ANUL IV No. 904 A DOUA EDITIUNE MARŢI 29 NOEMBRIE (11 DECEMBRE) 1888 N'JMERUL 1!) BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA (SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Hu<*nre>i<*i: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In aitrrinrfate: La toate ofdciele poştale diD Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. manuscriptele nu se inapoiaza REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 NUMERUL j||) BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI 1.a Paris : Agence lla vas, Place de la Dourse, 8 Anunciurl pe paiţ. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PARIS: se gâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». tit>r-luain, A o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRAŢI UNEA . No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 DISI’RET SI LIBERTATE DISCURSOMANIE „ÎNCHIDEREA DISCUTIUNH!" CESTIUNEA AGRARA IN AU STRIA LOGODIŢII DISPREŢ SI LIBERTATE 9 In ţara noastră se ved fel de fel de lucruri curioase în politică. Se întâmplă câte o dată şcene şi atitudini vrednice de cea mai despletită comedie, vorbe care sunt aidoma cu cutare ori cutare parte caraghioasă din vre o cunoscută farsă închipuită pentru teatru. Ast-fel se întemplă des se vezi în ziarul Lupta felurite nostimade date ca argumente serioase, asupra unor serioase cestiuni politice. Când le vezi, ridici din umeri şi zimbeştl de naivitatea redactorului, până când lucrul devine netolerabil şi atunci te hotăreşti se arăţi confraţilor, ridicolul pe care îl grămădesc asupra lor. Aşa ce-va voim se facem astă-zl. Confraţii noştrii vorbind mai a-l’al-ta eri de fisionomia Camerei în zilele când s’a discutat cestiunea ţăranilor, spun între altele şi acest lucru mai presus de ori ce comentariu: «Este interesant de observat cum o Cameră compusă din proprietari, a-rend&şi, reacţionari, etc., ascultă cu resignaţie cele mai grele adevăruri la adresa lor fără se protesteze, fără se ridice glasul». Confraţii par că se silesc de a lăsa lumea se înţeleagă, că majoritatea sdrobită de fulgerile oratorice, ale Învăţatului (?) d. Morţun, a recunos cut spusele sale, neprotestend, neri-dietnd glasul. Am întreba pe onorabilii noştrii confraţi se ne spue dacă majoritatea ar fi făcut mai bine înecând în protestări, fleacurile insolente ale d-lui Morţun, şi ridicându-se în picere la fie-care vorbă neparlamentară, lafie-carevorbă necuviincioasă a acestuia? N’ar fi strigat atunci Lupta că majoritatea a fost netolerantă, că a îm pedecat pe un deputat de a-şi spune părerea? n’ar fi făcut din nou se defileze prin coloanele sale înaintea publicului, faimoasele spectre ale reacţiuneî, etc? Am dori se ne spue Lupta, ce ar trebui se facă majori tatea pentru a-i face pe plac ? Se as culte sau se protesteze şi se ridice glasul ? Cum are se o mai neme-reascs bieţii adversari ai inteligenţilor radicali, când ori cum ar fâce, Lupta tot se va năpusti asupra lor? Această atitudine seamănă foarte mult cu o faimoasă scenă din Ra-bagas, o comedie în care autorul a făcut portretul Demagogului modern, şi care începe cu aceste vorbe ale prinţului de Monaco : «Nu ştiu cum se o mai nemeresc. Dacă trăesc liniştit şi retras, mi se lice că nu fac nimic pentru ca se înveselesc poporul, dacă fac vre-o petrecere, mi se spune că risipesc banii poporului, dacă me aret, sfidez poporul, dacă stau în casă, des-preţuesc poporul». In timpul colectivităţeî , bietul domn Morţun şi a permis odată se ridice glasul, şi abia a spus că re-presintă poporul şi nişte urlete sălbatice au pornit de pe băncile ma-iorităţei d-lui Ion Brătianu. «Nu ne trebue socialişti, n’au ce câta socialişti in ţara românească» răcnea d. Politimos, înaintând cu pumni întinşi către d. Morţun. Lupta trebue se-şî aducă aminte de aceasta. Am dori se ştim dacă, scriind rândurile pe care le-am reprodus asupra ma-jorităţei actuale, a înţeles se spue ţârei că protestările şi rădicările de glas, sunt mijloacele necesarii şi in* failibile pentru a discuta cu socialiştii ? Noi însă, nu suntem de părerea confraţilor şi credem că tăcerea însoţită de ridicări de umeri este tot ce se poate răspunde unor discursuri ca acel ţinut de d. Morţun. Partidul conservator nu va trata ast-fel de lucruri de cât prin această reţetă : Dispreţ şi libertate. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Madrid, 9 Decembre. Toţi minişri au remis demisia lor regi-nel-regente. E probabil că d. Sagastava fi tnsărcinat sfe formeze noul cabinet. Madrid, 9 Decembre. D. Sagasta lucrează la reconstituire*|Ca-binetulul. E probabil că d. de Armyo va rămâne în noua combinaţie şi va păs-tr portofoliul afacerilor străine. Paris, 9 Decembre. D. Cluseret, fost general al Comunei, a fost ales deputat în Var. Budapesta, 9 Decembre. Patriarhul şerb, M-seurul Angyelic, a murit. DISCURSOMANIE După numărul deputaţilor din opoziţie care au luat cuvântul penă acum cu ocazia discuţiutiel în privinţa răscoalei ţăranilor şi cu alte mici ocasiunl, se poate spune că minoritatea este a-tinsâ de discursomanie. Gând se validai! alegerile, au găsit deja ocasiune oratori ca d-nil N. lo-nescu, Panu, şi chiar K. K. Dobrescu să ne spue că ţara cere de la noi fapte iar nu vorbe, şi să vede că sunt atât de convinşi despre cea ce au spus în cât domniile lor nu ne servesc de o lună de zile de cât vorbe în loc de fapte. In cestiunea principala, în mod incidental, discursuri de un ceas; în ces-tiune de regulament alt discurs de un ceas; în cestiune personală iar discurs; contraînchidereî discuţiunel, pentru închiderea discuţiunel, discursuri peste discursuri; iată cea ce minoritatea numeşte fapte In loc de vorbe. Şi după ce membrii oposiţieî procedează ast-fel, el plâng soarta acestei nenorocite ţări care aşteaptă reformele făgăduite, şi ne spun cu lacrămi în ochii: «Ce sunt astea, onorabilă majoritate ? De o lună de zile ne am adunat şi până acum nu aţi produs nimic, nu aţi votat nici o lege 1» Pentru a ne putea plictisi zile întregi cu logosurile sale, minoritatea pune mânuşi de câte ori ne vorbeşte (afară de d-nu Morţun care e prea socialist ca să fie bine crescut); mutrele cu părul vălvoih de pe banca democratică să schimbă ca prin farmec In nişte chipuri blânde, glasurile răguşite sah fulgerătoare ale d-lor Nădejde şi Panu ajung un fel de peltea alifloasă. AI cred3 că nu eşti într’un parlament, ci într’un salon din timpurile regenţei franceze; ai crede că nu stai de vorbă cu nişte apel-pisiţi, ci cu nobili marchizi din veacul trecut. Nici o dată nu începe vre un discurs d nu N. Ionescu, spre exemplu, care şi d-sa se amestecă mereh în bucatele socialiştilor— fără să ne facă curte zicân-du-ne : «Pacienţa majoritâţei faţă cu minoritatea î’l face onoare; dânsa respectă cuvântul adversarilor sâî, demnitatea care domneşte în deliberaţiu-nile parlamentului compus de o majoritate conservatoare, e cea mal puternică lecţiune ce se putea da Camerei liberale de eri, etc., eţc.» Şi toate aceste complimente nesărate, aâ trecere precum are trecere curtisanul care spune unei femei că are ochi frumoşi, că are gură mică; şi precum după aceste cuvinte, curtizanul se crede în drept se treacă apoi cu acea femee mârginele bunel cuviinţe, tot ast-fel minoritatea trece cu noi mârginele bunei cuviinţe, supuindu-ne la o răbdare peste măsură. Neapărat că discuţi unea este necesară în or ce cestiune, dar acea discu ţiune trebue să aibă şi dânsa hotare, şi nu cred că se poate permite unui orator care vrea să’ţi vorbească despre notarul de la Afumaţi sau de la Ianca, să te plimbe cu această ocaziune prin Sta-tele-Unite, prin Africa, prin Oceania, şi să’ţî vorbească cu acest prilegiu despre cataractele Niagarei. Cam aşa procedează din nenorocire d. Nicolae Ionescu : cere cuvântul contra închiderei discuţiunel şi spre a dovedi necesitatea urmărei discuţiunel, îţi vorbeşte despre revisuirea Constituţiei, despre oposiţia-unită, răscoala ţăranilor, refoma magistraturei şi altele. Când vezi pe d. N. Ionescu la tribună, îndată ce a deschis gura, îţi pare răh că nu eşti preşedintele Camerei ca să poţi să'i strigi : «Avocat, passez au deluge !» Şi pentru ca d. Nicolae Ionescu să nu scuzeze flecăria sa viitoare pe motivul ca nu cunoaşte anecdota, mă giă-besc să'i o istorisesc : Un avocat avînd de pledat un proces de moştenire începu apărarea sa ast-fel : «Domnilor judecători; înainte de creaţiune, a-tuncî când Adam şi Eva.....» Preşedintele Tribunalului simţind că o aparare luata aşa de departe poate să ţie zile întregi, îl întrerupse zicân-du’I: «Domnule avocat, treci la potopul universal I» Inzioa când d. N. Ionescu va fl în stare să înceapă un discurs de la potop în loc să’i înceapă de la Adam şi Eva In Paradis, să ştiţi că în şedinţele Camerei se vor putea vota şi legi. Ei da, însă în acea zi, d. N. Ionescu nu va mal fl N. Ionescu. Epo. mult sad mal puţin» obraznice (fără supărare pentru liberali). Mai mult, eri, în urma interpelăreid-lui Micescu asupra îmbunătăţire! soartel clerului de mir, oratorii opoziţiei eşiseră din cestie şi Începuseră a discuta prerogativele Sf.-Sinod. S’a cerut închiderea discuţiei şi — cu toate că membrii minorităţei deraliaseră, sau cum ar zice d. Nucşoreanu, începuseră să voiajeze — d. Maiorescu s’a ridicat şi a cerut să se lase discuţia deschisă, pentru ca să nu se creeze precedentul ca imediat după cuvîntarea unul ministru discuţia să se închidă. Apoi când comparăm aceasta stare de lucruri cu cea trecută, când ne aducem aminte de Epureştii, Rîmnicenil, Schileril şi toţi cei-l’alţi campioni ai colectivităţeî d-lul Ion Brătianu, cu drept cuvînt trebue să mărturisim că e departe griva de epure. Şi totuşi nu ştim cum se face, că foile colectiviste aud mereu în urechi su-nându-le cuvintele: «închiderea discuţiei.» Sad le ţiue urechile de acum un an, sau fac un anachronism cu premeditare. „ÎNCHIDEREA DISCUŢIEI!“ Gazetele colectiviste şi mult spirituala Naţie a venerabilului se plâng continuu de intoleranţa camerei actuale şi vor să facă a crede pe mult-puţinii lor cetitori, că aria de odinioară a fostei majorităţi «închiderea discuţiei» se cântă şi de majoritatea de astă-zl. Lupta s’a însărcinat în numărul său de alaltă-eri să le desmintă, afirmând ca e interesant să se vadă cum camera aceasta ascultă pe toţi oratorii (mai mult sau mai puţin) opoziţiei, fără să zică nimic. lată singura dată, poale, când Lupta a spus un adevăr cu privire la majoritate. Dar Camera actuală nu voeşte să calce pe urmele celei trecute, ea voeşte ca libertatea cuvântului să fie respectata şi aceasta voinţă a ei merge aşa de departe, In cât ascultă până şi insultele celor mai încălziţi din minoritate. Auditur et altera pars a mers până acolo, In cât nimeni n’a protestat nici chiar atunci când s’aâ rostit cuvinte ca neruşinarea ciocoiască, măjiuşa miniştrilor este mînjită în tina calomniei şi 'n sîngele ţăranilor şi alte graţiozităţi«mai www.dacoromanica.ro CESTIUNEA AGRARA IN AUSTRIA Lege asupra mostenfrei proprietate! teranesti (Urmare şi fine) Discuţia pe articole Dr. Pattai, referindu-se la Unger,marele jurisconsult german, demonstră că dreptul de moştenire ’şi are rădăcinele în fiinţa familiei, şi anume moştenirea asupra moşiei e un drept al familiei. După principiele dreptuiui german bunurile imobiliare aparţin familiei şi flecare posesor e privit ca un usufruc-tuar. Oratorul nu se înspăimântă la ideiaîntoarcerei asupra unei institu-ţiuni ce a existat de veacuri: In dreptul german indivizibilitatea moşiei ţărăneşti era un principiu; iar vasalitatea şi claca d’odinioară n’are întru nimic a face cu indivizibilitatea vetrei, după cum o demonstră jurisconsultul istoric Gerber. Oratorul nimiceşte obiecţiunile Cavalerului de Chlumecky asupra inconsti-tuţionalitaţeî legeî de faţă, demonstrând că presupusa contradicţie între art. 3 şi 17 nu însemnează nimic, căci se întâmplă într’o mulţime da legi ca un articol să îngrădească pe cel-l’alt. Greutăţile de care se teme d. de Chlumecky că se vor ivi pentru judecată prin decretele legiuitorului provincial du se vor produce, pentru că nu ’i aparţine judecătorului a aprecia validitatea u-nor legi promulgate. Terminând oratorul nu crede că art. 17 invoalvă o modificare a constituţiei imperiului : Gestiunea a se şti, dacă există un cas de modificare constituţională, trebue lăsată conştiinţei corpului legiuitor. In privinţa dreptului de moştenire al primului născut d. Pattai Intr’o admirabilă şi erudită expunere, arată, că fie-care monarhie este Însăşi o primo-genitură; şi cum s’ar putea una ca a-ceasta a se susţine dăinuitor, când sub dânsa ar fi o vale pustie, or o imensă suprafaţă de apă a unei societăţi ato-misate? In această stare monarchiane apare ca un catarg tremurând pe 0-cean 1 Pe când, dacă societatea se organizează de jos în sus, când clasa ţărănească sealcătueşte în braslă, dacă aristocraţia ’şi ia locul Înlocuind lunga ei nepăsare prin îndeplinirea datorielor sale, monarchia nu va mai fi un catarg desrădâcinat, ci vîrful unei piramide ce se clădeşte din culme pe culme. Unde se mal află o asemenea monar-chie, de ne aruncăm privirile asupra a-pusului, de cât în Austria şi Germania? In Anglia avem umbra unei monar-chiî ce reprezintă o preşedinţă ereditar» & unei pluto-craţii; In Francia nu se mai află nici una; în Italia monarchia nu e, poate, mai tare de cât în Anglia. Deci, nu e o întâmplare, ca într’o ţară ce n’a fost încă dată în întregimea ei exploatărel unor colon! or arendaşi, şi în care fiinţează puterea şi vîrtoşia unei clase ţărăneşti, sâ existe încă o monarhie: aereperennius. Clasa ţ&rânească este unica pavăză pentru ca Statul să nu treacă pe mâna veneticilor, şi nu vorbesc de aceia ce trăiesc în mijlocul imperiului ca membrii ai societăţei internaţionale, ci de adevăraţii străini, întru cât după legiuirile noastre de astă-zi este foarte uşor a se înstrăina fondu şi pământuri de fapt străinilor. De acea, nu e oare de absolută trebuinţă a ne asigura, în-tr'un oarecare chip,spre a menţine proprietatea ţărănească în mâinile acelora cari aparţin patriei ? Părinţii noştrii aii suferit şi ’şi au vărsat sângele pentru aceasta. Şi noi suntem gata în orl-ce moment, a ne văr3a sângele şi a lupta pentru ca pământul patriei noastre să nu ni se sustragă. Drept acea păşim cu hotărlre la rezolvarea cestiune! prin legea de faţă : Nu e încă prea târziii, dar momentul e propice. închiderea desbaterilor După ce vorbeşte încă o dată Corniţele de Falkenhayn şi raportorul legeî d. de Madeyski, se tnchide discuţia şi se deleagă ca oratori generali: contra d. Ot. Polak ; iar pentru prinţul Lichtenstein. Dr.'Otto Polak din partea minorită-ţeî, arată că pretutindeni unde există libertatea de a dispune de bunuri, s’a produs o creştere a populaţiei şi o ridicare a bunei stări, dovadă este mal cu seamă exemplul Ssxoniei. In nici o ţară, unde s’a introdus o data libertatea împărţirel, nu s’a îndrăznit a se reînfiinţa imobilizarea bunurilor. Oratorul aminteşte, că a fost un Ceh acela care în 1868 în constituanta din Kremsier, propuse desfiinţarea imobi-lizărei moşielor ţărăneşti : atunci ţărănimea Cehă interveni cu hotărlre pentru libertatea împărţire! şi numai reprezentanţii feudali ai partidei aristocratice au fost aceia cari, d’altminterl zadarnic, s’au opus cu îndărătnicie la aceasta. O urmare a legeî de faţă vor fl exe-cuţiunile silite; dar cine va cumpăra atunci o vatră ţărănească ? Vecinul nu o va putea cumpăra, pentru că poseda deja o moşie ; marele proprietar de a-semenea fiind oprit de la aceasta; iar imbucătăţirea nu se va putea face, căci cine parcelează se arestează,zice Legea I Ce va face dar ţăranu cu vatra sa ? Cine’i va mai veni în ajutor la nevoie, în această stare ? Poate că guvernul să aibe intenţiu-nea a înfiinţa în fie-care ţinut câte o bancă de credit, cum sunt în Bohemia. In acest cas însă, aşi da sfatul, să nu se mai vie cu măsuri îa potriva socialiştilor şi anarhiştilor, căci aţi cădea în mare încurcătură, întru cât prin urmărirea scopului vizat de această lega aţi putea d’o-dată ajunge In posiţiunea d’a vă zice: trebue să ne declarăm înşine pentru socialism, lntr’adevâr că pe calea ce o ia majoritatea, se va proclama cel măi curat socialism : Legea de faţă va vătăma provinciele active, a căror economie e capabilă de a susţine impositele şi prin aceasta se va produce o mare primejdie pentru legea apărărel statului, ce se va vota zilele acestea, căci fără o buna stare nu poate fl vorba de o capacitate de apărare. In sfârşit imobilizarea proprietăţei nu se potriveşte nici cu învăţătura creştină-tăţel, pentru că Cristianismul pe lângă libertatea persoanei, a sancţionat şi libertatea proprietăţei pământului. Prinţu Lichtenstein, delegatul majo-rităţeî, este de părere că cestiunea reformei sociale ar trebui cercetată de bărbaţii competinţl ai tutulor partidelor fără pasiune ; de oare-ce recrimi-naţiunile politice nu ’şi-aii locul asupra unor asemenea cestiuni. De aceea oratorul se va feri a aduce mustrări partidei liberale. Intru cât ’l priveşte, oratorul este convins, că Introducerea libertăţei împărţire! şi anume preţuirea ridicată la cazuri de moştenire, a adus mari pagube stăreî ţăranilor. Cu toate acestea asupra pricinilor acestei pagube sunt admisibile diferite împrejurări, şi re* r 2 EPOCA — 29 NOEMBRE P» 'B-r.VSSZHB cunosc bucuros, că concurenţa transatlantică, cea rusă şi româna In vite şi cereale; ca militarismul şi greutatea dărilor; şi In sfârşit neîngrădita capacitate do credit şi libertate de cametă, aii contribuit puternic la ruina sUrel ţăranilor. Iad cuvlntul asupra articolului al XVII-a, pentru că’l privesc ca lnchee-rea, ca o coroană, ca o absolut trebuincioasă întregire a acestui proect de lege, care fără acest articol ar fi fost cu totul iluzoriu. Iad cuvlntul ca să exprim viua mea mulţumire asupra acestui articol, ce decernă Landtagurilor competenţa, d'a desfiinţa libertatea Împărţire! şi a interzice cumpărarea da moşii ţărăneşti, In care cazuri va fi mărginită dispunerea proprietarului şi a moştenitorelul potrivit prescripţiunilor corpurilor legiuitoare provinciale. Sunt dator a mă pronunţa cu hotărtre contra absorbire! micei proprietăţi de marea proprietate, nu numai pentru că sunt alesul unor comune ţărăneşti, dar chiar ca membru credincios al clasei mele nobiliare, căreia prin dăinuirea acestei stări de lucruri i se pricinueşte mare pagubă In opinia publică. Oratorul face o expunere retrospectivă a stărel proprietăţei ţărăneşti In munţii dintre Steiermark şi Karinthia şi arata că de la 1868 începe o repede despopulare, In cât întreaga regiune a munţilor ajunge de vânzare. Iar la întrebarea asupra căuşelor acestui fapt sunt In posiţiune a da surprinzătorul răspuns că el nu e datorit schimbare! defavorabile a producţiunei la ţărănimea de la munte. Din potrivă, întinderea ţarinelor nu s’a micşorat, suha-tele paşuneloi ad crescut extraordinar şi ţăranul, care Întreprinde o viticultură extensivă, îşi trimite cu un preţ foarte eftin vitele pe pâşunele marei proprietăţi, vânzându-le apoi cu un foarte frumuşel câştig. Gausa despopu-lărel şi a ruinei, este a se căuta, cel puţin In ţinuturile noastre, exclusiv în exageratele evaluări la caşuri de moştenire şi In libertatea Imparţirel. Două caşuri de moştenire sunt îndestulătoare spre a sili pe ţăran a ’şi vinde moşia. A moşteni şi a’şi desfiinţa gospodăria ad devenit propoziţii sinonime. Mal înteiu Îşi vinde ţăranul, fireşte, pădurea sa pe un preţ ridicol, pentru ca, acest capital este singurul la Îndemână spre a răfui pe fraţi; şi dupe ce Îşi a vândut pădurea d’abea mai are destule lemne pentru a 'şi întreţine căminul, dar de sigur nu va mal avea lemnărie îndestulătoare pentru ca să Îşi dreagă ecaretele, pe care trebue apoi să le vânzâ. Sunt perioade In care cancelariele domenielor şi castelele proprietăţilor aristocratice sunt năvălite literalmente de locuitori sermanl care oferă spre vânzare casele şi vetrele lor. Cu toate greutăţile şi măsurile de pre-cauţiune aduse, o mare proprietate Intre anii 1848 şi 1882, acolo unde cum-părâtoarea a f03t oprită, a crescut cu 25 0/0 în Întindere. De unde trag con-clusiunea : că dacă acolo, unde concu-reaz* toate Împrejurările, spre a lmpe-dica întinderea, adăogirea marei proprietăţi e totuşi atât de tnsemnată, cu câtă repeziciune trebue să crească ma- rea proprietate In acele ţinuturi, unde o mulţime de împrejurări favorabile se află la îndemână? Nu trebue dar să ne facem ilusiunl, In regiunea dealurilor şi a munţilor există o supremaţie economică a marei proprietăţi asupra ţăranilor, şi aceasta supremaţie trebue apropiată, dupe împrejurări, cu cele mal mari precauţiunl; căci în mal multe caşuri, existenţa de fapt a ţăranului atârnă de la învecinatul mare proprietar. Ţăranul din văile munţilor nu poate trăi din produsul cerealelor ce ’I a-jung d’abea pentru trebuinţa casei sale; el e silit aşa dar a face o extensivă viticultură pentru care neavâod loc îndestulător, caută să închirieze păşuna-tul de la mare proprietar pe un preţ cât mal uşure. Dacă Insă ’I ar fi cu neputinţă a se Înţelege, ceea ce se Întâmplă din nenorocire, or nu poate să mal câştige exercitând şi alte comer-ciurl, ţăranul ajunge adesea la nevoia de a fi silit să’şl vânză pământul. Iată pentru ce este de absolută necesitate ca Landstagurile sălmpedice cumpărarea bunurilor ţărăneşti. Ce se Întâmplă astă zi sub regimul legiuire! In vigoare la ţară cu locuitorii ? Ţăranul de la munte e silit să vânză. Ce se întâmplă apoi cu pământurile ? Vatra ţărănească e luata pentru datorii de cârciumar or de cămătar. Din a-ceştia se formează rentierii, ce ard de dorinţa d'a avea moşii şi care întrunesc mal multe proprietăţi ţărăneşti adesea In mare proprietate. Acestuia Insă 1 se urăşte curând cu exploatarea de care habar n’are, şi ’şl vinde la rândul său proprietatea Invecinatei mari proprietăţi aristocratice, ce se rotunjeşte prin aceasta, grevându-se însă, In acelaşi timp, în cât cade In curând împreună cu vetrele ţărăneşti cumpărate, daca nu e îngrădită prin majorat, In capcana marelui capital mobil, care transformă proprietatea într’o costisitoare reşedinţa de ţara, Intr’un fel de staţiune personala pentru cură de aer, un fel de sanatoriu pentru un mare pungaş, în care îşi întremează puterile dupe o ultimă manevră de bursă şi de unde îşi adună puterile spre a se arunca în următoarea campanie de iarnă asupra credulităţeî uşoare a omenireî... Despre aceştia s’ar putea zice, că proprietatea moştenită înfăţişează mărinimia întrupată, pe când proprietatea cumpărată prin speculaţiune, este cea mai mare pungăşie. Idealul expus de oratorul liberal, care e un socialist tihnit, sfârşeşte prinţul Lichtenstein, este deja atins de societatea modernă, fără ca d-lor să şi dea seamă; să înţelege ca nu după calapodul teorielor unul Marx or Lassalle pe care ie a citit, dar din lucrarea creşti-nătăţei de mii de ani din care ne hrănim astă-zl încă. Polemizând cu d. Kronawetter In privinţaparcelărel agriculturelln Fran-cia, oratorul pbserva că întreaga populaţie muncitoare şi proprietara din Fran-cia este astâ-zl grămădită p’a noua parte a teritoriului acestei nenorocite ţări. Tot restul este muncit de lucrători cu zioa, de cel cu dijma şi de arendaşi vremelnici. Dacă acel ce desemneazălpentrulume anul 1789 ca o eră nouă, voiesc acum să ştie, cum se afla Francia acu una sută ani, iată ce ne spune Michelet, în cartea sa consacrată acestei cestiunl : Pe vremea aceia în Francia un sfert din teritoriul el aparţinea In liberă stăpânire muncitorilor de pământ pe care ’I numim ţărani. Aşa dar, mulţumită le-giuri atât de plăcută liberalilor, în cur-sid unui secol s'a micşorat proprietatea ţărănească cu jumătate din întinderea ce avea. Cred dar a putea conchide cu propo-ziţiunea : Daca voiţi ca Intr’o sută de ani ţarina ce aparţine In Austria sătenilor săscsdâpe jumătate, păstraţi ţârei legiuirea In vigoare,ce nu se deosebeşte prea mult de cea franceză. De voiţi din potrivă ca starea ţăranului să se împuternicească şi să propâşească, atunci urmaţi calea ce ne arată proiectul de lege In discuţiune ; [şi primiţi mal ’nainte de toate art. XVII, care îngrădeşte divizibilitatea moşiei ţărăneşti. Preşedintele d. Smolka, decanul jurisconsulţilor din Austria, declară că dispoziţiunile legel de faţă nu aduc o atingere Constituţiei imperiului şi prin urmare n’are trebuinţă a fi votată cu două treimi. Punându-se la vot prin apel nominal art. 17, el fu admis cu 164 voturi contra 132. Prin acest vot admiterea lege! de fapt a fost asigurată, rămâind In şedinţa următoare a se cerceta încă trei articole adiţionale şi transitorii fără nici o importanţă, ce au fost admise după o neînsemnată discuţiune provocată de adversarii disperaţi ai legel. IIFORMÂTIUNI D. Lascar Catargiu, preşedintele Camerei, despre care am zis că soseşte azi dimineaţă, nu vine de cât mâine dimineaţă. Eri s’a făcut la Roman, alegerea colegiului întâi pentru consiliul comunal, de acolo. Cu toate că au plecat din Bucureşti pentru a merge la Roman în vederea unei propagande socialiste d. Nădejde şid.Morţun, totuşi reuşita a fost pentru partidul conservator, care a întrunit aproape unanimitatea voturilor exprimate. -»»- Colectiviştii unde au mai remas, n’au putut se se desveţe de tristele lor obiceiuri,între care se poate considera, şi persecuţiuneapolitică. Vom povesti un cas de persecuţie politică murdară severşit de d-nii Procopie Dimitrescu şi Carada, directori actuali ai bâncei noastre naţionale. D. Sava Grigorescu,unu din cei mai capabili funcţionari ai Bâncei Naţionale, precum o certifica chiar colectiviştii de mai sus prin mai multe scrisori ce i-au adresat în anume ocasiî, a fost revocat din funcţiunile sale, pentru motivul aparent că a lipsit din serviciu vr’o trei zile fără ca se anunţe pentru aceasta pe şefii se', de şi dupe statutele bâncei un funcţionar nu poate fi dat afară de cât dupe 4 avertismente şi doue suspendări. Dar ştiţi care e adevăratul motiv al acestei depărtări nedrepte ? D. Sava Grigorescu are o rudă influentă la oborul din Capitală care la ultimele alegeri, a luptat pentru reuşita listei liberal conservatoare. Ei bine aceasta nu a fost pe placul d-lui Procopie Dimitrescu, directorul, care chemând la cabinetul seu pe d. Sava Grigorescu l’a avertisat că daca ruda sa nu va înceta cu propaganda conservatoare va fi silit se’l revoace. De sigur că d. Sava Grigorescu n'a avut nici o influenţă asupra rudei sale, care a continuat se lupte în contra colectiviştilor. Peste câte-va zile apare în ziarul «Democraţia» o informaţie prin care d. Sava Gr gorescu era acusat că face propagandă anti-colectivistâ şi că a votat lista liberal-conservatoare. D. Procopie Dimitrescu ’l chia-mâ la biurouseuşi ’idâ osâpuneală, iar după un timp oare care, profitând de o absenţă de trei zile nemotivată ’1 şi revoacă. Şi ca se se vază că o absenţă de trei zile nu e suficientă ca un funcţionar al bâncei se fie revocat,trebue se adăogăm că d. Colier, şef al unui serviciu stă de un an de zile în străinătate in congediu. -*£- Azi se face la Berlad alegerea colegiului înteiu comunal,şi laRoman alegerea colegiului al doilea. M. S. Regele a bine-voit se subscrie, cu ocasia aniversarei luărei Plevnei, mai multe decrete de gra-cierî acordate la mai mulţi osândiţi militari. Consiliul comunal al Capitalei e convocat din nou pe Joi seara pentru a resolvi mai multe cestiuni importante, între care şi aceea a raportului d-lui Lambru Vasilescu, membru în comisia însărcinată cu verificarea gestiunei fostului consiliu. -s$- Nu s’a fixat încă termenul convo-cârei colegiilor electorale remase vacante prin optări. -w- Proectul de lege privitor la reforma şcoalei de comerţ va fi in curând depuse pe biuroul Camerei deputaţilor. Guvernul a autorisat organisarea unei loterii în ţară cerută de comitetul naţional pentru participarea României la Exposiţia universală din Paris. Aseară, d. colonel Algiu prefect al poliţiei capitale!,, a încunoştiinţat despre aceasta pe prinţulG. Bibescu, preşedintele comitetului general al expoziţiei. Sâmbătă seara s’a ţinut un consiliu de miniştri, care a durat de la orele 5 pane la orele 8. La acest consiliu n’au putut lua parte dd. miniştri Maiorescu, Marghiloman şi Ghermani. Se crede că d. Dim. Catargiu va fi numit prefect la Constanţa, in locul d-lui Barozzi care probabil va trece la Focşani. Mai mulţi comercianţi de peşte din Bulgaria, zice Poşta, venind în Galaţi zilele acestea se facă cumpărări şi negăsind deposite din causa vămel celei mari puse pe peşte, au plecat pentru Rusia se facă acolo cumpărări însemnate. Aşa se întâmplă când nu e libertate în negustorie 1 Voinţa Naţională de eri într’un articol datorit de sigur penei lui Radu Mihai sau lui Stănciulescu ne înjură surugieşte, fiind-că într’o informaţie am zis că d. Nicolae Moroianu \ fost deputat colectivist, nepredând socotelile chestureî Camerei trecute fu invitat de către preşedenţia Camerei actuale şedea aceste socoteli. Voinţa Naţională nu tagădueşte ftptul, darvotşte prin acest articol se demonstreze că d. Moroianu nu predase socotelile fiind-că n'a putut s’o facă. Ei bine promitem ziarului unde toţi neoneşti s’au adăpostit, precum şi d-lui Nicolae Moroianu, că vom publica scrisoarea ce preşedenţia Camerei actuale a trimes acestuia, şi se va vedea dupe termeni şi tonul în care e scrisă densa, dacă d. Moroianu fu împiedicat se predea socotelile chesturei sale. Aseară s’a dat la Teatrul Bulevard Shylock al lui Shakaspeare în beneficul talentatului artist C. Nottara. Representaţia a reuşit bine, graţie beneficientului, care a dat şi aseară dovezi de un puternic talent. Cele-l’alte rolorî, susţinute de tineri, au eşit cum au putut. Astâ-zi Nottara pleacă la Piteşti, de unde va porni prin ţară, ca se dea o serie de reprezentaţii. Aceasta se fie menirea celui mai talentat artist dramatic ? 1 DIN DISTRICTE BOTOSAM Furt îndrasnel. D. A. EnacovicI, deputat şi primar al urbei Botoşani, reîntorcânduse-se Luni din Bacureşti, s’a pomenit victima unul furt Indrăsneţ. Deschizându-şl casa de fer, care, din afară, nu pre-sinta nicl-un semn de bănuială, a găsit dispărută dintr’Insa cheia de la saltarul secret al lăzii. După mal multe Încercări de-a o deschide, In fine a recurs la stricarea broaştei, In urma căreia a găsit dispariţiuea unei suml de 8000 iei In hârtie de cât una sută lei. Din bijuterii şi monetele de aur nu lipsia nimic. Furtul se presupune a fi comis de un fecior de origine din Bucovina, care a dispărut cu câte-va zile mal nainte, împreună cu cheia de reservă a lăzii de fer, pe care d. EnacovicI o lăsase Intre nişte hârtii vechi din saltarul biuroulul. S’au luat toate disposiţiunile pentru urmărirea şi prinderea făptuitorului. roman Xoul consiliu comunal lata resultatul alegerilor comunale din Roman : Colegiul I. D nil : I. AgaricI, Iorda-chi Stan, A. Morţun, I. Şadbey, I. Gh. Pioneanu, S. D. Simionescu, V. loa-chim şi G. Radu Melidon. Colegiul II. D-nil: G. l. DrăghicI, FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» t6i) WALTER SCOTT LOGODIŢI 9 SAU CONETABILUL DE CIIESTEK XVIII. Momentul cel mal plin dn grije, cel mal nenorocit al vieţeî lui Hugues de Lacy, fu fără îndoială ziua In care, sărbătorind logodna sa dupe toate normele civile şi religioase, să văzuse atât de aproape de cea ce de un timp privea ca ţelul de căpetenie al tuturor dorinţelor sale. Era sigur de a dobândi o soţie a cărei frumuseţe şi calităţi gingaşe născuse In el o adevărată dragoste, precum avuţia ei fermecase ambiţia sa. Cu toate aceste, chiar atunci, orizontul, întunecat împrejurul lui, 11 prezicea furtuni şi nenorociri. Ajugând In locuinţa In care sta nepotul lui, afla ca pulsul bolnavului să ridicase, că delirul lui se mărise ; şi limbagiul celor care’l înconjurai! dădea loo la teama ca nu va putea resista la o crisă ce părea foarte apropiată. Conetabilul înainta fără sgomot pănă la uşă; nu se putu hotărî a Intra, şi rămase cât-va timp spre a asculta tot ce delirut făcea pe Damian să spue. Nimic mal dureros de cât a vedea spiritul urmând cu Indeletnicirele sale obişnuite pe când corpul este lovit de o boală primejdioasă. Contrastul ce In-făţâşaza patul suferinţei cu limbagiul sănătâţel face să pară îndoit mal dureroasă starea bolnavului Înşelat de a-semenea vedenii; mai mult plângi suferinţele acelui care rătăceşte cuminţea atât de departe. Aceste idei străpunseră inima conetabilului când auzi pe nepotul lui repe-ţind de mal multe ori strigătul de răs-boid al familiei lui, dând ordine din când In când soldaţilor sel, şi Insufle-ţindu-I par-că i ar fi dus contra Galeţilor. Alte-orI ro3tea cuvinis privitoare la vînat, călărie şi vlnătoarea cu şoim i ; numele unchiului sed ieşa adesa din gura sa, par-că gândul conetabilului să unea la dânsul cu acel al luptelor şi al petrecerilor lui. Alte lucruri păreau asemenea a fi ţelul gândurilor sale; dar atunci vorbea atât de încet, In cât cea ce spunea nu să mal auzea. Suferinţele nepotului sed mişcară şi mai mult pe conetabil, când auzi asupra cărui lucru rătăcea mintea Iul. De două ori puse mâna pe clanţa uşel, dar nu putu să se hotărască a o deschide. Ochii lui erau umezi de lacrimi, şi n’ar fi vrut să fie văzut ast-fel de cel care erad lângă Damian. In sfârşit, lăsându-se de planul sed, eşi răstit din casă, se sui pe cal, şi, urmat numai de patru oameni al sel, să duse la palatul episcopal, unde svonul public îl înştiinţase ca arhiepiscopul Damian îşi stabilise reşedinţa. Conetabilul nu putu să se apropie de dlnsafară oare-care greutate, atât era de mare mulţimea de cai, de iepe şi catâri, de cavaleri, scutieri şi servitori, de laici şi eclesiasticl, care împresura uşa palatului episcopal, şi In jurul lor să grămădise o mulţime de oameni a-traşl unii de curiositate, alţii de speranţa de a primi bine-cuvlntarea sfântului preot. După ce trecu de această stavilă, Hugues de Lacy găsi o alta In îndărătnicia servitorilor arhiepiscopului, care nu voiră al lăsa să Intre, de şi făcuse cunoscut rangul şi numele sed, Înainte de a primi poruncă de la stăpânul lor. O asemenea Intimpinare avu asupra lui Hugues de Lacy efectul ce trebuia aşteptat; să coborâse, de pe cal, cu deplina încredinţare că va fi primit îndată, dacă nu chiar In odaia arhiepiscopului, cel puţin In palat, şi să vedea pedestru în mij locul unei mulţimi de scutieri, varleţl şi oameni de la grajd. El să mânie ast fel, că mal Intăl gândi să se sue din nou pe cal şi să se întoarcă sub pavilionul sed, care, dupe cum am spus mal ’nainte, II ridicase la porţile oraşului, şi de a lăsa pe arhiepiscop să vie la dtnsul dacă In adevăr dorea să aibă o întrevedere cu el; dar îndată cugetă la nevoia Jn care să afla de a căuta o lmpăcăciune, şi aceasta'l Impedecă de a urma sfatul mândriei lui jignite. Dacă înţeleptul nostru rege, îşi zise el în sine, a ţinut scara arhiepiscopului de Cantorbery pe când era In viaţa, şi după moarte s’a pocăit în chipul cel mal smerit pe mormlntul lui, de sigur nu trebue să mă {arăt mal mândru către prelatul care i-a urmat In a-ceastă nepomenita autoritate. Un alt gând pe care abia Indrăsnia a şi-l mărturisi lui însuşi, II făcea să recunoască cât de înţelept era să fie omenos şi supus. Nu putea să’şl ascundă sie şi că încercând a să scuti de îndeplinirea jurământului, ce făcuse ca cruciat, ajunsese vrednic de mustrarea bisericel ; şi spera chiar că primirea rece şi dispreţuitoare a lui Baudouin era o parte a pedepsei la care conştinţa sa’i spunea că trebuia să se aştepte. După puţin timp, conetabilul fu In sfârşit poftit să Intre In palatul arhiepiscopului de Glocester, unde avea să găsească pe primatul Ingliterel; dar petrecu încă cât-va In antecameră înainte de a fi adus In faţa Iul Baudouin. Urmaşul vestitului Becket n’avea nici vederele întinse nici spiritul ambiţios al acestui om renumit; dar, pe de altă parte, e lucru Indoios că acesta, de şi a ajuns sfânt, să fi fost atât de sincer In dragostea Iul pentru creştinătate ca prelatul care’l înlocuise. Baudouin era în adevăr un om In stare a apăra şi a păstra autoritatea ce căpătase Biserica, dar era poate prea deschis şi prea sincer pentru a o putea întinde. Cruciata era lucru cu care să îndeletnicea mal mult, şi isbânda ce dobândise In aceas- tă privinţă mâguleâ cu deosebire trufia sa. De şi cu aprinderea credinţei lui religioase să unea şi mulţumirea sufletească de a şti că avea puterea elocvenţei, dorul de a convinge şi talentul de a ademeni pe oameni să primească planurile lui, totuşi purtarea din toată viaţa sa, şi apoi moartea lui dinaintea Ptolemeî, dovediră că mântuire asfântu-lul mormlnt de jugul necredincioşilor era adevăratul ţel al tuturor sforţaţilor sale. Hugues de Lacy o ştia ; şi greutatea de a mânui un asemenea caracter i să păru şi mal mare In momentul când avea să aibă cu el o întrevedere spre al pofti să primească planurile sale, de cât o crezare atunci când ceasul cri iei era încă depărtat. Prelatul, om nali şi inaiestos, dar a le cărui trăsuri erau prea aspre spre a fi plăcute, primi pe conetabil cu toată pompa demnitâţel sale eclesiastice. Şedea pe un jeţ mare de lemn de stejar, împodobit cu sculpturi gotice, şi aşezat pe o estradă sub un fel de acoperământ, făcut din acelaş lemn. Purta rochia episcopală, bogat brodată, şi înzestrată cu ciucuri la guler şi la mâneci, deshi-să de la gât până sub stomach, şi lăsând să se întrevadă sub haina lui fără mâneci brodată, rasa de păr aspru pe care prelatul o purta tot d’a-una, răoascunsă, sub vestmintele sale cele bogate. (Va urma) www.dacoromanica.ro Scarlat Ghidionescu, Basile AranovicI, G. G. Botez, G. D. PetrevicI, Neculai Teştiban şi preotul Alexandru Creţu-lescu. De cum s’afl terminat alegerile comunale din Roman, zice Romatiu, preocu-paţiunea generală este de a şti cine vor fl aleşi fruntaşi; pentru aceasta se fr.c mu'te combinaţiunl ; Intre altele, ca cea mal apropiata idee, dnpă cum ne-am informat, ar fl : alegerea d-lul Iordachi Stan, de primar; a d-lor I. G. Sadbey şi Scarlat Ghidionescu de a-jutoare. IALOMIŢA Inaugurarea noului spital judeţean După cum anunţasem mal dinainte, spune lalomiţeanul, Dumineca trecută 20 curent, era fixată pentru inaugurarea noului spital construit In oraş cu cheltuiala judeţului. In această zi şi-afl dat întâlnire In salonul cel mare al spitalului toate autorităţile civile şi militare împreună cu un numeros şi ales public. Preşedintele comitetului permanent cu d. d r al spitalului, Ionescu, făceau onorurile priimirel. Muzica militară cânta. La ora 1 dupe venirea d-lul prefect, care fu priimit jos la scară de d. d-r Ionescu, iar sus de d. preşedinte al comitetului permanent, începu solemnitatea inaugurărel. Mal mulţi preoţi din oraş făcură serviciul divin. După aceea d nu Procop Dumitrescu pronunţă o însemnată cu-vlntare. PRAHOVA \evoia de judecătorii O nouă judecătorie de Ocol, zice Democratul, se simte necesară pentru judeţul nostru, care avend şeapte plăşl, şi plaiuri cu şease comune urbane, a-farfi de Ploeştî, este cu gred şi pentru locuitorii satelor să meargă pe la locuri prea depărtate şi pentru patru judecătorii să poată birui şi îndeplini la timp toate afacerile, ia care să cere şi anchete sad alte lucrări prin transportări la faţa locului. O a cincea judecătorie dar ar trebui sg se înfiinţeze. O petiţiune pentru aceasta s’a făcut şi s’a trimis acoperită de sute de semnături din plasa PilipeştI la Camera deputaţilor, cu cerere d’a se înfiinţa In FilipeştI o nouă judecătorie de Ocol, unde a mal fost altă-dată pe lângă care s’ar putea adăoga comune din plasa Târşoru, ce sunt mal aproape de FilipeştI de cât de Urlaţi. Credem că se va da cuvenita ascultare acestei cereri. Biserica Domneasca clin comuna Ghergliita tntre monumentele vechi din judeţul nostru, zice Democratul, se află şi biserica Domnească din comuna Gherghiţa. Următoarea inscripţiune aflată pe frontispiciul bisericeî ne arată pe fondatorul el, al cărui coprins este: «Această sfântă şi Dumnezească bi-«serică din temelia el ziditu-am ed ro-«bul lui Dumnezeu Matheiu Basarab «Voivod, de care lucru întâmplându-se «Domniei mele având rgsbol laNenisor «pe Ialomiţa cu un vrăşmaş al domniel-«mele şi al ţârei cu Vasile Voivod lu-«ând domnia mea Intru ajutor de bi-«ruinţă pe marele Mucenic Procopie. «Şi cu vrerea milostivului Dumnezeu «şi cu ajutorul sfântului Mucenic supu-«serăm pismaşi sub picioarele domniei «şi f-am ruşinat şi i-am gonit din pămen-«tul ţârei şi am ridicat această sfânta «biserică pentru cea de vitejie a puter-«niculul Dumnezeu şi Intru ajutorul «sfântului Mucenic Procopie ca sg fie «domnia mea pomenită In nesfârşit «veci, 7141 (de la facerea lumii sau 1641 «de laChristos).» Aceasta biserica edificată precum inscripţia arată de Matheiu Basarab, a urmat sg fie şi înzestrata de fondatorele el, de oare ce toate bisericele ridicate de acelaşi Voivod au fost şi hărăzite cu anumite proprietăţi din care sg se In-treţie. Biserica Domnească din Ploeştî şi ea a avut un anume venit, consistând din dreptul de Cotit, In baza cărui drept municipalitatea sub primăria d-lul C. T. Gregorescu, recunoscând acest drept din care comuna trage un bun venit, a votat o sub-venţiune pentru clerul a-cestel biserici. Tot asemenaa şi pentru biserica din comuna Gherghiţa trebue sg fi existat In trecut vre o donaţiune de întreţinere, asta-zi Insă acest sânt locaş se Întreţine numai de poporani, dar numărul lor fiind prea mic se simte nevoe de ajutorul Statului. In anii trecuţi pe când moşia Gherghiţa nu făcea parte din domeniul Coroanei, ce nu era încă înfiinţat, se promisese sub ministerul d-lul N. Creţu-lescu, care conducea departamentul cultelor, de a se prevede In budgetul Statului o aub-venţiunejpentru clerul aces- tei biserici Domneşti, cu retragerea Insa a d-sale de la putere, cestiunea suven-ţiunel a fost pârâs ta. Cunoaştem şi am putut constata, că bisericele după domeniul Coroanei primesc ajutoare materiale de reparaţiun! şi mobilier de la administratia'conr-niulul, aşa că suntem tnplăcută posiţiu-ne de a spera, că onor. administraţiu-ne a domeniului Coroanei, ce se conduce de d. Ion Calinderu cu multă capacitate, va pune In practică înaltele sentimente umanitare ale M. M. L. L. Regele şi Regina şi va prevedea In budgetul anului viitor o sub-venţiune convenabilă pentru întreţinerea clerului a-cestei biserici. CUTIA CU SCRISORI Domnule redactor, O calomnie revoltătoare, mai mult încă, o scârboasă bârfire In contra P. S. S. pr. Episcop de Argeş, s’a strecurat, probabil din eroare, In coloanele stimabilului D-voastre ziar «Epoca» No. 901, din 26 Noembrie curent, care mă sileşte In interesul adevărului şi al moralităţel publice, a răspunde la hi-pocritul şi judaicul apel al preotului G. Mielcescu. La 1881—1882, P. S. S. Pr. Episcop de Argeş a dat acestui preot însemnate a-jutoare băneşti pentru aşiIntimpinanevoile de care era înconjurat; P. S. S. l’a ţinut patru ani In postul de predicator spre a ’I înlesni posiţiu-nea, fără nicl-un alt merit la acest post; L’a numit îngrijitor la Schitul Deştele!, unde se găseşte funcţionând chiar astă-zl, şi, obizdueşte pe tovarăşul său preotul Nica Duhovnicul, bătrân de 92 ani, frustrându’I salariul In beneficiul săli, fără a ’I da nimica; fapt, pentru care d. ministru actual de culte, i-a dat un aspru avertisment; iar numitul preot Mielcescu văzând că P. S. S. Pr. Episcop nu vrea să’l protege spre a face o nedreptate celul-l’alt preot, permiţân-du-I a primi el singur salariul pentru doi preoţi, se plânge de persecuţiune. Dacă n’ar fl fost vorba de un Înalt Prelat iubit şi stimat de toata lumea pentru înaltele calităţi ce ’l disting, aş fi urmat poveţei nemuritorului Shakes-peare: «cânii latră la lună şi luna îşi urmează calea»... Bine-voiţi, vă rog, d-le redactor, a da ospitalitate acestor rânduri In stimabilul d-v. ziar, pentru a se vedea odată mal mult că fapta bună este răsplătită cu neagra ingratitudine. Vă mulţumesc cu anticipaţiune, şi vă rog să priimiţl expresiunea distinsei mele consideraţiunî. IVegulici. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 26 Noembre 1 888 (Urmare) D. IVicoiae Ionescu cere ca ministerul s6 ajute clerul şi s6 nu aştepte tot numai de ia Sinod. D. U. Cogâlniceanti, revenind asupra cestiel, contesta celeziseded. Al. Lahovari, că cninisirul n’are glas în Sinod. Din contra, acolo ministrul trebue sâ fie energic, se aibă iniţiativă şi să impue câlăgârimel să ţină seamă de do; inţele preoţilor de mir. D-sa face omagii P. S. S. Episcopului Mel-chisedec şi condamnă pe panfletele care ’i calomniază. Cere ca din pămînturile lăsate de oamenii bine-voitorl, s6 se dea şi bisericeî. D. T. Maiorescu, atacă pe d. Cogălni-ceanu zicând: «Mă ’ntrebl pe mine, care sunt de 7 luni pe banca ministerială, de cen’am făcut nimic? Dar de ce n’al făcut nimic d-ta, care al fost atâta timp ministru şi încă a-tot-pu-ternic ? I» D. Maiorescu termină zicând căd. Cogâl-niceanu a căutat sâ’l pună râu cu episcopul de Roman, dar nu sâ va lăsa sâ fie târât pe calea aceasta. Va face tot ce-i va sta prin putinţă pentru cler. D. SI. Cogâlniccanu, îşi esplică cuvintele şi zice că de soarta rea a clerului nu Sinodul e vinovat, ci guvernul d-lul Ion Brâtianu. îşi esprimă apoi părerea că şi majoritatea se va asocia ca sâ lupte pentru cler. La ora 6 discuţia se închide. A T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 28 Noembre 1888 La ora 1 şedinţa se deşchide sub preşe-dinţa d-lui vice-preşedinle Ilariu Isvoranu. Dupâ îndeplinirea obicinuitelor formalităţi, d. preşedinte comunică Adunărel că nu se va putea ţinea şedinţă -publică, întreg cabinetul fund ocupat ia Senat unde se discută răspunsul la adresa Tronului. Deci Camera trece în secţiuni. Reporter. EPOCA — 29 NOEMBRE 3 SENATUL Şedinţa de la 28 Noembrie 1888 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d-lul general Florescu- 86 Senatori faţă. Se acordă un concedii! de două luni d-lul St. Şendrea. I.» ordinea zilei desbaterea proiectului adresei de respuns la Mesagiul Tronului. D. I>. Rosetti raportor dă citire proiectului de adresă. Discuţie generala Printu Gr. Sturza suindu-se la tribună, spune că spre a respunde la un mesagiu al tronului tntr’un mod demn pentru acest matur şi Înalt corp, trebue mal întâifi a se cerceta starea ţârei şi a-poi a se exprima ştiinţa cu francheţâ. Liberalil-conservatorl uniţi cu liberalii disidenţi au resturnat guvernul loan Brâtianu şi M. S. a chiemat la putere pe junimişti, aceştia o dată instalaţi la putere s’au privit ca definitivi guvernanţi, şi în loc a se mărgini a aştepta rezultatul ale-, gerilor, s’afl apucat de aii publicat nişte proiecte mal mult sau mal bine alcătuite, îşi ah făcut Insă iluziunl crezând, că alegătorii s’ah ocupat de ele. Alegerile eşiud în favoru conservatorilor, junimiştii s’aQ grăbit a’si drege busuiocii alipindu-se de conservatori cărora le-a dat ţara o majoritate mare şi ast-lel din cauza uneî regretabile slăbiciunla conservatorilor urmăm a avea pe banca ministerială un guvern din cele mal personale ca formă din câte ah venit la putere în această ţară. La noi însă greşelile politice sunt de o-biceifl; ast-fel d. Ion Brătianu, căzând de la putere s’a apucat sâ publice un manifest către ţară prin care înjură şi calomniază un stat vecin puternic, Rusia, cu care trebue să trăim în bune reiaţi uni, tot atât pe cât voieşte d-nu Carp sâ fim legaţi cu puterile nemţeşti. Oratorul face o lungă digresiune asupra situaţiunel politice a Franciel şi Germaniei, spre a arăta superioritatea celei dintâiu asupra celei d’a doua. Apoi a Germaniei faţă de Rusia, amintind cuvintele împăratului Wilhelm I-iu care a zis lui Bismarck: «lasa-mase mor in pace, căci Rusia poala pierde o serie de resboae fara se piara, dar imperiul German de va pierde o singura bătălie se va descompune indata». Prin aceasta este învederat, că este foarte problematic succesul cutârel or cutărel politice, şi cât e de primejdios de a lua o posiţie necuviincioasă, ce ar lipsi ţara de buna-voinţă unei mari puteri. Desaprobâ deci partea din Mesagiu care vorbeşte, de alipirea guvernului la politica aşa numită «a meninlarei pacet». Şi este de o mare însemnătate pentru viitorul ţârei a se împiedeca guvernul actual de a urma politica externă a d-lul Ion Brâtianu; trebue deci să se arate în răspunsu la Mesagiu Tronului, cât e de primejdioasă politica urmată de 10 ani încoace, care trebue părăsită cu un moment înainte ca funestă pentru viitoru ţârei. Oratorul închee conjurând pe represen-tanţi liberi aleşi ce aii înlăturat guvernul trecut a’şl face datoria, căci vina nu va fi a ţârei ce a trimis o majoritate conservatoare în Adunări, ci a representanţilor, ce nu vor voi a socoti momentele supreme apropiate prin care vom avea a trece. D. V. A. Ureche, amintind cuvintele reposatulul Rosetti zise dupe căderea Plev-nel, că mal avem o Plevnă internă, regretă că prinţul Gr. StOrza nu s’a ocupat şi de aceasta. îşi exprimă părc^a de rău că comisiu-nea de răspuns n .găsit de cât o palicâ frasă spre a aminti, importanta cestiune a Plevnel interne şi în această privinţă, textul mesagiulul este mult mal mulţumitor. Oratorul face o ochire retrospectivă a-supra mişcărilor ţărăneşti; şi e fericit că poate astă-zl trata curat şi limpede a-ceastâ gravă cestiune de vreme ce nu se mal află în faţa acelora care tăgăduiau existenţa ei, ci în faţa unui guvern care o constată şi chezâşueşte că împreună cu adunările va face tot ce e putincios pentru a el vindecare. Intru susţinerea vechei cestiunl ţărăneşti, oratorul aduce mal multe documente din veacul trecut şi de la începutul acestuia ce sfârşeşte ; şi crede, câ Senatul trebue să spue precis în răspuns ceea ce gândeşte în această mare cestiune. Oratorul nuîmpârtâşeşteîngrijirile prinţului Sturza asupra politicei externe urmată până acum, întru cât la ştiinţa sa nu există nici un act care să fi legat ţara. Dar nici înclinările arătate de prinţul Sturza nu le poate urma, întru cât es din neutralitate. Cu toate acestea oratorul nu preconi-seazâ o neutralitate, care să desintere-seze ţara de evenimentele orientale, din potrivă doreşte ca să dovedim o solidaritate deplină cu popoarele Europei orientale. D. Ureche critică coprinderea tn total a proectului adresei ca fiind cu totul ne îndestulătoare şi absolut necorespunzătoare Mesagiulul Tronului, întru cât nici că a-tinge cele mal multe din măsurile şi ces-tiunile enunciate în discursul Tronului. Şi termină zicând că se va uni tol-d’auna cu or-ce măsură bună, vie ea din or-ce parte, iar întru cât priveşte atitudinea sa curat politică îşi o ressrvâ actelor majo-ritâţel. D. D. Itosetti raportor, respunzând criticelor d-lui Ureche asupra redacţiunel proectulut de adresă, declară că n’a avut pretenţiunea a înfăţişa o lucrare perfectă ci susceptibila de amendări, pe care d. Ureche şi alţi domni senatori nu vor lipsi a le aduce în interesul partidului şi ideilor lor politice. De aceea comisiunea s’a mărginit în pro-ectol săii a indica numai cestiunile atinse în Mesagiul Tronului remâind ca Senatul să’şi exprime voinţa in toată plenitudinea prerogativelor sale. La 4 ore şedinţa se suspendă pentru 15 minute. La redeschidere se dă cuvântul d-lul N. Fleva. Azi la şcoala militară, în presenţa MM. LL. regele şi regina, a d-lui gen. Mânu, ministru de resboiu, şi a d-lor Th. Rosetti şi Alex. Marghiloman, precum şi a mai multor ofieeri superiori, a defilat câte un pluton de fie care regiment cu reşedinţa în Capitală. Dupe aceasta a defilat toată şcoala militară şi apoi la o°ele 12 Majestâ-ţile Lor s’au intors la palatul regal. * Consiliul de Miniştri se va întruni diseară pei.tru a se ocupa cu proec-tele de lege ce urmeaăz a fi depuse pebiuroul Corpurilor legiuitoare. n Noul ministru de resboiu, elaborează actualmente un proieetdo lege, prin care va propune înfiinţarea câtor-va esoadroane de călăraşi permanente, la 1 Aprilie anului viitor. D. general Mânu, are de gând dupe cât suntem informaţi, se transforme încetul cu încetul toate regimentele de călăraşi cu schimbu, în regimente permanente. * Contrariu ştirilor date de unele ziare şi de noi, nu s’a făcut pân’acum nici o numire şi nici o mutare în personalul judecătoresc din ţară. Se crede că mişcarea judecătorească pe care o proectează noul ministru al justiţiei, nu se va face de căt pe la sfârşitul luneî Decembre. Aşa dar numirea d-lui George Florian, dacă nu e deplin neexacta, e cel puţin prematură. * D. general Mânu, ministru de resboiu, a dat ordin ca toţi ofiţerii ataşaţi pe lângă diferitele regimente cu reşedinţa în Capitală, se se întoarcă la corpurile lor. Numărul oficerilor ataşaţi se urcă la 70 80. tt S’a denunţat parchetului că un funcţionar de la Creditul Agricol ar fi parcurs mai multe sate din districtul Ilfov, aţâţând pe ţărani în contra autorităţilor şi împărţind imprimate a cărora conţinut nu se ştie încă care este. Printre localităţile unde a mers acest domn ca se împartă sus-zisele imprimate, sunt şi satele Crângu, Fundulea şi Tâmâdău. La notarii şi primarii acestor sate, acel personagiu a l&sat mai multe sute de imprimate dând tot-odată şi instrucţiuni ca se fie împărţite sătenilor. Parchetul îndată ce a aflat despre aceasta, a luat măsurile cuvenite, dispunând grabnica chemare a individului în cestiune, pentru a afla în ce constă denunţarea făcută, care de alt mintrelea are aparenţa de a fi întemeiată. Intr’adever dupe cum ni s’a afirmat, a aflat despre această manoperă aţâţătoare şi sub-prefectul Ţe-peluş. # . Camera de punere sub acusaţie, a respins azi oposiţiunea delapidatorului de banii primăriei Tacorian, ce acesta a făcut în contra decisiu-nei judecătorului de instrucţie Cos-tovici,care i-a refusatjliberarea pe o garanţie de o sumă mai mică de 5000 lei. La orele 2 dupe prânz s’a săvârşit înmormîntarea colonelului Ni-colae Bibescu, unu din eforii a-şezămintelor Brâncoveneştî. O trăsură regală urma cortegiul funebru. n Până acum au fost arestaţi 260 de ţărani dintre acei care sunt acusaţî câ au luat parte la ultimele răscoale. # D. procuror Sfeteseu va ocupa fotoliul ministeriului public, la sesiunea de juraţi, care începe la 1 Decembrie. tt Ministrul justiţiei, d-nu Gheorghe Vernescu, n’a putut precum aflam se se ocupe încă da cercetarea pro-ectului de reforma judecătorească, de oare ce n’a avut timpul suficient pentru aceasta. Dupe cât suntem informaţi, d-nu Vernescu are de gând se facă mai multe modificări când se va ocupa cu cercetare acestui proect. , * Din nou începe se circule sgomo-tul despre o tentativă a colectiviştilor de a se uni cu o parte din liberali independenţi şi de diferite nuanţe. Printre aceia ce vroesc cu or-ce chip ca această unire se se facă sunt: dd. G. Panu, Vrăbiescu şi V. Morţun. Majoritatea însă au respins deja propunerile ce ’i au făcut dd C. Nacu şi Dem. Sturdza, însărcinaţii d-lui I. C Brâtianu de a lucra in acest scop. tt Concursul pentru cathedrade Zoologie şi Botanică de la Facultatea de Medicină din laşi, ce urmase înceapă azi a fost amânat din cauza demi-siunei presentată de d. doctor Profesor Grecescu, membru în juriul a-cestul concurs. tt Societatea Geografică Română ne trimite spre publicare următoarea invitaţiunefăcută membrilor acestei societăţi : Societatea Geografică Francesâ ne-a făcut cunoscut că cu ocasia exposiţiel universale ce are sâ se deschidă la Paris în cursul anului viitor, a hotârît a întruni un Congres internaţional pentru ştiinţele geografice. Acest Congres se va ţine fn luna iul Au- gust 1889 în localurile Ministerului de Co-merciuşi industrie din Paris. La acest Congres d. de Lesseps, preşedintele Societăţii Geografice francese, invită pe toţi d nil geografi, esploratorl şi amici al ştiinţelor geografice. Congresul va li împărţit îu 7 secţiuni: 1. Geodesia, hidrografia, topografia. 2. Geografia fisicâ. 3. Geografia economică şi comercială. 4. Geografia istorică si etnografică. 5. Geografia pedagogică. 6. Călâtoril si exploraţiunl. 7. Cartografia. Dreptul de Intrare la Congres este fixat la 40 franci pentru membrii donatori şi la 20 franci pentru membrii titulari. Membrii Congresului vor asista la întruniri cu vot deliberativ, el vor priimi procesele-verbale ale şedinţelor, precum şi publicaţiile ce s’ar face. Aderenţii vor primi o cartă-diplomă la vărsarea sub3cripţiunii lor. Asemenea 11 se va remite şi ladeschiderea Congresului, o medalie comemorativă care va fi de un model mal mare pentru membrii donatori. Comunicându-vâ cele ce preced, vâ rog, onorate Coleg, sâ bine-voiţi a ne face cunoscut dacă sunteţi dispus a lua parte la sus zisul Congres, în care cas, vâ rugăm a ne trimite adesiunea d-v. înscris, cum şi taxa de 40 respectiv 20 franc!, ca la rân-d ui nostru sâ putem comunica numele d-v. Comitetului Congresului din Paris. Veţi bine-voi tot o-dată a ne arâta dacă aveţi a propune vre-o cestiune care sâ se poată pune în discuţia Congresului. Veţi bine-voi a vâ adresa pentru tot ce concernâ acest Congres, la Secretarul General al Societâţel Geografice Române (str. Vestei 4). Priimiţl, onorate Coleg, încredinţarea osebitei noastre consideraţiunî. Vice-preşedinte General, G. Mânu. Secretar-general, G. I. Lahovari. In numele meu şi al copiilor, mulţumesc din adâncul inimei tutor persoanelor, din ţară şi din străinătate, cari au bine-voit să ’ml trămitâ cărţi de vi-site, depeşe şi scrisori de condoleanţa cu ocasiunea Încetări din viaţă a mult iubitului meu soţ. Mulţumesc asemenea administraţiu-nilor, societăţilor, camerilor de comer-ciîi şi simplilor particulari cari au acoperit sicriul cu flori atât de frumoase. Mulţumesc cu lacrâmile în ochi tutor prietenilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, cari uitând de dorinţa esprimată de cel ce ne-a părăsit, au ridicat cosciugul său pe umeri şi l’a urmat până la cimitir; a-celor cari a doua zi au asistat numeroşi, ia ceremonia funebră spre a da memoriei răposatului o ultimă dovadă de iubire şi de respect: nimeni n’a fost chemat, şi toţi ah venit. Esprim în fine adânca mea recunoştinţa, celor ce, prin presă şi pe mormântul amicului şi omului de bine ce aii perdut, au ştiut să găsească cuvinte atât de simple, de adevărate şi de e-locinte pentru a da viaţă soţului meii, caracterul măreţ ce n’a încetat de & avea. Luase ţara doliul la moartea întâiului Ion Câmpineanu ; am simţit că acel doliu a fost reînoit daună-zi fiul a fost demn de tatăl. Facă cerul ca moştenirea de fapte nobile şi patriotice ce I. Câmpineanu lasă urmaşilor săi şi tinerilor genera-ţiunî să nu fie perduta pentru ţara noastră. Irina Ion Câmpineanu. PRIMIRII CIN BUCUREŞTI PUBLICATIUNE Primăria, având în serviciul sâu un funcţionar însărcinat special cu verificarea gazului, publică spre cunoştinţa tuturor d-lor Cetăţeni cari aă gaz introdus în proprietăţi că, daca voesc a verifica comptorule d-lor sâ bine voiască a se adresa cu cerere la Primărie spre a le trimite pe funcţionarul sâu pentru a face verificarea fără nici o plată. Primar: Em. Protopopescu-Pake Secretar general C. Zalreanu No. 43011 1888 Noembre 26 BIBLIOGRAFIE In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriele din ţară pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotul C. Bălan; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă. A eşit de sub tipar: Schimbarea Uniformelor Ofiţereşti Deposit general la librăria Alex. Degenmann No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (Hotel Mânu) Au apărut la librăria Centrală I. Brăniş-teanu: Introduction au droit des gens, re-cherches philosophiques, historiques et bibliographiques, de'Franz de HoltzendorlT şi Alphouse RivierPrincipes de la poli-tique de acelaş autor. Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada Polona, A'o. !Iît— Gonsultaţium de la 5—6 ore. H4 No. 44Galea Victoriei ilVMt I.UHULlU ViUAHANGLABlsî Specialitate de vinuri fine indigene şi străine. Ghampauie, Liqueruri eto., din vecina şi renumita pivniţa a Hotelului Hugues. Comestibili) proaspete, trufandale şi peşte de mare de Ii ori pe sâptămAnă cu expres Orient. PUECIUIU MODERATE Specialitate pentru măncărl, bancheturl pentru oraş şi provincie, dirigiat de d. HABIL'S DAAl.V [im) , www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 29 NOEMBRE €6 sLa fcaS PERDERE IMPOSBBILA. jur- Şansa considerabila de câştig. X«X- ■X# Sub titlul caracteristic „Câştig sigur“ am întrunit următ6rele cinci obligaţiuni, cari oferă cumpărătorilor avantagif escepţionale şi în adevăr unice. 1) . Cu aceste obligaţiuni, având de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar-, afară de acăsta oferim şi alte uşurinţi de plată indicate mal departe. 2) . Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi vendute, se pot lna bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu maî mullă siguranţă a perdo cu totul banii seî. 3) . La 1/13 Ianuarie al fie-cărul an, cumpărătorul va primi 3 fraucl interese pentru cuponul obligaţiune! 3% împr. sârbesc 1881. X PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE X MARELE MAGASIN ORIENTAL BUCUREŞTI CALEA MICI ORIEI, 46 X ,MARE ASORTIMENT OE COVOARE PhOVENINO DIN PersiaKorasan-Faracluin, Turcia, Smyma-Koula, Oucliac, Jor-des. Daaiston, Somac, llulcara, Belujistan, fferat, Zili, Cheldc, Kirchir, Torc oman etc. etc. MARE fS RTIMENT DE PORTIERE Şl PERDELE DIN Djidjimes, Caramaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc. Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4metrlinaltlme.lntorcându-me din lungul ineuvoiagiu din Orientam onoare de a anunţa pe onor. clientela ca am adu» un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demen-siunile cu preturi excepţional de reduse. 9J2 ■x®x- NUMELE OBLIGAŢIILOR Numărul tragerilor po an. DATA TRAGERILOR câştiguri principale. CÂŞTIGURI sigure. Oldlg. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statnluî Serbesc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Impr. scrbesc 1881 Obligaţiune Hombau-Basilica 1886 Obligaţiune Crăcea roşie ital. 1885 şase trei cinci trei patru 1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. Fr. 600.000|) 2 lan., 1 Hal, 1 Sept. Fr. 300.000 14 Iau. 14 Mart 14 Iun. 14 Aug. 14Noy. Fr. 100.000 1 Iun. 1 Dec. 1 Ilart. Fr. 100.000 1 Fcbr. 1 Hal 1 Aug. 1 fior. Fr. 100.000 Fr. 232 Fr. 12.50’) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30’) *). Obligaţiunile eşite cu cel t). Guvernul otoman plăteşte 1 21 mal mie ci 58% din flFr.l,200.000 1 Fr. 386.50 iştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, valorea nominală a câştigurilor losurilor turceşti. -^PARIS^ MESAGERIILE ROMANE 14, Rue d’Antin 14, (lângă Opera) sub direcţiunea d-lui Buzciauo expeditoru brevetat al CURTEI REGALE SI MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI Se însărcinează cu or-ce Transport de mărfuri între I Erancia si România din preţuri fixe si reduse începând de ia fr. 12 până la tr. 35 suta de kilograme depinde de cantitatea şi felul mărfurilor saQ obiectelor de expediat. Oticiu special pentru AMUALAGIU de mărfuri, mobile j şi obiecte de artă. Pimeşte în consignaţiune spre vânzare tot felul de produse alimentare, vite, vînaturl, ouă, paseri, brînzeturl, vinuri, legume uscate etc. Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenta de 75 0/0. Corespondenţa în limba Româna, Franceza şi Germana. Reprezentanţa în Bucureşti WB «Sir ' Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig sigur" cu suma de 205 franci în aur sau 220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plătibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau 260 franci în aur plătibili în 13 rate lunare de câte 20 franci. "^8 flndată «lupa (rimilerca celor ÎOO saii 60 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi numerile obligaţiilor sale, ca cari participă singur la t6te tragerile şi Ea totalitatea câştigurilor "TIS® Câşiiprilc se vor plaţi la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiune. ❖ ❖ ♦ ♦ TRAGERILE NU SE POT AMANA SUR NICI UN PRETEST ♦ * «• Obligaţiunile originale vor ii trimise cu intorcerea poştei şi sub plic recomandat Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mand&ce poştale sad cec la vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la b} •!$> No. 9, STRADA DECEBAL No .9. 957 X9X: ;.^x® x X CASA DE SANATATE X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatâşi arangiată în modul cel mai complect, av&nd angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a ca bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se lac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cei din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12— 6 p. m. de către d-nul Dr Drugescu, care se allâ în permaneutâ In institut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este Însărcinata cu căutareaboalelor de l'emel, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mai ailâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complecta pentru hydoterapie. (890) Director, V. Lânţeseu X X X9X fi 1 c I 1 Lfe X T6te cererile trebue să se adreseze direct la adresa indicată mal sus. Garantăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fi previzute cu sigiliul casei nostre. piarul nostru publică în limba francesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losurilor fără escepţinne. Abonamentul anual costă 6 franci. Primim drept plată ori ce cnpon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăm şi viudem ori-ce obligaţiune saă los după cursul tjilel. Respundem la ori-ce scrisore sau cerere de inforinaţiuni, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani pentru francarea respuusulul. Se pole scrie in limba franceza, germana, engleza, italiana, greca şi româna. recomandam; LEGATORIA DE CÂRTI Mo & & m STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR 0 21 BUCUREŞTI la acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. iX*Xi Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de Lib. Socecl Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftinatate al soliditate armatoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. Dr. G. Jteger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Cataloau nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va faoe cerere. LA ORAŞUL VIENA Calea Victoriei, Paiului «Dacia-Roinunia» vis-â-vis tle Socec m [concep e K SOCIETATEA DE IIASALT ARTIFICIAL SI CERAMICA DE COTROCENI Capitul Soeial: 1,500,000 lei iulieg versat SOBE DE PORŢELAN Aceste Sobe fabricatiunea Societatei sunt FOARTE ELEGANTE SI EFTINE A se adresa pentru ori-ce comanda la Direcţiunea Societatei Strada Domnei, No. 14 bis Bucureşti. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER ^recunoscut ca cel mai excelent Mealiat acum in urmaf de juriul medical din Londra cu «Medalie de Aur» ^3 o E P- IA i- «. C \j t &*c.S2 B ■ A- a ° S c,S * AUX QUATRE SAISOKS 7!, Calea Victoriei, vis-d-vis de Palatul Ilegal PROv. DR. G. J/E6ER, VI. BEKGER SCEHHE, STUT GARTj Preturile do vânzare originale ale Fa-_________bricei dupe mărime. .... . -MS ECONOMIA OE ÎNCĂLZIRE se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşelor prin BURLETE SUEDE care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă să intre nici aerul, nici să iasă căldura şi aii preferinţa, că să poale deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HON CH Bulevardul Elisabeta-Dounina (ttaile Eforiei) 950 CASA DE SCHIMB 613 I. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, No. 2îi Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 28 Noembre 1888 Cump. Venii. 5 0/0 Renta amortisabila 94 94 3/4 5 0/0 Renta perpetua S>3 1/2 94 3/4 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st.Urum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 95 1,2 96 108 1/2 107 1/4 5 0/0 Scris. func. rurale 96 1/2 96 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane 108 12 107 1/4 6 o/O Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 101 102 93 1/4 93 3/4 81 14 82 5 0/o Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 83 1/4 [84 1/4 230 210 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 60 1025 1030 Acţiuni «Dacia-România» 245 255 » Naţionala 220 230 » Constructiuni 85 95 Argint contra aur 5 25 5 75 Fiorini austriaci Tendinţa susţinută 208 209 „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR UEnh VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noastre tn palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12. 726 Rirectiuneu generala. CASA DE SCHIMB 805 M0SCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitne Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei National* (Dacia-Itonulmaj B uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ca schimb de monezi Cursul pe ziua de 28 Noembre 1888 Renta amortisabila româna perpetua ----- ’ r l [Ci Obligaţiuni de stat fConv.rur.) „ C. F. R. „ Municipale . ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 7 % „ ,, urbane 6 5 5 % „ ,, laşi 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. fîO lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Natmnala „ Soc. de Luustructiunl Aur contra argint sau bileia Florini Wal. Anstriuc ■ Mărci germane Bancnote francase „ italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tn aur Cump. Vinde 94 93 % 95 k *îg ÎÎ5 106 3/4 96îi MX 100 93 y. 81 75 52 28 48 17 654 207 124 100 99 265 94 3/4 9454 94 84% 430 107% 37 106 1/1 <01 93 3/4 6154 78 60 31 56 21 5 85 208% 126 100% 1Q0 260 OCASIUNE Se desface un mare deposit de diferite cualilale hârtie de lux fina si ordinai-a pentru biurourl etc, hârtie colorata şi diferite mucavale pentru legalori de cârti, fabricanţi de cutii şi de cartonagiu. Hârtie pentru litoyrafi şi tipografi, obiecte pentru şcolari g/uosdane, mape, condeie etc. Diferite Masine sistem cel uiai nou de la fabrica lirutasc din Lipsea pentru industriaşi de cartonagiG şi legâtori de cărţi. A se adresa la sub-semnatul M. LITTMAN l0sl Xo. IO, Str. lipscani, Xo. IO Tipografia Ziarului „Epocu" i na. www.-datedfoteâlliicâjfd “ri“ O iraut responsabil V. P. Glieorglilu.