ANUL IV No. 908
A DOUA ED1TIUNE
SAMBÂTA 3 (15) DECEMBRE 1888
«Aiiid.i '«MM
N'JMERUL RĂNI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Huciirc'ici: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In îstreloetatc: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
manuscriptele nu se inapoiaza
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIUKILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : .Vgenee Ilavas, Placcde 1(1 Uoursc, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cen«. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, IVo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
IMo. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA N'o. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
d Nu taciie mm
SAMSARII COLECTIVITATEI ÎNTRUNIREA
DE LA
CAMERA DE C0MERCIU
PROCESUL
GENERALULUI ANGHELESCU
D. TACHE IONESCU
Eri la Cameră cu ocazia răspunsului la Adresă, d. Tache lonescu a recitat un discurs de mult anunţat de d-sa, pregătit de 6 luni şi povestit în resumat de o lună prin culoarele Camerii.
Zicând aceasta nu vrem se micşorăm talentul d-lui T. lonescu pe care nu ’l contestăm : Avem destule alte imputări mai grave de f&cut deputatului Craioveî.
D. Tache lonescu a atacat, calomniat şi insultat partidul conservator, şi atacurile sale au avut drept ţintă mai ales, unele pretinse con-tradicţiunl de care vom vorbi mai la vale.
Era permis or-cuî se ţie un asemenea limbagiu: Numai d-lui Tache lonescu nu.
Dupe ce ne-a subtilisat voturile la Craiova, acestdomnobicinuitatrage pe sfoară toate partidele, vine şi ne impută noă lipsă de caracter şi in-consecinţă in politică.
înainte dar de a'i face onoarea se ’i discutăm opiniile, ne vom permite de a ’i lămuri situaţia.
Şi mai în tai u vom cerceta posiţia d-sale în Cameră.
D. Tache Iouescu a fost ales la Craiova,precum ori-cine ştie, pe lista junimisto-conservatoare.
Şi se nu vie d-sa se se compare cu aţâţi liberali care au remas în alegeri, aliaţi cu noi. De pildă la Bârlad dd. Pallade, Nicorescu, Fetu etc., au mers, ce e drept, mână în mână cu conservatorii. Dar în ce condiţiunî? D-lor au făcut un pact cu partidul conservator, fie-care grup şi-a adus contigentul seu, ambele partide au tratat de putere la putere pentru a menţine oposiţiu-nea-unită în faţa colectivită ţii. D’aceia nimeni n’ar îndrasni se contesteze d-lor Pallade or Nicorescu, dreptul d’aşî păstra deplina lor libertate de acţiune.
La Craiova inse, lucrurile st&teau altmintrelea.
Acolo era pe de o parte partidul conservator şi pe de altă parte lista liberală, compusă din tovărăşii de luptă ai d-lui T.lonescu, din Ianuarie trecut, din dd. Nicolaid, Popp, Ciocazan, etc.
intre aceste doue liste d. Tache lonescu a ales lista conservatoare; şi când Întrebam eri la Cameră pe un amic intim al d-sale, pentru ce, dacă era ostil conservatorilor, nu s’a pus pe lista liberală, acesta ne răspunse: «fiind-oă vroia să fie ales.»
Şi a urcat treptele tutulor ministerelor d. Tache lonescu pentru a fi primit pe lista conservatoare, şi prinţul Stirbey a trebuit cu d’a sila se 1 impue amicilor noştri, cara ştiau ce poamă era.
Cea-ce dovedeşte că însuşi d-sa a a-vut la un moment dat conştiinţă de situaţia sa, e că a spus că mai bine ar preferi să fie ales îritr’un colegiu al III oare-care de cât se fie si it să lupte în contra coreligionarilor săi din Craiova.
Esitafiunile sale însă n’au fost de lungă durată, şi d-sa s’a pus pe lista conservatoare din Craiova, hotnrit de mai nainte aşi fiice evoluţiunea la prima ooasiune.
O asemenea alegere era demnă de acest tîner care In şase ani a trecut prin 6 partide diferite.
Acum 6 ani el să întorcea în ţară din Paris unde se dedea de conservator sadea. Ne aducem chiar aminte că el făcu pe acel timp In Paris o conferinţă asupra magistraturei,susţinând principiul inamovibilităţii.
întors peste câte-va luni în ţară, •1 se face rosetist, tntrâ la redacţiu-
nea Românului şi scrie primele sale articole tot asupra magistraturei, a-părând principiul electivităţii. — De atunci el a revenit din nou la principiul inamovibilităţii.
După ce fusese conservator, apoi rosetist, el se făcu Ion Brâtienist, colectivist, disident, în fine în alegeri junimist, şi acum, de când a întors spatele junimiştilor, nu ştie singur ce opinii noui are să adopteze mâine.
lată omul care ne-a vorbit eri de nestatornicia în principiuri şi a declamat in numele moralităţii ultragiate.
Grozav de tolerantă trebue să fie actuala majoritate ca să fi ascultat asemenea lucruri fără să se fi sculat, ca un singurom, se apostrofeze cum ar merita un Tache lonescu, când vine se suspecteze caracterul unui Vernescu, unui Lahovari, unui general Mânu !
Şi în ce constau acele contradic-ţiuni pe care ni le impută?
Vine oare d sa şi ne învinovăţeşte, cum am învinovăţit noi pe liberalii de la Mazar-Paşa, că na-am presin-t-it ţării cu un program pe care apoi l’am părăsit? Or susţine d sa că graţie unor divergenţe de păreri radicale, reformele pe care ţara le aşteaptă de la noi, vor fi sacrificate?
Nu. Aceasta u’a fâcut’o şi n’o putea face. Dar ce a făcut şi ce era foarte lesne de făcut, era să adune fragmente de ziare scrise de un conservator oare care, de40de ani încoace şi să le pue în contrazicere cu nişte cancanuri politice or cu nişte inşi-nuaţiunî calomnioase.
Procedeul este la îndemâna tutulor inteligenţelor.
Poate or-cine, fără a avea iscusinţa şi ipocrizia d-lui Tache Io-nescu, să ia de pildă grupul disidenţilor care să compune numai din trei membri, şi reproducând declamaţiile lor făcute nu în timp de 40 de ani, ci numai de două zile, să le pue în contradicţie şi se arate că aceşti domni trebue se fie cu totul lipsiţi de caracter pentru a se afla împreună.
Aşa, alaltă-erî,d. Fleva a combătut în Senat politica zisă a ligel păcii, d. Tache lonescu eri a susţinut’o. Alaltă-eri d. Fleva a negat că există o chestiune agrară şi a sus'inut că rolul Statului e numai de a da o bună administraţiune şi o justiţie imparţială. D. Tache lonescu a afirmat eri că există o cestiune agrară şi s’a pronunţat pentru o puternică interventiune a Statului.
D. Tachelonescu ar fi adaus în locul nostru : sunteţi desbinaţi şi în politica externă şiîn politica internă, nu putep avea nimic comun împreună. Şi cu toate acestea, d. Tache lonesm nu ne va tăgădui, că d-sa susţine că are multe păreri comune cu d. Fleva.
Dir apoi câte eresii, Rată rea credinţă în susţinerea teorielor cu care a presărat discursul seu I
Ne-a vorbit despre intervenţia Statului şi a susţinut că nu există nici la noi, nici în streinătate liberali care se fie în contra inWven-ţiuneî Statului. D-sa care ne-a vorbit în special de Anglia, a uitat se vede un faimos articol al lui Herbert Span-cer (în parentesă un liberal neinter-venţionist) care văzend că câţi-va liberali sunt pentru intervenţia Statului îi acuză de a fi deşertat de la ideile liberale.
Dar la noi, şi chiar în minusculul grup al disidenţilor, nu ştie d sa că din trei câţi sunt, doi, şi anume dd. Fleva şi Djuvara, sunt în contra intervenţiei Statului ?
Dar d. Tache lonescu nu a susţinut numai lucruri inexacte ; ci -l’am auzit desvoltând nişte teorii monstruoase.
Aşa d sa a susţinut că în Românii, proprietatea mare are o origină impură.
Când mai toţi liberali*, când d. Kogălnieeanu însuşi a recunoscut în diferite rânduri că dărniciei proprietarilor mari, care au creat domenii'e Sfatului, datorim fericirea d’a nu avea la noi, pentru mulţi ani, o cestiune socială; când autorpl legei de la 1864 a mărturisit că proprietâ-ţeî mari datorim păstrarea naţionalităţii noastre; trebuia se vie un Tache lonescu se afirme că proprietatea îşi are în România origina în jaf şi în furt.
Poate d. Tachelonescu se cunoască câţi-va proprietari care ae’şî fli
făcut averea prin furt şi prin faliment. Aceştia sunt însă la noi ca şi în alte ţâri, rare excepţiunî.
Dar ce se mai discutăm. Asemenea teorii nu se discută ; se dispre-ţuesc.
TELEGR AM E
AGENŢIA I1AVAS
Paris, 13 Decembrie.
Camera a respins proiectul de conven-ţiune comercială cu Grecia.
Londra, 13 Decembrie.
Camera comunelor. — D. Beresford cere 20 milioane lire sterline pentru a construi corăbii noul.
Cair, 13 Decembrie.
Impresurătoril Suakimulul mănţin po-sifiunile lor, cu toate tunurile mari aduse de Englezi.
Am spus de multe ori că devotamentul colectiviştilor şi mai ales al gazetarilor colectivişti pentru partidul d lui Ion Brătianu, era întemeiat nu pe credinţe politice, nu pe principiuri, ci pe interese de gaşca.
Societatea de tâlhari, de escroci, de hoţi de ceasornice şi de pungaşi de buzunare sub conducerea lui Radu Mi-hal avea nevoe să fie apărată, căci afară din cale se înglodase în tot soiul de jafuri.
Aceşti samsari al colectivitate! aveau de îndeplinit roluri deosebite după timp şi Împrejurări. Aşa, dacă era vorba de vre o hoţie despre care se făcuse larmă mare, rolul samsarului era de a ’l lua apărarea pe de o parte, iar pe de alta de a căuta să fie pus şi eî tovarăş în schimbul acestei apărări.
Una din figurile celebre a acestei clase de samsari este aceia a d-lui Nichi Xenopolu, omul care cumula slujbele de direrior al cabinetului Iul Ion Brătianu şi de director al Voinţei Naţionale.
Nu era hoţie, nu era potlogărie cât de mică, pe care Nichi să n’o apere, în schimb Insă nu era afacere murdară In care să nu fie amestecat.
L'am văzut înaintea tribunalelor, cerând despăgubiri civile pentru spălarea unor palme pe care le primise ; ’l am văzut primind din fondurile secrete un adaus de leafă pentru laudele ce aducea guvernului ; s’a făcut antreprenor de teatru, pe când era şef de cabinet al ministrului, traticând jido -veşte cu ocazia reprezentaţiunilor date de d-na Theodorini; maîtârzib e), funcţionarul public, secretarul intim al preşedintelui consiliului, îmbrăţişase şi meseria de birjar, pe care o mal păstrează şi asta zî.
Acum, cu ocazia judeeăreî procesului ex generalului Angheiescu, unul din martori ne mal dă câte-va amănunte asupra numeroaselor meserii ce avea Nichi.
Iată în adevăr declaraţia făcută de martorul Maic&n :
Intr'o zi m'am pomenit cu d. Nicu Xenopolu, şeful cabinetului ministrului de interne, că vine la mine şi ml face următoarea întrebare:
Am venit să te ’ntreb, care casă e aceea ce are cele mal multe şanse de a lua concesia bastimentului ?
Eu i-am răspuns, că în numele cui vine să-mî facă o asemenea întrebare. In numele d-luî ministru de interne ? In acest caz îţi voiu răspunde ; dar dacă vii in numele d-tale, declar că nu ’ţi pot răspunde.
D. Xenopolu a plecat, declarându mî că vine în numele său. In urmă am a-flăt, că d. Xenopolu, dimpreună cu d. Th. Mehedinţeanu, erau aceia cari contribuiseră la urcarea preţului.
Această destăinuire ne arată caracterul adevărat jidovesc al samsarului de la Voinţa Naţională, amestecat în gheşefturile colectivitâţel şi care, te-mându-se să nu-! scape din mână vreun câştig, cerceta ce anume casa are mai mulle sanse de a lua o concesiune, spre a putja cuipi ce va de ia antreprenorul privilegiat, oferin-du-I protecţiunea sa, dacă nu va izbuti tovărăşia sa cu d. Mehedinţeanu.
Aceste sunt jocuri mârşave, pe care le vedem Întrebuinţate câte odată la licitaţii de secta Xenopolilor, care se prefac că concurează, numai în scopul de a putea ciupi ceva de la cumpărătorul cel serios.
Zi cu zi sosesc dovezi, care tălmăcesc devotamentul de eri şi slugărnicia de azi a acelor ce mal ab obrazul să ţie condeiul în mâna, pe care sr trebui să o întrebuinţeze mal bine spre a şl feri faţa de toate scuipăturile ce li se cuvin.
ÎNTRUNIREA
DE LA CAMERA DE COMERŢ
Din iniţiativa mal multor comercianţi, se convocase pentru eri seară o întrunire publică, la care fuseseră invitaţi să asiste şi dd. miniştrii, şi dd. deputaţi şi senatori aleşi al Capitalei.
Această întrunire era făcută pentru a se concerta cu toţii asupra cestiunil agi ului, precum şi asupra măsurilor de luat pentru stârpirea lui.
Ab luat parte la această Întrunire dd. G. Vernescu, Petre Carp, general Mânu, Ghermam, miniştrii ; d. Pake Protopopescu, primarul Capitalei, precum şi cel l’alţl deputaţi al districtului Ilfov.
Nu avem noi nevoe să felicităm attt pe d-niî miniştrii cât şi pe cel l’alţî a-leşl aîCapitalel, pentru graba ce au pus de a asista la această adunare. Căci se va vedea mar jos că această sarcină şi-au luat’o comercianţii cari au vorbit în întrunirea de eri seară.
Şedinţa începu la orele 8 1/2. Salonul camerei de comerţ era literalmente plin.
E aclamat preşedinte d. comerciant Lăzărescu.
D-sa spune, că înainte de a se începe discuţia trebue blamat d. Polihroniadi care în şedinţa trecută, s’a exprimat
în termeni necuviincioşî.
*
* *
D. general Mânu, întreabă care e scopul precis pentru care ab fost chemaţi deputaţii Capitalei.
D. Lazarescu, preşedintele adună-rel, respunde că scopul exclusiv al a-cestel adunări este cestiunea agiului. D-sa vorbeşte apoi de dificultăţile pe care le întâmpină comercianţii când se presintă la banc.*, ca să ceară ceva -precum şi de protecţiunea ilicilă care se acordă mal multor bancheri streini.— Banca Naţionala ne speculează într’un mod crud, a zis încheind d-nu Lâză-rescu.
D. general Mânu. Părerea mea ar fi ca Intâib, să aduceţi In desbatere i-deile d-voastră. Ar fi fost mai bine ca d-voastrâ, căci noi suntem azi mal mult executorii părerilor d-stre, să fi venit cu ceva propuneri reale, cu ceva idei stabilite, pentru ca noi să le putem judeca şi să dăm părerea noastră. Într’un cuvânt, trebuia să fixaţi ce cereţi şi ce doriţi ca să se facă.
Ar fi fost mal practic, ca să se fi format un comitet cu puteri depline, care să se presinte nouă cu propunerile dv. pe care discutându-le, să le admitem sab să le respingem.
Acum nu vom putea face de cât dis-cuţiunl academice. Dar să discutăm puţin şi să cercetăm măsurile pentru stârpirea agiului. D* Stolojan, fost deputat al capitalei, Intru discurs al său, a zis că agiul este un lucru bun. Eb am fost şi sunt de opiniune contrarie. El este flagelul, camâta pieţil. Dorinţa noastră de a face ca să dispară cu desăvârşire agiul a fost pentru noi o preocupare nestrămutată şi eri şi azi. Acest resultat se va obţine prin retragerea biletelor ipotecare, măsură deja propusă de guvern prin schimbarea stockulul metalic al Băncel în monedă de aur şi prin reorganisarea Bancel Naţionale, lată ce'şl propune guvernul să facă pentru a ajunge la stârpirea agiului (aplause).
*
• »
D. Mirea Diniitrescu, spune că comercianţi din care face parte, n’ab nici o propunere de făcut.
Ei aşteaptă să fie realisate promisiunile guvernului, coprinse In Mesagiul Tronului.
Totuşi d-sa propune o măsura care dupe d-sa va contribui la Încetarea a-giulul. Banca Naţională să nu mal aib8 dreptul să avanseze vre-un ban pe e-fecte de Stat. Iată cea mal salutară măsură pentru stârpirea acestui flagel. D-sa sfârşind, spune că are încredere
în promisiunile guvernului.
*
* *
D nu Petre Carp, ministru de externe, începe ast-fel:
Vă felicit şi mă felicit penlru idea pe care aţi avut’o ch*mându-ne ca să a-sistâm ia aceasta întrunire.
Agiul, domnilor, nu există de azi. El a existat şi există de 7 ani.
De la anul 1883 până la 1887, agio se urca şi scădea fără ca cu toate acestea să fie mal jo3 de 10, 18, 20 şi 22 0/o-
Am luptat de la început contra a-cestul flagel. Nimeni însă nu mă asculta. Atunci comerciul capitalei era nepăsător, nu se întrunea ca astâ-seară pentru a protesta în contra unei stări care ’I aducea atâtea pagube. Câtă diferenţă între atunci şi astă-zl ? O vedeţi cu proprii d-v. ochi.
Dar să intrăm în fondul cestiunel.
D-v. când aţi venit aci nu v’aţl zis că aveţi nevoe de măsuri făcute pe jumătate. Aveţi trebuinţă de măsuri întregi, decisive. Fluctuaţiunile de care vă plângeţi JazT, nu vor dispare dacă nu se va stabili o stare de lucruri ho-tărltoare.
Ştiţi ce a sugrumat mal mult comerciul? Variaţiunea agiului, care, azi de exemplu e 1 0/o şi mâine când aveţi de plătit o poliţă este de 6 0/o-
Voci. Aşa este.
Trebuesc dar măsuri întregi ca să stârpim pentru tot-d’a-una acest flagel.
Cum vom putea ajunge acolo?
Să vă spui eb : Prin schimbrea stockulul metalic al Băncel In aur;
Prin retragerea biletelor hipotecare ;
Prin organisarea Băncel Naţionale, care să fie împiedecată d’a face operaţiuni financiare neserioase.
Noi suntem hotărîţî să aducem un leac la răul care vă bântue. Dar trebue să ne ajutaţi. Veţi face foarte bine dacă veţi alege o comisiune cara se studieze serios cestiunea şi să ne aducă propunerile el.
D. Petre Carp, sfârşeşte ast-fel magistralul său discurs :
Eu nu sunt comerciant. Dar eb cel dintâiu doresc se aduc un leac pentru schimbarea complecta a stărel de lucruri de care azi vă plângeţi (aplause îndelungate).
*
* *
D. N. Kirilov, redactor la Naţiunea, de la începutul chiar al discursului săb vine cu atacuri In contra guvernului pentru operaţiunile sale financiare, şi spune atâtea neexactitătî în cât forţează pe d. ministru al finanţelor să’l întrerupă şi să’l desminţă.
Venind apoi la cestiune, d-sa zice că una din căuşele agiului este faptul circulsrei în piaţă a biletelor hipotecare de 20 lei. Retragerea lor va aduce cele mal mari foloase.
Apoi d-sa declară că a fo3t tot-d’a-una în contra instituţiei Băncel Naţionale aşa cum e dânsa administrată azi, şi propune ca să fie convocaţi acţionarii Bancel Naţionale pentru ziua de 10 Decembre.
D. Kirilov sfârşeşte făcând câte-va alusiuni personale la adresa d-lui Gher-mani.
D. ministru de finance roagă pe d. preşedinte să oprească personalităţile, căci alt fel, zice d-sa, dacă aşi vorbi de persoana d-luî Kirilov, aşi avea multe de spus.
• *
D. G. Dem. Tlieodorescu constată diferenţa între modul cum discutab comercianţii sub regimul trecut, şi cum discută azi, când la o simplă a lor invitare ab venit toţi aleşii Capitalei.
D sa spune că guvernul are deja pregătite măsurile pentru stârpirea a-giulul şi că nu va trece mult timp până ce va depune toate proectile sale privitoare la această cestiune.
Primim cu recunoştinţă, conchide d sa, propunerile guvernului şi avem
încredere că ele se vor îndeplini.
*
* ♦
D. Th. Nica, comisarul guvernului pe lângi Banca N tţională, spune că el cel d’ântâio a început să iidice glasul în contra agiului şi în contra consecinţelor Iul desastroase.
Este poesie aceea ce susţii d ta, mi se zicea atunci, dar iată că asti-zl a-ceastă poesie a devenit o realitate.
Cestiunea agiului nu s’a discutat serios de către d. Nicolae Kirilov. D-sa ne propune un mijloc care pretinde că este salutarib, acela al retragerel biletelor hipotecare de 20 lei.
Dar ca să se facă aşa ceva, ne trebue o lege.
Situaţiune noastră financiară s'a im*
e
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2 DECEMBRE
bunătăţit foarte simţitor, şi nur tu pentru aceasta, revine d-nu ministru de flnanca. (Aplause),
Oratorul roagă apoi adunarea si aibă Incr dere In hotăririle guvernului. D. Carp, spune d. Nica, a promis îmbunătăţiri, In programul sSfl, şi înainte de a veni la guvern. Trebue să’i dăm timpul să le îndeplinească.
D. Menelas Glicrmaui, ministru de finance, felicită pe d-nil comercianţi pentru iniţiativa pe care aii luat’o.
Vă mal felicit, spune d. Ghermani, că aţi bine-voit să ne chemaţi şi pe noi la aceasta întrunire.
Atitudinea d-v. mă Incuragiazâ şi mal mult In hotftrlrea mea de a aduce la un bun sftrşit măsurile care am crezut că sunt utile pentru stlrpirea a-giulul. Pentru mine stlrpirea agiului e ceva indispensabil, câcl cât timp va exista agiul, el va avea variaţium. De acea trebue să luăm măsuri pentru ca răul să dispară şi să piară cu desăvlr-şire. (Aplause).
Nu mă aşteptam Insă că venind aci, să ascult un rechizitoriu întreg In contra guvernului, şi In special în contra mea, ministru de finance.D. N. Kirilov ne a acusat ca am contructat un împrumut fără ca să avem trebuinţă şi că gestiunea noastră a fost neregulata. Eu ştid de undo a fost inspirat d. Kirilov, dar nu voescs'o spun.
D. ministru de linance arată care era starea financiară atunci când guvernul a venit la putere. Erau, domni mei, chel-tuell făcute şi care trebuiau se fie plătite, pentru o suma de 60 milioane. Cum eram să plătim toate aceste datorii ale Statului şi făcute de fostul guvern ? Numai pentru ministerul de resbel am plătit suma de 25 milioane. Am fost prin urmare nevoiţi să facem un împrumut. Ar fi nedemn guvernul acela care nu ar plăti datoriile Statului, pe care onoarea II impune se le recunoască şi să le plătească până la ultimul ban. (Aplause).
Românul greşeşte, Românul cheltu-eşte, Românul plăteşte. (Aplause frenetice).
D. Ghermani spune apoi că a contribuit la Îmbunătăţirea stâreî noastre financiară şi splendida recoltă a acestui an, care a permis ca fără execuţii şi fără bie.u să se facă Încasările Statului.
Acum când am distrus toate şoaptele cere circulad de multă vreme In capitală şi In ţară, să venim, spune d. Ghtr-mani, la cestiunea agiului.
Nu trebue să intrtbeţi nici pe guvern nici pe mine, nici Banca Naţională pentru ce s’a urcat agi ui. De ce nu m’aţi întrebat şi când agiul a scăzut din 17 la sută la unu ?
După ce spune că propunerea d lui Kirilov ca biletele hypotecare de 20 lei să fie retrase din circulaţie, nu va a-duce scăderea agiului, d-sa arată că guvernul va lua următoarele măsuri care vor fi din cele rn&I eficace :
1. Trebue să dispară or-ce circulaţie fiduciară a biletelor hypotecare.
“2. Or-ce alte compturl ale Băncel Naţionale care nu corespund cu cerinţele comerciulul să fie desfiinţate.
3.	Să se modifice organizaţia Băncel Naţionale pe base noi.
Aceste base sunt : 1. piesa de 5 lei argint să nu fie liberatoare ; 2. să stabilim prin modificări că or-cine s’ar presinta cu un bilet hypotecar la casa băncel, să fie plătit In aur.
Dar mal trebue o măsură: trebue se transformăm stocul metalic de argint In aur, şi aci vin sacrificiile Statului.
S’ar aduce prin aceasta un servicii! imens comerciulul ţărel.
D. M. Ghermani sfârşeşte discrusul săd propunând adunăref se aleagă un comitet care să studieze cestiunea împreună cu guvernul. (Aplause).
* *
*
D. Gheorghe Vernescu începe zicând ca guvernul face azi, acea ce nu să obicinuia pănăacum. Guvernul.de şi nu e respunzător de răul de care se plâng comercianţii, a venit Insă imediat ce a fost chemat pentru a vorbi de interesele comerciulul ţărel.
D sa roagă adunarea să spue daca are alte propuneri de făcut.
D. Vernescu termina cerând de la comercianţi să aleagă un comitet cu care va putea guvernul să studieze şi
mal bine cestiunea. (aplause)
★
• *
D. Hlirca Dlinitrescu, comerciant, exprimă viile sale mulţumiri guvernului. D-sa spune că are încredere In măsurile luate de guvern.
h
* *
Mal vorbesc puţin după aceasta rid. Pake Protopopescu, Economuşi C. Po povici;
D. preşedinte Llzărescu ridicând şedinţa, constată ca comercianţii nici o dală n’ad avut fericirea pe care o au astă zi, avănd In sănul lor pe toţi a-leşil Capitalei precum şi pe d-nil mi-
niştrii care s’ad grăbit să vie la Întrunire.
Sunt Însărcinat de toţi colegii meî d’aci, încheie zicând d. Lăzârescu, să vă exprim adânca noastră recunoştinţă.
Şedinţa e ridicată la orele 11.
IN FORMAŢIUNI
—	v
I). Th. RoseUi preşedintele consiliului de miniştri, a lncrat azi ou M.
S.	Ragele.
-s«f-
Dumiiiccâ 4 Decembre apare al doilea nimici* ilustrai al ziarului nostru, care nu se pune în vânzare, ci se împarte gratis numai abonaţilor noştri, ca primii.
Itiigam ilar pe acele persoane care doresc se primească în mod regulat acest suplenient ilustrat, se adreseze de timpuriu cerb ele lor de abonament către administraţia ziarului nostru.
D. colonel Poenaru, secretarul general al Ministeriului de resbel, este şi d sa delegata represonta dinpreu-nn cu d-nii avocaţii Missir şi Brătia-nu, Statul, în afacerea fostului ex-general Anghelescu.
Treî săteni din Transilvania, tocmai de la Copşa lângă Sibiu au sosit în capitala pentru a se supune tratamentului Institutului de Bacte-reologie al doctorului Prof. Babeşiu.
Aceşti nenorociţi din preunâ cu alţi patru, cari toţ eu murit, au fost muşcaţi da nişte lupi turbaţi.
Cea ce e greu, e că muşcăturele cari toate sunt la obraz datează de şeapte reptemâni ; cu toate acestea inoculările au început.
-S8B-
0 nouă easarmâ pentru regimentul da Dorobanţ5, va fi construită la Buzeu.
Această casarmă se va face în com-ptul Statului şi al judeţului.
-SSS-
Raportul comisiunei filoxerice de pe lângă ministeriul domenielor va fi publicat în acest an, dupe o dispoziţie luată de d. ministru al domenielor.
Şeful găreî Iveşti, d. Dalugea a fost dat judecâţei, sub inculpaţia de a fi delapidat o sumă de 3000 lei noi.
D. procuror Gonstantinescu care a instruit «facerea, a ordonat arestarea d lui Dalugea, arestare care în urmă a fost confirmată de judecătorul de instrucţie.
-oas—
Trei companii din regimentul 3 de linie au plecat eri la mouastirea Dealului, Slănic şi Văcăreşti, pentru a schimba cele trei companii, ce fac gardă la aceste penitenciare.
D. George Malcoci ’şi-a susţinut cu mare succes t*za sa de licenţă în drept. Subiectul tratat a fo3t despre Ministerul public (studiu comparativ).
Trimitem felicitări amicului nostru.
D. Malcocî pleacă la Paris, spre a urma cursurile şcoaleî diplomatice.
DIN DISTRICTE
TUTOVA
Concert miisicnl în beneficiul l£x-
positiunei Universale din Paris.
Onorabila doamna Josofina Sturdza va da un concert musical Duminecă li Decembre viitor In sala teatrului nostru, zice Tutova din Bârlad, cu binevoitorul concurs al d-lul Hinke capelmaistru musicel militare din Bârlad.
Tot In aceiaşi seară aflam că |d. Ştefan Sturdza, distinsul conferenţiar de latribnna Ateneului nostru, va ţinea o conferinţă.
Felicităm pe d-na şi d. Sturdza de preţiosul concurs ce bine-voesc a da
unei opere naţionale.
«
* •
D na Josefinn Sturdza preşedinta comitetului doamnelor din acest oraş, pentru Exposiţiunea Universală din Paris, a primit o scrisoare, foarte măgulitoare, de la principele G. Bibescu preşedintele comitetului National, pe care ne facem o deosebită plăcere a o publica In coloanele ziarului nostru.
Iată o :
Doamnă,
Am cetit In ziarul Tutova, darea de seamă a ultimei d-voastre Intrnirî.
Mă grăbesc să vă feiicit, atât pe d-v. cât şi pe cele alte doamne, cari au binevoit să se uniascâ cu d-v. pentru iniţiativa ce aţi luat, şi vă mulţumesc din toată inima In numele Comitetului şi Tntr’almetl.
După cum am avut onoarea a vă scrie, sprijinul doamnelor ne este in-
dispen- b'd pentru a duce la capăt bun sarcina noastră grea, şi privesc deci cu o adevărată fericirire pe doamnele Bârladului că să pun sub Îndemnul dv. cu hotărârea la lucru.
Izbânda nu poate de cât să încununeze silinţele ce vă daţi.
Darea de seamă a Intrunirel dv. void face-o să fie reprodusă In piincipalele ziare din Bjţpteşti
Bine-vo™. rog Doamnă a primi încredinţarea prpa distinsei noastre consideraţiunl.
Preşedintele comitetului naţional George Bibeseu.
COVURLU1U Porto-francul la Galaţi
Aflăm că 'Camera de comerţ, zice Pota, ş’a pregătit memoriul privitor la reînfiinţarea porto-francului. D. Lascar Gatargi, strălucitul nostru coujudeţean şi preşedintele Camerei I’a cerut telegrafic şi In mai multe exemplare spre a fi supus studiului deputaţilor. Memoriul e trup şi suflet pentru restabilirea porto-francului şi constitue una din lucrările cele mal meritorii ale a'ctualeî Camerl de comerţ.- Conducătorii comerţului român din Galaţi din toate chipurile In care au studiat cestiunea aQ tras conclusia că numai libertatea comerţului şi tratarea pe picior egalitar In această privinţă a tuturor ţerilor va ridica preţul produselor noastre agricole şi ne va asigura politiceşte şi eco-nomiceşte de orî-ce rea primejdie.
Aflăm că cismariî, dogarii, tâmplarii şi alţi mici industriaşi din oraşul nostru întrebaţi de unii din membrii camerei de comerţ câţi lucrători aveau sub regimul porto-francului au răspuns :
—	Câte 15 şi 20 lucratori.
—	Dar acum câţi aveţi ?
—	2 ; 3 ; mult 4.
—	Din ce pricină ?
—	Materialul scump şi vama scumpa, şi nu producem mal nimici
CUTIA CU SCRISORI
BucureşcT, o Noembre 18S8.
Domnule Redactor,
In stimatul d-voastră ziar No. 905 apărut ieri seară am vezutcă la rubrica Şedinţei Senatului de la 29 Noembre se zice că : «Eu Ernest Sturdza am Intre-«rupt pe d. senator Flevaln discursul «seu, şi ca această întrerupere a dat o-«cazie d lui Fleva de a’mlobserva că eă «nu aşi fi luptat nicl-o-datâ In coutra «coiectivităţel, că după răsboid ies «viteji ca ciupercele» etc. etc.
La aceste eronate informaţiunl am de obiectat următoarele :
1.	) Nu am asistat la şedinţa Senatului de la 29 Noembre.
2.	) Chiar dacă aş fi asistat la şedinţa aceasta, aşi fi tăcut ca orî-ce simplu spectator, şi nu mi-aşl fi permis a întrerupe pe nimeni, de care-ce sunt deputat In Cameră, iar nu Senator.
3.	) Dacă d. Fleva m’a luat d pârtie fără se fid de faţă, In privinţa sentimentelor mele auticolectiviste, c are nu aş fi avut curajul a le manifesta de cât după răsboiii, voiţi avea onoare a răspunde d-lui Fleva In Camera şi sper ca’i voi dovedi că eu luptam In contra colecti-vităţei, chiar mult mat Înainte de a se fi despărţit d-sa de ea.
Sperând că cu imparţialitatea ce vă caracteriza nu veţi refusa inserţiuoeaa-cestor rânduri în primul d-voastrâ număr, vă rog d-le redactor să bine-voiţl a primi încredinţarea osebitei mele consideraţiunl.
Er. Sturdza.
FELURIMI
O nostimada din iarmarocul Casi-nului. — Un evreO din comuna X având nişte făină de porumb stricat (mucegăiţi) voeşte a o vinde la săteni. Notarul comunei prinzând de veste, opreşte vîazarea fainei pe motiv că fiind stricată, .consumatorii ar căpăta boală numită pelagră, care de altmintrelea în fie-care an face o mulţime de victive printre săteni.
Evreul văzând aceasta, să duce sS vînză făina la iarmarocul caşinulul, crezând că acolo nu ’1 va observa nimeni.
Notarul îl urmereşle şi acolo încunoş-tinţează pe primarul local că un evreii din comuna X vinde în iarmaroc făină de porumb stricat care produc pelagră...
Primarul, cu puţină carte, dar cu capul încărcat de cuvinte tehnice, repede merge la faţa locului şi văzând făina evreului, li spune cu un ton aspru :
«Jupâne ! Făina dumitale ti prea larga... şi nu al voe s’o vinzi»... Voia să-l spue că făina Iul produce pelagră.
Evreul In mod ironic răspunde primarului: «sacii mtl suut strâmţi şi făina nu-I larga»...
Atunci primarul Înfuriat pronunţa tn-
www.dacoromanica.ro
tr’un mod maiestos următoarea sentinţă care zice că e scrisă în lege :
«Or-ce mineral pus In alimentatiune este cu desăvârşire oprit, a se esploata In comună».
Evreul uimit de dsşteptăciunea primarului şi asprimea legel, plecă cu făina.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
Şedinţa de la 1/13 Decembre 1838
AFACEREA
FOSTULUI MINIŞTRI] DE RES1IEL
AL. ANGHELESCU
(SECŢIUNI-UNITE)
(Urmare)
O declaraţie a generalului Maican
In timpul suspensiunel un domn general întrebând pe d. Maican de ce nu a spus tot ce ştie, eată respunsul ce l’a dat :
«Comisia ştie multe lucruri... Ea s'a mărginit pur şi simplu a instrui cea ce i-a venit la socoteala ...Na instruit alte lucruri şi mai grave, de oare. ce, atunci s’ar fi compromis o mulţime de alte per soane .. Eă n'am voit se vorbesc, de oare ce s’ar fi putut zice că sunt un delator, şi că am făcut destănuirile pentru a mS resbuna.»
Ereaii faţă la această, declaraţie mai mulţi ofiţeri şi alte persoane pe care le putem cita la nevoe.
Martorul Ghergheli
Majorul Ghergheli nu ştie nimic alt de cât cele petrecute la instrucţie.
Martorul Broadwell
Este introdus în sală. Densul e întovărăşit de către d. Scarlat Ghika care servă de interpret.
Martorul jură.
D. Preşedinte. Ce ştie martorul despre concesiunea încrucişătorului ?
D. Broadwell. Tot ce ştiu a fost scris şi subscris de mine; eu cred câ e de prisos de a mai repeta.
D. Preşedinte. Martorul trebue să repete tot ce ştie.
D. Broadwell istoriseşte cum s’a dus şi cum a tratat cu dd. Anghelescu şi Maican, pentru furnitura încrucişeto-rului.
D-sa a mers la Maican la hotel Capşa unde s’a tnţeles cu dânsul ca sâ’i dea concesiunea In schimbul unui comision.
D. Maican l’a ţinut cu vorba mal multe zile, şi că densul s’a Înţeles cu toţi cet-l’alţi representanţl al furnisb-rilor.
D. Broadwell văzlnd apoi că d. Maican umblă să’i tragă pe sfoară, a mers să reclame generalului Anghelescu.
D. Preşedinte. Prin cine ’i-al trimis vorbă generalului Anghelescu că vrei să’l vezi ?
Martorul. Nu ’ml aduc bine aminte daca era sluga sad fiul med, dar cred ca sluga.
Resultatul întrevedere! cu generalul Anghelescu a fost că s’a înţeles cu dânsul, pentru a’i da un comision In seara când se va iscăli contractul.
D. Preşedinte,. Cine a fost acela din d v. dor, care a adus vorba de bani sad de comision ?
Martorul. Nu ştiu, dar aşa a venit vorba.
Când s’a făcut sgomot despre această afacere, cu ocasia procesului colonelului Maican, şi când jurnalele ad Început să vorbească, s’a pomenit cu d Anghelescu câ’l opreşte pe stradă şi câ’l roagă să vie adoua zi la dânsul.
A doua zi când s’a dus, d. Anghe-lescu’l-a restituit suma de 30 000 lei nuol ce’I deduse, zicându’I «Nu vreau sS fid amestecat In aceasta afacere».
D Preşedinte. Al spus Iul Maic«n că aî dat generalului Anghelescu 30,000 franci.
Martorul. Mints... nu i am spus nici odată (sgomot).
Martorul adaogă că, Mucan 11 persecuta, şi ca cât timp a fost la minister s’a ţinut de cuvlntul care i l’ă dat «câ, cât timp va fi el In minister, Broadwell nu va mal lua nicl-o concesie».
Martorul neagă alegatiunea, că dânsul ar fi scris scrisoare ras I Armstrong prin care II anunţă, că a schimbat clausa din caetul de sarcini «bun la predare» prin «bun pentru încercare».
D. Preşedinte. Pune In vederea martorului, caetul de copia scrisorilor, In care stă scrisa această scrisoare.
Martorul citeşte şi zice, că aceste cuvinte scrise, se referă la o convorbire ce a avut cu generalul Maican, iar nu cu generalul Anghelescu.
D. Broadwell spune apoi, că vorbea englezeşte cu generalul Anghelescu.
«Atât ed cât şi d Anghelescu vorbim prost englezeşte, dar ne-am putut ln-ţea ge» (râsele).
D. Polizu-Micşunescu, cam de câte ori a fost Broadwell la general Angha-lescu ?
Martorul, nu’şî aduce bine aminte, dar cel puţin de 12 sad 13 ori. Bani ce ia dat generalului Anghelescu i-a luat da la banca Grisovelouî, care e bancherul sJd, cu care e In relaţie de 6 ssd 7 ani.
Bani săi personali II ţine ia bancher, de unde ’l-a treptat dupe nevoe.
Cu suma de 25,000 lei, ce Broadwell a luat înapoi de la Anghelescu, o parte a depus’o la d. Crisoveioni îndărăt, iar o parte a oprit'o pentru d-sa.
D. Polizu Ce ştie martorul despre o conversaţie ce a avut cu căpitanul Mar-dari ?
Martorul, spune că i s’a plâns de tragerea pe sfoară a generalului Anghelescu.
Martorul Blcliard Broadwell
Declară că lntr’o seamă a primit de ia tatăl sSd un plic cu bani care l’a adus la generalul Anghelescu şi ca a dus In mai multe rânduri scrisori la generalul Anghelescu.
Intr’o zi a mers cu tatăl săd la d-nu Anghelescu, unde a văzut, că i-a restituit plicul cu bani.
D-nu Danieleanu, protestează contra modulul cum d. Polizu întreabă, reamintind cea ce martorul a depus la comisie,
D. Polizu, zice că nu merită acest reproş de oare-ce d-sa caută din contra se compiecteze instrucţia.
Întrebare. In ce limbă a vorbit d-cu Broadwell cu generalul ?
Răspuns. In limba germană.
D. Danieleanu. Cât timp a trecut Intre darea şi restituirea banilor ?
Respuns. 8-10 luni.
întrebare. De ce la instrucţie al spus 2 3 lur.I ?
Respuns, In urmă mi’am adus a-minte.
Asemenea nu ştid sigur In ce lună erea.
Martorul (Crisoveioni
Declara, că casa Armstrong a deschis lui Broadwell un credit şi că din a-cest credit Broadwell a luat 25,000 lei. Broadwell a restituit Iu urmă o sumă de bani, dar mult mal târzid.
D. Danieleanu întreabă pe martor, dacă contractul ministeriului de resbel luat de Broadwell pentru curăţirea la-trinilor a fost cedat d-sale ?
Martorul. Da.
Martorul Bassa
Declară, că a plătit la casierie taxa de înregistrare a unul contract intervenit Intre Casa Armstrong şi ministeriul de Resbel această plată s’a făcut de casa Crisoveioni In numelecasel Armstrong.
Martorul Liniburg
Declară, ca cunoaşte pe generalul Anghelescu, de când era In şcoala militară. Atunci ca toţi elevi a luat notă de promovare la limba germană, Insă de atunci sunt 34 de ani şi d. Angheles-cu, a putut foarte bine să uite această limba.
Martorul locotenent Mâner
Declară, că n’are nici o cunoştinţă In privinţa sumei de 25,000 lei date d Iul ganeral Anghelescu. In privinţa cestiu-nei dacă ştie câ generalul Anghelescu ştie limba germană, d sa nu ştie alt ce-va, de cât ca Intro zi fiul d lui Anghelescu Intrebându-I despre Broadv-vell, câ ce limbă vorbeşte, dlnsul î» a răspuns că limba engleză, şi puţin limba germană. La aceasta tînărul Anghelescu II a spus atunci :« cum a putut vorbi cu tata, care habar nu are delimba germană ?.»
Şedinţa se suspendă la ora 6 20 m.
A T EDiTIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 2 Decembre 1888.
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-diuţa d-lul general Florescu.
96 senatori faţă.
D. Aurellon, anunţă ministrului de finanţe o interpelare, asupra porturilor-france Braila-Galaţl, cerend, ca guvernu-să se pronunţe asupra opiuiuniior pro şi contra, ce ah eşit la ivialâ tn amândouă aceste oraşe asupra cestiunel porlurilor-france.
Se votează împământenirea d-lul Ioan Luzăr român din Transilvania.
Se primeşte de asemenea împămâteni-rea d- ui G. E. Giuca, a d-lul Gavril Popo-vici arăndol din Transilvania; iar a d lui Ioan Nicolau din Macedonia se amână, după cprerea d-lul Ureche, pftnâ va pre-senta un Ci rtificat al consulului României 11 Salonic, doveditor că e născut din părinţi Români.
Se voteazăîmpămînlenirea d-lor Nicolae Sainu Grebenea şi Bucur S. Grebenea din Transilvania.
Senatul rezolvă mal multe petiţjunl, ce i s’aO adresat tmpămtntenirea d-lor George Râdilâşi Milial Pascal din Tuansilvania să votează.
Ind genatul d-lul H. Honnich combătut ded. G. Brâtăşanu şi susţinut de d. Florescu, se amână ne întrunind două treimi.
Se votează încă împâmînLenirea d-lul Ioo f Fuchs farmacist din Mihailenl.
Şedinţa se ridică la 4 ore, anunţându-»e cea viitoare pe mâne.
CAMERA
Şedinţa de la 2 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deşchide sub preşe-diriţa d iul Lascar Gatargi, fiind prezenţi 112 d-nl deputaţi.
D. Somanescu, prooune a se acorda o pensie viag -â fa mii o fostului revizor şcolar din Craiova V. P>nescu, care a slujit ţârei 17 ani.
D. G Banii, spune :ă ţăranii deţinuţi la Văcăreşti au cerut, ca d-sa să Ie fie apără-to-, dar că nu a fost liber s6 comunice cu dânşi ; d-sa cere dar să i se permită a-ceasta.
D. T. lonescu, are cuvtntul spre a ’şl continua discursul relativ la m< sagiul tronului. D-sa începe priu a cerceta, dacă junimiştii şi conservatori) afl aceleaşi păreri tn privinţa politicei interioare şi vopşte să vină ia încheierea că nu ne afl m In faţa unei majorităţi, ci tn fa fa unei coaliţii.
D-sa spune, că pe când junimişti! vor intervenţia Stalului, — conservatorii s’ah manifestat tn toate actele lor publice tn potriva acestei intervenţii, lăsând totul la iniţiativa individuală.
Vorbind de alegeri, d sa spune că In Craiova, unde s’a ales d-sa, ele aii fost libere; dar aceasta nu va să zică că L colo ele aii fost tot ast-fel. (Sgomot, întreruperi).,
D. Tarlie lonescu zice că d-sa s’a ales alături cu conservatorii, dar In numele ideilor liberale.
p. Ni, FIIIpoşoi, Noi te-am ales!
EPOCA
DECEMBRE
wmMWMmMiwmmnmn umiiiiirtwi i, i vsmaNxn
D. C. Lccca. V’au ales junimiştii I (Sgo-mot, întreruperi, d. preşedinte suspendă şedinţa).
L. C’alnrgl,(dup& ’ncetarea sgomotulul) Alt isprăvit conversaţia? (A.plauz«).
D. Tache louescu, continuând, spune câ tot-d’a-una a fost liberal, a primi cu bucurie venirea guvernului junimist la putere, şi a combătut pe liberali cari fâceafl o exagerare din convenţia poştali. Dsa conchide aflrmându-se ca liberal (Aplause).
D. I*. Carp. Dacă aşi li vanitos şi superficial, n’aşi avea decât să conclud în două cuvinte. Cdcî am văzut pe d. Panu şi pe d. Tache lonescu declarând câ am fost consecinţe. D. Panu, care mâ trata acum câteva luni de lacheQ, vine erl şi declară, câ am fost tot-d’a-una convins de ideile mele. (Aplause).
Dar d-lor aii voit să mă ia ca pe o măciucă, pentru ca să lovească în colegii mei. Le recunosc talentul şi unuia şi celul-l’alt, dar rezultatele cuvîntârilor dumnealor vor fl nule. (Aplauze).
Aţi vorbit de cestiunea exterioară. Apoi credeţi că politica externă este a unul partid? Nu, ea e a ţârei. (Aplause) Numiţi pe liberali Nemţi şi pe conservatori Ruşi. Efl ridic glasul şi protestez nuca conservator, dar ca Român. Şi-apol gândiţi că o putere străină, când ar avea vre-o nevoe, s’ar a-dresa-la vreun cap de partid? De loc, ea s’ar adresa la şeful Statului, pentru că regele represinlâ întregimea ţârei şi el tre-bue să conducă politica exterioară I (A-plause).
D. G 1‘auu. Protestez! Ţara emal mare decât regele. (Aplause, protestări).
D. Carp, continuând. Vedeţi cum d. Panu se ridică în potriva puterel mistice a dreptului divin 1 Dar d-sa voeşte să Introducă o putere şi mal mistică, puterea oamenilor cari se cred apostoli al poporului şi cari cred câ el sunt totul. Cuvintele: «ţara sunt efi», eraO admirabile în gura Iu! Ludovic XIV, dar ele sunt comice în gura d-lul Panu .' (Aplause).
D. Panu. Cer cuvîntul în cestie personală 1 (Sgomot, vociferări).
D. Carp. Politica exterioară a ţârei nu este o cestie de parlament, ea va fi aceea careva conveni ţârei I
Vifl la cestiuniieinterioare. Vom vedea, dacă aii fost sad nu programe, dae’au fost sad nu alianţe. O repet şi az1, câ vechile formaţiuni cum afi fost odinioară, aQ devenit imposibile. De şi aceasta vi se pare la prima vedere un paradox, veţi vedea câ am dreptate. Liberalii spun câ toate relele şi toate păcatele aii fost făcute In a-ceastâ ţară de conservatori. Daca ne tre-bue în ţară liberali şi conservatori, pentru ce spun ei că aceste partide ’şi-aO făcut veacul ? Pentru ce ? Pentru câ şi în Europa s’afl făcut în această privinţă modificări însemnate.
S a crezut ca odată cu darea libertăţilor vin şi fericirile asupra ţârei. Ei 1 Contrastele dintre conservatori şi liberali s’au sfârşit, nu mal au cuvînt de a fi 1 Eu cred câ reformele mari în această ţară nu se pot face de cât cu elementele conservatoare, pentru câ însăşi educaţiunea partidei liberale e contrarie unei educaţiunl sănătoase. (Aplause).
Aceasta pentru cestiile politice, întru cât priveşte cele sociale, ele trebuesc, cum a zis şi d. Dobrescu—Argeş, se fie efectul conlucrărei tuturor forţelor ţârei. (Aplause prelungite).
Şedinţa se suspendă pentru 15 minute.
Redeschiderea
D. AI. Lahovari, începe la redeşchi-dere, prin a face declaraţia, că nu se va lăsa se fie împins pe târîmui urelor, cu toate câ a fost personal atacat de d. Tache lonescu, dupe cum d. Carp nu s’a lăsat se fie amăgit de.tămâiabânuitâ ce i s’a adus de douâ zile.
D. Panu a ţinut un discurs mat general, mal obiectiv, d. Tache lonescu a fost înţepător. D. Panu nu ne iubeşte pe nici u-nul, deci ne-a atacat pe toţi, d. Tache lonescu iubeşte pe d. Carp, dar nu pe mine. Şi, dupe d-sa, vina cea mal mare a acestui guvern este câ nu face parte dintr’tn-sul. D-sa face ca aceia care pierd trenul şi daii fuga dupe dânsul pe jos. (Aplause).
Dar aceşti doi oratori s’aîl contrazis între dânşii: d. Panu spune câ alegerile n’aQ fo«t libere, pe când d. Tache lonescu din potrivă...
In privinţa cuvintelor d-lul Tache lonescu, câ liberali lîn oposiţie afi eşit tot-d’a-una în majoritate, d. Lahovari arată istoriceşte câ aceasta este neexact, cu toate că astă discuţie pasionată, n’ar a-duce nici un folos pentru legile care aşteaptă Ja uşa Camerei, ca se fie rezol vite! (Aplause).	,
Vorb ţi de revizuirea Constituţiei ? Dar am fost cu d. Cogâlniceanu alături de-am făcut propaganda pentru aceasta I Oare şi d. Blaramberg şi d. Cogâlniceanu sunt reacţionari ? Sper, câ democraţia veche a d-iui Cogâlniceanu face cel puţin atâta, cât democraţia proaspăta şi uechibzuitâ a d-lui Tache lonescu. (Aplause prelungite). Noi recunoaştem ca constituţia a fost revizuita In rele condiţiuut, dar ne am zis: morţii cu morţii I (Aplause).
In privinţa cestiel exterioare d. Lahovari arată câ această cestie trebue se ră-mânâ nediscutatâ: ea nu este a unul partid, nici a unul om, ci a ţârell Politica exterioară a ţârei va fi aceea ca se nu tragem sabia înaintea nimenul fără nici o socoteală. (Aplause).
In cestia ţărănească, d. Lahovari spune că, fără supărare pentru socialişti, noi n’avem cestie agrarâ, ea a fost rezolvată prin marea împroprietărire de la 1864.
Si apoi d-v. v’aţl indignat de expunerea de'motive. U taţi că ţăranilor nu li se dă expunere de motive, ci hectare de pământ! (Aplause).
D. Tache lonescu ne tot vorbeşte de Anglia, ţara d-sale favorită şi se laudă grozav cu lorzii, care joacă cu servitorii la zile mari în castelele lor... El Dine, ţara noasirâ e m ti democratică, ia noi clasele sooiale sunt permanent In contact între ele, nu ca Romani', care ave £i anume zde când sclavii luau locul stăpânilor. (A-pjause)."
Noi ii’am fost la mesele lorzilor, ca d. Tache loneson In zilele când stipâuii primesc pe servitori. (Ilaritate,aplause). Statisticile le-am citit. însă si ele ne dovedesc, câ la tot ce spune d Tache lonescu, trebue să aplicăm proverbul francez: d 6 uu mentir vient de loin I (Aplause).
Aci d. Lahovari ara ta cu cifre cum stail lucrurile, câţi proprietari are Augl.a, cât daQ el din pâmăntul lor şi cât dau el sătenilor !
A mal făcut d. lonescu o greşeală: a confundat, pe liberali cu democraţii! Dar democrat era Murat, care cerea 2,000,000 de capele, penlru câ nu credeaţi ca dânsul ! Aceşti oameni aO aruncat pe revoluţia franceză o pată de dolifl şi de stnge, pe care toate bine-tacerile revoluţiei nu le vor şterge. (Aplause prelungite).
Asupra intervenţiei stalului, d. Lahovari se miră de neounoştinţa d-lul T. I-
onescu care «din vârful a cinci volume de drept şi trei ani de viaţă parlamentară» lndrâsneşle să calomnii ze istoria la care n a luat parte. (Aplause, sgomot, întreruperi).
D. Lahovari termină zicând, câ dacă. răposatul G. A. Rosetti a vorbit despre luarea Plevnei interioare, el a înţeles' prin a-ceasta, câ trebue să luptăm pentru înfrăţirea claselor sociale, pentru bi ne! • ţăre . Aceasta va face-o partidul conservator. (A-plause prelungite).
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
D. Dumi rii Bralianu, având cuvântul la redesenidere, spune câ toţi o-âtoril care aQ vorbit aceste 2 zile, n’au prea res-puns la Mesagiul Tronului. Aşa d. Panu a vorbit mai mult de chestia ţărănească şi de datoriile regelui, d Cbrisenghi a a-tacat pe foştii colectivişti, iar d. Tache lonescu s’a ocupat de conservatori şi de ruso-filf, pe care ’l-a combătut.
D-sa va răspunde miniştrilor, căci pe d. Lahovari să vede câ’l a usturat răCi cuvîn-tarea d-lui Tache lonescu, pentru asta a fost aşa de violent; în cât priveşte pe d. Carp, acesta numai d-lul lonescu nu-1 a răspuns.
De aci înainte d-sa Intră în materie, însă pe un ton aşa de pianissimo, tn cât uu se mal poate auzi «mal mult saă mal puţin» nimic.
(Şedinţa urmează.)
Reporter
ÎNALTA curtedecasatiesijustitie
Şedinţa de la 2/ii Decembre 1888
AFACEREA
AL. ANGHELESGU
(SECII UNI- (JNITE)
Şedinţa se deschide la ora ii şi i/2.
Martorul Rufael Daily
Declară că In calitatea sa de casier al casei Crisoveloni a primit ordinul a vărsa In ziua de 21 Aprilie o suma de 30,000 lei, In mâinile d-lui L. Broadvell şi ca o parte din aceşti bani aii fost restituiţi la 13 F bruane 1887.
Aceşti bam s au liberat in urma unei delegaţii de 2000 livre sterlinge, făcuta de casa Armsiroog din Londra.
Martorul declara asemenea că amaî dat 300 livre ster.inge d-lui Broadwell. Şiie ca cu aceşti baui s’a însărcinat un funcţionar alcaseIGri3ove!om se meargă şi se plătească o taxă de Înregistrare pentru un contract Incheat Intre ministerul de Resbel şi casa Arm-stroog.
Aceste sume sunt singurele la acea data care au fost liberate lui Broadwell în comptul casei Armstrong.
Acest martor e invitat se revie în timpul zilei cu registrul de casă pe Februarie.
Martorul lulius IVeubauer
Acest martor e întrebat asupra fur-nituret de cositor şi plumb. El declară ci a făcut în numele unei case germane o oferta pentru furnitura de plumb şi cositor. Dinsul spune asemenea ca nu i s’a dat lui furnitura. El pre-sinta şi o lista de preţurile oferite de diferitele case care s’au presintat la licitaţie.
Martorul Locotenent Pretorian
Ca detaşat la pyrotecnie, spune că a fost însărcinat în toamna anului 1887 se primească 400,000 kilograme plumb şi 30,000 kilg. cositor, de la d. Mehe-dinţeanu. D sa însă n'a primit de cât plumbul de oare ce cositorul nu sosise In Galaţi unde se făcea primirea.
Pirotecma armatei lucra In acest timp cu o remâşiţâ de cos.tor ce avea din anu trecuţi.
Martorul general Crutzescu
Spuue câ In urma Deţinere! angajamentului luat de d. Mehediuţeanu de a furnisa plumbul şi cositorul, d sa în calitate de secretar general al ministerului de resbel, l’a somat să facă &-ceasta predare. Oferta cea mai avanta-go-sila licitaţia ţinută pentru această furnitura a fost aceea a casei Lata.
D sa a fost însărcinat de d. I. G. Bratianu ca în unire cu d. general Turnară sâ cerceteze ofertele de plumb şi cositor, primind ordinul de a căuta s6 reducă ceva din preţuri.
Afară de cele-l’alte oferte d. general Anghelescu’i-a dat In urma liciiaţiel mai multe oferte.
Aceste oferte i le-a dat la d sa acasă.
Contractul cu d. Mehediuţeanu a fost i se pare, reziliat In urma de d. general Barozzi.
D. general Anghelescu. Aţi spus d-v. d-lui Mehediuţeanu ca mai bine s<5 re-silieze contractul ? Vâ rog spuneţi a-ceasta daca o ştiţi.
D. General Cru{esca. Da, am zis a-ceasta, pe motiv eâ ’mi era teamă, de oare-ce d. Th. Mehediuţeanu nu avea depusa nici o garanţie.
D. Baiy, casierul casei Grisoveloni soseşte aducând cu sine registrul de casa în care e trecut la 12 Februare restituirea sumei de 12 000 lei cisel Crisoveloni d r. cei 30,000 lei luaţi de d. Broadwel'.
R gistrul e examinat da toţi consilieri pe rând.
Martorul Bally declară că Broadwell personal n’are compt curent la casa Grisoveloni. El lucrează cu casa Criao-veloni în virtutea unei procuri a soţiei
sale.
Chiar suma de 30,030 luată de d au Broadwell e In numele soţiei sale.
Martorul Th. Mehediuţeanu
Declară câ a făcut cu ministeriul de resbel daraverl de peste 50,000,000, că nici odată n’a depus garanţie, câ tot d’a-um a efectuat cu stricteţo toate comenzile ce le-a primit.
Domnia sa spune că nici chitanţe nu a liberat da oare-ce furniturile râs-boiului trebuiaQ sG se ţie secrete.
Dacă a reziliat contractul cu cositorul, e că s’a dus la d. I. G. Brătianu şi i a s pus:
«Dacă exista cea |mal mică credinţă că contractul de plumb şi de cositor nu s'ar fi luat In mod corect, oii sunt gata a rezilia acest contract.Pentru plumbul chiar care s’a primit voi restitui bani;.»
1> aceste cuvinte, adaogă martorul, d-l. Brătianu mî-a râspuns :
«De plumb nu se mal poate vorbi.de oare-ce s’a trecut In scripte.»
D. Th. Mehedinţeanu istoriseşte a pol pe rând modul cum s’a efectuai comanda de plumb şi de cositor.
D-sa explică ca preţul metalelor să suie la bursă şi scad după timp.
Aşa In timpul când ministeriul a decis ca să se facă comanda aceasta, la bursa de la Amsterdam se urcase plumbul cu 5 franci mal mult.
Această urcare poatea speriat pe Minister silindu’l a face comanda de cositor şi plumb.
D. Mehediuţeanu declară că tot ce s’a spus în privinţa o sale şi în special în cazul cu d. NikiXenopolu e inexact, câ nici nu cunoaşte pe d. Xenopolu.
D-sa nici o dată personal n’a avut daraverl cu casa Tamisa şi prin urmare n’a urcat preţul bastimentului.
D. Th Mehedinţeanu declară că din reziliarea contractului de plumb a realizat un beneficiu, de oare ce aceste metale se urcaseră cu 5 franci, tn momentul reziliere!.
Martorul mai spune că a făcut încă furnituri de metale In mal multe rânduri.
Se suspendă şedinţa pentru 10 minute.
La redeschiderea şedinţei d. Bally casierul casei Crisoveioni aduce re gistru tn care e trecut comptul curent al d-nei Anatolia Broadwell. Examenul acestui registru durează aproape o jumătate de oră.
Martorul Franz Schmith
Declara că a concurat la licitaţie pentru p umb, pentru cositor Insă nu a o-fertat.
In definitiv martorul nu declară nimic.
Martorul M. T. Mandrea
Depune In afacerea furniturel de cisme următoarele :
«In primă-vara anului aceluia se resptndise sgomolul câ va fi resbel, şi atunci d. gen. Anghelescu m’a chemat ia minister pentru a’mî propune să iau contractul pentru furnitura unei cată-ţimî însemnate de cisme predate In tr’un termen de 3 luni.
EU am refuzat de a lua această furnitură fiindu-ml teamă de scurtenia a-cestul termen, m’am adresat în străinătate şi acolo asemenea mi-a respuns că nu poate preda cătăţimea cerută în-tr’un termen aşa de scurt.
Atunci m’am retras refusând a depune vre-o ofertă.
In urmă aflând că un domn Alexan-drescu se presentase la minister şi obţinuse concesia angajendu se a preda eantitati a de cisme ceruta într’un termen de7 luni, m'am retntors la minister, unde am cerut esplicaţii; atunci d. Anghelescu m’ia propus să’mi dea jumătate diu furnitură.»
Martorul Cirecleanu
A făcut şi el o oferta pentru cisme In urma lui Alexandrescu. Această ofertă a dat’o lui d. Drăcos pentru a o duce la minister.
Martorul Drăcos
Spune că a dus oferta care li a dat’o Cirecleanu la Ministerul de Resbel unde a trimes’o Ministrului printr’unodâiaş.
Martorul general Tamara
Dorbiră că a fost Însărcinat de d-nu I. G. Brătianu se cerceteze furnitura cismelor, şi se caute se strice contractul.
D-sa lnpreună cu d general Cruţescu a tratat de bună-voe cu antreprenori fâcându’I se renunţe la 30,000 perechi de cisme.
Intendentul Ilagiescu
Spune că a primit oferta lut Alexandrescu II ie.
Declara că calitatea cismelor predate erai! de calitate bună.
Se renunţă !a martorul Obedenaru.
Martori Celăreanu, Căpitan Nanu, Intendentul Gâmărâşescu, nu presint nici un interes.
Administratorul Xeuman
Nu ştie nimic decât că din cişmele luate din contractul lui Alexandrescu nu mal exist.
Şedinţa se ridică la 5 ore fără 1/4.
Mişcarea judecătorească despre care am vorbit, nu se va face de cât dupe doue săptămâni.
n
Au fost ascultaţi azi în afacerea devastărilor de la 5 Septembre d. Roco şi d. Ventura.
D. judecător Pretorian a mai citat mai mulţi alţi martori noi.
u
Se zice ci unul din foştii agenţi ai poliţii lui Moruzi, va publica zilele acestea un memoriu, prin care va areta infamiile pe care le-a comis, avend pentru aceasta, ordinile şi instrucţiunile a fostului prefect al poliţiei capitalei, d. D. Moruzi.
Printre aceste infamii este şi a-restarea ilegala a lui Goaeiu care din ordinul d-lui Moruzi, fa implicat în un proces de escrocherie, de şi era nevinovat.
Se dă ca sigură darea în judecată a d-lui Moruzi dupe ce se va publica acest memoriu.
*
Mai mulţi locuitori din districtul Focşani, au iscălit o petiţiune către d ministru de interne, prin care cer, ca se bine voiască a numi prefect în acel judeţ pe d. deputat Ni-colaidi.
*
Procesul de presă care se intentase ziarului Telegraful, şi cere era se fie judecat azi de către curtea cu juraţi s’a amânat pentru sesiunea a doua.
*
Mai mulţi deputaţi liberali s’au întrunit eri seara la d. Dimitrie Brâ-tianu acasă.
#
Eri s’a făcut inaugurarea clubului democratic. Au fost presenţi vr’o 15 persoane din^care mare parte redactori ai ziarului Lupta,
#
D. Condeescu preşedintele tribunalului de Olt, a demisionat din a-cel post.
Ştirea despre revocarea d-lui Alu-neanu preşedinte de tribunal la Gorj nu e adevărată.
Martorul Constantineseu
Declară ca a ofertat de complesenţă pentru Gr. Alexandrescu.
In afară de aceasta nu ştie nimic.
încă un martor adus de geaba.
Martorul Gr. Alexandrescu
Declară că e om de meserie şi că a vrut cu or-ce preţ să intre tn combinaţie cu Alexandrescu Ine pentru furnitura cismelor, acest din urma lusâ n'a vrut să ’l primească.
VSzând că pierde un chilipir de 100—
200.000	de lela făcut gălăgie In Camera de comerţ spuind câ cu această oferta s’a făcut matrapaslîcurî.
A mers la d. general Radu M;hal căruia ia oferit s>6 lase la acest contract
100.000	lei noi mai jos de cât I. Alexandrescu.
D. Radu Mihal ia promis că va cerceta şi că dacă se va putea de şi e târziu. va interveni să strice licitaţia.
Martorui Insă auzind cuvintele e cam lârzifi u’a mal fost să dea oferta.
Martorul l-’ritz Scliedlinski
Declară că a ofertat de complesenţă la licitaţia cismelor.
Se suspenda şedinţa.
Martorul Ilic Alexandrescu
E contracc-iu de diferiteobjecte la Ministeriul de Resbel.
Intr'o zi pe când era într'un birt a auzit ca e nevoe de o mulţime de cisme, atunci s’a dus şi a ofertat.
Fâcăndu-i sa şicane ia primire, a mers la Govora să reclame d-lul I. G. Brătianu.
Neagă că ar fl cerut oferte de com-plesenţă, spune încă efi generalul Ta-mara l’a invitat se scuză din suma cismelor de predat de oare-ce nu există fonduri pentru a se plaţi. Dânsul însă a refuzat. Cu toate acestea tot i-a scăzut
39.000	pereohl cisme.
Martorul Căpitan Dumitrescu
declară că fiind însărcinat cu primirea cismelor primea pe cele bune, iar pe cule rele le
n
D. G. G. Costa-Foru a făcut un memoriu amănunţit asupra afacereî Miulescu, povestind de la început toate peripeţiile acestui proces.
* Acest memoriu d. Gosta-Foru l’a presintat d-lui G. Vernescu, noul ministru de justiţie.
de
i rele le resningea.	.	(«
www.dacoromamca.ro
De câte-va zile se vorbeşte descoperirea unor hoţii comise pe timpul colectiviştilor la ministerul domeriielor. Nu ştim încă ce e adevărat în acest sgomot; ceea ce putem însă precisa este pungăşia următoare care ne a povestit’o ur. fost inginer al ministerului domenielor, şi ale cărei urme se pot găsi în u-nele dosare ale acestui minister.
Mai mulţi ţer&nî dintr’o comună cumpăraseră mai multe loturi de moşie într’un district oare care. Un colectivist de frunte îndată ce află despre această venzare, vine la minister şi prin ineşteşugiri obţine ca pământul care a fost dat ţăranilor şi pentru care eî plătiseră costul, să remâe pe seama ministerului pentru ca se poată apoi se o ia densul.
Dar iată câ intervine în această a-facere onorabilul colectivist Porum-baru (Pleoşniţâ) care întâlnind pe ţer ni le-a pretins 100 de napoleoni, pentru ca pământul ce au luat. se le fie restituit.
Ţăranii dau banii dar nu capătă pământul.
Intr’o aşa stare găsindu-i d. inginer al domeniilor, d. Toma lonescu, şi aflând despre toată afacerea, a mers pe la secretarul ministerului şi ’l-a istorisit faptul aşa cum era.
D sa a luat îndată măsuri pentru ca ţăranii se fie îndreptăţiţi.
n
înregistrăm cu plăcere alianţa a doue dintre cele mai onorabileşiveehî familii din Ilfov, prin casatoria d-lul
Căpitan Constantin Prezan cu d-ra Clementina Major Bantaţ, a căror cununie se va săvârşi Duminecă 4 Decembre, orele 9 seara în sfânta biserică Domniţa Bâlaşa.
Urăm o viaţă fericită nuoiior căsătoriţi, şi aducem siricerile noastre felicitări părinţilor.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 14 Decembre.— După co-respondentu ziarului Standard trupele resculate ate lui Etnin Bey au predat pe Emin cu un călător alb trupelor Mah-diuluî.
Ştirea a fosttrimeasa generalului englez din Suakim cu probe, de către Os-man-Digma.
Se crede că călătorul alb în cestiune nu e altul de cât Stanley.
Solia, 14 Decembrie — Monseniorul Antim, Mitropolit şi primul eparh bulgar, a murit ieri la Vidin.
STRIDII FRANCEZE
Ht-’F' garantate proaspete ~ms
Contra unui mandat postai de 8 franci se primeşte franco in gara o laditza cu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra.
A se scrie către d nu
A. DUMESTE la Arcnchon a Bordeaux France).
PANA LA I APRILIE 1889
! DESFACERE DUPE COST
î	A
BAGANIEI
D. ST AICOVICI
A SE CERE PREŢUL CURENT
LA IflAGASINULCAL. VICTORIEI, 34
1*01
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAR BATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
___	1047
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
—S’a matat Strada Polona, No. 33—
ConsultaţiunI de la 5—6 ore.
U4
pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M. Liitman Strada Lipscani 10.	(944)
LUIIG WL DE PARIS
CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRANO HOTEL BULEVARD
Am onoare aavisa pe onor. public din capitală şi provincie câ am cumpărat cantitate mare de mărfuri din lâbricele cele mal renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mai jos notate :
Mare asortiment de mătasirî adica: Satin, tte Lyon, Satin Duschesse, Sa in Radamay, Satin mcrvetleux şi în faille de Lyon de Persan, in faille francais, frille Ltrger, Moaruri Surah, Karo in Raeae, Satin de dubluri atât tn negru cât şi fn culori, bine asortat în allasuri ae plâpâml şi pentru perne în toate culorile, asortiment în Cate fete negre şi culoare, plusa- i. line în ori-ce culori, plusuri pentru haine în răgi, brodii, catcfele fine pentru garnituri Rayi, brosche, velours moire şi hrosche etc.
Mare asortiment de stofe pentru mobile covoare, presuri, pâslă, covoare gata de la 3—8 lei perdele janilie, portiere, perdele albe de reţea, cuverturi de pat de mese etc. etc.
Tirnouri si Casimiruri de plapume. într'unlat ori-ce culori, fisiuripreturi foarte efline. Mare asortiment pentru Imgerie şi olandă de Belgia deromburg de belfas, bielfela olanda de cersa-l'url într.un lat, in bumbac, scherting, sifoanc, madapoloane, franţuzesc, indian, tolpan, melino, balisle ghiseturi albe, fine. garnituri de mese de 6-12-18—24 persoane, şervete separate, mese poşchire, mare asortiment în broderie albe şi m culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, mâ-tasa, lâna, bumbac, atât pentru dame bărbaţi si copil, batiste de lâna, balisle culori casincur-flanele do dame si bărbaţi fuste si vestnanc do dame si copil si un bogat asortiment în jersc-uri după ullimejurnale articol in mănuşi lâna de piele pentru dame; bărbaţi si copii parfu-merie pudre stal te articole care le putem vinde cu preţuri foarte reduse: Onor. public este rugat de a visitaacestrnagasln. care la rondul său fără multe promisiuni so va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cât si in el'tinâlatea preţurilor. 1007
MAGASiNUL DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 19 SUB G1AND HOTEL BULEVARD
n C II £■ M 7 fl D r ou începere de la 12 U î". M L It L A «1C Oetombrede la ora l p. in. va tn epe vânzarea Tablourilor do artă, Bibdoteca si alte obiecte de valoare, averea răposatului Mitropolit Galinic, licitaţia se ţine la Mitropolie, unde urmează uvezarea de mal multe zile.	(974)
DE VENZ4RE MOBILE KS
de mătase, sulragerie şi odae de culcare do stejar irumos scuTptate lustrurl, lămpi, piano Bekstein otc.
De închiriat o rasă mare în cele mal bune condiţirnl, 7 camere de stăpân, dependeuto otc. Doritorii se vor adresa în strada Italiana, No. 5 bis de la 9—11 şi de la 3—4 1/2 .
m
EPOCA — 3 DECEMBRE

15?n5Ş*SŢ^^'iaLS:
M Bl ©ISlf
xmmăsaMtm.
•*s/f >
'î.?'
ORIGINALE SINGER
Sunt recunoscute ca cele mal bune maşine de cusut pentru menagiii precum şi pentru ori ce meserie. Ele se pot mânui cu uşurinţă, posedă aparatele accesare cele mal perfecţionate, sunt de cea mal mare durabilitate, lucrează iute şi sigur, şi se pot întrebuinţa atât pentru cele mal fine stofe cât şi pentru cele mai groase.
Necontenitele perfecţionări, precum şi nouile inven-ţiuni ce se aduc la maşinele originale Singer, face ca aceste maşine se fie cele mal perfecte maşine din lume.
Maşina de cusut cu braţul 'nalt Improved, a Întrecut pe toate cele l'alte sisteme care există pâ'ă acum.
Mai mult de 8 milioan© maşine de cusut originale Singer sunt în exploatare
peste 300 premii
0 maşină de cusut originală Singer, este cel mal folositor Instrument, de o valoare durabilă, şi de acea este
Bucureşti, - Bulevardul
CEL MAI FOLOSITOR CADOO DE CRACION SI ANOL NOD
G. NEIDLINGER
Băile Eforiei - Bucureşti
Sucursala in IAŞI, Str. Lapusneanu; GALAŢI, Str. Domneasca; CRAIOVA, Str. Lipscani; PLOESTI, Str. Lipscani
1046

CASA DE SCH1MR
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 2li
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 2 Decembre 1888
5 0/'i Renta amortisnbila
5	0/0 Renta perpetua 0 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer " 0/0 Scris. lunc. rurale
6 0/0 Scris. func. rurale " 0/0 Scris. func. urbane 6 0/0 Scris func. urbane 6 O|0 Scris. func. urbane Urbane b 0/0 laşi 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «■Dacia-România»
» Naţionala » Conatructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută
Cump. 94 1/8
93 1/4 96
107
96 1/2 106 1 2 101 1/2 93 3/4 82
84 230
55
1020
24»
220
85
4 25 208
vend. 94 1/2 94 3/4
96	1,4
107 1/4
97 107
102 12
94
82 1/2 84 1,2
235
60
1030
250
230
95
4 7/8 209
NE MAI AUZIT DE EFTIN !
INDUSTRIA NATIONâU
1061
«c\°e*0
Soson galoşi cu lac rusesc.	.	.	. Lei 10
Soson galoşi cu pele de vacs .	.	. Lei 9
Ghete de sanatate de barbati, cu postav . Lei 9
LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, Calea Calarasilor No. 138 si 8
DEPOUL LA P. COCOR1DIS
„LA ORAŞUL ATHENA" STRADA CAROL I, N. 28 Ori ce fel de încălţăminte de barbati, dame si copii se vend cu PRETURILE FABRICEI.
IţOBSBSSB


CASA DE SCHIMB «05
MOSCU N AC H M I AS
No. S, in palatul Principele Dimitrie GMka Sir.Lipscani, in fada nod ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 2 Decembre 1888
Cump. Vinde
Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni dotat tConv.rur.] „	C. F. R.
„	Municipale
r. ,	Casei pens. [300 L.)
Scrisuri funciare rurale
urbane
5 b
6 6 5 10 7
5 7
6 5 5
3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. [ao lei] Losuri crucea roşie lialiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
94
94
95	X
m
230
107
9CV,
I0GH
100X
93X
81)»
73
53
99
50
17
Sft
124
100
99
235
94 X 94 X
96
84X
233
107X
97 107
(01
93
82
71
«0
31
58
*1
8
SCS
126
100X
100
160
3CT!^EE23KH85aS35KaBaaBS®SE;
SOCIETATEA DE BISILT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE C0TR0CES1
Capital Social: 1,500,000 lei Întreg/ vărsat
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt
FOARTE ELEGANTE SI EFTINE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.	f.
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. |
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR §
DEPLINI VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am % transferat biurourile noastre tn palatul * Societăţel din Strada Doamnei No. 12. ®
* *
726 Direcţiunea generala
A r afr VOR PRODUCE o ir AA fr
LOU în Decembre /CiOvIU Qper ţiune asupra PANAMEI Capital garantat. A se cere probe şi informaţiunl d-lul G. Le Grantl 28, ru# St. Lazare. Paris (France).
1051
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU CRACIUNI
BQRmnm
in
MĂRIME NATURALA
PORTRETE
in
MĂRIME NATURALA
SE EFECTUEZ A FORTE ESA0T DUPE FOTOGRAFIA TRIMESA
ESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE Fotografia remâne neatinsa. Asemănare fidela se garanteaza.
La trimeterea fotografiei trebe alaturat si costul.
Atelier artistie premiat
SIEGFRiED BODASCHER
O	Wien, II Grosse Pfarrgasse 8.


X PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE X
X
0
X
X
m
x
MARELE
MAGASIN
ORIENTAL
BUCUREŞTI
CALEA
UiCiOR!EI, 46
X
1 o
, M SBE (SOR IMENT DE 1 OVOARE P, OVlNiND CIN
P ersialiorasan-Ferachan, Turcia, Smyrna-Koula, Oiichae, Jor-des, Dctfjiston, Somac, liulcara,
Belujistan, livrat, Ziti, Chelde, Kirchir, Torcoman etc. etc.
MARE fS RTIMENT DE PORT1ERK Şl PERDELE DIN Djidjimes, Caramaics, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc.
Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4 metri irialtime. intorcându-mo din lungul meu voiagiu din Orientam onoare do a anunţa pe onor. clientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demen-slunile ou preturi excepţional do reduse.	932
X
m
x
x
m
x
>X9X
B&ssmauasaazi
X
k
MAGASIN DE LiNGERIE LA ORAŞUL V1ENA
A LÂ VILLE DEVIENNE
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
vis-ă-vis de Lib. Socec
,-‘.i "ii
gS
i
K.;.3
pi
■
Recomandam onorabilei noastre clientele pentre ieftinatate el soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
M&dapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mataee.
Flanele, cămăşi si ismene de lână după sistemul profesor. I>r. G. Ja?ger. Gulere si manşete de olanda ultimu lasou. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu baleno veritabile. Trusouri complccie pentru nunti. Trtisotiri pentru pensionate, ote-lui i si restnuranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oatalocju nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face» ce-

rere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-România» vis-â-vis de Socec

Iii
1
«x
x
x
X
:xmx.
x
x
m
m
x
x
CASA DE SANATATE
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
Din nou reorganisatăşi arangiatâ In modul cel mai complect, având angagiali pe cel mal distioşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a ua bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire.
Primeşte în căutare bulnavt afectaţi de orî ce maladie;
Se paate esecuta orl-ce operaţie;
Se iac consultaţiunl medicale atât pentiu bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl In toate zilele între orele 12- 6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se alia în permaneuţâ In inst tut.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu cautarea boaieior de femei, precum şi a Îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut.
Aici se mal allâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complecta pentru hydoterapie.
(890)	Director, V. Lăntescu
XM
X X X
1
X
m
y
x
X
X®X
g
x*
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) LA LlâGE (belgia)
No. 3.-BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APS SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA I)E TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kll.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTOR! HYDRAULICI, STAVILA RE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE OAZ
SPĂRGĂTOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T U T U R I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
910

REDESCHIDEREA
HOTELULUI MERCUR
FCSTULHOTEL LABES
STRADA LIPSCANI 8. BUCUREŞTI
Am onoa-e a face cunoscut onor. public, domnilor căi torl şi foştilor inel clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat !u centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Gamerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni cornis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mfi ouora cn vizitele d-lor si sper că vor li po deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, M. Weialterger fostul antreprenor ai hotelului Englitera.
' aaWMBIBBMBW—BB—BB—R
m\m\\\) du (;\z de umest
10 până la 15 până la 20 până la
20 lilrurl 30 litrurl 40 litrurl
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită po numeroşii seî Abonaţi să inveliască comotorii cu o pătură de pâslă safl de lână pentru' a evita congeia-ţiunea apei ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compani i Întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul tn proporţi ai Ie următoare: Pentru 1	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	pănă	la	8	litrurl
Pentru 1	comptor	de	10	Becuri	de	la	5	până	la	10	litrurl
20 Becuri de la 30 Becuri de la 40 Becuri de la
Pentru 1	compior	de	200	Becuri	de	la	10)	până	la	200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	pănă	ia	40	litrurl
Pentru 1	oomntor	de	60	Becuri	de	la
Pentru t	comptor	de	80	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	100	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	150	Becuri	de	la
Pentru 1	comptor	de	400	Becuri	de	la	175	până	la	250	litrurl
Cantitatea de liquid de Întrebuinţat variază după locul mal mult saâ mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două ierni.
00	DIRECŢIUNEA
Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 compior de
30 pănă la 60 litrurl 40 până la 80 lilrurl 50 până la 100 litrurl 70 pănă la 140 litrurl
Tipogrrafla Ziarului „Epooa"
Tipărit cu cerneala Ch, Lorilleux-Cle Pari»	G irant responsabil V. P, Gheorglilu
www.dacoromanica.ro