ANUL IV No. 906 A DOUA EDITIUNE JOUI 1 (13) DECEMBRE 1888 N'JMERUL ÎS BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Racuresci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In stppinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA BEDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU OPOZIŢIA D-LCIFLEVA SV0NURILE„VOINŢEI" NASONE HALUCINAŢII AFACEREA GENERALULUI ANGHELESCP DISCURSUL D-LUI THE ODOR ROSETTI OPOZIŢII» D-Llli FLEVA Eri s’a sfîrşit la Senat discuţiunea generală asupra răspunsului la A-dresă. Trebue din capul locului, se regretăm că discuţiunea nu s’a menţinut la înălţimea aceia de la care nu ar fi trebuit se se coboare. D. Fieva a avut darul se înjosească desb&terile, presărind discursul seu de cestiuni personale, de învinuiri calomnioase,acuzând pe guvern că a comis pretinse călcări de lege, violări de Constituţiune, acte de corupţiune, abuzuri şi gheşef-turi. Precum foarte bine a zis d. general Florescu, auzind pe d. Fieva, ai fi crezut că pe banca ministerială se afla tot d. Ion Brătianu, înconjurat de Anghelescu şi de Radu Mihai. D. Fieva a putut inse constata, în paguba sa, că situaţia s’a schimbat, că genul acela de elocinţâ facilă, potrivit pentru a exploata cestiunea lui M&ican or a lui Andronic, apa de aur or misterele poliţii capitalei, nu poate avea acelaşi succes când e vorba d’a discuta, din punctul de vedere al principiilor, actele unui guvern, care a venit înaintea parlamentului cu un program întreg de reforme şi căruia nu îi se poate imputa nimic din punctul de vedere al onorabilităţii şi al capacităţii. D. Th. Rdsetti, într’un strălucit discurs, a ştiut se facă pe d. Fieva se simţâ cât de meschin erea punctul seu de vedere, cât de degradante erau acuzaţiunile sale, cât de puţin patriotic era modul cum vorbea de ţara sa. Apoi preşedintele consiliului, intrând în detaliurile cele mai amănunţite, n’a lăsat fără răspuns cea mai neînsemnată din învinuirile a-duse ministerului. D. Fieva imputase guvernului că a urmat sistemuld-lui Ion Brătianu, contractând fără nevoe un împrumut de 100 milioane. La aceasta, d. Th. Rosetti a putut răspunde cu un singur cuvânt: întreaga acesta sumă era cheltuită de guvernul trecut, şi guvernul actual n’avea de cât sarcina să o plătească. D. Fieva a alunecat şi mai jos, producând de la tribuna Senatului învinuiri ca aceasta, că, guvernul a adjudecat pe nedrept acum şase luni o moşie de 200 hectare a-supra d-lui Al. Lahovari, în loc d’a o da in loturi la ţăranL Ne putem da seamă de valoarea a-cestei acusaţiuni când ne aducem aminte, că la 1885, fâcendu se în cameră propunerea de a să vinde moşiile Statului, numai la săteni şi tn loturi, d. Fieva a fost acela care a combătut acest amendament, care pentru acest cuvânt a şi căzut. D. Fieva susţinea atunci că trebue să se dea drept la toţi proprietarii or sătenii se concure la licitaţie, şi a-poî d-sa vine de acuză pe cei care concurînd la licitaţie, cumpără o moşie a Statului. Dar d. Fieva a vrut se insinueze că graţie cine ştie cărei favori or pro-tecţiuni, d. Lahovari a putut cumpăra acea moşie. D. Th. Rosetti, îi a închis însă gura, arătîndu-i că d. Lahovari a cumpărat acea moşie sub guvernul trecut, că guvernul trecut a scos în venzare acea moşie, în trup întreg,şi că d. Lahovari a dat 100,000 de fr. pentru 200 de hectare. Asemenea acuzaţiuni sunt revoltătoare şi singură amintirea plăcută a unei lupte purtate în comun cu d. Fieva ne opreşte a califica asemenea procedeuri de polemică. D. Fieva nu s’a oprit aci ; el a a-cuzat întregul guvern de trădare naţională. Ne putând de cât aproba acte cum sunt secfestrarea liniei Lemberg-Cernâuţî-Iaşî şi scăderea agiului, oratorul a spus maiînteiu căacestea au fost reclame electorale, (noi regretăm că nu s’au făcut mai multe reclame de felul acesta) şi apoi d. Fieva a afirmat că guvernul n’a sec-festrat linia Lemberg-Cernăuţi de cât în schimbul fâgăduelei date A-ustriei de a autorisa compania dunăreană de a stabili câte-va biuro-uri telegrafice pe pontoanele sale de pe Dunăre. D. Th. Rosetti a apărat acea con-venţiune în modul cel mai convingător, dar a sfârşit argumentarea sa prin o declaraţie care a dovedit că afirmarea d-lui Fieva e o curată calomnie. D sa a zis că dacă această măsură întâmpină cea mai mică împotrivire, el e gata să retragă autorisaţia dată companiei dunărene. Iată dar la ce să reduce concesiunea pe care Austria ne-a pretins’o, ne a impus’o, cum a zis d. Fieva. Preşedintele consiliului nu a putut sferşi fără a arăta cât de umilitoare pentru ţara sunt asemenea a-cusaţiuni , aduse or-cărei guvern român ar fi. Ne aducem aminte de cuvintul spus de Berryer, de la tribuna franceză, în o împrejurare analogă. El zicea: «Nu vorbi aşa! Nu se vorbeşte ast-fel despre Franţa 1» Noi ne permitem a zice d-lui Fieva: «Nu vorbi aşa! Nu să vorbeşte astfel de România!» TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris. 11 Decembrie, împrumutul rusesc a fost acoperit de cinci ori, din care trei ori mal mult nnmal în Francia. Belgrad, H Decembrie. După o vie discuţiune, marea comisiune pentru proiectul de Constituţie s’a declarat pentru sistemul unei singure Camere. Viena, li Decembrie. Camera a hotărât aproape în unanimitate să înceapă discuţiunea pe articole a proiectului de apărare naţională. Cele 2 prime paragrafe ab fost adoptate fără nici o modificare. Paris, 11 Decembrie. Camera a adoptat cu 545 voturi contra 9 bugetul extraordinar al răsboiulul, care se urcă la 138 milioane de franci pentru exerciţiul 1889. Petersburg, 11 Decembrie. Amiralul Cicacelf a fost numit ministru al marinei. Madrid, 11 Decembrie. D. Sagastaa presintat Senatului pe noul cabinet, care zise el, va urma aceiaşi linie politică ca a ministerului precedent. Berlin, 11 Decembrie. Reichstagul a aprobat în a doua citire a-proapeîn unanimitate proiectul relativ la monumentul naţional de ridicat împăratului Wilhelm I. Londra, 11 Decembrie. Corespondentul ziarului «Morning-Post» în Alexandria zice că Englitera ar face mal bine să renunţe la ocuparea Egiptului dacă nu poate s’o menţină în condiliunl serioase; altmintrelea va pierde lot prestigiul în fata musulmanilor. HALUCINAŢII ____ * Când guvernul junimist â luat puterea, numai de cât liberalii au trâmbiţat prin gazete şi prin întruniri, că hidra reacţiunel se arată oribilă, teribilă şi îngrozitoare. S’a vorbit de «regele şi dorobanţul», de pedeapsa cu moarte şi de tot felul de năsbltiî, doar vor îndupleca pe cei neştiutori, ca să ia drept reală gogoriţa reacţiunel. In loc de aceste grozăvii am văzut că lumea a început să respire mal liber, mahalalele au scăpat de poliţia moruzienească, iar ţara în total s’a văzut în sfârşit scăpată de acele frământări, care o sdruncinaseră atâţea ani. Au venit alegerile şi bieţii liberali trebuiau să agite vre-un spectru... L’au agitat. Acest spectru a fost convenţia încheeată cu societatea de navigaţie Lloyd ; când s’a văzut însă, că spectrul era de săpun, şi că s’a topit numai de cât, când s’a văzut că ţara nu vrea să ştie de declamaţii deşarte, atunci marea familie liberală s’a întors de unde 0 lăsase, s’a întors la critica «origineî impure a guvernului». Dar val 1.. Cabinetul s’a remaniat în urma demisionăril sale şi biata «origine» a scăpat cu faţa curată, a scăpat de sughiţurile ce I dădeau pomenirile liberalilor. A venit apoi cestia ţărănească... Aci era aci... Aci trebuia să se dea o lovitură formidală pe tema «guvern de asasini, bandiţi, câlât I» Aţi văzut însă ce s’a întâmplat ? In loc ca lovitura să nemerească în guvern, ea a nemerit pe colectivişti. Şi deosebiţii oratori ab dovedit unul mal bine de cât altul, că starea miserabilă a sătenilor se datoreşte guvernului o-dios de 12 ani, guvernului «care venise în numele ideilor mari». Discuţia s’a închis. Racul, broasca şi ştiuca au tras fie-care în câte o parte dar «hidra reacţiei» nu s’a văzut apărând nicăirea, nici nu s’a zărit măcar. Cum se poate ea oare arăta ? Dupe 8 luni de guvernământ, dupe publicarea programelor In atltea şi atâtea ceştii, «hidra» nu se vede... Noi n'o vedem, ţara or n’o vede, or îl place această hidră, numai bietei minorităţi 1 se arată balauri cu 24 de capete... A, trebue să fie vre-o halucinaţie... NASONE Tânărul C. A. Filitis, supranumit Nasone, vechiul colaborator al Voinţei Naţionale, care a scris şi în Lupta două articole, s’a apucat acum de altă meserie. Fiind duşmanul pedepsei cu moarte şi neavând ocasiunea să arate aici în ţară că e în contra execuţiune-lor capitale, stă la pândă şi îndată ce ’l vine ştirea din străinătate că cutare sad cutare ucigaş a fost osândit la decapitare, î’t cere gracierea de la guvernul respectiv. Să nu credeţi că este o glumă, lucru e foarte serios. Eri, Nasone a telegrafist preşedintelui Republice franceze, cerându’l să gradeze pe Prado osândit la moarte pentru că a asasinat pe amanta sa spre a’I fura sculele. Nasone e băiat cu inimă, când era copil î’l venea să plângă de câte ori vedea pe tovarăşii săi omorând o muscă; Nasone e poet, a citit pe Victor Hugo care din când în când cerea gracierea unui osândit şi e convins că va avea şi dânsul trecerea ce a avut răposatul poet francez când scria: Grâcc au nom de la tumbe, Grâcl au nom du berceaul Trebue să recunoaştem însă că posiţia d lui Sădi Carnot, preşedintele republicel franceze, e foarte plicticoasă în aceste momente. Inchipuiţi-vă că juraţi francezi în unanimitate aQ refuzat Iul Prado chiar circumstanţele uşurâtoare, curtea de casaţie a respins recursul, procurorul general, comisiu- nea zisă a gradărilor şi ministrul justiţiei aQ exprimat părerea că pedeapsa nu trebue preschimbata, şi deci Prado trebue să fie executat. De o dată Sadi-Carnot primeşte telegrama lui Nasone. Ce să facă acum sărmanul Sadi-Carnot ? Poate el să respingă cererea ilustrului Nasone? Nu,trebue oare să ne aşteptăm din ceas în ceas la o telegramă a Agenţiei Havas cu următoarea coprindere : «Paris 12 Decembrie. In urma unei scrisori ce i’a fost adresata de d. C. A. Filitis, avocat din Bucureşti, d. Sadi-Carnot a graciat pe Prado, preschimbânduT osânda morţel în munca silnică pe viaţă.» Fericita e omenirea, fericiţi sunt locuitorii pământului căaO un Nasone care ridică din când în când glasul, şi care bine voeşte a ’l scăpa de moarte, punând o vorbă bună pentru dânşii. Cine ştie dacă toţi cel ce aQ perit pe e-şafod, dacă Pranzini şi Dumolard, Trop-mann şi Marchandon nu s’ar plimba şi astăzi liberi pe bulevardele Parisului dacă Nasone ar fi bine voit să telegrafieze la timp preşedintelui republice! franceze. Dar de, serviciul telegrafe poştal se face precum ştiţi în mod foarte neregulat şi de sigur că depeşile lui Nasone aQ sosit după execuţiune. Ştirea despre interver.ţiunea lui Nasone spre a împiedica tăerea capului lui Prado a impresionat mal ales foarte viQ pe d. Nichi Xenopulo, conductorul birjei cu Nr. 425 şi al Voinţei Naţionale. Aflând că C. A. Filitis este în contra tăerel capului, Nichi a suspinat: «Păcat că nu m’a cunoscut în copilărie I» A sa. SVONURHJL, VOINŢEI* * Când citeşti Voinţa Naţională, stal şi te întrebi cum naiba poate se’şi petreacă un ziarist viaţa scriind minciunele cele mal grosolane şi făcând cu prile-jiul acestor minciuni chear comentarii asupra legilor sau regulamentelor în fiinţă ? SS critici or ce faptă şi pentru acest sfârşit să nu cauţi de cât partea cea slabă a unul lucru, să tălmăceşti In mod strâmb toate actele guvernului şi ale mfijorităţeî,eata munca obicinuită a ziarelor colectiviste. Această trudă o mal înţelegem ; dar să te apuci să scorneşti istorii întregi, aceasta prea e cu moţ. In numărul de Miercuri 30 Noembie, Voinţa zice : «Mulţi s’au mirat când au văzut că preşedintela Senatului, generalul Florescu, purta Vineri eşind de la palat, uniforma de general în ţinută de ceremonie.» Şi după ce înregistrează această informaţie, ziarul birjarului Nichi întreabă pe comandantul pieţei pentru ce tolerează abateri de la regulamentele militare, pentru ce nu le aplică cu severitate tutulor? Toată informaţia Voinţei e mincinoasa de sus penă jos. Generalul Florescu n’a îmbrăcat uniforma milită-rească şi cu cea mal mare bună voinţă nici n’ar fi putut’o îmbrăca, pentru puternicul motiv ca nu mai are uniforma 1 nici de mare, nici de mică ţinută. Sărmana Voinţă a ajuns prost de tot; a ajuns într’un fel de stare de matu-feală care o face să înghiţă toate mofturile şi toate păcăliturile. Dacă le înghite, să le păstreze cel puţin pentru dânsa, să nu le vânză publicului. AFACEREA GENERALULUI ANGHELESCU ACT DE ACUSATIE (Urmare) Tratările cu diferiţi comisionari aii durat foarte mult timp; se vedea o mare indecisiune, representanţi caselor străine se plângeai! de amânările şi 1 de stregânirile ce li se făceau şi deveniseră foarte nerăbdători. In fine secretarul general, generalul Maican, s’a văzut nevoit să promită că va lua o ho-târîre definitivă şi în acest scop în ziua de Sâmbătă 21 Martie anul trecut 1887, s’ab aflat la ministerul de res-bel representanţi celor trei case Tha-mes, Armstrong şi Forges et Chan-tiers. Secretarul general a făcut a se Introduce în cabinetul săb numai representanţi caselor Thames şi Forges et Chantiers (se notează că aceasta din urmă casă a obţinut comanda celor trei torpilore), iar d. Broadwell, represen- www.dacoromanica.ro NUMERUL {5 RAM NUMERUL ANUNCIUniLE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ln Paris: Agence Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PA1US: segăsestejurnalul cu i!i cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. tter-main, -\o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 tantul casei Armstrong, n’a fost de loc introdus în cabinetul său. Ministru Anghelescu nevenind ln a-cea zi după amiazl la minister, d. Maican a declarat că’l va Întâlni neapărat de oare-ce se decisese a lua o hotă-rîre definitivă în acea zi în privinţa comenzi şi se ştia că chiar în acea seară d. Maican trebuia să plece la Galaţi, de unde nu avea a se întoarce de cât peste vre o cinci' zile adică Joi 26 Martie. Văzând d. Broadwell că cu toate promisiunile ce i se dăduse în particular de către secretarul general, totuşi casa rivală Thames era acum preferată şi că afacerea se termina ln ziua aceia in mod irevocabil, s’a decis atunci a trata direct cu ministrul Anghelescu şi chiar în acea zi de Sâmbătă 21 Martie seara a scris acestuia cerendu-î audienţă pentru a doua-zi. La această scrisoare generalul Anghelescu tî-a răspuns verbal că ’l va primi a doua-zi de dimineaţa la ora 9. In această zi care a fost Duminecă 22 Martie, d. Broadwell s’a dus mai întâiu la căpitanul Mardari pe care l’a găsit încă în aşternut pe la ora 8 de dimineaţa. Apoi s’a dus la generalul Anghelescu cu care s’a înţeles a-I da o suma de 50,000 lei în două rânduri, adică jumătate în ziua când se va sub-scri contractul pentru darea comenzi încrucişetorului , iar jumătate când se va acorda casei Armstrong şi concesiunea armamentului acelui în-crucişetor. D. Broadwell făcuse cunoştinţa generalului ADghelescu de mal mulţi an’, însă nu avusese relaţiunl cu dânsu înainte de această epocă, de cât numai odată, câte-va luni mal înainte, când s’a presentat în cabinetul fostului ministru cu un domn Getteman pentru o furnitură de pulbere; iar ln urmă de aceasta d sa a mers de multe ori acasă la generalul Anghelescu, şi ’I trimetea adesea ori scrisori relative la afaceri de furnituri pentru armamentul încrucişetorului, pentru concesiuni de pulbere, de tuburi de cartuşe şi altele, când prin fiul săb Ricard, când printr’un servitor. Se revenim la cestiunea concesiunelîn-crucişetorulul: Contractul pentru darea comenzei a fost subscris la ministerul de resbel ln ziua de 3 Maib st. n. (21 Aprilie st. v.), dupe amiază pe la orele 4, şi s’a probat până la evidenţă la instrucţiunea causeî că în acea zi pe la orele 6—7 dupe amiază s’a presintat d. Broadwell la contoarul d-lul Crisove-loni, bancherul săb, şi ’l-a ridicat suma de 30,000 lei în bilete de banca, în schimbul unei scrisori ce ’l-a dat către casa Armstrong în scop ca d. Crisso-veloni să fie acoperit pentru suma ce’l înainta. Această sumă d. Broadwell o ridica în comptul comisionuluiceaveaa primi de la casa Armstrong, comision care era de 5 0/0 asupra preţului comenzei încrucişetorului. Tot ln acelaşi timp s’a presentat la aceiaşi bancă d. Watts, însărcinatul casei Armstrong, autorisat a subscrie contractul cu ministerul de resbel şi a ridicat în schimbul unui act suma necesara pentru plata taxei de înregistrare a contractului către fisc. Este de notat că aceste taxe au fost plătite la Casieria de Ilfov, chiar de către un Impiegat al băncel Crissoveloni. Aceste fapte sunt constante, fiind susţinute prin depunerile cu jurământ atât ale d-lul Crissoveloni cât şi ale Impiegaţilor săi, depuneri care sunt în perfectă concordanţă cu arătările lui Broadwell şi cu scriptele aflate în registrul acelei bănci, Dupe ce d. Broadwell a ridicat suma sus arătată a pus într’un plic 25 bilete de bancă a una mie lei şi s’a dus pe la orele 7 seara la domiciliul generalului Anghelescu pentru a’I da aceşti bani conform tnţelegerel ce avusese cu d-sa In zilele de la 21 la 20 Martie, pe timpul absenţei d-lui Maican la Galaţi. Dar ajungând până aproape de casa generalului Anghelescu, d. Broadwell s’a gândit că ar fi mai convenabil de a’I da acei bani prin intermediul fiului săb Ricard într’un plic sigilat, şi atunci s’a întors acasă şi a trimis pe fiul săb|ca sS duca acel plic. In privinţa aceasta depunerea cu jurâmînt a lui Ricard Broadwell este făcută In mod foarte circumstanţial şi confirmă arătările tatălui săb. El a dat plicul chiar ln mâna fostului ministru Anghelescu. (Va urma), 2 EPOCA — 1 DECEMBRE ■ DISCURSUL DOMNULUI THE ODOR ROSETTI ASUPRA RESCOALEI TERANILOR (Şedinţa Camerei de la 24 Noembre) (Urmare si fine) Ast-fel, d-lor, în urma ultimelor alegeri ale Camerei precedente, producîn-du-se un incident de o minimă importanţă în comuna urbana Urzicenil, din judeţul Ialomiţa, unii din partisanil ministerului d’atuncl, cari tocmai în a-cele momente’şi dedese demisiunea,ati crezut că e bine să profite de ocasiunea acelui mic incident pentru a aduna subscrieri pe un fel de petiţiune prin care cetăţenii din UrzicenI, poate şi alţii, e-raii chemaţi să ’şl exprime părerea lor de răii pentru căderea guvernului trecut. Această nuvela s’a colportat prin tot oraşul, şi îndată au căutat a se produce o reacţiune In contra ac-'stuî mod de procedare. Cel cari erau în oposi-ţiune atunci în contra guvernului, s’aâ adresat locuitorilor, zicându-le : văîn-şală acel cari vă pun să subscriţi acea hârtie, fiind-că el vă pun să ziceţi sub propria voastră iscălitură, că voi sunteţi mulţumiţi de starea în care vă a-flaţi, şi noi ştim că numai mulţumiţi nu sunteţi şi nu puteţi fi. Atunci îndată s’a produs incidentul de rescoală, du-cendu-se locuitorillatelegraf sâ’şi ceară petiţiunea înapoi. A fost o nenorocire că nu s’au luat de îndată, pentru potolirea acestei mişcări, toate măsurile necesare. Pentru reprimarea acestei mişcări nu venise de cât un subprefect, care şi acela n’a ştiut cum să ia lucrurile, care a întârziat măsurile, aşa în cât a dat timp oamenilor a se îndârji, şi în două trei zile mişcarea a luat din ce în ce mal mari proporţiunî. Atunci s'a trimis trupa la UrzicenI de fostul guvern; şi a venit şi d. prefect de Ialomiţa la Urziceni casă astâmpere lucrurile. Aci, d-lor, trebue să vă spun că, pe lângă cestiunea politică care fusese la început punctul de plecare al mişcărei, s’a amestecat acolo, cum se întâmplă adese-orl când e vorba de a emoţiona aglomeraţiunl de mase inculte, s’au a-mestecat şi alte păsuri şi trebuinţe, şi alte reclamaţiunl de dată mai veche ale populaţiunel locale. Aşa în Urziceni se ivesce cestiunea următoarea : Se plln-geaâ locuitorii din partea locului că a-rendaşul Urzicenilor nu le dedea pământuri de hrană, şi învoise pe moşie alţi locuitori străini. Prin urmare, era un fel de rivalitate şi ură între acei ţărani, veniţi de aiurea, cari exploatau moşia, şi între locuitorii din Urziceni. Şi fiind că aceste nemulţumiri luaseră un caracter cam aspru, cam ameninţător ; prefectul judeţului, pe-semne că 'şi-a perdut capul, n’a găsit alt-ceva mat bine de făcut ca se împace pe locuitori de cât a le zice: duceţi-vă şi voi de luaţi pământurile ce veţi găsi nearate, şi puneţi plugurile de le araţi; vom vedea pe urmă ce mal este pe făcut. In starea de surescitare în care erau oamenii acolo, în stare de agitaţiuni politice şi sociale,e natural ca o vorbă aşa de imprudentă, rostită din partea unei autorităţi, să fie un adevărat fitil, aşa în cât mişcarea de la Urziceni, s’a lăţit cu repeziciunea fulgerului In toate satele vecine; căci se respândise vuetul că ţăranii au voe de la stăpânire să ia pământ cât le trebue să are. Şi fiind că toate acele persoane care împrăştiau printre săteni asemene idei, făceau apel la interesele, sad mai bine la pasiunile populare, ele prindeau asupra minţel ţăranului când li se zicea: cereţi pământul care vi s’a făgăduit dupe art. G şi 6. S’a respândit tot de odată vorba în toate satele de prin prejur că sunt ordine de la stăpânire să se dea dupe art. 5 şi 6, sad cum ziceai! ţăranii, dupe ordinul cu No. 5 şi 6, să se dea pământ, şi nu se dă acel pământ pentru că primarul, în înţelegere cu sub prefectul, reţine acele ordine. Dar n’a fost numai atât : trebue se aduc la cunoştinţa Parlamentului şi ţărel, că mai ales în jurul Bucureştilor, în satele din jurul Capitalei, se exercită un fel de meserie de exploatare, pe un câmp larg şi întins, de mal multe categorii de oameni; sunt de acei care merg şi iad bani de la ţărani, pentru ca să facă să li se dea pământuri în loturi. Se fac liste şi pantahuze prin sate, cu care se strâng sute şi mii de franci, sub pretext de a le procura pământ. E o tagmă întreagă de advocâţeî, care trăesc din sudoarea ţăranului nostru, vârându’i în cap fel de fel de gărgăuni, stârnind fel de fel pricine între el, u ■ nela mai nedrepte de cât altele, unele mal absurde de cât altele, şi care, clvar când sunt drepte, nu îngrijesc de dânşii să’l facă a’ş! câştiga dreptul lor, ci numai pentru ca să aibă un mijloc de a’i exploata ani întregi. Voci. Aşa este. D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului E trist de a o spune, dar aşa e.Ca tot d’a-una în timpuri turburate, ad a-lergat şi aceşti exploatatori pe câmpul liber şi deschis al manoperilor de tot felul, şi n’au făcut de cât să îndârjească să înrăutăţească, să învenineze mişcarea. Acum ni se aduce, şi aci trec la a doua parte a interpelărel d-!ul Nădejde, mi se aduce, mie şi colegilor mei, o gravă imputare, în privinţa mijloacelor de represiune pe care le-am întrebuinţat ; ni s’a atras atenţiunea în privinţa respunderel ce purtăm asupra noastră. EI, d-lor, când am primit la Martie sarcina spinoasă de a forma un guvern în împrejurările de atunci, nu ’ml-am făcut nici un moment ilu-siune asupra gravităţeî situaţiunel, şi am primit’o cu fruntea curată şi cu mintea senină; căci or-care ar fi fost gravitatea împrejurărilor, dificultâţ le si-tuaţiuneî, un lucru îl ştiam eu şi colegii mei, că cel puţin noi nu eram în nimic implicaţi şi în nimic vinovaţi la această stare de lucruri; noi conştiincioşi denevinovăţia noastră faţă cu o si-tuaţiune anormală la a cărei creare nu luasem parte, am avut tot curagiul care ne trebuia pentru ca sâînfiuntăm greutăţile acelei situaţiunl. Dar, d. Nădejde şi mal mulţi din colegii săi politici ne zic : de ce aţi procedat cu asemenea rigoare? Ed v’am răspuns şi deunăzi la această întrebare, spunându-vă că sunt momente triste de acelea când Statul nu’şl mai poate afirma existenţa sa şi nu mal poate impune respectul ce’I se cuvine lui şi societâţelîntregl, decât prin mijloace violente ; pentru că, făcându-se de alţii apel la violenţă, sau fiind spiritele tulburate în aşa fel, In cât să nu mal poţi stace vorbă, căci nu te mai înţelege nimeni, eşti silit atunci să te impui acolo unde nu al dori de cât să convingi. Ori cât de dureroasă ar fi fost această sarcină, ea era pentru noi o datorie pe care am îndeplinit’o, şi cred că am în-deplinit’o aşa cum trebuia să o îndeplinim, adică cu toată cumpătatea, cu toată moderaţiunea, cu toată dulceaţa şi blândeţa cu care în împregiurările a-celea se putea îndeplini. Gând am văzut însă, d lor deputaţi, că spiritele surescitate a le locuitorilor noştri, ’i prefac In fiare sălbatice, când am văzut că aceşti oameni ad devenit omorltorl şi jâfuitorl, ad început a pune foc, a prada şi a schin-giui, când am văzut că spiritul de desordine se întinde şi mai departe, în cât au fost militari dorobanţi, cari ad îndrăsnit să pună mâna pe căpitanul lor, şi să’l aresteze, atunci ’ml-am zis : a venit momentul de a fi mal energici; căci, alt-fel, o prea mare slăbiciune, sau oprea mare indulgenţă în acele momente, ar fi putut avea consecinţe mult mai grave, şi ar fi necesitat o represiune cu mult mal crudă. N’am hesitat dar a da ordine să se întrebuinţeze chiar şi arma; am făcut aceast însă, d-lor, numai la ultima necesitate şi tot-d’a-una cu multă reservă şi prudenţă. Acum, d-lor, ca să nu reeasâ din a-ceste desbateri vre-o imagine falşă şi contrarie adevăratei stări de lucruri, trebue să vă atrag atenţiunea că nu toată populaţiunea noastră rurală, şi mal ales nu toată popuiaţiunea rurală din Ilfov, este aşa de interesantă precum se arată. Nu trebue să uitaţi, d-lor, că în giu-rul capitalei, pe lângă adevăraţii ţărani cultivatori de p mint, sunt mulţi indivizi cari nu ad nimic de comun cu ţăranii de cât locuinţa în acelaşi sat. Sunt în satele din Ilfov şi în unele din Ialomiţa făcători de rele de profesiune, cari de mult timp sunt aşezaţi pe acolo, lepădature ale oraşelor mari, ale Bucureştilor, cari se adăpostesc prin acele sate, şi tocmai aceste elemente turbulente, anti-sociale prin tot trecutul lor, nu prin starea lor de apăsare dar prin trecutul lor certat cu legile şi dreptatea ţărel, tocmai aceste elemente, ds cele mai multe ori, se pun în capul mişcărilor şi cu o violenţă brutală aţâţă şi pe ceM’aţl la răscoală. Faţa cu acest element, clemenţa prea mare ar fi o crimă din partea unul guvern. Dacă ţăranul harnb, muncitor, gâspodar, ne inspiră, şi trebue să ne inspire tutulor, cea mal mare compătimire şi cea mal mare atenţiune pentru adevăratele lui interese, aceste rebuturi, aceste gunoae sociale nu au drept la alaşî mod de a fi trataţi. (Aplause). Trebue să facem distincţiune între ceea ce este laborios şi onest, în satele noastre, şi între elementele perturbatoare ţârei, cari nu sunt de cât bureţi ce cresc pe corpul social. (Aplause). Ni se mal impută de d. Nădejde că de ce noi In toată această mişcare n’am venit de la început cu măsuri de împăciuire cari să aplaneze răul. D-lor, în timpul unor turburărl care se apropiaseră până lângă porţile capi-pitalei şi când Camera era în starea care vă aduceţi aminte, puteam noi să venim cu proiecte de legi să le discutăm în acea Cameră ? Nu vă amintiţi d-voastre proverbul : Itoma deliberante Saguntum perit ? Nu era vremea a-tuncl de deliberare, era vorba de a stabili ordinea legală în toată ţara. D-lor, s’au semnalat un şir de abu-surî comise de funcţionarii comunali, comise de arendaşi şi de proprietari, de judecători, de militari, etc., şi d. Nădejde, în desvoltarea interpelărel d-sale, a făcut o lungă enumeraţiune de caşuri isolate, de fapte indiviuale numai jca simple alegaţiunl, nici-o-dată probate, care’ml face mie unul cel puţin, mal mult efectul de .«a fi o colecţiune din toate svonurila care, dupe timp, în această cestiune, au umplut jurnalele din ţară, de cât un studii! real şi cert al unor fapte anume bine determinate şi asupra cărora d-sa, ar § luat informa-ţiunl positive. Este evident d lor, când se adresează cine-vala Lupta d-lul Pa-nu sad alt jurnal de felul acesta, ca trebue să ia faptele de acolo cu mult control în privinţa exactităţilor, pentru că d. Panu, sau alt redactor, nu are nici-un interes de a face un control sever tutulor diferitelorraconturi care ajun la urechea d-sale, şi, dacă am face o colecţiune de toate câte s’ad spus pănă a-cum, aţi vedea că este o adunare de lucruri contrazicătoare şi absolut încre-zibile. Nu mă voiţi ocupa dar de aceasta parte a arătărilor d-lul Nădejde, voiţi recunoaşte însă împreună cu d sa, şi mai ales cu d. Dobrescu.că în adevăr starea ţăranilor noştri, starea satelor noastre este ast-fel în cât toata atenţiunea noastră, atât a guvernului cât şi a Camerei, trebue şefie aţintită spre o îmbunătăţire a situaţiunel actuale cât mal neîntârziată şi cât mal eficace; dar tot de o dată nu trebue să ne facem ilusiunl că numai prin o lege sau două, vom fi In stare a îndrepta starea de lucruri existentă. Este evident că modul cum se administrează, după legea comunală actuală, comunele noastre rurale lasă enorm de dorit. Este neîndoios că controlul ce trebue se exerciteze o admi-nistraţiune asupra subalternilor săi, este mal nul în sistemul actual. Este adevărat că întreaga noastră organisaţiu-ne, aşa cum o avem, e3te îngreunâtoare peste măsură pentru viaţa zilnică a omului simplu de la ţară; că el se îneacă în-tr’un şir de formalităţi, că se încurcă în sumedenie de procese-verbale de care este înconjurat şi că nu poate eşi din ele de cât punând mâna în posunar. Aci ne vom găsi tot-d’a-una pe acelaşi teren cu toţi acel cari au o inimă caldă şi un simţiment drept pentru adevărata îmbunătăţire a soartel locuitorilor comunelor noastre rurale. Dar încă o-dată repet că nu trebue să ne facem ilusiu-nea că prin o lege s&u chiar prin mal multe se pot vindeca de 0-data relele învechite de cari suferă partea cea mal mare a societăţeî române. Aceste rele se par că ar fi In mare parte moştenirea a acestei interesante clase sociale şi au ajuns a fi ca un fel de tradiţiune istorică. Activitatea în administraţiune este de o neapărată trebuinţă; însă, ori cât de energică ar fi acea activitate, ea nu poate transforma ţeara de astă-zl până mâne, şi este lucru periculos de a enunţa asemenea pretenţiun!, dar, că un remediu se poate aduce în mare parte, sunt convins, şi în ceea ce ne priveşte pe noi, vom face tot ce vom putea pentru a aduce acest remediu, eomptâad pe sprijinul şi luminatul concurs al d-voastre. (Aplause). Acum, înainte de a termina, ’m’-aşl permite să mulţumesc d lui Dobrescu, cu care D. Nădejde a declinat orl-ce solidaritate, lucru de care nu mă Indou-iam, de şi amândoi vorbesc pentru ţărani şi în numele lor. Dacă sunt de semnalat în cuvintele călduroase pe cari le-a rostit d. Dobrescu une'e erori şi oare-carl exageraţiuni, înţelesul însă general resultând din discursul d-sale a fost în armonie cu realitatea lucrurilor şi este o mare deosebire între acest mod de a vedea cestiunea ţărănească şi de a o susţine, şi între modul întrebuinţat de d. Nădejde şi confraţii săi, cari ad organisat In Moldova o adevărată agenţie, dacă pot să zic aşa, flind-că nu ştid cum să o nuni isc, o agenţie de turburărl pacifice. (Ilaritate). D. Mortzun; N’am auzit bine. D. preşedinte al consiliului Th. Rosetti : De turburărl pacifice. Trebue să ştiţi, d-lor, că ne aflăm faţă în faţă cu nişte amici sad adversari, nu ştid cum să ’I numesc, dar în ori-ce cas cu nişte domni foarte întreprinzători şi foarte activi, şi chiar tînguirile violente pe care le arată d-ior în privinţa unor neajunsuri de care se plâng, lasă să se Înţeleagă că causa adevărată a nemul- www.dacoromanica.ro ţumireî nu este atât de mult reaua stare a ţăranului, ci pedicele pe care le întâmpină unii din d-lor pentru a câştiga influenţa asupra spiritului ţăranilor. (A-plause). Noi, d-lor, cari suntem conducătorii ţărel avem sarcine şi obligaţiuni morale foarte grele către ţară. Eu nu sunt pentru acea egalisare absolută, care se proneaza de unele scoale politice şi sociale, fiind-câ ed cred că un corp organisat nu poate sta fără membri şi fără cap, nu poate exista fără o coordonare şi sub-ordonare a diferitelor elemente din care se compune, nu poate exista când ar suprima importanţa firească orl-cărul din aceste elemente ; câcl In orl-ce corp^brganisat, — şi orl-ce societate este un corp organisat — trebue să fie, nu o unificare, ci o coordonare, o sub ordonare, o închegare organică Intre diferitele sale elemente. De aceea, d-lor, acel cari ad sarcina şi onoarea să fie partea gânditoare a corpului organic al societăţeî au datorii grele, ad răspunderi mari faţă cu cele-l’alte elemente. D-lor, este o crimă când noi transferăm interesele noastre, pasiunile sad urele cari ne pot însufleţi la aceasta rădăcină, la această matcă pe care stăm cu toţii şi din care am eşit cu toţii, şi de aceea nu pot de cât să încheid cu a-ceste cuvinte: Mă veţi găsi tot-d’a-una gata de a lucra pentru îmbunătăţirea soartel poporului nostru în limitele posibilului ; câcl nu trebue să fim utopişti ; mă veţi găsi în contra acelora cari voesc să aţîţe pasiunile claselor de jos pentru interese cari nu sunt tot-d’a-una ale acelor clase. (Aplause prelungite). INFORMATIUNI Consiliul de miniştri s’a întrunit eri seară sub preşedinţi d-lui Theo-dor Rosetti. ss- Prinţul George Bibescu ne adresează următoarele rânduri: Domnule director, Aflu că un ziar din capitală anunţă, că ’mi pun candidatura la înlocuirea răposatului colonel Nicoiae Bibescu, ca epitrop al aşezămintelor Brănco-veneşti. Ştirea e falşă, întru cât, chiar atitudinea ce am luat faţă de numirea prinţului Alex. Ştirbeiu; m’ar împiedica de a da urmare acestui gând, chiar de ’l aşi fi avut. Intr’adever, a pune candidatura mea, ar fi a laşa se se creadă, că am lucrat din-tr’un interes personal, iar nu numai în numele unic al drepturilor nesocotite a le familiei. Priimiţi, ve rog, domnule director, încredinţarea deseverşitei mele con-sideraţiuni. George Bibescu. D. P. P. Carp, ministrul afacerilor streine, a lucrat azi cu M. S. Regele. D. general Mânu ministrul de res-bel, a primit azi la minister pe toţi generalii inspectori ai armate5, cu cari s’a consultat asupra unor îmbunătăţiri grabnice de adus în comandamentele corpurilor de armată. lntr’o informaţie a noastră de ieri, fiind vorba de apărătorii ex generalului Angelescu s’a strecurat din e-roare numele onor. avocat Orbescu care suntem convinşi, că n’ar prii-mi nici o dată se apere o asemenea cauză. Ne grăbim dar a rectifica această scăpare din vedere, spre a curma ori-ce comentarii. Mâne se începe întâia sesiune a Curţii cu juraţi de ilfov. D. Pake Protopopescu, primarul capitalei, va prevedea în budgetul anului viitor un credit necesar pentru terminarea şi instalarea definitivă a Asilului de bătrâni, şi de noapte, ce se va înfiinţa. Eri a sosit în Galaţi un nou torpi-lier, comandat de guvernul nostru în Anglia. Acest vas construit după modelele cele mai noi, va fi armat în arsenalul flotilei noastre. Prea sfinţitul Ghenadie al Rîmni-cului-Noul-Severin a dat la lumină o cărticică prin care admite ideia emisă de noi pentru înfiinţarea monopolului luminărilor de ceară, spre a procura resurse pentru îmbunătăţirea soartel clerului. Gestiunea & tratată pe larg din punctul de vedere social şi economic, iar pentru realizarea proiectului se propun mijloace pe cât de noul p’atât de originale. Depeşa către preşedintele Repu-blicei Franceze pentru a i se cere comutarea pedepsei asasinului Prado despre care vorbim într’un articol din pagina întâia intitulat Nasone, a fost comunicată şi directorului ziarului Le Rappel d. Auguste Vac-querie, care e rugat se unească glasul lui eu această cerere umanitară. -s»- La locul de senator care va rămâne vacant prin demisiunea d-lui General Vlădescu ales la Dâmboviţa aflăm că comitetul central al partidului liberal-conservator, va susţine pe d. Vasile Hiotu. Afară de această hotârîre a comitetului liberal-conservator, mai mulţi cetăţeni din cei mai de frunte ai j udeţului Dâmboviţa, au luat angajamentul de a susţine candidatura unui conservator neclintit şi tot o-datâ tipul onorabilitate! politice şi sociale, precum e d. Vasile Hiotu. Din parte-ne credem că această candidatură este din cele mai ne-merite, şi suntem siguri că alegători din Dâmboviţa vor vota pentru d. Vasile Hiotu. ’ -**- Voinţa Naţională într’un articol lung de o coloană, dar plin de minciuni şi de infamii la adresa d-lui Sava Grigorescu despre a căruia depărtare nedreaptă din serviciul Băn-cei Naţionale am vorbit într’o informaţie trecută, vrea să arunce a-supra acestuia, bănueli mârşave, cum că nu din persecuţiune. ci din causa incorectitudinei d-sale, directori Băncei s’au văzut nevoiţi să se dispenseze de serviciul şefi. D. Sava Grigorescu pentru a a-răta cât de neruşinate sunt aserţiunile d-lor Procopie Dumitrescu şi Eugeniu Carada, ce să găsesc în Voinţa Naţională de en, va cere azi o anchetă, ca să se vază cine a a-firmat adevărul, noi sau acest pamflet colectivist. -SIS-, Redacţiunea ziarului umoristic Foarfecă ne roagă să anunţăm că a angajat pe caricaturistul renumit Potensky din Viena. Caricatura din numărul viitor al Foar/ecei, ce va apare Sâmbătă la ameazi va fi lucrată de d. Potensky, care soseşte azi în Bucureşti. -»5- Am spus eri, că la Bârlad a reuşit lista conservatoare; n’am menţionat însă numărul voturilor. Ast-fel lista Vergolici obţinut 411 voturi din 212 votanţi iar lista Nico-rescu 96. -sas- Camera s’a ocupat erî în secţiuni cu proiectul guvernului d’a se retrage cele 26 milioane de bilete ipotecare. Azi la ministerul de interne s’a ţinut un consiliu de miniştri de la orele 9 până la orele 10 1/2. După aceasta toţi miniştrii au mers la palat, unde s’a ţinut un consiliu sub preşedenţia M. S. Regelui. Fabrica de hârtie de la Câmpulung clădită într’o posiţiune din cele mai frumoase în marginea oraşului, a şi început a funcţiona. APELU CĂTRE BULGA.RI INVENTAT DE COLECTIVIŞTI lată mal întâi Q comunicatul guvernului în această privinţă: Un jurnal din Brăila, şi anume ziarul Bomba, publică un manifest ce ar fi a-parut, după dânsul în foaia Pravda, ce se publica în Braila, In limbele bulgară şi franceză. Prin acel manifest se aţâţă la răscoală populaţiunea principatului vecin şi i se promite şi sprijinul moral al uneia dintre partidele politice ale României. După o cercetare scrupuloasă iată cum se prezintă faptele: Sub numele de 19 August a apărut în Brăila, sub guvernul trecut, o foaie bulgară al căreia ultim numâr poartă data de 9 Martie, anterioară, prin urmare, constituirel guvernului actual. In luna Iul Octombre, ziarul 19 August renaşte sub titlul de Pravda, din care au apărut până acum două numere. Nici în ziarul 19 August nici în ziarul Pravda nu se găseşte însă «Apelul câ- ' tre Bulgari», publicat de ziarul Bomba, şi avem dar aface cu un simplu falsificat de natura aceluia prin care s’au a-dăogat fraze întregi la o circulară a d lui ministru de justiţie. Publicul va judeca Intru cât asemenea arme servă satf desonoră organele care le întrebuinţei că. (Monitorul) Acum intră şi scrisoarea ce v6 adreseaă d. Velicoif, redactor ai ziarului «Pravda», în privinţa acelui faimos apel. Domnule Redactor, Un ziar din Brăila, pentru scopuri care’l priveşte, inventează un apel care Bulgari, care zice câ ’l resnmează după un numărsecretal ziarului Pravda (La Veritâe) ce se editează în Braila sub direcţiunea mea. Şi ce este mal mult, ca însuşi ziarul Brailean, nu spune câ l’a cetit şi reprodus de pe veri un număr al ziarului med, dar zice ca un a-mic al d lor care a cetit numărul secret în care s’ar fi tipării acel apel '1 resuma şi el în modul cum a avut bună voinţa să’l tipărească intr’o coloană şi jumătate. Pe mine nu mă prinde mirare de memoria prodigoasâ redactorului ziarului liberal dn Brăj care a putut să tie miute toate acele amănunte cu atâtea trase şi cu’inte cae mal de care mai sensaţioise fi Inşiite cu multă măestrie de condei, cu .uncte şi virgule, cu puncte de esclmaţiune şi de interogaţiune, ceu ce iă miră Insă, este cum mai multe ziar din Capitala Bucureşti, precum este Democraţia» şi«Voinţa Naţionala> orgiul de frunte al partidului liberal, al irut şef este d. loan Bratianu să’I cesacre şi un urticol de fond In număfl de la 26 ale corentei şi să'i facă cometarii şi apre-ciaţiuni în contra guvern ui ca tolerează agitaţiuni ruseşti IiHomânia,ca cum în adevăr a esistat aţlul în chestiune. Mirarea mea devine şi m mare când am văzutcăînsuşlziarul R'Xânul,organul celmalvechiu şi mal seoshl partidului liberal, care acum câ-va luni a fost acuzat de ziarele li berilor căzuţi de la putere că este vendutiuşilor şi unor capitalişti din Galaţi g;ci şi bulgari, ca este salariat cu rufe ruseşti de d. Hitrowo, ziarul Româd zic reproduce şi densul, acea inveţiune de apel către bulgari, fără să cserve că un apel n’a putut se existe dcât în i-maginaţiuneanefecundă aziailulBrăi-lean care fabricează felurimde ştiri care mal de care mal nesăratşi neruşinate, fle-Tm permis să zic. Or cine a putut vedea, fărăiultă a-tenţiune că apelul către Bulgal este o invenţiune a ziarului Brăilean.i poate după urdinul celor de la Bucurştî.care voesc cu or-ce preţ să acredeze în ţară şi în străinătate că existaficî oameni care fac asemenea propaănzî. EO d-le redactor declar pe noarea mea că n’am tipărit nici o datăreri un număr de ziar secret în care săfie ver un act de felul acelui apel, şi dffld pe ori cine să dovedească că in tom tipografiile din Brăila să se fi tipăit aşa ceva ca apelul către Bulgari, tuver-nul are destule mijloace secercieze şi să se convingă de un asemenea devăr, efl provoc chiar pe redactorii arelor care au scris şi reprodus acel ael să vie in Brăila să facă anchetele Cfe mai minuţioase şi dacă va găsi un ingur rând din acel apel, atunci mă suui la toate rigoariele legilor ţărei şi li dispreţul publicului, primesc chiar S fiu tratat de un laş mincinos. EO d-le Redactor, ma înainte d a fi Bulgar, sunt născut pe pămăntu Românii, fratele meQ, soldat Romn, a murit în resbelul din urmă luptăm sub drapelul armatei Române şi văsân-duşl sângele pentru independenţăRo-mâniei şi a Bulgariei şi nu voi fi h a-cela care să fac acte care să comprtni-tă interesele ţârei româneşti, pe pănân-tul căreia am văzut pentru prima ară lumina soarelui şi care 'ml dă ast-zl ospitalitate. Sunt un simplu ziarist şi nu fac ti-mic de cât la lumina zilei în faţa 0 Naville, fabricant 100 Lista întâia de la «lndepen-dance roumaine» D-na Olimpia Lehovari 1000 G. Emm. Lahovary, direc. politic 500 Bad. Creţulescu, prim. redactor 300 Administraţiuuea 200 Schlienger, comerciant 300 Angelli, inginer-şej al arsenalului 200 Leon Mavrocordato, proprietar 100 G. G. CanLacuzino, deputat 3000 Fain, negustor 50 Al. Phlipesco, proprietar 300 Profiresco, proprietar 100 D-na Caterine Leordanesco, 20 D-na ElenaOteteleşanu 1000 Mihail Balş, deputat 500 Capşa 500 Blank, bancher 1000 Prager, negustor 500 Chr. Zerienti, senator 10000 Total 50,662 A 2* EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 30 Noembre i888 Camera a lucrat azi în secţii. SENATUL Şedinţa de la 30 Noembre 1888 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-dehţia d-lul General Florescu. 90 Senatori faţă. Discuţia pe articole a Adresei D-nu D. Hosetti, raportor dă cetire pe paragrafe proectrulul adresei de răspuns la Mesagiul Tronului. D. IV. Fleva, la paragraful al 2-a propune un amendament destinat a fi intermediar între I-iu şi al Il-a paragraf relativ la constituţionalitatea cabinetului dupe ideile ce a,desvoltat In discuţia generală. Nettind cinci Senatori care se susţie a-mendamentu d-lul Fleva el cade de sine, iar paragrafu al 2-a punendu-se la vot se admite. D. Fleva descinde de la tribună foarte desilusionat... l'riutu Sturd/.a, nebăgând de seamă când s’a votat paragrafu al 2-a asupra căruia voia să vorbească, anunţă guvernului o interpelare asupra politicei externe. D. Aurelia», la paragrafu al treilea ’şt propune a înfăţişa o serie de amendamente întru cât în comisiune n’a fost de părerea majorităţel de a se parafrasa numai Mesagiul. Propunerea d-luî Aureiian este mai un contra- proect de adresă şi se trimite în cercetarea comisiunel. D. Aureiian în desvoltarea propunerel sale, ţine un curs amănunţit şi elementar asupra însemnătăţel populaţiei rurale care este fundamentu, a’allminterl necontestat de nimeni, politic şi economic al Statului român. Pentru care oratoru insistă a se prevedea în adresă anume legile şi mijloacele trebuincioase pentru îmbunătăţirea stăreî ţăranului. Intre altele propune spre îndestularea cu pământ pe viitor a locuitorilor al căror număr merge crescând, ca Stătu se încete se mal vtnzâ în corpuri întregi domeniele sale şi pe d’alta se fie autorizat a cumpăra pe cele ale aşezămintelor de bine-faeere, cum şi pe cele particulare ce vor fi scoase în vînzare. Amintind răscoala ţărănească d’astă pri-mă-varâ, oratorul crede că nu poate fi nici un român care se nu fi fost dureros impresionat de acest eveniment; Insă nu crede că locul a se vorbi de cauzele şi ur-mereleacelei miscârel. D o-cam-datâesteo datorie penlru lie-care Senalor de a da concursul săd guvernului întru aflarea mijluacelor şi luarea măsurelor pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor asemenea nenorociri. Se suspendă şedinţa pe 15 minute pentru ca comisiunea să se pronunţe asupra contra-proectului d-lul Aureiian. La redeşchiderea şedinţei : D. I>. Hosetti raportorul declară, că comisiunea este de părere a nu se intercala amendamentele d-lul Aureiian ce n’au loc în adresă şi se vor putea euuncia cu succes la desbaterea legilor în cestia îmbunătâ-ţireî stăreî sătenilor. D. Aureliau propune atunci alte amendamente pe care le crede la loc, relative la încuragiarea industriei şi ridicarea economiei naţionale, prin continuarea politicei economice inaugurată prin legile de ocrotire industrială deja în vigoare, pe care doreşte a le vedea desvoltate şi consolidate. D. Al. Lahovari, ministrul Domenielor, este de părere că cu ocazia adresei nu se pot discuta cu toată luarea aminte ces-tiunl de o gravitate atât de mare ca cele ridicate de d. Aureliau. Cu toate acestea declară, că guvernul 'şl va da toate silinţele spre a înmulţi fabricele din ţară (a-plause). Guvernul însă pe cât e dator a ţine seamă de industrii p’atât trebue să ocrotească interesele agricole, ast-felcesliunea politicei economice nu se pot tranşa prin-tr’un amendament. Guvernul ’şl va face datoria a ţine seamă de toate interesele la regularea reiaţiunilor economice a le ţărei. Amendamentu d-lul Aureiian este respins şi paragraful al 3-lea se votează. La paragrafu al 4-a : D. Aureiian propune un amendament pentru menţinerea institutelor de credit actuale şi pentru înfiinţarea do credite industriale. D. I». Hosetti raportor, arată că comisiunea nu poale admite nici acest amendament pentru enunţă un principiu ce nu se poate rezolva acum. Amendamentu este respins şi paragrafu din proiect admis. Paragrafu îu privinţa inamovibilităţel magislraturel se primeşte fără discuţie. D. Aureliau propune la paragrafu al 6-a un amendament pentru înfiinţarea rinei societăţi naţionale de navigaţie pe Dunăre şi construirea podului ^are se lege căile ferate cu linia Cernavorta-Coustanţii. D. Carp ministrul de Externe, crede că nu e bine ca un înalt corp ca Senatul să exprime o dorinţă fără să o însoţias ă cu ci serioasă invitaţiune tuvernului să o realiseze. Cea ce nu se poate face cu ocazia respunsulul la discursul tronului.Nimeni n’ar voi să nu se realizeze dorinţele exprimate de d. Aureiian, care însă nu se pot lua îa consideraţie mat ’nainte d’a se cerceta ftnancele ţârei. De sigur că duoe un asemenea examen, atât guvernul cât şi corpurile legiuitoare vor face toate îmbunătăţirile în marginile posibilului. Amendamentul este respins. D. Cliinescu asupra paragrafului Î11 privinţa Disericel şi a şcoalel, propune un amendament pentru reorganisarea instrucţiei publice şi a îmbunătăţire! soar-tel clerului nostru mirean. In desvoltarea amendamentului săQ d. Climescu regretă că ministrul instrucţiune! nu e de faţă spre a se explica asupra reformelor ce crede a propune în tnvâlă-mtntul public. Intru cât precum se ştie, d. Maioresou a mal fost la acest departament la 1814 şi'a venit cu un proect ce a stârnit nemulţumiri generale 1n corpul didactic şi a adus căderea ministrului tu Senat, din causa tendinţei sale de a Î11-lânţut independenţa corpului didactic. In această privinţă oratorul face o lungă digresiune ce’i depărtează de cestiune, dar ajunge a mărturisi că acum îl pare, că d. Maiorescu ’şi-a modificat părerile îutr’un înţeles îmbucurător. Gu toate acestea critică cu asprime administraţia ministrului cultelor care este alături de lege... D. preşedinte general Florescu invită pe orator a intra în cestiune şi a propune un vot de blam pe urmă de va voi contra ministerului. D. Climescu urmând nu se poate decide a intra în cestiune şi continuă a’şt exprima bânuoiile sale contra ministrului cultelor. D. Carp ministru de externe. Intru cât priveşte temerea d-lui Climescu, că ne-menţionarea Î11 Mesagiu a învăţământului clasic este foarte greşită, lutru cât până acum s’a făcut mal mult pentru [studiul clasic de |cât pentru cel ştiinţific, guvernul e de părere că trebue a se face mult pentru cel d’aldoilea spre aajunge la nivelul celui d’ântâiii. Intru cât priveşte reformele înfăţişate odinioară de d. Maiorescu asupra Învăţământului, ele s’ah izbit de stânca intereselor private şi personale ale profesorilor. (Aplause). Ar fl de dorit deci ca profesori, care ’şl caută numai dreptul personal să ’şl facă datoria precum ’şl o fac toţi în această ţară. (Aplause). In privinţa mărginirel independenţei profesorilor, oratorul crede că, dacă un profesor convocând întruniri publice şi văzând că unii părinţi n’afi venit dă note rele copilor acestora; sah când alţi profesori se daţi la agitaţiuni nedemne umblând beţi în cârciume a ’l chiema la îndeplinirea datoriei, nu crede a li se ştirbi independenţa. (Aplause zgomotoase). Aceasta am făcut prin circulara mea în-ch eie d. Carp şi sunt mândru de a ’ml li făcut datoria. (Aplause prelungite). Amendamentul d-lul Climescu se respinge, votându-se paragraful din proiect. D. Mârzescu, asupra paragrafului relativ la armată, declară că de şi a făcut o opoziţie sistematică guvernului Ion Brătianu, a votat tot-d’a-una creditele ce s’aîi cerut pentru înarmarea şi întărirea oştire!. Cu toate acestea a văzut mal în urmă chiar pe Ministrul de Băsboiu care obţinuse un credit de 30 milioane trimis în judecată. In această cauză, d-sa a fost şi este de părere că pentru o asemenea vină trebuia să se aplice solidaritatea Ministerială, căci furniturile de milioane se a-cordă de consilia. Cum este a se înfăţişa mâine procesul acelui nenorocit ministru, se miră cum n’a văzut din partea guvernului nici o mişcare spre a aplica legea responsabilitâţel ministeriale în toată puterea el. (Aplause zgomotoase). Ast-fel oratoru crede, căguvernu va comite o mare vină neconstituindu-se în numele Statului parte civilă în acest proces, căci ţara nu poate fi vecinie osândită a vedea risipindu-i-se avutul. (Aplause). Cere deci ministrului de războiţi a da desluşiri despre situaţia generală, cum şi dacă creditele acordate afl fost întrebuinţate în conformitate cu legea comptabili-tâţel generale a Statului. Asa d’o pildă oratoru nu cunoaşte o lege asupra fortificârel Galaţilor nici chiar a Bucureştilor, afară de creditele militare votate peniru aceasta. D. general Mânu, ministru derăzboiO. crede că după cum a vorbit d. Mârzescu, n’a avut de scop a îndemna Senatu d'a nu vota paragrafu în discuţiune. D’asemenea crede pe d. Mârzescu prea bun patriot spre a nu vota creditele destinate a întări armata. Aşa dar cuvtntarea d-lul Mârzescu se reduce la cestiunea atitudinel guvernului faţă de procesu Anglielescu. Ministru de resboiu, crede că guvernul actual nu poate şi nu se cade se facă rc-chizitoru guvernului trecut şi prin urmare ’I este peste putinţă a da desluşirile cerute de d. Mârzescu în privinţa creditelor ce aO obţinut predecesorii săi, pe care nu e în drept de al chema la respundere de cât pe căile legale pentru lipsurile ce s’ar afla în urma lor. in privinţa procesului Anglielescu, guvernul s’a ocupat de cestiune, dar na crezut că e bine a'şl trîmbiţa decisiunile prin gazete I Precum a intentai ex-gene-ralulul Maican o acţiune civilă pentru despăgubirea Statului, guvernu a hotârtt a se constitui mâine ministeru de resboiu parte civilă în procesu Anghelescu. (A-plause sgomotoase). In privinţa fortificaţiunilor or altor cheltuell, ministru de reboiu, declară că întru cât li priveşte nu va cere de cât credite a căror trebuinţă o va demonstra într’uu chip pipăit. In privinţa creditelor acordate predecesorilor săi le va observa conform votului Adunărilor. Cea ce poate însă spune, că e parte din creditele acordate nu 9’afl aplicat tocmai asupra lucrărilor de apărare anumite, dar tot în serviciu apărârel generale a ţărei. Gestiunea fortificârel, este o afacere de lungi durată şi nu putea U precisată de o lege speciala. Creditele anumite, indică In destul lucrarea, deci pe măsura]trebuin-ţel ele se pot propune. D. Mârzescu, precisează, că creditu de 30 milioane a fost acordat anume numai pentru furnituri. li. Al. Lahovari, ministru domenielor. Intru cât priveşte constituirea Statului ca parte civilă, guvernu avea cunoscute două căt, şi dupe a văzut d-nu Gheorghe Mârzescu din declaraţia d-lul ministru de resboiQ, dorinţa d-sale a fost deja îndeplinita, şi se miră deci cum d. Mârzescu nu se declara satisfăcut. Guvernul ’şl-a făcut datoria intentând o acţiune civilă Maicanilor şi ’şl-o îndeplineşte înfâţişându-se mâine în procesul Anghelescu, speră dar, că cel puţin de asta-dată d. Mârzescu va da guvernului un satisfecit. (Aplause;. Paragraful cel din urmă se admite fără discuţie, şi proectul se pune în total la vot cu bile. Adresa se primeşte cu 69 albe contra 8 negre, din 77 voturi exprimate. Se procede la tragerea la sorţi a zece senatori, care împreună cu biuroul vor duce adresa M S. Begelul, şi es d-niî : Teodor loan,Furnaraki, ColonelPăucescu, G. Brâtâşanu, St. Grecianu, Colonel Câli-nescu, Buşilă, Istrati, D. Munleanu, Mi-cescu. Preşedintele spune că or-care din d-niî senatori este liber a însoţi comisiunea. Şedinţa se ridică la 5 ore, anunţându-se cea viitoare pe mâine. Membrii majorităţii Camerii şi aî Senatului sunt convocaţi pentru astă seară la Hotel de France unde se vor consfătui asupra cestiune! por-turilor-france. x D. prim-procuror Dobriceanu, pe ba-sa articolului 45 al procedurel penale, a trimis d-luî judecător de instrucţie al cabinetului 4, d. Pretorian, dosarul afacerei devastărilor redacţiilor Epoca, România şi l’Independance roumaine, pentru a face cercetările cuvenite, spre descooerirea culpabililor. D. Pretorian a dispus pentru moment citarea ca informatori a d-lor Polizu, Damă, Ventura şi Augustin. Afară de aceşti martori se vor chiema toţi acel cari ah făcut parte din redacţiile ziarelor de mal sus, şi care ah fost faţă la devastarea colectivistă din memorabila zi de 5 Septembrie. x Toţi au băgat de seamă, campania de minciuni ce au întreprins colectivişti prin foii a lor pentru a lăsa se se creadă că există o discordie între d. Catargi şi guvernul. E! bine, văzând că în ţară asemenea mofturi nu mai trec, ei au imaginat se imprime în foile streine a-ceste sgomote mincinoase. Aşa erl s’a expediat din Braşov (Transilvania) o depeşă telegrafică către un ziar din Berlin redactată cam în termeni următori: «O criză ministerială e iminentă; conservatorii din minister, impinşi de d-nii general Florescu şi Lase'ar Gatargi, au cerut ca cu ocazia discursurilor ce se vor pronunţa la Camera şi Senat, pentru respunsul la mesagiu, guvernul se declară că nu e partizan al politicei Occidentale, oi că păstrează cea mai absolută neutralitate.» Această depeşă poartă numărul de primire 12,677, şi data de 11 Noembre ora i şi 15 minute. Iscălitura expeditorului e Ion Ber-beceanu. Se nu fie oare tot baronul de Hahn ? Un fapt după care se poate dovedi valoarea argumentului unor opo-sanţi, că guvernul actual e un guvern personalşijinconstituţional, este acesta. Un amendament în acest sens a fo3t propus de d. Fleva la proiectul de răspuns la Adresă al Senatului. Acest amendament n’a putut fi desvoltat, de oare-ce nu s’au găsit 5 membri ca se susţie acest amendament, de şi sunt în Senat mai mult de 5 oposanţi liberali or colectivişti. Se vede dar că nici măcar membrii oposiţiunii nu iau în serios acest argument al inconstituţionalităţii guvernului. X Primim din Brăila o depeşă care ne informează că localul tribunalului local luând foc, a fost distrus cu desevârşire. * D. ministru de finanţe a adresat directorilor Creditelor agricole o circulare prin care’î invită, ca pe viitor se nu mai recomande ministerului spre numire de cât oameni ce vor justifica absolvirea a unei scoli secundare. K Bugetul Eforiei Spitalelor a fost înaintat azi d-lui ministru de interne. In acest buget se realizează economii fo irte simţitoare, fără insă a se suprima vr’o eheltuealâ din paragraful spitalelor. n Am vorbit într’o informaţie trecută că un domn funcţionar de la creditul agricol, a mers pe la diferite sate din districtul Ilfov, şi că a împirţit mai multe imprimate cari se credea că sunt incendiare şi că provocau pe săteni la rescoală. Imprimatele aceste, sunt un fel de prospect electoral, intitulat astfel : Deşteptarea ţăranului. Program pentru dijma din 10—/. In folosul tuturor şi în paguba nimenul. Acest prospect e tipărit In Buou- www.dacoromanica.ro reştîşiesubscris cunumele de Theo-dor Mâgureanu. Acest domn a fost chemat erl la parchet pentru adaexplicaţiuni.D sa iăgâdueşte faptul că a împărţit imprimatele în cestiune, care de altmintrelea, citite de d prim procuror, nu constituesc nici un delict, fiind simple instrucţiuni date ţăranilor pentru cine să voteze la alegerile din urmă. Apelul în chestiune, începe ast-fel: «Rău aţi făcut fraţilor Romini de v’aţi resculat astă primă-vară.» X Redacţia ziarului Adevărul s’a îmbogăţit cu un nou condeiu, acela al d-lui Popazu fost Lozoveanu, care în numărul de azi ».l acestui ziar, publică un articol iscălit Quidam. X Digurile de apă ce făceau ca matca Dâmboviţei să devieze, la Gotrocem, pe albia nouă,s’au rupt noaptea trecută. Graţie mijloacelor grabnice luate, răul a putut fi îndată înlăturatei reparaţia lor imediat săvârşită. X Mâine Joi 1 Decembrie la Teatrul Naţional se va juca: O scrisoare pierdută de d. I. L. Garagiali şi La Răi, comedie Intr’un act localizată de P. Gusty. X Voinţa Naţională cu data de azi Joi 1 Decembre reproduce ca ce-va proaspăt ediţia ei de Sâmbătă seara adică informaţiile ce a publicat a-cum patru zile. Bine mai sunt serviţi bieţii cititori colectivişti ai Voinţei Naţionale. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Paris, 12 Decembre. — Ziarele cred că ministerul va presinta Camerilor, conform propunerilor comisiunii extraparlamentare compusă din legiştl şi financiari un proect care are de scop a face să se evite falimentul companiei canalului Panamei. O nouă societate s’ar forma în urmă sub patronagiul creditului funciar spre a isprăvi canalul. D-nu Belisarie Docsache, d-na Athena Docsache, Zoe ZotovicI, Maria Ionescu, Siţa şi Maria Raicoviceanu, ah durerea de a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor unchiu şi ver PROFESORUL GHEORGHE lOM In etate de 88 ani Şi roagă pe toţi amici defunctului a a-sista la Inmormâtare care va avea loc mâine 1 Decembre orele 1 p. m. la cimitirul Belu. Cortegiul va pleca de la casa defunctului strada Biserica Eni No. 5 unde se va celebra serviciul religios. COFETĂRIA SI FABRICI DE LICHERURI STRiDA CAROL I N. 17 ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR. CAROL Beccomand Romuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Romuri de Bremen din cele mal prima fabrici. Pesmetzi pentru cial cu 1 fr. 80 kilo, Ceaiuri Rusesti fine, Licheruri, Ananas, Ronţăie tine, Sartreuse, Piperment, Quit'ase si alte cu 2 fr. kilo, Lich.tr Napoleon cu 1 fr. 80 lit. Bachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagih casei de la 1 fr. 20 litrul tn sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufete pentru nun(,î cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu 1 fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo. Arăt onor. Public Bucureştean viile mele mulţumiri penlru concursul ce mi s’a dat până acum şi rog şi de aci nainte a li în-curagiat prin muncă şi merit. Mare deposit de spirt rafinai cu preş turi eftiue 1053 Cu înalta stima Tanase D. Crelulcscu STRIDII FRANCEZE EST' garantate proaspete -m Contra unui mandat postai do 8 franci se primeşte franco in gara o laditza cu IOO stridii ordinare sau 75 mari sau 50 extra. A se scrie către d-nu A. DUMESTE la Arcaclion a Itordeaux (France^ Hotel hugues DIN BUCUKESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din noh arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevâzul cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea G. T. CERKEZ 1003 AVOCAT S'a mutat Iu strada Dorobanţilor, No. 4 EPOCA — 1 DECEMBRE AIJIEIÎT ENGEL Succesor No. 7, Strada Carol I, No. 7 • BUCURESCI CEL IILU11 VIU, MAGAZIN DE LĂMPI Anunţa onor. public şi numeroasei sale clientela ca este bogat asortat cu următoarele noi sisteme de Lămpi: j „Meteor44 Lampă cu foc rotund dând o luminâ de la 60 pânâ la i05 lumânări stearine fabricaţiunea cea mal nou6 a renumitei firme li. DUmar din Viena. „Lnion44 Lampă sistem Belgian dând o luminâ de 50 pânâ la 130 lumânări sLearine. „Perfect” Maşiuâ cu foc rotund aplicabilă la orl-ce Lampă dă o luminâ până la 70 lumânări, precum şi orl-ce fel de Lămpi cu presuri modeste. Posed o mare cantitate de „MAŞINI DE BUCĂTĂRIE" din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sortat cu ori-ce articole necesare me-nagiului precum şi Hai in toate mărimile, Aparate de Huşi, Coroane funebre de metal si de Jeur, FELINARE DE MORMENT AOEVERATUL PETROLEUM DE BATUM, CAUMSIA Primesc comande şi reparaţiuni de tini-chigerie şi de orl-ce fel de Lâmpi. (966) Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA AUVILLEDEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Soceci Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate sl soliditate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calilatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Gior&pideD&me siDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene delânădupâ sistemul profesor. I)r. G. Jirger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trnsouri pentru pensionate, oteluri si restnuranturi. iv;i Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Catalogu nostru ilustrat, si va fi trimis ori-cui va face cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Palatul «Dacla-Romania» vis-â-vfs de Socec CĂRBUNI (LIGNIT) din Sotinga 1000 KILOGRAME A0USE LA DOMICILIU 25 LEI CALITATE SUPERIOARA LEMNE 1)E FOC, CER SI FAG 1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILIGRAME LEI 13,50 ADUSE IA DOMICILIU, TAIATK SI SPARTE Se vinde la E. Lcssel, Calea Plevnei No. 193. DE VENZARE 1 BASCULA (cân tar cen tim al) laE. Lessel Calea Elevnei lîifi loţş CĂRBUNI CĂRB1FF Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de venzare la sub-semnatul cu preţuri moderate. Oepoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei. 1014. Nathan Mendel DE ÎNCHIRIAT sele din strada Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16. 1044 G PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE FONDAŢI LA ANUL 1874 . D. STAICOVICI BUCURESCI Preţul cutiei (le 1 jtt kilo lei b. Preţul cutiei _fuGjutr.tUăJ'^^jjjorauut.rJSJ'-MUULiUUUMU T.ALT&* »—:* ’1 * * * * .f « '♦ »!!♦,.♦ ♦ ;l » . ii» ♦ • ♦ ♦ * ♦ »,!• farmacia CHR. ALESSANDRIU română [sm Renta amortisabila româna perpelna .........l[Ci 6 % Obligaţiuni de.stal [Conr-ror.l 6 % „ C. F. R. b % „ Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % ,* «t •» „ ,, urbane Obl. Serbesti cu prime Îmi. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie italiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dornoau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliuni Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 94 94 3,4 93 % 94 H 95 y. 96 8354 R4X 225 230 iot; 3/4 107>4 9654 97 106X 106 3/4 10(1 /Ol 935f 93 3/4 SI 6154 75 78 5i 60 2S 31 48 55 17 21 5V 5 85 207 208 H 124 120 100 X 99 100 255 260 SINGURUL Dintre t6te preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor d octori şi clienţii ce [ a4 constatat foldse surprinDacia-România> » Naţionala » Construotiuni Argint îontra aur Fiorini austriaci Tendina susţinută Cump. 94 93 1/2 95 1,2 103 1/2 56 1/2 106 1 2 101 93 1/4 81 1 4 83 1/4 230 50 1025 245 220 85 5 25 208 Vend. 54 3/4 94 3/4 96 107 1/4 96 3/4 107 1/4 102 93 3/4 82 84 1/4 240 60 1030 255 230 95 5 75 209 Slnaplsmul Alessandrlu, muştar în foi. — Acăstă preparaţiune esperimentată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I leă 50 bani. DE IRENDAT 1890 înainte, nnfşia Pietrişa din distr. Vlasca, plasa Marginea. Ama.orii să se adreseze Strada Diacone-selor, i. I. N. Alexandrescu. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER ^recunoscut ca cel mal excelent Mta Hat acum in urma, de juriul medical din Londra cu*Medalie de Aur» 0 L- — . ±- rt p 73 o ££33 •r ci.r- =■« s-o .22 C O — 40 ■SSlSlse re O ^ « W ^ .2 5 2 0 r° 1 cj-r.-- s s N C ® 3 V) t: E o ^ r- tr O IgisSSs '%£%%% ş ®n vŞ CC_ > t Q ^ - 1» a AUX QUATRE SAISONS 7i, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Regal PRO?. DR. G. J/E6ER, W. 6ENGER SCEHNE, STUTGART Preturile de vânzare originale ale Fa-bricei dupe mărime.________________ concep PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HOILA SI C. LETZTERGROSCHEN I. V MAG SINUL PRIMUL FONDAT I BUCUREŞTI LA ADEYARATA Strada Şelari No. 9 Sosun galoşi, «Ic |iclc. dc cauriuc pcnti-u barliati, «lame «Ic lei D.75 si II. STEA ALBASTRA Strada Şelari No. 9 (tocmiri Fnglrzesll veritabile pentru barbati lei 13, ă‘2. (O. Pentru baeiti S, li, 7, 8. Gliete dc \urs de Ver-■ualia.fasoane englezeşti Ni eiiiuezcNti de Ici IO. 11, 12. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI A° I LA Galoşi de eaucluc pentru barba ti, dame si copii de lei 5.75 si 5. 1027 ADEVARATA STEAOA ALBASTRA Cu stima, i). MESCHELSOHN URMĂTOARELE PREPARTECOMPUSE DE: DIMITRIE G. GHERMAN I1UZEU Se găsesc în Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa denlifrice are proprietatea de a întări gingiile, fac<3 sâ ciispa â roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face sâ dispară piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de gât, angină şi inflamaţiu-nile gurei. — Sticla costa un leu. Pomăda de Chiniaa împiedică căderea perului şi ’l face s6 crească. — Borcan u 3 lei. Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea do a întări gingiile şi face s6 strălucească şi s6 albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi fmpcdică căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pusta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 881 TURNATORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC No. 59 si 34 Jois, Strada Isvor, No. 59 si 34 k>is Acest atelier fiind prevezut de toate accesoriile cele mai nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe tntr’un mod solid şi prompt- Se ese-cută şi se află în depoul Atelierului mecanic: FONTA ©RHJMBSnTATA POMPK DE 7©7S SIŞ7SÎ2SLS ROBINETE TURURI DE FIER, TUCI SI PLUMR TIBLRI SPECIALE PENTRU Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE pentru HASN£LE SGHIBURI m 'smiy&Mm GRILAJE PILAŞTRI si CANDELABRE DK COBORIRE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA FONTINI COLOANE PENTRU CLĂDIRI Hunei