ANUL III No. 901
A DOUA EDITIUNE
mwammm*-------
SÂMBĂTĂ 26 NOEMBRIE (8 DECEMBRE) 1888
N'JMERUL 15 BAM NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Kacnresct: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In Streinetate: La toate ofdciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
BED ACŢIUNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 BANI NUMERUL anunourile
DIN ROMANIA SE PRIMESC Ol RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agence llavn^. Place de la llourse, i AnunciurI pe pag. (V, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PAKIS: segâsestojurnalul cu 15 ren», numerul, la Kioscul din Bulevardul St. fcier-uiain, IVo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
RESCOALA TERANILOR
SCUISOVUFAII U I WII1II1E
M0\0PI>l£UERRiEI TONILOR
CESTIUNEA A&RARA I N AU S T R IA
RESCOAIAJERANILOR
Credem că n’am înşelat pe nimeni când am zis că pe liberali avem se’i exasperăm prin libertatea excesivă ce le-o vom da.
Diseuţiunea asupra interpelării relative la răscoala ţăranilor care a o-cupat întreaga şedinţă de alaltă-eri, a urmat şi eri şi va continua şi azi, în cea mai deplină libertate de cu-vent, majoritatea ne voind a închide diseuţiunea, ci lăsând’o să se epui-seze.
Avem de semnalat în şedinţa de eri un discurs maestru al primului ministru, discurs din care vroim a reţine de o cam dată aci, numai câte-va explicaţiuni asupra motivelor răscoalei ţărăneşti.
D. Th. Rosetti a făcut, începând de la 1864, un istoric al vexaţiunelor ce au isvorît din reaoa întocmire a legilor noastre şi din greşita lor aplicaţiune,
D-sa a arătat cum legea rurală de lal864 a fost rău pusă în aplicaţiune, cum s’au împroprietărit oameni fără drept, penă şi copii de 2 ani, şi aprozii de la curtea de casaţie, pe când mulţi din cei ce aveau drept se primească păment n’au fost împroprietăriţi.
Aceleaşi greşeli s’au făcut cu împroprietăririle ulterioare şi cu legile pentru vînzarea moşielor statului.
Mai ales sub guvernul d-lui Ion Brătianu s’au comis nişte greşeli şi nişte abusuri neiertate.
Aşa de multe abusuri s’au comis cu aceste legi de împroprietărire, prin care se împroprietăreau colectiviştii, iar nu însurăţeii, în cât pentru a potoli nemulţumirea sătenilor camerile colectiviste au votat o lege in 1&87, prin care să instituia o co-misiune în fie-care judeţ spre a cerceta modul cum s’a fâeut împroprietărirea de la 1878, şi a pune în posesiune pe cei ce aveau drept să fie împroprietăriţi, deposedân-du-se, în acelaşi timp, cei ce erau pe nedrept împroprietăriţi.
Această lege care erea cea mai bună mărturisire a abusurilor comise cu ocasia împroprietărirei dela 1878, nu era menită cel puţin a îndrepta răul.
D. ion Brătianu vroia numai să liniştească pe ţărani nedreptăţiţi, fâ-cendu-i se nădâjduiască că dreptate li se va face, însă d-sa erea bine hotărît a nu turbura în pacinica lor posesiune pe favoriţii colectiviştilor, care fără drept luaseră pămînt în schimbul bacşişurilor date colectiviştilor influenţi.
Şi pe când sătenii trimeteau sute de mii de petiţiuni spre a cere ca comisiunile judeţene se vie să le facă dreptate, comisiunile încetaâ or ce fel de lucrare.
Iată motivul pentru care comisiunile n'au lucrat şi pentru ce legea din 1887 n’a fost aplicată.
Sub colectivişti toate fâcându-se numai cu bani, se hotârise a să da o diurnă de 20 franci pe zi la fiecare membru din comisiunile judeţene. Colectiviştii care au risipit şi furat atâtea milioane, au hotărlt că
acele comisiunî să-şi înceteze lucrările sub cuvînt că n’ar fi bani pentru plata diurnelor.
Ast-fel, pe de-o parte, se făgăduia împământenirea celor nedreptăţiţi, să îndemna ţăranii să facă petiţiuni, se deşteptau speranţe, şi pe d'altă parte aceste speranţe nu să satisfăceau, în cât promisiunile reiterate şi neţinute au întârîtat grozav spiritele.
La aceasta trebue se se adaoge u-nele abuzuri de natură a exaspera pe săteni, cum de pildă faptul că nişte moşii ale Statului după ce e-rau făgăduite ţăranilor şi când deja ereau măsurate şi parchetate, se de-deau la câte un favorit al guvernului.
Trebue să mai adăogăm propaganda politică printre săteni a colectiviştilor, care au pus să se iscălească, cum de pildă la Urziceni, petiţiuni prin care să cerea Regelui a nu primi demisia d-lui Ion Brâ-tianu, pe când ţăranii credeau că iscălesc cereri de pământ.
In fine socialiştii pregătiseră răscoala prin o propagandă activă, despre care avem o dovada neîndoioasă în scrisoarea d-luî Nădejde, pe care o publicăm mai la vale.
Aşa să explică că atunci când ţăranii au luat de scurt pe autorităţi care îi pusese la Urziceni să iscălească petiţiuni, şi care nu le-au dat pământurile făgăduite, când prefectul colectivist din Ialomiţa speriat de această primă răscoală, a spus ţăranilor să ia pământurile proprietarilor şi să le are, aşa zic, să explică că răscoala s’a propagat cu repeziciunea fulgerului, din sat în sat, pe un teren atât de bine pregătit, şi că ţăranii înşelaţi şi exasperaţi au urmat sfatul chiar al autorităţilor de a lua pământurile proprietarilor.
Mai este de notat că sătenii vorbeau mereu de ordinul 5 şi 6, care nu sunt de cât numerele articolelor din legea de care am vorbit mai sus, pentru revisuirea împământenirii de la 1878, articole pe care le invocau în petiţiunile lor pentru a cere să li se dea pământuri, în locul celor pe nedrept împroprietăriţi.
Acestea sunt, credem noi, în parte cel puţin, căuşele reale ale răscoalei ţărăneşti de astă primă vară.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Madrid, 6 Decembre.
D. de Bismark a încercat în zadar s& intimideze pe Spania pentru a împedica rechemarea ambasadorului spaniol, corniţele de Benomar care voia săfacă să intre Spania în tripla alianţă; dar guvernul din Madrid menţine rechemarea representan-tulul sSQ la Berlin.
Belgrad, 6 Decembre.
Regele primind pe d. Văcărescu în audienţă solemnă, a respuns discursului ministrului român exprimând dorinţa ca raporturile cordiale ce există actualmente între Serbia şi România să se întărească şi să se desvolte.
Berlin, 6 Decembre.
(Reichstag). D. de Boetticher motivând proiectul de asigurare în folosul lucrătorilor invalizi, reaminteşte că Wilhelm I şi Frideric IU doreau foarte mult adoptarea unul asemenea proiect. Wilhelm II, însufleţit de asemenea simţiminte aşteaptă de la adoptarea acestui proiect întărirea pâ-cel interioare şi prosperitatea imperiului.
Ministrul a terminat discursul săfl prin aceste cuvinte: «Iubiţi pe fraţii voştri».
Itoma, 6 Decembre.
(Senat). D. Crispi respnnzâad unei interpelări, a făcut declaraţia următoare: Ministrul nu crede în probabilitatea unul resboifl apropiat, cu toate că condiţiunile în care se găseşte Europa sunt grave.
Delaţiunile cu Francia sunt normale şi corecte.
Un resboifl cu Francia ar fl o nenorocire, şi de sigur că guvernul italian nu va fl nici odată provocatorul.
D. Crispi vorbind de înarmările care i cresc merefl, zice că Italia nu poate să se desintereseze de această cesLiune, din ca-usa propriului săfl interes, a angajamentelor luate de ea şi a primejdiilor ce sunt de temut. «întreprinderea noastră în A-frica nu ne va face să perdem din vedere datoria noastră care este de a ne găsi gata la or-ce eventualitate.
Paris, 6 Decembre.
Camera aautorisat urmăririle cerute în contra d-lul Wilson.
sunt cam deosebite; ar fi bine să fie ca ale noastre.
2.	NB. Aşi dori adrese de ţărani ce ştiu carte prin satele unde lucraţi, ca să le dan prin poşta ziarul.
Altă dată mal pe larg.
Sărutări la toţi I. Nădejde.
3.	P. S P’aicl mergem bine, suntem aproape siguri de Iaşi şi Vasluifl. Credem însă că şi cele-l’alte judeţe socialiste nu vor da greş.
SCRISOAREA jHLII NEDEJDE
Publicăm aci scrisoarea d-luî Nădejde, din care în şedinţa de eri a Cameril, d. Marghiloman a citit câte va extracte.
Din această scrisoare să poate vedea rolul ce l’afl jucat socialiştii în răscoală, câcl toate locurile unde zice d. Nădejde că s’a întins or să va întinde mişcarea, sunt localităţile unde a fost răscoală, unde s’afl comis omoruri şi crime.
Să mal poate vedea, în ce constă propaganda pretinsa legală a socialiştilor şi ce valorează declaraţiunea d-luî Nădejde că nu vroeşte măcar să amestece pe învăţători în propaganda sa. D. Nădejde, precum să poate vedea, să slujeşte nu numai de învăţători, dar chiar de şcolari şi de ofiţeri, pentru împlinirea scopurilor sale criminale.
Anul trecut d. Morţunne dedese o probă de patriotismul săfl când făcea deosebire între Munteni şi Moldoveni, între care căuta să semene vrajba; acum d. Nădejde ne dă şi el măsura patriotismului săfl, care constă în a aţîţa unele clase ale societăţii în contra celor l'alte, şi în a le îndemna să recurgă In a-ceastă luptă chiar la crimă, pentru satisfacerea popularităţii sale nesănătoase şi a scopurilor sale laşe, câcl d-sa nu a avut curagiul măcar să se afle vre-o dală în mijlocul răsculaţilor pe care pe furiş şi din depărtare îl îndemna să meargă să primească gloanţe.
Iaşi
1888 Mat 12.
Prietene,
Toate răvaşele şi cele trei suplici s’au primit cu bine şi s’ati şi trimes împreună cu altele la Bucureşti, deci fii pe pace, cum zic cei de dincolo.
In Nr. 33 vom pune şi călcările de lege ce ne aţi trimes.
Trimet astă-zî şi legile ce ceri. Cine e M ? Micale de la Tarvania ? Dr. Miro-nescu ?
îmi parc iare bine ca ai trecut Rubiconul; ai se munceşti mult,
dar simpatia ţăranilor şi inteligenţa lor are să ’ţl alunge din oase or-ce pesimism. Ai se tc bucuri si mai mult daca vei afla ca mişcarea a mai început în cate va sate în judeţul Dorohoiu.
Ast fel la Bivol or la Avrameni lângă Darabani.
Speram in curent! se se întinza Iute pe Prut In jos. Mişcarea s’a început apoi la Pomârla, unde au fost studenţii din şcoala normală superioară şi s’aii întors entusiasmaţi, si d’acolo se va intinde la hotarul spre judeţul Botoşani. Încă n’a Început a merge la Şerbi, la Vlasincsti. Toatea-ceste locuri stau in legătură cu tasul dar le vom putea pune cu Dorohoiul, unde s’ar cuveni se mai lucreze si alţii, nu numai d-ta. Cât despre deputat ţăran n’ar fi răii, de se va găsi un ţăran vrednic, dar chiar de nu s’ar găsi n’aî alt candidat.
Despre R.... am şi eu oare-care supărare. De-ună-zi a felicitat pe Brătianu, acuma a eşit pe lista oposiţil vechi 1 I Pe urmă hani nu trimete, măcar cel ce îmi datoreşte pentru colecţia «Contimporanului». Din causâ că a fost pe lista guvernamentală nu va putea fl candidat socialist de cât doară dând ştiCL eii ce explicaţii.
Mijloace pentru a da pe primari în gros:
1.	Dacă iad ştrafurl pentru vitele închise la ocol fără să dea chitanţe.
2.	Dacă dau chitanţe că aii făcut şosea la cel ce n’au plătit şoseaoaîn bani.
3.	Dacă dau certificate pentru vite ce nu’s or pentru vitele scutite ca să ia bani oamenii pe ele de la credit.
Acestea sunt punctele, apoi vin su-plicele iscălite de 2/3 din alegători şi trimise la ministeriul de interne.
1. NB. Văd că formulările suplicilor
www.dacoromanica.ro
MONOPOLUL ILBIRE1 TERANILOR
De la deschiderea Camerelor şi până astă-zl n’a trecut aproape şedinţă fără ca deputaţii care ’şî afl luat locul pe banca zisă a socialiştilor şi democraţilor să nu fl vorbit despre ţărani, despre suferinţele ţeranilor, despre căuşele rescoalel ţăranilor, despre drepturile ţeranilor.
Dacă aceste vorbiri ar fl fost făcute numai în scop de a cere îndreptarea unei stări de lucruri nenorocită, am fi departe de a protesta şi glasul nostru s’ar întâlni merefl cu acel al d-lul Nădejde ; din nenorocire însă, discursurile pornite de pe banca democraţilor respândesc un parfum de laudă personală, pentru domniile lor, care îşi însuşesc monopolul iubirel pentru ţărani.
AI crede când îi auzi vorbind, că numai d. Dobrescu K. K. iubeşte pe ţeranl, că numai d-sa eîn stare se le înţeleagă ne-voele, şi că România nu ar putea li fericită de cât atunci când toate colegiurile al 3-a din ţară s’ar înţelege pentru a trimite în parlament spre a le represinta, 40 de K. K.
In contra acestei pretenţiunl de monopol al iubirel pentru ţărani, suntem datori se protestăm astă-zl, şi să protestăm nu prin cuvinte, ci prin fapte.
Unul din oratorii democraţiei care ne a-surzeşte cu discursurile sale, spunea mal alaltă-orl în Cameră că una din cauzele care a dat naştere la rescoala ţeranilor, e obiceiul candidaţilor colegiului al 3-a, deprinşi a făgădui multe ţăranilor spre a le smulge voturile şi apoi neîndeplinind nici o promisiune.
Apoi, dacă e vorba s& facem socoteala fâgăduelilor mincinoase, grozav ar atârna cântarul în partea democraţilor şi socialiştilor, care el, la toate alegerile promit ţăranilor marea cu sarea. EI fâgăduesc ţăranilor că li 9e vor erta datoriile, că li se va scade birul, el promit preoţilor şi învăţătorilor nişte reforme fantastice.
Apoi, când isbutesc să intre în parlament, ştiind bine că din ceea ce afl făgăduit nu se poate îndeplini nici un sfert — fără a lăsa bugetul gol — el se mulţumesc să trântească câte o interpelare guvernului safl să facă câte o propunere ridicolă.
Cu atâta el se socotesc achitaţi către a-legâtoril pe care ’l-afl amăgit, şi de aci iafl dreptul de monopol al iubirel pentru ţărani.
Căci în definitiv, prin ce oare a dovedit până acum K. K. şi cu al săi că el singuri iubesc pe ţărani ? Când şi în ce fel s’afl jertfit pentru săteni; ce afl făcut pentru dânşii ?
Afl făcut articole publicate în Lupta, în Muncitorul Băii în Drepturile Omului! Apoi, de ! mărturisiţi că o asemenea dovadă de iubire e prea din cale alarâ eftină.
Ştim bine că unii din acel ce se pun merefl la rândul întâia spre a dovedi că el afl monopolul iubirel pentru ţărani, întemeiază acest monopol pe faptul că sunt fii unu! preot, copii unul sătean, safl că s’afl născut în comuna Bâneasa în loc de a se naşte la Bucureşti.
Asemenea dovezi le a dat din buze mult timpSchileru şi cu al sel, şi n’a putut să le dea de cât din buze, căci iubirea de ţară nu se împarte pe corporaţii.
E tot atât de ridicol să te crezi singurul în drept de a te făli că iubeşti pe ţărani pentru simplul motiv că eşti născut la ţară, precum ar fl de ridicol să te pretinzi duşmanul satului pentru că te al născut la oraş.
Cea ce trebue dar spre a fl justificat a-cest monopol al iubirel democraţilor şi socialiştilor pentru ţărani, e alt ce-va de cât moftul cuvintelor umflate, de cât recitativul articolelor cu fâgâduell himerice pentru un viitor şi mal himeric.
Arătaţi astă zi unu, două, trei fapte săvârşite de voi, în paguba voastră şi în folosul ţăranului care să dovedească că în-tr’adevăr compătimiţi pentru miseriile lui şi că ’l daţi mână de ajutor la nevoe.
Dar până când nu veţi avea la întregul voslru activ de cât programe şi până când în viaţa din toate zilele nu veţi avea de înregistrat nicl-un fapL de vază care să cântărească ce-va, suntem în drept să vă tâgăc'uim acest monopol şi să vă amintim toomal cuvîntul ţărănesc :
Vorba nu costă parale.
CESTIUNEA AGRARA
IN
AUSTRIA
Lege asupra moştenire! proprietate! teranesti
Până la 1868 exista în Austria un drept extraordinar la moştenirea vetrei ţărăneşti, care îndreptăţia pe întâiul născut a intra de drept In succesiunea tatălui asupra casei şi pământului ce compuneau moşia săteanului, cu îndatorire de a avea grije până într’o oarecare măsura de fraţii şi surorile re-mase dupe urma şefului casei.
Această legiuire fu desfiinţată prin Constituţia din 1868 care supuse toate relaţiunile ţărăneşti dreptului civil comun.
Această reformă se pretinde că în restimp de 20 anî a adus resultate fu-nestejasupra proprietăţel sătenilor prin continua lor firimătură între mulţimea moştenitorilor, dar mai cu seamă prin înstrăinarea parcelelor micei proprietăţi adesea către burghezi, lipsind astfel pe ţărani de pământuri.
Spre a preîntâmpina aceste neajunsuri, dar mat cu seamă pentru a crea mare! proprietăţi un sufragan puternic şi statornic, s’a adus de Corniţele de Faikenhayn, ministru al agriculturei, un proect de lege asupra dreptului de moştenire al proprietăţel ţăranilor în parlamentul austriac.
Este aproape o lună de zile de când Camera Deputaţilor a Austriei se o-cupă cu această lege ce coprinde d’abia 17 articole.
Desbaterile pe cât de erudite p’atât au fost de violente, într’atât sunt de pasionate partidele de această ces-tiune ; în cât după o luptă crâncenă de aproape o lună d’abia aii putut a-junge la încheerea desbaterilor.
Toate partidele prin oratorii lor de căpetenie s’au împărtăşit la desbaterl şi opiniunile cele mal extreme s’aii ciocnit cu violenţă. Cu toate acestea s’aii văzut mai mulţi liberali şi încă dintre cel mal importanţi, ca d. Lienbacher susţinănd legea în principii!, pe când unii deputaţi ţărani, ca d-nu Krzepek, s’aii distins cu osebire combătând legea cu înverşunare.
După închiderea discuţiunel generale, s’ail delegat din partea susţiito-rilor proectului cum şi a adversarilor câte un orator principal pentru a spune ultimul cuvînt asupra luărel în consi-deraţiune a legei.
Deputatul Adametz, din partea mi-norităţel, arată că vina mare a relei star! a ţăranului revine timpului dintre anii 1868 şi 1873, căci de şi ţăranii n’aâ jucat Inşii la Bursă, totuşi Întreprinderile înşelătoare pătrunzând până în văile munţilor celor mal depărtaţi, aii făcut pe ţărani a’şl duce eco-nomiele în oraşe spre fructificare şi ast-fel atât banu economisit cât şi cel împrumutat nu fu întrebuinţat în scopuri productive or de namestiî. Aşa că renta micului agricultor fu pierdută, în cât se poate susţme acum că micul proprietar lucrează peste tot imperiul în deficit. La aceasta stare s’aii mal a-dăogat ca agravare o mulţime de împrejurări, cum dările covârşitoare, înecarea pieţelor cu producte străine, în-greunarea cheltuelelor de producţiune, etc. etc.
Intru cât priveşte legea de faţă, trebue să se observe mal întâiii că eva-iuaţia de 2/3 propusă de guvern, este în contrast cu legătura asupra posesiunel fondului.
Desfiinţarea liberei împărţiri nu corespunde nici împrejurărilor, nici foloasele viitoare aşteptate nu vor putea paralisa anumitele neajunsuri: Nu mărimea întindereî vetrei ţ ir anului îi face valoarea, ci inteligenţa şi capitalul de exploatare. Nici odat» nu voi putea admite, ca să se pue ţăranii sub epitro-pie în acest chip.
Oare, ţăranul crezut capabil dea face parte din consiliul comunal, din camera provincială, din Adunarea deputaţilor, să nu fie în stare a’şi administra propria sa avere? Aceasta este i* nadmisibil....
Din punctul de vedere al economiej
EPOCA — 26 NOEMBRE
■EE3B
mmm
naţionale, or-ne imobilisare a proprie-taţel este o crimă fată cu generaţiile viitoare; imobilisarea Insă, a micei proprietăţi este mai mult, e o crimă faţă de cel vii. Urmarea acestei imobilisâri va fi numai o scădere a capacităţei creditului tutulor gospodărielor şi va stlr-ni asupra populaţiei un adevărat potop de despoiere I Şi toţi aceia care sunt deja în nevoie, vor ajunge cu cuţitul la os...
In privinţa latitudine! date caraerilor provinciale (Lundtag) de a fixa proprietăţile mijlocii, oratorul crede, că vor fi atâtea păreri câţi membrii compun Landtagnl. Dacă însă o disposi-ţiune e priincioasă proprietăţel mijlocit, de ce n'ar fi bună şi pentru cea mică? Este invederat deci, că se ui măreşte crearea unei aristocraţii între ţărani şi de aceasta n’avem trebuinţă. Pentru care oratorul împărtăşeşte din inimă propunerile minorităţeî contra acestui proiect de lege.
Cavalerul de Madeyski din partea majoritftţel constată, că o lege destinată pentru caşurile moştenirilor-intes-tat, în faptă n’ar avea nici o valoare dacă n’ar avea de scop intr'un chip oare-care a se reaima pe instituţia In-grădirei împârţirel proprietăţel.
Să presupunem, dupe Introducerea acestei legi, următorul caz : Trei fraţi moştenesc o vstră ţărănească ab-intes-talo şi ar dori bucuros sâ’şl împartă această moşie. Legea însă se opune ia aceasta ; vor păşi deci la executarea a-ceste! legi. Preţuesc moşia şi se învo-iesc asupra termenului, asupra ratelor, asupra părţilor de moştenire, asupra procentelor, a anuităţilor şi cela-l’alte. Şi pe temeiul instrumentului de parta-giâ, moştenitorul principal (întâiul născut) se intabulează ca exclusivul proprietar al vetrei ţărftn ;ştl. Dar, d’abea acest act săvârşit, cei trei fraţi se adună d.n nod şi cad la Învoială, dupe care moştenitorul principal ar ceda o parte din proprietate comoştenitorilor contra sumei ce le datorează. Aşa că, eficacitatea legilor ar înceta tocmai in momentul execuţiunel sale.
Nu este exact, că din prescrierile le-gel comune asupra moştenirilor izvorăşte numai curata dragoste în sânul familiei ţăranilor şi că dintr’o modificare a dreptului de moştenire, cum d’o pildă a primului născut, s’ar desfăşura numai ura în familie. Cei ce au avuta face v’o dată cu judecata provincială, ştiu că cele mai multe procese sunt născute din moştenirea In-testat.
S’a făcut foarte bine deferindu-se Landtagurilor competenţa d'a evaluaşi hotărî care vetre sunt a se privi ca mijlocii pentru a se fixa diviziunea or indiviziunea lor. Negreşit ca de se vor desemna unele vetre ca indivizibile, a-pol ele nu vor fi petrificate in cât să nu se poată recunoaşte trebuinţa par-celărel In anumite cazuri extra-ordi-nare.
Gestiunea este a se şti, care e organul ce va avea a se pronunţa asupra trebuinţei neapărate a unei îmbucâtă-ţirl ?
Legea ar putea prevedea, o dată cu îngrădirea liberei împărţiri, ca proprietarii vetrelor mijlocii dintr’o comună or mai multe să formeze o asociaţie care ar avea să decidă dacă e3te trebuinţă a se introduce In comuna respectivă împiedicarea liberei-împârţiri. Căci, când un proprietar al unei vetre mijlocii,atinge ovîrstă In care ’l doare inima mai mult de viitorul copiilor săi de cât de al săd, el ştie foarte bine câ îmbucâtăţirea moşiei sale în atâtea părticele câte capete numără familia sa, va avea de sfârşit mizeria îotregel sale familii, ’l lipseşte însă energia, d’a se opune pretenţiunilor copiilor şi femeii sale. O lege dar, de felul aceştia va fi primită de săteni ca o bine facere bine venită.
Legea In genere este corect înfăţişată, are lipsurile şi slăbiciunile obicinuite proiectelor, ce vor putea fi îndreptate la desbalerea pe articole.
Raportorul d-r. Zaczek desemnează pe adversarii proiectului ca inamici hotărâţi ai ţăranilor. Argumentele produse de adversari sunt or invidioase or a-parţin liberalismului doctrinar.
Clasa ţăranilor care a trecutprintr'aîî-teaveacuri,are drept la o existenţa viitoare şi pentru aceasta trebue apărată de puterea zdrobitoare a marelui Capital. Ţăranul poate fi liber politiceşte şi cu toate acestea Îngrădit in libera-impârţire şi de sigur că va putea fi robit prin absoluta libertate a împărţi rel.
Oratorul sfârşeşte printr’o înflăcărată peroraţie prin care conjură Camera a vota legea spre a mântui clasa ţăranilor.
«B»i — — —-
O RECTIFICARE
Primim din partea d-lul M. N. Pacu, deputat din Galaţi următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica :
Domnule Redactor,
Nu aveam dă gând să pun in evidenţă cuvintele ce am rostit Ia banchetul Epocei, dar fiind că unele ziare colectiviste exploatează aceste cuvinte, mă cred dator a releva că resumalul făcut de Epoca in ce mă priveşte conţine câte-va lucruri neexacte safi necomplecte.
N’am spus că vorbesc ca «fld al Galaţilor», ci ca «representant al Galaţilor». Am înţeles dar, nu câ sunt născutîn acel oraş, ci sunt legat de dânsul cu legăturile cele mal puternice şi ’i represint nevoile în Parlament.
In partea a doua a toastului med, am zis că partidul liberal-conservator repre-sinlâ astă zi cele mai arzătoare nevoi ale poporului, şi ca atare, ca fid al poporului, îl urez se afineze cât mai curând acele nevoi.
In interesul adevărului, vă rog, d-le Redactor, a publica aceste rectificări.
M. N. Pacu
Deputat al Colegiului al 111 de Galaţi
Bucureşti, 1888 Noembre 23.
INFORMATIHNI
Pc la începutul lnnel Ianuarie vor sosi în capitală A.A. L.L. corniţele şi comitesa de Elandra.
Seşiiecă A. S. R. comitesa Maria de Fiandra e sora M. S. Regelui, -as*-
M. S. Regele a lucrat az; de dimineaţă cu dd. Miniştri Alex. Lahovari şi general Mânu.
—sa*—
Conferinţele ce se ţineau la clubul militar, vor reîncepe în curând.
M S. Regele a promis, câ va a-sista regulat la aceste conferinţe ce se vor ţine în fie-care Sâmbătă. ~ism-
Slrodele şi pieţele ce vor fi iluminate cu lumină electrică chiar în prima-vara viitoare sunt de o cam dată :
1. Piaţa Theatruluî, Gurteâ Palatului Regal, Piaţa Tribunalelor, Grădina sf. Gheorghe, Şoseaua Kiseieff, Grădina Cismegiu şi splttiurile Dâm-boviţeî.
-SBR-
In curând va sosi de la Odessa şi Constantinopoli o cantitate însemnata de tutunuri turceşti, comandate de Regia Monopolurilor pentru consumaţia din ţară.
Ni S9 spune câ aceste tutunuri sunt de o calitate superioara, şi că prin punerea lor în consumaţie calitatea tutunurilor turceşti va fi cu foarte mult îmbunătăţită.
Amestecul diferitelor specii, pentru a da tutunul de specialitate liectemis va fi făcut de o comisie specială compusă din recunoscuţi cunoscători de tutunuri.
Suntem rugaţi a desminţi cele scrise de Democraţia, relativ la o manifestaţie ostilă ce ar fi făcut studenţii d lui Caragiali directorul Teatrului Naţional.
Faptul e cu desăvârşire inexact.
Mai toţi studenţii au o deosebită stimă pentru d. Caragiali, care în tot-d’a-una s’a arătat foarte bine-voi-tor şi amabil fată de ei.
Intre altele cu ocazia manifestaţiei d-rei Theodorini, d. Caragiali a făcut toate înlesnirile studenţilor şi organizatorului manifestaţiei.
—#58—
Gazeta aşa numită Voinţa Naţională prin un articol Inserat In numârul său de la 23 Noembre curent, critică, dacă se ponte zice ast fel, înlocuirea d-luî Zalic la postu de secretar al comitetului delegaţilor Senatului cu d. Penescu fost magistrat.
Critica aceasta ni se pare ne meritata de oare ce fără a’şi da seama de lucrările care erau In sarcina d-luî Zalic, zisa foae pretinde că ele nu sufereau de oare ce colegii d lui Zalic făceau ast-fel ca lipsa d-sale să nu fie simţită, inesactitate patentă şi tot de calibru tutor acelor inexactităţi care intră în obiceiu Voinţei de a avansa. A-fie dar numita foae că înlocuirea d lui Zalic s’a făcut tocmai pentru că lucră-rile sufereau, şi asta stare de lucruri nu mal putea dura. Riuroul deci a fost nevoit să «viseze la înlocuirea d-sale, dar tot odată In vederea servicielor d-lu Zalic şi a boali de care este isbit, a dispus, ca din fondurile disponibile ale Senatului să i se serve o leafă de 200 lei lunar.
Intru cât priveşte persoana care a înlocuit pe d. Zalic adică aceia a d lui Penescu este prea adevărat că a fost, militar şi magistrat, această din urmă funcţiune a ocupat’o sub domnia colectivistă. Atât ca militar însă cât şi ca magistrat nu a făcut de cât să dea e-semple da activitate şi onestitate, calităţi care negreşit nu plac colectiviştilor, şi deci bine să vede pentru ce dânşii se revoltă la această numire.
Noi din parte ne felicităm pe d. Preşedinte al Senatului precum si pe Întregul biurofi, de nemerita abgere făcută în persoana d-lui Penescu precum şi de actul de dreptate făcut cu d. Zalic.
ADRESA ADUNAREI REPETAŢILOR
Sire,
Adunarea deputaţilor, cu o vie mulţumire, este interpretul sentimentelor de iubire şi de devotament ale poporului român către Suveranul său.
Ţara este recunoscătoare către Majestatea Voastra, că s’a deslegat în linişte o situaţiune îngrijitoare şi că a fost pusa ast-fe! în posiţiune de a’şl spune liber voinţa ei.
De curând eşiţl din alegerile generale, aducem cu noi impresiuniie fidele ale trebuinţelor şi aspiraţiunilor ţăreî. Ţinând seamă de aceste aspiraţiuni, vom studia cu toată luarea aminte proiectele anunţate de guvernul Majestăţei Voastre, si suntem convinşi ca, In Înţelegere cu dânsul, vom ajunge să răspundem îndestulător la feluritele trebuinţe ale ţăreî, lăsate în suferinţă.
Sire,
Adunarea deputaţilor e fericita de a primi asigurarea că relaţiile noastre cu Puterile străine sunt din cele mai îmbucurătoare,
Fiind un element de ordine, de linişte şi de cultură la Dunărea de Jos, România se va feri de a părăsi calea prudentă, care ’i a atras încrederea Puterilor celor mari şi sincera amiciţie a vecinilor el din peninsula Balcanică. Ast-fel opera păcei, de care avem ne-voe, va găsi în noi sprijinitori convinşi şi statornici.
Sire,
Ţara împărtăşeşte simţimântele Ma-jestâţel Voastre asupra Insemnătâţeî şi urgenţei măsurilor menite de a îmbunătăţi starea săteanului nostru. Spre acest scop, vom studia cu interes şi cu maturitate proiectele anunţate de guvern pentru Înstrăinarea uuor părţi din bunurile Statului către cultivatorii de pământ, şi pentru modificările legel tocmelilor agricole, fără a pierde din vedere ameliorarea celor-alte institu-ţiunl, cari au o influenţă directă şi ho-tărărîtoare asupra adevăratelor interese ale săteanului, punând ast-fel base solide prosperităţeî generale a Statului.
Preocuparea guvernului de a asigura în mod real şi temeinic echilibrul budgetului va întâlni tot d’a-una sprijin în noT. Pentru aceasta vom căuta a introduce economii putîncioase In cheltue-lile ce nu ating funcţionarea normală a servicielor publice, şi vom studia cu toată luarea aminte remaniarea unora din impositele existente in mod mai e-chitabil.
însufleţită de acest sentiment, Camera deputaţilor va da tot concursul sfiu la transformarea dlreî căilor da comunicaţie intr’un imposit basat pe principiul proporţionalităţeî. Ea s'ar simţi fericită de a colabora cât mai curîud la consolidarea valoarei monedei noastre financiare şi la înlăturarea agiului asupra aurului, care In anii din urmă luase proporţiuni ameninţătoare pentru averea publică şi pricinuise multe şi mari pagube.
Ţara aşteaptă de mult timp, Sire, o îmbunătăţire în administraţia justiţiei; ea va primi cu mulţumire un proect de lege menit să asigure independenţa magistratureî prin întinderea principiului inamovibilităţei.
In aşteptarea legilor care să asigure o mal bună întrebuinţare a resurselor comunale şi judeţene şi un control mai eficace, Adunarea deputaţilor va ajuta pe guvern ca să pună capăt desordineî financiare în care au căzut unele din aceste organe administrative.
Guvernul Majestăţei Voastre, luând in mână administraţia liniei ferate Iţ-cani-Roman-Botoşanl-Iaşi, şi făcând să înceteze o exploatare păgubitoare pe singura linie care nu e în stăpânirea Statului român, a răspuns sentimentelor ţăreî şi a întâlnit o generală aprobare.
Lucrările publice în curs de executare nu puteai! fi întrerupte; se aşteaptă cu nerăbdare ca instalările pro-ectate să pună oraşele Galaţi şi Braila in condiţiunile unor porturi bine orga-nisate.
Convinşi că şcoala şi biserica sunt basa or-cărei desvoltâri sănătoase, vom da tot concursul nostru pentru îmbunătăţirea acestor instituţiunî.
Întărirea puterei noastre militare este în cugetul tutulor Românilor.
Tot-d’a-una gata să dăm oşteanului nostru mijloacele de a’şl putea îndeplini marea sa datorie, Adunarea deputaţilor nu va cruţa sacrificiele reclamate de apărarea naţională.
Sire,
încălziţi de dorinţa unei organisărî temeinice a ţăreî In lăuntru şi ocrotirel ei de or-ce pericole, nădăjduim ca, în deplină Înţelegere cu guvernul Majes tăţa! Voastre, să putem răspunde la aş-, teptările Coroanei şi Patriei.
Trăiască Maestatea Voastră !
Trăiască Maestatea Sa Regina 1
Trăiască Dinastia 1 Raportor, I). Aug. Lauriaii.
Raportul coniisiunei insarciuata eu redactarea proiect ului de respuns la discursul Tronului
Domnilor deputaţi,
Comisiunea, pe care aţi însSrcinat’o cu onoarea de a pregăti proiectul de Adresă al Camerei către Coroană, ca respuns la Mesagiu! de deschidere a Parlamentului,’şl-a terminat lucrările şi m’a autorisat a vi le raporta d-v.
Acest act al Parlamentului, in ţările unde există o întinsă libertate a presei şi a întrunirilor şi dreptul Întreg al interpelărilor, a perdut mult din îusem- I nâtaten emoţionantă de odinioară. El a j încetat de a mai fi o ocasiune de luptă \ pasionala pentru guvern, şi s’a redus 1
încetul cu încetul ia un act de ourtenire către Capul Statului, act care nu re-solvănicîo cestiune şi menţine întreg dreptul fle-cărui representant al naţiune! de a cere seamă guvernului de toate faptele sale.
In această direcţiune a căutat să intre şi comisiunea d-voastră. De aceea veţi vedea, d-lor deputaţi, că proiectul de Adresă remâne mai mult în linia-mentele generali, fără să lege libertatea representanţilor ţăreî de o soluţiune anumită în cestiunile pendinte, dar exprimând In acelaşi timp sentimentele de care este însufleţită majoritatea.
Am fi dorit ca, In această direcţiune, să ne întâlnim cu toţii, şi majoritate şi minoritate, pentru ca Adresa Camerei să poată obţinea sufragiele unanime ale d-voastră. Cu această dorinţă, flecare am căutat să facem concesiuni. Nu s’a putut însă ajunge la o asemenea înţelegere. Representantul mino-ritaţei, pentru motivele pe care le va aduce la cunoştinţa Camerei, a stăruit în presintarea unul contra-proiect, ce se alăturează la acest raport.
De şi am remas în acest cadru al A-dresel, am căutat să ne dăm bine seama despre situaţiune şi, adunându-ne de mai multe ori,»cerend lămuriri de la guvern şi discutând cu de amănuntul cestiunile coprinse în Mesagiul Coroanei, ne am oprit, noi, membrii majori-tăţei, ia redacţiunea ce cu onoare o presint d-voastră.
Raportor, D. Aug. Laurian.
Contra-proiectul minori-tatei comisiunei.
Sire,
Adunarea deputaţilor este fericită că poate astăzi comunica Majesităţei Voastre ceea ce naţiunea simte şi cugetă.
Intârziarea alegerilor şi continuarea la cârma ţăreî a unut'guvern ce nu avea încrederea ei, a produs o mare ingriji-jirelntoţi acei ce au credinţa că respectul Constituţiunei este basa desvol-tărei noastre ; nu mai puţin şi corpul electoral s’a resimţit adânc de aceasta stare normală, ast-fel că cu greu va fi Parlamentului săifie tot-d’a una ecoul adevăratelor trebdinţe ale ţăreî.
Sire,
Am aflat cu adâncă mulţumire că re-laţiunile noastre cu puterile străine sunt. din cele mai bune. Sperăm că, păstrând o absolută neutralitate şi o egală amiciţie faţă cu toate puterile, vom putea şi pe viitor să ne asiguram pacea, de care ţeara ar8 atâta trebuinţă pentru desvoltarea ei.
Sire,
E timpul ca nopulaţiunea rurală să preocupe serios representaţiunea na-ţtonală. Aşteptam cu nerăbdare ca guvernul să ne presinte legea tocmelilor agricole şi a vlnzărei bunurilor Statului, cu atât mai mult cu cât însemnate modificări trebue introduse în acrie proiecte în sensul de a satisface trebuinţele urgente ale populaţiunel noastre rurale.
Când justiţia va domni în tocmelile agricole, când în locul săteanului proletar vom avea săteanul proprietar, a-tunci populaţiunea rurală va fi aptă. pentru ori-ce desvoltare ulterioară pe calea progresului.
Situaţiunea noastră financiară merita o deosebită atenţiune.
Ţeara vede cu îngrijire hotărtrea guvernului Majorităţei Voastre de a menţine cheltuielile existente şi a remania impositele în sensul mai producător.
Dacă voim să ajungem la un echilibru budgetar serios, trebue să ne gândim a uşura pe contribuabil, şi nu puţine sunt cheltuelile netrebnice şi sinecurele în budgetele de până acum. Numai ast fel vom putea compta pe o incasare a impositelor regulată şi conformă cu prevederile.
O revisuire generală a impositelor noastre se impune ; dar, ca să corespundă aşteptărilor ţăreî, trebue să fie animata de dorinţa ca justiţia să pre-sideze la impunerea întregel averi naţionale.
Ast-fel procedând, vom putea face să Înceteze era nenorocita a împrumuturilor, mai ales in străinătate, care cu drep cuvînt ameninţă financele noastre.
Voim a garanta absoluta independenţă a magistratureî, faţă cu puterea executiva, şi aceasta nu numai pentru instanţele superioare, ci mai ales pentru acelea In cari se discută micele interese ale muncitorului.
O ameliorare a administraţiunei ju-deţiane şi comunale nu o vom putea găsi de cât in sincera aplicare a des-centralisărei, căutând a întări autonomia comunei şi judeţului, şi a ne feri de ori-ce reforme aventuroase cari ar compromite şi resultatele obţinute până acum.
In privinţa mişcârei comerciale, o îmbunătăţire generalmeute cerută e reînfiinţarea porturilo-france Galaţi şi Brăila. Sperăm că chiar In prima sesiune aceasta ceriuţâ vom realisa-o.
Cât priveşte căile de comunicaţie, credem câ e bine, înainte de a ne gândi la construcţiuni de noul linii ferate, să căutăm a lega pe cele existente cu un sistem de şosele să le aprovisionăm cu un material rulant suficient, spre a putea pe de o parte Statul să tragă din ele tot profitul posibil, iar producţiunea ţăreî să nu mai sufere din causa insuficienţei mijloacelor de transport.
Instrucţiunea populaţiunel rurale trebue să fie prima noastră grije ; şi nu j ne vom considera datoria împlinită pâ- . nă ce nu vom Înfiinţa in fle-care co- I mună scoală şi vom îmbunătăţi soarta preotului. Şcoala normală şi seminarie-îe ne vor preocupa deci In deosebi.
Asemenea vom profita de luininele celui mai înalt corp al instrucţiune! : consiliul general, care In sesiunea din
1886 a arătri hostie reformei lege! învăţământului public.
In privinţa cultului, ţeara aşteaptă o reformă a legel sinodale, In sensul de a se introduce in Sfântul Sinod şi preoţii de mir. Numai ast-fel completat, Sfântul Sinod va represinta unitatea biseri-cei şi va îngriji cu o egală solicitudine de interesele Întregului cler.
In fine, in ceea-ce priveşte armata, suntem gata, Sire, la toate sacrificiele compatibile cu resursele ţăreî şi cu necesităţile apărăreî naţionale. Suntem însă de părere că controlul furniturilor armatei lasă mult de dorit, de vreme ce s’a putut petrece în timpul din urmă la ministerul de resbel fapte culpabile cari au impresionat In mod atât de dureros ţara.
Sire,
Ne grăbim a asigura pe Majestatea Voastra că Adunarea deputaţilor e conştienta de marele datorii ce ’i incumbă. Ţeara de mult aşteaptă îmbunătăţiri; credem că a trecut timpul promisiunilor deşearte. La lucru deci In serviciul ţăreî.
Trăiască România 1
Sâ trâeştî Majestate 1
Trăiască Majestatea Sa Regina!
G. D. Paladi.
DIN DISTRICTE
TUTOVA
Schimbare de prefect
Demisionând d. I. G. Diamandi din postul de prefect al judeţul nostru, zice Tutova, din Bârlad, d. Grigore Suţo, senator, a fost numit în locul şed. Luni 21 Noembrie curent, d. Suţo prestând jurământul legal a luat conducerea administraţiunei judeţului nostru. D. I. G. Diamandi a ştiut în tot timpul cât a stat In capul administraţiunei judeţului nostru se atragă simpatiile tuturor con-judeţenilor sei, fără deosebire de partid politic, cari cu drept cuvînt regretă retragerea sea.
Nu ne Îndoim că şi d. Grigore Suţo
va şti să atragă simpatiile conjudeţe-
nilor sei prin maniera sea nobilă ce-’l
caracterisează, ca şi predecesorul sed. *
# *
D. I. G. Diamandi a trimes din Bucureşti următoarea telegramă de mulţumire d-lul Costachi Popescu, directorul prefeclurel noastre:
D-lul C. Popescu, Bârlad,
Iţi mulţumesc pentru concursul ce’mî ai dat, precum membrilor comitetului permanent şi tuturor funcţionarilor. Arătaţi la toţi regretele şi complimentele mele afectuoase.
1. G. Diamandi.
D. Popescu, in numele tuturor funcţionarilor a răspuns d-!ul I. G. Dia-mandi, arătând stima şi consideraţia fie cărui funcţionar administrativ, pentru destinsa demnitate cu care a condus administraţia judeţului şi ’l espri-ma regretele lor pentru retragerea sea din capul administraţiunei judeţului Tutova.
CUTIA CU SCRISORI
Apel către preotzii din România
Sunt preot din Piteşti, pier de foame cu familia şi copii în faţa înaltului prea sfinţitului nostru Episcop de Argeş, din cauza mizeriei în care m’a adus şeful med! Sunt Denorocit şi bolnav în Bucureşti la Hotelul Gabroveni; am venit aci ca să cer restabilirea drepturilor mele, pentru care mă poartă cu vorba de 6 ani; dar mult milostivul med stăpân stă rece ca piatra, familia mea se prăpădeşte în Piteşti de neavere; şi ed mă sting aci lipsit de mijloace pentru căutare şi hrană.
Mă adresez dar la misericordia cucerniciei voastre, rugându-vă din adîncul inimei, să bine voiţi a mă ajuta cu cea ce vă permite posiţiunea. Nu lăsaţi pe un confrate al vostru să se prăpâdiască prin sărăcie.
Preotul Pr. G. Mielcescu
â T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa dc la 24 Noembre 1888 (Urmare)
El bine, toate acestea ad făcut ca ţăranii să se revolte. Daca este vre-o vină, e că de la Început nu s’ad trimis destule forţe care se privigheze.
La Urziceni era o cestie de rivalitate Intre locuitori, căci veniseră alţii din alte comune ca se lucreze acolo. Apoi vina este a prefectului, care le-a zis: «luaţi şi araţi pe unde veţi nemeri!»
De aci s’a respândil ca fulgerul prin toate satele vestea rescoalel. El cerea fi «ordinul cu No. 5 şi 6» pe care, ziceai! ei, nu vrea primarul se Ii i dea.
A mal fost şi alt-ceva. Se allâ o tagmă întreagă de avocaţi, care viră’n capul sătenilor tot felul de idei şi’! iau parale, ca se-I facă cereri de dare de pămtnt în loturi. Cu resco&lele aceşti exploatatori u’au lipsit.
www.dacoromanica.ro
Wxi
EPOCA — 26 NOEMBRE
am
HKS
Ni s’a vorbit de respunderea noasLră.
Ei bine, când am primit sarcina de a forma un minister, nu ne-um făcut de loc iluzii asupra greutăţi posiţiel noastre, dar un lucru ştiam: că noi nu eram în nimic vinovaţi de această stare de lucruri.
Ne întrebat! de ce am fost aşa de energici în represiune. Iată:
Am fost hotărî ti se procedăm cu cea mal mare dulceaţă şi blândeţe; dar când am văzut că locuitorul nostru se transformă în fiară selbatică, când am văzut că el pradă, dau foc şi omoară, atunci am fost nevoiţi se dăm ordin ca să se uzeze chiar de armă, dar şi atunci numai cu rezervă şi în cazuri extreme.
Şi apoi în capul mişcărel ah fost elementele anti-sociale, perturbatoare, lepă-dăturele oraşului mare. EI bine daca tre-bue se avem consideraţie pentru ţăranul gospodar,—pentru elementele de mal sus clementa ar fi criminală! (Aplause).
Pentru ce n’am venit imediat atunci cu legi ? Dar atunci nu era vremea de deliberări, ci de restabilirea ordinel legale.
Cât pentru arătările d-lul Nădejde citate din Lupta, iată ce e de zis: dacă vom lua cele scrise de d. Panu de la 16 Aprilie şi pân’acum, vom găsi o adunătură de ştirile cele mal contrazicătoare şi monstruoase. Nu mă void ocupa dar de această parte a arătărilor d-lul Nădejde.
Venim la cele zise de administraţia rurală. Nu se poate cere ca să schimbăm administraţia tărel în două zile.
înainte de a sfârşi, d.Th. Rosetti felicită pe d. Dobrescu-Argeş peitru modul cum a tratat chestia şi care se deosibeşte de modul cumatratat’o d.Nădejde, caree foarte întreprinzător şi a organizat, cu partidul d-sale o întreagă agenţie de turburărl pacifice.
D-sa, în numele guvernului, se declară gata de a face tot binele pentru poporul muncitor ! (Aplause).
D. Al. Marghiloman spune că ţăranii nu s’ad răsculat pentru pâine. Ca dovadă, d-sa citează actele de teroare săvârşite de ţărani.
D-sa acuză apoi pe d. Nădejde de aţâţător la răscoală.
La ora 6 şi 20 şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 25 Noembe 1888
La ora 1 1/2 şedinţa se deschide sub pre-şidenţiad-lul N. Blaremberg.
—	Se ’ndeplinesc formalităţile obicinuite.
D. I>. Alexaodrescu întreabă pe minister, dacă are de gând, se aloce în bugetul anului cor. uu milion pentru reclădirea teatrului naţianal din Iaşi.
Tot de o data depune un proect pentru reorganizarea tribunalelor de comerţ.
D. <3. D, Teodorescn depune un proect din iniţiativă parlamentară pentru a-cordarea unei ţifre anuale de 30,000 lei Ateneului Român din Bucureşti, aşa că această instituţiunesă poată stinge împrumutul ce a contractat la creditul funciar Urban.
D. Burghelea anunţă o interpelare asupra numirel unul protoereQ în Dorohoiu.
D- Gr. Chrisenghy se ’nscrie să vorbească la mesaj.
D. Patarlageanu reînoeşte interpelarea sa relativă la amnistia ţăranilor.
—	La ordinea zilei continuarea discuţiei asupra interpelârel d-lul I. Nădejde.
D. V. G. Mortun întăreşte ceea-ce a spus d. Nădejde, că starea săteanului era mal bună înainte de împroprietărirea din 1864, întru atîta întru cât mal ’nainte se garanta săteanului siguranţa zilei de mâine.
Vina este a articolelor 5 şi 6. Liberalii ar fi făcut ceva pentru săteni, dacă n’ar fi introdus în partidul lor elemente conservatoare.
D-sa răspunde apoi d-lul Th. Rosetti asupra celor zise, că armata n’a torturat. Citează un fapt petrecut la Peteştl-Săf-tica.
Apoi d-sa esplică scrisoarea d-lul I. Nădejde către sub-locotenentul Chinezu, declară că partidul socialist va lumina poporul pe calea legel şi sfîrşeşte spuntnd că ridică mânuşa, pe care le-o aruncă ministerul.
D. Tache Ionescu începe prin a spune că regretă faptul că d. Dobrescu, un sătean, neagă tot ce s’a făcut de la 1864 încoace, şi zice că însăşi prezenţa d-lul Dobrescu în parlament este o dovadă de ce a făcut acel an.
D-sa atribue răscoalelor săteşti drept cauză principală mizeria şi apoi propaganda violentă ce s’a făcut sub guvernul trecut.
Cere anchetă parlamentară.
D. A. Marghiloman, luând cuvtntul, spune că orl-cum s’ar fi vorbit de o parte şî de alta, gândul a fost tot d’a-una sincer.
Am fost siliţi să recurgem la egzecuţia militară, numai atunci când răsculaţii ad ajuns la vandalizm,
Bine sad răii, se va vedea.
D. G. Vernescu zice că nu va intra în teorie, ci va răspunde numai la un cuvânt al d-lul Tache Ionescu.
D-sa explică câte-va cuvinte rostite erl de d. Th. Rosetti.
D. Vernescu doreşte, ca mal bine pă-mîntul statalul se intre în mîinile săteanului, de cît în ale arendaşilor esploata-torl, cari vor să-şi facă averea lor personală. (Aplauze)
In privinţa anchetei parlamentare, d. Vernescu se pronunţă în contra. Motivul d-lul Tache Ionescu, că trebue ca fosta opoziţie-unitâ să scape de acuzaţia de a-gitare ce i-a adus colectivitatea, nu e serios, căci nimeni n’avem pe conştiinţă acest lucru.
Intre noi şi colectivişti nu mal poate fi un proces. Toată lumea ştie că de suferinţele sătenilor guvernul căzut e vinovat. (Aplauze)
Despre acuzaţia că lupta opoziţiel-unite în potriva colectiviştilor a putut duce turburarea la sate, d. Vernescu nu crede aceasta, pentru că nicl-o dată la întrunirile de la Orfeii sad din altă parte nu s'a văzui un sătean.
Deplângem aceste răscoale nu pentru că ne-au dat ocazia se cunoaştem starea sătenilor, ci pentru că justiţia va avea să pedepsească pe mulţi.
D. Panu. l)e ce nu-i amnistiaţi.
D. Vernescu. Amnistia atârnă de M. S. Regele.
Inc’o dată, d. Vernescu respinge cererea de anchetă.
Se cere închiderea discuţiei.
D. Gr. Pcucescu, contra închiderii, a-rată cât de importanta e această cestie şi cere ca ea se fie discutată chiar încă trei zile.
Discuţia remâne deşchisă, dar şedinţa se suspenda pentru 10 minute.
D. Gr. Pcucescu, având cuvtntul la redeşebidere, voeşte se constate care este adevărata cauză a relei stări a sătenilor şi ce trebue de făcut pentru îndreptare. Exploatarea proprietarilor, a arendaşi-
lor, a administraţiei, toate acestea sunt adevărate ; efl voi0 adăoga că sătenii se esploateazâ Intre dânşii, cel mai inteligenţi pe cei mal slabi şi mal cu seamă este esploalarea evreilor în Moldova 1 (A-plause).
Dar, dupe mine, aceasta nu este cauza primă.
El bine, aceasta e de studiat. Cauza cauzelor este că aceştia pot se esploatcze şi se esploateazâ între dânşii pentru că sătenii noştri nu sunt în stare să se susţină în lupta pentru traifi.
Să dad o esplicaţio îutreagă. Când Europa întreagă a început se lupte în veacul de mijloc, munca era încatenată ca şi proprietatea. Societatea a recurs atunci la două mijloace; la legi şi la asociaţii pe articole; sub pretext de a protege pe cel slabi, ’l-a legat printr’o mulţime de obligaţii.
Prin urmare cetăţeanul, la începutul veacului nostru, s’a găsit încătuşat.
Atunci s’a decretat puterea individului de a se creşte, atunci s’au creat marile doctrine a libertăţel individuale şi s’a decretat libertatea muncel. Nicl-o dată o-menirea nu’şl făcu o idee mal mare de om.
Asistăm cu toţii la imensitatea descope-rirelor, la aceste minuni negrăite pe care le-a produs ideea cea mare a liberalismului, a libertăţel individuale.
Dar ceia ce era răO în această doctrină, era că omul nu lucra. Atunci se născură şcolile socialiste, comuniste etc, ca să vin-dice părţile are ale doctrinei liberale.
Atunci se născură teoriile disperate, ca reacţiune, în contra libertăţel individuale.
Am venit într’o zi şi am decretat că tot în lume e cetăţean liber, amorezat de i-deile mari.
Zicea d. Mortun că «drepturile nu se daii, noi vroim să le luăm, să le merităm.» Acesta e un mare adevăr; dar eşti în stare, tu ţărane-cetăţean, se’ţl aperi aceste drepturi? Nu !
Am mers mal departe şi am zis: «eşti liber, dar la botez, la moarte, al să faci cutare şi cutare forme 1 Ei bine, nu e aşa 1 Da, legile nu se aplică; dar a cui e vina ? Cu fraze nu se face un om tare dintr’unul slab.
Ceia ce ne propuneţi d-v. este ca să desfiinţăm libertatea omenească, libertatea muncel, inviolabilitatea proprietăţi 1 Dar fără aceste coQdiţil o societate nu poate trăi un moment 1
Ce este de făcut? Ideia conservatoare, ideiamare, este ca să luăm măsuri tutelare, măsuri protectoare. (Aplause).
Numai cu vorbe de liberalism, nu merge, nu se face nimic, nici aici, nici în insulele de care ne vorbea d. Tache Ionescu. (Aplause/.
Şi apoi, am auzit pe mulţi vorbind de liberalism, fără să ştie ce e liberalismul. Aşa unul spunea: «Eli sunt liberal, tre-bueşte o mînâ de fer în această ţară!»
A zis şi d. K. Ii. Dobrescu: ca să facem bine sătenilor, să ne desbrâcâm de pre-judiţil.
Dar atunci cine va face binele, dacă d-v. aveţi prejudiţil ?
Trebue să întărim individul. Biserici nu mal sunt, pentru că nu mal sunt boeril de odinioară. Săteanul e plin de boaie, pentru că nu e îngrijit.
Pentru ca să facem fariciţl pe săteni, desbrâcaţi-vă de boala liberalismului şi de ura în potriva marel proprietăţi! (A-plause prelungite).
D. IV. Ionescu se simte fericit, ca vine în urma unul aşa orator ca d. Peucescu.
D-sa se ridică în potriva ideilor conservatoare, cît pentru cele liberale nu’I ne-voe de lăudat, căci liberalismul e pretu-tindenea, în toată Europa, în toate legile.
Combate ideea că clasele culte trebue să ridice pe cele de jos, căci—d-sa zice—clasele de sus sunt mal căzute.
D-sa face un lung discurs prin care a-tacă guvernul şi pe d. Nucşoreanu.
D. Nucşoreanu. Ger cuvîntul 1 (A-plauze)
D. N. Ionescu continuă lăudând pe se-tenl.
Reporter.
SENATUL
Şedinţa de la 25 Noembrie 18 88
Şedinţa se deschide la ora 2 1/2 sub preşedinta d-lul general FIorescu.
95 Senatori faţă.
Se acordă un congediti de 6 zile d-lul G. Budişteanu.
Preşedentia consiliului comunică Senatului că nu poate da urmare cererel d-lul Fleva, până Luni, dea ’i pune ladispoziţie un tablou de mişcarea administrativă de la Martie încoace, din cauză că această lucrare cere timp.
D. N. Fleva, constată că guvernul face o exceptiune cu d-sa nevoind a ’I satisface o cerere pe care are dreptul a o face or-care Senator conform regulamentului.
D. Fleva mal cere acum Ministerului Do-menieloral pune la dispoziţiune lucrările relative la scutirile şi favorite acordate fabricel Gwtz din Galatzi.
D. AI. Lahovari ministrul Domenielor arată că cererea d-lul Fleva reprezintă o lucrare biurocraticâ destul de grea. De altmintrelea pretenţia d-lul Fleva e cam exagerată, întru cât mişcarea administrativă este publicată în Monitor; apoi dreptul Senatorilor este netăgăduit şi necontestat de guvern, crede însă că acest drept se refera la ştiinţele acelei lucrări aflate în ministere şi neaduse la cunoştinţa publică.
D. N. Fleva, replică, arătând cătheoria onorabilului ministru i se pare stranie.
In conformitate cu regulamentul are dreptul absolut a cere or-ce ştiinţa guvernului, căruia nu’I compete a o aprecia, nici clasifica fără a lua avisul Senatului.
D. Mi nistru al Domenielor declară încă o dată, că guvernul nu tăgâdueşte Senatorilor dreptul de a cere or-ce ştiinţe, însă Lot regulamentul prevede că sunt unele ştiinţe ce nu se pot da şi în acel caz Senatul şi Camera, care sunt mal presus de toţi vor avea a decide.
Se cere închiderea incidentului şi se primeşte.
D. Chiflea dă citire propuneral din iniţiativa Senatului, trecută prin secţiuni prin care se cere guvernului a veni cu un proiect do lege pentru stăvilirea cumulului.
D. N. Fleva, roagă Senatul să nu voteze propunerea pentru că nu se cade, ca Senatul să se dosbrace de prerogativele sale legiuitoare, rugăndu-se de guvern să vie cu un proiect de lege.
D. General Florescu preşedinte, observă că d. Fleva n’a zis nici un cuvânt, când s’a citit propunerea care astâ-zl are menirea a deveni proiect după cea trecut prin secţiuni.
D. V. A. Ureche, zice că nu eun amant al propunerilor adresate guvernului, cu
toate acestea în îndelunga sa carieră parlamentară a constatat că proiectele din iniţiativa parlamentară au Întâmpinat tot-d’a-una la alcătuire cele mal mari greutăţi, admite deci propunerea care deşteaptă şi provoacă guvernul a veni cu un proiect de lege asupra cumulului.
După o ultimă observaliune a preşedintelui, care constata din notl câd. Fleva n’a fost în cestiune, Senatul admite conclu-ziunile raportului, prin care propunerea să trimete guvernului spre a o transforma în proiect de lege.
Să iafl în cercetare indigenate.
Se votează indigenatul d-lul I. Neuman din Iaşi.
Şedinţa se ridică la 4 ore, anunţându-se cea viitoare pe mâine.
ULTIME [MATIIll
Azi la orele 10 înainte de amează a fost un consiliu de miniştrii, care s’a ocupat de mai multe cestiuni la ordinea zilei.
După acest consiliu d. Theodor Rosetti a mers la palat şi a lucrat cu M. S. Regele până la ora unu.
*
Proectul de lege pentru vinzarea în loturi a moşiilor Statului la ţerani a fost readus şi discutat din nou, într’un consiliu de miniştrii, a-l’altă-eri seara. Puţine şi neînsemnate au fost modificările aduse la acest proiect.
Singura modificare care s’a făcut este aceasta : S’a decis că afară de loturile de 5 şi 10 hectare, se se dea ţăranilor şi loturi de 25 hectare.
*
Cetim în «România liberă»:
Nouii membrii ai Cabinetului căzând de acord cu proiectul de lege pentru vinzarea bunurilor la ţerani, în principalele lui trăsuri, acesta va fi de îndată adus la Cameră.
*
Consiliul judeţan de Romanaţi va fi în curând disolvat, pe motivul că nu ’şi îndeplineşte cum trebue dato-riele sale.
n
D. Radu-Mihaiu fost ministru de interne este citat şi domnia sa în afacerea Anghelesm după cererea fostului general.
Ni se spune, că d-3a e chemat se mărturisească dacă nu a avut pe sub mână o furnitură de grâu, pentru manutanţa armatei.
*
Ziarul «L’Autorite» din Paris, a-nunţă apropiata sosire în capitală a d-lui Alphonse Daudet, care a primit o invitare din partea M. S. Reginei.
n
Eri a venit înaintea Curţei de apel din capitală, contestaţiunea făcuta de către d. avocat Gr. C. Pâucescu, în contra înscriere! pe tabloul avocaţilor a d-lui Vineş, fost magistrat şi actualmente prefect al districtului Ialomiţa, pe motivul că nu e cetăţean român.
Contestaţiunea aceasta a fost susţinută ded. Petre Grâdişteanu care, pentru a se resbuna de căderea sa la Ialomiţa, nu s’a mărginit numai la argumentele care i au fost date de către d. Pâucescu, dar care nu erau nici de cum serioase, câci documentele d-lui Vineş probează că d-sa este cetăţean român, ci a mai făcut şi personalităţi regretabile.
Curtea de apel după o savanta pledoarie a d-lui C. Disescu, a cărui purtare cu această ocasie trebuia se o ia de exemplu d. Petre Grâdişteanu, a respins contestaţiunea d-lui avocat Gr. C. Pâucescu, candidat căzut la ialomiţa, hotărând în unire cu concluziile procurorului de Curte, d. Manolescu, că dânsa nu are elementele trebuincioase şi legale pentru a proba că d. Vineş nu e cetăţean român.
*
O scrisoare primită din Sofia, ne comunică următoarele:
In curând va apare la Paris într’o ediţionesplendida, ilustrată de unul din cel mai mari desiuatori, o lucrare inedită, şi în limba frane.esă, datorită penei M. S. Reg-nel.
Aceasta lucrare se imprimă sub îngrijirea d-lui Vasile Alexandri.
*
Delegaţia consiliului j ud :ţean al judeţului Ialomiţa a cerut d-lui preşedinte al consiliului sprijinul d sale pentru obţinerea mai multor îmbunătăţiri de care judeţul Ialomiţa are o absolută nevoe. Aceste îmbunătăţiri coprind pe lângă altele şi aceea a canalisărei Borcei, cum şi a construcţiei unei reţele de linie ferată între Mizil şi Slobozia.
D. prim-ministru a promis că va ţine seamă de aceste dorinţe, şi că în curend speră că Ialomiţenii vor avea se se bucure de realisarea dorinţelor lor.
Delegaţia a fost primită şi de d. A. Marghiloman, care a deciarat că serviciul technic al ministerului lucrărilor publice se ocupă deja de aceste două cestiuni.
*
lată cum s’au repartisat procesele răscoalelor ţeranilo- dupe cabinete, comune şi gradul culpabilitâţeî : Faracas deurmerire.—Cab /.Ciocăneşti, Pantelimon, Preasna Noue, Roşu, Bolintinu din Vale, Dudeşti-Cioplea, Bolintinu din Deal, Frumu-şoiu.
Cab. II. Stubeiu-Orăşti, Vâreşti-Obedeni , Jilava Merlori , Popeşti-Dragomireşti, Greţuleşti, Buciumeni, Prundu-Belului.
Cab. III. Măgurele, Hereşti, Frun-zoneşti, Chirnogi, Radovanu, Olteniţa, Hotarele, Greaca, Colibaşi, Domneşti, Frâsinetu.
Cab. IV. Belciugatele, Drăgoeşti, Biţinele, Vasilaţi, Bâneasa, Gopâ-ceni-Mogoşeşti, Obileşti Vechi, Fru-muşani.
Cab. V. Colentina, Gernica, Cal-dorova, Hagieşti-Palanca, Otopeni, Gociocu.
Criminale.—Cab. I. Cucueţi-Plâ-târeşti, Tâncăbeşli.
Cab. II. Popeşti Conduratu, Ber-ceni-Dobreni, Gorboanca.
Cab. III. Dascălu-Greaţa, Lipia-Bojdani, Gâciulaţi.
Cab. IV. Greaţa Leşile, Fierbinţi, Mic.şuneşti-Greci, Greci-Grâdiştea , Meri-Petchi.
Cab. V. Stef&neşti, Dobreni, Bră-neşti, Tamădău, Robeşti Bâlâceanca, Baloteşti, Ţigăneşti.
Corectionale.—Cab. I. Fundeni-Gherasi.
Cab. II. Tăriceni.
Cab. III. Tunari.
Cab. IV. Dridu, Câtruneşti.
Cab. V. Pitească Paserea, Crângu-Fundulea, Moara Domnească, Afumaţi.
Rezumat.— 20 afaceri criminale cu 341 inculpaţi; 9 afaceri corec-ţionale ou 78 inculpaţi; 39 comune fără cas de urmărire.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Madrid, 7 Decembre.—Ministrul de resbel şi-a dat demisia. O modificare ministeriala maiîntinsă pare probabilă.
Roma, 7 Decembre.—Papa a primit pe trimisul rus, d. Iswolski, care i-a remis o scrisoare a Ţarului.
Roma, 7 Decembre. — Comisiunea Camerei însărcinată cu examinarea proectelor relative la măsurile financiare propuse de guvern, a respins proectul de scumpire a sării şi al restabilire! zecimelor asupra impozitului financiar.
Strasburg, 7 Decembre.— Primarul, cinci consilieri municipali şi doi pădurari din comuna badeză Atten-heim, străbătând Rinul, ah căzut în apă şi toţi s'aii înecat, afară de unul din consilieri.
Trei preoţi din Dubniţa au fost arestaţi alaltâeri şi trimişi la Sofia.
Aceşti trei clerici din care unul de origină serbă, sunt acusaţi de a întreţine corespondenţă cu refugiaţii stabiliţi în România şi Odesa.
Intr’o percheziţie făcută la domiciliul lor, s’a găsit mai multe scrisori compromiţătoare, din care una aducea vestea despre trimiterea unei sume do bani de 600 de ruble destinaţi a rescula câte-va sate.
Această noutate aflată de un corespondent al unui ziar german şi trimisă pentru streinătate, a fost o-prită la telegraf.
H
Eri seară în clubul naţional liberal, carearo de sediu casa d lui Gre-oianu, a fost o întrunire parţială a colectiviştilor, la care s’a discutat necesitatea dispariţiunei uneia din gazetele ootidiane colectiviste.
Nu s’a luat nici o hotărîre asupra acestui punct. S’a mai vorbit de organisarea partidului căzut de la putere cu atâta ruşine.
Intre colectiviştii presenţl au fost dd. Stanian, Stoieeseu, Ganea, Anton Carp, Protopopescu, Coengiopol şi alţii. In total 23 de colectivişti.
BIBLIOGRAFIE
In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriele din ţară pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotul G. Bâlan; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă.
A eşit de sub tipar:
Schimbarea Uniformelor Ofiţereşti Deposit general la librăria Alex. Degemnann
No. 53, Calea Victoriei, No. 53 (Hotel Mânu)
DE VENZARE
Proprietăţile jos însemnate:
Proprietatea Gurbâneasca ca 260 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minutea-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoane vil, magazii, pătule, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimniţă cârciumă şi alte îmbunătăţiri.
O moară pe apa Vecji, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având împrejur 20 pogoane pădure proprită.
O pereche case în cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe încăperi şi dependinţe.
Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 safl la proprietatea Crevenicu-Răduleştil judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situate în judeţul Teleorman plasa Tîrgulul,
(1032)
www.dacoromanicaio
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noii arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse.
Camere de la 3 lei în sus.
(869)	Administraliunea
LONDON-HOUSE
44 Cal. Victoriei vls-i vls de Pasajul român
Bar. Anglais specialitate de Vinnrl fine indigene şi strine Champanie, LiquerurI etc. din vechia şi renumita pivniţa a Hotelului Hugues
Comestibile proaspete, trufandale şi peşte de mare de 2 ori pe săptămână cu expres-Orient. Preţuri moderate.
Specialitate pentru mâncări, bancheturl pentru oraş şi provincie.	(1045)
D« NBASILESCU
AVOCAT
Doctor al Facultatei de Drept din Paris, Laureat al Scoalei de Stiinte politice din Paris.
Are onoare a aduce la cunoştinţa On. săi clienţi că a instituit In strada Sinărdan \ 3, (Casa Ştefan Ioanide) un Biurou de avocatură, notariat, împliniri de datorii, execuţiunl judiciare şi traducţiunt de acte tn si din hrubele: română, germană, francesă, italiană, en-glesă, turcă si greacă. Pentru cei lipsiţi de mijloace gratis.
Angajamente cu anul in conditiuni avantajoase. Biuroul este deschis de la 8— 11 a. m. si de la 4—6 p. m.	1029
Doctorul A. KOSLINSKY
reîntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiunede la 1—3 p. m.
No. 5, Strada A polon, No. 5 (Isvoru)
(688)
53 Calea Victoriei 53 (Hotel Mânu)
A sosi t:
ALMANACH DE GOTHA
PE 18SÎI
1 O lei exemplarul
1042
PANA LA I APRILIE 1889
DESFACERE DUPE COST
A
BĂCĂNIEI
D. ST AICOVICI
A SE CERE PREŢUL CURENT
LA MAGASINUL CAL. VICTORIEI, 34
1041
AVIS IMPORTANT
PENTRU REUMATISM în doue-zeci sl patru ceasuri ori ce du-rure tlispare.
A se adresa Ia administraţia ziarului «Epoca».	(103S)
N. AL. PAPADAT
AVOCAT
looueste 15, str. Doamnei
(lângă Creditul Urban)
UN ÎNGRIJITOR DE MOŞIE uinţreagronnoş:
mice şi o îndelungata experienţă In căutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dănd cele mal bune garanţii de integritate şi activitate.
Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca».	(ooo)
D NU HORIA C. A. ROSETTI
Doctor tn drept Doctor în ştiinţele politice şi administrative, eşit din magistratură, Îmbrăţişează cariera de ADVOCAT
şi lucrează cu d-nu Mihal D. Kornea.
D-sa se pune la disposiţiunea publicului în toate zilele de la 9 şi jumătate până la li ore.
16,--Strada Italiana,—16.	00
Doctorul PETRINI GALAtT da Clementei 31.
Consultatiuni de la 5-6 ore.
TINERII Cilii FIMENTfll LICEUL,
facultatea sau cari se prepară pentru vr'o şcoală din Francia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un vechio profesor francez recunoscut de ministerul instrucţiune! publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bâlleanu, Calea Moşilor No. 138.	1017
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
—S’a mutat Strada Polona, No. 83—
Consultaţiunl de la 5—6 ore.
114
DOCTORUL THOMESCU
s’a. îxiiatut,
No. 71 — Strada Biouisie — No. 7-1
Consultaţiunl 12—2 p. m.	1223
DE VENZARE
Casele si cu locul lor situate
Strada Rrczoiami No. *2 lângă Bulevard	(1035
Doctorul DEM. GRECESCU
Medic al Spitalului de Copil S'a mulat strada Verde No. 3 bis (Suburbia Clopotaru).	100
EPOCA — 26 NOEMBRE
>xox-
•X——-
X PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE X
X
#
X
m
x
MARELE
MAGASIN
OIUEATAL
X t X-
BUCURESTI
CALEA
VICTORIEI, 46
.MARE ASORTIMENT DE COVOARE PROVENIND CIN
P trsia Korasan-Ferachan, Turcia, Smyrnu-Koula, Oueh ac, Jor-des. Dagislon, Somac, liukara,
Belujistan, Herat, Ziii, Cliclde, Kircliir, Torcoman etc. «te.
MARE ASORTIMENT DE PORTIERE ŞI PERDELE DIN Djidjimcs, Caramaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc.
Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4 metri inaltime. mtorcându-me din lungul meuvoiagiu din Orient am onoare de a anunţa pe onor. clientela ca am adus un mare asortimont de Covoare si Portiere de toate demen-siunile cu preturi excepţional de reduse.	932
CAST G PRINCIPAL jj 500,u00'
mărci 625,000
franci în aur
ANUNCIU
DE
CÂŞTIGURILE SUNT GARANTATE .3 DE STAT
1
N O R O C EBHHEi
INVITAŢIE DE PARTICIPARE	|
LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI
de la marele trageri de prime garantate de Statul Hamburg ® Q Milioane 345,005 mărci imperiale
trebue numai de cât câştigate neaparat In aceste trageri avunlagioase conţintsnd dupâ prospect numai încă ja 98,000 Ioturi, ies câştigurile următoare, adică:
Câştigul principal este preţuit 500,000 mărci
prima
1 câştig 1 câştig 1 tâştig l câştig de
1	câştig de
2	câştiguri de 1 câştig de 1 câştig de 1 câştig de 1 câştig de 8 câştiguri de
de 300.000 mărci de 200.000 mărci de -100.000 mărci de 73,000 mărci de 70.000 mărci de 05.000 mărci 00,000 mărci
53.000	mărci
50.000	mărci
40.000	mărci
30.000	mărci
13.000	mărci
26 câştiguri de 10.000 mărci 56 câştiguri de 5,000 mărci 103 câştiguri de 3,000 mărci 206 câştiguri de 2,000 mărci 612 câştiguri de 1,000 mărci 888 câştiguri de 300 mărci }0 câştiguri de 300 mărci 127 câştiguri de 200. 130, m. 30199 Câştiguri de 148 mărci 7984 câşt. de 127.100,04 m. .. 8830 câşt. de 07,40,20 mărci | total 49100 de câştiguri

cari vor câştiga de sigur în 7 pârli în spaţiul de câte-va luni Câştigul principal de I-a clasă este de M. S0,000, acela de a 2-a K clasa M. 35,000, în a 5-a M. 00,000, 4-a M. 03,000, ţ-a M. 70.000, | 6-a M. 73,000, în a 7-a M. 200,000, şi cu prima de M. 300,0,000 even- £ tual M. 300,000.
Pentru prima tragere a câştigurilor fixată în mod oficiali 13 Decembra cor. stil nou lotul original Întreg numai	lei	7,50	b. în	aur
jumătate lot original numai	lei	3,75	b. In	aur
sfertul lot original numai	lei	1,88	b. în	aur
Jjşi expediez loturi originale garantate de	Stal	nu promisiuni	oprite cu I
^prospectul prevăzut cu armele slutului chiar în Urile cele mai depar-Zlate, daca se trimite francai suma. Fie-care participant primeşte ime- I 1 diut după tragere lista oficiala, fiara a face cerere.
| Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevăzut cu ar-i mele statului conţinând misele şi divisiuniie câştigurilor în cele 7 clase & următoare.
Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct si prompt si sub discreţia cea mai absoluta.
Uri ce comande se poate face prin mandat postai.
Rugăm să se adreseze toate ordinele imediat până la
13 JDJb.CE]VlI3RE 1888 stil nou
din cauza epocel apropiate a tragerel cu toată încrederea câtră
Samuel Heckscher senr., 000
Bancher şi coinptoar de schimb la HAMBURG (Germania)
t|X«MC
X
*X®Xi
RECOMANDAM
X
•
X
9
X
LEGA TORIA DE CÂRTI
Mo M Iii
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
•XI
ixexi
'51
Nici o perdere!
A
Nici o perdere!
V
4
4
PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de eâştig.
4
4
4
4
4
4
4
4
-4
4
4
4
4
4
4
4
4
******«•*****■«•
m

Sub titlul caracteristic „Câştig sigur“ am întrunit următdrele cincî obligaţiuni, cari oferă cumperătorilor avantagiî escepţionale şi în adever unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, avend de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 fraucl în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cincî obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numerar; afară de aedsta oferim şi alte uşurinţl de plată indicate maî departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confunde cu biletele simple de loterie, nu ’şl perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi venduta, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea mal mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpăra simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este cu neputinţă a câştiga o sumă maî mare şi cu cari se riscă cu maî multă siguranţă a perde cu totul banii seî.
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-cârul an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiunel 3°/0 împr. serbesc 1881.
m-
#3

fSr
NUMELE OBLIGAŢIILOR	Numilrul tragerilor pe au.	DATA TRAGERILOR	CÂŞTIGURI principale.	CÂŞTIGURI sigure.
Oblig. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Stntulnî Serbesc (monop. tutun.) Obligaţiune 3% Impr. scrbesc 1881 Obligaţiune Hombau-Basilica 1886 Obligaţiune Crncca-roşie ital. 1885	şase treî cincî trei patru	1 Febr. 1 Apr. 1 Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 Ian., 1 îlat, 1 Sept. 14 Ian. 14 Mart. 11 Iun. 14 Aog. 14 Nov. 1 Iun. 1 Dec. 1 Mart. 1 Febr. 1 Maî 1 Aug. 1 Nov.	Fr. 600.000t) Fr 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000	Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12*) Fr. 30*)
II 21 *). Obligaţiunile eşite cu cel maî mic c t). Guvernul otoman plăteşte 58% din		îştig continuă a participa la tragerea câ valdroa nominală a câştigurilor losuri	Fr.l,200.000 jFr. 386.50 ştigurilor. lor turceşti.	
Vindem acest grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig §ignr“ cu suma de 205 franci în aur sad
WZF 220 franci în aur plâtibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau 240 franci în aur plâtibili în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau W 260 franci în aur plâtibili în 13 rate lunare de câte 20 franci.
Undat» după trimiterea celor 100 sau 60 sau 20 de franci in aur, sub scriitorul va primi nu meri le obligaţiilor sale, cu cari participă singur la tâtetragerile si la totalitatea câştigurilor 'VJS® Câştigurile se vor plaţi la domiciliu! câştigâtorcEui cu cea maî mare discretiune.
| TRAGERILE EU SE POT AMANA SUB NICI UN PRETEST ♦
Obligaţiunile originale vor fi trimise cu intorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale sad cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la
10


Tote eererile trebue să ee adreseze direct la adresa indicata mal sus. Garautîiu originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fi prevăzute cu sigiliul casei uostre. piarul nostru publica îu limba fraucesă, greacă şi română listele oficiale de tragere a tutulor losuriior
fără escepţiune. Alioiwiineutul nunti cost» ti franci.
.~.’î6£
Ipf
Primim drept plată orî ce cupon cu scadenţa îu cursul anului cureut. Cumperăm şi vindem ori-ce ODligaţiune saă los după cursul dilel. Răspundem la orî-ce serisdre sau cerere de informaţiuuî, care va fi însoţită de o marcă de 25 bani pentru fraucarea respunsulul.
Se pâte scrie in limba franceză, germană, engleza, italiana, grecii şi română.

CASA DE SCHIMB 613
O
Strada Lipscani, No.
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Curs u 1 6 u. c vi r* eşti
24 Noembre 1888
DE ÎNCHIRIAT sele din strada
Polonă No. 108 bis. A se adresa strada Pitar Moşu No. 16.
1044
ne A DCN n AT de Ia sf- Gheorghe Ut Antnuu I 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrescu.
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
Cump.	Veno.
t-t 1 4	94 3/4
53 1/2	94 1/4
96	96 1/2
107	107 1/2
96 1/2	97
106 1 2	107
101	102
93 1/4	93 3 4
Hi 1 2	82
84	84 1 2
235	210
50	60
1035	1040
240	250
220	230
85	95
4 90	5 10
2(8	209
E 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, ae Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 60/O Scris func. urbane E OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută
ECONOMI* DE ÎNCĂLZIRE
se poate aduce ţ rin închiderea ferestrelor şi uşelor prin
BURLETE SUEDE
care le închid hcremetic, asl-lel de nu lasă s6 intre nici aerul, nici să iasă căldura şi au preferinţa, că să poate deschide ferestrele pentru ae-risare.
Aceste hurtele se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HON CH
llulevardiil Elisabctu-Doamna (Uuilc Eforiei)
950

"ş;; I? i
900
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
Gradina Numită BRASLEA
Sub. icoana Str. POLONA 104.
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stcjan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de l-a clasă:
î Medalii de aur de la Exposiţia de liorticultură din anul 1808 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul t88l şi 1882 1 Ordinul Coroanrl României pentru liorticultură şi pomol. 1883 1 Diplomă de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din 1883 1 Brevei de furnisor al Cur tei Regale din anul 1885.
PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATĂ LA ANUL T874
D. STAICOVICI
BUCURESCI
Sunt ,2 de ani de când mS ocup cu pomologia, desvoltând această arta, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a sa mândri vis-a-vis de cele-l’alte State în privinţa calilâţel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificieie băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această elîinâtate s5 şl poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţa.	« 1 ■
Asemenea am făcut o însemnată reducere de preţ şi pentru alte iţ 9 specii de pere, producţiunl pol. ce nu se văd in catalog, adică : RE- M H CELE ROMÂNIEI, REGI NA ROM ANIEI, MIH Al-BRAVUL, STE- R FAN-CEL-MARE, ele. — Acestea se vindeau cu preţ de 10 lei bu- M cam şi acuma vor fi numai 3 lei.
D-nil amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea ca- |g talogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamna fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mal bine.
559
Preţul cutiei de 1 /2 kilo
Mazăre boabe exlra . . Mazăre boabe fină. . . Mazăre boabe mijlocie . BMazâre păstel . . . .
"Fasole fină.............
Fasole grasă...........
Tarhon.................
|BobO verde.............
Dovlecel...............
Bame sos Lomale . . . âPăt. vinete sos Lomale . jjPăt. vinete p. Musaca. . Păt. vinete împănate. . Pătlăgele vinele tocate . Fasole boabe llageolets .
Ţîrl plachie...........
Sparanghel.............
Bulion tomate . • . .
lei	b.
1	25
i	15
—	90
—	80
—	80
—	60
—	80
—	80
—	80
—	80
—	80
1	20
1 50	
—	80
1	10
1	40
—	00
kilo
Preţul cutiei de 1
Mazăre boabe extra . Mazăre boabe fină. . Mazăre boabe mijlocie Mazăre păstel . . . Fasole fină Fasole 1 asâ Tarhon. .
Bob verde.
Dovlecel Bame sos tomate . . Păt. vinete sos tomate. Păt. vinete p. Musaca. Păt. vinete împănate. Păt. vinete tocate . . Fasole boabe flageolets Ţîrl plachie Sparanghel Bulion tomate
603 1 601
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H M I AS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei National1 (Dacia-Romănia)
B ucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 24 Noembre 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stai [Conv.rur.l „	C. F. R.
,	Municipale
Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	„	,, urbane
ă %	»»	11	11
5 %	,,	laşi
3 % Obl. Serbesli cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica l’nmbau Act. Dacia-Româma „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra arginteau bilete Florini Wal. Anstrlac Mărci germane Bancnote francose „	Italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit tn aur
Cump. Vinde
"96
94	X 9314
95	X
£* 107 96*4 IOC îi 100 93 Si 8I« 75 35 29 50 17
4 75
107
124
100
99
255
94 Ji
96 Ji
84 %
230
107)4
37
106 3/4 101 94 Sî 78 60 31 56 îl
5 15
109
120
100)4
mo
255
COMI llCIAIVTILOH IMtETUHI REDUSE
Struda l'olitiei, No. 4- O
Stabilimentul de bâl este deschis în toate zilele de la b dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame bâile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la o dimineaţa până la prânz.
Bâile calde sunt In toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
Tipografia Ziarului „Epoca1
Tipării cu cerneala Ch Lorllleux-Clc Paris
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P. (iheorffhlu.