ANUL IV No. 909
A DOUA EDiTIUNE
DUMINECA 4 (16) DECEMBRE 1888
N'JMERUL D] BANI NUMERUL A EîON AMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rucuresci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In wtrelnotate: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL D) BANI NUMERUL
ANUNCIIIRILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agcnrc Ha vas, Placedc 1(1 Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 leT linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Uer-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢIUNEA
No. 3,—Plat/.a Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
iACAOENllEÎ*1
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—IMatza Episcopiei.—No. 3
ZI0\ PffiMTAM
PAPUCA A VORBIT
CEASUL JUDECATEI
EXPUNERE DE MOTIVE
PROCESUL
GENERALULUI ARGHELESCU
ZI0A PARLAMENTARA
Erî s’a urmat în Cameră disculiu-nea răspunsului la Adresa Tronului.
D. Tache Ionescu şi-a sfârşit discursul început alaltâ-erî ; apoi au luat cuventul dd. Carp şi Al. La-hovari.
Nici o dată n’am vezut o execuţie mal complectă ca aceia a d-lui Tache Ionescu.
Iată un om care a adus cele mal linguşitoare laude d-lui Carp, care Ta înălţat pane la ceruri, care Ta tratat de om providenţial. Şi d. Carp îi răspunde zicându’i :	«Laudele
d-tale, le privesc ca nişte insulte.»
Bietul d. Tache Ionescu avea aerul unui căţeluş care lingea pice-rile d-lui Carp şi căreia d. Carp îi a dat cu piciorul peste bot.
Apoi a venit d. Al. Lahovari care aexecutat pe acest domn după toate regulele artei.
Acum nu mai rămâne de cât ca liberalii, (şi ştim că mai mulţi, indignaţi de atitudinea d-lui Tache Ionescu,sunt hotărâţi să facă aceasta) să vie să ’l pue la rezon, şi execuţia va fi complectă.
După aceasta, putem fi 'siguri că vom fi scăpat pentru mult timp de d. Tache Ionescu. Aceasta o zicem pentru două motive:
Mai întâiu că după laudele aduse unei părţi din cabinet, greu îi va fi se mai atace un minister în care d. Carp joacă un rol din cele mai însemnate şi să combată nişte reforme pe care le-a aprobat.
Apoi Gestiunea alegerii sale rămâne întreagă ; căci se nu crează d-sa că ce nu s’a trecut acum, două luni după alegeri, se va trece după un an sau doui.
Precum d. Panu, care crezând că origina guvernului actual este impură, susţine că pentru d-sa, guvernul acesta ori ce ar face, va purta vecinie păcatul său original, aşa d. Tache Ionescu va purta vecinie păcatul original al alegerii sale şi greutatea apostasiei sale. Şi or când va uita aceasta, ne însărcinăm se îi o amintim.
După d. Tache Ionescu, am ascultat două strălucite discursuri ale d-lor Carp şi L-hovari.
D. Carp a început prin a tăia orice fel de raporturi cu câţî-va liberali care de cât va timp, şi chiar pe faţă, într’o întrunire la otelul de France, îşi ofereau serviciile unei părţi din guvern, penlru a vârî zizania în partidul conserve tor. Cu un suveran dispreţ pentru laudele lor, d. Carp a răspins cu piciorul linguşirile lor interesate.
Sperăm că ast-fel vom scăpa o dată de acest soiu de intriganţi care îşi oferă unii serviciile junimiştilor contra conservatorilor şi alţii conservatorilor contra junimiştilor.
D’aceia precum d. Carp a executat pe aceşti amici perfizi ai junimiştilor, vom şti şi noi să demascam pe câţi va intriganţi, care pentru a vlrî vrajba între no\ fac pe conservatorii zeloşi şi vor să conteste conservatismul junimiştilor.
D C *rp a luat apo> în zrflemea cu multă fi, ne ţa pretenţiile d-lui T. Io-nescu da a regula politica internaţională şi naivitatea sa do a cr. de că, ca ministru de externe, să va a-puea să ’i răspunzâ, de pe banca ministerială, dacă cutare putere mare e mai tare de cot cutare alta, şi dacă vom întră în resbel cu unii contra celor Talţi.
D. Carp a sfârşit arătând falimentul ce Ta dat acum liberalismul, care crede că ajută întru ce-va opera progresului, producând câto-va cli-şeuri învechite şi laudându-se cu li-
bertăţile publice, pe care nimeni nu le contestă şi care au Intrat în avutul comun al tutulor partidelor.
D. Al. Lahovari a luat la rândul său cuventul.
Asupra politicei externe, d-sa a spus că în adevăr a criticat multe din actele guvernului trecut şi că şi azi e mândru că a combătut convenţia consulară cu Germania.
După această declaraţie francă, d-sa a spus: «Se nu crezi d le Io-nesou că, pentru vana satisfacţie de a ’mi apara persoana, presupuind că ea ar fi în joc, mă vei aduce să fac nişte declaraţiuni care ar putea să creeze ţeriî dificultăţi.»
Apoi onor. Ministru al Domeniilor a tras o straşnică răfuială d-lui Tache Ionescu, care pentru serviciul causei sale, a mers chiar până a fal-şifica istoria, afirmând că nici o dată in oposiţie, or în nişte alegeri libere, partidul conservator n’a trimes o majoritate în Cameră or în Senat.
In 1866 Camera era mai mult con-seivatosre de cât liberală : dovadă despre aceasta este că ea avea de preşedinte pe Manolache Kostache.
La 1870 o asemenea Cameră era presidatâ de Costa-Foru, un conservator.
uste inexact că la 1875, a venitîn Senat o majoritateliberală. Liberalii erau în infimă minoritate şi oposţia era compusă din conservatori ca M. K. Epureanu, Vernescu, G. Grediş-teanu, ele.
In fine la 1888 conservatorii au intrat în mare majoritate in parlament, în nişte alegeri libere. Şi dovadă despre aceasta este că însuşi d. Tache Ionescu a recunoscut că ale-gerile au fost libsre.
D. Lahovari şi-a sfârsit strălucitul său discurs, luând apărarea marei proprietăţi.
D-sa a nimicit cu desăvârşire prs-tenţinnile de ştiinţă ale d-lui Tache Ionescu, care pentru a îndemna Camera d'a vinde pământuri sătenilor ch'ar din proprietăţile private, după ce ar fi cumpărate de stat, a venit să no vorbească de unele încercări timide de reformăsăvîrşite în Anglia undo trei părţi din teritoriu sunt împărţite la 270 de proprietari mari, pe când aproape jumătate din teritoriul României e împărţită între aproape 800.000 proprietari mici.
Oratorul a arătat că dacă d. T. Ionescu a descris în culori trandafirii viaţa din castel urile lorzilor englezi şi în culori atât de întunecate viaţa rurală la noi în ţară, cauza e că Anglia are în dosul ei atâtea secole de desvoltare pacinică, pe când România, de atâtea secole expusă lainva-siunile streine, a avut să treacă prin multe epoca de jale pe care îe-au suferit de o potrivă toate clasele societăţii.
Vorbind în fine de spiritul democratic al proprietarilor români, d. Lahovari a arătat că d. Ionrscu a putut călători prin Anglia, dar că nu a priceput ce a văzut. D-sa n’a avut ocazia se şază la mesele lorzilor englezi, cum să lăuda d Tarhe Ionescu, d sa n’a fost pe la balurile acelea în care lorzii danţează cu slugile lor; însă afirmă că noi Românii suntem mai democraţi ca Englezi). Faptul ca lorzii danţează cu slugile lor o dată pe an, stabileşte tocmai un contrast cu ce să petrece în cele-l’alte 364 zile ale anului.
Noi Românii, a zis d. Lahovari, în-tr’un admirabil avent oratoric, suntem mai democraţi ca Englezii. Noi, zilnic suntem în contact cu toate clasele societăţii de şi nu danţăm, o dată pe an, cu slugile noastre ca lorzii englezii care se aseamănă grozav cu Romani’, la care o dată pe an, în timpul SaturnaU-lor, să vedeau sclavii luând locul cetăţenilor şi cetăţenii servind pe sclavi care şedeau la masă.
TELEGRAME
agenţia ha vas
î.oiulua, 14 Decembrie.
Standard face 9$ se observe că dacă prinderea Iul Emin Beyşi a Iul Stanley este exactă, Germanii nu mal au niol-un motiv de a trimite în Sudan pe locotenentul Weis-smann.
Paris, 14 Decembre.
Ministrul de finanţe a depus azi pe biroul Camerei un proect care autorisează
compania|de Panama să amâne]în timp de trei luni plata sumelor datorate de ea, în care se cuprind şi cupoanele acţiunilor şi obligaţiunilor.
Paris, 14 Decembre.
D. Peytral, ministru de finanţe, depuntnd proiectul de lege aşteptat asupra companiei de Panama, D. Ploquet zice că falimentul G-niel este sigur, dacă proiectul va fi respins. El cere urgenţa, care este adoptată.
O comisiune e numită în urmă pentru a studia projectul, dar majoritatea comisarilor este ostilă adoptării.
D. de Lesseps şi administraţia companiei de Panama şi-au dat demisia. Tribunalul a numit trei lichidatori judiciari.
Viena, 14 Decembrie.
După nişte depeşl private din Berlin, se atribue în cercurile politice din acest oraş o mare însemnătate ameninţării, ziarului «Corespondentul din Hamburg» care zice că Germania ar putea să publice învoielile încheiate între Austria şi Rusia anterioare triplei alianţe, spre a face să înceteze provocările ziarelor ruseşti în contra Germaniei.
Viena, 14 Decembre.
Ministrul român, prinţul Ştirbey, a plecat la Bucureşti.
PAPUCAA VORBIT
După lungi şi îndelungate suferinţe d-nu Dimitrie Brătianu, şeful partidului Vrăbiescu a născut un discurs în şedinţa Camerei de la 2/14 Decembre pe la orele 5 după a-miază.
Toţi d-nil deputaţi părăsind locurile lor, venise şi se aşezase în jurul tribunei de suferinţe a venerabilului director al Naliunel; d-nu Aslan sta la picioarele betrânulul, pe când d nu Paladi plângea într’un colţ al Camerei, adăstând sfîrşitul muncelor papu-chCî. Ear un sentiment de pudoare făcuse pe toate doamnele se părăsească tribuna re servată pentru domniile lor.
Ziariştii nu auzeaQ de cât nişte ţipete năbuşite, şi din aceasta pricină nici un ziar nu a putut publica măcar un resumat al discursului eşit din pântecele venerabilului luptător de la 48.
Cea ce n’aO putut face ziariştii, aO fâcut’o stenografii parlamentului şi noi suntem astăzi în stare de a reproduce aici tot discursul d lui Dimitrie Brătianu.
Eatâ’l:
«Domnilor deputaţi... Domnu Tache Ionescu a vorbit... el bine... Domnu Panu a vorbit... dar ce a vorbit ? De d-nu Carp; apoi cine e d-lul? Cinee?... Hei I... Se v6 spui eU 1... Zice că are Regele şi Dorobanţul 1... Nu are nici Regele că Ta compromişi... Are Dorobanţul?... Nu are doro-banţu că e al poporului. Are poliţie... El aşi nu are nici poliţia... Poliţia e a d-lul Pache, care a spus că a intrat la primărie ca se susţie partidul...
Atunci ce a mal râmas? A! a remas...cum fi cheamă... Ia’ml uitat numele... Cine e la justiţie?
O voce. D-nu Vernescu 1 Aşa e... d nu Vernescu... El! dumnealui e avocat, doctor în drept... şi d-nu Marghiloman e avocat, doctor în drept... d-nu Marghiloman are casă mare, şi domnu Vernescu are o casă şi mal mare, cu pajere şi poleială... Ei 1 d nu Marghiloman e de la BuzeO, şi d-nu Vernescu e de la Buzeu... Prin urmare d-nu Vernescu e ministru.
Ei 1 Da pe cine am uitat ?... Săracu Ba-rozzi... pe Barozzi Tam uitat... Barozzi e militar... prin urmare a fost ministru...
Da Ştirbeiu 1... L’am uitat pe Ştirbeiu, e un om foarte de treabă... dacă nu mC Înşel, nu’ml aduc bine aminte... mi se pare că e ministru...
Pentru ce este ministru?... N’ar fi fost bun pentru arhimandrit ?... Eli cine a mal râmas? Nu’ml aduc aminte!
D-nu Carp... ai am vorbit de d-lul. Cine a remas... Am uitat pe d nu Ghermanl... El bate te să te bată... te am uitat... D nu Gherman e un om foarte cum se cade, nu zic nu... d nu Gherman face negustorie de bani... e ministru de finance.
Prin urmare mC rezum şi iată pentru ce voi vota contra.»
In urma acestor suferinţe ne mal pomenite spre a da naştere unul discurs, d nu Dim. Brătianu rostocolindu se de dureri a răsturnat urna, gesticulând s’a lovit la mână, şi s’a întors la locul seo sullând gred de tot.
Ear d nu Nucşoreanu a zis: «Acesta e adevăratul liberal-voiajor... voiajează răd de tot!
Tibisir
www.dacoromanica.ro
CEASUL JUDECATEI
Toată lumea îşi aminteşte, cum colectiviştii în lunga durată cât au ţinut puterea, sevârşiau tot felul de infamii, legânându-se pe speranţa ilusorie, că puterea nu mai are sfârşit... Păcatul tuturor acelora, care nu se gândesc la ziua de mâine şi care socotesc împărăţia pe pâment mai vecinicădecât împărăţia din cer!
Călăuziţi de această nenorocită i-dee, colectiviştii au făcut pe 5 Sep tembre 1886, pe 14 şi 15 Martie 1888, au ocrotit tâlhăriile cele mai strigătoare, şi au nesocotit toate legile.
Pretutindeni şi vecinicacelaşi gând, că puterea va ţine cât lumea !...
Ei bine, veleatul li s’a sfârşit şi cetăţenii jefuiţi şi torturaţi, ţara a-păsatâ atâta amar de vreme îşi ia în sfârşit revanşa.
Astă zi cele mai tainice şi mai 0-dioase ale lor manopere leapădă vălul misterului şi apar la lumina mare, vii şi strălucitoare în toată sinistra lor goliciune.
Guvernul îşi face azi datoria ! O lume întreagă de persecutaţi cere dreptate, şi guvernul s’a hotărât ca se dea această dreptate, de care cu toţii eram setoşL
In adever, zilele acestea guvernul a făcut trei mari acte de dreptate, la care a fost îndemnat de majoritatea parlamentară.
Aşa, ancheta asupra devastărei de la 5 Septembre 1886 s’a început şi se va vedea acum ce a fo3t farsa de la 4 Septembre, pentru ce fraţii O-roveni au îndurat supliciul închiso-rei, cine a fost autorul intelectual al aşa botezatului atentat din strada Vâmei, şi în sfârşit ce însemna acea naţie indignată, din care reptilele vuiau se injghebeze o legendă şi al căreia apologie o făcu în parlament unul din membrii majoritâţei de pe atunci.
Nu mai puţin preţios este pasul făcut de guvern de a se constitui parte civilă în afacerea Alexandru Anghelescu, cum şi în afacerea Maican.
Faptul acesta bucură de sigur pe toţi oamenii cinstiţi din această ţară, căci nu este bine, ca pe motivul că cine-va e căzut, se se bucure în tihnă de rodul unor îndelungate hoţii şi jafuri din banul public.
Mai este în secţiile Camerei o propunere de anchetă, pornită din iniţiativa parlamentară, pentru descoperirea deplină a actelor severşite în zilele de 14 şi 15 Martie.
Cea din urmă seîntee de viaţă a co’ectivităţei.şi aceea care a încoronat opera lor de scandal şi despotism, nu trebuia se rămână nedescoperită, căci cetăţenii cari au suferit teroarea acelor zile de doliu, cer ca asasinii se’şi ia plata ce li se cuvine.
Iată trei acte mari severşite zilele acestea de guvern, iată trei acte cari trebuiau se se îndeplinească !
Nu e vorba de persecutarea celor căzuţi, nu doar că ne-a venit vremea se rostim faimosul Vae victis; e vorba numai şi numai de dreptate şi de legalitate !
De altmintrelea faptele ce se im-I pută colectiviştilor sunt atât de patente, ele sau făcut la aşa mare lumină, în cât nimeni n’ar putea clrti, că se caută nod in papură /
Guvernul îşi face datoria către morala publică, către legalitatea ultragiată, —el trebuie felicitat pentru aceasta I
EXPUNERE DE MOTIVE
LA
PROECTUL DE LEGE PENTRU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA VINZERILOR
Domnilor Deputaţi,
Ţara noastră fiind până astă-zî o ţară curat agricolă şi toată avuţia sa is-vorând din cultura pământului săti şi din exportul cuotităţel de produse care trece peste trebuinţele propriei sale consumaţiunl, soarta acelora care se dedaţi la această ocupaţiune, Îmbunătăţirea cultureî şi asigurarea debuşeu-rilor din afară, trebue să fie preocupa-ţiunea constantă a tuturor oamenilor de Stat demni de acest nume. Proprietarii mari şi mici, arendaşii de toate treptele, muncitorul sătean, toţi con-tribuesc prin diferite căi la această prosperitate care este viaţa chiar a naţiune!, Economiele, silinţele şi munca lor întreţin toate cele-Talte clase sociale. Trebue dar ca legiuitorul să aibe pentru agricultură şi agricultori o deosebită îngrijire. Din toţi acei care se dedau la munca pământului, sătenii muncitori de pământ, formează clasa cea mal numeroasă; către eî dar trebue să fie îndreptată solicitudinea noastră înţeleaptă. Fără a se susţine că nu s’a încercat nimic până astă-zl pentru a îmbunătăţi soarta lor, trebue să mărturisim Insă că aceste încercări n’ab dat toate roadele ce se aşteptau. Luminaţi prin experienţă, voim prin pro-ectul de faţă să Îndreptăm greşelile şi să Împlinim lacunele legilor trecute. Unul din mijloacele, de sigur cel mal nemerit, pentru a aduce o adevărată Îmbunătăţire In soarta muncitorului de pământ, este de a’l pune In mă3urâ să devie proprietar pe un lot de pământ fără a’l cere la început sacriflciurl băneşti, care trec peste putinţele lui.
întinsele domenii ce posedă Statul român, înlesnesc din fericire această bine-fâcăloare măsură, fără a jicni vre-un drept sad vre un interes respectabil.
Nu pentru prima oară legiuitorul nostru se gândeşte la aceasta, dar tot-d’a-una cestiunile de amănunte şi de organisare au făcut inaplicabil, In practică, principiul stabilit In lega, care rămânea aşa un desideratum periculos, menit a excita speranţele fără a le putea satisface.
Principiul vlnzărel in loturi mici la sătenii lipsiţi de pământ se găseşte pentru prima oară înscris în art. 5 şi 6 ale lege! rurale; dar această lege prevede numai trei categorii de săteni care pot să cumpere loturi pe moşiile Statului până la 12 pogoane (de pe art. 54):
a)	Sătenii care n’au fost clâcaşl şi n’avead de cât casă şi grădină ;
b)	Sătenii din moşiile strimte, adică acel cărora nu li s’a putut Împlini locurile legiuite, căci s’ar fi trecut peste cele două treimi în care s’a limitat împroprietărirea.
c)	însurăţeii ce nu vor avea locuri în coprinderea legilor în fiinţă.
De alt-mintrelea legea rurală nu pre-ciseazâ îndestul ce înţelege prin însurăţel, de şi instrucţiuni posterioare ad elucidat acest punct obscur. Tot aşa de neînţeleasă este şi în cele-Talte dis-posiţiunî. Ce Înţelege prin vînzare până la 12 pogoane ? Cum se determină preţul? Printr’o tarifare administrativă sad prin liberă concurenţă şi licitaţiune? Cum se face plata, prin anuităţi şi a-mortisment, sau prin plata integrală şi imediată ?
Pe lângă aceasta art. 54 pune vârf confusiuneî prin modul cum este redactat şi care ar lăsa să se înţeleagă că aceste vlnzărl nu sunt destinate de cât pentru lichidarea obligaţiunilor rurale şi până la stingerea acestei datorii. In asimenea condiţiunî nu trebue să ne miram că partea aceasta a legel rurale a rămas neaplicată atâta timp.
Legea din 15 Iulie 1886 este prima lege făcută pentru înstrăinarea unei părţi din domeniile Statului. Dânsa are un caracter mal mult fiscal şi se ocupă foarte pe larg de vînzarea de bunuri mici şi de moşii In corp întreg. In pri-
EPOCA — 4 DECEMBRE
viDţa vînzSrel în JoturI la tirani, ea coprinde o disposiţiune foarte laconică în art. 1, § 7, şi anume :
Se vor înstrăina, § 7, moşiile pentru care ar cere locuitorii să cumpere loturi neacoperite de pădure. Acest principiu este puţin desvoltat în titlul HI, art. 8,
9,	10 şi li din zisa lege. Dia aceste dis-posiţiunl reese numai că loturile vln-dute vor fi de 6, 8, 12 şi 50 pogoane şi că preţul se va plăti întregul de cum-părător, fie la casa comitetului de lichidare, fie pentru loturile de 50 pogoane la casa fiscului. Art. 10 din zisa lege spune că loturile de 50 pogoane se vor vinde prin licitaţie, farâ să explice cum se vor vinde cele-l’alte loturi mai nrci de 50 pogoane şi în cas de concurenţa pentru ele cine va fi preferit.
Legea din 31 Martie 1868 modifică întru ceva legea din 15 Iulie 1866. Iată dispoziţiunile privitoare la vlnzarea în loturi mici:
Ari. 7. Acolo unde locuitorii în număr Îndestulător vor cere a li se vinde în părţi unele din moşii, aceste moşii se vor împărţi în loturi de 6, 8, 12 şi 50 pogoane fie care lot.
Această disposiţiune numodiflcălntru nimic art. 54 şi următorii din legea rurală.
Art. 21, După confirmarea adjude-caţiunel, cumpărătorul răspunde la casa tesaurulul public preţul imobilului cumpărat în modul următor :
a)	Pentru moşii vlndute In trupuri întregi:
Cumpărătorii unor asemenea imobile sunt datori, în termen de o lună de la confirmarea adjudecaţiunei.arăspunde a treia parte din suma licitată, iar cele-l’alte două treimi le vor plăti cu a-mortisare în termen de 12 ani cu dobândă de 6 0/0 şi 6 0/0 amortisment pe fie-care an. Aceşti 12 ani se numără după împlinirea anului în care s’& e-fectuat vînzarea.
Anuităţile se vor plăti în rate semestriale.
b)	Pentru moşii vîndute în loturi de 6—50 pogoane :
Cumpărătorii unor asemenea loturi sunt datori, în termen de o lună de la confirmarea adjucaţiuneî, să verse toţi banii la casieria generală a reşedinţei unde s a efectuat vînzarea.
Această lege înlesneşte cumpărarea moşielor în corpuri întregi, permiţând a se plăti numai a treia parte din suma licitată pentru aceste moşii; iar pentru moşiile vlndute în loturi de la 6 la 50 pogoane, dănsa cere a se vărsa la casierii preţul întreg al cumpărărei. Nici aceasta lege, nici cea precedentă nu prevede nimic în privinţa modulul vin-, zărel, nu hotărăşte dacă vînzarea se va face prin licitaţie sau în basa unul preţ fixat d'inainte, nici în ce rang şi condiţiuni se vor preferi doritorii când ar fi mai muiţi pentru un lot.
Legea din 4 August 1876 modifică art. 7 din legea de la 31 Martie 1868, admi-ţăndvînzarea în loturi de 6,7,8,9 pogoane şi mal departe, şi hotărăşte de astă dată un preţ minimum de 80 lei pentru un pcgon în Valachia şi 200 lei pentru o falce în Moldova. Art. 5, § II, dispune că vînzarea se va face prin licitaţie publică şi preţul se va plăti între-gral. Tot acest art 5, § III, stabileşte că pentru loturile de la 5 la 10 pogoane se va plăti o treime după confirmarea vîn-zărel, iar restul se va amortisa în termen de 20 ani prin anuităţi semestriale cu dobândă şi amortisment. Confusiu-nea ce resulta din aceste dUposiţiunî neexplicite şi contradictorii a făcut şi din aceasta lege o disposiţiune nepractică şi neaplicată.
In sfârşit, legea din 12 Aprilie 1881, modificată prin legile j din 28 Martie 1884, din 14 Aprilie 1884 şi 5 Aprilie 1886, regulează In mod ceva mai precis vînzarea în loturi. Din articolul 4 şi articolele 13 până la 24 reies trei dispo-siţiunl principale : I). Licitaţia este menţinută pentru moşiele în corpuri întregi, bunurile mici şi loturile din moşiele situate împrejurul oraşelor: II) pentru vînzarea în loturi mici se fixează preţul pe basa arendei anuală înmulţită cu 20, şi III) plata se face cu anuităţi, trebuind cumpărătorul să depună înainte o zecime a preţului cumpărârel.
Pe lângă această legiuire atât de variată şi contradictorie, trebue să semnalăm un fapt important, petrecut alăturea de aceste legi. Aceasta este împroprietărirea însurăţeilor,operată prin disposiţiunl administrative sub cuvent de aplicare a art. 5 şi 6 din legea ruralA. Aceasta împroprietărire a fost pregătită prin circulara No. 28 941 din Oc-tombre 1876 şi a fost aplicată printr’un regulameet de la 20 Iunie 1878, pe basa unor tabele lit. A şi B din 1873. Fie din lipsa acestor tabele în mai multe localităţi, fie din alte cause, această împroprietărire, care putea resolva pentru tot-d’a una o cestiune mare şi periculoasă, a fost făcută într’un mod atât de
pripit, arbitrar, părtinitor şi necorect, In cât s’au împroprietărit o sumă de oameni fără drept, cârciumarî, arendaşi mici, locuitori mărginaşi al oraşelor, primari, perceptori, notari, funcţionari, aprozi de la ministere, până şi câţl-va străini; iar mulţi din acel adevărat în drept rămânead pe din afară şi inundau ministerul domenielor cu cererile lor. Ast-fel, o măsură menită a pune capăt unei situaţiuni rele, n’a făcut de cât s’o agraveze, a deşteptat speranţe pe cari le-a înşelat, a excitat pofte pe cari nu le-a satisfăcut. Tot Intr’un timp legea vîmSreî In loturi, îmbunătăţită la 1881, remânea literă moarta, nimenea nevoind să beneficieze de disposiţiunile el şi cerend împroprietărire, iar nu vîn-zare. Acest regulament şi modul spli-cărel lui a fost una din căuşele principale ale mişcărel ţărăneşti din anul curent. Neregularităţile au mers aşa de departe, în cât acelaş guvern a fost silit In 1887 să facă să se voteze o lege pentru verificarea lucrărilor de împroprietărire ale însurăţeilor. Această lege, la rîndul său, nu 3’a putut aplica din doă cause: 1) Cheltuelile prea mari (189,000 ei lunar) ce necesita funcţionarea comisiunilor de verificare, cari se compunead dintr’un număr foarte maie de membrii plătiţi tntr’un mod prea luxos; ministerul financelor a declarat că nu dispune de îndestule fonduri pentru asemenea lucrare; şi II) a-plicarea acestei legi ar fi dat loc la mari nemulţumiri din partea celor împroprietăriţi, lipsindu’I de nişte loturi posedate de ei, plătite în parte şi pe cari se obiclnuiseră a le considera ca proprietate a lor definitivă.
Proiectul de lege ce vi se presintă caută să înlătureze neajunsurile cari s’au dovedit că există în legile anterioare.
Pe de o parte facultatea pentru Stat de a vinde domeniele sale nu numai în loturi mici, dar şi în corpuri Întregi, a făcut că multe moşii au fost înstrăinate pe calea aceasta; căci tesaurul public afiajun beneficia a încasa imediat o parte a preţului şi a face faţă in modul acesta necesităţilor budgetului.
Pe de altă parl8 obligaţiunea pentru săteni de a plăti o parte în bani, fie chiar în cele din urmă o simplă zecime, constituia o pedică pentru partea cea mai sâracâ a locuitorilor comunelor rurale, cari mai cu seamă trebuia să se folosească de beneficiele legei. Aceste două neajunsuri sunt înlăturate prin legea de faţă. Mărginind de aci Înainte vânzarea domenielor sale numai Iii loturi mici şi aplicând treptat această măsură, Statul nu numai va face faţa necesităţilor actuale, dar va mai păstra o bogată reserva pentru trebuinţele viitorului, pe care un legiuitor înţelept nu trebue mei o dată să le piardă din vedere.
Scutind pe ţărani de a plăti la început o sumă cât de neînsemnată, fie chiar o zecime, se va înlesni achisi-ţiunea pentru denşii a proprietâţel, căci marea piedică ce li s’a opus pînă astă zi a fost lipsa de capital ; mai mult încă, guvernul va căuta, printr’o combinaţie financiară prevăzută In Jege, să înlesnească sătenilor primele chel-tueli de instalaţiune, fără însă a împovăra budgetul şi a nedreptăţi, prin a-dăogiri de imposite, cele alte clase de cetăţeni.
Proiectul primitiv, pregătit de fostul ministru al domenielor, a mai primit două modificări Însemnate : I) Moşiile Statului se vor vinde nu numai în loturi de 5 şi 10 hectare, dar şi de 25 hectare. Prin faptul acesta am voit să încuragiem şi formarea unei proprietăţi mijlocie. Loturile vândute de Stat nu trebue să fie pretutindeni de o mărime egală ; căci este contrariu şi na-turel lucrurilor şi principiilor economice şi diferitelor stârr sociale, care există în toate centrele de populaţiune la comunele rurale ca şi la cele urbane. Ast-fel, pe lângă săteanul sărac se va crea şi clasa fruntaşilor, cari, având mijloace mat întinse, vor da color alţi modelul unei culturi mai bune şi ’i vor îmboldi, prin exemplul lor, a’şl îmbunătăţi prin munca starea lor socială.
A doua modificare, încă mal însemnată, este desfiinţarea restricţiunil pusă la actualul proiect de lege (art...), prin cure nu puteau cumpăra loturi mici locuitorii săteni cari au moştenit sau sunt chemaţi a moşteni pe părinţii lor împroprietăriţi prin legea de la 1804. Desfiinţând această restricţiune, nm avut de gând să înlăturăm nişte constatilrl to'-d’a-una grele şi minuţioase şi să chemăm la bine-facerile le-gel partea cea mal numeroasă a po-pula(iunel rurale. Alte modificări Introduse atât în leg ia vedre cât şi în proiectul de lege al guvernului, drja publicat, sunt lipsite de importanţă.
Votând această lege pe care guvernul vă o presintă, vom contribui cu toţii,
domnilor deputaţi, a face un act de înţelepciune politică, îmbunătăţind în mod simţitor soarta populaţiune! agricole, temelia firească a Statului român. Aplicând’o treptat şi cu reflecţiune, vom face să înceteze şi abusurile trecutului şi vom întâmpina şi pericolele viitorului. Terminând, să ne felicitam cu toţii de dărnicia prevăzătoare a străbunilor noştri, a căror pioase lesăturl au constituit întinsul domen al Statului, care ne permite astăzi a resolva o cestiune grea, fără a lovi nicl-un interes legitim şi a atinge nicl-un drept.
Ministru agriculturel, industriei, comerciulul şi domenielor,
Al. Lahovuri.
INFORMATIUNI
M- S. Regele a lucrat azi de dimineaţa cu d. Alex. Marghiloman, ministrul lucrărilor pbulice.
Colegiele întâiu de deputaţi, din judeţele R.-S«rat, Ialomiţa, Fălciu, Vasluiu, Teleorman, Covurluiu şi Muscel sunt convocate pentru ziua de 8 Ianuarie, când se va efectua alegerea deputaţilor, in scaunele rămase vacante prin optârile repre-sentanţilor care s’au ales în câte două colegii.
**
Colegiul al treilea de deputaţi din Roman este convocat pentru ziua de 5 Ianuarie, pentru a alege un deputat în locul rămas vacant prin invalidarea alegere! făcută în persoana d-lui V. G. Morţuri.
-sa-
Prea Sfinţitul Silvestru al Huşilor a supus Sf Sinod lucrarea comi-siuneî speciale pentru elaborarea proectului statornicire! parochielor bisericeşti din toafă ţara.
Această lucrare foarte minuţioasă a trimisă la tipar şi va veni în deliberarea Sf. Sinod săptămâna viitoare. După ce se va hotărî definitiv de sacru corp aşezarea parochielor, ea va fi comunicată guvernului spre a s rvi la alcătuirea bugetului ce urmează a se vota de Cameră pentru întreţinerea clerului mirean pe toată suprafaţa Statului.
—286—
Fostul căpitan Mardari, ce se află actualmente ca administrator al moşiei d-lui N. Diţmitrescu Maican fost general, va fi adus azi cu mandat judecătoresc, pentru a depune în a-facerea ex-generalului Angh&lescu. -ass-
D. General Mânu, ministrul de resbel, a ordonat corpurilor din capitală, ca abuzurile ce se făceau cu luarea peste numărul reglementat a ordonanţelor, să înceteze.
Da azi înainte, nimeni sub nici un pretext, nu va mai putea dispune, pentru serviciele proprii, de nici un om peste cel la care are dreptul după lege.
Să ştie, că un precedent nenorocit rămas din timpul colectivităţei, făcea ca nu numai militari, dar chiar civili dispuneau de soldaţi pentru serviciul lor personal.
O comisie compusă din mai mulţi ofiţeri, a fost însărcinată cu facerea unui inventar de materialul aflător la arsenalul flotilei.
Ni se comunică, zice Poşta, că focul de la tribunalul de Braila a is-bucnit de patru părţi. Se credo că incendiul ar fi fost într’adins pus, şi se bănueşte că autorul lui ar fi proprietarul localului' unde era instalat tribunalul, din pricină că a-cest local ’1 avea ipotecat la creditul funciar urban din Bucureşti şi nu mai putea scăpa de plata ratelor.
In minierul nostru Ilustrat de mâine Dumineca, pe care il trimitem numai abonaţilor ca prima, vom publica un document de Cea mai mure importanta.
E o declaraţie relativa Ia or-ganisarea poliţieneasca» care a ticluit devastarea redacţiilor ziarelor independente Ia 5 Sep-tembre 188G.
-«6-
Ni se comunică din Iaşi că interogatorul martorilor în procesul anularei testamentului defunctului Anastasie Başotă pendinte înaintea Gurţei de Apel pentru captsţiune şi vicii de formă, s’a terminat. Unele din depuneri sunt de o gravitate excepţională.
Avocaţi din partea moşlehitorilor sunt dd. Grigf.re Păuoescu, G Boe-rescu, A. G. Şemirea, Grigore Maori, Thoma Stelisn şi N. Gh. Nano; iar din pariea executorilor testamentari dd. Grigore M. Buicliu şi Mihail Mircea.
Astă noapte o ceată de contrabandişti au atacat cu focuri pe sergenţi comunali postaţi pentru paza raionului oraşului. Graţie insa, a unor alţi sergenţi, contrabandişti afi
www.dacoromanica.ro
putut fi prinşi şi o căruţă cu spirt
confiscata.
*
Se vede că d. Alexandru Pencovioî, zice
România, ca director al Monitorului oficial şi imprimeriei statului, este menit a fi într’una calomniat, tn mod sistematic, de cât re ziarele Voinţa Sationala şi Democraţia.
încă din ziua când i s’a lucredin(at sarcina dificilă de a organisa definitiv acest stabiliment pnolic, a cărui desvoltare se datoroşte personal, în mare parte, d-luf Alexandru Pencovicl (directorul actual), d-sa a fost necontenit atacat tn public cu fel de fel de minciuni. De vr’o două zile d. Pencovicl este atacat In mod necuviincios de ziarul Voinţa Na'ionala.
Ast-fel, tn numărul săO de Joi, sub titlu «De ale directorului tipografiei stalului». ziarul colectivist publica la adresa d-lul Pencovicl, un basm întreg, dupe cum ne am încredin(at pe deplin şi de la primăria capitalei, şi de la tipografia statului. Dacă ziarul colectiv.st ar li fn stare să dovedească numai un singur fapt din gră-moda de calomnii ce publică contra directorului actual al «Monitorului oficial» suntem gata a retracta cuvântul de calomnie.
DINTR’O ZI INTR'ALTA
DISCURS FUNEBRU
rostit de d. C. S. Marcovici, în zioa de t Decembre 1888, Ia înmorinentarca profesorelui George loanld
Fraţilor !
Sicriul, care se va închide peste cîte-va momente, duce ca sine, în eternitatea mormântului, nu numai rămăşiţele pământeşti ale venerabilului nonagenar George loanid, dar încă şi pe cel din urmă dintre bătrînil şi iluştrii profesori al renumitului colegiu S tu Sa va.
Tu eşti, iubite şi venerate Nene Ghiţa, ultimul vlăstar al acestei strălucite pleiade de profesori, din ale căror cunoştinţe şi virtuţi s’ah adăpat gene-raţiunl întregi, şi cari aţi produs tot ceia ce Ţara a avut şi are mal însemnaţi, în secolul acesta, ca bărbaţi de Stat, ca magistraţi, ca profesori.
Voi aţi fost ca acei stejari, ca acel mândri cedri al Libanului, cari se înalţă falnic d’asupra munţilor şi cari resist, cu putere şi fără temere de a se frînge, tutor intimperielor şi uraganilor ; dar cari servesc călătorilor ca semne sigure de călăuzire.
Voi aţi aprins faclele înainte-mergă-toare ale luminel, pentru ca aveau să lumineze calea binelui şi a adevărului.
Voi aţi cules binele şi adevărul de pretutindeni pentru a’l propage tn şcoală, şi aţi avut fericita resplatâ de a forma urmaşi demni de voi; şi dacă unii din-tr’ânşil au putut să depăşească margi-nele cunoştinţelor voastre, nici unul, însă, nu v’a întrecut în patriotism, în iubirea binelui, în cultul adevărului, iar mal ales în cumpătarea vieţel practice.
Pentru răpândirea ştiinţei şi a adevăratei Morale, voi aţi făcut, în secolul a-cesta, ceia ce Franc-masoniî au făcut în evul inediti pentru arhitectură.
Voi aţi avut adânc săpat în inima şi în mintea voastră sentimentul datoriei cătră ţară, câtră părinţi, către rude, către amici şi către şcolarii voştril.
Toţi periseră 1 RămăseseşI numai tu, mult venerabile nene Ghiţă, ca un simbol al unui trecut frumos.
Mulţi te au văzut, dar puţini te ah cunoscut în ultimii tăi ani, pentru că tinerimea de azi nu te putea înţelege In destul; câci astă-zl se cere pompă, a-parenţe lucitoare, avuţie — moda fiind luesul, iar obiceiul, acela de a trăi după gusturi dar nici da cum după mij oacele noastre. Lumea de azi vede ce nu trebue să vază, şi de aceia ea n’a putut stre-bate nici cu vederea fisică, nici cu ochii minţii, că, sub modestia mantiei tale, sub batrînul tăâ crispen, ştab acoperite atâtea şi atâtea cualităţl şi virtuţi ne-periloare.
Tu al trăit cu puţin, dar al cheltuit mult, pentru că n’al avut pofte de îndestulat, ci numai dorinţa ds a îmbogăţi mintea şi inima altora. Averea ta este mare; dar, din nenorocire, trebue s’o duci cu tine în mormânt, pentru că ea consistă numai în satisfacţiunl morali.
Tu D’ai vieţuit 90 de ani, dar 9 secoll de fericiri. Nu’ţl mal rămânea de cât să guşti şi din fericirea eternităţii.
AI murit ca un înţelept, pentru că înţelept al fost.
Du-te acum încărcat de ani şi de feri cire —câclte aşteaptă bunii tăi tovarăşi— şi te aşează mândru lângă dânşii, aeo'o unde nu este nici durere, nici întristare, ci numai viaţă fără d ’ sfârşit 1
Noi toţi câţi rămânem vom plânge cu durere nereparubila ta perdere ; dar ne mânghâiâm cu speranţa că bunul Dumnezeu ne va trimite imitatori.
Fie-ţl, dar, ţărlna uşoara I
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 14 Decembre.
(Reichstag)—D. Windherst desvoltă moţiunea relativă la suprimarea sclâviel. El laudă măsurile luate de cancelarul şi de comtele de Bismark şi se declară satisfăcut de interesul ce Reichstagul dă acestei ces-tiunl. Suprimarea tratei sclavilor este o sarcină care pentru onoarea imperiului, trebue dusă la bun capăt. Trebue deci să se facă tot ce e necesar de acord cu Engli-tera. D. Windhorst laudă valoarea marinei germane.
PrincipeledeBismarck vorbeşte în urmă de participarea Franciel la acţiunea In contra Zanzibarulul. Adaogă că negociâri-le se vor urma, şi că, guvernul va depune un proiect relativ la această cestiune după redeşchiderea Reichstagului.
Moţiunea d-lul Windhorst este adoptată. Socialiştii şi liberalii afl votat contra.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 2 Decembre 1888
(Urmare)
D. D.Popescu, având cuvântul, declară mal Inteivi că n’ar Fi luat cuvântul tn o o-casie aşa de solemnă, dacă n’ar fi văzut multele acusaţil ce s’atl adus partidului conservator.
Ce voeşte partidul conservator ? Mal întâia de toate Constituţia o primim, ca un lucru tndeplinit, de şi recunoaştem că ea a fost revizuită tn nişte condiţiuni grele.
Voim apoi ca tn ţară să fie două partide mari, care sfe’şt împartă pe rtnd puterea ; nu vrem grupuleţe, pentru ca să nu mal avem tineri care încep viaţa lor pol ticâ cu C. A. Rosetti propagând electivitatea magistraturel, apoi trec la Ion Brătianu şi susţin inamovibilitatea şi mal tn urmă se.guaură pe lâagâ conservatori pentru ca să fie aleşi tn parlament şi să ne sfideze apoi cu fruntea sus. (Aplause).
Vrem proprietatea individuală, ca opusă proprietâţel comune
Nu vrem ca statul să fie ca societatea faţa cu individul inconscient; vrem ridicarea individului cu cea mal mare libertate. (Aplause).
Şi să nu credeţi, că Statului nu’I rezervăm un rol frumos. Aşa de pildă datoria statului e să facă şcoli. Tot-d’a-una ne plângem de soarta ţăranilor, să’i dăm şcoala şi educaţiune, dacă voim să’l scoatem din aceasta stare. Statul însă nu e creerul care raţionează pentru toată lumea, el e numai puterea tutelară. (A-plause).
Vor veni reformele, le vom discuta şi, pornind de aci, vom tmbunâtâţi soarta ţăranilor. Nu vro m însă o împroprietărire, căci acest lucru s’a făcut prin marele act de la 1864.E vorba, cum a zisjsiprimul-minis-tru într’unul din strălucitele sale discursuri, de vânzarea pământurilor Statului.
Băgaţi de seamă, că islazul şi tocmelele agricole interesează pe ţărani şi dacă trecem graniţa, vedem că tot aşa se face. Vroim iniţiativa individuală sub tutela Statului. (Aplause).
Dacâ acestea sunt ideile noastre, unde văd adversarii ideile reacţionare? La ce acele acusaţiuni, care nu concordă cu i-de'lo şi aspiraţiuuile noastre? Dacâ *m fi drepţi, am zice că noi suntem adevăraţii liberali! (Aplause).
Statal să (ie tare, dar făcându-şl datoria iar nu lăsând indivizii ca iloţii!...
Democraţia există şi a existat tot-d’a-una la noi, dovadă că ideile mari ah prins tot-d’a-una. Aşa ara avut secularisarea averilormtnăstireştl, împroprietărirea etc. Adevăraţii democraţi însă noi suntem şi nu vrem ci Statul să ia iniţiativa la tot I
Şi domnilor, nu ştiu, zău pe ce idei sa baseazâ adversari! noştril cu intervenţia statului. D. Panu zicea: «destul clasele di-rigente ah guvernat, acum e răndul ca masele populare să facă legi!» Dar ce se fac atunci libertăţile noastre? Atunci Statul e stăpân absolut al individului.
Ast-fel stâud lucrurile, liberalii se vor contopi or în conservatori or în socialişti. Acesta e resultatul fatal, nu veţi scăpa de el. (Aplause).
Ne vorbea d. Tache Ionescu de curentul democratic din Englitera. Apoi statistica a luat Englitera de la 1817 până Ia 1867 şi s’a făcut socoteala că în timpul acesta comunele aveau mult mal puţine datorii de cât «O avut de la 1867—1887, de când intervenţia aceasta exagerată a statului s’a aplicat.. (Aplause).
D. Ion Brătianu n’a fost liberal, ci so-ciali-t de stat, d-sa a băgat tot în noroib, şi indivizi şi comune, tot. Ga se vă încredinţaţi, n’aveţl de cât se priviţi bugetele, ca se vedeţi tn ce stare sunt ele. (Aplause).
Acestea sunt ideile noastre reacţionare şi vom lucra fără şovăire pentru realisa-rea lor. (Aplause).
Lc ora 6 şedinţa se ridică. D. Popescu va continua azi.
A T EDITIUNE
CO RPU RILEJLEGIUITO ARE
SENATUL
Şedinţa de la .1 Decembre 1888.
Şedinţa se deschid'-, la 2 ore sub preşe-dinţa d-iul General Fiorescu.
99 Senatori faţă
Se procede la votarea din noQ a indigenatului d-lul H. llaeunioh (evreu din Austria) rămas nul din şedinţa precedentă, netntrunind numărul cerut de voturi.
Senatul respinge definitiv indigenatul d-lui Hoemich.
1). I>r. Frmmiseanu, roagă biuroul să inlervie pe lângă guvern a trimite în deliberarea Senatului proiectele d» lege ce sunt gat;', fără a aştepta a se pune mal întâia în deliberarea Camere'.
D. Th Itosetti prim-mi iistru, declară că guvernU’ va supune mal întâia S-natului acele proiecte de legi ce sunt de com-pelinţa amâuduror Adunări.
Interpelarea prinţului Slurdza asupra politicei externe
Priutul Gr. Sturd/.a, aminteşte că guvernul la discuţia adresei a declarat, că politica externă urmutâ până acum a fost buuâ şi folositoare ţârei.
EPOCA — A
DECEMBRE
Ia potriva acestei afirmaţii oratorul expune paguba ce a avut ţara din politi a de dupliciLale urmata pe timpul rezboiu-lut, când după ce ne am bătut aliaţi cu Ruşii contra Turcilor, guvernul spre a complace adversarilor Rusiei a concentrat armata româna peste Olt ameninţând baza de operaţie a Rusiei. Iar lacon-gresul din Berlin a luat o atitudine ostila Rusiei,ce a avut de resultat greutăţi e impuse de tratatul de Berlin şi umilinţele cea încercat ţara tn urma, cum s’a întâmplat cu incidentul de la Arab-Tabia şi apoi la conferinţa din Londra unde ni s a luat suveranitatea Dunărei.
Acelaşi guvern, trecând In op ziţiea a-dresat ţferel un Apel In care înjura Rusia, denunţând de vânduţi Ruşilor pe acei ce preconizează o politica cuviincioasă.
D. Aurelian. Cer cuvâutu.
Prinţii Smrdza, socoteşte o asemenea politica nedemna, imprudentă şi rea făcătoare ţfrei.
Daca Rusia nu avea atâtea dovezi de rea credinţa din partea guvernului Ioan B"â-tianu, de sigur ca ar fi fost bucuroasă să reaiizrze unirea personala a României cu Bulgaria. Iar la congresul din Berlin de sigur, că Rusia s'ar 11 opus cu putere la obligaţia ce ni s’a impus de a tmuâmân-teni pe Evrei; obligaţie, care a fost uş i-rată puternic la modificarea art. 7.al Constituţiei mulţumită opoziţiei liberal-con-servatoare d’atuncl condusa de d-nil G. Vernescu şi Al. Lahovari.
Aşişderea la conferinţa din Londra tn privinţa regimului Dunărei, de la care a fost respins repr<-zentantul României după cererea trimisului Germaniei, de sigur câ Rusia ne-ar (I acordat un sprijin puternic In loc de a ne ti lăsat la discreţia celor ce aveaO interes d’a robi Dunărea.
Oratorul urmează a face o expunere re-trosoectiva a politicei urmata de d. Ioan Brâtianu.care Începând cu concesia Strus-sbergpână la rescumpârarea câiior-ferate, a suferit exclusiva şi zdrobitoare influenţa austro-germanâ spre a se menţine la putere.
Oratorul sfârşind declară, că n’ar fi primit mandatul deSenator, dacă n'ar fi fost hotârtt a spune tot ce crede pe faţă şi fârâ şovăire pentru binele ţSrel. Propune deci o moţiune, prin care Senatul se recomande guvernului politica absolutei neutralităţi faţă de toate puterile.
D. P. Carp ministru de Externe, crede că Senatul ca şi d-sa trebue sa fle surprins de expunerea acestei interpelări privitoare la politica externa, a cârei desvoltare însă priveşte unele episoade istorice, cari n’au nimic de a face cu obiectul propriu zis al interpelării.
Dacă ar fi să se pronunţe asupra politicei de 12 ani a d-Iul Brâtianu, negreşit că ar avea lucruri de aprobat ca şi de de-saprobat. D’altminterl de ar fi vorba de consecuenţâ, dacâ priuţu Gr. Sturdza, care ne recomandă astă zi nu numai alianţa dar chiar supunerea Rusiei, a ridicat o dată armele contra aceleiaşi Rusii (campania Crimei), cu atât mal mult este cu putinţă unul partid politic a ’şl schimba direcţiunea.
D. Carp, crede că prinţu Sturza comite o nedreptate de sigur invo.untură, când ’l atribue aprobarea actului politic necugetat al Apelului către ţara al d-lul Ioan Brătianu, pe care îi desaproba ca un act nepomenit în analele luptelor partidelor politice din ţarâ.
Guvernul ’şl va îndeplini o sa<'râ datorie cultivând bunele relaţiuul cu toate puterile şi păstrând o absolută neutralitate în afacerile europene generale, şi prinţul Sturdza n’are de cât a se încredinţa chiar de la d. de Giers de perfecţiunea b neior raporturi ce guvernul întreţine cu Rusia şi ast-lel urmează cu toate marile puteri.
Cât despre poveţele de alianţă ce ne dâ prinţul Sturdza aceste sunt inadmisibile acum, rferaâind să le aprecieze acei ce vor couduce ţara în momentul când va fl pusă în o asemenea situaţie.
D’o cam datâ, dacâ prin neutralitate prinţul Sturdza înţelege să păzim către puteri ta aceiaşi măsură buna cuviinţa, guvernul declară câ ’şl va faca datoria cu demnitate pentru a) asigura ţârei neutralitatea. (Aplause prelungite).
Prîntzul Sturdza spune, că dacă a făcut istoricul po.ilicei guvernului d-lut Ion Brătianu, a fâcut’o pentru ca să dovedească câ aceasta politică a fost rea.
D. Aurelian, declară câ ’şl îndeplineşte o sfintâ datorie luând cuvântul tn această discuţie, tn care s’a adus de iuterpelator guvernul trecut căruia i s’a făcut grave a-cuzaţiunl.
Oratorul, declară că nu este aci locul a se expune pe larg cele tntâmplate la Berlin, crede lnsâ că România n’ar fi considerata cum e astâ-zî dacâ nu lua parte cu atâta vit jie la războiul oriental în care a condus’o guvernul trecut, care nu era al unul partid, ci al ţârei.
Anexiunea Dobrogief e o mică resplatft peDtru jertfele făcute de ţară, iar cele 300 miHoame de despăgubire de rezboifl nu se puteaO primi, tnl.ru cât s’ar fizis câe echivalent preţului de vânzare al Basarabiei.
Oratorul neagă ostilitatea guvernului trecut faţă de Rusia şi nu’şl aminteşte nici chiar ostilitatea presei oficioase către imperiul învecinat. Nu ştie, de ne a părăsit Rusia la Berlin, ceia ce ştie este câ ne ah cam părăsit a olo toate puterile, căci aceasta e-te soarta popoarelor mici.
In privinţa concesiei Strusberg ea poate sâ fi fost oneroasă, dar tocmai de aceia guvernul trecut s’a silitarescumpâra căile ferate1
In resumat, este incontestabil, câ situaţia generală din înăuntru şi din afauă de la 1876 a ţârei faţă cu cea de astâ-zi este incomparabil de bună şi întru aceasta are partea sa guvernul trecut.
D. Dr. Frumuseunu, aminteşte d-luî Aurelian, câ cu ocazia interpelârel sale a-supra tuchideret despre Austria a graniţelor, subguvernul trecut, Ministrul d’atuncl M. Sturdza, ’l răspundea cil aiogauţâ şi se făcea av calul Auslro-UngarieR care călca făţişi convenţia din 1875 pe care conservatori ah ştiut sâ o obţie, iar liberalii n’afl fost în stare să facă sâ fie păzită. Cu acest prilej a constatai, cum şi din alte fapte, că guvernul trecut nu’şla făcut datoria spre a apăra interesele ţârei, prin urmare monopolul patriotismului ce revendica liberalii e demult răsuflat. (A-plause zgomotoase).
p. It a tuşeam» constatând mal întâia dilerinţa între majoritatea do a?,l re e mal mult de cât toleranta faţă de minomal*, şi cea d’atuncl,credo de prisos a dis uL» politica rea a guvernu ui trecut oare a căzut din aceasta cauzâ. 1) sa are credinţa câ guvernul actual va urma o politica demnă şi bine-facatoare penii u ţara. (Aplause).
Discuţia se închide.
Moţiunea prinţului’ Sturza cade şi se trece pur şi simplu la ordinea zilei.
Di Vilner ’şl desvolta interpelarea tn privinţa numirel d-lul M. Sturza în postul de prefect la BacâQ, care’şl ar li pierdut
cualitatea de cetăţian român pentru c’a servit ra loi'otenent în armata prusiana.
D. TI». Itosetti prim ministru, face o umilita rugăciune Senatorilor, ca la caz de nednmirirl în veri-o cestie, mal nainte de a face interpelări sâ bine-voiascâ a cere desluşiri la Ministere care sunt tot-d’a-una la a d-lor dispoziţiune.
Ast-fel tn cazul de faţă, are a pune tn vederea d-lul Viliner actul guvernulu român, prin care d. M. Sturza, sore cum-plectarea in-trucţiel sale militare a fost autorizat a intra In armata prusianâ, din care eşind a urmat a servi în armata ţârei.
Incidentul se închide.
Se votează indigenata d-luî Gherassi.
D. Gr- Holbau propune ca şedinţa publică viitotre să se fixeze, din causa ser-bătorilor intermitente, pe Miercurea viitoare.
Senatul admite propunerea şi şedinţa se ridica la 4 ore, auunţâudu-se cea viitoare la 7 Decembre.
CAMERA
Şedinţa de la 3 Decernare 1888
Şedinţa se deşchide la ora 1 sub preşe-denţia d-lul Liscar Gatargiu, fiind pre-senţi 118 dd. deputaţi.
D. I. Sturdza, anunţa o interpelare cu privire la nişte sergenţi comunali, care sunt puşi ca sentinele la nişte propietâţl private.
D. D. I’opescu, vine astă-zî la cestia conslituţionalitaţel guvernului şi zice câ M.S.R. trebuia se cheme la putere pe unul din oamenii oneşti al ţârei, pe d-nu Th. Rosetli.
Venind la cestia agrară, d-sa declară că guvernul va face îmbunătăţiri pentru săteni, că vremea vorbelor a trecut şisea-jungem odaia la fapte.
D. G. l>. Paladi, spune că venirea guvernului junimist la putere, însemnează suspendarea regimului constituţional tu ţara 1
D-sa zice că junimiştii ’şlaO luat pedeapsa meritata pentru venirea lor ne-constituţiouala la putere şi acea pedeapsă a fost râscoala sătească... Căci daca în a-cel moment ar fl foot la putere Gogâlni-ceanu, Dumitru Brătianu...
Voci numeroase. Paladi 1 Paladi 1
D. G. l’alurii, (continuând)., atunci sătenii, care au încredere In aceşti oameni, s’ar fl potolii!...
In privi ţa politicei exterioare, d-sa se miră cum d. C irp opreşte parlamentul de a vorbi de această cestie, afirmă câ politica d-lul Carp e cunoscută de toUâ lumea şi se întreabă, daca la cuvintele ministrului de externe «neutralitatea nu se poate şi n’o doresc», nu e bine sâ se răspundă guvernului: «uicl noi nu vă dorim !»
In cestia agrară, d. Paladi spune, că d. Carp voeşte se facă o aristocraţie rurală şi se mărească impozitele.
Aceasta—zice„d-sa—va crea plaga împrumuturilor în străinătate.
In privinţa reformei în magistratură, d. Paladi zice câ guvernul voeşte se facă două feluri de justiţie: declasa I-a şi de a I[-a.
O altă parte pe care, dupe d-nu Paladi, Mesagiu! o lasâ în umbră, este reforma legel comunale. Legea câpitaualelor propusa de guvern este cea mat centralizatoare posibil.
Despre legea asupra porto-francurilor d. Paladi zice, câ toţi Gâlâţemt cer reînfiinţarea lor. Căci porlo-franco este necesar cacl el face ca se nu avem concurenţa altor porturi, iar pe de altă parte este un debuşefl unde mârurile noastre se desfac. D-sa cere dar ca în această privinţa să se adopte proectul minoritâţel.
D. Paladi mai cere îmbunătăţirea preoţilor d i mir şi a şcoalelor rurale. Tot-de-odatâ d-sa cere reformarea legel sinodale, aşa ca şi preoţii de mir se ia parte în sinod. Ga se nu fle tratat dejeretic, oratorul aduce în susţinerea tezei sale, opinia P. S. S. Episcopului Melchisedec, care a susţinut acelaş lucru.
In privinţa armatei, d-sa declară că tre-b ie sâ se dea pentru dânsa atât, în cât se nu se sleiască forţele vitale ale ţârei.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
La mleşchidere, d. Paladi continuă.
D. G, D. Paladi, numeşte guvernul actual şi în special pe d. Carp, tot ce poate fl mal reacţionar. Mal mult, grupul d-lul Carp a fost tot-i’a-una conservator-voia-jor. (Ilaritate, toţi se întorc spre d. Nuc-şoreanu care e absent de pe bancă)
D. Lascar Gatargiu este mult mai înaintat de cât d. Carp. Acest om tml face impresia unul ambiţios, care zice : aşa vo a, aşa fac I Eh credeam, câ voiajorii afl se fie puşi la epitropie şi când colo cel-l’alţl sunt puşi la epitropie de voiajori I... (Ilaritate).
D. Nucsoreanu. Aşa e timpul!... (A-plause, ilaritate).
D Paladi (urmând) face procesul conservatorilor şi siârşeşte zicâad câ liberalilor li se cuvine meritul de a fl introdus liberalismul tn ţară. (Aplause).
D-nu A. Marghiloman, începe prin a spune că înţelege ca guvernul se fie atacat de dd. Panu şi Tache lonescu, căci a-ceştia î! atacă pe baza unor idei, dar când e atacat de d. D. Brătianu saO de d. Paladi, atunci nu poate spune de cât că e a-tacat parti-pris.
D. Paladi a comnarat alegerile trecute cu corabia lut Noe. Să-mi dea voe a-1 întoarce puţin legenda. Când Noe s’a oprit pe muntele Ararat, a dat drumul unei vieţuitoare , dar aceasta nu s’a mal întors, nerecunoscătoarea, se vede că era la Bârlad; mal pe urmă a dat drumul alteia, care a revenit cu ramura de măslin. (A-plause).
Nu mal acusaţî dar, d-le Paladi, pe d. Chrisenghy, că a fost credincios iul Noe.. (IUritate, aplause).
Trecând de la glumă, d. Marghiloman declară, că or de câte ori va (i vorba de o discuţiune serioasă, majoritatea va li gata şi compactă; când însă va (I cestie de glumă, cel puţin d-sa, închide seria răspunsurilor. (Aplause).
D. IV. Ceaur-Asian începe pri î a ataca cocoana, care ’şl a călcat d itoria, a necunoscut constituţia, când a chemat la cârma pe d. Thi-odor Rosei ti.
D G. Vernescu roagă pe pr-şedinteca se oprească pe. ora'or de a face procesul coroanei. (Aplause).
D. C. Asini». Rog pe d. Ministru se'şî păstreze leoţiunea aceasta pe seama sa, căci eu n’o primesc. Cura d-v. aveţi dreptul se vâ închinaţi înaintea putere1, efl am dreptul s’oata". I (Aplause din minoritate).
Oratorul continuă apoi combătând originea guvernului şi citează tu sprijinirea teze' sale un pasagiu din Q£era d lui Ma-iorescu, «Precedentele constituţionale».
La ora 5 şedinţa se suspendă spre a continua d. Aslan la redeschidere.
Reporter
NALTA CURTE DE CASAŢIE $1 JUSTIŢIE
AFACEREA.
A La. ANGHELESCU
(SECŢIUNI UNITE)
Şedinţa de la 3/15 Decembre 1888
Şedinţa se deschide la ora 1 p. m.
Un incident
D. preşedinte,anunţă că martorii contra carora s'a emis mandat de aducere nu au putut H aduşi, şi câ Curtea a decis ca sâ asculte depoziţiele lor.
D. Polizu Micşunescu, declară că fără mărturia martorului Mardare nu poate se susţie acuzaţia, şi ca In numele comi-siunei nu poita renunţa la dânsul.
D. Danieteanu, răspunde cft citarea martorilor In şedinţă precum şi depo-ziţiele lor orale snnto garanţie acordată de legiuitor In favoarea acuzatului*.
Aşa fiind, d sa declară în numele clientului său ca ca de bună depoziţia fs-cuta în scris, şi cere a se laşa la o parte, urmând cu desbaterile înainte.
«Eu adaugă d. Danieleanu sunt convins câ o se obţinem un verdict de a chitare, însă în or ce caz nu trebue ratat câte suferinţe morale a suferit acuzatul de o aşa luuga tarâgânire până la zma lnfâţoşârei.
Curtea decide a se da cetire depozi ţielor din dosar.
# *
D. grefier lirezoianu, dă citire acestei depoziţiuni, din care nu reese absolut nimic nofl, fiind aproape identica cu acea făcută de generalul MDean Singurul fapt nou e ca cap tanul Mardare de -clara câ fostul general Angfielescu nu ştie nemţeşte, de oare-ce In nenumărate rânuuri i’a dat spre traducere nişte scrisori primite din Germania.
Se mai citeşte şi alte depoziţii ale unor martori absenţi toate fără importanţa.
Interogatorul acuzatului
D. preşedinte. Pentru ce aţi părăsit armata şi ministerul de resbel ?
Acuzatul. Am părăsit armata şi ministerul în urma unor neînţelegeri cu preşedintele consiliului de miniştri, în urma une.tirel făcute contra mea pe timpul cât eram tn străinătate.
La & Septembre când m’am întors am aflat ca s’ar fi făcut o cercetare 1n privinţa contractului cu cisme; am mer3 la Govora unde ini-am dat demisiunea.
D. Brătianu a rcfuzat’o spunându-ml că fac o copilărie.
In cea ce priveşte demisiunea din armată am fwcut’o desgustst de sgomolul ce se fâcu-se.
D. Brâtianu n»i-a refuzat’o.
Am fost bolnav la acea epopă bolnav şi abătut, şi nu m’am putut gândi la de-savant&giele ce această copilărie mi-ar aduce.
D. preşedinte, care credeţi d-v. că sunt motivele ce au determinat pe Bro-adwell se depue co .tra d v?
Acuzatul, nu ştiai ceea ce ştiu însă din auzite e ca este o cestiune politică.... fler voe Gurţel să nu mă silească a întră In unele detalii politice menite a divulga lucruri ce nu voesc a face.
D.preşedinte. Asupra cestiunel cis-melor, de ce aţi violat legea contabili-taţei 7
Acuzatul. Am fâcut’o cu consimţi-mântul consiliului de miniştri.
Esie adevărat că eu am cerut aprovizionarea cu cisme a armatei.
Efl ca ministru de resbel ştiam mal bine necesităţile armatei.
In vara acea circulau sgomote despre isbucnirea răsboiului şi eu n’am vroit ca ţara să fl în nenorocirea acea de a avea o armată desculţă.
Acestea sunt cestiunile făcute.
Interogatorul era menit a fi mai des-voltat. Curtea însă a decis dinainte cari sunt cestiunele ia care va avea să răs-punză acuzatul.
Itechisitorul niinlsleriului public
D. Polizu începe prin a face istoricul procesului actual, sgomotul despre a-cuzu(iele aduse minstruiui Anghelescu s’a născut dintr'un raport făcut minis-nistrului de internede prefectul poliţiei ce era ţinut a releva sgomotele ce circulau în piaţă.
D sa începe prin a examina actele de acusaţie privitoare la afacerea In-crucişâtoruluî.
D. Raportor regretă lipsa martorului Mardari, care e martorul principal. «Acest nenorocit om care a fost condamnat pentru minima sumă de 1000 lei, servea de intermediar între toate părţile ce au figurat în nenorocitele scandaluri petrecute la ministeriul de resbel.»
«Cu toate acestea ea mulţumesc Cur-ţei pentru decisiunea ce a luat căci mărturisesc sâ poziţia mea şi a colegilor mei din comisie e foarte grea.
Aşi d >ri adaogă d. Polizu, câ atât pentru noi’ cât şi pentru acuzat această nei orocitâ afacere să fie terminată cu o ora mai 'nainte.»
L). Poliza istoriseşte apoi cum s’a hotărât şi da ctarât cui să se d-a concesiunea, Casa Armstrong fiind înlăturată atunci a intervenit, Broadwfll cu cei 25,000 lei ce’i a dat generalului An-gheloscu. Gum acesta a revenit a doua zi în urma unei certe vii ce a avut cu Miican, şi cum în Hne acesta a reuşit să dea soncesia Casei T/iames. Examinând apoi diferitele mărturii ce sunt în cauză conchide că faptul de mituire în l-ifl act de acuzare e prob >t în de a-juns. Afară de aceasta însă, Curtea a auzit mărturisirea fiului d-lui Bro-adwell, şi să ştie ci un tată nu poate sâ fie aşa de denaturat în cât sâ'şi a-duca pe fiul aeO prin tribunale unde să ’l pue să jure falş.
D sa recunoaşte că martorul Broad-
www.dacoromanica.ro
well nu prea II face efectul unul om prea onorabil. D-sa crede însă că a-' cest om nu minte şi că n’a spus de cât adevărul, căci în toate depoziţiile sale nu a fost prins cu nici un fel de contradicţie.
Vorbind de restituirea sumei de
25,000	fr. ce generalul Anghelescu a făcut lui Broadwell, zice ca şi acest punct e stabilit prin declaraţia d lui Crisoveloni.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere d. Polizu continuă cu rechizitorul d sale.
Asupra cestiunei încrucişetorului nu mai are de zis de cât un singur lucru, şi acesta e ca din socotelile care există să vede că această afacere a încrucişe-torului era foarte oneroasă pentru stat.
Asupraneîndeplinirei disposiţiunilor articolului 149 a legel comptabilitâţeî, d-sa crede că dacă statul n’a păgubit aceasta e indiferinte, legea fiind precisă.
In privinţa mituirel, d-sa cere aplicarea art. 144 din codul penal combinat cu art. 3 din legea responsabilitate! ministeriale.
Trecând apoi la cestia plumbului şi cositorului d sa zice ca licitaţie n’a fost şi ca concesia s’a dat unul comersant necunoscut, pe câtă vreme s’ar fl putut da altor case, cum e casa Plata din Anglia representatâ prin d. Neubauer.
Asupra acestui punct sunt două violări a articolului 141 şi 149a)egei comp-tabilitâţel generale.
D. Polizu citeşte o listă de toate au-torisările date de consiliul de miniştrii şi toate sunt în regulă, singure aceste trei furnituri nu sunt conforme cu cerinţele leget.
Gum s’a făcut aceasta d. Polizu declară că nu poate să o ştie.
D sa caută a degaja responsabilitatea colegilor d lut Anghelescu din consiliul de resbel.
Discutând chestia urgenţei, d. Polizu caută să demonstreze câ In acea vreme nu era urgenţă aşa mare pentru a se contracta o sumă aşa de mare de perechi de cisma.
D sa insistă foarte mult asupra cestiunel fabricârei ofertelor de comple-senţâ. Asupra consideraţiunelăr generale, d. Polizu crede câ nu trebue să le mal facă.
U.	Polizu cere ca onor. Curte să dea cuvântul şi d lui Arapu.
Rechizitorul d-luf Arapu
începe prin a face elogiele lui Broadwell, apoi intrând în fondul afacere! d sa arată mai multe contraziceri în deposiţiile d lui Anghelescu.
D. Arapu mai spune că d. Anghelescu a trebuit să aibă deraveri cu Bro-adwell, căci cum a'tmmtrelea acesta ar fi putut avea intrările sale libere la d-sa acasă.
D. Arapu citeşte nişte ziare engleze prin care arată că ferul era maî eftin de cât altă dată, însă dacă preţul eia urcat de fapt, aceasta era pentru ca cerinţele se urcaseră la ministerul de resbel.
Intru ceea ca priveşte respunsul generalului Anghelescu căela demisionat din armată fiind câ era desgustat. Ac asta nu e exact, de oare-ce efl ştia zice d Arapu, ca demisia’f-a fost cerută de d. Brătianu prin dd. general Gernat şi Budişteanu.
Aceştia refusând, d. Dr. Fotino e 8cel ce a remis demisia d-lul Anghelescu chiar la Senat.
D. Arapu crede că consiliul de miniştrii a fost surprins prin referatul d-luî Anghelescu.
D. Arapu termină adoptând şi d-sa conclusiile d lui Polizu.
Se suspendă şedinţa.

Ţin de sigur minte lectori noştri câ acum doi ani, doi trei indivizi au bătut într’un mod grav pe confratele nostru Frunzescu care pe atunci era colaborator la ziarul Epoca.
Nu se ştia atunci cine erau indivizi care au bătut pe d. Frunzescu şi cine i-a pus se comită acest act de brutalitate.
Unu din aceştia ne face &zî declaraţia următoare care ne arată de ce mârşăvii erau capabili d-nii Moruzi şi Stănciulescu.
Iată această declaraţie:
«In anul 1886 figuram ca sergpnt civil plătit cu 60 lei pe lună, plus 40 lei ce primeam de la căpitanul Stănciulescu ca adaus.
In ziua de 20 sau 21 August 1886 Căpitanul Stănciulescu mă chiamă la batalion şi ’mi spune, câ mâine la orele .3 sau 4 p. m. am să iau doi sergenţi (civili), îmbrăcaţi civil şi să mă duc cu el într’o urmărire. L'am întrebat în ce urmărire. Asta nu te priveşte pe tine. Eu am răspuns câ nu mă duc dacă nu-’nra spune. Atunci a răspuns câ mă dâ afara din servicii!. Eu am plecat. După cât-va timp primesc răspunsul câ mă chiamâ d. Moruzi la poliţie, şi 'mi zice: Ejt n zervist, şi trebue sâ asculţi ordinele dacâ vrei se avansezi. L'am întrebat ce ordine ? N’ai să faci alt ceva de cât se baţi pe un domn cu părul mare şi care este la Union, nu tu sin-gar, a aranjat căpitanul această afacere. Am ph-cat şi jos am gisit pe căpitanul Stănciulescu care rn'a tnlrebit co fac? ara zis că fac tot dacă d. Moruzi a poruncit. Atunci ara plecat cu căpitanul Stănciulescu dinpreuna cu alţi doi sergenţi pe care ’i cunosc, dar nu’ml aduc bine aminte numele; la trebuinţă ’i voi găsi, am mers In dreptul cafenelei Union. Căpitanul Stănciulescu mi’l a arătat şi tn urma a plecat. Eu şi cu cei-l’alţi sergenţi stăm afară, cum a eşit l'am luat de pâr bine, l'am trântit
jos şi in urmă. m Afugit, că eşise lume multă afara care ne a văzut. Noi am fugit la batalion, ţin foarte bine minte câ dupe mine s’a luat lumea până în curtea batalionului, şi un domn fără mustăţi mă arăta pe mine; câ lumea a început a face gură în curte, cel doi sergenţi s’au suit sus, ofice.rul Harvatu le a dat hainele cele militare şi prin pod au eşit pe la ministerul de Interne. Acel domn am auzit că să numeşte Frunzescu şi scrie la ziarul Epoca. Dupe terminare căpitanul Stănciulescu ’mt a dat 30 franci şi am plecat.
Nu ştiQ care a fost motivul, care a forţat să’ml dea ordinul ca să bat pe d. Frunzescu.
Acesta este adevărul şi ’l susţin.
I. Stoenescu
X
Sâmbăta viitoare în localul seo-ţiunei i de la tribunalul civilo-co-recţional, se va judeca procesul d-lor Simeon Mihalescu şi Vasile R&du-lescu.
D. procuror .Boîdur Voinescu va susţine acusaţia.
n
Judeţul Ialomiţa e bântuit de un mare numer de b jţi de cai care au bagat groaza în proprietarii de moşii din acest judeţ.
Sub prefectul unei plăşi din judeţul Ialomiţa, a reuşit se pue mâna pe o bandă întreaga de hoţi de cai care de un an de zile funcţionează în toată regula, şi iată cum. In fis-care sat începând de la oborul Ialomiţa până la oborul din Bucureşti, era câte un hoţ de cai care trecea de la unu la altu cai pe care ii fura.
Aceşti abili hoţi au fost prinşi şi aduşi in capitală.
X
Intre contrabandiştii ce au fost a-rastaţi aseara şi cari au schimbat focuri de revolver cu gardiştii, sunt doue femei, una anume Sima Petre şi alta Mariţa a Liteî şi un oltean. Ei luasem spirt de la fabrica Bra-gadir şi voiau se’l introducă în capitală.
D. prim procuror Dobriceanu şi procurorul Niculescu, avisaţî imediat, au mers la faţa locului, unde sosise şi un pluton de geadarmî călări sub conducerea locotenentului Movver câci la început se crezu că e luptă între contrabandişti şi guarzi călări.
Contrabandiştii se află închişi la poliţie.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Cair 15 Decembre. — O vie luptă de artilerie a avut loc eri la Suakim.
Londra, 15 Decembre. — Times sfâ-tueşte se negocieze cu Arabii.
Viena, 15 Decembre. — Camera deputaţilor, lntr'o şedinţă de noapte, a a-doptat art colele cele mai însemnate ale projectuluî de lege militar asupra voluntarilor de un an fără modificare.
Atena, 15 Decembre. —Respingerea tratatului de comerţ da către Camera francesa a provocat o mare emoţiune. Presa crede câ aceasta decisiune va avea consecinţe politice.
Sofia, 15 Decembre. —-Eri Sobrania aflând de moartei M-niorului Antim a ridicat şedinţa, după ce a numit o dnle-gaţiune pentru a asista la îmmormân-tarea ce se va face Luni la Vidin.
Principele a delegat pe aghiotantul săa, maior Petronoff pentru a-1 repre-sinta la înmormântare.
Mâine un requiem solemn se va cânta la Catedrală.
n
Mal mulţi deputaţi fiind absenţi la s/ârş’tul şedinţn Carneril de azi, le amintim că s’a hotărât a se ţinea şedinţă Luni, şi câ în acea şedinţă sS va da voiul asupra luărei în considerare a răspunsului la Adresă.
Jalnicii: Elena Ciocârdia născută Ma-tak Persiceanu, Msria Steopoe născută Matak Persiceanu , Dionisie Steopoe, Elena Matak, Dimitrie Matak, Augusta Matak, Abxandru E. Birnstingl, Pau-lina A. Birnstingl, au durerea de a vă anunţa perderea prea iubitei lor mamă, soacra şi bunică,
SULTANA I), MITM-PERSICEM
în etate do 78 ani
încetată din viaţă la 2 Decembre, 1888, orele 10 seara, şi vâ roagă a asista la înroormîntare care va avea loc la cimitirul S-ta Vineri-Nouă, Dumineca, 4 Decembre 1888, orele 3 p. m.
Cortegiul va porni de la locuinţa defunctei, calea Victoriei 204.
Amici şi cur. scuţii cari din greşeală nu vor fi priim t invitatiuni personale, sunt rugaţi a privi aceasta ca ţinând loc.
Bucureşti, 1888.
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutat
No. 74 — Strada Dlonlsio — No. 74
Consultaţiunl 12—2 p. m.	1223
nr I ai f* U I DI A T de la 8f. Dumitru Ut. mLnlnl A I tn cemrul oraşului un mire apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, vraid, şopron, pimniţe, grădină, instaialiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipacanl.	(920)
CASA DE SCHIMB
613
L NI. F E
Strada Lipscani, IVo. %‘A
Cnmpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gursu 1 Bucuros ti
3 Decembre 1888
	■UUJI>	 		Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	94 1/8	64 1/2
5 0/0 Renta perpetua	93 1/4	94 3/4
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	96	96 L4
7 0/0 Soris. funo. rurale	107	107 1/4
6 0/0 Scria. func. rurale	96 1/2	67
7 0/0 Sorig. func. urbane	106 1 2	iul
6 0/0 Scris func. urbane	tOl 1/2	102 1 2
5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	93 3/4	04
	82	82 1/2
5 O/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	84	84 1 2
	230	235
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	DD	60
	1020	1030
Acţiuni «Dacia-România»	240	250
» Naţionala	m	230
» Constructiuni	85	95
Argint contra aur	4 25	•i 7 8
Fiorini austriaoi Tendinţa susţinută	208	209
CĂRBUNI CARB1FF
Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate.
Depoul la Galaţi si Itucuresli a se adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei.
1014.	Nathan IVI un clei
CAMERE mobilate şi nemobilate de tn-
nel No. 81.
ciiiriat cu luna în Calea Victo-
nj) VU1U7 4 IM? nou6 hectare vie şi obratie ti-II > lEilU/IIlu tuate pe dealul Oltulut alftturl cu via Golescu de la Dr&gâşanl.
A se adresa Doctor Chrislescu, Tergovişte.
IIP k S?E'i\1Ill k T de la 23 Aprilie 1889 moşia l“8« .1 lili.iijl.l I Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani.
ne I N P UI D! A T ° pimniţă mare de Ut. I li UiI ini A I vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea înteia, vis-â-vis de gara de Nord.
Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strr. da Casârmilor.
Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-ă-vis de gara de Nord No. 124.	(975)
PUBLICATIUNE
Se aduce la cunoştiinţa generală că sub-scrisul Friedrich Zobel, proprietar, domiciliat în comuna Schorstedt judeţul Stendal In Prusia, am făcut oposi-ţiune în ziua de 23 Noembre 1888, prin avocatul meu domnu Radu Orghidan din Bucureşti Calea Victoriei No. 30, la plata de către firma de bancă Jaques Poumay S sori, a sumei de 2,000 franci, câscigul losulul Comunal Bucuresci dm Seria 690 No. 40, eşit la sorţi la 1 Noembre 1886 şi care era de plată la 5 Martie 1887; care los s’a perdut cu ocazia marelui incendii! din comuna Schorstedt In Martie 1886. Losul în cestiuue 'l-am cumpărat de mal mulţi ani prin d-nul C. A. Thieman comerciante din comuna Bismark districtul Stendal In Prusia.
1065	Friedrich Zobel
DE ÎNCHIRIAT sele din strada
Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
IOŞ4
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Solinga
1000 KILOGRAME FQUSE U DOMICILIU 26 LEI
CAUTATK SUPERIOARA.
LEMNE DE FOC, CER SI FAG
1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILf GRAME LEI 13,50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
St vinde la E. Le«sel, Calea Plevnei No. 19S.
984
DE VÂNZARE
i MSCIJLA (cân tar centimal)
laE. Lessel Calea I'levuei 103
5501
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrit No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apâ, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
np k DL'YIi 1 T do la Sf. Gheorghe 1890 îna-l"|j /lIlL.îlJ.ll inte. Moşia numită Martoiă din comuua Lupşan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii s6 se adreseze strada Colţel No. 10. Nuc Nicolescu	(993)
CASA Oh. SCHIMB 305
MOSCU N ACHM IAS
No. 8, In palatul Principele DimitrleGMka Siv. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-RomAnia)
B ucur eşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-c6 schimb de monezi Cursul pe ziua de 3 Decembre 1888
Cump. Vinde
Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur.]
C. F* R.
Municipale Casei pens. (300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale 5 % n	t»	».
urbane
7 6
6 ,,......................
o %	,.	,,	,, laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. (10 lei]
Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. bacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliunl Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase ,,	italiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
04
94
9i*
«X
230 107 96 H 106* 100* 93* 8154 75 53 •49 50 17
6*
407
144
100
99
455
94*
94*
96
84*
431
107*
97 107
/Ol
94
84
78
60
31
56
41
5 3/4 4(9 146 100* 100 460
Pentru 1 complor de Pentru 1 comptor de Pentru i comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1
5 până la 10 până la 15 până Ia 20 până la
10 litrurî 20 litrurî 30 litrurî 40 litrurî
COMPAGME 1)11 GAZ 1)E m\Ml
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii se! Abonaţi să inveliascâ comploril cu o pătură de pâslă sau de lână pentru a evita congeia-ţiunea apei ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea hquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru 1 comptor de 5 Becuri de la 4 până la 8 litrurî 10 Becuri de la 20 Becuri de la 30 Becuri de la 40 Becuri de la
complor de 200 Becuri de la 10) până la 200 litrurî Pentru 1 comptor de 50 Becuri de la 20 până ia 40 litrurî Pentru 1 comptor de 60 Becuri de la Pentru 1 comptor de 80 Becuri de la Pentru 1 comptor de 100 Becuri de la Pentru 1 comptor de 150 Becuri de !a
Pentru 1 comptor de 400 Becuri de la 175 până la 250 litrurî Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază duofe locul mal mult sad mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni.
00	DIRECŢIUNEA
ZMtofevssrn&Jţmm&m	iWMiwsa 1 ,uimim—It
1 1
30 până la 60 litrurî 40 până la 80 litrurî 50 până la 100 litrurî 70 până la 140 litrurî
SE POATE CASCIGA INTR’O ZI
300,000 FRANCI
cumpărând bilete d'ale
MMI LOTERII OTTOMAIl
TRAGEREA
La I Februurie st. n. 1 889
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
827
7 7
FABRICA
COMET
i lot de .			300,000 fr. .	:tuo,ooo fr.
i lot de. .			25,000 fr. .	25,000 fr.
i lot de. .			to.ooo fr. .	10,000 fr.
I lot de. .			10,000 fr. .	10,000 fr.
I lot de. .			2,000 fr. .	2,000 fr.
x lot de. .			2,000 fr. .	20,00 fr.
i lot de. .			2,000 fr. .	2,000 fr.
i lot de. .			2,000 fr. .	2,000 fr.
i loi de. .			2,000 fr. .	2,000 fr.
i lot de. .			2,000 fr. .	2,000 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. :	1,250 fr.
1 lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1.250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
t lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
x lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
t lot de. .			1,250 fr. .	1,250 fr.
i lot de. .			1,250 fr. .	4,250 fr.
28 Ioturi de			1,000 fr. .	2S,OUO fr.
500 loturi de			400 fr. .	200,000 fr.
DE SOBE MEIDIHGER SI RUŞINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. ^Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se $M&yP°ate arcle cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN
preţul biletelor:
1 Bilet	.	.	.	Frei.	S
7 Bilete	.	.	.	Frei.	34
25 Bilete	.	.	.	Frei.	14 8
4 00 Bilete	.	.	.	Frei.	405
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
B iete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere!.
Pentru a p irai biletul sau biletele, trebue sS se eespedieze banii prin manda postai, châq ue sau scrisoare recomandata la Directorul
—Gomptoir commercial—
557, GRANDE RUE DE TfcKfi, 557 COi*SlANTI\Ot*OLE 1060
945
I ' i|IMlllHI«IIIMIII|i 11 ■IIP ■ JBBK5.
BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
IIEIIUE MIILE, CIIURALE SI liMBLKl.lLE
După construcţiunele cele mai bune şi mal practice cu deplina asiguranţâ a reţinerel tuturor her-nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE^
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandsge şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţionază prompt cu cea mat mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelieru special.
F. NIUMEINU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST —
Calea Gri vila, 1)0 Bucureşti
Casa fondata in Iaşi la anul 1 849
ia*»»* «	.iism&tts»
SOCIETATEA ilE IiASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTItOCENI
Capital Social: 1,500,000 Iei întreg v6rsat
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
FOARTE ELEGANTE SI EFTINE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.
FONDAT IN ANUL 1852
gjq»»ggsg>ffîuggg^y-v am sxi
LA RENUMIŢII MAGASH
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si unmaredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate.
FONDAT IN ANUL
1048
HUK3KT3HK TMORSaC.
1852
BUCUREŞTI DORNERUBIRINT-82 CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ
MORI,FABRICI DESPIRTSIRACHIU]
Sistemul cel mal nou şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ In cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
1044
I


MARELE
HOTEL DE F
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa sţradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, t-st-fel In cât toate ferestrele resp&ndesc în stradă. Cu desăvârşire noă montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort uri,curăţenie cea ma^ esemp ară. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturi şi altele. Toate lucrurile de consumaţie de prima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt.
PH. HUGO
ANTREPRENOR
529	PROPIETABUL HOTELULUI HUGO DiH BRAILA
li miii iiiiiiiyrniWîwrnaniTiviTirTii hi mm im nu wim mm n imn— *
TURNĂTORIE DE FIET SI
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34bis, Strada Isvor, No. 59 si 34 lois
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe într’un mod solid şi prompt. Se ese-cuti şi se allă în depoul Atelierului mecanic:
F*0]VIF*Ld
DE
SIŞŢSSEKLS
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
ttmiTpeciale
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pih.ru HASNÂLE SGHI ‘ BURI
m 'sw&tvMm
FONTA
©®IÎSABS®HTATA
GRILAJE
BORNE PONTAM
PILAŞTRI
81
CANDELABRE
DE
GOBORIR E
FIGURI
PENTRU AŞEZAT LA FONTI NI
CQ OfiaE p-htru CLĂDIRI
lianei de gradina si Furnituri, Inslnlaliuni complecte de Gini si (Jonduele de apa
Cu stimă, KEIEflUAER
982	SLi-iiclii Isvoru No. 59
t S -3 A 0.	EPILEPSIE
1 ®	Boala repututapdn’acum fara leac, |
î sj 1 .v ’e ! S	EPILEPSIA,
£ «j «> X V	Precum şi toate Boalele nervoa- \
	se sunt vindecate de miue cu de- ţi
H s te	săvârşire, după un proeldeu nou l
ij «	în cel mal scurt termen şi sub
tv QJ £	garanţie.
- a s: ■ w ş	A se indica etatea şi durata
	boaleî.
	Remediul modul întrebuinţării |
'V £«• «O C	etc.sunlexpediate.tn contra Iri- 1
&	milereî sumei de 25 franci de
y	Chst. J. Seemann
% -'2	Berlin
g ^	139, Schoenhauser allăe 139
- sr-vK	■TyVT’t*1 ^^b.
phssbek

ooo
BĂILE
fi
Strada Politici, IVo. -f O
Siabilimentul de bât este deschis In toate ţd zilele de la O dimineuţa până la 7 seara. tj
Pentru dame bâile de vapori sunt des-chise in toate Marţile şi Vinerile de la 6 ffi dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis- JJj posiţia onoratului public. Direcţiunea.
PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT
ÎNCĂLŢĂMINTE
DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN
L/Y M VG tSIM l, PRIMUL l O.VDAT A BUCUREŞTI
LA ADEVAiiATA
Strada Şelari No. 9
Sosim galoşi, «Se polo, «le CHueliie pentru barlmti, «laiue «Ic lei 9.7S si y.
^ STEA ALBASTRA
' Strada Şelari No. 9
Buranci Englezeşti veritabile pentru barliati lei IM, 12, i O.
Feutru luuiti 5, li, 7, H.
Ghete «Ic vărs «1c. Ver-mutia,tu^us>u«' rnglrzrsli n! eliinc/.esii «le lei 4 0, 11, 12.
ROG S SE BOT J BINE
STRADA ŞELARI S0' 9
LA
Galud «le cauciuc pentru bai'batî, «lame hi copii «le tei 5.75 n! 5.
1027
ADEVARATA STEA0AALBASTRA
Cu stima, I). ItlESCIlELSOHN
Tipografia Ziarului „Epooa1
1 inuril cu cerneala Ch. LorUIcux-Cle Paris
www.aacoromamca.ro
O iraut responsabil V. P. Gheorghlu