzarea tn vase sau pus ia buteil şi transportat franco la domiciliu. .Tiare cantitate, de butoae goale de rom si eoguae de la 5 până la 22 vedre se desface si se vinde foarte eltin. Mari aprouisionărî cu toate articolele de băcănie, droguerie, de.lieatese şi conserve da prima calitate şi tot-d’a-una proaspete. llrânza. Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase Şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservata. Ciai colonial şi altele, Kom si Cogaac veritabil, si tot felul de beutnri spirtoase Si Litţuoruri fine; liiscuits si toate Articole necesare pentru menagiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatorl ai Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visilâ ce vor face. 1005 Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCU 2 wa OSSK MBHBM—BB——( CO.MSTHUCI'Oll 1)E hohi BIUROU TECHNIC, BUCUREŞTI STRADA COLTEI 49 MOIU, FABRICI DE SPIBT, FABRICI RE LEMNĂRIE FABRICI DE SCROBEALA Maşini pentru tot felul de industrie. Mnsini tic abur*, Tiirltine, tu *te liydraulice, Depuşii de unelte si obiecte de exploatare pentru fabrici de tot felul, l*ieire de Mmua. Instalatiuni de lumina electrica. Eabrioatluue de curele de piele, (CiUaloage şi Preţuri corente la cerere gratis şi franco) 1054 WW—M—MII ■! isIWifflPMWrr'i-V.timillB .„„.ilZA-LLiiiF: I ^— iui ĂL - /. .. ~ ,^LL. BUCUREŞTI "\/r< . DORNER™« COKSTRUESTE SI INSTALEAZĂ IHOHI.FABBICI DESPIRTSlilACHlU Sistemul ce) mal noQ şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cogrtoo, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragore. Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ în cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase. 1024 t ■.WâCdfct .i*L.îf. MARELE HOTE. Q£ FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Gel ma’ mare şi e'egant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei lh faţa st radei Lipscani, din noii (ladit, având patr u l'a.ade, st fol în cât toate ferestrele respîndesc In stra lă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel maî modern, având re-taurantsi cafenea foarte spaţ oasă, berărie .şi alte confort ri,curăţenie cea ma esomp ară Salon pentru.soarele, nunţi, i.arjeliettirlşi altele. Toate lucrurile de consumaţie de m ima calitate, preţuri moderato şi S9r-vioiul cei mat prompt. JPLT. HUGO ANTRBPRENOR PROPIETflRL'l HOTELULUI HUGO OIN BRAILA 529 Xipogrrafia Ziarului „Epooa' Tipării cu cerneala Ch. LorUIeux-Cle Paris www.aacoromamca.ro O irant responsabil V. P. Gheorghiu