ANUL IV No. 902
A DOUA ED1TIUNE
DUMINECĂ 27 NOEMBRIE (9 DECEMBRE) 1888
N'JMERU L BAM NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Buenreicl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 leî, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In nirciiietatc La toate oitlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA
IVo. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
NUMERUL |Mi\| NUMERUL AKUNCKJBILE
OIN ROMANIA SE PR IM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agence Ha vas. Place de la Bour se, t Anunciurl pe pa«- IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA I'AIUS: segâsestejurnalul cu i.t eeut. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. <»er-inain, !\o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DM IN l STR A ŢI UNEA No. 3.—1‘iatza Episcopiei.—No. 3
UN MARE PROCES
SOCIALIŞTII LA CAMERA
INTONAREA LUI MORTZUN
GESTIUNEA AGRARA
I N AU STRIA
LOGODIŢII
UN MARE PROCES
Şedinţa de ieri de la Cameră s’a deosebit printr’un strălucit discurs al d-lul Peucescu asupra cauzelor răscoalelor ţăranilor.
Eminentul membru al partidului conservator a spus multe adevăruri crude liberalilor, folosindu se de cele spuseded. Nădejde, deputat socialist, şi mai cu seamă de cele spuse de d. Dobrescu, deputat sătean de la Argeş.
In discuţiunea cauzelor răscoalei ţăranilor, discuţiune provocată de d. Nădejde şi care a durat trei zile, majoritatea conservatoare s’a mărginit să asculte, pe câte trei deputaţii radicali, pe amândoi deputaţii socialişti, pe un deputat liberal, şi tocmai către sfârşit a luat cuvîntul d. Păucescu. Rolul partidului conservator a fost foarte uşor, în această lungă discuţiune asupra unei ces-tiuni în care el n’avea nici o răspundere.
Partidul conservator a asistat liniştit la instruirea unui proces, în care el nu era în cauză de cât poate ca parte civilă, în care liberalismul juca rolul de acuzat, şi In care d. Nădejde, in mod involuntar poate, şi d. Dobrescu de la Argeş au jucat ro Iul de martori principali ai acuzaţii Discursurile acestor doi deputaţ1, care nu pot fi bănuiţi de conservatism, sunt două documente istorice sdrobitoare pentru partidul liberal, aşa cum a fost el în ţara românească, şi d. Peucescu a venit în urmă pen tru a resuma desbaterile, a stabili răspunderile şi a trage concluziile logice şi legitime care reeşeau din aceste desbateri.
D. Nădejde a spus că legile nu se aplică pentru ţărani, că drepturile şi garanţiile înscrise în legi rămân literă moartă pentru denşii, care nu ştiu şi nu pot să se servească de ele, şi a mai adăogat acest lucru care este o mărturisire preţioasă în gura unui socialist: că funcţionarii ecs-ploatează pe ţărani mai rău chiar de cât arendaşii. In urmă a vorbit tă-nărul deputat sătean de la Argeş şi cu tonul cald şi sincer al convingere), a arătat starea ţăranului român, care a fost înşelat, eseitat, ecsploatat atât de mult de Stat, în cât şi-a pierdut orl-ce vigoare şi sănătate fisieâ şi morală. D. Dobrescu a citat o mulţime do făgăduelî mincinoase, de disposiţii rele din legi, un sistem întreg de ecscitante culpabile, aproape toate făptuite de deosebitele guverne liberale, şi mai cu seamă în aceşti din urmă doui spre-zece ani.
Armat cu aceste documente, d. Păucescu s’a suit la tribună şi a răs-bunat într’un mod strălucit teoriile conservatoare ale proteeţiunei celui slab, atât de des calomniate şi insultate de liberali.
Făcând istoricul intervenţii Statului, d. Peucescu a arătat cum s’au născut teoriile liberale economico a libertăţii absolute a munceî, a contractelor şi a concurenţei, a adus un
omagiu meritat serviciilor ce aceâte ,eorii au adus umanitâţei; dar cum, în acelaşi timp,ele puind faţă în faţă pe cel slab cu cel tare, fireşte produc ecsploitarea de către cel tare a celui slab lăsat fără nici o protecţie. In altă ordine de ide:, vorbind de constatările făcute că ţăranii nu se pot folosi de legile noi, că nu se pot bucura de drepturile ce ele le dau, a arătat cât estş de greşită teoria liberală, care crede că fericirea unei ţări ori unei clase, se face prin legi împrumutate şi prin decrete. In faţa relelor produse de teoriile liberale, şi ca reacţiune în contra lor, s’au produs teoriile eosage-rate şi nebune ale socialismului şi ale comunismului,care împing principiul intervenţiuneî Statului până a desfiinţa cu desăvârşire libertatea şi proprietatea şi a constitui ceia ce numea marele filosof Spencer Robia viitorului.
Nu se poate însă ca lumea să meargă fără libertate şi fără proprietate, şi de aici se vede superioritatea teorii conservatoare care vrea ca Statui se intervie şi să proteagâ pe cel slab fără a viola marile principii sociale ale proprietăţei şi libertăţii.
Măsuri protectoare pentru cel slab, pentru ţăran, şi respect pentru libertate şi proprietate, iacă, a zis d. Păucescu, frumoasa teorie conservatoare.
Liberali; erau turtiţi şi speriaţi, şi d. Nicolae lonescu a dus la tribună spaima şi zăpăceala lor.
D. Nicolae lonescu a numit nici mai mult nici mai puţin pe d. Păucescu strigoiu, fiind-câ cerea protejarea sătenilor printr’o intervenţie aşa de moderată a Statului, în cât se nu se atingă întru nimic libertatea şi proprietatea. Cuvîntul d-lui Nicolae lonescu ar fi fost caraghios, chiar când d iNicolao lonescu ar fi rămas pe terenul curat al principiului neintervenţiei. Cititorii îşi vor închipui cât de caraghios a fost d. N. lonescu numind pe d. Păucescu strigoiu, când vor afla că tot în acel moment d-sa cerea o lege aspră de tocmeli agricole, adecă o intervenţie mult mai ecsagerată a Statului.
Sărmanul partid liberal şi-a pierdut echilibrul, şi eri procesul seu a fost sferşit. Acusatul a fost condamnat şi ecsecutat, iar cuvintele d-lui Nicolae lonescu au fost «vecinica pomenire» ce s’a cântat pe mormântul său.
TE LEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Londra, 7 Decembre. Corespondentul ziarului Daily-Netvs la Odesa constata câ încurcături grave aş teaptâ pe regele Serbiei. Desat'ecuunea şerbilor e adâncă şi emisarii panslaviştl desfăşură o activitate extremă.
Sofia, 7 Decembre.
D. Stoiloff, ministru al justiţiei, desmin te într’un mod formal cuvintele cel sunt atribuite de Corresponclance de l'Esl.
Paris, 7 Decembre. Ştirile primite din Belgrad anunţă că a-legerile în Serbia sunt si mal favorabile partidului radical rusolil de cât alegerile precedente cari fusese anulate de regele.
Se prevede că rege:e Milan va fi obligat sS facă o lovitură de Stat s<tl sâ schimbe direcţiunea politicei sale străine
Vîena, 7 Decembre. Camera a început şi terminat discuţiunea generală a proiectului de lege relativ la apărarea naţională.
Marţi, doi oratori numai vor lua cu-vtntul.
Oratorii tutulor partidelor a& declarat câ vor vota pentru proiect.
D. Rieger, din partidul ceh, zice că panslavismul uu există la slavii occidentali Poporul boliem nu voeşte s6 devie nici rus nici german ; şi pentru aceasta, e cu totul devotat Austriei.
Ministrul apărării zice că proiectul nu respunde poate la interesul naţional al unul popor în particular, ci la interesele imperioase a le patriei întregi.
l’m-ls, 7 Decembre. Curtea de casaţie a respins recursul lui Prado.
SOCIALISTIKA CAMERA
Ne mai rămânlnd nici un socialist în Cameră care să nu fi pronunţat cel puţin câte două discursuri, discuţiunea asupra răscoalei ţăranilor s'a închis.
Camera ’i a lăsat se-şi golească tot sacul de insânităţf, să-şi exp3c-toreze tot veninul, se se cufunde singuri în ridicol, în faţa nepăsării dispreţuitoare a Ca merii.
Sa resumăm şi noi în câte va cuvinte potopul de declamaţiuni socialiste ce s’a revărsat asupra Ga-merii, înainte d’a închide şi noi disensiunea asupra acestui subiect.
Timp de două şedinţe d. Nădejde, capul partidului socialist, ne-a des- ! fâşurat programul său, şi ne-a a- j retat şi mij'oacele sale de propagandă. Cu duhul blândeţii d. Nădejde ne a spus că propaganda sa e legală, că nu recurge la nici un mijloc ilicit, că voeşte numai se se useza de libertăţile constituţionale pentru a propaga ideile sale.
D. Marghiloman î’isă ne-a arătat valoarea alirmaţiuuilor sale, c.itin-du-ne scrisoarea d-lui Nădejde către căpitanul Chinezu.
D. Nădejde face ca Parnellişiii care zic: « Cetiţi toate articolele noastre, ascultaţi toate discursurile ce pronunţăm, şi nu veţi găsi o singură linie vinovată, o singură vorbă care să îndemne la întrebuinţarea aitor mijloace de luptă, de cât cele perfect legale». Iar pe sub mână este lucru sigur, că Parnelliştn încurajează mişcările criminale ale căror teatru este Irlanda.
Aşa face şi d. Nădejde. In Cameră pronunţă cu o naivitate prefăcută, discursurile cele mai nevinovate, iar pe sub mână propagă ideile co-prinse în scrisoarea către Chinezu.
in Cameră desaprobâ actele de vandalism comise de ţărani ; afară din Cameră el le aprobă şi le provoacă ; în parlament el plânge la idea câ s’a vărsat sîngele sătenilor, şi în realitate el este acela care a făcut sîngele se curgă. Ca deputat zice câ nu vrea să amestece măcar pe învăţători în propaganda sa legală, iar în scrisoarea către Chinezu se vede că el să slujeşte şi de şcolari şi de ofiţeri pentru săvârşirea planurilor sale criminale.
Cea mai aspră lovitură pe care a prirnit’o d. Nădejde, pentru lipsa sa de patriotism a primit’o de la d. Dobrescu din Argeş, care îndată dupe dânsul a luat cuvântul spre a despărţi causa sa de aceia a socialiştilor, şi la lipsa de patriotism a acestora a răspuns prin un apel la patriotismul tutulor partidelor, sprea conlucra împreună la îmbunătăţirea soarteî ţăranilor.
A venit apoi socialistul Morţun, se dea lovitura de graţie socialiştilor. Acesta lăsând or-ce argumentare la o parte, a vorbit ca un epileptic; nu mai era discuţiune, era isterie.
In loc d’a imita ipocrisia d-lui Nsdrjde, el ne a înfăţişat socialismul sub aparenţa lui feroce, vorbind de sînge şi de foc, ameninţând guvernul, majoritatea, camera şi societatea întreagă.
Atitudinea majoritâţei faţă cu ecr.st epileptic nu putea fi alta de cât aceia pe care a diseris’o foarte bine Lupta, în numărul ei de eri, în c-.re zice:
«Este interesant de observat cum o cameră compusă din proprietari, arendaş’, ele. ascultă cale mai grele adevăruri (?) fără se protesteze, feri să ridice glasul».
IVMMHEl LII UlIltrZIN
Socialistul Morţun, acel care a declarat eri în Camera că priveşte aplausele majori-tsţel drept o insulta, şi care pentru aceste cuvinte a fost servit îndată după pofta ini -mei, a mal emis o idee ce s’ar putea numi muzicala, de oare ce e tn legătură cu tonul ce urmează a se da cuvintelor când le rosteşti şi mat ales scrisorilor când le citeşti.
Dupe ce a rânjit douâ ceasuri tntr’un discurs asupra soarteî ţeranilor, discurs tn care s'a ocupat mal mult despre soarta socialismului, d. Morţun adresându se către d. ministru Marghiloman i’a zis cam aşa : «N’al isbutit se faci din Nădejde un instigator în rescoala ţeranilor de cât din causa intonărei ce al dat glasului d-tale când al citit scrisoarea sa. D&’ml mie acea scrisoare se o citesc, şi vel vedea Îndată cum se schimbă treaba şi cum în loc de un Nădejde vinovat, am s6’ţl scot la lumină un Nădejde nevinovat.
Tonul este tot.»
îndată ce am auzit aceste cuvinte, mărturisesc că am luat repede în mână scrisoa rea d-lul Nădejde şi în timp de un ceas şi mal bine, am citit’o pe toate tonurile, începând de la cel dramatic şi oprindu-me la cel glumeţ, fără însă sS isbutesc a m$ convinge că în această afacere Nădejde e curat şi nepătat ca o fată mare.
Am cântat în zadar scrisoarea prietenului d lui Morţun şi pe aria uPrends celle rose chirie» din vestita operă franceză,şi pe aria : «Les Porlugais sorit loujours gais», dar n'am ajuns la nici un resultat satisfăcător, încercaţi şi dv. dacă nu m5 credeţi.
Eată în resumat ce scrie d. Nădejde îr. acea faimoasă şi nevinovată epistolă :
«Ai se te bucuri si mai mult daca vei afla ca mişcarea a mai început în câte-va sate în judeţul Dorolioiu. Asl-fel la Bivolari, la Avrameni lângă Darabani.
Speram în curend se se întinza iute pe Prut în jos. Mişcarea s’a început apoi la Pomârla, unde au fost studenţii din şcoală normală superioară şt s'au întors entusiasmaţî, si d’aeolo se va întinde la hotarul spre judeţul Bslosani. Inca n’a început a merge la Şerbi, la Ylasinesti. Toate a-ceste locuri staîi tn legătură cu Insul dar le vom putea pune cu Dorohoiul, unde s’ar cuveni se mai lucreze si alţii, nu numai d ta.»
Organul d-lul Morţun o fi foarte dulce,dar nu prea înţeleg ce intonaţie ar putea sfi’l dea spre a ne dovedi că bucuria amicului s6Q Nădejde nu era bucurie atunci când scria : «sperăm că răscoala se va întinde pe Prut în jos.»
Dacă Îns5 representantul Romanului a fost Înzestrat de natură (câcl de DumnezeQ nu poate fi vorba când e în cestie un socialist) dacă a fost înzestrat cu un organ ce coprinde întonări convingătoare, rea face că nu'l exploatează în alt local de cât în parlament.
Ar trebui spre exemplu s6 se ducă la Curţile cu juraţi când se judecă procese celebre. O dată acolo n’ar avea de cât se poruncească se se aducă în faţa judecătorilor un ucigaş oare-care şi representaţia ar începe. D-nu Morţun cu Intonarea sa particulară va zice juraţilor: «Domnilor acest om a jupuit pe o văduvă, a tăiat capul la un copil, a spintecat pe un bătrân, a otrăvit pe tatâ-sâQ, vfi rog însfi sS luaţi seamă că eQ Intonez această mărturisire In si bemol şi de aci resultă nevinovăţia lui...»
Negreşit că ucigaşul ar fi imediat achitat I
Darul d lui Morţun de a te face se crezi alt ceva de cât cea ce este scris sad spus, este inse un dar foarte neplăcut, chiar pentru fericitul posesor al acestor Intonări melodioase.
Obicinuiţi cu ideea că niţică bună-voinţă, amestecată cu 50 dramuri de Intonări speciale, sunt de ajuns deputatului Morţun spre a face din alb negru şi din adevfir minciună, ne am convins acum cu toţi câ şi din minciună face adevCr.
Credinţele sale socialiste, principiile sale politice, discursurile sale asupra soarteî ţăranilor nu sunt de cât resultatul unul îndelungat exerciţiQ asupra intonărilor.
La Conservator, elevul Morţun ar avea prin urmare premiul întâia cu cunună pentru întonaţiunl, precum în viaţa politică î’l putem da premiul întâia de comedie.
Aga
CESTIUNEA AGRARA
IN
AUSTRIA
Lege asupra moştenire! proprie-tatei teranesti
(Urmare)
Di.sout.ia pe articole
Desbaterile speciale pe articole afx mers crescând cu vioiciune şi partidele ’şl disputau cu îndărătnicie pas cu pas votul.
Aşa, ca să nu însemnăm de cât dis-cuţiunila de căpetenie, vedem că articolul înteiQ luase două şedinţe. Oratorul cel mal Însemnat al liberalilor, d. Kronawetter,neobosit în discuţia generală, a desfăşurat o energie extraordinară în discuţia pe articole spre a zădărnici legea pe care o combate cu înverşunare.
Dr. Kronawetter asupra articolului întâiu, arată că proiectul e foarte economicos în bine-facerile presupuse, pe care le atribua numai proprietarilor vetrelor m'jlociî, pe când esclude pe micii proprietari. De unde se naşte întrebarea, pentru ce se grămădesc binecuvântările cu atâta Imbelşugare pe o parte a sătenilor, şi se arată atâta sgâr-cenie faţâ tocmai de aceia care au mare nevoie? Raportorul majoritâţei ne-a Învinuit că suntem vrăşmaşii stăreî ţărăneşti. De e vorba de a se pune greutate pe cuvântul stare, apoi nu suntem protivnicii ţeranilor, ci inamici ai stărilor, iuându-se cuvântul în înţelesul politic, iar nu în înţelesul vocaţiunei.
Urmările acestei legi vor fi sărăcia, o creştere nesănătoasă a proletariatului In oraşele mari şi o mărire a pove-rei săracilor.
Cestiunea de a se şti, care ar fi maî destoinic şi mal voinic pentru administrarea unei moşii mijlocii ţărăneşt', nu se hotărăşte printr’o lege, căci astfel s’ar putea ca moştenitorul principal să fie tocmai trântorul familiei, care de sigur nu va fi în stare a exploata raţional moşia. Pentru aceste cuvinte, nu înţelegem, pentru ce e prigonit lntr’a-tâta micul proprietar şi desemnat ca o primejdie pentru economia naţională.
El nu poate fi ast-fel, tocmai pentru cuvântul, că numai pe această cale este posibilă cultura intensivă In această ramură a agriculturel In care nu se pot Introduce maşine, cum sunt grădinile şi potagerile.
Dar chiar din punctul de vedere ethic trebue menţinută şi Incuragiatâ mica proprietate, pentru că e în stare a da proprietarului neatârnarea, pe care nu o va putea atinge nici odată sub alte împrejurări.
In interesul tocmai al evitărei revoluţiei sociale pe care suntem învinuiţi a o favorisa, cerem respingerea art. i.
Oratorii majoritâţei d-niî Lienbacher, Furnkranz, Baronu Giovaneli, de Klu-cki, de Kowalski, Saweczynski, Corniţele de Falkenhayn, dr. Pattai şi alţii, ţin piept cu bărbăţie atacurilor adversarilor nimicindu-le argumentele din punct în punct, şi ast-fel dupe o laborioasă discuţie primul articol fu votat în coprinderea următoare :
Art. 1. Pentru vetrele ţărăneşti prevăzute cu o casă de locuit şi de o întindere mijlocie, potrivit legel de faţâ şi pe temeiul unei legi anumite întocmită de Dieta provincială, intră In vigoare prescrieri extra-ordinare asupra împărţire! moştenirel. Camera legiuitoare provincială hotărăşte printr’o fixare matematică a maximului or minimului întindere! suprafeţei sau a venitului cadastral curat, or pe amândouă, care vetre In înţelesul acestei legi vor fi taxate de mărime mijlocie. De asemenea Camera provinciala va hotărî ce pâ-mlnturi şi venituri vor fi privite ca părţi ţntegrante a le moşiei la aflarea unei vetre mijlocii.
Articolele următoare fiind de amănunte n’aii ridicat o discuţie însemnată, afară de obiecţiunile sistematice a le adversarilor hotărâţi azădărnici cu ori ce preţ legea, din care cauza aă trebuit trei şedinţe pentru admiterea & patru articole.
La articolul al şaptelea se naşte o lungă discuţiune în care a trebuit să intervie ministrul agriculturei* corniţele
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 27 NOEMBRE nrn i iirinin ii i i iui iu i ~ imn
de Falkenhayn şi care a ocupat o şedinţă Întreagă prin atacurile neînduplecate a le câpăteniel liberale d. Kro-nawetter.
Camera admite cu toate acestea cu mici modificări propuse de majoritate articolul din proiect, In următoarea coprindere :
Ari. 7 . Valoarea vetrei va fi fixată prin Învoiala interesaţilor şi In lipsa unei asemenea se va hotărî de tribunal având In vedere preţuirea unor experţi.
Părţile sunt libere a lua parte la preţuire şi aşi face observaţiunile lor.
La evaluarea vetrei se va avea In vedere inventarul gospodăriei, cu toate a cestea nu urmează a se lua de sine a-cesta In preţuire.
Camera provincială poate decide, că In locul acestei evaluări judiciare să se facă ir.ţuir. a pe temeiul Inmulţirel venitului curat cadastral.
Discuţiunea asupra disposiţiunilor art. al pai-spre-zecelea a luat iarăşi două şedinţe, şi după o crâncena luptă Intre oratorii diferitelor partide a fost admis cu modificări Însemnate In următoarea coprindere :
Art. 14. Dreptul de Împărţire obligatorie nu se atinge prin prescrierile de faţă asupra împărţire! moştenirel.
In socoteala Imparţirel obligatorie se va pune ca bază preţuirea vetrei prevăzută In art. VII al legel de faţă fixată după Învoiala părţilor or după evaluarea tribunalului; totuşi valoarea a-ceasta nu va putea fi nicl-o dată mal mică, de cât suma, după care se calculează taxa către Stat pentru trecerea bunurilor Intre părţi.
Nu se va privi ca o ţărmurire a păr-ţei obligatorie :
1.	Când tribunalul potrivit art. 9 ar fixa termenele de plată.
2.	Când testatorul Intr’o ultimă voinţă valabilă ar fi lăsat :
a)	Tatălui firesc or mumei fireşti al moştenitorului pănă la majoritatea lui, dreptul, de a lua vatru, după moartea testatorelui, In propriu lor usufruct şi administraţie, cu Îndatorirea ea In acest restimp, să îngrijească de moştenitor şi de şi coerezil sei minori, pe cei din urmă pănă Ia eşansa legatului păr-ţel de moştenire; or un coerede devenit major Înaintea acestei eşanse, să aibă al creşte până la majoritate şi la nevoie să’i latreţie pe moşie :
b)	Când s’ar fi stipulat eşansa părţei de moşteninire a coerezilor cu obligaţiunea pentru moştenitorul principal de a creşte pană la acest timp pe co-moştenitori şi Ia nevoie de ai întreţine.
In amândouă caşurile de sub a şi b atingerea termenului dreptului are a-ceiaşi putere ca şi erigerea majorităţel fisice. De asemene In ambele aceste cazuri se impune plata procentelor învoite or fixate de judecată In locul o-bligaţiei lngrijirel naturale, comoşte-nitorulul care nu se poate folosi de a-ceasta la vatră.
După o mică discuţie asupra articolului al cincî-spre-zecelea, acesta se admite In urmi toarea cuprindere :
Art. 15. Asupra unei vetre, aflată In proprietatea mai multor persoane, prescripţiunile legel de faţă nu’şl vor avea aplicaţiunea.
Asupra art. 17 devenit al 16-lea prin supresiunea unui articol precedent, liberalii 'şl ad concentrat toată puterea pentru respingerea legel, îmreprinzând prin presă cu mult Înaintea discuţiunei sale o campanie energică spre a face să reiasă inconstituţionalitatea legeî şi prin urmare obligaţiunea pentru Camera Deputaţilor a se pronunţa cu două treimi, fiind In cestie modificarea Constituţiei Imperiului, prin prescripţiunile acestui articol In următoarea coprindere :
Art. 17. Când corpul legiuitor provincial ar decide potrivit art. I. a se mărgini libertatea lmpărţirel a unor vetre aflate deja In posesiunea unor persoane, şi a căror dobândire n a fost or ar fi fost supusă numai unor anumite condiţiuni or Îngrădiri, In acest caz prescripţiunile legel de faţa 'şl vor afla aplicarea In măsură, ca proprietarul unei asemenea moşii să fie mărginit în dispunerea lui asupra ei potrivit prescripţiunilor legiuirei provinciale.
Prescripţiunile acestui articol au fost privite de toate partidele ca miezul Întregului proiect de lege : majoritatea vede Intr Insul, cu drept cuvânt, sancţiunea legel şi realizarea putincioasă a scopului urmărit; minoritatea la rîn-du’i constată o atingere a Constituţiei Imperiului, după care este garantată tutulor cetăţenilor dobândirea de pământuri pe toată Întinderea suprafeţei imperiului.
Din aceasta cauză desbaterile asupra acestui articol final, au readus discuţiunea generală cu mai multă vehemenţă şi îndărătnicie, şi au ţinut In picioare mai multe şedinţe, pre cei mai însemnaţi oratori ai parlamentului austriac.
Cavalerul de Chlumeckxj, raportorul minorităţel, Intr’un lung şi savant discurs, atacă cu vigoare inconstituţiona-litatea acestui articol, care face legea nelegală şi conchide la respingere spre ase evita un precedent de perturba-ţiune In dreptul public al Monarhiei.
Deputatul Krzepe/c ţăran german din Bohemia atacă cu violenţă şi cu un mare succes oratoric legea şi loveşte In siguranţa Ministrului de a atinge prin aceasta îmbunătăţirea stare! ţăranului.
Oratorul spune, că ţăranul aruncă a-ceasta lege la picioarele Ex. Sale, căci cel mai prost dintre ţăranii austriac!, ştie că, cu o lege ce nu ’i uşurează sarcinile, dar ’I mărgineşte libertatea, nu i se aduce nici un ajutor. Să ia ţăranului cel mal sflnt din drepturile sale, acela de a dispune liber de bunul săd.
Desfiinţarea liberei împărţiri Insă, va trebui să aducă o scădere a valoarel proprietăţei ţărăneşti; suma scăzută cu o treime din valoare nu va mai putea da siguranţa îndestulătoare creditorilor şi va avea de urmare retragerea capitalelor, un Krach al creditului hypo-tecar rural, execuţiunile cu grămada şi prin urmare ruina ţăranului: iată resultatele legel pe care corniţele de Falkenhayn ministrul agriculturel, a desemnat'o ca primul pas serios pentru ridicarea stărel ţăranului.
(Va urma).
INFQRMATIUNI
Telegraful afirmase mai dăună-zT că guvernul a suprimat viza paşpoartelor pentru streinii care vin din Rusia şi că această măsură a provocat o adevărata invasiune de Evrei, din Rusia.
Emoţionaţi de această ştire, ne-am a-sociat şi noi la cererea Telegrafului, de a pune capăt imigraţiunel Evreilor, Intru cât ştirile ziarului In cestiune ar fi „exacte.
Guvernul ne dă azi desluşirile cerute prin un comunicat apărut In Monitor, pe care ne grăbim a ’l reproduce aci.
Iată acest comunicat:
Mal multe ziare aO reprodus o informa-ţiune greşită dată de ziarul Telegraful.
Acum câte-va luni, guvernul a ordonat ca viza paşpoartelor străine la consulatul general român din Odesa—cerută mal înainte de la toţi străinii, fără deosebire, la venirea lor din Basarabia şi Rusia meridională—să fie suplinită, pentru străinii stabiliţi in România şi cari trec pentru afaceri In Basarabia, prin simpla viză a pas-portulul naţional. înainte de a pleca din ţeară, el nu au de cât să vizeze pas poantele la prefectură, pentru a’şl asigura posibilitatea retntoarcerel.
Această măsură constitue deci, pentru o categorie de străini, o simplă înlesnire, care nu poate aduce şi n’a adus nic’-o pe-dicâ strictei execuţiunl a ordinelor şi instrucţiunilor date autorităţilor noastre la fruntarie.
llânc. Dumineca apare primul minier ilustrai al «Epoeei» care pe lângă ilustraliuni si partea literara si umoristica, va conţine depeşele si informaliunile zilei.
Acest supliment ilustrat va ti impartit gratis in toate Dumine-cele abonaţilor, si numai primul numer, adica cel de mâne, va ti pus in venzare.
-SfcS-
Mai multe secţiuni ale Senatului s’fiu ocupat ieri do o propunere făcută de mai mulţi senatori, pentru a se modifica legea pensiunilor, astfel ca se nu mai existe în lege termenul verstei, ce se cere acum.
D. N. Blaramberg a primit din Brăila următoarea telegramă:
Nicolae Blaramberg deputat,
Bucureşti.
Alegătorii sunt adâncm işcaţi deinte-resul ce’l puneţi pentru prosperitatea porturilor ţerei noastre. Ne simţim fericiţi a avea asemenea iluştrii representanţi ca d-vocotră, mulţu-mindu ve şi asigurându-ve de profunda noastră recunoştinţă pentru patriotica propunere a înfiinţăm porto-francurilor Brăila şi Galaţi.
(Iscăliţi) Ştefan Belloiu, preşedintele Camerei de Comerciu din Brăila, S. Bogdănescu, Ene Nichiforescu, Alecu Constantijiescu, Vasile Perşoiu, Stoica Butoianu, I. A. Pădure, The idor Chi-rulescu, Gavrilă Marin, D. Dimilrescu, 1. Stoenescu, G. Enescu, Stan Beizadea, T. Bogdănescu, Gh. M. Şerbanescu, Vasile Dima, T. Tănăsescu, I. A. Machete, Pândele Stanciu, V. Voinescu, M. S. Nalbantof şi alte iscălituri nedescifrabile.
—SB—
M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratul Austriei, o scrisoare prin care ’i mulţumeşte de felicitările ce i-a trimis cu ocazia jubileului seu.
Şcoala rurală din comuna Borca, judeţul Sucevei, a fost cu desăvîrşire restaurată şi înzestrată cu tot materialul necesar, de administraţia Domenielor Coroanei.
Afară de aceasta s’a mai dat şi peste 300 de volume de cărţi didactice, destinate a fi împărţite la şcolari.
Mâine Duminică colectiviştii se vorîntruni subpreşedinţad-luil.Brâ-tianu la clubul liberal de pe Bulevardul Elisabeta.
-SHB-
«Drapelul Severinean» organ al i prea cunoscutului d. Tintorescu, cel cu mania de aş pune vecinie candidatura şi vecinie se cază, într’un articol reprodus şi de «Voinţa Naţionala» care e tot dauna gata se reproducă toate murdăriile, acusâ pe d. senator din Severin Ţiuleanu, că ar fi schingiuit şi lovit grav pe d. Tintorescu.
Tot ce se atribue on. senator Ţiuleanu e absolut falş, şi d. Tintorescu cu «Drapelul Severinean» a minţit când a afirmat contrariul.
-su
D-nu General Mânu, ministru de resbel, a vizitat azi de dimineaţa cazarma regimentului 1 de geniu.
-SHS-
Aflâm dintr’o sorginte autorizată, cău nii din colectivişti citaţi în afacerea Anghelescu, nu se vor pre-senta la înfăţişare, din care cauză chiar se crede că înfăţişarea acestui proces va fi amânată.
-Sfc-
Informaţiunea ce am dat despre alegerea noului preşedinte al comitetului naţional român pentru expo-siţia din Paris, era prematură, intr* atât într’u cât alegerea sevârşitâ nu s’a resolvat încă definitiv.
-sm-
Eri seara consiliul comunal a ţinut o şedinţă şi a resolvat mai multe din cestiuni la ordinea zilei.
N’au luat parte la acest consiliu mai mulţi din consilierii comunali liberali, dovedind ast-fel chipul cum ’şi îndeplinesc mandatul ce li s’a încredinţat de către cetăţenii capitalei.
Eri a sosit în gara de Nord un transport însemnat de material de resbel destinat a ssrvi forturilor.
D. Pretorian, judecătorul de instrucţie de la cabinetul 4, a reuşit se descopere pe cmorâtorul din comuna Gherghiţa.
Asasinul a şi fost prins şi adus în Bucureşti.
Se crede că instrucţia va fi terminată peste câte-va zile.
Relativ la informaţiunile date de noi pentru concursul de la facultatea de medicină din Iaşi fixat pe ziua de 15 Noembre, suntem rugaţi a da urmă-mâtoarele rectificări:
Concrusul e pentru catedra de zoologie şi botanica, candidatul ce s’a pre-sentat e doctorul N. Leon, suplinitorul acestei catedre, actele presentate juriu-riuluî pentru a fi admis sunt diploma de bacalaureat, un certificat special de zoologie de la profesorul dr. Ernst Ha-eckel şi o diplomă de doctorat în phi'o-sophie de la universitatea din lena, în care se specifică că a fost dobândită In urma unei lucrări originale de zoologie. Juriul a procedat la cercetarea actelor.
HOHHrasnngaiHM
Minoritatea .om^u3ă din d-ni doctori Râmniceanu, Petrini Galaţi, şi Greces-cu erad pentru respingerea candidatului pe motivu că nu presintă şi o diplomă de d-r. In medicină ; majoritatea însă adica d-nii d-rl Felix, Suţu, Asaki şi Vitzu erad pentru admiterea lui. Casu s'a raportat ministrului care In virtutea dreptului ce’i acordă legea, ascultând consiliul permanent s’a unit cu părerea majoritaţeî şi a hotarît admiterea canditatuluî fia concurs.
In curând vor Începe probele scrise.
ÎNAINTĂRILE
IN
CORPUL OFIŢERILOR IN RE8ERVA
Mal zilele trecute a apărut In Monitorul Oasteî sub No. 53 din 18 Noembre anul curent, un tablou de ofiţerii inferiori In reservă propuşi la înaintare.
Această măsură nouă luată de fostul ministru de Resbel, d. general Barozzi, este îmbucurătoare, căci dovedeşte că administraţiunea superioara militară a Început să 'şi aducă aminte de astă categorie de ofiţeri şi când este vorba de resplată iar nu numai la muncă pe timp de manevre şi instrucţii anuale, or la egală şi frăţească Îndreptăţire, adică pe timp de resboid.
Geea ce Insă este de regretat este că acest tablod nu este format conform disposiţiunilor legel, ci că din potrivă le calcă, fără ca cel puţin, In compensaţie,să fie basatpe echitate.
Tabloul a fost format In întrunirea consiliului de generali cu ocasiunea formare! tablourilor de Înaintare pentru ofiţerii permanenţi. Deci consiliul n’a putut lua ca normă pentru formarea acestui tablod de cât vechimea sau notele date de şefii regimentelor In care ofiţerii reservişti adservit cu ocasiunea manevrelor din toamna trecută.
Or, nu aceasta este norma de pe care trebue să se facă înaintările ofiţerilor inferiori în reservă ; pentru înaintarea lor legea din 1 Aprilie 1880 prevede o altă regulă şi anume :
Art. 12. «Iu timp de pace ofiţerii In reservă pot Înainta p1nă la gradul de maior inclusiv, In urma unui esamen hotărât prin anume programă pentru fie ce grad.»
Numai In grrdele de ofiţeri superiori (locot-coloneli, coloneii şi generali) pot înainta—adaogă aliniatul al II-lea al a-cestul articol—daca au îndeplinit regulat îndatoririle anuale de serviciu şi vor fi fost notaţi ca apţi pentru înaintare pe tablourile inspecţiilor generale.
De şi acum nu ne ocupăm de cât de ofiţerii inferiori, vom observa In treacăt că toate înaintările ce s’ad făcut până acum printre ofiţerii superiori In reservă ad avut loc fără să se fi ţinut seamă,—nici măcar de formă,—de a-ceste disposiţiunî ale legeî.
Vedem dar că esistâ o deosebire e-senţială în modul de înaintare al ofi-ţerilorîn reservă : esamen special pentru cei inferiori, notare pe tabloul inspecţiilor generale pentru cei superiori.
Programul examenelor ce sunt obligaţi a treceisub-locot., locotenţii şi căpitanii pentru a înainta In gradul imediat superior s’a şi publicat In Monitorul Oficial No, 59 din 11 Iulie 1882,
Pe basa acestor disposiţiunî de lege. corpul al II-lea de armată In 1883 şi 1886, iar corpul al IlI-lea în 1885 ad invitat pe toţi ofiţerii inferior! ce aveau vechimea reglementară să se presinte la examenele de înaintare.
Cei mal mulţi din câţi ad trecut acel examen sunt astă-zî deja înaintaţi.
Pentru ce şi estimp nu s’a urmat a-ceaşl procedare ; pentru ce nu s’au chemat ofiţerii în reservă spre a trece examenul In virtutea căruia numai, pot fi Înaintaţi ?
Legea In astă privinţă este precisă,
FOIŢA ZIARULUI * EPOCA»
(60)
WALTER SCOTE
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII DE CHESTER
XVII.
(Urmare)]
Silindu se a eşi din starea de spaimă în care o aruncase o legătură presupusă Intre întâmplarea din acea zişi visiunea ce avuse la Ermengarda de Baldringham, Evelina să supuse stăruinţelor viitorului et soţ, şi’i Întinse mâna, ca pentru al ajuta să se rîdice, când de o dată fu întreruptă de un trimis care, sosind In grabă, Intră In sală fără ceremonie, spuse conetabilului că nepotul lui era foarte răd, şi că, dacă voia să’i mal vadă vid, trebuia să se ducă la dlnsul neîntârziat.
Conetabilul tresări, şi zise adio In puţine cuvinte Evelinel şi oaspeţilor sei, care, în urma acestei veşti rea, să pregătiră a pleca. Dar, pe când îna-
inta spre uşa apartamentului, văzu că întră un aprod al tribunalului eclesias-tic, căruia i să deschisese uşele mânăs-tirei fără greutate din causa îmbrăcămintei lui.
—	Deus vobiscum / zise aprodul. Doresc a şti cine din această onorabila a-dunare este conetabilul de Chester.
—	Eu sunt, irăspunse Hugues de Lacy ; dar, dacă nu eşti prea grăbit, aş dori să nu’ţl vorbesc acum, căci am o afacere In care e vorba de viaţa sad moartea unul om.
—	Iau martori pe toţi creştinii care m’aud că mi-am făcut datoria, zise a-produl dând „conetabilului o foaie de pergament.
—	Ce însamnă asta, blestematule ? strigă conetabilul supărat. Drept cine mă ia stăpânul d-tale episcopul, de să poartă cu mine cu aşa puţină curtenie, In cât mă cheamă înaintea lui la judecata, ca pe un vinovat, în loc de a mă pofti ca pe un nobil şi un prieten ?
—	Slăvitul med stăpân, răspunse aprodul cu semeţie, e răspunzător numai înaintea sfântului părinte Papa de întrebuinţarea putereî ce’i este încredinţată prin canoanele bisericeî. Ce răspuns dă înălţimea Voastră citaţeî mele?
—	Archiepiscopul e In acest oraş ? Întrebă conetabilul după un moment de gândire. Nu ştiam că voia să sosească aici, şi mai puţin că avea de gând să îndeplinească fupte de autoritate In cuprinsul acestui oraş.
—	Slăvitul med stăpân arhiepiscopul,
zise aprodul, abia a sosit In oraşul a-cesta, a cărui mitropolit este. De altmintrelea, misiunea lui apostolică, ca legat d latere li dă dreptul să judece în toată Ingiitera, cum o va afla or-cine va îndrăzni să nu asculte de citaţiele lui, ori-care ar fi rangul seu.
— Ascultă-mă, nemernicule I strigă conetabilul aruncându'i o privire mâniată; fără oare-care cuvinte care măo-presc, ţ’aşi arăta că gluga ta neagră nu te poate ocroti, şi că ai fi făcut mai bine să înghiţi citaţia ta, cu pecete şi pergament, de cât să mi-o dai cu atâta obrăznicie. Pleacă, şi spune stăpânului teu că’l voi vedea la un ceas ; acum trebue să mă duc la o rudă bolnavă.
Aprodul eşi din apartament cu mai multă smerenie de cât când intrase pe cândprivitorii acestei scene să uitau unii la alţii In tăcere, şi uimiţi.
Cititorul Îşi aminteşte fără îndoială cu ce asprime jugul suprimaţiei bise-ricel romane apasa pe cler şi chiar pe laici, în Anglia, în timpul domniei lui Enric. încercarea ce făcu acest înţelept şi curajos monarh de a păstra neatârnarea tronului şeii, In afacerea vestită a lu. Thomas Beckot, avu o urmare atât de nenorocită, In cât drept o resvră-tire năbuşită, dădu o şi mai mare putere stăpânirel bisericeşti. De la supunerea regelui, In această ţluptâ fatală, glasul Romei avu o îndoită Inrîurire de câte ori să auzi, şi parii cei mal ln-drăsneţl a lntregel Inglitere socotiră că e mal înţelept de a să supune la poruncile el de cât a’sl atrage o mustrare
www.dacoromanica.ro
spirituală care avea urmări timporale atât de cumplite.
De aici urmă că chipul puţin ceremonios şi aproape dispreţuitor cum să purtase preotul Baudouin cu conetabi-bilul stârni un fel de groază printre a-micii ce poftise a fi faţă la logodirea lui, şi Hugues de Lacy aruncând împrejurul lui o privire plina de mândrie, văzu că cei maî mulţi care l’ar fi sprijinit pănă la moarte In or ce altă ceartă, şi chiar contra suvtranuluî şeii, să îngălbenise numai la idea unei neînţelegeri cu biserica.
încurcat şi în acelaş timp mâniat de sfiala lor, să grăbi a le da drumul pe acasă zicându-le, fără a întră în amănunte, că totul va merge bine, că boala nepotului şeii era numai o indispo-siţie uşoară, pricinuită de puţia îngrijire ce avea pentru el însuşi, şi exagerată de un doctor care căuta a să face preţuit; cât despre solia arhiepiscopului, adusă cu aşa de puţină ceremonie, era numai urmerea prieteniei şi a familiarităţei lor care’i facea câte-o-dată şi pe unul şi pe altul să lase de o parte formele obişnuite a le ceremonialului, şi chiar săurmze împotriva lor, de glumă.
— Dacă aşi avea nevoe de a vorbi arhiepiscopului Baudouin pentru o afacere grăbită, zise el, aşa de mare e smerenia acestui stâlp al bisericeî, şi nepăsarea lui pentru forme, In cât fără a mă teme de al jigni, aşi putea trimite pe cea din urmă slugă de la grajd să’î ceară o audienţă pentru mine.
Dar, pe când vorbea ast fel, să vedea în fisionomia şi In ţinuta lui ce-va care desminţa vorbele lui ; şi prietenii sei să retraseră dupe ceremonia veselă şi străiucităa logodirei sale, ca şi cum ar fi fost faţă la o înmormântare, cu ochii plecaţi, şi spiritul plin de îngrijire.
Numai Randal, care urmărise cu cea mai mare băgare de seamă toată a-ceastă afacere, să apropie de conetabil când era să plece, şi’l Întrebă In numele prieteniei care să restabilise Intre ei, dacă nu avea nici un ordin să’I dea, asigurându-1 printr’o privire mai lnsămnâtoare încă de cât cuvintele sale, că îl va găsi or-când gata a’l sluji cu sirguinţă.
— N’am nimic pei tru care ai putea întrebuinţa prietenia l-tale, vere, îi răspunse conetabilul cu aerul unul om care nu prea era pătruns de sinceritatea acelui ce’i vorbea ast-fel ; şi chipul cum II saluta după acea, nu mal îngădui Iul Randal să’l urmeze cum avea de gând.
(Va urma)
şi cerem d-lul ministru de resbel sâ caseze tabloul format contra disposi-ţiunilor el.
Nu mai vorbim de ofiţerii anume ce figurează în acest tabloă; foarte puţini socotim că merită acum o înaintare : unii n’aii făcut în realitate nici o manevră, alţii aii fost condamnaţi chiar anul trecut la 25 zile de arest militar pentru că nu s’au presintat la regimentele unde fusese concetraţl; unii n’aii nici uniformă şi alţii din nenorocire n’aii nici cea mal mică idee de reglementele tactice.
Avem speranţa că d. General Mânu va da o atenţiune specială acestei ne-regularităţl şi că va bine-voi a lua măsuri ca legea să se aplice In întregimea el.
Nutrebue să considerăm acest element al cadrelor ofiţereşti, ca ceva i-nutil, de care ne putem dispensa fără vre o pagubă; din potrivă, socotim că instituţiunea ofiţerilor în reservă daca va fi bine reglementată şi bine organi-sată (lucru de care are trebuinţa) ne va da roade de care vom avea să ne bucuram mai târzifl.
Suntem o ţară săraci căruia mijloacele nu’i permit de a întreţine nici în timp de pace numărul de ofiţeri tre-buincioşT, cu atât de mult vom simţi lipsa ofiţerilor când armata va fi mo-bilisată cu efectivele eî de resbel ; de aceea ar trebui să se formeze de scum un contingent de ofiţeri în reservă bine instruiţi, cu dor de meserie pe care să putem compta în zilele de grea cumpănă, atunci când toţi, permanenţi şi reserviştl vor fi egali înaintea glonţului.
E\P0SITIA IMVERS4L4 DIN PARIS
COMITETUL EXECUTIV DIN BARLAD
PROCES-VERBAL
Sub semnatele membre ale comitetului constituit pentru acţiunea cooperativă la Exposiţiunea Universală din Paris, întrunindu ne, am procedat mai întâi de toate la compleclarea formăreî Comitetului presidat de d-na Iosefina Sturdza, alegând prin vot secret casieră pe d na Rosandra Negri, şi secretară pe d-na Cecilia Codrescu, şi pentru înlesnirea operaţiunilor noastre, am decis a lucra în acord cu comitetul d-lor, conform proceselor noastre verbale anterioare; iar pentru modul de procedare s'aâ decis următoarele :
1.	Ca d-na Iosefina Sturdza, preşedinta Comitetului, să bine voiască a da un Concert pentru ajutorarea acestei opere, spre a mări fondurile necesare pentru cheltuelile de exposiţiune, rugând şi pe d nul Ştefan Sturdza a ţine o conferinţă cu acea ocasiune.
Concertul şi Conferinţa vor avea loc la 4 Decembre viitor.
2.	Se va organisa o serată dansantă la începutul tunel lui Ianuarie 1889.
8.	Banii ce se vor strânge din aceste două serate se vor încasa de d-na casieră Rosandra Negri, care ’î va vârsa casierului Comitetului domnilor sub primire de chitanţă, în scop de spirit de unitate.
4.	Toate obiectele aduse, pentru a fi trimise la Exposiţiune se vor alege de Comitetul nostru în înţelegere cu Comitetul domnilor.
5 Ori-ce obiecte ce s’ar primi de noi se vor depune la casa destinată la acest scop de Comitetul Domnilor, sub luare de chitanţă.
Preşedinta: Iosefina Sturdza
Casiera: Rosandra Negri. Secretara: Cecilia Codrescu. Membre: Efrosina Mavro-gheny, Raluca Bel loescu, Zamfiri ţa Juvara, Clemance Baly, Caterina Iamandy, Blanche Costin, Mărie Thiery, Elena Arm'aşu, Smâ-randiţa D. Ioan, Elena Pruncu.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 25 Noembre 1888 (Urmare)
D. Nncsoreanu, având cuvântul în chestie personală, spune că d-sa este liberal, dar liberal fără şef, de oare-ce a avut unul, pe C. A. Rosetti; dar acesta murind, nu mal poate avea altul. Astă-zl partidul liberal ar putea avea trei şefi; dar unul, al cărui nume nu voi sâ’l rostesc, nu mal poate fi considerat ca ast-fel, iar cel-falţl doi n’afi ipartid. De ce? Pentru că aii apărut acum câţl-va tineri care îşi închipuesc, că dacă aă puţin talent, apoi pot conduce ţara; ţara însă nu’I vo-eşte, pentru că sunt prea tinelr... (Aplause).
Ai-tă-zl situaţia este ast-fel. în cât liberalii neştiind ce sâ facă, voiajaza, adică bat câmpii. Cu aceştia s’ar putea zice că s'a format un partid nou, partidul libera-lilor-voiajorl. (Ilaritate, aplause).
D. V. G. Moi-lzun. Dar cine este şeful a-cestul partid?
D. Nuosoreanu. D-ta nu eşti capabil să al un şef şi atât mal râd I (Aplause).
Aceasta este dar definiţia liberalului voiajor : un om care, neştiind unde să se dea, trece la guvern, pentru că e mal bună situaţia cu guvernul.
Cuvântarea d-lul Nucşorcanu, des întreruptă de aplause, a fost ascultată cu cea mal mare atenţiune. Sub forma satirică în care a vorbit, d. Nuc-şoreanu a spus a-devărurl crude dar reale, liberalilor voiajori.
Discuţia este închisă asupra intcrpelărel d-lul Nădejde.
La ora 61/4 şedinţa se ridică.
Reporter.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 26 Noembre 1888
La ora 1 1/2 şedinţa se deşchidesubprr-şedinţa d-lul N. Blarenberg, fiind prezenţi 103 d-nl deputaţi.
—	Se acordă un congedid d-lor George Tocilescu, Sandu ltăşcanu şl I. M. K. Epu-reanu.
—	Parchetul de Dolj trimite o cerere de urmărire a d—lui deputat Vlădoianu. Cererea se înaintează secţiilor.
D. Nuesoreanu, constată că sunt o mulţime de deputaţi cari|nu s’ad produs încă de la deschiderea Aduuărel, mal cu seamă d. Tache Anastasiu (Ilaritate, aplauze).
D. M. Cogâluiceanu, cere să i se comunice o deciziune ministerială, ca să ’şl poată desvolta interpelarea privitoare la vînzarea moşiilor Statului în corp întreg.
—	Interpelarea se amână.
D. C. Dobrescu — Argeş, (nu K. K. — Prahova) are cuvintul spre a ’şl desvolta interpelarea privitoare la egalizarea salariilor tuturor învăţătorilor.
D-sa se plânge de puţinul salar pe care’l ad învăţătorii săteşti, cari cu 50 lei lunar nu pot să ţină familiile, sâ cumpere cărţi spre a fi la nivelul ştiinţific la cae’l obligă poziţiunea lor, etc.
Cere ca legea gradaţiunel să se întindă şi asupra învăţătorilor rurali.
D. Maiorescu, ministrul instrucţiunel publice, răspunzând d-lul Dobrescu, spune că dacă legea gradaţiunel nu s’a aplicat, cauza rezidă îu neajunsurile bugetare ; a-cum însă s’ad luat dispoziţiunl în ceea ce se numeşte l«gea asupra sporire! remune-rariuor membrilor corpului didactic.
Aceea ce cere d. interpelant, este a se înscrie în buget încă un milion. Apoi s a cerut pentru teatrul din Iaşi 60,0.0 fr.; pentru Atened 30.000;d. Micescu amil cerut vre o 3,030,000 pentru hiserică.
In cazul acesta trebuie să hotărâm ce zice şi comisia bugetară. Şi apoi trebuie să punem legile în acord cu bugetul.
D. M. Pacu. Cestiunea e importantă din punctul de vedere al dreptăţel şi mal cu seamă din al legalitâţel.
La 1883 s’a făcut legea asupra fixărel şi gradâreî lefurilor corpului didactic, dar guvernul poreclit liberal şi popular n’a făcut nimic pentru învăţători.
După ce esaminează reaua stare a învăţătorilor, d. Pacu, cere că acum când suntem într’o Cameră nouă şi într’o fază nouă, să facem să încetele această stare de lucruri cu o oră mal înainte.
D. K.K, pledează pentru mărirea lefurilor, câcl — zice d-sa — aceasta e o cestiu-ne de «mare gravitate şi gravă.»
D. G. D. Teodorescu, este de părere, că singurul lucru care ar punea învăţător, institutor şi profesor la adăpostul de arbitrarul administraţiei, este inamovibilitatea. O vom face pentru magistratură, s’o facem şi pentru învăţâmînt.
D-sa ceruse apoi ca să se suprime unele ţifre prea umflate din budget şi să se dea învăţătorilor.
Se spunea aci, că ţăranul e prost. El bine, să 1 ridicăm la un nivel cultural mal nalt, dându-I învăţători buni şi prin urmare bine remuneraţi.
Mal bine să avem şcoli puţine, dar bine întreţinute. Sâ suprimăm tot ce e lux, dar ce e strict necesar sâ ţinem bine! (Aplauze).
D. IM. lonescu, zice, că fără a suprima nimic, putem plăti bine pe învăţători. Sâ tăiem din sinecure şi să dăm învăţătorilor.
D. preşedinte dă cetire unei propuneri pornită din iniţiativă parlamentară, prin care să cere ca chiar în budgetul anului 1889 să se prevadă punerea’n aplicare a art. 1 şi 3 din legea de la 6 Martie 1883 asupra gradaţiunel corpului didactic.
Se trimete la secţii şi cu urgenţă.
D. G. Dem. Teodorescu spune câte-va cuvinte în chestie personală cu d. Nicolae lonescu.
D. Dr. Severeanu îşi desvoită interpelarea prin care cere ca ţara să ştie pe ce au cheltuit colectiviştii 60.000 fr. în zilele de 14 şi 15 Martie.
Nimeni, zice d. Severeanu, nu va contesta că aceşti bani s’au cheltuit pentru mijloace de corupţiune.
Intr’o vreme ştim că boeril aveail ar-năuţl plătiţi din punga înşil lor, pentru ca sâ bată pe alţii; d. Ion Brătianu nu făcea aşa, d-sa plătea bătăuşi, dar din banii ţârei.... (Aplause).
El bine, trebue ca ţara să ştie o dată că aii existat nişte oameni, care n’au avut frică nici de Dumnezeu, nici de oameni, ba n’aii avut nici chiar milă ! (Aplause).
Sâ mal şopteşte ’n lume, că persoane sus puse făceaţi parte din poliţia secretă. El bine, aceştia trebuesc daţi pe faţă, ca sâ ’I cunoască lumea.
Sfîrşind, d. dr. Severeanu cere numirea unei anchete, care să constate adevărul.
D. Th. Kosetti spune că e imposibil să se afle, pe ce s’afi cheltuit fondurile secrete, de vreme ce acestea se cheltuiail fără să se treacă nicăerea.
Gând guvernul acesta a venit la putere, el a găsit fondurile secrete sleite şi dacă este o nenorocire In societate, este că a-genţil secreţi sunt necesari. Aşa de pildă trebuesc asemenea agenţi pentru prinderea unor făcători de rele, etc.
D Calon Lecca cere cu insistenţă numirea unei anchete parlamentare, pentru ca să se vadă o dată că nimeni, or cât de puternic ar fi, nu’şl poate bate joc în ţara aceasta de libertăţile publice.
Să se constate tot ce s’a făcut la 14 şi 15 Martie.
D-sa depune o propunere de anchetă parlamentară, la oare se admite urgenţa şi se trimete în secţii.
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere d. Micescu are cuvântul spre a ’şl desvo ta o interpelare.
D. Mieeseu începând a ’şl desvolta interpelarea privitoare la soarta preoţilor de mir, constată că nici Dunărea, nici Gar-paţil, nimic n’a apărat mai mult România de invaziunea barbară.
Cu toate acestea la oraş ca şi la ţară credinţă decade.
Şi totuşi la ţară mal cu seamă, aceia ce întreţine munca este credinţa.
D Micescu face tabloul pe larg al decădere! noastre religioase şi a situaţiunel rele a preoţilor. «Servitorii Iul Dumnezeii sunt mal râd îngriji ţi de cât servitorii oamenilor 1»
Ga concluzie, d-seC întreabă pe d. ministru al Domeniilor dacă are sad nu de gând să dea bisericilor pământ din domeniile Statului. Acest pământ sâ fie cultivat de preoţi, care să se bucure de venit.
D. Al. Lahovari spune că nu va intra în studierea cauzelor decadenţei noastre
EPOGA - 27 NOEMBRE
3
religioase, căci aceasta ar eşi din cadrul legislativ.
Venind la partea posilivă a interpelărel, d. Lahovari arală că fondul cşit din vân- ] zarea moşiilor Statului are o destinaţiuue şi anume stingerea datoriei publice. Mai pe urmă, printr’un articol adiţional s’a notărît ca din acest fond se s> stingă datoria publică de 27,230,000 lei.
Ge va face legea viitoare ?
Aceasta este dreptul Camerei s’o ştie, căci legea este a el, iar nu a ministerului.
D. T. Maiorescu declară că e nevoit să fie şi mal scurt de cât d. Lahovari, de oare-ce îmbunătăţirea soartel clerului a-târnă de sf. Sinod, care tocmai acum se ocupă cu această cheştie.
D. M. kogaluiceauu constată cu durere că legea Sinodului n’a produs roadele la care se aştepta şi că trebue numai de cât o reformă în organisarea Sinodului.
Intre preoţiil de mir şi călugări este o mare duşmănie şi trebue introdus în Sinod elementul preoţilor de mir şi chiar elementul mirean.
D. Tltu Maiorescu, spune că cestia pusă de d. Kogălniceanu e alt-ceva de cât cea pusă de d. interpelator.
D-sa însă nu poate călca legea în vigoare, nici s’o modifice.
(Şedinţa urmeaza).
SENATUL
Şedinţa de la 26 Noembrie 18 88
Şedinţa se deşchide la 3 ore sub preşe-dinţa d-lul general Plorescu.
93 Senatori faţă.
D. IM. Fleva asupra sumarului observă că conţine reflexiunl în privinţa discursurilor urmate pe care necesarmente le înfăţişează trunchiate, în loc d’a se mărgini a le indica; se roagă dar a se evita acest inconvient pe viitor.
In cestie de regulament crede că ori ce concluziunl asupra propunerilor or ces-Liunilor supuse Senatului trebuesc notate cu bile; constată că propunerea de ieri asupra cumulului nu s’a votat prin bile, atrage dar atenţiunea biuroulul asupra regulamentului spre a nu se mal întâmpla asemenea neregularitâţi,
D. general Fio re.seu preşedinte,arată, că or cât de desvoltat ar fi un regulament n’ar putea prevede toate cazurile,de acea precedentele ’şl ad aplicaţiune până la o hotârîre specială a Senatului. Ast-fel, întru cât priveşte sumarele s’a urmat tot d’a-una cum se face şi azi, rezumându-se discursurile.
Intru cât priveşte cestia de regulament asupra votului propunerel în cestiune, constată cu părere de râu, că d. Fleva a venit iarăşi târzia, de oare ce sunt precedente, că concluziunile unor asemenea propuneri n’aQ fost votate cu bile.
D. lanov nu împărtăşeşte părerea d-lul Fleva ca sumarul sâ indice numai cuvîn-tările produse, căci este de un interes istoric ca archivele S natului se aibă rezumate originale după discursurile ţinute. Sumarul se adoptă.
D. Villner adresează primului ministru şi adinterim ministru de Interne o întrebare asupra numirel d-lul Mihail Sturdza în postul de prefect al judeţului Bacăil, întru cât dupe cum află,acest domn aservit timp îndelungat ca oficer în armata Saxoniel, pierzându-’şl prin această cuali-latea de cetâţian român, pe care n’a făcut nici un act spre a o reobţîne ; prin urmare numirea d Iul Mihail Sturdza nu e constituţională.
întrebarea transformată în interpelaţie se va comunica guvernului.
Se votează împământenirea d-lul Mun-teanu, şi a d-lul Geotz farmacist diu Cra-iova.
Şedinţa se ridică la 4 ore anunţându-se cea viitoare pe Luni când urmează a se începe desbaterile asupra Adresei.
Colonelul Nicolae Bibeseu, fost vi-ce-pieşedinte al Senatului, unul din epitropii aşezămintelor Brâncove-neşti, a încetat astăzi dupe amiază din viaţă în urma unei îndelungate suferinţe.
*
D. G. Vernesau, ministrul de justiţie, a supus azi M. S. Regelui mai multe decrete privitoare la o mişcare în personalul parchetului.
n
Consiliul de miniştrii se va întruni diseară la 9 ore sub preşedinţia d-lui Theodor Rosetti pentru a resolva cestia tocmelilor agricole.
x
Azi s’a cerut de la Cameră urmărirea d-lui Vlădoianu, deputatul colegiului al 3-lea din Dolj; cererea a fost trimisă la secţiuni pentru ca acestea se decidă.
Cererea de urmărire a fost înaintată de parchetul din Craiova în urma unei reclamaţi uni pentru o palmă ce a administrat’o d. Vlădoianu unui individ care voia se’l înşele într'o afacere.
n
D. ministru de resbel se ocupă bctualmenta cu multă stăruinţă, cu găsirea mijloacelor prin care se va stârpi odată cu deseverşire epidemia de conjunctivită granuloasâ ce bân-tue unele regimente din corpul al 2 lea de armată.
In acest s op d. general Mânu a promis consiliului sanitar al armatei, că va cere în curând corpurilor legiuitoare creditele necesare pentru a lua toate măsurile cerute.
Şe ştia că guvernul trecut a refuzat de a pune la dispoziţia consiliului mijloacele pentru a stârpi reul sub pretext de lipsă de fonduri.
*
Ni se spune că actualmente urmează o serie de negociaţiuni între M. M. L. L Regele şi Regina Serbiei, în privinţa unei întâlniri ce M.
S.	Rşgina Natalia voeşte se aibe cu fiul seu principele Alexandru.
Se zice că Regele MUan ar fi con-
simţit la această întrevedere cu următoarele condiţiuni;
1.	Întrevederea se va face pe teritoriul românesc şi ami ne în Bucureşti, iar nu în Rusia la Ytlta, dupe cum se zice că ar fi cerut Regina Natalia.
2.	Principele Alexandru va fi însoţit în această călătorie de ministrul de resbel al Serbiei şi de alţi doi ofiţeri.
3.	Principele nu va sta de cât 2 zile îu Bucureşti unde va locui la legaţia serba.
4.	întrevederea ce va face in pre-senţa persoanelor ce însoţesc pe principele moştenitor.
*
Fostul comisar de poliţie Dem. Stefâuescu, acusat de a fi luat mită, a fost condamnat de secţia 3-a a Tribunalului de Ilfov la 15 zile închisoare şi la £00 lei amendă.
X
Din causa lipsei de medici militari, lipsa ocasionatâ prin ocupaţiu-nea acelora ce au fost numiţi în comisiile de recrutare, ininisteriul de resbel a dispus ca cât timp vor funcţiona aceste comisii, diferitele locuri vacante se fie repartisate medicilor stagiari chemaţi în activitate.
Prin acest mijloc, lipsa de medici nu va fi simţită la corpurile ce au vacanţe.
x
Gazeta Amico de le Artişti din Milano, aduce ştirea că domnişoara Garlotta Feliciani, artistă română de canto şi piano din Iaşi a obtinut un succe3 strălucit în opera Unda, pe care a cântat’o zilele din urmă pe scena unui teatru din Milano.
ULTIMA ORA
AGENŢIA UAVAS
Londra 8 Decembre. — Circula ştirea In cercurile politice, câ generalii englezi care comandă în Egipt, au telegrafist guvernului ca, de şi au la dispoziţie lor forţe îndestulătoare, el ar primi cu bucurie întăriri.
Madrid, 8 Decembre. —O crisă ministerială a isbucnit într’un mod definitiv.
PUBLICATIUNE
Constatând cu ocasiunea ultimelor zăpezi, că art: 12 din regulamentul pentru menţinerea curăţeniei pe stradele şi pieţele capitalei, nu se aplică, că adică d niî proprietari şi chiriaşi nu curăţă trotoarele şi rigolele de zăpadă din naintea localului ce ocupă şi că cei cari, conform ordonanţei No. 44623 din 21 Decembre 1887, aruncă zăpezile dupe case, le lasă în stradă ca şi pe cele ce, contra regulamentului, le scot din curţi pe stradă, şi considerând că ast fel pe de o parte se stânjineşte circulaţiunea pe strade iar pe de alta se impun Primăriei, pentru măturarea trotoarelor şi ridicarea zăpezei, cheltueli peste măsura puterilor sale; considerând asemenea că chiar oraşele cari au mijloace financiare îndestulătoare sunt silite a face apel la cetăţeni în ce priveşte măturarea trotuarelor, de oare ce este imposibil ca administraţiunile comunale să aibă un personal îndestulător pentru a face această operaţiune în scurtul timp, după cum trebue făcută, fac apel la cetăţenii capitalei şi’i rog a se conforma prescripţiunilor regulamentului şi ordonanţei citate, ru-gdndu'i lot de o dată a se conforma instrucţiunilor ce se vor da de serviciul nostru tecnic în ce priveşte efectuarea măturatului trotuarelor şi rădicatului zăpezei.
Sunt sigur că şi de astă dată cetăţenii Capitalei vor bine voi a da concursul lor administraţiuneî comunale în îndeplinirea măsurilor impuse de interesele Oraşului, şi că nu va fi ne-voe de a se dresa procese-verbale de contravenţiune.
Primar: Em. Protopopescu-Palto
Secretar general C. Zatreanu
No. 43269	1888 Noembre 26
COFETĂRIA
E ABRIC 4 DE LICHERURI
STRiDA CAROL I N. 17
ALATUR1 CU BISERICA CURTEA VECHE COLTU STR. CAROL
Recromand Hornuri de Jamaica calitate superioară cu 2 fr. 40 litru şi alte Homwi de Bremen din cele mal prima fabrici.
Pesmetzi pentru cial cu 1 fr. 80 kilo, Ceaiuri Rusesti fine, Licheruri, Ananas, B:ne-dictine, Sartreuse, Pipermcnt, Quirase şi alte cu 2 fr. kilo, Licher Napoleon cu l fr. 80 lit. Rachiuri îndulcite şi cu bune gusturi pentru menagiQ casei de la 1 fr. 20 litrul tn sus. Bomboane cu 4 fr. kilo, Şampanie, A-ranjamente de Bufele pentru nunţi cu servicii gratis. Dulceţuri cu vanilie şi fără a-sortate cu I fr. 80 kilo. Biscuiţi de vanilie 4 fr. kilo.
Rog pe onor. Public fiind că mi-a dat concurs până acum, a’ml da şi de acum Înainte. Serviciile se fac cele mal conştiincioase în presenţa mea.
Mare dcposil de spirt raliiml cu preturi eftine
Cu înalta stima
Tunase U. Crctulcscu
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriele din ţară pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotul C. Bălan; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă.
A eşit de sub tipar:
Schimbarea Uniformelor Ofiţereşti Deposit general la librăria Alex. Degenmann No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (Hotel Mânu)
DE VENZARE_
Proprietăţile jos Însemnate:
Proprietatea Gurbâneasca ca 260 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dtnsa 8 pogoane vii, magazii, pătule, case, o povarnă cu mal multe Încăperi, pimniţă cârciumă şi alte Îmbunătăţiri.
O moară pe apa Vedi, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având Împrejur 20 pogoane pădure proprită.
O pereche case tn cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe Încăperi şi dependinţe.
Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Gosma No. 7 sau la proprietatea Grevenicu-Răduleştil judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situate în judeţul Teleorman plasa Tirguluî.
(1032)
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nod arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevâzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Camere de la 3 lei tn sus.
(869)	Administratiunea
Avocatul VASSILIADE F
iral], domiciliază slr. Pensionam, 18.
Doctorul PETRINI-GALATI da Clementul 31.
Consullatiuni de la 5-6 ore.
G. T. CERKEZ
1002	AVOCAT
S’a mutat în strada Dorobanţilor, No. 4
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BABB VTEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emişratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
1047
D« NBASILESCU
AVOCAT
Doctor al Facilitatei de Drept din Paris, Laureat al Scoalei de Stiinte politice din Paris.
Are onoare a aduce la cunoştinţa On. săi clienţi câ a instituit în strada Smârdan 15, (Casa Ştefan loanide) un Biurou de avocatură, notariat, împliniri de datorii, execuţiunl judiciare şi traducţiunl de acte tn şi din lim-bele: română, germană, francesă, italiană, en-glesâ, turcă si greacă. Pentru cei lipsiţi de mijloace gratis.
Angajamente eu anul in condiţiuni avan-
tagioase. Biuroul este deschis de la 8—n a.m. si de la 4—6 p. m.	1029
Doctorul A. K0SL1NSKY
reîntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţjunede la l—3 p. m.
No. 5, Strada Apolon, No. 5 (Isvoru)
(688)
L1BR4RI4 4LKX4MU DEM41
53 Calea Victoriei 53 (Hotel Manii)
A sosit:
ALMANACH DE GOTHA
PE 1889
10 lei exemplarul
1042
PANA LA I APRILIE 1889
! DESFACERE DUPE COST
A
BĂCĂNIEI
S D. ST AICOVICI
A SC CERE PREŢUL CURENT
j LA MAGASINUL CAL. VICTORIEI, 34
1041
-r ,'>• ■—,/a rt f*wf»nBwiv
AVIS IMPORTANT
PENTRU REUMATISM în done-zcd si patru ceasuri ori ce durii re dispare.
A se adresa Ia administraţia ziarului «Epoca».	\1038)
Doctorul
THEODORESCU FLORE®
—S’a mulat Strada Polona, No. 33—
Consultaţiuni de la 5—6 ore.
114
:wm*m mvmmmi
^smfm

mmmmm m ciisi'r
• ■
.Jtl#mw
ŢN&Z 2.f^^&'j=s.4ass!!»s»
Sunt recunoscute ca cele maî bune maşine de cusut pentru menagiii precum şi pentru ori ce meserie. Ele se pot mănui cu uşurinţa, posedă aparatele accesare, cele mal perfecţionate, sunt de cea mal mare durabilitate, lucrează iute şi sigur, şi se pot Întrebuinţa atât pentru cele maî fine stofe cât şi pentru cele maî groase.
Necontenitele perfecţionări, precum şi nouile inven-ţiunî ce se aduc la maşinele originale Singer, face ca aceste maşine se fie cele mal perfecte maşine din lume-Maşina de cusut cu braţul 'nalt Improved, a întrecut pe toate cele l’alte sisteme care există pâ- ă acum.
Mai mult de 8 milioane maşine de cusut originale Singer sunt în exploatare
peste 300 premii
O maşină de cusut originală Singer, este cel mal folositor Instrument, de o valonre durabilă, şi de acea este
■ Rv,*
Â-J-V'ârţ?
gpr
- Bulevardul Elisabeta
CEL MAI FOLOSITOR CADOU DE CRĂCIUN SI ANUL NOU
G. NEIDLINGER
Băile Eforiei - Bucureşti
Sucursala in IAŞI, Str. Lapusneanu; GALAŢI, Str. Domneasca; CRAIOVA, Str. Lipscani; PLOESTI, Str. Lipscani

1
COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FOIUB, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORl HYDRAULICI, STAVIL .RE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC----
CONSTRUCŢIE IDE UZUKTE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1883. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
REDESCHIDEREA
HOTELURI MERCUR
F3STUL HOTEL LABES
ST11VI>\ LIPSCANI 2, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi Lori ţi foştilor mei clienţi, că am redeschis sns numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Cernerile de la, 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau fără pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de amfiouoracn vizitele d-lor si sper că vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă, ÎW. Weinbepser fostul antreprenor al hotelului Englitera.
I.'
COMPAGNIE DL GAZ DE BWMEST
In vederea gerurilor actuale, Direcţiunea invită pe numeroşii sel Abonaţi s6 inveliască comptoril cu o pătură de pâslă sad de lână pentru a evita congela-ţiunea apel ce conţine.
Asemenea pentru mal multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunile următoare: Pentru	1 comptor de	5 Becuri	de	la	4	până	)a	8	iitrurl
Pentru	1 comptor de	10 Becuri	de	la	5	până	la	10	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	20 Becuri	de	la	10	până	la	20	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	30 Becuri	de	la	15	până	la	30	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	40 Becuri	de	la	20	până	la	40	Iitrurl
Pentru 1 comptor de 200 Becuri de la’100 până la 200 Iitrurl Pentru	1 comptor de	50 Becuri	de	la	20	până	la	40	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	60 Becuri	de	la	30	până	la	60	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	80 Becuri	de	la	40	până	la	80	iitrurl
Pentru	1 comptor de	100 Becuri	de	la	50	până	la	100	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	150 Becuri	de	la	70	până	la	140	Iitrurl
Pentru	1 comptor de	400 Becuri	de	la	175	până	la	250	Iitrurl
Cantitatea de liquirl de întrebuinţat variază după locul mal mult saO mal jî) puţin espus frigului ce ocupă compLorul şi poate dura doue ierni.
00	DIRECŢIUNEA.
nWWlili'Hil'il'E11' 'il'l'IIHHIMIHiIflIiMH'llHllliM' 'IHfflWHifffl'iWi) W I HIIBWN
W
FONDAT IN ANUL 1852


LA RULlITliL HMS4SN
F.BRUZESSI
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCUREŞTI
Se găsesc specialităţi de vinuri fine, asemenea si un mare depo-sit de conserve alimentare etc. cu preturi foarte moderate. 1048

■g-er:. -.groawnrn—ffl r i—■imm HTIfimfîîlfyV'TPffl* iS£

FONDAT IN ANUL 1852
BUCURESTI^V ^ DO RNERUB,RINT’8j
CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ
MQRi,FABRICI QESPIRTSIRACH1U
Sistemul cel maî nou şi esperimentat pentru fabricaţiuriea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea maî mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instaiaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecută In cel maî scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
1044
X
X
&
RECOMANDAM
LEGA TORIA DE CÂRTI
m	n « n w
Mo 5r £§* M Sa
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTR U ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
m
x


iX©
Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom
MA-GASIN DELINGERIE
LA GRASUL VIENA
1 Lâ VILLE DEVIENNE
vis-d-vis de Lib. Sacecl
Kti

Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate sl soliditate urma
toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Poţe de masa, serveto si prosoape de nfinza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. hiadapolam frantzuzeso de toate calitatile ai lăţimile.
Batiste do olanda si do lino albe 3i colorate.
Ciorapi daDarne si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lina si de m&t&se.
Flanele, cămăşi şi ismene de lână după sistemul profesor. I)r. G. Jieger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trusouri complecte pentru nunti. T'rusouri pentru pensionate, oteluri si restaurantul'!.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a sparut Cataloqu nostru ilustrat si va fi trimis ori-oui va face ce-
rere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Komânia» vis-a-vis de Socec
A	VOR PRODUCE o
IDU în Decembre Operaţiune asupra PANAMEI Capital garantat. A se cerc probaşi informaţiunid-lul G. U Granit 28, rue St. Lazare. Paris (France).
1051
EPILEPSIE
Boala repututa pân’acum fara leac,|
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase sunt vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou în cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate, în contra trimitere! sumei de 25 franci de
Chst. J. Seemann
Berlin
139, Schcenhauser allâe 139
CALEA MOŞILOR N. 40
COLTU LUI MISU N.40
MAG ASIN DE COLONIALE
iATACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA“
A.vis important pentru IVIenagriu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechlu analisat si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftiu ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi nuni prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la butcii şi transportat franco la domiciliu.
Hure cantitate de butoae goale de rom si cugnae de la o până ia 22 vedre ee desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza. Caşcaval, şi Urda do toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cârnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Coguac'veritabil, si tot felul de beutnri spirtoasa si Liquortiri line; Biseuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mai mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl al Magasinuluî meu se pot convinge de adevăr de la prima visită ce vor face.	jooe
Cu deosebită stimă, MATACHE GEOKGESCU
DE ÎNCHIRIAT şefe din strada
Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar-Moşu No. 16.
1044
fi A MEDE mobilate şi nemobilate de în-uAlTiLivL chiriat cu luna în Calea Victo-
riei No. 81.
CASA DE SCHIMB
805
MOSClI NACHMIAS
JVo. 8, In palatul Principele Dimitric G/dlta Sir. Lipscani, in facla nori Nadir Bancei Naţionali (Dacia-Homănia)
Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ct schimb de monezi
Cursul pe ziua de 24 Noembre 1888
. ■ivfcT'i .w... .vjrx-r x..-
.vzTmraajDcx
Renta amortisabila ,,	ram I na perpelna
Obligaţiuni de stat tConv.rnr,] ,,	C. F. K.
,,	Municipale
fr. , Casei pene. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbesti co prime im- cu prime buc. [20 lui) l.osuri crucea roşieltalianc ,, Otomane cu prime l.osuri Haslllca bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. ilo Uonstructlum Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane bancnote francase ,,	italiano
,,	Ruble bărlle
NB. Cursul uste socotii in aur
laşi
Cump. Vinde
94 li 93% 95%
84%
225
107
90 tj 100% -.00 93%
'O
52
29
50
17
5
207
121
100
99
255
95
34%
90%
84%
230
10"%
v
106 3/4 roi 94 82 78 60 31 55 21
B'4
219
126
100%
too
265
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI Sl DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, Intre care şi noile va- j
rielăţl de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Ste/an-cel-marc, etc., am lost premiat cu următoarele recompense de l-a clasă:
X Medalii de aur de la Exposilia de horticulturii din anul 1808 .
S Medalii de la comitiul agricol dc tifon din anul 1881 şi 188X 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticulturii şi pomol. 1883 1 Diplomă de oroare ol. I de la Expos. Coop. României din 188 j I Brevet de fiirnisor al Cartel Regale din anul 188S.
Sunt J2 de ani de când mă ocup cu pomologia, desvollând această arta, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis a-vis de cele-l'alte State in privinţa calităţel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pc lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinatale să şl poaia procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am iacul o însemnata reducere de preţ şi pentru alte iţ specii de pere, producţiun! r>of, ce nu se ved în catalog, ridica : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, M1HAl-BRAVUL, STE-1- AN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de AO lei bucata şi acuma vor li numai li lei.
D-nii amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi Îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuriii, Cu atât este mal bine.
559
W'
960
PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATĂ LA ANUL t$74
D. STAICOVICI
BUCURESCI
Preţul cutiei de 1/2 iillo.iet 0.
jMazăre boabe extra . ^Mazăre boabe fii â. .
|Mazăre boabe mijlocie IMazăre păstel . . . [Fasole (inA. .... [Fasole grasă. . . .
(Tarhon................
I Bobtl verde ....
[Dovlecei.............
JBame sos tomate . . l'ftt. vinete sos tomate 5Pât. vinete p. Musaca, jl’ât. vinete împănate. iPătlftgele vinete tocate jFasole boabe Uageolcts HŢÎrl plachie .... Isparanghel .... IBulion tomate . • .
12 1 15 —190
— .80 — 80 — 80 — ,80 — ,80 — 80 -'80 — ,80 i:20 50 80 10 40
60
1 OMIIUIAVUIOK
Preţui cutiei dc 1 kilo lei
Mazăre boabe extra . Mazăre boabe fină. . Mazăre boabe mijlocie Mazâro păstel . . . Fasole lină .... Fasole rasă. . . ,
Tarhon...............
Bob verda. ....
Dovlecel............
Ba mo sos tomate . .
Pat. vineLe sos Lomale.
Pal. vinele p. Musaca.
Pât. vinete împănate.
Pât. vinete tocate . . Fasole boabe flageolets Ţîrl plachie . . . . , Sparanghel .... Bulion tomate .... PKETtJKl REDUSE
CĂRBUNI (LIGNIT)
din Sotînga
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI
CALITATE SUPERIOARA
lemne de foc, cer si fag
1000 KILOGRAME LEI 26, 500 KILCGSAME LEI 13.50
ADUSE LA DOMICILIU, TAIATE SI SPARTE
Se vinde la E. Lessel, Calea Plevnei No. 193.
984
CASA DE SCHIMB
613
?
i. F E R M 0
btrada Lipsei: *»!, IVo. ’g.i
uwpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Ou x* sul Bucureşti
24 Noembre 1888
'«MBNtlWIUTMW'
5 0/ Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua « 0/0 Oblig, de irtat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Soris. tune. rurale
5	0/0 Scris. Tune. rurale 7 0/0 Scris. func. urbano
6	o/O Scris lunc urbane 5 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei penB. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Construcliuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută
Cump 94 1/4
93 1 / 2 96
107 96 Hi 106 1 2 101 93 1/4 81 1 2
84 235
50
1035
240
220
85
4 90 208
Veno. 94 3/4
94	1/4
96	1,2
107 1/2
97 101 102
93 3 4 82
84 1 2 210 60 1040 250 230
95
5 10 209
Tipogruiia Ziurului „Epoca"
TI

Ie Paris
O irent responsotoil X, P. Gl>eor{;lifu.