ANUL IV No. 910 ' LUNI .5 DECEMBRE 1888 CTssas'iasBgBg'' UBERAI,-VOIAJOR! Pe C(??zaJ oratorii {ac în parlament nesfârşite discursuri spre a afla dacă junimiştii s’au unit cu conservatorii, sau dacă conservatorii au carpitu-lat şi s’au schimbat în junimişti, d nu Nucşroeanu deputatul colegiului al Ii-a de Mehedinţi, a declarat că d-sa a întocmit un partid cu denumirea de partidul liberal voiajor, a cărui pre-şedenţie a luat’o fără nici un vot, spre a nu se expune la alt balolagiă de cât la acel ce resultă din călătorii. Cea ce nu s’a spus încă şi cea ce a rămas de desvoltat, este causa care a îndemnat pe d-nu Nucşoreanu se’şi petreacă viaţa pe drumurile politice, cu un bilet de liber parcurs în buzunar. Această destăinuire am să o fac eu astăzi. încă din cea mai fragedă copilărie, pe când Nucşoreanu mânca halviţă şi se juca cu mingea, el avea o mare a-plecare pentru călătorii; la cinci ani încăleca pe baston şi da fuga prin salon resturnând mesele cu ghiveci de flori, la zece ani schimbă bastonul pentru un cal de lemn cu rotiţe şi alerga pe stradă strivind cozile câinilor. Devenind mal serios, începu se citească operile lui Jules Verne şi nea- ’şi urmă drumul pe acoperişul caselor. Se pretinde că el profită de aceste timpuri ale tinereţei spre a sări mai multe garduri, vând cu ce se’şi plătească o călătorie in balon, se mulţumi să părăsească trotuarul pentru alte sfere mai înalte şi exerciţiu care cu vremea VI făcu se pearză părul şi dinţii. Totuşi avu bunul simţ să mal păstreze un singur dinte cu care muşcă din când in când.. Mai târziu, cântă: Of! Ofl inima Las’o la pfirdalnica şi începu se călătorească prin sferele politice luând pentru acest sfârşit un rund reise. După ce petrecu mai mult timp la Costache Rosetti-baden localitate foar te plăcută, plecă gonit de vremea rea şi se opri la staţia Ion Brătianu. Aci VI i.sbi un miros nesuferit, acel al naftalinei ce avea obiceiul să poarte în buzunar d-nu Stolojan, unul din sub şefii acelei staţii. Bolnav, suferind de o durere de cap nebună, Nucşoreanu dete fuga la ga- ră, dar scăpă trenul din causă că şeful gărei pus sub ordinele directe ale Ministrului de lucrări publice Radu-Mi hai, adunase toate ceasoarnicele din loca litate spre a le expedui şefului său la Bucureşti. Actualul preşedinte al partidului liberal voiajor făcu atunci neertata greşeală să’şi scrie Impresiile de călătorie şi mai ales să le istorisească la Mehedinţi, din care cauză mdncă o sfântă de bătae soră cu moartea cea ce ’l desgustă mai grozav de obiceiul de a sta pe loc şi desvoltă dorinţa lui de a se face din ce în ce mai voiajor. Atâtea călătorii au îmbătrinit negreşit fără vreme pe neobositul nostru voiajor, care simţi dorinţa să să mai odihnească şi să întinerească. Din fericire, întâlni in mersul său un partid cu numele de junimist; denumirea ’l plăcu, şi Nucşoreanu stă de o cam dată pe loc adăstând blagoslovitul moment când va avea în vinele sale dovada ca partidul junimist tiu e junimist numai în vorbe, ci şi în fapte. Cu această ocazie Vani făcut şi cunoştinţa. Max eă ZOOLOGIA PARLAMENTARA Un câine mox, o raritate, Se dâ adesea pe la spate, Dar acest câine — o minune! E ’n Cameră escepţiune Căci cel l’alţl moxl tac tot d’auna Iar ăstălalt latră tntr’una..,. E urs frumos venit din munţi Dar el nu joacă cum 11 cânţi. Iat’un cocoş! —El merefl cată Un alt cocoş ca să se bată. El are coada ca covrigu, Discursul său e: cucurigu ! Iată acuma şi-o cămilă Cu o cocoaşe cât o villâ. Ea cugetă, la ce gândeşti? La Libertatea din PioeştI.... Priviţi un struţ cam obosit, De pene straşnic jumulit, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 5 DECEMBRE Dar el în ciuda tutulor, E liberal şi voiajor! înalt, subţire ca un sfîrc, Iată şi-un nostim cocostîrc Ce ’n Cameră nu zice cârc... Papagal foarte ciudat, Cu cel-l’alţi neasemănat, Căci prin gărle vieţueşte Şi de vorbă să fereşte. Iat’un curcan umflat în pene Care se mişcă ’ncet, a lene; Dar când îl fluerl, el, fireşte, începe de borboroseşte. Ltmac OVIDIU PIESA l\ \ ACTE SI IA VERSURI DE VASILE ALEXANDRI (Urmare şi fine) Când cortina se ridică, teatrul ne în-făţişează. o parte din Forum Julium, unde câte-va precupete se ceartă cu mal mulţi importunl, care se Invărtesc împrejurul lor, fără a cumpăra ce-va. Intre fructele ce vând aceste precupe-ţe, vedem cu mirare figurând coşuri întregi de «Naremze de la Chios şi Lămâi de Mesenia». Cititorul este rugat «e nu uite că actul I se petrece în anul al IX-lea si erei creştine. Din această epocă ne aii remas câte-va liste de bucate; In nici una dintrînsele nu figurează naramzale or lămâile. Pe faimosul menu al banchetului dat de Mucius Lentulus Niger pontificilor, între cari se afla şi Cesar, găsim ca fructe: nuci din Thasos, curmale din Egipt şi ghinde spaniole (Macrobius, 3. 13). După asigurările cunoscătorilor, portocalele şi lămâile nu erad cunoscute Italienilor nici chiar pe timpul lui Plinid, adică cu 0 jumătate de veac mal în urmă *). Dar jocul «murra» de care ne vorbeşte autorul în decorul primului act existat-& vr’o dată la Romani? Scriitorii lor nu ne spun absolut nimic despre un asemenea fel de petrecere al oţioşilor din Italia. Să luăm această neexactitate ca * IV •) Guhl und Kohner, Pas Lcben cler Griech.cn unii Roeincr, pag. 047: «\leloncn, Apfelsinen, Limonen, Poineranzen und Citronatcitronen ezistirten zu Plinius Zciten noch nicht». Cultura lămâilor a prins rădicinl în Italia in seci. IV sad al V-lea, a oranjelor în secol. 12 saO al 13-lea pe timpul Cruciatelor, iar a portocalelor (portogallo) tocmai In secolul al 16-lea, când Portugezil le aii adus din China. L. Fricdlaen-der, DarsleUungen aus t, poate chiar de un merit extraordinar, dar nici o dată o operă de artă, In înţelesul modern al cuvântului. Aita este datoare să cunoască descoperirile ştiinţei şi să să folosească de ele. Altmintrelea se isolează cu totul de lumea reală, planează în nişte regiuni imaginare, şi se pierde în imposibil. Aug. Demetriescu TIPURI PARLAMENTARE KS5SJLIL ©©©&LWÎCI&M© A fost frumos şi elegant O spun cucoane cu renume, Ceva mal mult, a fost berbant Cum nu se află mulţi pt lume... Dănţuitor neobosit, Atâtea capete uşoare In tinereţe a’nvtrlil Cu dibăcie, cu ardoare.... A fost tn oaste colonel Cu chivără, plin de ’ngămfare ; O lume se uita la el Când tl vedea treetnd călare ! A fost profesor, advocat, Şi se făcea in Irel, tn patru, Şi foarte multe-a Invitat Fiind director de teatru... Agitator şi ţvăpăiat Pe când era un muţunache Era de dame mângâiat Cu vorba: «dragă MihalacheU Acum, bătrân şi obosii Nu poate nimeni ca si \ică Că de curind a mal vorbit Vr’o vorba Iul Conu Fănică.... In Cameră stă ’n banca'nitl Spre-a fi mereu mal la iveală, Dar i-ar plăcea mal mult—se ştill— Pe banca ministerială.. . Mustăţile mereu le mişcă Ca şi cum ar mânca ceva, Pe oratori ades tl pişcă Cum ar pişcă pe cine-va... Ades propuneri redactează — Trăgindu’şl spuză peste turlă — Le scrie şi le subsemnează Nu pe pupitru, ci pe burtă... Dar când vorbeşte? Se aprinde Se ’ntoarce, face tărăboi, Către miniştrii se întinde, Se mişcă ca şi un butoi; N’are partid, dar mulţi ’l acuză Pentru principii liberale! Un portofoliu nu refuză Căci este «om al ţării sale» Camil DEVASTĂRILE DE LA 5 SEPT. 1886 UN DOCUMENT PRECIOS Mărturisirea unui agrerrt poliţienesc Domnule redactor, Fiind informat că justiţia a început o ancheta, In privinţa devastărilor făcute în ziua de 5 Septembre 1886 la redacţiile ziarelor Epoca şi Independenţa, vă rog să faceţi ca să fld şi eu chemat ca martor, căci pot să daCi toate desluşirile trebuincioase ca să se facă lumina. Ed tn acel timp, eram oflcer de sergenţi la zi cu schimbul pe diferite culori, eO eram dintr'un oraş cu oăpita- nul Stănciulescu c. re mă cunoaşte şi din timpul când am fost în oştire ca sergent-major. In seara de 4 Septembre 1886, a chemat pe toţi oflceril prin circulară la batalion şi ne-a spus că a doua zi dimineaţa are să se facă un fel de manifestaţie la d. I. Brătianu la minister, şi că trebue să trimitem la batalion câte cinci-spre-zece sergenţi mal ţepeni, îmbrăcaţi civil. Când primeam asemenea ordine, era înţeles lucru de mult, că oamenii trebue echipaţi cu bâte. Dupe ce s’a terminat raportul, căpitanul Stănciulescu, oflcerul Vasiliu şi cu mine, ne-am urcat într’o trăsură şi ne-am dus la Nae Ulmeanu, strada Buciumului şi de acolo la nepoţii lui care stad In strada Fluerulul No. 5, şi le-am spus că mâine dimineaţă (5 Septembre) să fie la batalion cu toţi oamenii în păr. A doua zi de dimineaţă, sosind la batalion la ora 9, îmbrăcat şi eu tot civil, căpitanul Stănciulescu 'ml a dat uamătoarele instrucţii: «Să pornim cu toţi oamenii la consiliul de miniştrii ca să mulţumim d-lul I. Brătianu că a scăpat de atentat; apoi ne-a spus că de acolo trebue să mergem la redacţiile de la Independenţa mal întâid, pe urmă la Epoca şi la România, ne-a dat ordine să spargem în toate părţile geamurile, să intrăm în redacţii şi să luam la batae pe toti redactorii». Căpitanul Stănciulescu a spus că In mine are toată încrederea şi eu să conduc convoiul pe la toate redacţiile. Ser-genlil erad aşezaţi la distanţă de 7—8 paşi unul de altul până la redacţia E-pocei, şi aveau ordine să nu lase pe nimeni să strice convoiul. Când am ajuns la ministerul de interne a eşit d. I. Brătianu afară şi a mulţumit. Dupe aceea Ulmeanu şi cu cel-l’alţl au strigat: «Să mergem unde avem poruncă». Ed mergeam pe lături ţinând buna ordine Intre dânşii. Iar între oamenii care au luat parte, erad: Nae Ulmeanu cu Vasile Dumitrescu şi fraţii lui, Mareş Ioan, agent secret, Arbore, redactor de. la Telegraful, Tânase Bărbierul, Epureanu, fost inspector de poliţie care era în capul convoiului, Toboc cu fraţii lui, N. Lipieru, Dobrică Ulmeanu cu mal mulţi bătăuşii după şoseaua Pantelimon; să-I îi cunosc, Un măcelar de la Filaret, să-l văz tl cunosc, Ghiţă Curcanu şi Coengiopolo cel mic; agenţi secreţi, Grigoriu Moritz ; Sergenţii de noapte de la diferite compănil, Ştefan Tânăsescu Măcelaru, Filaret, Ghiţă Manolescu, bătăuş, str. Teilor, Bivolaru, agent secret, Comisarul Dimitriu, şi inspectorul Cristescu, care sta afară cu cel-l’alţl bătăuşi. Când am ajuns la Independenţa, ad sărit parte In curte şi parte la ferestre de le-au spart. Nu a trecutimult şi ad eşit lucrătorii de la tipografie cu lemne din-tr’un stânjen şi atunci ad plecat la E-poca tot în bloc cum erad. Cum au ajuns aici, parte a sărit In redacţie spărgând geamurile, şi Nae Ulmeanu cu acel măcelar şi Tânase Bărbierul ad intrat înăuntru dând cu un baston de plumb în capul unul domn cam scurt şi gros cu mustaţa neagră şi care umbla şchiopătând. D-nu Arbore de la Telegraful a ridicat o bucată din geamul spart şi l’a aruncat in capul d luî Bacalbaşa, dar nu i’a nemerit. Ed şedeam şi privegheam la poarta gradinei Episcopiei, când veni la mine Epureanu şi’ml spuse să mă duc să raportez d-lul Moruzi că s’a terminat (\) cu Independenţa şi Epoca, şi că a început să se îmbulzească lumea pe stradă şi are să fie gred până si risbim la România. Imediat am plecat cu birja, am raportat d-lul Moruzi care m'a primit singur în cab'n -tul săd. După ce ’I am raportat, d. Moruzi a scos o hârtie de una sută de le\, şi ’mt a dat’o zicându’ml : «Na şi ţie, Stoenescule, recompensa de la mine, şi dute acasă de te odihneşte». Eu am plecat acasă şi a doua zi m’am întâlnit cu Ulmeanu care ’ml a istorisit şi spargerea cu bătaie de la redacţia României. Toţi sergenţii care ad luat parte la aceste devastări erad sergenţi! de noapte, pe care îl aş cunoaşte dacă mi se va da voie să merg din companie în companie să ’I recunosc. Aceasta este declaraţiunea mea pe care sunt gata a o face jurând pe sfînta cruce. I. Stoinvscn. fosi oficer de sergenţi de oraş, www.dacoromanica.ro D’flLB LUI K, K, D9BRE5CU K. K., întrerupt de un deputat pe când vorbea, râspunse furios : — Domnule, ed nu cacadicsesc sâ vorbesc cu d-ta 1 • • La alegerile din Ploeştl, K. K. fiind în sală, fu apostrofat cu următoarele cuvinte de un cetăţean : — Dar dumneata ce cauţi aici ? — Eu ? răspunse K.K., ca candidat I * * « Gând deputatul socialist Morţun a vorbit la Cameră despre intonări, K. K. la aprobat zicându-I: — Fireşte ca Intonările sînlără de mare importanţă.... Gând cine-va nu citeşte cu tonul cuviincios, face o cacofonie 1 • • K. K. văzând că or-ce ar face e luat în zeflemea, strigă cu desperare : —Situaţia mea e mal rea ca G’aribde şi Scila 1 * • La deschiderea sesiunel, K. K. a-flând că e vorba să ’1 invalideze, se a-dresâ unul coleg şi’I zise : — E imposibil ca camera să facă a-ceasta 1 mmtm Paris, 15 Decembre. Camera a respins cu 262 voturi contra 188 proectul guvernului privitor la Compania canalului de Panama. Londra, 15 Decembre. Morning-Post zice că scrisoarea lui Os-man-Digma face menţiune de doi călători albi din care numai unul a fost prins. Viena, 15 Decembre. Corespondenta Politica zice că regele Suediei a numit pe împăratul Franţ Iosef general onorific al armatei Suedeze. Darmstadt, 15 Decembre. Principele Alexandru de Hessa tatăl principelui de Batlemberg, a murit azi dimineaţa. Turin, 15 Decembre. Principele Eugeniu de Carignan a murit azi dimineaţa. Roma, 15 Decembre. Camerile cu prilejul morţii Principelui de Carignan aii suspentat şedinţele lor pentru trei zile. Ele vor remite regelui adrese de condoleanţe şi vor lua doliul, Senatul pentru 20 zile iar Camera pentru 15 zile. D. Men. Ghermani pregăteşte un proiect de lege pentru admisibilitatea şi înaintarea în funcţiunile financiare. © Mai mulţi deputaţi ceruseră că de oare-ce azi Duminică e sărbătoare, şi Marţi de asemenea, Camera se nu ţie şedinţă Luni. S'a hotărât însă de Cameră a se ţine şedinţă Luni. Această şedinţă va fi chiar foarte importantă, căci se va vota luarea în considerare a pro-ectuluî de răspuns la Mesajul Tronului. Azi la 11 ore M. S. Regele a primit comisia şi biuroul Senatului care îi au remis răspunsul la Mesagiul Regal. întreg consiliul de Miniştri a asistat la această solemnitate. Consiliul de Miniştri se va întruni azi la 2 ore. La ordinea zilei: Discuţia proecte-lor de lege ce se vor presinta în curând Corpurilor legiuitoare. • O comisie compusă din dd. Ne-gruzi Iacob, profesor la Facultatea de drept, N. Crătunescu, idem, şi Gr. Olănescu directorul general al Vămilor, a fost numită pentru a e-Jtarnina pe candidaţii ce se presint pentru ocuparea posturilor de ataşaţi de legaţie clasa 11-a. ® Suntem în măsură a da câte-va detalii asupra documentelor de care se va servi mâine în afacerea si d. general Anghelescu. Aceste documente constau în diferite scrisori şi acte din care crede d-sa că va putea se obţină achitarea. 1. O scrisoare a lui Broadwell către generalul Maican, prin care îi spune că graţie protecţiunei ce are de la nişte ofiţeri superiori, d-sa ar putea se obţină or-ce concesie fără ajutorul d-sale. Tot în această scrisoare Broadwell spune că a refuzat bani de la aceşti ofiţeri, bani oferiţi numai şi numai ca să depue contra sa. 2. O altă scrisoare prin care vrea să stabilească tovărăşia ce există între d. Grisoveloni şi Broadwell. 3. Diferite acte probând că în tot-d’a-una s’au dat concesiuni fără contract şi de gre d gri la ministerul de resbel. 4. Şi diferite alte scrisori ale lui Broadwell prin care să stabileşte că acesta a fost un samsar necinstit gonit din Anglia şi Germania, unde se zice că ar fi fost declarat în stare de faliment. <§ D. Mitică Catargiu a fost numit prefect al judeţului Putna. Erî d. Misir cu ocasia pledoariei sale în afacerea Anghelescu a făcut următoarea declaraţie : «Ţiu, d-lor consilieri, că înainte de a începe pledoaria mea să declar în numele d-lui ministru de resbel care a bine-voit a ne însărcina cu greaua misiune ce îndeplinim azi, că: Nici un sentiment de ură sau de resbunare nu l’a împins a constitui Statul parte civilă. D sa visă a crezut că în cas când înalta Curte va crede că generalul Anghelescu e vinovat, Statul trebue se fie despăgubit băneşte şi moraliceşte de prejudiţiile ce ’i au causat faptele ce se imput fostului ministru de resbel». Această declaraţie, şi restul pledoariei energice, dar nepărtinitoare şi moderată a ambilor avocaţi ai ministerului de resbel a produs cea mai bună impresie atâtprintre membrii înaltei curţi cât şi asupra publicului. © D-na Elena Otteteleşanu a încetat azi la 5 ore dimineaţa din viaţă. Pătrunşi de cea mai adâncă durere ce coprinde societatea capitalei pentru această ireparabilă pierdere, aducem omagielo adâncului nostru respect acestei înalte matroane române, care a ilustrat ţara în curs de aproape o jumătate de veac, prin cultivarea în saloanele sale a delaţiunilor lumei înalte cerenumeau departe peste graniţe societatea română. Pierderea aceasta însă, va fi şi mai dureros resimţită, de se poate, de populaţiunea săracă a Bucureştilor, pentru care Elena Otteteleşanu, prin dărnicia şi neîncetatele sale bine-facerî,era o adevărată providenţă. © * Azi a 8 părut sub direcţiunea marelui nostru poet Eminescu, un nod ziar săptămânal: Fântâna Blandu-zieî. Reproducem aci conclusia articolului din cap, datorit penei lui E-minescu : «Arta antică precum şi cea latină din veacul de mijloc erau lipsite de amărăciune şi de desgust, erau un refugiu în contra grijelor şi durerilor. Literatura şi artele sunt che- EPOCA — 4 DECEMBRE mate dar să sanifice inteligenţele de această boală psichologicâ a scop ticismului, şi de aceea în amintir. a ’ acelei arte, care putea face asame nea minuni, am pus acestei foi nu * mele Fântâna Blanduzieî, numele is- ! vorului ce răsărea de sub un stejar în vecinătatea oraşului Tibur, isvor care intinerea şi inspira şi despre care Horaţiu spune (îu piesa d-lui Alecsandri:) Fântâna Blanduzieî! vet deveni tu încă Celebra’ntre isvoare, când|voiu cânta stejarul Ce 'infige rădăcina-I adânc în alba stâncă, Din care eşl vioae şi vie ca nectarul. «Dacă în autorii anticităţii plini de adevăr, de eleganţă, de idei ne-merite şi care vor rămâne pururea tineri, găsim un remediu în contra regresului intelectual, nu vom uita că şi în timpurile noastre esistâ un asemenea isvor pururea reintineri-tor. poesia populară, atât cea de la noi cât aceea a popoarelor ce ne în-cunjură. De aoea am dat şi acestei literaturi un loc larg în coloanele noastre». «Pentru ca foaea să intereseze pe toţi cititorii, i-am dat varietatea necesară, şi sperăm că concursul unui public bine-voitor nu ne va lipsi.» BIBLIOGRAFIE In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriele din ţară pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotul G. Bălan; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă. A eşit de sub tipar Schimbarea Uniformelor Ofiţereşti Deposit general la librăria Alex. Degenm:mn No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (Hotel Mânu) AU apărut la librăria Centrală I. Brăriiş-teanu: Introduction au droit des gens, re-cherches philosophiques, historiques et bibliographiques, deFranz de HolLzendorfT şi Alphonse Rivier;— Principes de la poli-tique de acelaş autor. A apărut de sub presă în Editura Librăriei Universală Leon Alcalay, Calea Victoriei, 19 CATECHISMU prelucrat conform programei Invăţâmîntuul primar de loan I. Miecscu. Se află de vânzare: TRATAT VINICOL DepoU principal la d-nu I. Popp, strade Gătunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De Ia Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Sypliilifice pe care le trateaza într’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de )a~ 1/2—8 /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Furtuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. RECOMANDAM MAGASINUL DE CONFIENTA NIGOLAU — Casa fondata la anul 1853 — -vis-ă-vis de Pre/ectura Politiei Capitalei— Asortat cu diferite mărfuri de Bijuterie, Joaillerie, Ceasornicărie şi Argintărie. 1004 MARELE DEPOU si ATELIER DE BIJUTERIE SI HORLOGERIE IVI. CROIVTBERGh Bucureşti Cal. Victoriei, 8 (vis-ă-ris de Prcf. Poliţii) Pentru logodne şi nunţi recomand depoul mea b ne asortat cu bijuterie fină şi modern lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, fulii de cap, inele lucrate cu briliante,diamante, rubine, safir, perle. Se repară or ceceasoarnicecu cea mal mare acurateţă garantată. Cadouri de aur şi argint de la 10 lei în sus. (1002) M. CROMBERG DE .ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexaudrescu. ti® ii c ilii mfizi umil, facultatea saCi cari se prepara pentru vr’o şcoală din Francia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un vechia profesor francez recunoscut de ministerul instrucţiune! publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bălteanu, Calea Moşilor No. 138. 1017 3 pentru învelit producte şi vagoanede transport prima qualitate la d-nu SI Liitman Strada Lipscani 10. (944) Doctorul PETRINI GALATl da Clementei 31 Consultatiuni de la 5-6 ore. DE ÎNCHIRIAT’dXSTS&S- luata ia strada Diaconeselor ,\o. 4. Ase adresa Ia d-nu Koldur Voinescu procuror pe lungu parchetul de Ilfov. (965) Doctorul KOSLINSKYA. reîntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiune de la 1—3 p. m. No. 5, Strada Apolon, No. 5 (Isvoru N. AL. PAPADAT AVOCAT looueste 15, str. Doamnei (lângă Creditul Urban) D«"l N-BAStLESCU AVOCAT Doctor al Facilitatei de Drept din Paris, Laureat al Scoalei de Stiinte politice din Paris. Are onoare a aduce la cunoştinţa On. sCi clienţi că a instituit în straila SniOrcUin 15, (Casa Ştefan loanide) un Biurou de avocatură, notariat, împliniri de datorii, execuţiunl judiciare şi traducţiunl de acte tn şi din lim-bele: română, germană, l'rancesă, italiană, en-glesâ, turcă si greacă. Pentru cei lipsiţi de mijloace gratis. Angajamente cn anul in romlitiiini avnn-agiaase. Biuroul este deschis de la «—// a. m. si de la 4—6 p. m. 1029 AVIS IMPORTANT PENTRU REUMATISM in tloue-zeci si patru ceasuri ori ce du-rurc dispare. A se adresa la administraţia ziarului «Epoca». >,1038) D-NU HORIA C. A. ROSETTI Doctor în drept Doctor în ştiinţele politice şi administrative, eşit din magistratură, îmbrăţişează cariera de ADVOCAT şi lucrează cu d-nu Mihaî D. Kornea. D-sa se pune la disposiţiunea publicului în toate zilele de la 9 şi jumătate până la 11 ore. 16,--Strada Italiana,—16. 00 10? No. 44 Cal ea Victori el vis-ă-vis de Pasagiul B A R-A N G L A IS. Specialitate de vinuri fine indigene şi străine. Champanie, Liquerurî etc., din vechia şi renumita pivniţa a Hotelului Ilugues. Comestibile proaspete, trufandale şi peşte de mare de 2 ori pe săptămână cu expres Orient. PHEC1UR» MODERATE Specialitate pentru mâncări, bancheturi pentru oraş şi provincie, tinut de d-nu MARIL'S D.VXIX. ' (1604) G. T. CERKEZ 1200 AVOCAT S’a mutat în strada Dorobanţilor, No. 4. DE ÎNCHIRIAT Etagiul I cu 6 încăperi una buca tărie si pivniţa Calea Plevnei, 74 bis. 991 LEfONS ANGLAISES par un monsieur aliemand. Prixmodâ râs sub I. H. poşte restante. (IOJI) miimi. DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARQ Am onoare aavisa pe onor. public din capitală şi provincie că am cumpărat cantitate mare de mărfuri din fabricele cele mal renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mal jos notate : Mare. asortiment de mâtâs irl adica: Satin, de Lţ/oti, Satin Duschesse, Sa in Radamay, Satin mervelleux şi în faille de Lyon de Persan, in faille francais, frille Lirger, Moaruri Surah, Karo in Raege, Satin de dubluri atât în negru cât şi în culori, bine asortat în atlasuri de plăpând şi pentru perne în toate culorile, asortiment în Calefelc negre şi culoare, plusuri line în orî-ce culori, plusuri pentru haina în răgi, brodat, calefelc fine pentru garnituri RagC, brosche, vclours moire şi broschc ele. Mare asortiment de stofe pentru mobile covoare, presuri, pâslă, covoare gata do la 3—8 lei perdele janilie, porliere, perdele albe de reţea cuverturi de pat de mese etc. etc. Tirnouri si Casimiruri de ptapume într’unlat orî-ce culori, fisiuri preturi foarte cftine. Mare asortiment pentru lmgerie si olandă de Belgia deromburg de belfas, bielfeld olanda de cersa-furî într.un lat, in bumbac, scherting, sifoane, madapoloane, franţuzesc, indian, tolpan, melino, batiste ghiseluri albe, fine. garnituri de mese de 6—12—18—24 persoane, şervete separate, mese peşchire, mare asortiment în broderie albe şi in culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, md-tasa, lâna, bumbac, atât pentru dame bărbaţi si copil, batiste de lâna, batiste culori casineur-flanele de dame si bărbaţi fuste si vesloane de dame si copii si un bogat asortiment în jerse-uri după ultimejurnale articol in mănuşi lâna de piele pentru dame; bărbaţi si copii' parfu-merie pudre si alto articole caro le putem vinde cu preţuri foarte reduse; Onor. public este rugat de a visitaacestmagasin. carela riîndul său fără multe promisiuni se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cât si in eftinâtatea preţurilor. 1007 MâGASINUL DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 19 SUB G1AND HOTEL BULEVARD DOCTORUL THOMESCU s’a. mutat No. 74 — Strada Dionlsio — No. 74 Consultaţiuni 12—2 p. m. 1223 nc IMPUI Dl ST de la Sf. Dumitru UL I IlUn Ini Al în centrul oraşului un maro apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo banchsr, No. 27 Strada Lipscani. (920) STRIDII FRANCEZE tWs garantate proaspete Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o ladilza cu IOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra. A se scrie câtrc d nu A. DUMESTE la Arcachon a Bordeaux France). i ’ PANA LA I APRILIE 1889 DESFACERE DUPE COST A BĂCĂNIEI D. STAICOVICI A SE CERE PREŢUL CURENT LA MAGASINUL CAL VICTORIEI, 34 1401 DE VENZARE MOBILE S,» de mătase, sufragerie şi odae de culcare de stejar irumos sculptate lustrurl, lămpi, piano Bekstein etc. De închiriat o casă mare în cele mal bune condiţiunl, 7 camere de stăpân, dependente etc. Doritorii se vor adresa In strada Italiană, No. 5 bis de la 9—11 şi de La 1—2 34. 996 HOTEL HUGUES DIN ItUCURESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nislraţiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală.; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preturi esceptionale. RESTAURANTUL prevezut cu o bucătărie escelentă română şi francezi. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administraliunea COFETĂRIA SI FABRIC! DE LICHERURI STRiDS CAROL I N. 17 ALATURI CU BISERICACURTES VECHE COLTU STR. CAROL Reccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmelzi pentru cial cu 1 fr. 80 kilo, Ceaiuri Rusesti fine, Licheruri, Ananas, Bene-dictine,Sartreuse, Piperment, Quirase si alte cu 2 fr. kilo, Licher Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiîi casei de la 1 fr. 20 litrul în sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri pentru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a fi In-curagiat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt rafinat cu preturi eftine 1053 Cu înalta stima Tunase D. Cretulescu Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada I’oiona, No. 33— Consultaţiuni de la 5—6 ore. 114 DEţ VENZARE Casele si cu locul lor situate Strada Brezoianu No. 2 lângă Bulevard (1035) Doctorul DEIV3. G RF.CESCU Medic al Spitalului de Copil S’a mutat strada Verde No. 3 bis (Suburhia Clopotaru). 100 BOALELE SIFILITICE NEPUTI NT A BAR B VTEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-leie lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru flecare. 1047 Avocatul VASSILIADE F iral], domiciliază str. Pensionaţii, 18. DE VENZARE Proprietăţile jos însemnate: Proprietatea Gurbâneasca ca760 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 3 pogoane vil, magazii, pâlule, rase, o povarnă cu mal multe încăperi, pimiiiţâ cârciumă şi alte îmbunătăţiri. O moară pe/apa Veqli, făcând o parte din comuna Roşiori, cu Irel roate, avdnd îm-pr jur 20 pogoane pădure proprită. 0 pereche case tn cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe Încăperi şi dependinţe. Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 sa0 la proprietatea Crevenicu-Ilnduleşlil judeţul Vlaşea. Iar proprietăţile sunt toate situate tn judeţul Teleorman plasa Tîrgulul. (1032) www.dacoromanica.ro EPOCA — 5 DECEMBRE wmm CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R ■ 0 Strada Lipscani, No. 23 L'nmpera sivinde efecte publice si face OT-ce schimb de monezi Curau 1 Bucureşti 3 Decembre 1888 Cump. ,r Vend. 5 0/0 Renla amortisabila 9* 1/8 94 1/2 5 0/0 Renta perpetua 93 1/4 94 3/4 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scria. func. rurale 96 96 1,4 107 107 1/4 fc 0/0 Scris. func. rurale 96 1/2 97 7 0/0 Scris. func. urbane 106 1 2 107 6 0/0 Scris func. urbane tOl 1/2 1C2 1 2 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 93 3/4 94 82 82 1/2 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 84 84 1 2 230 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 55 60 1020 1030 Acţiuni ‘■Dacia-România- 24'.' 250 » Naţionala JtzO 230 » Constructiuni 85 95 Argint contra aur 4 25 4 7 8 Fiorini austriaci Tendinţa susţinută 208 209 CĂRBUNI CARD1FF Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare Ja sub-semnatul cu preţuri moderate. Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei. 1014. ISlatlian Mendel CAMERE riel No. 81. mobilate şi nemobilate de Închiriat cu luna tn Calea Victo- m l. nvrr/ 1 II II nou5 hectare vie şi obratie siliţi I Elllltflllu tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. ikP 1 DljiiniT d0 la 23 Aprilie 1889 moşia UL illlL.lUAI Lalosul Şl DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. fiii IMPUIDIAT0 Pimniţâ mare de Ul Ml Uli IIII A I vinuri; trei locuri mari virane; douâ grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dâ în strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştiinţa generală că sub-scrisul Friedrich Zobel, proprietar, domiciliat In comuna Schorstedt judeţul Stendal în Prusia, am făcut oposi-ţiune In ziua de 23 Noembre 1888, prin avocatul meQ domnu Radu Orghidan din Bucureşti Calea Victoriei No. 30, la plata de către firma de bancă Jaques Poumay S sori, a sumei de 2,000 franci, câscigul losului Comunal Bucurescldm Seria 690 No. 40, eşit la sorţi Ia 1 Noembre 1886 şi care era de plată la 5 Martie 1887; care los s’a perdut cu ocazia marelui incendia din comuna Schorstedt In Martie 1886. Losul în cestiune 'l-am cumpărat de mal mulţi ani prin d-nul C. A. Thiemart comerciante din comuna Bismark districtul Stendal In Prusia. 1065 Friedrich Zobel * 1044 DE ÎNCHIRIAT sele din strada Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16. 1044 CĂRBUNI (LIGNIT) din Sotfnga 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI CAL1TATB SUPERIOARA LEMNE DE FOC, CER SI FAG 1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILCGRAME LEI 13,50 ADUSE LA DOMICILIU, TA1ATE SI SPARTE St vinde la E. Lessel, Calea Plevnei No. *84 DE VÂNZARE 1IIASCULA (cân târ cen timal) la E. Lessel Calea Plevuei 103 5501 T»TJ TWPUTDTAT Casa din strada Um-DC IU Unim Al brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo ia îngrijitor. (839) nri 1 nriin 4 T de la Sf. Gheorghe 1890 îna-UIj AIiElMJ.il inte, Moşia numită Martoifl din comuna Lupşan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii sâ se adreseze strada Colţel No. 10. Nat Nicolescu (993) CASA UB SCHIMB «06 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele DimitrU dMka Sir. Lipscani, tn fada noei clachr Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 3 Decembre 1888 Renta amortisablla româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.j „ C. F. R. ,, Municipale __ ... Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % t» " v 7 % „ ,, urbane 6 6 ...................... 5 % ,, ,, laşi 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socolitin aur Cump. Vinde 34 04 3»S «X 330 107 30 K 106 g 10OX 93 « 81* 7S M 39 40 17 6« 407 144 100 09 466 94 M 94 S 96 84 g *3t 107 H Î7 107 101 04 64 78 00 31 08 11 5 3/4 HO 146 ioo« 100 460 compagme ul; gaz de \mm In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi sâ tnveliască comptoriî cu o pătură de pâslă sad de lână pentru a evita congela-ţiunea apel ce conţine. Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru 1 comptor de 5 Becuri de la 4 până la 8 iitrurî 10 Becuri de la 20 Becuri de la 30 Becuri de la . 40 Becuri de la Pentru 1 comptor de 200 Becuri de la 100 "până la 200 htrurl Pentru 1 comptor de 50 Becuri de la 20 până la 40 Iitrurî ‘60 Becuri de la 80 Becuri de la Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de 100 Becuri de la Pentru 1 comptor de 150 Becuri do la |______________ Pentru 1 comptor de 400 Becuri de la 175 până la 250 Iitrurî Cantitatea de Iiquid de întrebuinţat variază după locul mal mult saQ mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni. 00 DIRECŢIUNEA 5 până la 10 până la 15 până la 20 până la 10 Iitrurî 20 Iitrurî 30 iitrurî 40 Iitrurî 30 până la 60 Iitrurî 40 până la 80 Iitrurî 50 până la 100 iitrurî 70 până la 140 Iitrurî i 8*7 2 2 FABRICA C O M E T i t DE SOBE MEIDINGER SI M A SINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se poate arde. cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. SE POATE CASCIGA INTR’0 ZI 300,000 FRANCI cumpârând bilete d’ale M:\IIEI LOTERII OTOMANE TRAGEREA La I H’efc»i?t3.ar’i© st., n. 1 889 TABLOUL CÂŞTIGURILOR: I lot de . joo.ooo fr. îiOO,OOO fr. ! i lot de. . 25,000 fr. 125,000 fr. i lot de. . 10,000 fr. 40,000 fr. i iot de. . 10,000 fr. 40,000 fr. ; I lot de. . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . 2,000 fr. 20,00 fr. I lot de. . 2,000 fr. 2,000 fr. ; I lot de. . 2,000 fr. 2,000 fr. i loi de. . 2,000 fr. 2,000 fr. I lot de. . 2,000 fr. 2,000 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. ‘ i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. ; i lot de. . 1.250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4.250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. \ lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. i r lot de. . 1,250 fr. 4,250 fr. ; 28 loturi de 1,000 fr. 28,000 fr. ■) 500 loturi de 400 fr. 200,000 fr. ! Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN PREŢUL BILETELOR: 4 Bilet . . . Frei. 5 7 Bilete . . . Frei. 31 25 Bilete . . . Frei. 4 48 4 00 Bilete . . . Frei. 4G5 Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. Îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. B:lete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiure, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu cure în aur. Ori ce câştigător va 11 înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragerel. Pentru a primi biletul sau biletele, trebue sâ se eespedieze banii prin mandat postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul R —O om.pt, o ir commercial— 557, GRANDE RUE DE TDkB, 557 I_________CONSTANTINOPOLE 1060 945 BANDAGE ANATOMICE PENTRU HERNIE INIMILE, CHIMIE $1 IIMBLHMI După construcţiunele cele mal bune şi mal practice cu deplina asiguranţă a rsţinerel tuturor her-| nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite. APARATE DE ORTHOPEDIE PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE^ CIORAPI ELASTICE CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE precum tot felul de bandage şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţionazâ prompt cu cea mal mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelieru special. F. NAUMEANU — BANDAGIST-ORTHOPEDIST — Calea Grivita, 90 Bucureşti Casa fondata in Iaşi la anul 1849 SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTIlOCEM Capital Social: 1,500,000 lei Întreg; vfirsat SOBE DE PORŢELAN Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt FOARTE ELEGANTE SI EFTINE A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti. i uO 1 iO FONDAT IN ANUL 1852 Oi oi 1 1—I 1 - la bem nun. o > S C F.BRUZESSI r > < 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI Se găsesc specialităţi de vinuri H-t 1 O I I <; 1 S fine, asemenea si unmaredepo- o 8 ^ sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1048 ►-H s lj lO 04 o< FONDAT IN ANUL 1852 BUCUREŞTI 'V. DORNERd,« CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ MORI,FABRICI DESPIRTSI RACHIU -csSSKă£2S2S>- Sistemul cel mal nod şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mal mare producţiune de estragere. Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ în cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase. 1044 TURNATORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC IST o. 59 si34 Jois, Stradalsvor, No. 59 si 34 Jxis Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe lntr’un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se allâ In depoul Atelierului mecanic : /F’OîVllPfcî DE TOTS 81STSE2SLE ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB «I MILE PENTRU Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE PENTRU HASNALE SGHICBURI K5S YROTOGJUB lianei de gradina si Furnituri, Instalatului complecte de Uiţi si Conducte de apa Cu stimă, KEILHUAER 982 Strada. Isvoru No. 59 FONTA ORnJLKBXITATA, GRILAJE PILAŞTRI CANDELABRE ummmm DU COBO/RIRE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI COLOANE PIHTRU CLĂDIRI EPILEPSIE Boala repututa pân’acum fara Zeac,| EPILEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoa- p se sunt vindecate de mine cu de-1 săvârşire, dupâ un procldeu nou | în cel mal scurt termen şi sub g garanţie. A se indica etatea şi durata | boaleî. Remediul modul întrebuinţării B etc. sunt expediate,în contra tri-miterel sumei de 25 franci de Chst. J. Sccmann Berlin 139, Schoenhauser allâo 139 BĂILE 000 Stabilimentul de bâl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise In toate Marţiie şi Vinerile de la 5 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt tn toate zilele la dispoziţia onoratului public. Direcţiunea. ÎKSSSKit : PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HULLA SI G. LETZTERGROSGHEN LA M AGA SINUL PRIMUL FONDAT I UUCUHESTI L4 ADEVARATA Strada Şelari No. 9 Soson galoşi,