ANUL IV No.' 905 A DOUA ED1T1UNE MERCUR! 30 NOEMBRIE (12 DECEMBRE) 1888 NUMERUL ÎS ISAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA 19! ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Kncnresci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In strrinctate: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei. manuscriptele nu se inapoiaza REDACŢIUNEA No. 3,—I*iat/tt Episcopiei,—No. 3 * APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL i5 BANI NUMCRUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Ol RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Pariu: Agrnre Ha vas, Place de la Dourse. 8 AnunciurI pe pag-IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. I.A PAHIS: se găsestejurnalul cu 15 crnt. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. tter-■nuiu, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA Ţ1UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 DISCURSUL D-LUIPEUCESCU DUPE INTERPELĂRI DISCMEi ADRESEI LA SBWAT AFACEREA GENERALULUI ANGHELESCU DISCURSUL D-LUI THEODOR ROSETTI disc» ikci Confraţii noştri! de la Independenţa fac în numerul lor de eri o lucrare de prisos. Confraţii caută se ecsplice discursul d-lui Peucescu, care a făcut se ţipe pe liberali fiind-că le-a spus verde adevărul în faţă, fiind-că i’a întrebat ce au făcut cu această ţară, cu clasele muncitoare, cu ţăranii care cu toate reformele ce s’au făcut, sunt tot în sărăcie şi gata pe răscoală, cum spunea d. Dobrescu, deputatul sătean de la Argeş. Confraţii spun că mulţi au înţeles rău pe d. Peucescu. Noi nu înţelegem de loc, grija pe care unii conservatori o au de toate nimicurile pe care le debitează liberalii criminali, şi care în adâncul discredit în caro au căzut şi în grozava zăpăceală în care se găsesc, nu mai ştiu de cât se calomnieze şi se spue neadevăruri grosolane, demne numai de versta copilării. Aceşti oameni trebuesc lăsaţi la o parte şi noi să căutăm să răspândim în ţară ideile noastre, să ’i arătăm că conservatismul are tot ce este bun în teoria liberală, şi încă şi corectivul, fără de care ecsperienţa a arătat că nu pot fi folositoare teoriile liberale. Acest corectiv este protecţiunea celui slab, fără a ne atinge de cel tari, fără a supZra pe nimeni. Să poate ca unele capete mărginite, să nu priceapă cum să poate împăca cuvântu de Stat tutelar cu cuvântul de Stat liberal, dar de aici nu le era ertat să conchidă că d. Pău-cescu a făcut un discurs reacţionar. Nu le era permis aceasta cu atât maî mult, cu cât după ce combătuse pe liberali, domnul Păucescu întorcendu-se către socialişti, le-a spus că ceea ce vor ei este ceea ce Spencer anumit robia viitorului, că, visurile lor sunt utopice şi primejdioase, fiind-că nimic nu se poate creea în afară de libertate şi de proprietate. Şi să se noteze că d. Păucescu vorbea de teoria liberală economică, nu de libertăţile politice, că combatea numai aşa numita teorie a concurenţei, şi aceasta chiar, numai in părţile ei ecsagerate, întru cât influenţa aşa legile noastre, civile, nu politice, încât lăsa pe ţaran în afară de protecţia şi de efectele lor. t Nu reacţionarism puteau se găsească liberalii în discursul d lui Păucescu, ci cel mult acuzaţiuni nedrepte pentru ei, or laude prea mari pentru conservatori. Dacă n’au avut cinstea pentru a nu-1 calomnia, şi inteligenţa pentru a nu-1 calomnia prosteşte, asta nu însemnează că noi trebue să ecspli-căm în chip serios, domnilor liberali, sensul discursului d-lui Păucescu. Asta se o facem pentru ţară, pentru propagarea ideilor noastre. De prostiile liberalilor să rîdem, şi atâta tot. Mai multă încredere în teoriile noastre, în noi şi în înţelegerea ţăreî, eacă ce ne trebue, iar nu grija de băr-felile unui partid care a ajuns în cel mai trist hal, tocmai prin faptul că nicî-o-dată n’a ştiut să stea la discuţie serioasă şi cumpătată. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Petersburs, 10 Decembre. Ziarele ruseşti emoţionate de eşecul diplomatic al guvernului lor la Teheran, îndeamnă pe Rusia s6 ia o revanşe oarecare In contra Engliterel. Madrid, 10 Decembre. D. Venancio Gonzalez, preşedinte al consiliului de Stat, a acceptat portofoliul fi-nancelor. Petersburg, 10 Decembre. S’a numit o comisiune extraordinară pentru a examina măsurile de luat în privinţa Persieî. Ea e compusă din dd. Vaf-nourki, Vichnegradski şi Abaza. Berlin, 10 Decembre. «Gazeta Germaniei de Nord» declară că şrirea dată de «Financial-News» din Londra, zicând că d. de fiismarck a format proiectul de a pune Turcia în epitropie este o născocire mincinoasă, a cărei ţintă ejde a provoca la Constantinopol o oareşicare neîncredere în potriva Germaniei. Budapesta, 10 Decembre. Guvernul a depus pe biroul Camerei o cerere de credit de 1/2 milion pentru lucrările preliminare de regularisare a Por-ţilor-de-Fier. Berlin, 10 Decembre. Respunzînd aserţiunilor ziarului «Standard» dupe care Germania se arată pretenţioasă şi neîncrezătoare, «Gazeta Germaniei de Nord» face să se observe că raporturile sunt escelente între Germania şi Englitera. Căt pentru Austria, aceaşî Gazetă poate să asigure într’un mod oficios că pornirile câtor-va ziare germane în contra Austriei, erau neaşteptate şi deplasate. Paris, 10 Decembre. întrunirea privitoaree la cestiunea Pa-namel s’a ţinut. S’au hotărît basele unei propuneri tinzând a se permite prorogarea scadenţelor până la deschiderea Canalului. Madrid, 10 Decembre. Crisa ministerială a luat sftrşit. D. Sagasta remâne preşedinte al consiliului, iar marchizul de Vega de Armijo conservă portofoliul afacerilor Străine. Berlin, 10 Decembrea. «Monitorul Imperiului» publică depeşa de felicitări adresată de Wilhelm II lui Franţ Ioseph şi respunsul acestuia. Wilhelm II s’a exprimat ast-fel .* «Cu o cordială recunoştinţă ’ml amintesc amiciţia ta credincioasă. Dea Dumnezeu să trăieşti încă mult timp pentru binele ambelor naţiuni ale noastre si pentru garanţia păcii europene.» Franţ Iosefa respuns mulţumind foarte mult împeratuluî Germaniei şi adăogând: «Am convingerea că alianţa noastră ne-sdruncinată va asigura pacea.« Acesta a făcut procesul tntregului guvern şi a atacat şi origina guvernului, şi actele săvârşite în tot timpul e-xistenţii sale, pe care însăşi a contes-tat’o. D-nu Pleva, râu sfătuit de pasiune, a fost cât sâ poate de nedrept faţă cu guvernul şi dovadă despre aceasta esle că toate cele spuse de d-sa eri să contrazic cu deolaraţiuniie sale anterioare. D-sa a spus că în urma retragerii d lui Ion Brâtianu, M. S. Regele ar fi trebuit să încredinţeze puterea unuia din şefii oposiţiunil-unite, or unei per sonalităţi militante, care contribuise la răsturnarea colectivităţii. Acestei teorii putem opune faptul că d. Fleva este acela care a urat buna-ver.ire în Cameră, ministeriulul d-lux Th. Rosetti, în Martie trecut. Dar în afară de cestiunea de legalitate a guvernului actual, d. Fleva a criticat toate actele sale. D-sa a imputat guvernului că a făcut în scop electoral, prea multe schimbări de persoane, în administraţiune. Or, noi ne aducem aminte că atunci când a venit guvernul actual la putere, singura învinuire pe care d. Fleva ’I a adus’o a fost aceasta: că nu e destul de energic faţă cu colectiviştii şi că nu e destul de radical în schimbările pe care le face. Maî mult; cunoaştem chiar cazuri, în care s’au numit unii funcţionari, în administraţie or în poliţie,după recoman-daţia d-luî Fleva. Prin aceasta nu vrem să zicem nimic răutăcios pentru d-sa, căci credem că sfaturile sale ereati dssinteresate şi persoane recomandate bine alese; dar acest fapt desminte acusaţiunea ce a adus'o guvernuL î, că nu trebuia or nu putea să facă schimbări, cea-ce însemna că alegerile trebuiau să se facă cu tot aparatul colectivist, pe care însuşi d. Fleva îl acuza că faişifică alegerile. Intre altele, d. Fleva a spus acest lucru fenomenal că guvernul, fiind un guvern provizoriii, nu avea dreptul să disolve consiliile comunale. Nu vrem să discutăm această teorie care ar fi foarte lesne de dărîmat. Ne mulţumim a’i răspunde prin acest fapt că d. Fleva este acela care a mers după constituirea actualului minister, împreună cu o delegaţiune la ministerul de interne, spre a cere d-lul Th. Rosetti, ca să disolve mal grabnic consiliul comunal al capitalei. Nu avem nevoe să înşirăm mal departe contrazicerile în care a căzut d. Fleva. Ne mulţumim a arăta, cu aceste câte-va exemple, pentru ce d. Fleva, cu tot talentul său, nu a produs efectul ce, negreşit, credea d-sa că o să-l producă. Publicam azi pe pagina Il-a importantul discurs rostit de d-nu Theodor Rosetti ca respuns la interpelarea asupra răscoalelor sătenilor. DUPE INTERPELĂRI Eri ah început la Senat desbaterile asupra proectulul de răspuns la Mesa-giul Tronului. Discuţiunea care la început lincezea cu discursurile Principelui Gr. Sturdza şi a d-luî Ureche, s’a animat pe la sfârşitul şedinţit prin intervenţiunea d-lul Fleva. Afară de câte-va declamaţiunî democratice asupra stărei săteanului nostru, interpelările minorităţei privitoare la rescoalele săteşti n’au produs nici un resultat practic, la care negreşit acele interpelări trebuiau se ţintească. Căci, care putea fi scopul acestor interpelări, dacă nu dea învinovăţi pe guvern, fie că a contribuit şi el întru căt-va la isbucnirea rescoalei, fie-câ a fost nedibaciu în potolirea ei ? Ei bine, onorabilii interpelatori n’au putut dovedi nici una nici alta. Ei n’au putut, şi nici n’au cercat măcar, se dovedească, că acţiunea guvernului actual a ţinut măcar o parte cât de mică în căuşele res-coalelor, căci toţi oratori! minorită-ţei au atribuit rescoalei altă pricină de cât vina guvernului. Asemenea ei n’au isbutit a stabili vinovăţia or nedibâcia guvernului în reprimarea rescoalei. Gâcî, dacă pe ici pe colo, s’au produs câte va acusaţiuni de felul acesta, au venit oratori chiar din sinul minorităţei se aprobe purtarea guvernului. Aşa d. Tache Ionescu a recunoscut că guvernul nu putea se evite de a ordona se se tragă asupra resculaţilor şi negâsind suficiente argumentele o-posiţieî,a cerut o anchetă parlamentară. In fine d. Dobrescu-Argeş a spus categoric, că nu poate acusa guvernul pentru modul cum a potolit rescoala. Ast-fel guvernul s’a găsit scos din causă, şi din acest moment interpelarea se abatea de la ţinta ei. Discuţiunea de aci înainte n’a mai pre-sintat de cât un interes de o natură cu totul deosebită, acela de & stabili părerile fie-cărui grup asupra originei rescoalei şi a leacurilor ce sunt de adus în chestia ţărănească. Radicalii şi socialiştii au găsit drept cauză a rescoalei mizeria economică, provenită din lipsa de pământ. Liberalii, ca d. Nicolae Ionescu ’i au dat un caracter pur politic, căci acesta a mărturisit că revenirea d-luî Brâtianu la putere, dupe prima sa demisie, a speriat pe săteni şi i-a făcut se se resvrăteasca, şi d. N. Fleva a afirmat eri în Senat, că nu pământ, ci o bună justiţie şi administraţie le trebue sătenilor; şi că numai lipsa acestor foloase îi a împins la răscoală. Prin urmare pentru liberali, numai presenţa d-lui Brâtianu şi lipsa unei bune administraţiuni precum şi a unei justiţii imparţiale, a provocat răscoala. In fine, să ştie că colectiviştii a-rată legenda iconarilor şi a jugăna-rilor ca fiind pricina unică a răscoalei de astălprimă-vară. Cât pentru conservatori, ei au a-rătat, prin organul d-lui Th. Rosetti şi al d-lui Păucescu, că căuşele răscoalei sunt complexe,că aceste cause sunt şi miseria în care îi au adus 12 ani de regim colectivist, şi reaoa administraţie şi proasta justiţie, şi, în fine, acele fâgădueli continue de pământ care surexcitau pe ţărani şi care nu să ţineau, precum şi nedrep-ţile făcute cu împărţirea pământurilor, care nu se dedeau la cei în lipsă, ci la favoriţi. Căuşele fiind complexe, remediile trebue să fie multiple şi d’aceia conservatorii propun, în acelaşi timp, pentru îmbunătăţirea soartei ţăranilor, o lege pentru vânzarea bunurilor Statului care se îndestuleze pe toţi cei în lipsă, un proiect pentru modificarea legii tocmelelor agricole, reforma administrativă şi reforma judecătorească, etc, ect. AFACEREA GENERALULUIANGHELESCU începem azi cu publicarea actului de a-cusafiune acomisiunel senatoriale, aleasă pentru a cerceta acusaţiile de mituire ce se atribue generalului Anghelescu. Acest act de o mare importanţă va servi la iniţiarea lectorilor în ceea-ce priveşte faptele condamnabile de care s’a constatat că a fost culpabil d. general Anghelescu, al cărui proces înaintea curl,el de casaţie e sorocit pentru ziua de I Decembre: ACT DE ACUSATIE Domnule Prim-preşedinte Domnilor Magistraţi In cursul sesiune! legislative din a-nul corent 1888, Senatul a votat în şedinţa sa din 29 Februarie, propunerea subsemnată de zece senatori pentru darea In judecată a fostului ministru de resbel, generalul Al. Anghelescu în faptul de mituire. In urma acestui vot şi în conformitate cu legea asupra responsabilitate! ministeriale, s’a ales din sinul Senatului o comisiune de informaţiuni, însărcinată a aduna elementele de instrucţiune penală a faptului imputat, precum şi a altor fapte ce ar descoperi numita comisiune în sarcina prevenitului, conform dreptului ce ’I dă art. 17 din sus numita lege. Asupra raportului acestei comisiunl, citit şi desbâtut în şedinţa Senatului din 16 Martie 1888, s’a numit de Senat Comitetul de instrucţiune prevăzut de art. 18 din citata lege cu misiunea de a instrui afacerea în acusaţiunile ce se aduceau contra fostului ministru Anghelescu, printr’acei raport, şi de a referi Senatului, sau la cas de disolvare al acestui corp legislativ, de a deferi el însuşi, ca comitet de acusare, afacerea în judecata acestei înalte Curţi de casaţie şi de justiţie, conform, art. 23 şi 30 din zisa lege. Comitetul de instrucţiune, devenit astă-zî In urma disolvărel Corpurilor legiuitoare, de plindrept.în virtutea sus citatelor articole, şi Comitet de acusare compus şi constituit în modul următor: D-nil Dim. V. Polizu-Micşunescu, ales preşedinte şi raportor al comitetului, C. Naum, C. D. Budişteanu, G. G. Meitani şi I. V. Arapu, membrii, şi d-nii Gr. Ştefănescu şi Eliodor Vergatti aleşi secretari, Are onoare a expune înaintea acestei înalte Curţi următoarele fapte : Cu ocasiunea instrucţiune! procesului corecţional dinaintea tribunalelor militare contra fostului general N. D. Maican, fost secretar general la ministerul de resbel, pentru delictul de mituire în afacerea comenzel încrucişe-torulul «Elisabeta» pentru flotila română, s’a dat peste urme şi indicii grave de mituire în aceiaşi cestiune şi în privinţa fostului ministru de resbel Al. Anghelescu. Procesul generalului Maican s’a terminat dupe cum este ştiut prin condamnarea acestuia, pentru faptul că a pretins mită de la comisionarii unor case din streinătate care îşi disputai comanda încrucişetoruluî. Raportorul general care instruia a-facerea Maican şi cerceta modul cum s’a dat comanda încrucişetoruluî casei Armstrong din New-Castel, văzând că din depunerile martorilor resultâ o is-bitoare concordanţă de fapte compromiţătoare pentru fostul ministru Anghelescu, s’a crezut dator a denunţa faptul ministrului de resbel ad-interim din timpul acela, care tot-d’odatâ era atunci şi preşedinte al consiliului de miniştrii. Este de notat că In acel moment generalul Anghelescu fusese deja constrâns a părăsi Ministerul în urma rumoarel care se ridicase contra sa relativ la furnitura cismelor pe anul 1887 şi la alta furnituri, precum şi mal în urmă a di-misiona chiar din armată. Această denunţare a fost adusă în sinul Senatului în ultima sesiune de către preşedintele Consiliului de Miniştri de atunci şi Senatul urmând procedura sus arătată a instituit Comitetul de instrucţiune, care a instruit acuzaţiu-nile asupra cărora comisiunea de irv www.dacoromanica.ro 2 formaţiuni a adunat elemente de culpabilitate şi anume: abatere de la pres-cripţiunile exprese ale legel comptabi-litaţil Statului şi faptul de mituire In comanda Incrucişâtorulul, In furnitura cismelor, în aceia a plumbului şi cositorului pentru armată pe anul 1887. In consecinţă vom expune aci una după alta acusaţiunile care se aduc contra fostului ministru general Al. Anghelescu, arătând probele adunate şi conclusiunea comitetului de Instrucţiune şi de acuzare In fie care din faptele arătate. Vom începe cu afacerea comenzelln-crucişătorulul care a ocasionat chiar propunerea de dare In judecată. I. Afacerea Incrucisatorului In această cestiune faptele s'afi petrecut In modul următor, după cum re-sultă din depunerile martorilor şi din toate cele-l aite elemente ale instrucţiunii care se vor arăta mai jos : Ministerul de resbel voind a da o mal mare desvoltare Marinei noastre militare a obţinut de la Camerile legiuitoare In anul 1886 un Împrumut de câte-va milioane; cam tot In acelaşi timp a fost chemat la secretariatul Ministerului de resbel comandantul Flotilei, general N. D. Maican. Ministru a decisa cumpăra un locrucişător şi trei torpiloare cu armamentele lor şi In a-cest scop sad invitat diferite case din străinătate a face oferte după un program ce se întocmise de o comisiune specială. Intre aceste case, acele ale căror propuneri se apropiat! mal mult de cerinţele programului, au fost casa Thames din Londra, casa Forges et Chantiers de la Mediterranăe din P&ris şi casa Amstrong din Newcastel: iar propunerile celor-lalte case au fost de lalnceput înlăturate fiind depărtate de condiţiu-nile cerute. Este de notat, şi aceasta resultâ din instrucţiune şi se vede din dosarul preliminărilor comenzel încruşătoruiuT, că preferinţele comandantului Flotilei au fost de la început şi continuu în mod accentuat pentru casa Thames din Londra, care după cum se vede din acte, presenta mal multă garanţie întru cât priveşte buna coastrucţiune. (Va urma.) DISCURSUL DOMNULUI THEODOR ROSETTI ASUPRI RESCOALEI IERANILOR (Şedinţa Camerei de la 24 Noembre) D. preşedinte al consiliului, Th. Ro-setti: D-lor deputaţi, ’ml veţi permite a fi foarte scurt In răspunsul pe care ’l void da la interpelarea d-iui Nădejde, şi aceasta pentru cuvântul că s’a făcut atâta discuţiune, In cât cred că acum ar trebui să fim cam economi cu timpul d-voastre şi al nostru, şi pentru că onor. d. Dobrescu, care a vorbit în urmă, ’mî a uşurat Intru ceva sarcina... D. I. Nădejde: Noi nu suntem solidari cu d-sa. D. preşedinte al consiliului, Th. Ro-setti: D. Dobrescu ’ml-a aşurat Intru ceva sarcina, indicând Camerei câte-va din căuşele rescoalel, pe cari d. Nădejde ne a cerut să ’I le indicăm. Dar sunt silit cu toate acestea să răspund la punctul d’lntăiii al d-lui interpelator: care sunt căuşele mişcârel ţărăneşti ? D-lor, afară de căuşele mal adânci şi mal depărtate, oare cum istorice ale a-cestel mişcări şi ale Intregei stări de lucruri din ţara noastră, asupra cărora, dacă am voi să ne întindem, am avea să vorbim opt zile şi poate că tot nu am ajunge la veri-o Înţelegere Intre noi, In de afara de aceste considera-ţiunl generale, trebue să semnalez Intre căuşele mal apropiate ale ultimelor turburărl, unele pe cari onor. d. Nădejde nu le-a indicat, şi In privinţa cărora d-sa întreba de una zi pe banca ministerială, să’l spună dacă este sad nu acord între vederile noastre asupra' acestor cause şi vederile d-sale. Putea onor. d. Nădejde să se aştepte de la Început la acest răspuns că modul nostru de a cugeta, vederile noastre asupra acestei cestiunl sunt atât de diametral opuse vederilor d-sale In unele puuc-turi din cele mal de căpetenie, In cât o înţelegere, o concordanţă Intre d-sa şi noi, nu credem a fi de loc admisibilă. D-lor deputaţi, căuşele turburârilor pe cari am avut a le deplânge şi a le reprima In primăvara acestui an, sunt, precum am avut onoare a vă spune, multiple; ele sunt de o îndoită ordine, dupe părerea noastră, sunt de o ordine administrativă şi legislativă In acelaşi timp, şi de o ordine economică. Relativ la ordinea administrativă-le-gislativă, să'ml daţi voe să fac foarte pe EPOCA — 30 NOEMBRE ————^Trarm—g": scurt istoricul măsurilor luate de la un timp încoace în privinţa acestei cestiunl, pentru că, In parte, cred că agitaţiunea spiritelor, care s'a manifestat prin ultimele mişcări produse în unele judeţe, este datorită confusiuneî introduse în capul oamenilor prin o greşită legislaţiune, care a voit să reguleze a-ceastă delicată cestiune a împroprietărire! ţăranilor. Ştiţi, In adevăr, d-lor că la 1864, când s’a votat legea rurala, s’a stabilit un principii! fundamental prin acea lege; acel principii! era, nu ca se dă locuitorilor săteni o proprietate nouă, ci că li se recunoaşte o proprietate pe care ab-antiquo au avut'o, şi ceea ce răscumpărat! ţăranii la 1864 nu era pământul luat de la proprietarul moşiei şi trecut In proprietatea lor, ci era numai degrevarea muncel seculare pe care o făcead ţăranii, sub nume de clacă, dupe vechile aşezăminte ale ţăreî. (Aplause), Dar legiuitorul din 1864, Ingrijat şi zelos de a prevedea şi pentru viitori buna stare a populaţiunel noastre rurale, s’a gândit şi la o parte de ţărani cari, dupe principiile puse de densul In legea din 1864, nu beneficiau de acea lege, sau cari, din alte diferite tmpre-giurărl, n’ar fi putut sau n'ar fi voit să ia pământ pe moşiile unde se împroprietăriseră cei cari primiseră pământuri In 1864. De aceea s’a pus disposiţiunea de la art. 5 şi 6 din legea rurală, care zice ca se deschide o perspectivă de a fi împroprietăriţi ţăranii pe moşiile Statului, perspectivă care de altminteri nu era de cât enunţiata şi Intru nimic fixata şi regulamentată prin legea rurală; urma a se face Inteiu un fel de statistică prin aşa numita tabela litera b, pentru ca legiuitorul să ’şl poată da compt de numărul şi de împregiurările In cari se afla acea parte a populaţiunel, care ar fi avut să intre In prevederile acestor două articole, pentru ca în urmă să se ştie de administraţiune ce măsură să se ia în privinţa vlnzărel acelor bunuri ale Statului. Nu s’a făcut Insă această lucrare aşa precum o cerea legiuitorul, şi, cu toate că se înscrisese In tabela litera b, In anii 1864 şi 1865, un număr oare-care de Însurăţel sau alţi ţărani, cari intrau în categoria acelei dispoziţiunî a legel, nu s’a făcut nimic In privinţa lor până In 1878. Să vedem acum dacă In 1878 s’a aplicat în spiritul şi In esenţa ei legea din 1864, şi cum s’a procedat. După legea din 1864, avead dreptul de a fi Înscrişi In tabela litera b însurăţeii cari In acel an ar fi fost să facă clacă, dacă n’ar fi intervenit legea rurală, adică o categorie de oameni care, după vechile aşezăminte, ar fi fost, de nu intervenea legea rurală, puşi In posiţiune de a primi pământ de hrana de la proprietarii moşiilor. Nu s’a făcut Insă aşa la 1878, când s’a făcut o nouă împroprietărire, fiind-că nu s’a ţinut compt de această clasă a Însurăţeilor de la 1864. Pe lângă că s’au Introdus şi alte clase de Însurăţei sau de ţărani, s’au făcut să beneficieze de disposiţiunile acestui regulament, câcl prin regulament s’a făcut atunci treaba, persoane cari nu Intrau de loc în categoria legel rurale, persoane cari nu erau şi nu fuseseră nicl-o dată ţărani, şi, ca oilustraţiune, d-lor, pot să vă spun un cas. Eu eram pe atunci la Curtea de casaţiune şi ştiu că doul din aprozii acelei Curţi au fost împroprietăriţi In coastele Bucureştilor. (RI-sete). O voce: In alte părţi s’au împroprietărit şi copil de doul ani. D. preşedinte al consiliului, Th. Rosetti: Tot ast fel şi In alte puncte ale ţăreî s’au împroprietărit mahalale întregi din oare cari oraşe, dându-se pământ la o populaţiune care, ori cât de interesantă ar fi, nu putea fi considerată ca intrând In vederile legel rurale, şi ast fel s’a întâmplat cămulţl din cel cari ar fi fost în drept să fie împroprietăriţi au remas pe din afară, pentru că alţii al! luat locul lor. Acest mod de aplicare a legel a cau-sat o adâncă nemulţumire şi decepţiune In toată ţeara. Dar, pe lângă această greşeală, care era o greşeală oare cum technică şi de execuţiune, a venit să se adaoge şi o greşeală de principiu, care a contribuit mal mult la perturbaţiunea spiritelor şi la confusiuneaale cărei triste resultate le-am văzut cu toţii astă primăvară. Şi iată cum, d-lor: care era posiţiunea Statului voind a aplica art. 5 şi 6 din legea rurală? Era legat de vre-o disposiţiune a acestei legi In ceea ce priveşte concesiunile ? Nu, pentru-câ acolo nu se arată de cât un principii! pentru viilor, fără nicl-o regulamentare, cari erai! relaţiunile ce se creai! din noii sau cari existau deja Intre Stat ca proprietar de moşii, care punea In vlnzare sad aliena o parte din domeniul săd la ţăranii care nu erad de pe acele moşii, şi Intre aceşti ţărani ? Erad cele din legea rurală sad nu? Evident că nu. Dacă dar, Intre proprietarii şi foştii clăcaşl la 1864 era un fel de deosebire In stăpânirea pământului şi în răscumpărarea clăcel şi a muncel. de ceea-ce era pe moşiile Statului, a fost, prin urmare, o greşală radicală şi de principid de a a-plica disposiţiunile prevăzute In legea rurală la această noua ordine de idei, pentru că aceasta era un mijloc, poate inconşcient.de a aduce o perturbaţiune In capul oamenilor asupra drepturilor lor, lăsând a se crede că este un drept absolut al fle-căruia numai pentru ca este ţăran, de a fi împroprietărit In con-diţiunile legel rurale, de oare-ce d-voastre ştiţi că legea rurală la 1864 s’a aplicat o-data pentru tot d’a-una, produ-cându’şl efectul el. Dar, d-lor, aceasta n’a fost de ajuns. După ce s’a făcut cum s’a fscut acea împărţire de pământ la 1878 şi s’a creat un număr oare-care de comune noul, alta greşală a fost adăogita.la cea vechie. Starea de nemulţumire creată prin modul puţin cerect, prin graba, prin ne chibzuinţă cu care se făcuse împărţirea din 1878 mergând din zi In zi crescând şi dând loc la diverse reclamaţiunî, guvernul s’a preocupat de această stare de lucruri, şi crezând necesar de a reveni asupra lucrărel din 1878 pentru a îndrepta Intru ce-va erorile de atunci, mijlocul pe care ’l-a găsit practic şi eficace în această privinţă a fost următorul : s’au însărcinat comisiunile permanente de revisuire stabilite de legea financiară pentru revisuirearolurilor|de imposite l'onciare, cari fac adaose sad scăderi din trei In trei luni de zile, s’au însărcinat aceste comisiunl să revisu-iască şi operaţiunile făcute la 1878. Dar aceste comisiunl, după modul şi după scopul In care erad instituite, după personalul care le compunaa şi după atâtea şi atâtea împrejurări, nu erau organe destul de serioase, destul de s'gure şi de apte pentru o operaţiune aşa de delicată. Şi s’a întâmplat atunci acel fapt straniu, că o mare parte din cei împroprietăriţi la 1878 au fost mutaţi şi răs-mutaţl din 3 In 3 luni de zile din proprietăţile lor, ast fel că oamenii cari plătiseră Jn curs de trei, patru ani pământul lor, erad luaţi şi daţi afară, ca să se pună alţii In acele locuri, rămânând apoi ca şi aceştia din urmă să fie iarăşi daţi afară, pentru a li se substitui şi lor alţii, în cât ajunsese o deplorabilă perturbaţiune Intre aceşti mici proprietari. (Aplause). Atunci, d-lor, ca un suprem remediu la această Încurcătură, a intervenit, din iniţiativa parlamentară, un proiect de lege la 1887, anul trecut, prin care se zicea că locurile aşa Împărţite In 1878 şi toate lucrările comisiunilor de atunci, să fie supuse unei revisuiri generale în faţa unei comisiunl ad-hoc, prevăzută prin acea lege, comisiune care să fie instituită In fie care judeţ; se mal zicea In acea lege de la 1887, că acele comisiunl ad să proceadâ In modul următor: adică, cercetând cas cu cas şi din satin sat aplicarea făcută legel din 1878 la faţa locului, să elimineze pe toţi acei cari, fără drept, ar fi fost împroprietăriţi la 1878, iar tărâmurile, ast-fel devenite libere, să le Întrebuinţeze pentru a îndestula reclamaţiunile de care nu se ţinuse seamă cu ocasiunea aplicârel legel din 1878. Cutoate acestea,fiind cătrecuseuntimp cam lung de la 1878 până la 1887, adică nouă ani, şi fiind că legiuitorului de la 1887 ’I s’a părut lucru greu, inechitabil sad imprudent de a scoate de pe pă-mlnturile lor oameni cari, cu drept saQ fără drept, ad fost de atâta timp împroprietăriţi. şi a le căror titluri emanau de la Stat, şi prin nrmara nu puteau fi ei răspunzători de neregularită-ţile urmate la ministerul domenielor, s’a pus un temperament la (această disposiţiune, s’a făcut o excepţiune pentru acel Împroprietăriţi la 1878, cari sr fi apucat să sădească, să facă case, sau s’ar fi găsind cultivând el singuri pă-mlntul, aşa In cât măsura aceasta nu lovia de cât pe câţr-va speculanţi de tărâmuri, împroprietăriţi pe nedrept, cari nu cultivad el singuri pămîntul, ci’l arendad adevăraţilor cultivatori. Redus la aşa proporţiunl, numărul loturilor, cari devenead disponibile pentru îndestularea celor nedreptăţiţi la 1878, rămânea foarte mic, ilusoriu, a-bia câte-va sute de pogoane într’un judeţ întreg, pe când reclamaţiunile erad foarte numeroase. Ast-fel dar, fiindcă nu se deschisese nici o altă cale pentru satisfacerea trebuinţelor, cerin-ţilor, dorurilor şi apetiturilor fondate ori nefondate, cari se deşteptaseră In cursul tuturor acestor ani, era materialmente imposibil a aplica cu succes acea lege de la 1887. Dar afară de aceasta, legea de la 1887 a mal comis greşala de a nu specifica cine sunt acel cu drepturi de a reclama; căci prin un anume articol zice : că orice român, orl-ce om care se crede In drept a avea pămlnt, să reclame Intr’un termen fatal de şease luni. Un asemene textdelege era neapărat de natură a surescita încă şi mal mult, nu numai dorinţele fondate, dar încă şi apetitele nefondate a le acelor cari ţi-neada avea o bucăţică de pămlnt şi de Îndată ad năvălit o sumă [de cereri la ministerul domeniilor. Afara de.acestea, mal este încă şi o a treia causă care a făcut aplicaţiunea acestei legi imposibilă ; aceasta este ca membrii comisiunel prevăzute de a-ceasta lege aveau o diurnă de câte 20 lei pe zi, şi fiind-că comisiunea se compunea din 5 membri, costa câte o 100 de franci pe zi de judeţ, ast-fel că, pentru 30 de judeţe trebuiad 3 000 franci, de oare-ce(aceste comisiunl avea să lucreze cel puţin J100 de .zile spre a putea termina operaţiunile cari erad date In sarcina ior. Dar pentru aceste cheltuell nu s’a prevăzut |nici un credit. In lege să zice : că cheltuelile lntreţinerel acestor comisiunl se vor acoperi din excedentul ce va laşa casa de lichidare a obligaţiunilor rurale, dar acest excedent nu exista, din contra, s’a găsit un deficit, aşa In cât adresân-duse ministeriul domeniilor la ministerul de finanţe pentru a şti care este suma disponibilă a acelei case de lichidare, a aflat că este zero. Aşa dar, nu s’a aplicat şi nu se putea aplica legea de la 1887. Este evident, d-lor, că această stare de lucruri, acest şir de promisiuni reiterate şi nelndeplinite nu era de natură a linişti spiritele In ţară. Dar a mal intervenit pe lângă toate aceste o serie de cause cari şi acestea nu puţin ad contribuit la neliniştea populaţiunel rurale, şi aceste cause erad următoarele : S’a făcut, nu’ml aduc aminte când, o lege pentru vânzarea bunurilor Statului In loturi mici. Nu intru In amănuntele acestei legi; dar ştiu că s’a întâmplat adesa-ori, ca o moşie pe care o cerea un număr oare-care de ţărani aii se vinde In loturi mici, moşie care dej a era parcelată şi gata de pus Invînzareln loturi, să fie dupe cererea cutăreî şi cutare! persoane, sustrasă de la destinaţiunea el şi vlndută In bloc acelei persoane. Neapărat ca omul care văzuse înaintea o-chilor lui această dorinţă aproape rea-lisată, când a văzut că de o dată şi cu totul pe neaşteptate ’I scapă bucăţica din mână, a fost foarte mâhnit. S’a mal întâmplat încă şi alt ce-va : s’a pus In vlnzare In loturi mici nişte moşii cari, dupe contractele de arendare, nu puteau să fie vlndute de cât dupe un număr oâre-care de ani. După ce aceste moşii ad fost parcelate, scoase In vlnzare şi adjudecate definitiv a-supra ţăranilor, dupe ce cumpărătorii au depus cea de’lntâiu zecime a preţului total, a venit arendaşul sad alt cine-va la minister să spună că acea moşie nu se poate vinde, şi că, de se vinde, Statul va fi expus la un proces. Atunci vlnzarea nu s’a mal realizat, cumpărătorii nu ad fost puşi In poseâiune, Insă li s’a zis : vlnzarea rămâne bună, banii rămân bine luaţi, şi voi nu veţi deveni proprietari al moşiei de cât la expirarea termenului contractului, iar pană atunci nu aveţi de cât să vă puneţi la cale cum veţi putea cu arendaşul. Aceasta a fost Încă una din căuşele de nemulţumire In po-pulaţiunea rurală. Acum, d-lor, vin la partea a doua şi la răspunsul ce trebue să dau d-lul Nădejde In privinţa crâncenei lupte politice ce a urmat In sinul societăţel noastre, şi care fără multă cumpănealâ s’a dat drept causă acelor nemulţumiri şi de unii şi de alţii In pasiunile lor, aţtţându-se spiritele populaţiunilor rurale cu aceste cestiunl care s’ad întrebuinţat ca o armă electorală. Este trist, d-lor, ca noi, In divisiu-nile şi certele noastre politice, noi clasa dirigentă, care trebue să avem conştiinţa actelor noastre şi să ne dăm bine seamă de consecinţele lor, mergem uneori până a apela la elementele cele mal pasionate ale poporului, provocând apetite şi revendicaţiunl care In asemenea Împrejurări iau propor-ţiunile cele mal exagerate, fără să considerăm că prin aceasta creăm o stare de lucruri de care avem să fim cu toţii loviţi, şi a cărei cea mal grea răspundere morală noi trebue s’o purtăm. (A-plause). (Sfârşitul pe mâine) INFORMATIC»! Erî s’a făcut la Berlad alegerea colegiului înteiu pentru consiliul comunal din acel oraş. Lista conservatoare a triumfat n contra listei liberale, având în cap pe d. deputat Nicorescu. www.dacorornanica.ro Lista conserva toare e compusă din următoarele persoane : dd. Vergo-lici Ion, Buzdugan St.,Coroiu Gheor-ghe, Sturdza Ştefan, Miticiu Gheor-ghe, Slobozianu V. Constantin, Pa-naite P. Neacşu, şi Nicu Lazăr. D. G. D. Velicolî din Brăila ne trimite o scrisoare, prin care nimiceşte născocirile foilor colectiviste ou faimosul apel către Bulgari, ce n’a existat nici o dată de cât în închipuireabolnavă a unui ziar brâi-lean, şi dupe care organele colectiviste s’au grăbit a aduce cele mai sfruntate calomnii guvernului pentru că tolerează agitaţiuni bulgaro-ruseşti în ţară. Astă-zi lipsindu-ne spaţiul, vom publica mâine scrisoarea d-lui Ve-licoff. D. Christofi Zerlendi, senator şi consilier comunal a dat pentru participarea României la exposiţiunea universală din Paris suma de zece mii lei. Suntem siguri că ziarele colectiviste care au calomniat atât de mult pe d. Zerlendi se vor feri de a comenta acest act de generositate. -SK- Recursul căpitanului Stănciu-lescu, în contra sentinţei consiliului de resbel, a fost sorocit ca se fie judecat de către consiliul de revisie în ziua de 10 Decembre. De câte-va zile ziarul «Resboiul» trecut sub direcţiunea unui colectivist, fost inginer şi depărtat din funcţiunea pe car6 o ocupa în Do-brogea, de către prefectul Constanţei, d.Barozzi, pentru mai multe motive, crede ca atacându-ne aşa cum o face In fie-care zi, ne vom supăra şi vom respunde. Noul director al ziarului colectivist «Resboiul» (să nu să confunde cu«Resboiul-Vechiu») se inşală cînd crede că ne vom ocupa vre o dată de elucubraţiunile şi stupidităţile sale. Unul din confraţii din capitală a dat ştirea, că Sf. Sinod va avea a se pronunţa asupra veleităţilor de candidatură la Senat ale Arhiereului Gaiistrat Bârlădeanu. Credem a şti, că această veste este cel puţin prematură, întru cât dupe cum a zis d. Al. Lahovari, ministrul domenielor în Senat, nu se poate opri nimeni a candida. De va isbuti însă părintele Gaiistrat a se alege, Episcopatul, ce face parte integrantă din Senat, va cere pur şi simplu invalidarea, pentru motive foarte puternice de incompatibilitate, rămâind negreşit apoi, după consumarea faptului, ca Sf. Sinod să se pronunţe asupra înfrln-gerei disciplinei canonice, de care prelatul în cestiune se va face vinovat, prin nesocotita sa uneltire în poporul unei Eparhii ce nu’î aparţine, fapt caracterizat în aşezămin-tele constituţiei apostolice şi pedepsit cu asprime de Sf. Canoane. D. Lascar Catargiu, preşedintele Camerei, a sosit azi dimineaţa din Galaţi, împreună cu soţia sa. D. Niger Râdulescu, a intentat o acţiune judecătorească, d-luî Weiss proprietarul ziarului Răsboiul prin care cere de la acesta să-i restitue suma de 6,000 lei, pe care i le-a plătit ca arendă anuală al acestui ziar. Afacerea va veni probabil înaintea tribunalului civilo-corecţional, fiind că d. Niger Râdulescu pretinde că a fost înşelat de către d. Weiss" D. General Victor Greţeanu, inspectorul general al cavaleriei,a fost decorat de d. Preşedinte al Republicai Franceze cu crucea de comandor al L°giunei de Onoare. D. general Anghelescu va fi a-părat dinaintea Curţei de Casaţie de către d-ni avocaţi Danielescu şi Or-beseu. Graţie măsurilor energice luate de d. colonel Algiu,toate tripourile cunoscute şi unde se petreceau lucruri adevărat scandalo ise au fost Închise, şi proprietari ac stor case au fost deferiţi tribunalelor corecţionale. D. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a lucrat azi cu M. S. Regele. O foarte bună măsură luată de d. general Mânu : Nici o mutare de ofiţorî nu se va face dintr’o garnisonâ în alta, de cât pentru caşuri bine determinate printr’un raport. - B*~ Ne pare bine că guvernul dupe ce hotărâse a nu acorda autorisaţia pentru loteria exposiţiunei, s’a decis în fine, a încuviinţa această auto-risaţie. Această disposiţiune nu va Impe. EPOCX — 30 NOEMBRE dica un mare număr de deputaţi de a cere de la Stat şi o subvenţiune pentru organisarea exposiţiunei. Camera a lucrat erî în secţiuni. Ea s’a ocupat intre altele de cestiunea unificâreî salariilor învăţătorilor-; de cererile de urmărire în contra a doi deputaţi dd. Laurian şi V. Vlă-doianu; de creditul de un milion ce se cere pentru reclădirea teatrului de la Iaşi. Sâmbătă 3 Decembre se va da în sala Dacia o representaţie teatrală în scop filantropic cu graţiosul concurs al d-nei M. Dimitriu şi a celor mai talentaţi elevi ai conservatorului de declamaţiune. Se va juca piesa Crima celebră sau Pata de sînge, dramă în 3 acte. Representaţia promite un bun succes. Eri seară s’a dat la palat un mare prânz militar, în onoarea aniversării luârei Plevnei. Au asistat la acest prânz mai toţi ofiţerii superiori din garnisoană. Peste tot 104 tacâmuri. Printre cei presenţi cităm pe : Dd. generali: Mânu, Ministru de Resbel, A. Cernat, Berendeiu, Gre-ceanu, Fâlcoianu, Creţeanu, Arion, Budişteanu, Ylădescu, Barozzi, Theo-dori, Fotino, Severin, Tamara,Dona, etc. Ataşaţii militari străini presenţi In capitală: dd. colonel Petroff, ataşatul Rus, căpitan Baron de Sehnei-der, ataşatul Austriei şi căpitan baron de Mueller ataşatul Germaniei. In timpul desertului M. S. Regele a pronunţat un discurs prin care a reamintit victoriele de peste Dunăre, arătând foloasele ce ţara a cerut şi cere de la Armată. M. S. Regele a terminat discursul seu închinând paharul în sănătatea armatei Române. D. general Mânu Ministrul de Resbel, a purtat apoi in numele armatei un toast în sănătatea M.M. L L. Regele şi Regina. După prânz M.M. L.L. au trecut în sala tronului,unde s’au întreţinut mai mult timp cu persoanele prezente. CUTIA CU SCRISORI Domnule redactor, Bine-voip v6 rog a însera în stimabilul d-v. ziar alăturata scrisoare care ’ml-a fost adresată. Căpitan I. Christescu. Iubite camarade In urma însărcinări ce ne-ai dat, de a ne presenta la d. avocat Gornea Ştefan şi a-I cere explicaţiunl în privinţa unei cărţi poştale redigiatâ în termeni injurioşî şi ce ’ţî-a adresat la Galaţi; ne am presentat azi la 26 Noembre la d-lui la orele 8 şi 1/2 seara spre a ne da explicaţiunl sau a ne pune în contact cu 2 amici al săi. D-nu Cornea nu ne-a adăstat, de şi erea anunţat de sosirea noastră, şi ni s’a remis de slujnica d lui scrisoarea ce-ţî alăturăm in care d. Gornea declară că refuză or-ce satisfacţie pe calea onoarei. In faţa a-cestui procedeh, d’a insulta şi a refusa or-ce satisfacere, nu ne mai rămâne de cât a-ţi exprima regretele noastre că ai avut aface cu un asemenea om şi a te ruga să consideri misiunea noastră ca terminată, rămânând a te satisface cum vei crede de cuviinţă. Primeşte cu această ocasiune ex-presiunea amiciţii şi încrede.rei foarte mari ce avem în onoarea şi demnitatea ta ca om şi camarad. Căpitan D. Iliescu Locotenent Gârdescu Bucureşti, 26 Noembre 1888. DIN DISTRICTE SUCEAVA înzestrarea de scoli satesti Domnute Redactor, Rog să bine-voiţi a însera în coloanele onor. dv. ziar următoarele : Ga tot d’a-una Administraţia «Domeniului Coroanii» cunoscând importanţa şi sbo-rul ce instrucţiunea trebue să ea mai ales In comunele rurale—unde locuitori în cea mai mare parte nu puteai! îndeplini sacra datorie de a’şî trimite co-piir la şcoală numai din causa lipsit de mijloace—Onorabila administraţie, prin d. 1. Calenderu, administratorul general, şi din ordinul Majestăţii Sale regale, lucră cu o stăruinţă neobosită. De la începutul anului 1885 86 şi ptnă astă-zî a bine voit a înzestra şcoala din comuna Borca, judeţul Suceava, cu prisos,cu materialul trebuincios şcoaleî şi elevilor pentru care subsemnatul Învăţător adânc mişcat de aceste binefaceri, vin şi în numele cetăţenilor a aduce respectoase mulţumiri. S'a mal făcut şi reparaţia radicală a localului de şcoala, opt bănci, o catedră, îngrădirea curţii cu gard, o firmă şi 20 rânduri haine pentru copil săraci. Primiţi vă rog, domnule redactor, stima ce vă conserv. N. Draguseami. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 28 Noembrie ÎS83 (urmare) Redeschiderea şedinţei D. IVIcolae Fie va, arată că după ce d. Ureche a observatcu drept cuvdul prinţului Sturdza că s’a ocupat numai cu politica externă, fără a se ocupa de Plevna internă, de care a văzut cu părere de râfi, că nu s’a ocupat cu toate acestea nici d. Ureche, dacă n’o 11 v’o nouă Plevnă : Plevna liberalilor nedomiriţl (rîsete). fOr-cum s’a imputat cu drept cuvânt nein-destularea proiectului de adresă, ce s’a confirmat cu prisos de respunsul laconic al raportorului la această imputare Cea ce arată regretabila năzuinţă ca tot guvernul să vorbească şi să facă. Oratorul nu e surprins însă de această, întru cât invederează neînţelegerea cabinetului care discută încă asupra cestiu-nilor arzătoare la ordinea zilei. Şi probabil, că această discuţiune seva prelungi până în luna Februarie şi mal încolo, în-lesnindu-se ast-fel perpetuarea guvernului la putere. De unde rezultă că temerea prelungirel existenţei Plevnei interne este întemeiată, întru cât schimbarea guvernului trecut cu cel de azi nu a adus şi schimbarea sistemei ce discreditează instituţiunile constituţionale şi compromit libertăţile publice. Oratorul dupe o înflăcărată digresiune în care arată meritele liberalilor şi face un joc de cuvinte asupra denumirel de conservatori şi liberal conservatori escia-mă, că cestiunea ce se pune în desbaterile ce ne preocupă, este cea constituţionala. Fără a imputa Regelui întru ceva chemarea guvernului junimist la cârmă , crede însă că acest guvern n’avea nici un titlu spre a ţine puterea. In susţinerea părerilor sale, d-nu Fleva reeditează cunoscutele recriminări conservatorilor, că ai! tras pe sfoară pe disidenţi venind la putere cu junimiştii. Vorbind apoi de alegerile trecute, contestă neutralitatea guvernului şi se sileşte a dovedi că, prin înlocuirea funcţionarilor colectivişti,alegerile,au fost influenţate !.\ In aceasta privinţă oratorul face lungi digresiuni cu glume personale «mai mult sau mai puţin nesărate» pe care renunţăm a le consemna aci fiind destul de cunoscute şi trezite. D. Fleva crede dar, că Adresa ar fi trebuit se vorbească de chipul cum s’afi făcut cele din urmă alegeri; precum şi de starea rea a administraţiei de care nu se zice un cuvânt. Fiind 51/2 ore preşedintele consultă Senatul asupra continuărel desbaterilor. Se decide urmarea pe mâine şi şedinţa se ridică. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 29 Noembre i 888 La ora 1 1/2 şedinţasedeschide subpre-şedenţia d-lul Ilariu Isvoranu, fiind pre-şenţl 107 dd. deputaţi. D. IVegulicl propune să se dea voie absolvenţilor şcoaleî de la Herăstrău, să cumpere pământ în loturi mici. D. IMesoianu întreabă, dacă are sau nu de gând guvernul, ca să încheie o convenţie comercială cu Austria. D. Uimiţi în interpelează guvernul a-supra neregularilăţilor administrative din Vlaşca. D. A. Vericeami cere un tablofi de vînzarea băuturilor spirtoase în comunele rurale şi urbane. D. Burghelea, avend cuvîntul ca să ’şl desvolte interpelarea privitoare la construirea liniei ferate DorohoiQ-IaşI, arată cum mal toate liniile ferate s’afi făcut numai cu intenţia de a sechivernisi favoriţii colecti vită ţel. Aşa s’a făcut o linie ferată în Dorohoifi la moşia d-lul Gherghel, la a d-lul Mo-ruzi, etc... D-sa cere ca Dorohoiul să nu fie lăsat pustiului şi să se continue lucrarea liniei Dorohoifi Iaşi precum şi să se pună în circulaţie cei de la DorohoiQ-Leorda. După ce arată starea de decadenţă a liniilor ferate şi a şoselelor de pe urma co-leclivilăţel, d. Burghelea îşi exprimă speranţa că guvernul va ţine în seamă aceste două cereri. D. Al. Marghiloman, ministrul lucrărilor publice, răspunde că nu guvernul poate fi responsabil de trecutul desastros. Iată cum stai! lucrurile în privinţa liniei Dorohoifi-Iaşl : Prin legea din 1885 Martie 2 s’afi votat 4.000,000 pentru 10 puncte de linii ferate, înLre care se coprindea şi DorohoiQ-IaşI ; mal departe însă legea conţine o dispoziţie, care nimiceşte pe cea d’întâiu, aşa că aceia ce legiuitorul dedea cu o mână, relua cu cea-l’altă. Cine va putea aplica o asemenea lege ? Intru câtpriveştelinia DorohoiQ-Leor da d. Marghiloman spune, că chiar la 15 Decembrie viitor se vor începe lucrările. D. M. Ksgaln’ccanu adăogând câteva cuvinte, spune că or-ce Român trebue să se gândească la liniile ferate. Se citeşte proiectul de lege asupra reorganizare! ministerulnl de răsboiQ, precum şi acela asupra Yenzărel în loturi a moşiilor Statului şi rescumpărarea embati-curilor. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere se votează fără discuţie legea asupra modilîcărel art. 159 din legea sanitară. La ora 2 1/2 Camera trece în secţiuni, dd. miniştri având a se duce la Senat, unde să discută adresa Tronului. Reporter. SENATUL Şedinţa de la 29 Noembre i888 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşe-denţia d-lul N. L. Gherassi, vice-preşe-dinte. 91 Senatori faţă. Continuarea discuţiei generale asupra Adresei D. N. Fleva, reluând firul discursului săi! de erî, recapitulează cele zise, punând din nod în cestiune constituţionalitatea guvernului şi denunţă setea de putere a acestui guvern.(Oratoru 'şl va face o plăcere crudă pentru auditor, repetând în lung i şi lat cea ce a înşirat ceasur, întregi er ). ] Se zice că facem politica uermană, lucru pe care lutru cât priveşte politică din afară nu poate să’l afirme pentru că gu-vernu n’a depus actele diplomatice pe biuronl Adunărilor, dar pentru politica internă avem şi noi o copie dupe Bismarck, pe d. Carp, care voeşte sâ facă tot prin el însuşi. Cea ce e un sistem nenorocit... O-ratorul se pierde în digresiuni «mai mult sau mai puţin serioase» alergând dupe e-fect prin proverbe caraghioase ce nu se potrivesc, dar care afi darul d'a mal trezi prin rîs lumea din adormirea ce le prici-nueşte nesfârşitul şi searbădul sirte-mar-garite al vorbitorului. Oratorul compară guvernul actual cu un salon frumos mobilat dar în care scaunele sunt puse în locul oglinzilor, atât i se pare de ne la locul lor membrii cabinetului actual; şi aceasta pentru satisfa-facerea exigenţelor de combinaţiunl politice, iar nu pentru satisfacerea nevoilor resorturilor publice. D. Fleva crede astfel, că d. Vernescu venind la justiţiei, va fi ca un viţel la poartă nouă faţă de pro-ectul d-lul Marghiloman pentru reforma magistraturel 11... Pe acest calapod oratorul se sileşte a dovedi incapacitatea în viitor a guvernului actual pentru îndreptarea administraţiunel generale a ţărel. Oratorul face un cap grozav de acusa-ţie guvernului pentnu încheerea convenţiei telegrafice cu societatea austriacă a vapoarelor, şi încruntându-se declară că acest act e umilinţă naţională. Atacă cu violentă guvernul pentru tran-sacţiunea Goetz din Galaţi, cum şi pentru neaplicarea leget vtnzâreî bunurilor Statului în loturi, de oare-ce s’a vîndut o moşie mică în trup întreg, aşa de pildă arată cum d. Al. Lahovari a cumpărat moşia Adăncata de 200 hectare... D. AI. Lahovari, ’ţi voi răspunde, înaintezi neadevăr!... D. N. Fleva, urmând declară, ca «ţara» nu mal poate merge cu regimul actual... Deci se apucă a face apologia lui Ion Bră-tianu ! D. Vllaier, aplaudă singur 1... Domnu Fleva declară terminând , că adevăraţii dinastici sunt d-lor, care n’aQ venit la putere chemaţi de Rege aşteptând să’l aducă ţara. Roagă deci Senatul să ia în consideraţie cele ce a expus, căci liberalismul, Ion Brălianu şi democraţia, nu se vor duce nicl-odată. Şedinţa se suspendă la ora 3 penlru 10 minute. Redeschiderea şedinţei Generalul Florescu, suindu-se !a tribună, începe prin mărturisiri cât e de serios momentu când Senatul are a vorbi tronului, şi pătruns de acest simţimânt, spune că pe cât eraQ de serioase discursurile Prinţului Gr. Sturdza şi al d-lul V. A. Ureche, p’atât a fost de neserios discursul în două acte al d-lul N. Fleva. ’Şl face însă reservele sale în privinţa părerilor emise şi cu toate că ţara întreagă împărtăşeşte} conciusiunea la care a a-juns Prinţu Sturdza a unei neutralitati absolute, cu toate acestea i se pare, că nu se apără aceasta când se aduce o atingire unor puteri, fie chiar indiscretă într’o şedinţă publică, compromiţcndu-se prin a-semenea critici marele principiu al naţio-nalităţel. (Aplause). In privinţa celor zise de d-nu Ureche a-supra insuficienţei proiectului de adresă, oratorul crede că a sosit ora faptelor şi prin urmare ar trebui să se evite vorba lungă. Ţara aşteaptă să ne vază la lucru şi oratorul are convingere, că se va dovedi, că monopolul libertăţel nu aparţine acelora pe care d. Fleva ’l plânge azi. Departe d’a şe plânge de schimbările aduse în administraţie, crede că guvernul mal are mult de lucru spre a nimici anarhia organizata lăsată ţârei de guvernul nefast ce a stâpânit’o 12 ani fără grije de viitor, ruinând’o şi apăsând’o, pustiind toate în cale’f spre a se conforma zicerel: Dupe noi potopu... (Aplause). Oratorul referindu-se la documentul produs de d-nu Ureche d’acu uuasută ani care vorbeşte de pedeapsa cu bătaia ce se legiuia p’acel timp, se între .-bă ce vor zice urmaşii noştri când vor vedea, că un guvern liberal stăpânind fără frâu ţara, organiza bande de bătăuşi ce atacaQ ziua mare cu soarele pe cer, casele cetăţenilor şi ’i omoraQ cu bătaia, fiind asmuţiţi la aceasta de un prim ministru din balconul palatului cărmuirel statului. (Aplause). Oratorul are credinţa în suiletul său, că guvernul conservator nu se va înjosi nici o dată a se face vinovat de asemenea nelegiuiri. (Aplause). In privinţa proiectului adresei arată, că nu e un inconvenient chiar laconismul săfi, întru cât e destul ca acest act se fie curtenitor, spre a se puLea păşi cât mal neîntârziat la treabă. Intru cât priveşte plângerea d-]uî Fleva, că guvernul actual s’a grăbit a schimba pe funcţionarii colectivişti, dovedeşte cu cifre, că la venirea lor colectivişti el afi măturat tntr’o lună pe toţi funcţionarii conservatori, atâţia câţi a schimbat guvernul actual tu 8 luni. (Aplause). In convingerea sa oratorul crede, că în-tr’un regim constituţional existenţa a două partide cel conservator şi cel Liberal este absolut trebuincioasă şi în alternarea lor la putere schimbările administrative sunt fireşti, lucrul acesta d’altmintrelea se vede la Statele-Unite cel mal liberal stat din lume. Oratorul însă ar dori pentru ţară, ca partidul liberal să se alcătuiască şi conducă de acele câle-va persoane ce recunoaşte, că fac parte dintr’lnsul,dar care din nenorocire nu fac generalitatea partidului liberal. Aplause). Generalul Florescu spune ce adâncă im-presiune’i au lăsat, cuvintele pronunţate o dată de d. I. Iîrătianu zicând .‘ ca se va laşa de guvern,de politica si de tot în aceasta tara, ne mai fiindu'i cu pulinta a satisface poftele partizanilor.... Oratorul respinge ca nefundată aserţiunea d-lul Fleva despre neomegrneitatea Ministerului şi ’l desfide a ’l arăta care din Miniştrii nu e conservator. Se înţelege că dacă e, vorba de nuanţe, apoi am merge departe, căci e cu neputinţă în firea omenească a se găsi două persoane cu absolută omegeneitale de idei. Asupra denumirel partidelor la noi, ele sunt o imitaţie din străinătate care n’are valoare de cât de etichetă, câcl toţi Românii sunt liberali, iar conservatorii s’afi numit liberal-conservalorl, spre a areta că nu vor fi liberali ca colectiviştii. (A-plause). In privinţa convenţiei telegrafice, din care d. Fleva a făcut un act de acuzare, arată că aceasta este o continuaţie a convenţiei încheiată de guvernul I. Brâtianu. (Aplause). www.dacoromanica.ro Intru cât priveşte actele măreţe sevâr-şite în urma războiului* ele nu suni a se datori colectivităţii, ci ţărel întregi carele a săvârşit : Soldatul nu e nici liberal, nici conservator, ci e Român şi el ’şi a vărsat sîngele pe câropiele Bulgariei. (Aplause). Terminând oratorul recomandă d-luî Fleva cumpătare şi mal multa răbdare. Şi încheie printr’un apel ia concordie, a-miutind cuvintele nemuritoare ale Iul He-liade: Iubesc libertatea dar uresc anarhia• (Aplause prelungite). D. Th. Rosetti prim-ministru, trece peste graţiositatea d-lul Fleva d ea pune în discuţiune cinstea ministerului, spre a răspunde câte-va cuvinte la aserţiunile pe care le a înaintat, cu acel meşteşug ce’I dă o lungă nraxâ de avocat asuprajiucon-stituţionalităţi miuisteriulul, pentru că n'a disolvat, îndată după venirea sa la putere, foastele Camere. Ministerul însă n’a crezut, ci a venit la putere graţie d-lul Fleva şi amicilor sel, spre a le îndestula poftele, el a crezut că avea alte datorii de îndeplinit şi mal înainte de toate a linişti ţara care era în-tr’adevăr grav turburată (aplause). Aminteşte d-lul F eva, care se transformase într'un fel de purtător de vorbă al arendaşilor, în ce stare erau Bucureştii în care se refugiase proprietarii şi arendaşii din satele răsculate. Şi dacă ’l ar fi plăcut d-lul Fleva ase face'alegerile col. III în asemenea condlţiuni, este altă cestiune, dar lucru era inadmisibil pentru guvern, carejavea datoriajd’a înfrânge revolta spre a nu cuprinde ţara întreagă. (Aplause). Este de mirare cum se plânge d. Fleva de schimbările administrative, pe când însuşi atribue relei admiuistraţiunî trecute rescoala ţăranilor. (Aplause). Guvernul ar fi fost într’adevăr vinovat dacă nu înlocuia pe funcţionarii a căror purtare aduse aşa strigătoare nemulţumiri mal cu seamă în populaţia ţărănească. (A-plause). Nu este esact însă, că guvernul a schimbat funcţionarii spre a’şl face partisanl,dovadă că sunt funcţionari care afi votat pe faţă cu liberalii şi sunt tot în funcţiune. Voci. Aşa e! Primul-ministru pune în evidenţă regretabila uşurinţă, cu care s’a nevoit d. Fleva a calomnia guvernul în toate chipurile. Ast-fel este inexactă afirmarea, că d. Lahovari ar fi cumpărat de când e ministru o moşie şi când s’a ţinut licitaţia, nici că se putea şti daca d. Lahovari va fi în minister. Adevărul însă este, că Stătu a luat 100,000 lei pentru o moşied’abiade 200 hectare. Prin urmare d. Fleva a comis o greşalâ căutând a dovedi Intru aceasta incorectitudinea guvernului. Cât priveşte acuzaţia d-lul Fleva, că guvernul actual abia ajuns ia putere afâ-cut împrumuturi, declară, ca guvernul a realizat in bune conditiuni un împrumut pe care ’l consumase prin anticipaţie guvernul căzut (aplauze numeroase). La obiecţiuuile d-lul N. Fleva asupra sechestrului liniei Roman-IaşI, zice că guvernul nu putea să o facă înainte de a fi studiat cestiunea şi n’a întârziat,spre a o face ca reclamă în ajunul alegerilor şi cu atât mal puţin în aşteptarea unei permi-misiunî din străinătate, alegaţiune pe care primul-ministru o respinge cu indig-naţiune şi spune d-lul Fleva, că trebue ca cine-va să nu cunoască demnitatea ţărel, să dispreţuiască statul român, ca să arunce unul guvern român, or-care ar fi el, o atât de insultătoare aserţiune. (A-plause zgomotoase). (Şedinţa urmează). Discuţiunea asupra lege! venzărei moşiilor Statului este sfârşita în consiliul de miniştrii. Prin legea cum e acum transformată sunt autorisati a beneficia de lege şi a cumpăra loturi de 5 hectare şi acea categorie de săteni, care avend în perspectivă o moştenire, nu puteau cumpăra loturi mici. Pe lângă loturile de 5 şi 10 hectare prevăzute în legea primitivă se mai înfiinţează şi 5 loturi de 25 hectare, pe care sătenii le vor putea cumpera prin licitaţie. In fine s’a lssat la o parte ac^a disposiţiune a legei, prin care Statul este autorisat, se se facă intermediar între proprietari şi ţăranii care vor se cumpere loturi. # Colectiviştii care dirigiază clubul liberal-naţional, au inundat provincia prin propuneri imprimate prin care sunt invitaţi cetăţenii se facă parte din acest club, chiar neplătind cotisaţia impusă da statute. Cu mijlocul acesta cred că vor speria lumea atunci când vor publica în ziarele lor numele cetăţenilor a-măgiţi de promisiunile colectiviste. Gu toate acestea, clubul astă-zi nu servă de cât la toţi foştii comisari şi funcţionari cari neavând domiciliu fix dorm pe canapelele clubului. tt Aflăm că la colegiul întâiu de senatori din districtul Argeş, colegiu remas vacant prin demisiunea generalului Barozzi fost ministru de res-boiu, îşi va pune candidatura d. inginer Bottea care în ultimele alegeri ca independent a obţinut cele mai multe voturi, dupe cele ca au avut candidaţii care au reuşit. D. inginer Bottea e conservator şi se bucură de multe simpatii în districtul Argeş, unda e cunoscut. n D. Negulescu, prefectul judeţului Rîmnicu-Sârat, va demisiona din acel post, avend a se consacra carierei sale da advocat. D. Negult-scu pe tot timpul cât a stat în capul administraţiunei din acei judeţ, a ştiut prin bunele sale maniere se atragă iubirea locuitorilor districtului Rîmnicu-Sârat. * Unii confraţi s’au grăbit a arunca hula asupra Sf. Sinod, că întârziază cercetarea asupra cestiunei îmbunătăţire! clerului mirean afirmând chiar, cu o regretabilă uşurinţă, că sacrul corp nici că se va pronunţa în sesiunea sa actuală asupra cestiunei. Şi ce e mai trist, acest svon tendenţios, îşi a aflat resunet chiar in Cameră. Suntem în fericita posiţiune, a da cea mai formală desminţire acestor născociri vinovate, intru cât Sf. Sinod se ocupă fără preget de defii-nirea parohielor în toată ţara, o lucrare foarte grea şi de cea mai mare însemnătate pentru organisarea Bi-sericei noastre, cum şi un monument statistic pentru ţară. Gu această mare lucrare, a fost însărcinată o comisiune de prelaţi, dintre cari Prea Sfinţitul Silivestru al Huşilor este nepregetat, lucrând zi şi noapte spre a coordona datele întocmite de Eparhii, cari mai toate au înaintat lucrări foarte încurcate, afară de a Romanului, ce a trimis un tablou perfect, cu indicaţiuni precise şi care s’a luat de model pentru întocmirea purorhielor din ţoală ţara. Lucrarea va fi gata mâine Miercuri, şi se va supune deliberărei Sf. Sinod, care dupe ce o va statornici, va examina din nou proiectu pentru Îmbunătăţirea stsreî clerului mirean,pe ca re’l a elaborat acum cîţi va ani, ce a fost votat deja de Senat şi zace d’ntuneî în arhiva Camerei. In sfârşit, 3f Sinod este hotârît a nu curma sesiunea acluală, pîne cînd nu va fi dat ultimul seu cuvânt asupra acestei cestiuni de viaţă pentru Biserica noastră naţională. n Lipsa din capitala a celor doui martori principali în afacerea An-ghelescu, d. L. Broadwell şi slujitorul acestuia, era azi în culoarele tribunalului de Ilfov, viu comentate. O mulţime d"' versiuni circulau în pub’ic. Mergând la informaţii, noi am aflat câ d. Broadwell a părăsit subit capitala, sunt acum câte-va zile chemat printr’o depeşă la Londra într’o afacere de familie. In ori-ce caz şi nouă, ca şi la toţi această plecare ni se pare oare cum curioasă. U Aflăm că Academia francesâ a exprimat regretele sale, pentru invi-taţiunea ce a f03t făcută ca se vie la Palatul Românesc d. Alphonse Dau-det, autorul cărţei l’lmmortel, cel mai inverşunat inamic al acestei institu-ţiunî măreţe. * Nu s’a sfârşit încă instrucţiunea afacerei căpitanului Năstase Dumi-trescu, rudă cu fraţii Maican, acusat că ar fi traficat în direcţiunea hergheliei Nucet, cu care fusese însărcinat. Gu toate acestea, putem spune că există deja mai multe probe bine stabilite, şi care cud în sarcina a-cestui căpitan. n Ni se spune că mai mulţi avocaţi văzând îmbulzeala de procese, ce sunt la Curtea de Apel, vor cere d-lui Ministru al justiţiei, ca se ordone Gurţei, că atunci când sunt cauze multe înscrise pe tablou, sentinţele se fie date, ca în Francia, peste opt zile, reservându-se o zi pe săptămână pentru facerea sentinţelor. # Clubul democratic, care va fi fondat la 1 Decembre, va fi compus din d-nuGeorge Panu împreună cu toată redacţia ziarului «Lupta» şi de dd. Vtntilă Rosetti, Horia Rosetti, şi în sfârşit de celebrul K. K. Dobrescu. Deputaţii socialişti Morţun şi Nădejde, invitaţi ca se facă parte din acest club, au refusat categoric, zicând că ei nu pot admite principiile şi teoriile d-lui George Panu. * Aflăm că d. Prim-preşedinto al In-naltei curţi de Casaţie a luat toate măsurile pentru a se rezerva presei un loc special chiar In incinta secţiei I. Intrarea va fi liberă, şi nu se va libera nici un fel de cărţi de intrare. u Noul cod de justiţie militară va fi înaintat în curând desbaterei Corpurilor legiuitoare. Se ştie că noul cod a fost elaborat de o comisie specială. n Citaţiele înaltei Curţi de justiţie, ce au fost trimise d-lui Broadwel, şi slugitorului s°u, au fost înapoiata azi de poliţie cu menţiune». «Adresanţii lipsesc în străinătate». Aşa dar se crede că afacerea An-ghelescu va putea fi amânată. * D. generul A. Cernat, comandantul corpului al 2 lea de armată a fost primit nzî de M. S. Regele, căruia i-a remis raportul mişcarei trupelor în expirata săptămână. EPOCA — 36 NOEMBRE Q) «î j U ® o O c ; 3 Q £0 • c ; 5 O 1 > + Q. U _ “«Ol OjOâ »^2oj; —f I 3^.-.; ^5"Soi:: ?- .: a» i_ o -d> a» a-o ! 'E B'a"g *g5a<"c si ■e g ® .B,m- r< _ _ j n ^ ^ _3 .ti u c O © p -^/O - £ 0 u 3 . m ~ ‘P © «S lipiri ^«5 g g O W Eâ3^too|Og C3'^C£S« « .i '. a «i , E=e fe.S; —. «6 -» N *-60;. a‘ 2 C Oi O • CT « ® £ ?■ «~3-Şc ci 03 o eS ■&« 5?!U- â3f-®- H-l8! O xsJ <1 C {0»^3 ioo'g î-o î>£2 . 4> ^ cf> Nici o perdcre! A 4» €£ €* 43Î- €1 «as #i-p t&fe Nici o pcrdere! PERDERE IMPOSIBILA. Şansa considerabila de câştig. 1» Sub titlul caracteristic «Câştig sigur“ am întrunit următurele cincî obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor avantagiî escepţionale şi în adevăr unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, avend de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar; afară de acesta oferim şi alte uşurinţY de plată indicate mal departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd niei o dată valdrea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţa a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu mai multă siguranţă a perdo cu totul banii seî. 3) . La 1/13 Ianuarie al fie-cărul an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiune! 3#/0 împr. serbesc 1881. NUMELE OBLIGAŢIILOR Numeral tragerilor pe au. DATA TRAGERILOR CÂŞTIGURI principale. CÂŞTIGURI sigure. Oblig. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statuia! Serbcsc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% iuipr. scrbesc 1881 Obligaţiune Domban-Basilica 1886 Obligaţiune Crncea-roşlc ital. 1883 şase trei elnct trei patru 1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 Ian., 1 Maî, 1 Sept. 14 Ian. 14 Mart. 14 Iun. 14 Ang. 14 Net. 1 Iun. 1 Dec. 1 Mart. 1 Febr. 1 Ha! 1 Aug. 1 Nov. Fr. 600.000f) Fr. 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50’) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30’) *). Obligaţiunile eşite cu cel f). Guvernul otoman plăteşte 21 maî mic c; 58% din fFr.l,200.000 |Fr. 386.50 îştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valdrea nominală a câştigurilor losurilur turceşti. +«»+**+***^+*> ^ & €0 Obligaţiunile originale vor fi trimise cu întdrcerea poştei şi sub plic recomandat 1 Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din t<5te ţările, mandate poştale sad cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la Lâ CHA Tote cererile treime să se adreseze direct la adresa indicată mal sus. Garantăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni cari vor fi prevăzute cn sigiliul casei ndstre. piarnl nostru publică îu limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losurilor fără escepţiune. Abonamentul anual costă li franci. -yrarffirmrrvimwrn Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi vindem orî-ce obligaţiune sau los după cursul dileî. Respundem la orî-ce scrisore sau cerere de informaţiuuî, care va fi însoţită de o marcă de 25 bau! pentru fraucarea respuusuluî. §e pâte scrie in limba franceză, germana, engleza, italiana, grec a şi română. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No- 8, in palatul Principele Dimilrie Ghxka Sir.Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romănia) B vi c vi i' eşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 29 Noembre 1888 Renta amortisabila ,, romăna perp Obligaţiuni de stal l „ C. F. fi elna Conv.rnr.] Municipale ir. ,. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane laşi Cump. Vinde 94 94 3/4 93 S 94 b 95* 96 84 X *25 230 109 3/4 107/4 99 % 97 100 y. 109 3/4 100 101 93 y. 93 3/4 81 81 % 75 78 52 60 2» 31 48 55 17 21 6* & 65 *07 208 y, 124 129 100 100 * 99 100 255 260 .. Obi. Serbesti cn prime Im- cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ Italiano, ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in anr EPILEPSIE Boala reputula pdn’acum /'ara leac,| EPILEPSIA, Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu de-1 săverşire, după un procldeu nou tn cel mal scurt termen şi sub garanţie. A se indica etatea şi durata boalel. Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra trimitere! sumei de 25 franci de Chst. J. Seemanu Berlin 139, Schoenhauser aliăe 139 i r r\fr VOR PRODUCE O K Afă fr IDU în Decembre 40UU Operaţiune asupra PANAME1 Capital garantat-A se cere probe şi informaţiunî d-lul G. Le Granit. 28, rue St. Lazâre. Paris (France). 1051 ssss©>a*a <. „NAŢIONALA I SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR, ft DIN BUCUREŞTI ;. CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR H «EFLIX VERSATE i *4 Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societâţeî din Strada Doamnei No. 12. | 726 Direcţiunea generala. CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 29 Noembre 1888 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 5 0j0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 5 0/q Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Rom&nia» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută Cump. 94 93 1/2 95 1/2 105 1/2 96 1/2 105 1/2 101 93 1/4 81 1 4 83 1/4 830 50 1025 245 220 85 5 25 208 Vend. 64 3/4 94 3/4 96 107 1/4 96 3/4 107 1/4 102 93 3/4 82 84 1/4 210 60 1030 255 230 95 5 75 209 COMPANII GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3— BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTUURE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE RE CONSTRUCŢIE MOTOHI HYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, --GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPÂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 9(0 REDESCHIDEREA IIOTELiiLD MERCUR FOSTUL HOTEL LABES STRADA LIPSCANI S, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor călntor! şi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat !u centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi ■ Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionalo. Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog po onor. public do amfiouoracn vizitele d-lor si sper că vor fi po deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă M. Weiuberţrcr fostul antreprenor al hotelului Englitera. coltu LUI MIŞUN .40 MAGASIN DE COLONIALE MÂTACHE georgescu „LA COROANA REGALA'* Avis important pentru IVIenacjivi Recomand marele meu depou cu vin negru vechiu analisat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate. Venzarea în vase sau pus la butcii şi transportat franco la domiciliu. Mare cantitate de butoae goalr de rom si roguac de la » pana la 22 vedre se desface si se vinde foarte eltin. Mari aprouisionărl cu toate articolele de liacauie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate si tot-d’a-una proaspete. Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate. Cini colonial şi altele, Rom si Coguac veritabil, si tot felul de benturi spirtoase si Liquornri tioe; Biseuits si toate Articole necesare pentru menagiu. Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatorî ai Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visitâ ce vor face. 10O6 Cu deosebită stimă, MATACîIE GEORGESCU —n—ea— MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. B. Cel maî mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradei Lipscani, din nou clădit, avănd patru faţade, -st-fel In crtl toate ferestrele respfndesc în stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel maî modern, avănd restaurant si cafenea foarte spaţioasă, berărie şi alte confort ri, curăţenie cea mai eeemp ară. balon pentru soarele, nunţi, bancneturişi altoie. Toate lucrurile de consumaţie de prima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUGO 529 ANTREPRENOR PR0PIETARIIL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA ^U£URESTI^\7~ # T1QR NTTR IMHWL82 CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ IMORI. FABRICI DE SPIRTSIHNCHIIi FONDAT IN ANUL 1851 aj.ttuiuwwnmi' a —PS35 Sistemul cel mal noii şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mal mare producţiune de estragere. Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Gonstrucţiunea şi instalaţiunea se esecută în cel mai scurt timp şi cu preţuri avantagioase. LA RMIITUL MAGASIN F.BRUZESSI 55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si unmaredepo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 10ie 1024 FONDAT IN ANUL 1852 Tipografia Ziarului „Epooa" Tipării cu cerneala Cb Lorilleux-Cle Paris www.dacoromanica.ro Girant responsabil V. P. Ghcorghlu.