ANUL IV No. 907
A DOUA ED1TIUNE
VINERI 2 (14) DECEMBRE 1888

N'JMERUL UJ [\[\\ NUMERUL ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Jluenresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Mtro,Incitate: La toate olficiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL |5 IHM NUMLRUL
ANUXCIUR1LK
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pariu: Xgrnce Slava*, Place de la BOUrse, 8 Anunciuri pe pat; IV, linia 30 Itanî; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
CA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 eent. numerul, la Kioscul din Bulevardul st. tter-main, ,\o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei.—IVo. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DM IN ISTR A ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
RTOLERAMA DII STERILITATE
DITRIIMREA M IMITATEI
LA
HOTEL DE FRANCE
DARE SI AVERE
FRUMUSEŢILE REGIMUL! TRECU
AFACEREA
GENERALULUI ANGHELESCU
LOGODIŢII
INTOLERANTA J)R STERILITATE
Acum cât-va timp oposiţ unea a-cusa Camera de intoleranţă; de când a dat dovezi de toleranţii, lăsând minorităţ i o nemărginită libertate de cuvent, Camera e acusatâ de sterilitate.
Negreşit câ nu prea trebue se ne îngrijim de aşi nevinovate acusa-ţiuni.
Or-ce oposiţiune paraponisită va găsi în tot-d’a-una putinţa d’a formula invinuiri de felul acesta. Daca majoritatea unei camere nu respectă libertatea cuvântului până la exces, ea e acuzată de intoleranţă. Dacă toleranţa o împinge până la exces, atunci e acusată de sterilitate.
Ceea ce însă în caşul de faţă, do vedcşte netemeinicia acestei acusa-ţiuni care se aruncă guvernului şi majorităţeî e c*, de şi începutul primei sesiuni a unei legislaturi e ocupat prin validarea titlurilor şi constituirea camerilor, totuşi pe biu-roul parlamentului sunt depuse, fie din iniţiativa parlamentară, fie din iniţiativa guvernului, mai multe proecte de legi însemnate, pe lângă alte proiecte mai mărunte.
Intre altele putem cita :
Legea în contra cumulului.
Legea pentru vânzarea moşielor Statului în loturi mici la săteni.
Legea pentru retragerea celor £6 milioane de bilete ipotecare.
Proiectul pentru modificarea legei băuturilor spirtoase.
Toate aceste legi sunt matur studiate şi au fost, în parte cel puţin, deja luate în cercetare, în secţiuni.
Daca însă oposiţiunea vrea se ne aducă o vină fiind-câ toate aceste proiecte nu au fost încă aduse în discuţiunea publică şi votate, apoi rugxm pe cei din minoritate ca cel puţin se’şi ia pentru dânşii o parte din această vină.
Ziarele oposiţiunei n’au de cât se facă o statistică de toţi oratorii care au luat cuvântul de la începutul sesiune!, fie sub pretecst de interpelări, fie sub pretecst de discuţii, şi aşa mai departe, şi se vor convinge că aceia care au usat şi abusat de libertatea cuvântului, a-ceia careau făcut camera se’şî piardă timpul, dacă pierdere de timp au fost, sunt togmai membrii feluritelor nuanţe ale minoritaţsi. Cât pentru majoritate şi guvern, ei s’au mărginit se respunzăcu multă cumpătare şi scurt la atacurile adversarilor, depuind cu toate acestea o mulţime de proiecte de lege, foarte trebuincioase şi aşteptate.
Dacă e dar sterilitate, ea este prin faptul oposiţii şi o rugăm se se pronunţe ce voeşte :
Dacă vrea activitate, se bine vo-iască a vorbi mai puţin.
Dacă vrea se vorbească mult, se ştie că a sa este răspunderea înaintea ţârei.
Ori cum, noi arătăm încă o dată ţârei cinstea liberalilor care dacâ-î lăsăm se vorbească zic că nu facem nimic, şi dacă nu-i am lăsa se vorbească ar zice că sugrumăm libertatea tribunei.
TE LE GRAM E
AGENŢIA HAVAS
Londra, 12 Decembrie.
După corespondentul ziarului Standard la Roma, Papa a decis s6 facă Rusiei concesiunile cerute de ea. Prin urmare, împăcarea Rusiei cu Vaticanul e considerată ca iminentă.
Paris, 12 Decembre.
Ştirile venite din Berlin fac s6 se prevadă câ Germania va accentua acţiunea sa la Zanzibar.
Viena, 12 Decembre.
După «Corespondenţa Politică» Rusia e ferm decisă se menţină influenţa sa în Persia în contra influenţei Engliterel.
Viena, 12 Decembre.
O depeşă privată diu Roma anunţă câ fabrica de arme din Torre->munziata a primit ordinul de a fabrica. 60000 de puşti din noul tip în trei luni, şi câ arsenalul din Neapole lucrează cu o mare strguiuţă.
Belgrad, 12 Decembre.
Se afirmă, în cercurile oficioase, câ ştirea răspândita de diferite ziare în privinţa unei întrevederi a reginei Natalia cu principele moştenitor e cu lotul lipsită de temei u.
Roma, 12 Decembre.
(Camera deputaţilor). D. Crispi, respun-zând d-lul Bonghi, declară că Camera va deduce din documentele ce i se vor pre-sinta caracterul juridic al luării în posesiune a Masuahului.
Sofia, 12 Decembre.
Corniţele de Foras e numit mareşal al Palatului principelui Ferdiuaud.
DÂRE SI AVERE
f____
In dorinţa noastră generală de a îmbunătăţi soarta tuturor instituţiunelor ţârei şi de a mulţumi toate ramurile sociale, ajungem la întocmirea unei comptabilităţi foarte ciudate.
In registrele noastre, nu cumpănim rubrica Dare cu rubrica Avere.
In sesiunea actuală a Corpurilor legiuitoare, sunt spre ecsemplu o sumă de proiecte de legi făcute din iniţiativă parlamentară, proiecte pornite din nişte sentimente foarte lăudabile negreşit, dar care sunt menite a aduce o adevărată perturbare In bugetul Statului, ba chiar un deficit însemnat, dacă s’ar lua toate în consideraţie.
S'a depus un proiect de lege prin care se cere unificarea salariului învăţătorilor şi aplicarea legei gradaţiei, cea ce represintâ o cheltuială de 3 milioane ;
S’a cerut edificarea unui teatru naţional la Iaşi, în locul celui ars, cea ce cost! 1 milion;
Pentru terminarea Ateneului din Bucureşti s’a cerut 30 000 lei anual, adică un capital de 600.000 lei ;
Pentru vre o două recompense naţionale s’a solicitat 25 000 lei pe an, a-dicâ un capital de 500,000 lei ;
In fine s a cerut Îmbunătăţirea soar-teî preotului de mir, adică o cheltuială poate de 4 milioane,
Prin urmare, parlamentul , numai până acum, caută să impueStatulul, a-fară de cheltuelile sale ordinare, afară de cheltuelile extraordinare ce vor re-sulta din operaţia cu întocmirea etalo nului de aur, o sarcină de peste 9 milioane.
Acum, ca să poată face Statul faţă acestor cheltuelf, ce mijloace îi dăm ? Nici unul, căci în loc să ’i propunem resurse, venim şi pretindem de la din-sul să reducă şi pe acelea pe care le are astă zi.
Il cerem să renunţe la un venit de 5 milioane care ’l are, şi pe care ’l va p erde îndată ce se vor reînfiinţa por-turile-france ;
<l! cerem să renunţe la cel-l’alt venit de 2 milioane pe care ’l are astă zi din reţinerea de 5 la 0/0 din lefurile funcţionarilor ; cu alte cuvinte, li luam tncâ 7 milioane care, adunate cu cele-l’alte,
represintă cifra totală de peste 16 milioane la Dare.
Să ne mulţumim deci de o camdatâ cu acele cheltuell, cu acele îmbunătăţiri care sunt imperios reclamate de starea generală a lucrurilor,şi să )ă«am interesele locale, interesele particulare până după ziua când vom fi isbutit să vindecăm rănile cele mari, suferinţele cele grozave.
E neapărat foarte util lucru să ai un teatru In Iaşi saii un Atenei! in Bu cureşti,—ba chiar şi unul şi altul în ţară;—e foarte bine să isbuteşti a mulţumi o sumă de două, trei sute de locuitori în parte, dar este mult mai înţelept, mult mai natural să cauţi a mulţumi pe toţi in geoere şi înainte de a cumpăra haina cu samur, să cumperi cămaşa de pânză.
Altmintrelea, fără voe, apucăm drumul minorităţei din parlament care în proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului, cere de la guvern pe de o parte toate îmbunătăţirile ce poate visa mintea cea mai idealistă, iar pe de alta parte caută să rupă din mâna guvernului toate mijloacele necesare spre a îndeolini măcar un sfert din cheltuelile Statului obicinuite până astft-zT.
D. Panu, cel puţin, în proiectul săi! de răspuns pe care l’a publicat în Lupta d«r a avut bunul simţ să nu 1 aducă în desbaterile Camerei, dacă cere s por de cheltuell pe o scară întinsă, indică şi resursele de unde să se acopere cheltuelile.
Adevărul e, că faţă cu proectele de imposite propuse de d. Panu, ar fugi din ţară şi câinii.
FRUMUSEŢILE ROTIRI TRECUT
Eri seară, ’n întruni-ea deputaţi-or şi senatorilor msjoritsţei, d. Th Rosetli a arătat incidental caree situaţia financiară pe care am moş-Lenit’o de la guvernul d-lui Ion Bră-,ianu şi a făcut o descripţiune vie a neregulelor regimului trecut.
Preşedintele consiliului a citat o mulţime de neregularitiţi pe care administraţia actuala le-a putut constata.
Aşa s’a vezut furnituri de resbel plătite de căile ferate, fără ca ministerul de resbel se fi înapoiat banii direcţiune! drumului de fer.
Un alt cas: Acum 8 ani un inginer din Falciu a făcut nişte lucrări pentru ministerul de interne. De opt ani, el nu a putut încă fi plătit pentru lucrările sale.
Preşedintele consiliului a mai spus că cu banii meselor soldaţilor s’au plătit cheltuelele pentru facerea ambulanţelor!
D. Th. Rosetti a citat o mulţime de abusuri de felul acesta, din care ne8m putut aduce aminte numai aceste câte-va cazuri. Credem însă, câ ele sunt suficiente pentru a ne face o idee de destrăbălarea ce ec-sista sub regimul trecut.
ÎNTRUNIREA majorităţii
LA	*
HOTEL DE FRANCE
Un număr însemnat de deputaţi şi senatori aî majorităţii s’aă Întrunit eri la Hotel de France pentru asăconsfătui asupra mai multor cesliuni la ordinea zilei.
D. Th. Rosetti, luând cel d’întâifl cu-vîntul, a spus ca a constatat din partea fnembrilor majorităţii multe dorinţe bune; insă ori-cât do bune ar fi ele, tre-buesc coordonate.
Zilnic să fac în Cameră propuneri pentru lucrări nouî, pentru clădire de linii ferate, şi zilnic să propun de deputaţi scădere de imposite.
Dacă ar trebui să se îndeplinească aceste propuneri n’am mal putea echi-
libra budgetul, mai ales că am moştenit o situaţie destul de Încurcată şi de neregulată.
Preşedintele consiliului după ce vorbeşte de situaţia financiară, araţi câteva neregularitâţi ale administraţiei trecute, pe care le-a putut constata.
Pentru aceste motive trebue să fim foarte circumspecţi în propunerile noastre şi să nu cerem ca ele să fie realizate, chiar atunci când sunt utile, de cât dacă situaţia generala şi finanţele noastre o permit.
Aşa este cestiunea porturilor-france care va pricinui tesaurulul o lipsă însemnată şi aceasta fără folos nici pentru ţară, nici pentru porturile Galaţi şi Brăila.
D. Men. Ghermani, ministru de finanţe, a arătat pagubele budgetare ce vor resultadin reînfiinţarea porturilor-fran-ce. Apoi arată inutilitatea lor, căci să construesc docurile, şi până atunci Statul are câte va magisii mari şi la Galaţi şi la Brăila, pe lângă antrepositele libere ce există.
D. Lascar Catargi, susţine înfiinţarea porturilor-france, arătând cât ad păgubit Galaţii şi Brăila din suprimarea lor. Cele mai multe case mari de comerciu diu Galaţi aii dispărut. Docurile nu sunt făcute şi atât docurile cât şi basinul să execută In modul cel mai defectuos.
D. Lascar Catargi spune că in adevăr sub primul guvern conservator s’a luat măsuri d’a să suprima porturile-france, dar această măsură era condiţională şi subordonata înfiinţării doeu-rilor.
D. Carp, arată ct porto franco va lăsa un deficit in budget care va trebui acoperit cu imposite, ce să vor plăti de cele-l’alto judeţe, fără ca să folosească Brăilei or Galaţilor.
Prosperitatea acestor două porturi n’a descrescut, câci numărul tonelor intrate in Galaţi şi Brăila au sporit de la desfiinţarea porturilor-france.
O dovadă că porto-franco nu dă prosperitatea unui port, e câ Triestul a pre-sintat el singur proiectul pentru desfiinţarea portului-franc.
Dar chiar de la Brăila a venit acum un protest în contra porto franculuî.
Cel mult profită de această măsură comerţul mic, care să transformă în contrabandă.
D-sazice, sfârşind, că această cestiu-ne trebue în orî-ce cas discutată serios, şi cel puţin între noi cercetată fără prejudecăţi, câci aci nu discutăm roşu cu alb, ci alb cu alb.
D. L. Catargi, contestă unele din cifrele pe care s’a întemeiat d. Carp şi susţine că porto-franco trebue votat.
D. general Mânu, spune că atunci când a venit cestiunea porturilor-france sub d. Mavrogheni, d sa a fost în contra înfiinţării lor şi azi asemenea e contra.
Cestiunea însă trebue matur studiată şi bine lămurită.
Până atunci să nu ne lăsăm a fi atraşi de acei care vor face acea propunere nu pentru că sunt pentru porto-franco, ci pentru a ne Întinde o cursă.
Să ne ferim dar a prejudeca cestiunea votând un amendament pe care oposiţiunea îl va presinta cu ocasia răspunsului la mesaj.
D. Vernescu, zice că nu vom putea e-vita cestiunea, câci oposiţiunea o va pune cu ocasia răspunsului la mesaj.
O vom combate dar ca fiind intempestivă, şi fără a o prejudeca.
Această propunere corespunzând sentimentelor generale ale Adunării şi nimeni ne mal cerând cuvîntul, şedinţa s’a ridicat.
AFACEREA
GENERALULUI ANGHELESCU
ACT DE ACUSATIF
(Urmare)
După aceasta au trecut câte va luni In care timp a survenit procesul ce s a intentat generalului Maican, tocmai In privinţa comenzi acestui lncrucişetor. Generalul Anghelescu eşise din minis-tar In urma rumoarel ce se răspândise In public relativ la diferitele furnituri ale ministerului de resbel şi în urma interpelărilor ce s’a făcut in privinţa a-ceasta în corpurile legiuitoare, când într’o Sâmbătă seara, fostul ministru întâlni pe d. Louis Broadwell pe calea Vicloriî, aproape de Bulevard. S’ad preumblat împreună şi generalul spuse d-lui Brosdwell că a auzit că acesta ar fi spus g ne-alului Maican că i-ar fi dat d sale o sumă da bani pentru afacerea încrucişetorului. La aceasta d. Broadwell li răspunse că într’adevăr a spus generalului Maican (cu care a stat mult timp iu tratare fără a se putea ajunge) câ a dat o sumă de bani însemnată u-nei alte persoane, însă câ n’a numit pe acea persoană. Generalul Anghelescu ’i-a declarat atunci că de teamă să nu fie şi numele lui amestecat în afacerea generalului Maican, d sa voeşte a restitui suma ce primise şi ÎI spuse să vie a doua-zi Duminecă la d-sa acasă la 9 ore dimineaţa. D-nu Broadwell s’a dus a doua-zi la ora fixată Însoţit de fiul său Ricard şi a primit bani înapoi. Dupe aceasta, pe când diferite ziare Începuse a scrie despre împrejurările sus arătate, generalul Anghelescu s’a dus odată la d. Broadwrtl acasă şi-î a cerut a desminţi cele ce se scrisese despre d-sa, tnsă această des-minţire n’a avut loc.
Interogat asupra tutulor acestor fapte fostul ministru Anghelescu a Început prin a arăta înaintea comitetului, că d sa n’ar fi avut altă întrevedere cu d. Broadwell, la minister, de cât numai In ziua când s’a sub-scris contractul şi câ n’ar fi primit nici o scrisoare particulară de la dânsul, nici acasă, nici la minister; iar in privinţa fiului Broadwell, că l’a cunoscut numai din vedere fără să-şi aducă aminte când şi unde. Apoi, interogat mai circumstanţial a arătat că acesta ar fi Însoţit odată sad desâouă ori pe tatăl său, venind la d-sa acasă, dar că l’ar fi însoţit numai până la poartă, fără să intre în cas» şi fiul Broadwell; că Louis Broadwell nu venea la d-sa acasă de cât numai dupe ce se sub-scrisese contractul, când, mai cu seamă Dumineca, se pomenea cu visita lui, şi atunci de câte-orl îl vedea de pe fereasiră da ordin să nu’l Introducă în cabinetul 8ăâ; când însâ a-puca să intre, îl lăsa să vorbească, fără a Înţelege nimic din cele ce spunea, de oare-ce d sa nu cunoaşte limbele engleză şi germană. A mai adăogat că nici n’ar fi putut d. Broidwell se’l dea suma de bani ce pretinde că i-ar fi dat, de oare-ce este insolvabil, şi că de altă parte Broacţwell ar fi având antecedente rele, dupe cum ar fi afirmat un avocat numit I. Orăşanu.
Din cele de mai sus resultă în mod constant că generalul Angelescu, a a-vut relaţiunî, întrevederi, convorbiri şi conrespondenţâ cu d.L. Broadwell, mai cu seamă la d-sa acasă, şi câ şi Ricard Broadwell a avut aface cu d-3a. In privinţa aceasta arătările generalului Angelescu sunt confuse şi cad in mare conlradicţiune unele cu altele ; iar depunerile luate cu jurământ d lor Louis şi Ricard Bro idwell, căpitanului Murdare, şi generalului Maican se afla In mare concordanţă în privinţa faptelor şi împrejurărilor : ele sunt toate espli-cite şi categorice şi nu se văd pornite din vre un simţimântstrSin adevărului* de asemenea arătările d-lui Crissove-loni şi ale Impiegaţilor acestuia se co-roborâ prin inspecţiunea făculă registrelor bancei Grisso/eloni şi se afli în perfectă concordanţă cu faptele sus a-ratate.
Aşa, căpitanul M irdari, care era a-tuncl şef al serviciului Flotilei din Ministerul de resbel a arătat pe larg că in ziua de Sâmbătă 21 Martie, când s'a
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2 DECEMBRE
■rs*r utrawuw cai'.v. atinxvBM
2
SB
decis darea comenzi încrucişătorulul, generaluMaican care trebuiasă pleceln searaaceala Galaţi,ti aspusca să sesfle la gară pentru a primi ordinul definitiv tn privinţa pregătirii contractului, care trebuia să se subscrie la întoarcerea sa ; ca la gară i s’a dat ordin a tace contractul pe numele represen-tantulul casei Thames, numit Mackrovr şi câ d-sa chiar In acea seară, după o-rele 11 a comunicat ştirea positivă d-lul Mackrov. Căpitanul Mardari era tn re-latiunî cu ambii concurenţi Broadvellşi Mackrov.
Am arfitat mal sus ca Broadvell In dimineaţa zilei de 22 Martie mai înainte de a merge la fostu ministru An-gelescu pentru a trata direct cu d 3a în urma audienţii ce a obtinut In ajun, s’a abătut la căpitanul Mardari, pe care l’a găsit încă In aşternut şi acesta Ii a confirmat atuncipresimţirea ce Broad-well avusese încă din ajun, spuindu’i că comanda s’a dat lui Mackrov. Broadwellli a dat să înţeleagă că el mai avea tucă speranţă şi Ii a spus că va recurge la altă persoană ; peste vre o 2-3 zile SI a spus chiar câ a reuşit în fine a obţine d-sa comanda Incruci-şatorulul.
Aceste fapte ah fost susţinute de martori cu multa claritate şi In mod convingător dinaintea comitetului. D. Mardari, a mai arătat câ a mal asistat şi la convorbirea cea avut loî Intre fostul ministru Angeleseu şi fostul'general Maican, după întoarcerea acestuia dela Galaţi; că ministru obiecta acestuia ca ordinul ce’I deduse In favorul casei Thames fusese numai verbal şi că a putut să revină asupra lui.
(Va urma)
CUTIA CU SCRISORI
Domnule Redactor,
In ziarul Voinţa Naţională de Marţi 29 Noembre, d. Th. Guliţa, proprietar din Olt, găseşte de cuviinţă a întâmpina dupe cum zice d-sa, calomniile ce a’şi fi ad esat în şedinţa Camerei de la 5 Noembre, cu ocasiunea discuţiunel alegere! colegiul III de Olt, bătrânei sale reputaţiunf.
Pentru a dovedi că l'am calomniat, afirmă singur că n’a aruncat câini şi pisiaî moarte In fântâni, nu respunde Insă da sad nu, dac&ţăraniidelegaţi'l-aii imputat acest fapt în gura mare pe piaţa primăriei, lucru ce eh am narat numai, şi pentru care invoc mărturia d lor Al. Grecianu senator, C. Târtăşescu mare proprietar, vechili liberal, Gh. Barozi avocat, şi sute de ţărani şi proprietari de va voi.
Cât pentru incidentul cu închiderea isvoarelor, fapt afirmat de mine, alegă că procurorul trib. ’l-ar fi declarat d-sale că nu este ast fel cum l’am relatat şi atunci strigă că această des-minţvre dovedeşte că l’am calomniat. Dar cine mă desminte? D. Galiţa interesatul printr’o simplă aflrmaţiune.
Eh susţin ca dacă eroare am comis, este In avantagiul d-lul Galiţa, oăcî ţăranul pretindea că isvorul este pe proprietatea lui şi prin usurpare d. Galiţa l'a Închis.
Pe lângă că d. procuror Dimitrescu este învestit cu haina de magistrat, dsr personal îl consider om de onoare şi nu îmi permit a crede alt de cât ca d. Ga-liţa de la sine şi pentru a se spăla, declară câ ţăranul nu s’a plâns contra d-sale; faptul câ din ordinul procurorului ţăranul a îndrâsnit a sări gardul şi a aduce apă, nu atenuiază în nimic gravitatea afirmărel mele.
Cât despre modul efectuărei alegerel mele, asupra căruia revine, pretind a dovedi cu însăşi mărturia d-lul Stâ-nescu consilier al Curţel din Craiova şi preşedinte al biuroulul electoral, câ libertatea cea mai mare a domnit, şi că candidatura ca şi alegerea mea a fost salutată de ţărani cu un sincer entu-siasm. Afirm că calomniatori sunt acel care provocând micele incidente de care s'a vorbit, astă zi le exploateasă, şi susţin câ ah existat ingerinţe In a-ceste alegeri.
D. Galiţa să întreabă cine sunt eh ?
Descind din Constantin I. Balan (a-devăratul nume de familie) care cu documente vă pot proba că de la 1789 poseda la 10,000 ectare pămlnt In judeţul Olt. Tatăl meh a moştenit de la bunul meh sus zis la 1833 şase moşii şi ca cultivator de pâmtnt le-a perdut nu le-a adâoga. (Născut ca şi părinţi mei în judeţul Olt trâesc din munca mea.
D-lul însă, este venit In acel judeţ cel mult numai de ver o 30 ani prin Însurătoare, poate direct din Bulgaria, şi astă-zi e3te lu capul unei mari averi, lucru onorabil de alminterl.
Ga să se dovedească Insă, cine calomniază din noi doi, i-şl propune ancheta unul jurih de onoare ast fel compus : Un representant al ziarului Românul, un reprentant al ziarului Lupta şi un representant al Epocei, care în asistenţa noastră să constate :
I.	Dacă cele relatate de mine în şedinţa Camerei de la 5 Noembre sunt sah nu ecsacte.
II.	Care sunt relaţiile mele cu ţărani ca cultivatori şi care a le d lui în Olt şi pe unde a trecut.
III.	Care este opinia debitorilor d-lul Galiţa, foşti şi actuali despre d-sa.
Ear resultatul să se dublice.
Atunci bătrâna dar rîpitoarea repu-taţiune a modestei sale persoane de sigur va fi consolidată.
Mulţumindu vă din nainte de ospitalitatea ce veţi da răspunsului meh în coloanele ziarului d-voastră ,vă rog d-!e redactor, să bine-voiţl a primi ex-presiunea deosebitei mele stime şi con-sideraţiuni.
II. Cara-Costea.
* ♦
Domnule Redactor
Voinţa Naţională în numărul săh de erl seară Miercuri, la rubrica informa-ţiunilor, publică la adresa mea o serie de calomnii şi injurii.
îmi calc pe inimă şi răspund nobilului organ al cinstitei colectivităţi.
Nu mă dah de doctor în drept, cum insinuă cu impertinenţă Voinţa.
Sunt doctor In drept In baza unei diplome bune şi legal dobândite. Mă explic.
Spune un neadevăr sfruntat Voinţa, când afirmă că In obţinerea gradului de doctor, aş fi înşelat pe profesori facul-
tăţi juridice din Gând, cu ocasia unei dispensa de examen şi frecuentare ce mi s’a acordat.
Am obţinut este, exact, o dispensă, prin care mi se da dreptul d’a mă pre-senta direct la examenul de doctorat, dar această dispensă mi s'a acordat de chiar ministeriu) instrucţiunel publice din Belgia, prin decizia sa din 36 Oc-tombre 1886, înregistrată sub No. 869, şi In urma avizului conform al consiliului profesoral din Gând, dat în vederea unor certificate de examen şi absolvire a cursurilor aci,cum şi In virtutea unor precedente deja create. A-ceastă dispensă, era atât de logică şi legală, câ ea ml-a fost mănţinută şi confirmată de consiliul profesoral, cu toate câ, cu qcasiunes presintărel mele la probele de doctorat, i se făcuse o denunţare identică celei de erl seară din Voitiţa.
Trecând cu succes examenul ultimului doctorat şi obţinând gradul de doctor, m'am reîntors în ţara, unde am depus la Universitatea din Bucureşti examenul de liberă practică, şi mi s’a vizat diploma.
Cum se vede, obţinerea diplomei mele n’are nimic colectivist.
Voinţa mă calomniază mişeleşte, când insinuă c’aş fi escrocat lumea In străinătate, şi în ţara. O desfid să preciseze un singur fapt de asemenea natură, o singură Ir,delicateţă. Nu fac parte din clientela Voinţei.
Voinţa sfârşeşte c’o ultimă calomnie, aceia c’am fost exclus dintr’o societate românească din Gând.
Asta e şi mai boacănă.
’Mi-aduc aminte câ acum mal bine de un an, era vorba să se formeze o societate românească acolo, c’am fost invitat şi eu, ba încă însărcinat să lucrez nişte statute şi un regulament.
Mal ’mi-aduc aminte câ peste câte-va zile am fost invitat să asist In sala u-nel berării la citirea unei nuvele a d-lul Horia G. Rosetti intitulată «Malvina» şi că contrariat de teoriele extreme ce susţinea şi propaga lucrarea d-lul Ro-selti, care conchidea nici mai mult nici mal puţin la desfiinţarea căsătoriei moderne, şi adoptarea căsătoriei libere â la Redus, am făcut câte-va observa-ţiuni, şi m’am pronunţat cu energie contra unor asemenea abieraţiuni. Ştiu că peste două, trei zile, am primit o hârtie semnată de d. Rosetti ca preşedinte, prin care mi se comunica c’am fost esclus din societate 11
N’am făcut mare caz de această excomunicare sui ganeris, considerând’o dupe îndemnul prietenilor, ca mani-festaţiunea puer.lâ a unul resenment personal, şi m’am mulţumit a trâi In cele mal bune raporturi cu mal toţi compatrioţi din Gând, nu ca alţi pe care de sigur îi cunoaşte informatorul Voinţei şi care n’ah lăsat pe unde au cu-treerat In străinătate sah In ţară, de cât o reputaţiune legendară de scandal şi care n’au fost pretutindeni In mijlocul coloniei române de cât un element de intrigi, vrajbe şi conflicte.
Cerându-vă scuze d’a vă fi importu-nat d le redactor cu acest răspuns, vă mulţumesc cu recunoştinţă, şi vă rog a primi asecurarea distinsei mele consi-deraţiunl.
Gcorge A. Florian
Doctor In drept.
INFORMATIUNI
lată cine sunt înscrişi pentru a lua cuvîntul la discuţia generală asupra răspunsului la adresa tronului.
Contra : d-nii Pariu, Tache Iones-cu, Dim. Bratianu, Paladi, Cobreseu, (Argeş), M. Seulescu, Morţun, G. To-cilescu, Ceaur Aslan, Dobrescu K. K., Nic. lonescu. N. Blarenberg, Va-lerian Ursian.
Pentru; Crisenghi, Eug. lonescu, Caracoste Hina, G. Peucescu, D. Alexandrescu, D. Popescu, P. Gerna-tesca, G. Burghelea, Doct. Severeanu, Bobeica, C. Arion, Ion Lahovari şi 1. N. Iancovescu.
iată acum şi inscrierile după paragrafe.
Asupra alegerilor. D. Alexandrescu, ErnestStnidza, Ghrisenghi, Ceaur Aslan.
Externe. Nic. lonescu, Tache Io-neacu, M. B lş şi Aslan.
Agricole: Garacoatea,Eug. lonescu, Morţun, Nădejde, Aslan şi I. N. Ian-covrseu.
împroprietărire: Panu, Morţun, Valerian Ursian,Nâdrjde, Epureanu, Popovici, Aslan.
Irnposite, bugete: Panii, Aslan.
Căi de comunicaţie: Morţun, Nădejde. M. Balş, Aslan.
Agiul. Aslan.
Justiţie: M. Seulescu, I. Grădiş-teanu, Hina, G. Arion, Aslan, Valerian Ursian.
Comune, judeţe: Aslan.
Căile ferate: Aslan.
Lucrări publice : (Porto franco) Paladi, Hina, Aslan.
Culte: Prtcu, Theodnrescu, Panu, Epureanu, Popovici, Tzoni, V. Ursian, G. G. Dobrescu, Aslan.
Armata: Valerian Ursian.
Noul ministru al justiţiei, dorind ca toate procesele pendinte dela Curtea cu juraţ se fie cât de curând re-solvate, a dispus convocarea a două sesiuni extra-ordinare, una pentru judeţul Ialomiţa şi alta pentru judeţul Ilfov.
Sesiunea extra ordinară a Curţii cu juraţi din Bucureşti este convocata pentru ziua de 2 Ianuarie şi va judeca toate procesele ţăranilor din judeţul ilfov, acu sa ţi pentru răscoală şi omor, care nu s’ar putea judeca în sesiunea din luna Decembrie.
-SSi-
Azi M. S. Regele a lucrat cu d. general Mânu, Ministru de Rtsbel.
-es-
Dd. D. G. Rosetti şi Al. Balş au fost numiţi epitropi ai institutului Anastasie Başotă din Poraârla în locul decedaţilor Prea sf. Episcopul Vladimir Suhopan şi Dr. Ludovic Russ.
—S6B—
Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit azi sub preşeden-ţia d lui general Mânu, Ministru de Resbel.
Gousiliul s’a ocupat în această şedinţă de organizarealnstitutului medical militar.
-*R-
Alaltă-eri seară colectiviştii s’au întrunit la clubul lor, pentru a hotărî asupra cerere! de admitere ca să facă parte din acest club, d-nii Radu Mihai, Moruzi şi Dimancea.
După o discuţiune violentă, unii
din colectivişti voind ca se fie admişi aceşti domni iar alţii nu, adunarea a votat exluderea d-lor Radu Mihai, Moruzi şi Dimancea.
Din această causă se crede, câ o scisiune se va produce între colectiviştii bătrâni susţinătorii domnilor de mai sus, şi colectiviştii tineri, care pentru ochii lumei au voit să să excludă pe dd. Radu Mihai, Moruzi şi Dimancea.
D. general Creţeanu, inspectorul general al Cavaleriei, după cererea d-lui Ministru de Resbel a depus un raport relativ la ameliorările de introdus în arma cavaleriei.
Lucrările pentru construcţia unei linii de Tramw^ys de la Sf. Gheor-ghe la Cimitirul Bellu vor începe chiar în primâ-vara viitoare.
-#»-
Ministeriul afacerilor străine publică In Monitorul Ofici-U următoarea înştiinţare pentru compatrioţii noştri care voesc să călătorească tn Germania :
O ordonanţă ministerială de la 26 Septembrie trecut a prelungit, cu începerede la 1 Octombrie 1888 până la 30 Septembrie 1889, regimul excepţional care a fost aplicat oraşului Berlin, sub numele de «mică stare de asediu.»
Cercurile Charlottenburg, Postdam, Spandau, Telton, Neider Barnim şi Oost-Havelland sunt supuse aceluiaşi regim.
Senatul din Hamburg a decretat măsuri de aceiaşi natură în ceia ce priveşte teritoriul oraşului liber.
Pe basa acestor dispoziţiuni ce s’au luat de guvernul german, persoanele care merg la Berlin sau la una din localităţile sus indicate sunt a-visate câ vor trebui să aibă paş-poarte în regulă.
-am-
D. Titus Du nea scrie în RSsboiul că n’a fost depărtat din funcţiunea de inginer, ci pus în disponibilitate.
D sa susţine câ n’a fost vre o dată colectivist.
—sas—
Aflăm logodna d-şoarel Virginia Giuflea, fica d-lui Senatori. Giuflea, cu d. Constantin D iteulesou, deputatul colegiului III de R.-Sărat.
Trimet m felicitările noastre tinerilor logodiţi.
-*s-
Din Piteşti ni se scrie, că artistul nostru Nottnra a obţinut acolo un a-deverat succes.
Luni va juca în Ploeşti, unde va da Curierul de Lyon şi alte piese.
Sperăm ca ploeştenii vor şti să încurajeze pe unul dintre cei mai me-ritoşi artişti dramatici al ţărei.
DIN DISTRICTE
MEHEDINŢI Un maniac năbădăios
Severinul, ne scrie un corespondent, a avut tot d’a una tipurile sale caraghioase. Unul dintre aceştia este vestitul Tintorescu, gazetar maniac, care In timpul din urma a devenit cu totul nă-bâdioî, pentru că dupe toate tumbele şi şarlataniele ce a întrebuinţat pe lingă toate grupurile politice, n’a putut reuşi a fi luat In serios spre a se căpătui cu veri un mandat de Deputat.
FOIŢA ZJARULUI «EPOCA»
V62)
WALTER SCOTr
LOGODIŢI
9
SAU
CONETABILII DE CHESTER
XVIII.
(Urmare)
Mitra lui era pusă dinaintea sa pe o masă de stejar, sculptată ca şi jeţul, şi de care era rezemată cârja sa păsto-rală, asemenea unul simplu băţ de cioban, dar care să dovedise ca era mal puternică şi mal de temut de cât lăn-ciele şi iataganele, când să afla In mâna Iul Thomes Beeket.
La o mică depărtare de dtnsul, un capelan Îmbrăcat în alb, şi In genunchi dinaintea unui pupitru, citea intr’o carte a le cărei margini erah acoperite cu stampe, un tractat de teologie, de citirea căruia Baudouin părea a fi atât de pătruns, In cât nu bagă de scamă sosirea conetabilului, care, Întărâtat mai mult de cât or-când prin această lipsă
de curtenie, nu ştia dacă trebuia să întrerupă pe cetitor voibind prelatului, sah să iasă. Dar Înainte de a fi luat o hotărâre tn această privinţă, capelanul ajunse la sfârşitul unul capitol, şi arhiepiscopul puse capăt citire! zicându’i: salis est, mi fiii.
In zadar trufaşul baron mirean căuta a ascunde nelndemânarea cu care să apropia de prelat, a cirul ţinută arăta vădit scopul de a’t inspira o Îngrijire respectuoasă. încercă a’şl lua apucăturile care puteah să reamintească prietenia lor de mai nainte, sah cel puţin ar fi voit să ia un aer de nepăsare care să vestească ca era cu totul liniştit; dar nn putu isbuti, şi ţinuta lui dovedi numai că trufia lui să simţea jignită, şi ’i arata sfios precum nu era de obiceih. Oamenii Bisericel erah tot d’a-una siguri de a răpune, In asemenea Împrejurare, pe cel mal mândru laic.
— Văd, zise couetabilul, căutând să ’şî reculeagâ ideile, şi roţind de greutatea cu care isbuti la aceasta, văd că o veche prietenie să isprăveşte aici. Mi să pare că Hugues de Lacy ar fl putut să fie poftit de un ait trimis a veni In faţa sfinţiei voastre, şi a fi primit all-fel la sosire.
Arhiepiscopul să ridica puţin spre a saluta oa^e-cum pe conetabil, la care priutr’un fel de instinct, urmare a dorinţei ce avea de a ajunge la o împăcare, acest răspunsa plecându-se mult mal jos de cât avea de gând, şi de cât menta politeţa nedesăvârşită a prelatului.
Baudouin făcu atunci un semn capelanului seh rostind cuvintele :
—	Do veniam.
Şi acesta, sculâudu se, să retrase cu respect, fără a întoarce spetele, fără a ridica ochii din pâmtnt, cu braţele Încrucişate pe piept.
După ce să retrase acest capelan mut, fruntea prelatului să mal lumina, de şi era încă acopeuită de un nor de seriosi-tate şi nemulţumire. Totuşi el răspunse Ini De Lacy fără a să rădica de pe jeţ:
—	Nu e trebuincios, Milord, să vorbim azi de ce a fost viteazul conetabil de Ghester pentru bietul preot Baudouin, şi de piâcerea şi de sfânta mândrie ce am simţit văzendu’l, drept cinste pentru acelaa cărui mână l’a ridicat la toate onorurile sale, dând semnalul mântuirei, şi consacrându-se la scăparea Sfântulul-mormtnt. Dacă nobilul lord pe care’l văd dinaintea mea are a-celaşl gând, să-ral spue aceasta veste care mă va umplea de bucurie, şi lăsând la o parte haina mea preoţească şi mitra, mă voi duce să Îngrijesc eh Însumi de calul seh, ca cel din urmă dintre, servitorii sel, dacâtrebue să’i fac o asemenea slujbă spre a’l dovedi respectul şi prietenia mea.
—	Cinstite părinte, răspunse De Lacy cu sfială, crezusem că propunerile ce ţ’ah făcut din partea mea decanul de Hereford Iţi vor părea mal mulţumitoare.
Reluându şl «lunci încrederea In sine naturală, Lacy urmă cu un aer şi un ton mal hotărlt, căci înfăţişarea
www.dacoromanica.ro
răce şi nestrămutată a archiepiscopulul U supăra:
—	Dacă trebue să mal adaog ce-va la propunerile mele, Milord, arată’ml In ce privinţă, şi dacă ’ml va fl cu putinţă, voi face pe bunul plac al d-tale, chiar dacă mi s’ar părea că nu’ml ceri lucruri tocmai înţelepte. Voi să trâesc In pace cu Biserica, Milord, şi nimeni nu e mai puţin dispus de cât mine a dispreţui ordinile sale. Am dat dovezi prin purtarea mea pe câmpul de bâ-tae şi în sfaturi, şi nu cred ca îndatoririle mele să fi meritat o primire atât de răce din partea primatului Ingliterel.
—	BânueştI oare Bisericel Îndatoririle ce i le-ai făcut, om plin de trufie? zise Baudouin. Află, Hugues de Lacy, că cea ce a făcut cerul prin mâna ta pentru Biserică, ar fi putui să Îndeplinească, dacă ast—fel i ar fi fost voia, prin cel din urmă al seh vasal. Pil fericit că ţi s’a fâcut onoarea de a te alege ca instrumentul prin c re s’ah săvârşit lucruri mari In Israel. Nu mă întrerupe. Iţi sp in, mândruţe baron, că în ochii lui D z‘h cuminţia ta e sadea nebune; curajul teh cu care te lauzi atât, sfiala unei fete din sat ; puterea ta, slabiciunpa unui copil; lan-cia ta, o v«rgâ de răeh tâ ; spada ta, am băţ de papură.
—	Ştih toate aceste, Milord, răspunse conetabilul; mi s’ah spus de câte ori slabele îndatoriri ce puteam face erah săvârşite şi isprăvite. Din potrivă, când să aşteptau altele noi, eram «bunul meh lord» pentru toţi preoţii şi prela-
ţii ; un om pentru care s’ar face cele mal aprinse rugăciuni, şi care ar fl o-norat ca ctitorii şi ocrotitorii ce să odihnesc tn pace In lăcaşul corului şi sub marele altar.
Nu să vorbea nici de răchită nici de papură când eram rugat să trag spada şi să merg cu lancin înainte ; numai când nu mal e nevoe de armele mele li să scade preţul şi acel al stăpânului lor. Dar spunem-mi, cinstite părinte, dacă trebue Bisericel numai nişte valeţi şi slugi de cat ca să gonească pe SarasinI din Palestina, pentru ce predici atât pentru a îndemna pe cavaleri şi pe nobili să’şi părăsească locuinţele şi ţerile, pe care prin naşterea lor, sunt nevoiţi a le apara şi ocroti ?
Arhiepiscopul II răspunse privindu-1 cu asprime :
— Nu pentru a o ţiDe ajutorul braţelor lor tulburam pa cavalerii şi baronii d voastră tn plăcerea barbară ce gustă, certându-se intre ei, şi făcân-du-şl unii altora răsboae ucigătoare, cea ce numesc aapara şi ocroti ţara lor; nu pentru ca A tot-puternicia are nevoe de ajntorul lor pentru a săvârşi marea operă hotârltă de soartă a mântuire! Sfântului mormlnt, ci pentru mântuirea sufletelor lor nemuritoare.
(Va urma)
EPOCA - 2 DECEMBRE nara??: mwniMmiioimii

3
In desperarea sa maniacul nostru a turbat cu totul şi Înjura m dreapta şi In stânga pe cine ’l iese Înainte. Astfel prin pai lletul săă, Drapelul Severinean, arunca cele mal neruşinate calomnii asupra celei mai onorabile şi stimate câpitenii mehedinţeae domnu llariu Izvoranu, cum şi asupra amicilor acestuia, Intre cari onor. Senator Ţiuleanu a devenit tiota lnjurfiturelor sale surugieştf, taxându’l de bătăuş, pentru că Intr’o zi năbădăiosul nostru punându-i-se In cale, d. Ţiuleanu a fosl nevoit să’l Înlăture cu mâna pentru ca să’şi facă loc. Negreşit, că d. Ţiuleanu a făcut răii murdărindu’şl mâna prin atingerea acestui ciumat bârfitor pe care trebuia întâinindu’l In cale i să’l apuce cu un cleşte şi sâ’l a-runce In noroiul in care e osândit a se tâvfili.
Cât se atinge de cinstea acestui urlă-tor neprihănit e destul să amintim, că numitul Tintorescu fiind judecător de instruclie, pe când era procuror d-nu Urdareanu, ’şi a dat toate silinţele ca se scape din Închisoare, cea ce a şi reuşit, pe un falşificator de bani numit Corlâ-nescu.
Mai târziu, certându-se lntr’o cafenea cu acel Corlânescu ’i aminti că ’l a scăpat din puşcărie, la care Corlănescu răspunse In gura mare lui Tintorescu: le-am plătit pentru aceasta, mişelulel...
D-nu Urdâreanu fiind fata la această scenă a rămas Înmărmurit de o asemenea destăinuire şi a somat pe Tintorescu să se spele de această pată, cu care a rămas infierat, şi din care cauză d nu Urdâreanu nici până azi nu’i a-dreseazâ buna-zioa.
Iată omul I
Ar fi de dorit prin urmare ca societatea să pue la loc pe acest maniac năbădăios, care o infectează.
Zugravii
fi T EDIT1UNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la i Decembre 1888
Şedinţa se deschide ia 2 ore sub preşedinta d-lul G. Mărzescu, vice-preşedinte.
90 Senatori fată.
Se comunică Senatului că M. S. Regele va primi comisiunea Senatului Duminecă Ia 111/2 ore dimineaţa în Palatul de iarnă din capitală.
D. General Vlădescu comunică Senatului că ’şl dă demisia din mandatul de senator al judeţului Ddmbovita.
Demisia se primeşte şi colegiul I-iu de Dâmbovita se declară vacant.
Nefiind nici un ministru fată, şedinţa se ridică anuntăndu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 1 Decembre 1888
La ora 1 şedinţa se deşchide sub preşe-dentia d-lul Lascar Catargiu, fiind presant' 131 dd. deputaţi.
D- I>. Aiexandrescu, întreabă pe d-nu ministru al lucrărilor publice, dacă a luat vre-o măsură pentru despăgubirea funcţionarilor de la linia L. C. 1.
D. Carp, respunde, că această cestie fiind privitoa' e la ministerul domeniilor, d. Aiexandrescu se aştepte sosirea acelui domn ministru.
D. I. Nădejde, anunţă o interpelare în privinţa uedreptel urmăriri a unor săteni.
D. Caracos ea, depune o cerere a unor săteni din Olt, care cer se li se vînză o moşie în loturi mici.
D. Itratasianu, depune tot o ast-fei de cerere.
Respunsul la Mesagiu
D- D. Lauriau, citeşte proectul majo-ritătel şi ne ai minoritarei.
D. G. Pnnu, având cel dintâiă cuvîn-tul, declara ca nu pricepe ce va se zică devotamentul majoritâtei pentru Tron, de oare-ce majoritatea actuală, când era în opositie, nu era tocmai ortodoxă în pur* tarea el către Tron. Afară de grupul junimist, nimeni n’a avut devotament, în a-devâratul înţeles al cuvtutulul, către dinastie.
Venind la al doilea paragraf, d. Panu se revolta citindu-1. lată ce zice acest paragraf : «Ţara este recunoscătoare către M. V., că s’a deslegat In linişte o situa-ţiune Îngrijitoare şi că a fost pusă ast-fel fn positiune de a’şl spune libera voinţă el».
Recunoscători ? Şi pentru ce? Pentru că Regele şi-a făcut 'datoria de a congedia pe d. Ion Brâlianu? Şi apoi Regele n’a râcut numai atâta, el a adus la putere pe junimişti... Apoi putem noi fi recunoscători pentru că a tncredmtat pulerea unul preşedinte al Curţ»1 de Casaţie?
Cât priveşle exprimarea voitei lib’rea ţârei, ct. Panu spune că a critica alegerile a ajuns o banalitate, aşa n -am deprins cu ingerinţele. Şi guvernul acesta a făcut tot ca cele-l alle... Dovadă? Alegerile de la colegiul 3-lea de Uşi.
Venind la politica exterioară, d. Panu se miră, cum ori câte guverne vin la putere , politica externa rămâiie aceiaşi. Pentru ce? Pentru ca aceasta politică nu e condusă nici de guverne, niol de partide, ci de şeful Statului. Precedentul acesta e creat lot de d. 1. Brătianu. însăşi dotaţiu-nea Coroanei esle o dovadă, că acel guvern se simţea slab, şl ca sâ se menţie la putere, a trebuit se voteze acea lege.
Şedinţa se suspenda pentru 15 minute.
Redeschiderea
D. G. Pnnu continuă. D-sa vine la cele două proiecte importante : vinderea moşiilor statului în loturi şi tocmelile a-gricole,

In privinţa celui ri’ântâhl tot! suntem le acord tu principia. Junimiştii vor sâ jea pământuri, pentru că «avem nevoe le o clasa puternică ţărăneasca» şi de ceea d. Carp chiar împarte po săteni în ouă, în conducători şi ne onduci lori. ouservatorii se împart în două ouiml, Mii vor să dea pământ, pentru că Statul refl administrator, alţii pentru că ‘‘t'aml sunt inculţi, minori şi tr<-bi.‘ s ie 'nim tn ajutor».
Ebine, noi nu vom vota reforme sâ-teştl)e asemenea motive.
Lnratordin majoritate, d. Păucescu, a zis t ţăranilor le trebue măsuri ItiLe-lare. h d-lor, dacă trebue ciua-va pus la tutela, ooi aceia suntem noi, clasa diri-gentâ, [-ntru că de 49 ani am avut tn mână ch,t,ja ţărănească şin’am făcut nimic pent} ei.
Vă plângi că. sătenii ati prea multă libertate popica ! Dar unde vedet' acea libertate? C&d 4,000,000 de săteni trimit 38 da depu'i(nn parlament, iar oel-i’alţl, clasa dirigeia trimite 145, numiţi d-v. aceasta libert^ prea mare?
Şi apoi care,g ,.sie temeiul tn puterea căruia cereţi tiela ? Dar veacuri întregi sătenii aii fost ub tutela proprietarilor şi noi ştim ca actpebuit sâ mtervie domnii, ca sâ opreaCâ asuprirea acestora. Voiţi sâ reveniţi atdo?
D-sa cere sâ se ea pământ pentru că ţăranii au drepturi eculare asupra acestui pământ.
D. Panu face un iug istoric al intervenţiei statului, care nţe zice d-sa, o i-dee veche cât lumea.
In sfârşit d G. Panu ombate pe rînd toate puncte e din respusui majoritâtei şi sfârşeşte zicând că a\.m un guvern conservator, care, de se va remania va fi din ce tn ce mai conservato.
D-sa sfâr-eşte la ora 4 câu şedinţa se suspendă din nod.
D. Gr. Crlsenghi, având «jvântul la redeschidere, fa> e un lung rehisaor În potriva guvernululcolectivist, c ân i to te faptele pe care le-a săvârşit acel guvern şi pe ca»e cititorii noştri le cunosc.
Apoi, venind la mes»j, d-sa zict ca guvernul a venit la putere în numie uuor idei şi că el s’a tinut de cuvâut.
{Şedinţa urmtiza).
IN ALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTME
Şedinţa de la 1/13 Decembre 1888
AFACEREA.
FOŞTI LI I MINISTRU DE RESDEL
AL. ANGHELESGU (SECŢIUNI- UNITE) înainte de deschiderea şedinţei
Graţie măsurilor luate de d-nu preşedinte Intrarea în sala desbaterilor se face cu muita uşurinţă. La uşa de jos un portărel lasă intrarea numai la repre-sentanţi presei, avocaţilor şi martorilor.
După deschiderea şedinţei uşile sunt deschise şi publicul e lăsat se intre. In acest moment imbulzealae foarte mare.
Sala mică nici nu permite intrarea martorilor. Uşile ÎDsă deschise permit a se auzi tn sală care dupâ cum se ştie e foarte lungă.
Deschiderea şedinţei
Prim-preşedinte d G. Schina.
Membri d-nii G. Lahovari, Petrescu, Sivescu, D grea, Stefanescu, R. O preanu, G. Siiion, Ferychide, Alex. Giani, G. Tăcu, Hariţescu şi Orbescu.
Top membri port haine roşu.
Fotoliul ministerului public e ocupat de d-nii C. Nanii, Gr. Ştelanescu, Po lyzu-Micşunescu, G. Budişteanu, Elio-dor Vergati, G. Arapu şi G. M-itani, membri delegaţi al Senatului trecut însărcinaţi cu susţinerea acuzaţiei.
Statul care se presinta ca parte civilă e reprezentat prin d nil Basile Brătianu şi Misir, avocaţi ai Statului.
Apărarea prin dd. Damleanu şi Cor-bescu.
Interpret numit de oficiu d. Scarlat Ion Ghyka.
Şedinţa se deschide la ora 1 fără 10 minute.
D. Prim-preşedinte dă citire procesului verbal, prin care se regulează procedura de urmat în proces, şi care am dat'o noi la timp.
D. avocat Misir depune procura prin care d sa din preuua cu d. Basile Brâlianu sunt delegaţi a se constitui parte civila, din partea mimsbrulul de Res-bel, care cere o despăgubire do 167,100 le) noul.
D. avocat Danieleanu declară în numele ciientuiui D saie că de şi această cerere e tardivă, bazat însă pe credinţa ce o are ca va spulbera toate capetele d i acuzaţie, nu se opune la aceasta constituire.
Curtea admite constituirea cerută. Se procede la ascultarea martorilor cari sunt:
D nil gen. Cruţescu, major Ghergheli, Iiie M. Con*tantinPscu. M. G. Tranda-firescu, B. W. Wheilhase. Christake Grigoriu. Fraţii Girecleun i. Fritz Sched-litisky, M. T. Mandrea, Tanase Dumi-trescu. Ilie Aiexandrescu, colone1 Carp, căpitHn Obedenaru, căpitan Ntnu, G. R. D mitrescu. G. R. Aiexandrescu, intendent Gamaraşescu, sub intendent St'-fanesco, G Dracu, g meral Timara, admin'sirslor Cincleaau, adm. Neuman, M. Hristescu intendent Oprescu, Vladimirescu, N. Rnbini, lulius N»u-bs.uer, locotenent P eiorian, G. Pfeif-fer, Th. Mehedint'snu, Franz Schmiih, căpitan Mtrdare Louis Rroadvell. Ri-chsrd Bm«d veil N. Dem. Mocan, locot. Frantz Mawer, N. Ch’HQveioni, I O-raşanu, Ignatz Baza, Prof. Limburg, Daniel servitor la d.Broadvell şi Rafael B li.
Martori sunt invitaţi a se retrage In camera lor.
D. Polyza Micşunescu, cere ca în privinţa martorilor absenţ', şi In special a d iul Trand iflreacu, Curtea să ia măsuri cn aceşti martori să fie aduşi dinaintea Curţii. D sa mal cere asemenea ca d-nu Mardari, Tanase Dumitrescu,
Ciricleanu şi Mandrea, se fie aduşi neapărat.
Curtea ia act şi ordo îă aducerea acestor martorf.
D. Alexandru Giani raportor, dă cetiră raionului ne dare în judecată.
Auditori! asculta cu multa at-nţiune fot timpul cât durează cetirea acestui
l .1 -Olt.
D. Prim Preşedinte invită Comisiunea Senatului sâi. cuvîntul pentru a susţin-a acuzaţia.
D G. Polizu-M icşunescu, roagă pe d. Prim-preşedinte ca susţinereaacusaţiel sâ fie făcută după ascultarea martorilor.
Totce cere d-sa acuma, e ca să permită cetirea actului de acuzaţie, elaborat de Comisia Senatului.
D. Prim-preşedinte răspunde că Curtea să învoeşte şi invită pe comisie a ceti ac»st act.
D. C. Nanu, preşedinte comisiei, dă cetire sus zisului act.
Conciuziele acestui raport suntcăasupra tutulor capetelor de acuzaţiunee-sistâ elemente suficiente pentru a motiva darea în judecată a generalului An-gheiescu.
Au votat aceste conclusiunltoţî membrii comisiunel de instrucţie a Senatului,afară dedd. Meitani şiC.Budişteanu.
Se suspendă şedinţa pentru o jumătate de ora.
Martorii
Se procede la ascultarea martorilor dupâ diferitele puncte de acuzare.
Nicolae Dimitrescu A/aic«n.*(Inainte de a fi asculiat acest martor d. raportor, spune ca acest martor ar putea sâ fie Întrebat asupra tuturor c-petelor de ar cusaţie ce sunt In contra generalului Anehel'-scu).
Mirtorul Maican vorbeşte foarte încet, dânsul e emoţionat.
D. N Maican, începe prin a spune că va spune adevărul, căci în situaţia în care se găseşte are cea mai mare nevoe de anrub irea oamenilor de bine.
In anul 1886 s’a hotărât să se comande în străinătate nişte material şi vase destinate marinei noastre. In prevederea acestei fur nituri, s’a numit o comi-siune care a invitat pe d fentele case de a concura. Casa «Vulcan» a fost de asemenea primită de a lua parte la licitaţie de şi dtnsa era rău notata la minister.
D. Maican spune, că comisiunea în unanimitate înclina spre casa Thames.
D sa mai spune, că generalul Anghe-’escu n’a spns, că are să ’i ceară fa-ioarea de a da concesiunea casei Vulcan.
D-sa Insă a refuzat aceasta categoric ziiend generalului Anghelescu:
'D-ta eşti ministru, poţi se dat concesiunea or cui vei vrea, eu însă nu pot se fee această, de oare-ce comisia în unanimitate e pentru casa Thames.»
Mir-orul întră apoi în ceştii de detalii şi spune Intre altele, ca cele mal proaste propuneri erau acelea ale casei A’msirong ; şi că chiar cele ale socie-tăt-I «L*s Chamiers de la Meditera nâe«, triu mi avmt gioase.
Adiogi a^o', dar nu poşte se o afirme, că un domn. Louis, ar fi promis casei Vulcan,că gratie unei persoane înalte va putea să obţie concesiunea încruci ■ şătoruluî.
D. Maican soune, că intr’o zi s’a pomenit cu d Ni/ci Xenopnlu, şpful cabinetului Ministrului de Interne, că vine la d sa şi îi face wmătourea întrebare.
— «Am venit să te întreb, care casă e acea ce are cele mai multe şanse de a lua concesia bastimentului h Eu i am respuns, adaugă i Maican, că în numele cui vine să nii facă o asemenea întrebare.
In numele d-lni Ministru de Interne ?
In acest caz îţi voiîi respunde, dar dacă vii în numele d tale declar că nu îţi pot respunde.
D Xenopolu a plecat, declcrându'mî că vine în numele său. In urmă am a-flat că d. Xenopolu dinpreună cu d.
Th Mehedinţeanu erau aceia cere contribuiseră la urcarea preţului.
Casa Thames, lăsase la 1,512,000 lei noi.
Sîmbătăd. ministru ’ml a comunicarea se dau com -nia încrucişătorulul casei Thames, esr acea a torpilioarelor casei «Forges et Chantiers». Seara am plecat la Galaţi, cînd m’am reîntors Luni d. Anghelescu 'mî a spus că s’a resgândit şi că a dat comanda casei Armsirong.
D. M iican spune, că tntr’o zi s'a pomenit cu Bro<dwell care a venit şi ia spus că el ştie, ca T e ostil, şi ca se nu cri-ada ca a câşt'gR ceva ; de oare-ce a trebuit se dea o sumă de bani generalului Anghelescu.
D. Maican mal adaogă că Broadwell ia oferit şi Iul bani, însă că el ia refuzat cu ind'irnare.
D. Preşedinte. Dv. afirmaţi, că generalul Anghelescu a luat 30,000 lei de la Brnari-we.il ?
I Martorul Maican. Nu afirm, dar mi-a spus’o Broadwell.
D. Arapu membru al comisiei de a-cuzare, crre ca martorul Maican să’i respundâ:
1.	Gând a înttlnit pentru ultima oară
pe g»n. Amrhelesc i ?
Martorul. Sîmbată seara căci Luni se si ded»se concesiunea.
D. Arapu-
2.	l’o ite să’mî respundâ martorul, ce ştie în privinţa plicului pe care stau scrise nişte socoteli a'e d lui Broadwell socoteli făcute cu mâna sa ?
Martorul răspunde că d sa a făcut a cele socoteli.
D. Preşedinte, sâ-tni răspundă martorul asupra celor-l-alte capete de a-cozare aduse contra generalului An-ghelesOU.
M irtorul. Rog pe d Preşedinte ca să mă dispenseze de a-l răspunde la cele alte puncte de acuzaţie. Sunt lovit şi ’mi e teamă, să nu’mi scape unele lucruri care ar fi de natură a compromite şi alte persoane, din care unele sunt din acelea care m au judecat, şi or cum ar fi nu voiu se o fac pentru onoarea armatei (senBdţie în auditoriu).
www.dacoromanica.ro
D. Preşedinte: aţi jurat că veţi spune tot ce ştiţi, vă îog dar a nu omite nimic.
Martorul: d-le preşedinta v’arn spus: că nu am liniştea de spirit cerută... nu pot răspunde.
D. Polizu Micşunescu: dle preşedinte 1 la instrucţie martorul a declarat asupra celor alte puncte, că nu ştie nimic, acum dac» ştie să vorbească:
Mirtorul declară că, nu ştie nimic (Sgomot In sala)
D. Preşedinie: aţi spus că ştiaţi multe şi acum nu spuneţi nimic. Vă puteţi retrage.
Se suspendă şedinţa pentru 10 minute.
La ora 6 desbaterile continua.
Cercetările pentru descoperirea autorilor devastărilor de la 5 Septembrie au început şi urmează într’un mod foarte activ.
Au fost ascultaţi azi de către d. judecător de instrucţie Pretorian, ca martori dd. G. E. L hovari, Ma reş, Dame, G. Polizu şi Ţmeu.
D. Lahovari a arătat d-lui judecător, pe cine se citeze din personalul ziarului seu, care a fost faţă la de vastarea colectivistă.
Dd. Mareş, Dame, Ţi ucu şi G. Polizu au desens, în ce mod şi de cine au fost făcute aceste devastări.
S’a mai d spus acum chemarea şi a altor martori.
Aceştia sunt dd N. Filipeseu, pro-pri tarul ziarulu Epoca, p ntrn a declara ce pagube î a pri nnuit devastarea ziarului seu, dd. D R. R igetti, G. G. Bacalbsşa , N Kirilov , T Bisilescu. LJon Iiorovici, Delattre, Missail, Ghiţescu, D. Rooo, toţi a ceştia fiind faţă în momentul când bandele colectiviste indignate au năvsbt asupra redacţiilor ziarelor L’Ind6pendan.ee Roumaine şi Romă nia, Epoca şi le au devastat.
K
D. Dimitrie gde Frank directorul B®ricei României a trimis suma de 3000 lei comitetului naţional romîn pentru Expoziţia din Paris, adresând prinţului G. Bibeseu, preşedintele comitetului general, următoareascri-soare :
Principe,
Avem onoare a vă remite alăturat de a-ceasta un cec de trei mii lei asupra casei noastre în folosul ooerel Comitetului naţional al Expoziţiei Universale din Paris 1889, folosindu-nede această ocaziune spre a vă presenta, Principe, expresiunea celei mal iialte a noastre consideraţi uni.
Director, D. de Frank.
X
Astă-zi s’a descins curtea cu juraţi din capitală şi s’a procedat la tragerea la sorţi a juraţilor.
•,poi curtea a condamnat în con-tumace un reu făcător anume Nita Pupescu la 7 lini' de închisoare co-recţionelă pentru tâ harie.
n
Se răspândise azi prin oraş sgo-motul ca colonelul Miican s’ar fi sinucis în celula sa, dupe ce a aflat că s’au descoperi noi traficuri iu contra sa, prin cercetarea afacerei căpitanului Năstasa Dumitrescu.
Luând azi informaţiunl la temniţa Vacareşt', am aflat că acest sgomot e cu dt-savârşire falş.
D. Maican se află foarte bine.
X
Azi a venit înaintea tribunalului civilo corecţional secţia a doua, afacerea Musceleanu, acusat că pe timpul când a fost inspector de poliţie a luat mită de Ia nişte cetăţeni.
Judecarea procesului a fost amânată pentru motivul că nu s’au pre-sintat mai mulţ martori.
X
D. d-r. Constantin Rănţoiu a fost numit prepirator la cursul de medicină operatoare pe lângă facultatea de medicină din Bucureşti.
Această numire nimerita s’a făcut în urma unui raport al d-lui profesor d-r. Demostene.
X
Sentinţa de condamnare a fostului comisar colectivist Râmniceanu, care în tovărăşie cu nişte alţi agenţi colectivişti au bătut pe cetăţeanul Paraschiv Niculescu, a rernas azi definitivă.
X
După cererea d-lni ministru al cultei ,ir şi instrueţei publice consiliul profesoral al facultâţei de medicină, a d lRgat o comisiune compusă din d ni doi tori profesori Petriui P iui, PeiriniGalaţ şi G.Grigorescu, care se presente un raport asupra nevoilor urgente ale facultâţei de medicină din Bucureşti.
Aceşti domni au şi depus raportul d-lor.
lată cari sunt conciuziele acestui raport :
1. Să se înfiinţeze cât de repede un institut al ştiinţelor anatomo-lisiologice, prevăzut cu local şi toate mijloacele pentru studiu teoretic şi practic.
Prin importanţa sa, câclva coprinde3 cursuri vaste şi fundamentale, un asemenea institut se impune cu atât ms! mult, cu cât s’afl făcut îmbunătăţiri mari în cursurile (inaleale învăţământului nostru medical, la anii din urmă.
II. Până la facerea localului aâ se treacă în bugetul anual, tn timp de 3 ani, câte o sumă de c5 mii lei pentru înfiinţarea încă d’ar.um a materialului şi mijloacelor de studii, spre a putea servi ch ar în anul viitor. Această sumă să fie repartisatâ câte 15 mi' lei pentru anatomie şi fisiologie şi 5 mii pentru istologie.
ULTIMA ORA
AGENŢIA 11A VAS
Londra, 13 Decembre. — Corespondentul ziarului Times la Zsnzibar constată ca prestigiul lui Bushire, şeful Arabilor care a luat Bagamoyo de la Germ ani şi a făcut o mare pradă merge crescând.
Herlin, 13 Decembre.— Se aşteaptă la acea ca discuţiunile în Reichstag a-suDra politicei Germaniei se înceapă mâine.
Roma. 13 Decembre.—Riforma dis-minte că Italia ar fi adresat o Notă r«-presentanţilor pentru a 11 Invita să pună piedici revendicărilor puterei temporare de către clericalii.
Belgrad, 13 Decembre. — Regele a trimes pe uuul din sghiotaaţii sei pen-ca se asiste la înmormântarea patriarhului Angeliei.
PRIMARII liRREl D0R0H011I
PUBLICATIUNE
Urmând a se construi în acest oraş o Bisaricâ Catedrală cu hramul «Adormirea» după p anul şi devisul ce se află format, a caruia valoare se urca la suma de 88,690 lei, 87 ban!.
S ib-scnsul pub ică aceasta spre cunoştinţa amatorilor ce ar voi se ia în antrepriză aceasta construcţiune, şi ’I invita ca In ziua de 10 Ianuarie viitor 1889, orele 12 meridiane să se presinte în camera acestui oficia însoţiţi de garanţiile necesare spre a putea lua parte la licitaţie.
Condiţiunele, planul şi devisul fiind depus la Primărie, concurenţii pot lua cunoştinţe în orl-ce zi de la 10 ore a. m. până la ora 4 p. m.
Licitaţiunea se va ţinea cu oferte sigilate, şi conform legai Gomptabilitâţeî generale a Statului.
Primar: V. I. Calcantr’aur
Secretar: G. Em. Budist-anu
No. 2755	1888 Noembre 23
MARELE DEPOU
ATELIER DE BIJUTERIE SI HORLOGERIE
ivi. GFtorvrsEFtnt
Bucureşti Cal. Victoriei, S fm-â-ris de Pref. Poliţii)
Pentru logodne şi nunţi recomand depoul med b ne asortat cu bijuterie fină şi modem lucrată, precum: cercel, brăţări, coliere, diademe, tulii de cap, inele lucrate cu briliante, diamante, rubine, safir, perle. Se re.iară or cec**asoarnieecu cea mal mare acurateţa garantai». Cadouri de aur şi argint de la 10 iei în sus.
(1002)	M. CKOMHEUG
PRIMA SOCIETATE
DE
Plata scrisurilor funciare eşitela sorţi la ultima tragere şi a cupoanelor cu scadenţa i Ianuarie 1889 st. n. va începe Marţi 20 Decembre 1888 (1 Ianuarie 1889 şi va urma regulat in zilele de lucru de la orele 11—3 după amiază afară de Joia şi Sâmbăta.
Plata se va face In monedă de aur la casa Societâţei strada Colţel şi după numerile de ordine ce se daii chiar de acum de câtre serviciul de verificare.
Direcţiunea
HOTEL HUGUES
DIN BUCUDESTI
Cu cea mai frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nofl arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poata concura cu veri-ce Hotel din Capitala; pentru d-nit Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Caraore de la 3 lei în sus.
(869)	Administratiunea
—■ ——	B— ■— ■BMW—»
PANA LA I APRILIE 1839
DESFACERE DUPE COST
A
BACANTEI
D. STAICOVTCI
A SE CERE PREŢUL CURENT
] LA IYIAGASINUL CAL. VICTORIEI, U
1401
STRIDII FRANCEZE
garantate proaspete
Contra unui mandat postul de 8 l’ranci sc primeşte franco in gara o ludit/.u eu ÎOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra,
A se scrie câtre d nu
A. DUMESTE la Arcaehon a Bordeaux France),
EPOCA — 2 DECEMBRE
* S 2
o «5
£ «a
* '*I
B «-i
<1	-r*
eu fe
a
C/3
>
>—I
Q
_ _	£ cd
® •= e «< 1
w
Pi
<
CS3
Z
<a
P>
P
c/J
O
S
xj-o c . ^T—»-.2
*ţ3 ■■— 2 e « O °i
ici p C. g .3 ^.CC 0.0,-, - =» ® a «
O >1x2 O o* 2 hft
O (fi * i H 3)	O
' 2'o*r,C o.
r:_îC <v P ^ .*■«
M ® O)*» « r,
F—^ © i-
M-OA« g.i C*
t«âo fe"“
«s^e^os
c o-e-o^;JS
665^4 g^;
^a! ^ 3
f#ipiâs
Ss^-l^SS » S-3.§5 b
gal *15 s;
—	E.0^-0 °
cs-s-*^ gg
-:= £ 05	-«i»
5 O 05 3-JiC &
5-3 «Sg 5 B b B 3*J.S S® oŞS
-s o-Ss a
• °H o ^ e O
Co a ^ 3 “oî
3 rt'^'.S.aS 3-r °
a" aoUB5S
aS^tfogog
a cn<!t2i 0 in B-
pa
pi
<
N
Z
«
>
C£
O
w
co
<
a
2	3"	5
| i | S«
« Si
«■Ss ^23
*D «cî *- Z. <j
to > 3 b ’u c
i«u « a~
O)	p ^
c tu u « t: i w
«r -- O O — D. 09
a> -o .*= • - o ^ o
;N>5«;a
2 ^ O ^ C “
3	"4) u_ J, 2
x - " _ « ^ £
"“•«E55
r--^^ O -	*
p«c- 3 „ 3 „ «-i «-o-g 2
CbSxs « > «. x_
<—■, r± o c/>	*r>
O.S<«<	2
! 5’So<°	«3
itj 3 «eo 2 ° î u—"C W	e
> *« ®	*-	. .2. o
•-• •	$ v .7.&i:’v".-î;5.£r-.:..v1::-' î..1’:’ a.i^v y;’’.: ’:."'
fei»WIv.r1-.-17-.1^	„	^ ^	^	^ ^	_____ _
$	r^v;vy	|p
U § wgjjp^ | Nici o perdere!	Nici o pcrdere! |	^ ^
i *►
. -
PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de câştig.
‘va»
»WVVV#fVWW
idi
#i
€fe
43->
«b
^9
w 03	••
o • <- 25- — B«S OT<i
i|i!i5î
isii 21
i|^S“
,J=g
s 2.2 &. SB5 e
(2co ►—-i «
S-C » I s
Ictf 3	. rjJ O#
laoo O co
Sub titlul caracteristic „Căştiţ 8igur“ am întrunit următurele cincî obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor arantagil escepţioaale şi în adever unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, avend de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are
siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 frânei în	aur, deci	uu câştig	sigur de 181.50	franci, căci
după cum se va vedea mai jos, aceste cincî obligaţiuni costă împreună	numai 205	franci în	numerar; afară de	acăsta oMim
şi alte uşurinţY de plată indicate mal departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată val^rea;
prin urmare pot fi veudute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu	cea mal mare uşurinţă şi de la or	care ţăncher.
încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cn cari este cu neputinţă	a câştiga	o sumă mai mare	şi cu cari se
riscă cu mal multă siguranţă a perde cu totul banii seî.	/
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-cârul an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul o&ligaţiunel 3% împr. sârbesc 1881.

NUMELE OBLIGAŢIILOR	1 Nnmernl tragerilor ] pe an.	DATA TRAGERILOR I clf?TIGURI 1 principale.	CÂŞTIGURI sigure.
Ohllg. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statuia! Serbese (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Inipr. serbese 1881 Oblignţinne Bombăn Basilica 1886 Obligaţlone Crucea roşie Ital. 1885	1 şase trei cinci trei patrn	1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 DecjFr. 600.000t' 2 lan., 1 Mal, 1 Sept. „Fr. 300.000 14 Ian. 14 Jlart. 14 Iun. 14 Aug. 14Pi*T. Fr. 100.000 I Iun. 1 Dec. 1 Hart. l'Fr. 100.00$ I Febr. 1 Mal 1 Aug. 1 ITor. Fr. 100.000 li	Fr. 232 Fr. 12.50’) Pr. 101) Pr. 12*) Fr. 30*)
1 2! *). Obligaţiunile eşite cu cel mal mic c. f). Guvernul otoman plăteşte 58% fiin		”pr.î,200.0i)0 îştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valdrea nominală a câştigurilor lostsriLr turcest	Fr. 386.50 i.
Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „l'âştig signr“ cu suma de 505 franci în aur sau
KT 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un cn, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci.
KT îndată dnpâ trimiterea celor 100 sau 60 sau 20 de franci in aur, sssîr scriitorul va primi nu nierile obligat si9orsale.cn car1 paiiiripăsingur la I6te tragerile şi îa totalitatea câştigurilor Câştigurile se vor plăti !a domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune.
| TRAGERILE EU SE POT AMANA SUS NICI UN PRETEST I
Obligaţiunile originale vor fi trimise cu întorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţările, mandate poştale sad cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la

ţSA
>tj
i€>
LA
ELLE LA
a «rni'fMhaTCTiinnwT^r.r.;
TAte cererile treime si se adreseze direct la adresa indicată mal sas. Girautăm originalitatea nnmal a acelor obligaţianî, cari vor fi prevăzute cn sigiliul casei ndstre. piarnl noslru publică îa limba francesă, greacă şi româuă listele oficiale de tragere a tutulor iosurilor
fără escepţiane. Abonamentul anual ceata li iVauci.
. M. F E R M 0
Stradu l ipscani, No. 23
Cumpera. si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cur s u l B ucur eşti
■I Decembre 1888
5 0/ Renta amortisabila	Cump. 94 IM	Vend. 64 3/4
6 0/0 Kenta perpetua	94	95
6 0/0 Oblig, de btat	93 80	96
6	0/0 Otdig. de st.drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	107	107 1/2
6 0/0 Scris. func. rurale	96 1/2	96 7/4
7 0/0 Scris. func. urbane	106 1,2	107 1/4
6 o/0 Scris func. urbane	101	102
5 OjO Scris. func. urbane Urbane S 0/0 laşi	93 3/4	94
	81 3 4	82 1/4
b Om Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	83 1/2	84 1/4
	230	*40
împrumutul cu premie	55	60
ăcttuni bancei nation.	1020	1030
ăctiuni *Daeia-România»	24'.'	250
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	85	95
Argint contra aur	5 25	5 7ă
Fiorini auslriaci	208	209
Tendinţa susţinută		
DOCTORII SUTEI!
MEDIC ŞI CHIRIIlG
De la Facultatea de medleiaa din Vicna
Specialist In boalele Syphllitice
pe care le trateaza tntr’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba', ulcere, impotenta eic.
Consultatiunide la71/2—8 /2dim. şi de la 1—t p m. Strada Fortuni No. 4, lângă SpReria de la Biserica co Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
rTsssm&smsmm
OCASIUNE
Se dpsface un mare d^posit de diferite cualitste hârt e de lux fina si O'dnara p<n!rn b urourl etc, hârtie colorata si diferite mucavale pentru ieyalori de cârti, f abricau i de cutii şi de cartmaqiu Hârtie pentru lilografi şi tipografi, obiecte pentru şcolari ghwsdane, mape, condeie etc. DiIVrite Muşine s s em cel luai nou de la fabrica Krattse din Lipsea pentru industriaşi de carlouagifl şi legator! de cart'-
A se adresa la sub semnatul
M. LITTMAN 1CS1
i\o. 10, Str. ! ipscani, No. 10
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Nationalt (Dacia-Bomăma)
Buouresti
Cumpârâ si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 1 Decembre 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni destai ţConv.rur.] „	C. F. R.
„	Municipale
tr. ,	Casei pens. [300 L.)
Scrisuri funciare rurale
urbane
Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa îu cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ce obligaţiune sau los după cursul cjilel. Respundem la ori-ce scrisore sau cerere de informaţiuuî, care va fi îisoţită de o marcă de 25 bani pentru francarea respunsulul.
Se pute scrie in limba traneexâ. germană, eîngSe^a, itanana, grec» şi romănă.
_ »ip»M8a«aw«»B8E86B»f«Bi«aaaiiigB!«g^^	®
Obl. Serbesli cn prime im. cu prime Buc. [20 lei] Losari crăcea roşie llaliane „ Otomane cn prime Losurl Basilica Dombau Aci. Oacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii In aur
laşi
Comp. Vinde
*4
94
9544
*7K
250 107 96S 106 X 10 OS 03 S 81 * 76 33 î»
60
17
Vfi
124
100
99
*66
94 S
34 S 96
84 X
*3C
107
101
94
S*
78
60
31
58
St
6
«9
1*6
10056
100
*60
COMPAGME DII GAZ DE BECAREST
*^^2B!to£S5355>—
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi sâ InveliascA comptori! cu o pătură de pâslă safl de lâna pentru a evita congela-tiunea apei ce conţine.
Asemenea pentru mal mulLă siguranţă recomandă Compania tntrebuintarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul tn proportiuniie următoare: Pentru 1	comptor	de	5	Becuri	de	la	4	] ână	la	8	litrurl ^
Pentru 1	comptor	de	10	Becuri	de	la	5	până	la	10	litrurl
20 Becuri de la 30 Becuri de la 40 Becuri de la
Pentru 1	comptor	de 200	Becuri	de	la	10'	până	la 200	litrurl
Pentru 1	comptor	de	50	Becuri	de	la	20	(Ană	ia	40	litrurl
Pentru 1	corni tor	de	60	Becuri	de	la
Pentru i comptor de 80 Becuri de la Pentru 1 comptor de 100 Becuri de la Pentru 1 comptor de 150 Recuri de )a
Pentru 1 complor de 400 Becuri de la 175 până la 250 litrurl Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază dupâ locul mal mult saă mal puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura douâ ierni.
00	DIUECTIUNEA
Pentru 1 complor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor da
10 i ână la 15 până la 20 până la
20 litrurl 30 litrurl 40 litrurl
30 până la 60 litrurl 40 până la 80 litrurl 50 până la 100 litrurl 70 până la 140 litrurl
REDESCHIDEREA
HOTEL HEI MERCUR
FCSTUL HOTEL LABES
STHADA LIPSCANII 58, UliCLHESTI
Am onoa-e a face cunoscut onor. public, domnilor căi tori şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Camerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau f.*râ pension cu preturi reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de a mă ouora cn viziteie d-lor si sper că vor ti pc deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cu stimă, III. Weinberger fostul antreprenor al hotelului Bnglitera.
897
i&SQ&K.
5 >
FABRICA
COMET
i t
DE SOBE IVI El DINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanentă zile şi săptămâni Întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
r ^	n , Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată.
Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se i	oţ.^ , -poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
~ CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE‘ TRIMIT GRATIS.

"ÎKOTK
FONDAT IN ANUL 1852
tO
>—< w
LA IMMITIL tlAfiASIH
flF.BRUZESSi
O j 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
<	| Se găsesc specialităţi de vinuri j ^ | fine, asemenea si unmaredepo-
<	I sit de conserve alimentare etc. ° ■ cu preturi foarte moderate. 1048
t.O
»o
WBni ■■■■MM
FONDAT IN ANUL 1852
Of
CT
O
>
n
> a
o
H
O
53
ra
o<
o<
SOCIETATE! DE BASALT ABTIFICIAL S! CEIUMIGA DE COTUOCEM
Capital Social: 1,500,000 Iei lut eg vărsat

ţ i
SOBE DE PORŢELAN
Aceste Sobe fabricatiunea Socieiatei sunt
FOARTE ELEGANTE SI EETINE
A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti.

ZSOS neSHst,, î^iuaraagiMi^waaMMu.
MARELE
HOTEI. DE FRANCE
- bucureşti —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Col m»' mare şi o'rg.int liotei din ţară, situat po Calea Victorieî ta faţa stradoi Lipscani,'din noii < ladit, având palru i'aiaiJe. si-lel în cât toate ferestrele respf ndesc tn strada. Cu desâvâ. -ire noii ntonlat, dupe sistemul cel mai modern, având rc-lauraut si cafenea foarte spat oasâ, berărie şi alle confort ri,curăţenie cea ma eeetnp ară Salon pentru soarele, nunţi, nancbeturlşi altele. Toate lucrurile de consumaţie de ,,iim& calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt.
F»H. HUGO
ANTRBPR BNOR
52u	PROPIETftUUL HOTELULUI HUGO QIN 8RAILA

i; iwewgsws aww tmmammmtmnmmmm
Xipogratia Ziarului „EpooH"
i b'WwwîSaooromairieaîro1
O irazat responeabil V. P. GheorgbÂu.
, ' ■ /