ANUL III No. 900
N'JMERUL
NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In BucureNci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In îStrelnetnte: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prih mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
BEDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No.
A DOUA EDIT1UNE
VINERI 25 NOEMBRIE (7 DECEMBRE) 1888
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIUHILE
OIN ROMANIA SE PRI IVI ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
l.n Paris: Agenrr llavas, Placede la Dourse, 8 Anunciurl pe paK-IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
1.\ p.VIUS : segâsestejurnalul ou 15 cent. niimerul, la Kioscul din Bulevardul S». lier-■nnin, \o. ST.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
URAŞI PROGRAMUL RADICAL
SEDRiTA DE ERI MENAJAMENTELE LUI K. K.
ZEFLEMEAOA
„GUVERNULUI PERSONAL“
PROECTELE FINANCIARE
ALE
GUVERNULUI
LOGODIŢII
IARASI PROGRAMUL RADICAL
Lupta de eri ne-a dat sub forma de proiect de răspuns la adresa tronului, o repetiţie a programului ca a publicat acum câte-va luni.
N’avem nimic de obiectat la faptul că d. Panu îşi publică şi republică cât mai des vederile sale politico-economico-sociale. D. Panu inse ne vorbeşte foarte des de un partid radical, şi acum ori nici o dată era ocazia, c". partidul, fie şi chiar grupul ori grupuleţul, se se manifeste şi se sprijine cu numele aderenţilor săi, noul, savantul şi largul seu program.
In loc de aceasta Inse, ni se dă o Inşirare de dorinţe şi de cereri ne sprijinite de nici o iscălitură, de cât doară aprobarea directorului gazetei în care acest strălucit program a fost publicat. Procedareaaceasta este cu atât mai ciudată, cu cât cuvintele cu care însoţeşte Lupta, acest program, sub formă de proiect de respuns la Adresă, ne arată lămurit că această reeditare, nu are alt scop de cât se afirme ecsistenţa parlamentară a marelui partid radical.
Avem dar tot dreptul de a ne mira de un grup parlamentar care se a-firmă sub forma anonimului. Tot aşa în Scrisoarea pierdută nişte cetăţeni care nu vreau se se compromită faţă cu prefectul, iscăleau a-nonim o depeşe în contra acestui funcţionar. Ni se pare că nu acesta este chipul cum trebuia se debuteze un partid care în curând are se schimbe faţa ţerei româneşti, se a-şeze societatea pe baze noi, se răstoarne toate ideile şi legile sociale pe care toată omenirea este aşezată.
Ni se va zice însă ca formidabilul grup eşit din cel mai puternic curent social ce am avut vre-o dată (?? I) are se se manifeste la discuţia pe paragrafe. Asta este o glumă, căci mulţi se pot asocia la un amănunt de program, dar puţini sunt gata se ia răspunderea celei mai grozave adunături de eresii sociale-poli-tlce şi economice din câte s’au văzut în literatura politică şi parlamentară.
Chiar şi socialiştii, câţi nu intrat prin parlamentele europene, tot păs-trându-şi pentru alte ocazii idealul lor, când au formulat propuneri în parlamente au înţeles acest lucru că pentru a obţine reforme practice trebuea se le formuleze în aşa sens In cât se nu iesâ cel puţin din cadrul mare, al câtor-va legi generale
pe care este aşezată societatea ce vo-iesc se reformeze. Căci ori răstorni tot, ori reformezi aşa în cât să nu strici echilibrul unei societăţi. A introduce într’o organizare socială dată, fragmente nemitijate dintr’o or-ganisare socială visată şi care este contradicţia celei-l’alte, este o grozavă rătăcire.
Radicalismul nu ecsistă încă în societatea românească.
Să aşteptăm naşterea sa.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Berliu, 5 Decembre.
Presa oficioasă consideră din nou orizontul politic ca tinzând să se Întunece, dar cercurile bine informate nu se îndo-esc de măntinerea păcii, şi nu dad nicl-o însemnătate mişcărilor trupelor ruseşti.
Paris, 5 Decembre.
Comisiunea însărcinată se studieze proiectul guvernului privitor la impositui a-supra venitului a respins propunerea.
Paris, 5 Decembre.
Comisiunea aleasă de Cameră pentru a examina cererea dc autorisaţie de urmărire în contra d-lul Wilson, a acordat autorisalia.
Berlin, 5 Decembre.
Imperatul primind ieri pe corniţele de Bismarck pentru a asculta un rapor lung, a făcut azi după ameazl o preumblare în trăsură.
Stuttgart, 5 Der '■bre.
■ită
Dieta .va fi închisă Vineri printr un discurs ce’l va rosti principele Wilhelm în numele regelui.
Viena, 5 Decembre.
Corespondenta politica zice că cu ocasia jubileului seu împăratul a primit telegrame de felicitări foarte călduroase din partea împăratului şi a familiei imperiale a Rusiei, din partea reginei Victoria şi a Sultanului.
ŞEDINŢA DE ERI
Eri a venit la Cameră prima dis-cuţiune însemnată din această legislatură. Amintind u-ţî suvenirile încă proaspete ale Camerii trecute, nu puteai în această primă discuţiune se nu fii isbit de contrastul ce T pre-sintă discuţiunile parlamentului actual cu scandalurile Camerilor colectiviste.
Pe banca ministerială, vedeam eri un prim ministru, care în loc d’a ne vorbi de 48 şi de împăraţii răposaţi, pentru a eschiva cestiunea, îşi dădea osteneala se răspundă la întrebările interpelatorului şi să dâ-rtme cu fapte precise argumentele ce îi să aduceau.
Iar în locul descreeraţilor din foas-tele cameri liberale, vedeam nişte deputaţi ascultând cu o egală bună voinţă pe cei din majoritate or din minoritate; în cât cei ce rămăseseră sub impresia desbaterilor de acum un an, credeau că asistă nu la nişte discuţiuni politice asupra cestiunii celei mai iritante care putea fi, aceia a răscoalei ţăranilor, ci la nişte di-sertaţiuni senine într’o academie oare care.
Trebue să mai notăm în această şedinţă un excelent discurs al d-lui Marghiloman, care a arătat atâta diferenţă pentru opiniunile chiar cele mai excentrice ale deputaţilor cei mai n contradicţie cu părerile dominante în parlament, în cât d. Tache lonescu, în urma acestui dis-
curs şi în faţa atitudinei majoritâţei, n’a putut să nu facă următoarea declaraţiune :
«Trebue să constat cu părere de rău câcamerile liberale n’au dat o a-semenea pildă de deferenţă pentru toate opiniile».
Camera a lăsat dar prin cea mai deplină libertate, să se cufunde singuri în ridicol acei pretinşi radicali, care luând toţi, unul dupe altul cuvântul, ne-au dat eri măsura valoa-rei lor.
D. Panu ne a făcut în discursul său un articol de polemică, de felul celor ce suntem obicinuiţi a ceti câte două pe zi în Lupta.
D. Nădejde, cu toată neobişnuinţa sa de a vorbi în parlament, a rostit discursul său cu un oare-care accent de sinceritate, şi a arătat dorinţa de a înlocui declaraţiunile vagi prin fapte precise. Insă faptele ce le-a produs lipseau adese ori de se-riositate şi statisticile saie, întocmite din svonuri şi cancanuri, produceau adese ori ilaritate.
Culmea ridicolului a atins’o d. K. K. Dobrescu, un fel de pretenţios sec şi fără valoare, declamatoriu şi incorect în formă, care ne-a făcut, pentru prima oară, să regretăm absenţa lui Epurescu.
Daca gândiţi că o să ne dăm osteneala să discutăm cestia Orientului cu K. K. prea ne credeţi naivi.
Toate au o margine şi destul ne-aţl luat în zeflemea cu K. K. Daca acesta e după gustul vostru, păstrati-1 pentru d-v.
MENAJAMENTELE LUI K. K.
Pare că-I văd Încă... galbeni şi tremu-rînzî, abia tinându-şl răsuflarea, bieţii miniştri aşteptai! cu groază ora execuţiei. De trei zile le sunai! în urechi cuvintele: «De astâ-zl înainte nu voit! avea nici un menajament pentru minister».
Şi ceasul fatal se apropiase, sosise.
K. K. tşl băuse paharul cu apă, tuşise de trei ori şi... peste un minut avea să lase de-o parte or-ce menajament.
In sfârşit începu.
Glasu-1 nasal, răguşit, începu să cânte aria lui favorită «poporul şi reacţia, sau triumful unul soldat al democraţiei».
Câtă execuţie şi câte aforisme I «Pericolele va fi primejdioase şi primejdiile va fi periculoase ! S’a făcut mal multe omoruri, dar nici o crimă! Am avut nenorocirea de a deplânge o nenorocire 1 Cuvintele mele a impresionatara pe rege! Deputat! suntem, deputat! să murim 1»
K. K. 'şl a făcut mal mult de cât datoria : el nu numai că n’a avut menajamente pentru minister, dar ’şl-a răsbunat şi pe gramatică şi pe întregul auditor !
Şi precum odinioară la un congres al studenţilor a rostit fraza: «Să fim Români cu singe verde \» tot ast fel astă-zl, ca «soldat al democraţiei», el a atins apogeul strigând : «a curs sînge verde pe câmpia roşie 1»
In scurt, aceasta a fost interpelarea lui K. K. Ca acte zdrobitoare el a cetit o scrisoare a unei femei către un ziar şi un articol din Democratul.
Nu ştim dacă va fi adevărat ce a spus acest tribun proaspăt, că «purtarea guvernului în timpul răscoalelor săteşti sunt o pată pe istoria contemporană;» ceea ce ştim însă cu siguranţă, este că interpelarea lui K. K. va remâne un caraghiozlîc în istoria parlamentului.
Lăsând însă pe K. K. de o parte, ne permitem o mică indiscreţiune: oare, din a-tâta furnicar de oratori oposiţioniştl, nu s’a putut găsi altul, care să vorbească de cestia răscoalelor ? Adică fără K. K. nu se putea?
Noi n’am luat în zeflemea nici cestia a-grară, care ne interesează, nicî rescoalele pe care le deplângem cu Lo^il; dar K. K. de unde şi până unde I Acesta a ’ntrecut pe Epurescu, care interpela guvernul asupra politicei exterioara I
Apoi să fim serioşi. Opositia va fi observat de sigur, că alt-fel afl fost ascultat! cel-l'altl oratori al el; dar, pentru numele lui D-zefl, mal slăbiti-ne cu K. K.l
Căci dacă d-v. ne luaţi în zeilemea, punând pe K. K. să ne interpeleze,tgdndiţl că noi nu pricepem zeflemeaua 1
ZEFLEMEAOA
.GUVERNULUI PERSONAL'
De la venirea guvernului Th. Rosetti şi până astă zi sunt opt luni. In acest timp presa opoziţionistă,şi mal cu seamă d. Panu, n’a încetat de a’l combate pe motivul că e un guvern personal. Directorul Luptei s’a alarmat de faptul, că regele ’şî-a compus un minister din oamenii săi şi a calificat acest guvern de guvern al palatului, guvern de lachei, guvern intrat pe uşa de din dos.
De la 24 Martie şi până astă-zl 24 No-embre aceste calificative au fost editate şi reeditate în coloanele Luptei fără cea mal mică varietate. Credem că e-ram tn drept să ne aşteptăm ca d. Panu cel puţin să’şl schimbe clişeurile şi, în loc de uşa de din dos, să zică de pildă «scara de serviciu», în loc de guvern de lachei să scrie «guvern de vizitii» şi aşa mal departe...
Când colo, directorul Luptei ne făcu una din acele surprize, al căror secret numai d-lui îl cunoaşte.
Iată, în adevăr, ce scrie d-sa în Lupta de la 22 Noembre :
Drept vorbind, toate guvernele, de la 1866 încoace, au fost personale ale regelui, toţi oameni! politic! afl fost slugi plecate ale acestuia, toate partidele afl fost la dispoziţia tronului, indata ce aveau de tras vreun profit.
Va să zică, lucrul e lămurit: toate guvernele au fost personale, şi guvernul liberalului puritan Ion Ghica, şi guvernul d-lui Dumitru Brătianu, şi al lui Ion Brătianu, toate au avut caracterul unul guvern personal, toate puteai! fi combătute pe tema aceasta, toate afl intrat «pe uşa de din dos».
Prin urmare învinovăţirea de «guvern personal» nu priveşte numai pe guvernul actual, ci este o acuzaţiune generală care să întinde la toate guvernele trecute şi viitoare. Şi numai d. Panu, care face excepţiune la regula generală, e în drept să acuze ministerul Th. Rosetti că e guvern personal.
Iar d. Dim. Brătianu, când reproduce în Naţiunea articolele fulgerătoare ale d-lui Panu, trebue să ştie că şi în contra sa, care a presidat un guvern personal, sunt îndreptate acele acuzaţiunl.
Gând reproduci articolele în contra guvernelor de lachei, ale d-lul Panu, d ta eşti tratat de lacheii, domnule Bră-tiene ! Când cu naivitatea care te ca-racterisează, reeditezi articolele Luptei în care să batjocoresc cel ce să urcă la Rege pe scara de din dos,dăţi seamă că d-ta eşti acela care urci treptele scărel de servi cifl.
Dar se ne întrebăm la ce poate să conducă pe oposiţie, campania el In contra aşa zisului «guvern personal» care a ajuns o adevărata zeflemea.
Dacă toţi bărbaţii noştri! politici, a-fară de dd. Panu şi K. K. Dobrescu, şi toate partidele, afară de partidul compus din doul democraţi, afl fost şi vor fi personali, atunci ne întrebăm care ar putea fi soluţiunea cestiunii, In cas când campania oposiţionistă ar reuşi.
Căci dacă toate partidele, posibile la guvern, sunt compuse din lachei al palatului, nu ne mal rămâne de cât să dăm ţara pe mânad lorK. K. Dobrescu şi G. Panu.
Şi te pomeneşti că atunci când va veni Ia socoteală acestor domni să devie guvern personal, Îşi schimbă părerile cu acea desinvolturâ cu care ne-a obicinuit d. Panu, care deja astă vară, când interesul II povăţuia altmintrelea declara că «e dispus să uite origina guvernului actual» dacă întreprinde reformele, pe când azi spune că orî-ce ar face guvernul, tot personal rămâne.
PROIECTELE FINANCIARE
ALE
GUVERNULUI
Legea pensiunilor. — Stabilirea cursului monedelor streine. — Legea beuturi-Ior spirtoase
Urmăm azi cu amănuntele asupra proectelor financiare ale guvernului, aşa cum am promis în numărul nostru de eri:
LEGEA PENSIUNILOR
Vom începe cu proiectul de lege pentru acoperirea deficitului casei pensiunilor pe anii 87/88, 88/89 şi pentru modificarea unor disposiţiuni din legile de pensiune din anii 1868, 1872.
Acest proiect elaborat de asemenea de d. Menelas Ghermani este gata şi presintarea lui pe biuroul camerilor nu va întârzia mult.
Iată acest proiect:
Proiect de lege
Art. i. Pentru acoperirea deficitelor casei pensiunilor pe eserciţiul 87, 88, 89 guvernul este autorisat a avansa casei pensiunilor suma de 400,000 lei.
Art. 2. Casa pensiunilor va restitui Tesaurului public suma de 400,000 lei în timp de 10 ani fără vre o dobândă.
Această sumă se va Înscrie pe de oparte în bugetul de cheltuelî al casei pensiunilor, iar pe de altă parte în bugetul genera! de venituri al Statului.
Art. 3. Gu începere de la 1 Aprilie 89 Statul ia asupră’I jumătate din anuitatea împrumutului de lei 3,730,592,18 contractat de casa pensiunilor în virtutea lege! din 4 Aprilie 1872. Această jumătate de anuitate în suma de lei 180,000, seva înscrie până la definitiva stingere a acelui împrumut In bugetul datoriei publice, iar cea-l’altă jumătate va remâne a se înscrie în bugetul casei pensiunilor.
Art. 4. Reţinerile asupra pensiunilor de servicid, celor viagere, a recompenselor naţionale, indemnisărilor şi compensaţiilor se fixează la 20 0/0 iar ale funcţionarilor Statului şi al celor-lalte administraţiunl publice nu vor putea fi supuse la altă reţinere de cât la aceea de 10 0/0 prevăzută prin legea din 68.
Art. 5. In caşul când resursele acordate casei pensiunilor nu vor fi suficiente pentru a acoperi toate drepturile dobândite de pensionari, precumşi cele-l’alte cheltuelî obligatorii, seva face la începutul anului un adaos de reţineri asupra pensiunilor da tot felul peste aceia de 20 0/0 prevăzută prin art. precedent.
Acest adaos se va face mal întâid a-supra pensiunilor celor mari şi numai In cas de neajungere şi asupra celor mici.
In nici un cas adaosul refinerel nu se va aplica pensiunelor mal mici de 100 lei.
Acest adaos se va face din 5 0/0
în 5 0/0.
Art. 6. Succesiv şi în proporţie cu e-chilibrarea bugetului de cheltuelî, a-daosul de reţineri prevăzut de art. precedent se va micşora sad va înceta cu desăvârşire, începând dejla pensiunile cele mari.
Afară de aceste modificări care se fac în legea pensiunilor, e vorba, precum aflăm, de luarea unei măsuri radicale, care va avea un efect salutariu, căci va micşora într’un mod foarte simţitor cheltuelile ce sa fac pentru serviciul pensiunilor.
Se proiectează desfiinţarea casei pensiunilor, pentru ca cu serviciul acesteia să fie Însărcinat ministerul de finance printr’un biurou special creat dinadins în acest scop, dar făcând parte integrantă din acel minister.
Ast-fel pensiunile se vor plăti direct de către casieria ministerului de finanţe, iar constatarea drepturilor la pensiuni se va face de către o comisiune compusă din 3 pensionari desemnaţi de ministerul finan-celor.
Disposiţiunile acestei comisiunîse vor ratifica de către consiliul de miniştri.
Aceste din urmă disposiţiuni ml sunt pe deplin hotărâte, ci vor fi bazele probabile pe care se va face întregul proiect care va conţine a* proape tot ce am zis mai sus.
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 25 NOEMBRE
STABILIREA CURSULUI MONEDELOR STREINE
Un al doilea proiect de lege va fi presintat privitor la stabilirea cursului monedelor streine. Acest proiect a fost întocmit dupe ce au fost consultate mai multe case mari de bancă din capitală.
Iată acest proiect:
Proiect de lege
Art. 1. Cursul monedelor de aur străine fixate prin legea din 16 Aprilie se modifică îa modul următor.
Monede Germane
Piese de 20 mărci	lei 24	b.	70
Piese de 10 mărci	« 12	«	35
Monede	Turceşti		
Piese de 5 lire	lei 113	b.	50
» » 2 1/2	« 56	«	75
de 1 liră	« 22	«	70
« 1/2 »	« 11	»	35
Monede Ruseşti{bătute din 1850 încoace)
Piese de 5 ruble lei 20 b. 60 «	« 3	»	«12 b. 35
Art. 2. Cursul monedelor engleze se menţine ast-fel cum a fost fixat prin legea din 16 Aprilie 1886.
LEGEA BĂUTURILOR SPIRTOASE
Proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea a-supra băuturilor spirtuoase a fost, precum se ştie, citit în şedinţa de alaltâ-eri a Camerei de către d. ministru de finance.
Proiectul a fost trimis la Monitorul Oficial pentru a fi tipărit şi apoi readus la Cameră pentru a fi discutat de urgenţă.
lată acum şi acest proiect de lege: Proiect de lege
Art. 1. Taxele de consumaţiune asupra băuturilor spirtoase prevăzute prin aliniatul 6 de sub art. 1 al legel din 29 Martie 1886 se fixează într’un mod uniform la cinci bani de grad de fie care decalitru iar acelea prevăzute prin al. c. la trei lei de fie care decalitru.
Art. 2. Pentru înlesnirea constatărilor şi a împlinirilor taxelor asupra rachiurilor fabricate din prune, tescovină, vin şi drojdie de vin, se percepe după întinderea pământurilor producătoare, plătindu-se de fie-care hectar de vie lucrătoare câte 4 lei.
Fracţiunile de hectar plătesc taxa dupe analogie.
Pentru livezile de pruni, fracţiunile se calculă după numărul prunelor so-cotindu-se şease sute pruni drept un hectar.
Art. 3. Această taxă se Înscrie prin rolurile de contribuţiunî şi să plăteşte de
0	dată cu impositul funciar în conformitate cu legea pentru constatarea şi perceperea contribuţiunilor.
Art. 4. Taxa nu este datorită întru cât produsele livezilor şi viilor nu se vor întrebuinţa la fabricare de rachiu.
Spre aceasta, proprietari şi cultivatori sunt datori a face declaraţiunea lor la primăria locală în fie care an înainte de
1	Ianuarie, indicând lămurit livezile sau viile ale căror producţiune nu va servi la fabricarea rachiurilor.
înstrăinarea însă a prunelor aşezate în vase spre fermentare şi a tiscovinel sad drojdiilor în natura dă loc la perceperea taxei.
Art. 5—6 priveşte contravenţiile.
Art. 7. Rachiurile cari cad sub prevederile art. de mai sus şi cari se vor afla fabricate în deposite la epoca apli-
cărei legeî de faţă, vor fi scutite de or-ce taxe.
Art. 8. Indemnisaţiunile acordate prin legea din 28 Martie pentru exportul spirturilor şi a rachiurilor sunt desfiinţate.
Art. 9. Aplicarea legel se va face la 1 Aprilie 1889.
—1 ——
secretari.
INFORMATIUNI
D. Th. Rosetti preşedintele Consiliului de Miniştrii a fost primit azi de M. S. Regele cu care a lucrat a-proape o oră.
De cât va timp, colectiviştii şi-au concentrat toată activitatea în fundarea unui club politic, despre care dăm aci câte-ve amănunte.
lată mai înleiu din cine se compune comitetul clubului.
I. C. Bratianu, preşedinte.
G. Cantacuzino, casier.
Em. Culoglu Barbu de la Vrancea Ernest Vârnav I. Dobrovicl
Iar membri sunt :
D-ni P. Aurelian, Stoicescu, N. Ganea D. Protopopescu, Al. Beldiman, G. Esarcu C. Dumitrescu, E. Stătescu, St. Şendrea Em. Porumbaru, Al. Vilner, P. T. Danco viei, I. Neniţescu, C. Climescu, Al. Vâr nav-Liteanu, M. Ferilcide, E. Costinescu şi C. Nacu.
Iată şi statutele clubului:
«Sub-scrişi, în vederea necesităţii de a apăra într’o înţelegere neclintită in dividualitatea noastră naţională şi in-situţiunile noastre democratice în contra pericolelor ce le ameninţă, am simţit trebuinţa de a ne aduna pentru a stabili un contact permanent între noi precum şi între toţi aceia care împărtăşind sentimentele şi ideile noastre se vor uni cu noi în lucrarea aceasta. In-trunindu-ne în Bucureşti azi 3 Noem-bre 1888, am determinat precum urmează forma legâturel adoptată de noi:
I.	Se fondează InBucureştlunclub politic, intitulat club naţional liberal.
II.	Misiunea clubului şi a membrilor lui este de a lupta pe toate căile legale pentru apărarea, realisarea şi propagarea ideelor partidului naţional liberal.
III.	Durata clubului este neclintită; el nu va înceta de cât atunci când disol-varea lui se va decide de membrii lui în adunarea generală.
IV.	Fondul clubului se compune :
1,	din sumele vărsate la constituire de membrii fondatori,
2,	din oferte voluntare,
3,	din cotisaţiunile plătite de membrii mensual sau trimestrial.»
La constituire, fie care membru res-punde un minimum de 200 lei. Cotisaţiunile vor fi pentru membrii resi-denţî de 10 lei, şi pentru cei nerese-denţl de 5 lei pe lună.
Lucrările clubului sunt dirigiate de comitetul ales care se compune de un preşedinte, 2 vice-preşedinţl, 4 secretari, 18 membrii.
Şease luni după constituirea clubului se vor stabili de adunarea generală statutele definitive şi comitetul ales.
Pân’acum clubul număra 70 membrii.
Adesiunile la clubul colectivist sunt primite la d. G. Cantacuzino, strada Doamnei No. 14.
D. procuror general Burada, va susţine în persoană acuzaţia în afacerea omorului din strada Dionisie.
Proieqjul de răspuns al Camerii la Mesajul Tronului, exprimă între altele în termeni cumpătaţi mulţumirea parlamentul ui pentru intervenţia M. S. căreia se datoreşte desle-garea crisei pe care o crease guvernul d-luT Ion Brătianu.
In acelaşi proiect se stabileşte o deosebire între camerile trecute şi camerile actuale care sunt adevSrata expresiune a (Urii.
Cu ocazia discuţiei respunsului la mesagiul tronului, colectiviştii adunaţi eri seară, au decis ca d. Take Protopopescu,singurul lor represen-tant în parlament mai cu vază, se ia cuventul şi se pronunţe un fel de diseurs-program.
Acest discurs va fi pregătit de d. Protopopescu.
Aflăm că un sătean din judeţul Fâlciu a trimis în Bucureşti la la-boratoriul de Bactereologie, o substanţă provenită din ferberea unor plante, ce pretinde dînsul că are darul de a vindeca turbarea.
Această aserţiune a sa o bazează pe o serie de 18 vindecări radicale a turbărei manifestate deja.
D. Dr. Prof. Babeşiu va începe o serie de experienţe asupra animalelor inoculate cu virusul-rabic, pentru a verifica această descoperire.
D. Pâcleanu, prefectul Buzăului, a fost primit eri în audienţă la Palat.
-sw-
Onor. colectivist Popazu, fostul Lozovean de la «Voinţa Naţională» a pâţit’o boacănă alaltă-eri seară în cursul seu de istorie la facultate.
D-sa permiţându-se se facă alu-siuni ofensatoare la adresa guvernului şi palatului, câţi-va din studenţi au început se strige afară, te cunoaştem cine eşti', aşa că bietul fost Lozovean a fost nevoit să iasă din sală, căci întregul auditoriu se asociase la urmă la manifestaţiu-nea aceasta.
-asin întrunirea de eri seara, a comitetului naţional pentru participarea României la Exposiţiunea U-niversală din Paris, a fost ales în unanimitate ca preşedinte al acestui comitet d. general Florescu.
Cititorii noştri pot găsi la rubrica Exposiţiuniî, o dare de seamă a în-trunirei de eri.
-ss
Am publicat mai zilele trecute, spune Poşta din Galaţi, o informa-ţiune privitoare la acţiunea deschisă
de Ioanovici ex-primarul Tulcei contra şefulului seu , Pavel Stătescu, ex-prefectul judeţului Tulcea, pentru suma de zece mii lei.
Acum ni se spune că acea sumă de zece mii lei a fost împrumutată de Ioanovici lui Stătescu, cu prilejul unei inspecţiuni financiare din partea inspectorului Constantinescu casei judeţului Tulcea, şi din care casă în ajunul inspecţiuneî lipseaţi fondurile judeţene întrebuinţate fiind de colectivistul Stătescu în afacerile sale particulare.
Cât de bine mergea politica ţe-rei atunci pentru colectivişti şi cât de reu merge acum sub actualul guvern !
Duminică 27 corent. d. C. Nottara va da o reprezentaţie în beneficiul seu în sala Băilor eforiei.
Se va juca Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare, tradusă din englezeşte de d. Scarlat Ghica.
îndemnăm publicul se Încurajeze pe talentatul nostru artist, care tot-d’a-una s’a achitat mai mult de cât conştiincios de datoria sa.
In unul din numerile ziarului nostru din Iulie, am dat o scurtă dare de seamă de importantele lucrări făcute de Biuroul Geologic, astă-zi a-nunţăm cu plăcere, ca Harta Geologică a ţereî este jumătate gata, eşind până acum 19 foi. Cu ocasiu-nea Congresului Geologic ce s’a ţinut în Septembrie la Londra, atât harta geologică cât şi diferitele memorii şi lucrări geologice făcute de Biuroul Geologic, care sunt traduse în limba franceză, au fost foarte mult apreciate de geologii străine. Cea ce face onoare ţărei în general şi personalului Biuroului Geologicîn particular.
Zilele acestea iese încă o lucrare foarte importantă: «Despre Paleontologia Garpaţilor» lucrată de regretatul geolog Herbich.
-sse-
Industria naţională face p-ogrese Pe calea Călăraşilor la Nr. 138, d l. Elie Saghias a deschis o fabrică de afealţăminte în care întrebuinţează vre o 50 de lucrători şi unde confecţionează aproape 300 de perechi şoşoni de iarnă pe zi.
Mai toate magaziile din Capitală şi judeţ să aprovizionează acum de la această fabrici care face o concurenţă din cele mai păgubitoare fâ-brieelor străine.
EXPOZIŢIA IMVERSALA DIN 1889.
COMITETUL CENTRAL ROMAN
întrunirea de la 21 Noembre sub prese-dinţa principelui George Bibescu
După ce aadresatîn numele comitetului central, mulţumiri comitetelor locale
şi expozanţilor cari s’afi înscris întâifl, pentru că s’afi pus cu stăruinţă în lucru fără ca timpul perdut să ’i poată opri sail să ’I intimideze criticele;
După ce a arătat de o potriva sentimente de recunoştinţă tuturor celor ce au subscris pentru opera naţională a expoziţiei, precum companiei de gaz, reprezintată prin d. Tassain, şi care a oferit 2000 fr.,
Preşedintele a dovedit Într’un rezumat limpede şt hotărât, cu cifre şi fapte că de 4 luni încoace se face pregătiri sirguitoare pentru a participa la expoziţie, şi că cea mal mare parte d’intre expozanţi vor fi lezne gata pentru in-ceputul lui Februarie.
Resturnând argumentul. «Noi n’avem nimic de expus», argument care ar fl fost ridicat In potriva participărel României la Expoziţia Universală, principele George Bibescu a supus aprecie-rel publice această idee lipsită de bunăvoinţă şi plină de o perfecta necunoş-tinţă asupra ţărei.
»Oare am dat noi înapoi, a zis preşedintele, de la 1867 şi 1878 1 ? Această teză nu e de discutat.
»Avem ce arăta şi trebue să arătăm, din interes pentru noi, din stimă pentru Franţa. Nu incetăm da a numi necontenit pe această mare naţiune sora noastră mal mare, să’I dovedim cu fapte că o socotim ast-fel.
« Domnilor, a adăugat prinţul Bibescu, vă întreb dacă este tot una pentru interesele noastre, dacă s’ar cunoaşte ori nu superioritatea salinelor noastre ? In acest minut chiar ţin să vă spun faptul ce’mi-1 arată d. Tassain, directorul companiei de gaz că România tratează cu Belgia pentru exportarea unei mari cantităţi de săruri care va face să între câte-va milioane în casa Statului. Nu este oare tocmai momentul de a face să fie admirate sărurile noastre la expoziţia universală în speranţa că vom a-junge a încheia şi alte tratări de export cu alte State încă ?»
Apoi trece în revistă diferitele produse a le solului nostru ; starea îcflo-ritoareaunor tinere industrii naţionale; progresele ştiinţei române in diferite ramuri, artile şi meseriele.şi sfârşeşte întrebându-se :
«Toate acestea sunt oare fără însăm-nătate pentru agricultură, comerţul şi industria noastră, pentru gloria noastră naţională ?
lată în scurt, d-lor, ceia ce putem res-punde acelor care pretind că nu avem nimica de espus.
Cât pentru timpul ce ne rămâne, voi răspunde că vom fl gata, şi că dacă nu putem compta pe un prea mare număr de exposanţf, putem însă susţinea că produsele expuse vor fi din cele mal alese şi vor fl bine primite la expozi-ţiunea universală.
Trebue să vă fac cunoscut domnilor, a zis preşedintele terminând, că comitetul central care se compunea din 60 membri la început, numără astă-zî 145, la care trebue să mai adăogim şi pe membrii comitetelor districtuale care, de drept, fac parte din comitetul naţional.
Am putut aduna din ofrandele particulare peste 41,000 fr. Tocmai cât ne-a trebuit pentru a ,face faţă cheltuelilor
FOITA Z>ARULUI «EPOCA»
(59)
VVALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII. UE CHESTER
XVII.
[Urmare)]
—	Scuteşte-mă de limbuţia d-tale, zise Huguesde Lacy. Dacă nepotul mefi avea mintea aşa de rătăcită încât a|voit să vie aice în delirul frigurilor, ar fl trebui să ai destul bun simţ spre al îm-pedeca de a o face, chiar întrebuinţând sila.
Randal da Lacy să amestecase cu mulţimea, care, uitând pentru ce venise, nu mal gândea de cât la Damian.
—	Să poate, zise Randal, ca magnetul care a atras aici pe vărul nostru să fl fost prea puternic pentru ca doctorul să'I poala nimici înrîurirea.
Conetabilul, care vedea încă de nepotul lui, ridică ochii asupra lui Randal pe când vorbea ast-fel, şi îl întrebă apoi cu o răceală insămnâtoare :
—	Ei bine I vere, de ce magnet vorbeşti ?
—	De dragostea şi respectul nepotului vostru pentru înălţimea voastră, răspunse Randal, fără a vorbi de respectul seu pentru lady Evelina. Toate aceste cause trebuiau să’I aducă aici, afară numai dacă picioarele lui nu l’ar fi putut duce. Dar iată frumoasa d-tale logodnică care vine însăşi, de milă fără îndoială, să’I mulţumească pentru prietenia lui.
—	Ce nenorocire s’a întâmplat ? strigă Evelina venind In grabă, şi mat a-fară din sine, căci aflase de o dată în ce primejdie să afla Damian. — Nu pot să’i fiii folositoare întru nimica ?
—	Nu, Milady, răspunse conetabilul părăsind pe nepotul seu şi luând mâna Evelinel; bunătatea d-taie nu’şî are locul acum ; nu să cade să te afli în mulţimea asta, în mijlocul neorânduelei ce domneşte.
—	Afară numai dacă nu pot fi de folos, răspunse Evelina cu vioiciune. Nepotul d-tale e în primejdie, mântuitorul meu, unul din mântuitorii mei, voi să zic.
—	Să ’l lăsăm în grija doctorului şeii, zise conetabilul, care întră din nou în mănăstire cu Evelina. Dar ttnăra logodnică părea al urma cu părere de rău.
—	Milord conetabilul are toată dreptatea I strigă doctorul cu un aer triumfător, de a nu voi ca nobila lui doamnă să se amestece printre armata asta de vraci In fuste, care cu prevestirile lor de rîs, nesocotitele lor reţete, mitrida-
tul, talismanele şi farmecele lor, tulbură cursul regulat al practicei medi-cinel. Poetul păgân a avut dreptate să zică:
Nou auict, nisi quis didiscit; dare quod medicorum est
Promittunt medici; tractant fakriha Jabri f*
Pe când rostea aceste versuri cu multă îngâmfare, dădu drumul braţului bolnavului şefi, pe care’l ţinea încă, spre a putea uni gestul cu declamaţia.
— Eata ce nimeni din d-voastră nu pricepe, zise el apoi privitorilor, nu, pe sfântul Luc 1 nici chiar conetabilul I
— Dar ştie cum să biciuiască un câine care latră când ar trebui să facă alt ce-va 1 zise bătrînul Râul.
Doctorul, rechemat la datoriele sale de această înştiinţare mântuitoare, luă măsurile de cuviinţă pentru a transporta pe tînărul Damian într’un apartament ce luase într’o uliţă vecină. Când ajunse acolo, simtomele boalei, în loc de a scădea, să arătară a fl mai serioase, şi bolnavul avu în curând nevoe de toată ştiinţa şi căutarea doctorului.
Cum am mal spus’o, ceremonia logodire! să sfârşise, şi sămnâtura contractului de căsătorie avuse loc, când să află ce să întâmplase lui Damian. Când conetabilul reconduse pe logodnica Iul în apartamentul unde toată lumea era adunată, păreau amîndoi neîndemânatici şi încurcaţi. Sfiala lor să
•) Pentru a îndr&sni trebue sfi ştii ; pentru a da doctorii trebue să lll doctor; lucrătorii se Îndeletnicesc cu lucrurile meşteşugului lor.
văzu şi mal bine când Evelina îşi retrase în pripă mâna, care era trecută sub braţul conetabilului, fiind că băgase de seamă ca mâneca hainei lui era patată cu sînge, şi ca ea însăşi avea asemenea pete pe degete.
Ea le arătă Rosei tresărind, şi’l zise cu glas slab ;
—	Uite 1 ce vrea să zică acest semn ? Răsbunarea Degetului-Roş începe oare să se îndeplinească ?
—	Asta nu Insamnă nimic, scumpa stăpână, răspunse Roşa. Temerele noastre înseşi sunt prorociri, iar nu aceste nimicuri căror le zic prevestiri. Pentru D-zeu I vorbeşte cu Milord ; e surprins de tulburarea d-tale.
—	Să mă întrebe el însuşi de unde vine, răspunse Evelina ; mal bine ’ml place să mă Întrebe el, de cât să’I o spun eu fără ca s’o dorească.
Conetabilul, pe când logodnica lui vorbea ast-fel cu credincioasa eî, băgase de seamă că, In graba ce pusese de a ajuta pe nepotul şefi, sîngele lui Damian cursese pe haina Iul şi pe mâinele sale, şi că mâinele Evelinel erafi pătate. El înaintâ cu gândul de a înlătura prevestirea rea ce s’ar putea scoate, din o asemene întâmplare, In-tr’un aşa moment.
—	Sângele unul adevărat De Lacy, îî zise el, nu poate fl decât o prevestire de pace şi fericire.
Evelina voi să răspundă, dar nu găsi par-ca cuvintele ce’I trebuiafi. Credincioasa Roşă, punându-seln primej-diâ de a fl bănuită că prea mult cutează, să grăbi a răspunde :
—	Orî-ce domnişoară trebue să creadă cea ce spui, Milord ; căci să ştie că acel nobil sînge a fost tot d’a-una gata a curge pentru apărarea acelora care sunt nenorocite; al făcut’o pentru noi este atât de puţin timp 1
—	Bine al vorbit, copilo, zise conetabilul ; şi lady Evelina, când ÎI place să păstreze tăcerea, e fericită de a avea o credincioasă care ştie răspunde aşa de bine 1
Vino, Milady ; să sperăm că acest neajuns întâmplat nepotului mefi e numai o jertfă făcută soartel, care nu vrea ca ziua cea mai mai senină să treacă fără nor. Cred că Damian să va însănătoşi în curând ; şi aduţl aminte că pi-căturele de ?î-ge care te Îngrijesc aii fost scoase de un oţ< I prieten, şi sunt mal mult un simptom de vindecare de cât de boală. Aide, Milady, tăcerea d-tale miră pe amicii noştri, si ar putea să'i facă a crede că nu’i primim precum li să cuvine. Dâ-ml voe a te sluji eu însumi.
La aceste cuvinte, luă un vas de argint şi un şervet pe un bufet pe care să afla argentsrie, îl umplu cu apă, şi’l dădu logodnicei sale, Îngenunchind înaintea ei
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 NOEMBRE
de construcţii ce trebue să facem In comun cu vecinii noştri, la expoziţie, Statele-Unite, Portugalia, Luxemburgul, şi pentru a permite delegaţilor noştri la Paris să trateze pentru restaurantul roman. Lista Întreagă a subscripţiilor adunate până acum va fl publicată In curând.»
Dupe această expunere, membrii presanţi au hotărât să amâne pe Mer-curl 23 Noembre alegerea preşedintelui comitetului central şi a vice-preşe-diuţilor şi au hotărât constituirea unul comitet de execuţie, al carul preşedinte unanimitatea membrilor a rugat pe d. G. Lahovari, membru la Curtea de CompturI, să primească a fi.
întrunirea de la 23 Noembre
Prinţu Bibescu expune cu amănuntul starea lucrărilor comitetului naţional de pân’acum, întocmirea comitetelor pe grupuri conform cu regulamentul general al Exposiţiel din Paris, în sfârşit depune Înaintea adunăreî toate dosarele şi actele lucrărilor din care reese că cu tot timpul scurt, or-ganisarea Exposiţiel române e cu totul Întemeiată, graţie curentului general ce «trebate In toată ţara pentru participarea României la Exposiţie.
Toată cestiunea se reduce acum, pentru asigurarea reuşitei exposiţiel române, la procurarea de mijloace absolut trebuincioase.
Prinţu Bibescu are încredere în patriotismul şi buni-voinţa guvernului cum şi a Camerelor, şi speră că în curând se va da autorisaţia loteriei, cum şi acordarea unei subvenţii din partea Statului.
Terminând, Prinţu Bibescu arată a-dunărel, că va fl silit In curând a pleca la Paris spre a conduce lucrările la faţa locului pentru aşezarea secţiunel române; în consecinţă roagă adunarea să aleagă un alt preşedinte al comitetului naţional general cum şi patru vice-preşedinţl.
Adunarea aclamă în unanimitate de preşedinte pe d. General Florescu; iar ca vice preşedinţi pe dd. Ion Lahovari, N. Blaramberg, G. Mârzescu şi G. Pa-ladi. Remâind a se notifica acestor o-norabile persoane actul alegerel.
A 2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 24 Noembrie i8SS
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-dinţa d-lul general Florescu.
89 Senatori faţă.
Se declară vacant colegiul I-ifi de Tutova prin numirea d-lul Gr. Şuţu în postul de prefect al acelui judeţ.
Se votează fără discuţie legea asupra contigentulu! tinerilor ce sunt a se chema în armată pe 1889.
Se votează indigenatul d-lul Augus Pol-tzer sub-locotenent.
Senatul trece în secţiuni.
Şedinţa se ridică anunţându-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Şedinţa de la 24 Noembre 4 888
La orele 1 1/2 şedinţa se deschide sub presidenţia d-lul N. Blarenberg, fiind de faţă 124 d-nl deputaţi.
—	Se ’ndeplinesc formalităţile obicinuite.
—	Se acordă un congediu de 5 zile d-lul Peşacov.
D. Climescu, ceteşte o propunere prin care cere ca şedinţele consiliilor judeţene să se deschidă la 15 Ianuarie de acum înainte.
D. M. Glierinaul, depune mal multe proecte de lege, între cari unul pentru retragerea biletelor ipotecare. (Aplauze).
D. V. G. Mortzun anunţă o interpelare d-lul ministru al instrucţiei publice în privinţa destituirel învăţătorilor Căpiţă şi Lu-paşcu din Roman.
—	La ordinea zilei continuarea interpe-lărel d-lul Ion Nădejde.
D. Ion Nădejde, arată astâ-zl, cari sunt, după d-sa, mijloacele de a se împăca spiritele.
D-sa cere:
1)	. Anchetă parlamentară, pentru ca ţe-ranil să vadă că ecsistă şi pentru el o dreptate.
2)	împroprietărire, dar nu pe principiul individuale ci pe al naţionabzărel solului în mod colectiv; dar cum astă-zl nu se poate face aceasta, d-sa este pentru darea de pămînturl în loturi mici.
3)	. Moralizarea funcţionarilor de prin sate.
4)	. Cestia tocmelilor agricole să se reguleze, dar ea n'are importanţă până ce nu se vor da pămînturl.
5)	. Legea şoselelor să fie modificată.
6)	. Să înceapă Constituţia să fie o realitate şi pentru săteni.
Toate aceste măsuri trebue să le iagu-vernul, clasele stâpânitoare; dar acestea, conduse de interesul de clasă, nu vor face nimic. Partidul socialist va lupta dar ca să pătrundă în parlament în număr cât mal mare, pentru ca atunci să se ţină scamă de voinţa sa.
D. G. Pnnu, asociat la această interpelare, declară că concluziile d sale vor li deosebite de a le d-lui Nădejde şi aceasta e natural, căci d. Panu n'are onoarea de a face parte din partidul socialist.
Câud a fi izbucnit răscoalele, fie-care ’şl a dat o părere într’un fel safi altul asupra cauzelor lor : dar nimeni nu ’şl a dat socoteala, că ele se datoresc mizeriei în care de veacuri zace ţaranul.
Nu trebue să ne aducem incriminări reciproce pentru izbucnirea acestor răscoale,
câcl ele s’afi întâmplat tocmai atunci când noul guvern v nea pe banca ministerială. Cauzele astor răscoale sunt îndepărtate. Una din cauze este lupta violentă pe care noi o duceam în potriva guvernului colectivist; dovadă că răscoala a izbucnit laUrziceni, aproape de capitală, şi unde se prime.' fi ziare, etc.
Dar aceasta e puţin lucru. Noi ştim numai istoria Domnilor Români, dar nu cunoaştem istoria socială a ţâre’, căci dacă am cunoaşte o, am şti că nemulţumirile clasei agrare sunt seculare.
In veacul XVIU-Iea ţăranii fiind clâcaşi, iobagi ,uu aveafi ideie, de proprietate, cererea de pământ individuală este o idee nouă.
D. Panu descrie apoi pe larg starea sătenilor de pe atunci.
El bine, cu toată mizeria, sătenii pe a-tuncl nu ştiafi ce e răscoala.
El făceau jălbl, safi emigrafi. Aceasta era răscoala sătenilor din veacul XVIII şi XVII.
Tocmai la 1864 s’a născut la ţărani ideia de proprietate individuală. S’ar putea zice că legea de la 1804 este origina, germenul răscoalelor din Aprilie a. c. Ştiţi deci ? Pentru că s’a făcut o lege incomplectâ, insuficientă. Cum voiţi ca sătenii de azi, cari n'afi pământ, sâ nu se indigneze că nu li se da şi lor, cum s’a dat la 64 părinţilor lor ?
D-sa face iarăşi pe larg istoricul stărel sătenilor pe atunci şi citeşte un document al lui Alexandru Ghica de pe la anul 1717 din care reiese cum tot era reglementat pe atunci.
Răscoalele sunt pornite din nemulţumiri, ele afi un caracter pur agrar. Ţăranii s’afi adresat pe la toate autorită ţile şi tot nimic nuli s’a făcut. La C. A. Ro-setti afi venit săteni tocmai de la Dorna, făcând un drum pe jos de o lună de zile, ca să ceară pământ.
Şi apoi de ce nu s’ar fi resculat ? Căci ce însemnează o rescoală, de cât o eşire din ordine şi din legalitate ? Dar cine dă sătenilor noţiunea de legalitate ? Proprietarul ? Arendaşul ? Perceptorul ? Primarul ? Apoi aceştia toţi dafi semnalul eşirel din ordine, cînd bat şi jefuiesc.
lnc’o dată d. Panu arată, că rescoalele sunt rezultatul fatal al stărel mizerabile a ţăranilor. D-sa combate ideia că aci e a-mesteeatâ mina vre-unul pretendent sau a Rusiei şi face o acuzaţie bâncel ministeriale, care ’şl-a pierdut capul pentru moment şi a crezut în rapoartele false ce i se dedeafi. S’a voit a se da un caracter melodramatic acestei mişcări, pentru ca să se ascundă motivele adevărate ale el. A-cum însă d. Panu se felicitează că d. Marghiloman a recunoscut, că a fost un moment de rea înţelegere, cînd a crezut în asemenea copilării.
Atacă apoi pe arendaşii şi proprietarii, care,la izbucnirea răscoalei, au venit pînă în incinta Camerei ca să atace pe deputatul Morţun şi care se hotărâseră să devasteze redacţia Luptei.
D-sa blamează purtarea armatei prin sate.
Sfârşind, d. Panu zise: «Aţi schimbat sistemul raporturilor care erau înainte de 1864 între ţărani şi proprietari. Complectaţi sistemul şiliţt siguri, că atunci când veţi face pe ţărani proprietari, atunci casele a-rendaşilor nu vor mal fl devastate. Alt-fel nu veţi scăpa de răscoale.»
D. C. Dobrescu (Argeş, nu Ii. Ii.) a-rată că mişcarea de la 1848, venită din Europa, graţie curentului democratic ce suflă peste tut, a fost făcută nu atât de popor, cât mai cu seamă de burghezie, ca se dea jos pe boerl.
Face apoi istoricul stărel socialo-econo-mice a României în diferite timpuri şi citează diferite documente, din care se vede cum stafi ţăranii pe acele vremuri, tot de o dată face pe larg istoricul împroprietărire! de la 1864.
Arată apoi că săteanul n’are nici şcoală nici spital, nici doctor, nici moaşe, nici nimic, şi cu toate acestea se fac discursuri strălucite despre înflorirea terel.
Vine apoi la liberali. La 1876 vin liberalii la putere. Programul de la Mazar-Paşa le făgădueşte marea cu sarea; dar nu le dă nimica. Ii duc apoi la râsboifi şi le spun că le va da pământ, cum se făcea în ţara aceasta după tradiţie. înainte a-ceasta era clasa răzeşilor, care susţinea tronul; dar de când această clasă a fost copleşită de bo»rime şi de străini, a căzut şi tronul pe mâna străinilor 1 (Aplause).
Nici cel puţin în loturi mici nu li se vinde, ba afi văzut că s’afi dat moşii tocmai senatorilor şi deputaţilor cărora sătenii le dăduseră bani, ca să mijlocească pentru el. (Aplause.
O cauză a răscoalei d. Dobrescu o găseşte în propaganda ziarelor, care combateau energic pe guvernul colectivist, pe acel guvern care minţise tuturor claselor sociale.
Altă cauză sunt soldaţii liberaţi din armată, care, văzându-se siliţi să îmbrace iar haina ruptă şi să mănânce iarăşi mămăligă mu1 edâ, sâ fac mai bine bătăuşi la alegeri, de cât să reia sapa. (Aprobări.)
D-sa face un apel călduros către toţi, ca să nu mai hrănească pe ţărani cu vorbe. Să facem clasa rurală ceva folositor 1 Eu n’am venit aci cu gîndul de a mă alia cu cutare safi cutare partid, nul Am venit hotârît de a face ceva pentru ţărani şi constat că d-v. domnilor miniştri, aţi ascultat cu luare aminte toate interpelările ce s’au făcut în cestia agrară. Voifi duce aceste impresii şi fraţilor mei ţărani.
De aceea vă rog, se lăsăm totul de o parte şi se ne punem serios la lucru.
Iar pentru morţi, pentru aceia cari afi fost victimele ultimelor răscoale; pentru morţi, dintre cari mulţi afi fost şi pela-groşl adică nebuni; pentru morţi să aruncăm un văl de uitare şi se începem o adevărată eră nouă, folositoare sătenilor. (A-plause furtunoase pe toate băncile şi în tribune).
Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La deschidere, d. Aug. Laurian dă cetire proiectului de răspuns al majoritâţel laa-drosa tronului, iar d. G. Palade citeşte proi ’i'l.ul minoritâţei.
D. Tli. Kosetti, avînd cuvântul ca să respundă d-lul Ion Nădejde, spune că va fi scurt, pentru că s’afi vorbit multe despre chestia ţăranilor şi trebue sâ lira mai economi cu timpul şi pentru că d. Do-brescu-Argcş ne-a mal uşurai din sarcină.
Cauzele roscoalelor, după noi, care suntem diametru mente opuşi d-lul Nădejde, sunt de 2 feluri : administrativo-legis-lative şi economico.
Legiuitorul din 1864, neîngrijit de a prevedea viitorul, a dat pămînt şi unora,cari nu puteafi beneficia de acea lege. De aceea după dispoziţia de la art. 5 şi 6 din legea rurală, urma să se facă un fel de statistică pentru ca legiuitorul să’şl dea seama de împrejurări. Din deosebite pricini isto-tice, nu s’a făcut această lucrare.
La 1878 s’a aplicat în esenţa ei legeadin 1864 ? După legea din 1804 crafi în drept
să se înscrie în tabela B. locuitorii însurăţei, cărora trebuia să li se dea pămînt; dar nu s’a ţinut compt de acest regulament şi s’afi introdus persoane, care nu erau în această categorie, Aşa s’a făcut,’mi aduc aminte cu 2 uşieri de la Casaţie, căci pe atunci eram acolo. S’afi îutîmplat că mulţi din cei cari afi fost îndrituiţi afi remas pe din afară şi afi luat alţii.
După ce s’a făcutjmpârţirea pământului la 1878, afi venit alte griji,
Starea de nemulţumire de cum se făcuse împărţeala la 1878, guvernul a crezut s’o îndrepte şi a găsit mijlocul cerând să revizuiască operaţiunea de ia 1878. S’aîn-tâmplatatunc! acest fapt strania că oamenii afi fost mutaţi din 3în 3 luni dezile depe locurile lor. Şedeaun om3 zile la un loc şi se muta în altul. Aceasta a fost o a-devărată perturbaţiune. (Aplause).
Cât pentru terenurile libere, se hotărîse se îndestuleze cu ele reclamaţiile ce se i-veafi. Se făcea o escepţiune pentru acel ce apucafi se sădească or se clădească pe acel pământ, aşa că măsura aceasta nu a-tingea de cât pe vre-o 7—8 speculanţi de pământ. Dar nici reclamaţiile nu se pu-teafi satisface, căci cu modul acesta, ră-mâneafi numai vre-o 7 safi 800 de pogoane.
Asemenea măsuri erafi de natură a surescita dorinţele legitime ale celor năpăstuiţi.
Mal era ceva: Comisiile însărcinate cu această lucrare aveau câte 20 lei de ora diurnă pe zi, ceea ce venea în toată ţara
3,000	de franci pe zi în cel puţin 100 de zile.
Când ministerul domeniilor s’a adresat celui de finanţe ca se achite, i s’a răspuns că nu este nici un escedent, aşa că nici nu s’a putut executa disposiţiile legel din 1878.
[Şedinţa urmeaza.)
Luni va începe la Senat discuţiu-nea răspunsului la Mesej.
La Cameră di3cuţiunea adresei va începe Mercuri.
D. Blarambergcare presida azi şedinţa Camerei, a cerut ca înscrierile făcute înainte de citirea Mesagiului se nu fie valabile.
Oratorii dar, care s’au înscris din nou, sunt trecuţi în ordinea următoare.
înscrişi pentru a vorbi în discu-ţiunea generală sunt dd. Panu, Ta-che loneseu, Dim. Brătianu, Ianeo-vescu, Palade, Hina, Dobrescu (Argeş), Dim. Popescu, Eug.Ionescu etc.
D.Nieolae Ionescus’a înscris pentru a vorbi la paragraful politicei exterioare.
La capitolul magistraturei sunt înscrişi dd. Ion Grâdişteanu şi Seu-lescu.
D. Panu mai este înscris la paragraful privitor la reformele ţărăneşti şi la finance.
n
Pe lângă legea presintată Camerei pentru retragerea celor 26 milioane de bilete hipotecare, se vor propune mai multe proiecte menite a combate agiul, între alte, reorg-v nisarea Bâncei Naţionale.
Aceste proiecte vor veni în discu-ţiunea Camerei îndată dupe vacanţele anului nou.
*
Comitetul format în vederea participare! României la Exposiţia din Paris, a cerut guvernului autorisaţia de a organisa o loterie în scop d’a se crea resurse pentru cheltuelile organisaţiunei expunerei noastre.
Consiliul de miniştrii s’a întrunit eri pentru a lua o hotârîre în a-ceastă privinţă.
Pentru diferite consideraţiunî s’a refuzat autorizaţia d’a S9 organiza o loterie.
n
D. Palladeca representant al minorităţii în sînul comisiunii de răspuns la Mesagiul Tronului, va propune între alte un amendament, prin care cere restabilirea porturilor france la Galaţi şi Braila.
#
D. Esarcu fâcend un împrumut la Creditul urban spre a putea sfârşi clădirea Ateneului din causă că colectiviştii îi au refuzat subvenţia necesară, s’a propus ca Statul se vie acum în ajutorul Ateneului, şi s’a redactat o lege al cărui prim articol sună ast-fel :
Seva însori anual în budgetul Statului, cifra de 30,000 lei spre a se remite Ateneului român, ca se’i serve pentru stingerea împrumutului contractat la societatea creditului funciar urban din Bucureşti.
Această lege care e iscălită de un mare număr de deputaţi, va fi presintată Camerei, din iniţiativă parlamentară, zilele acestea.
n
Pentru a face se dispară o dată toate hatârurile ce se faceafi cu pro-ectele de legi pentru acordarea indigenatelor, biuroul Senatului a luat hotărârea a se face un tablou fidel de toate proeotele depuse după vechime.
Ordinea stabilită prinacest tablou, nu va mai fi intervertită sub nicî-un pretext.
n
Consiliul de administraţie al căilor ferate române, se ocupă actualmente cu cestiunea măsurelor de luat pentru a complecta numerul neîndestulător de vagoane.
In acest scop, consiliul va lua toate
măsurile ca direcţiunea căilor ferata se’l poată complecta cât mal în grabă, în limitele fondurilor prevăzute, spre a f.ice se inceteze starea anor-malăee e creatăserviciulu’ comercial al C. F. R. prin lipsa de vagoane, precum şi neajunsurile ce î> timpină comercianţii în transporturile de mărfuri ce fac.
*
M. S. Regele a lucrat azi de dimineaţă cu d-nii miniştri Ghermani şi Alex. Marghiloman.
*
Aflăm că simpaticul nostru confrate d. G. G. Stefănescu, fost director al ziarului ltSsboiul şi fost judecător de instrucţie şi preşedinte de tribunal, va fi în curând numit preşedinte de tribunal în capitală sau în provincie.
Or cine cunoaşte caracterul integru al d-lui Stefănescu, nu poate de cât se se bucure de asemenea no-minaţiunî.
*
D. preşedinte al Camerei printr’o adresă trimisă d-luî Nieolae Moro-ianu, fost deputat colectivist şi chestor al Camerei colectiviste, cere de la acesta se facă socoteală de cheltuelile ce a făcut pe cât timp a fost chestor, căci au trecut opt luni de la disolvarea parlamentului trecut şi socotelile încă n’au fo3t depuse pentru a fi controlate.
E vorba chiar de o sumă de bani pe care a primit’o d. Nieolae Moro-ianu, pe timpul când era chestor şi pe care nu se gândeşte nici de-cum a o înapoia acest onor. colectivist.
n
Consiliul comunal e convocat pe mâine Vineri 25 Noembre la ora 8 seara
Intre alte cestiuni la ordinea zi-eî sunt şi următoarele :
1.	Propunerea pentru înfiinţarea de tramvay pe mai multe strade.
2.	O propunere a societăţei de bazalt.
3.	Caetul de sarcine pentru facerea de instalaţiuni de apă la particulari.
4.	Raportul prefectului de poliţie relativ la ameliorarea serviciului sergenţilor de oraş.
5.	Tabloul de expropriele făcute de administraţie.
6.	D-nu Lambru Vasilescu membru în comisiunea pentru cercetarea socoteielor primăriei va propune a se forma un inventar general.
7.	Idem arată că sunt depasâri de fonduri în contra legei; şi alte cestiuni importante.
X
Azi la ministerul de interne a fost primită de către d. Th. Rosetti, o delegaţiune a consiliului judeţian din Ialomiţa care a venit In capitală pentru a-1 ruga se se ia dispo-siţiunî privitoare la desfiinţarea gu-rei Borcea, sare împiedecă navigaţia vaselor comerciale pe Dunăre.
*
Ministeriul cultelor şi instrucţiei publice a trimis consiliului permanent al instrucţiei, protestul celor trei membri din juriul constituit pentru examinarea candidaţilor ce se presint la catedra de zoologie şi botanică din Iaşi.
Candidatul unic ce s’a presentat d-nu I Li=on, a trimes consiliului permanent diplomele sale.
Asupra motivului invocat de cei trei profesori pentru respingerea d-lui Leon de la acel concurs, pe motiv ca diploma de doctor în filosofic nu poate justifica urmarea cursurilor de botanică şi zoologie, d. Leon declară consiliului că pentru obţinerea titlului de doctor în filosofie la Universitatea din Berlin se cere absolvirea urmată de examen a unui curs de ştiinţele naturale.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS
Londra 6 Decembre. — Se anunţa din Odesa ziarului Daiy-News că vaporul «Rusia» |va pleca în curând încărcat cu material şi cu vo'untarl pentru o nouă staţiune rusească în Abys-sinia.
Colonelul Atelimoff a declarat că guvernul rusesc dă pentru aceasta o sub-venţ'une de trei milioane de ruble.
Berlin, 6 Decembre. — Gazeta Germaniei de Nord declară cu totul inexacta ştirea relativă la presenţa unor ofiţeri germani ca spioni In Fra cia, dar citează 13 ofiţeri francezi din ar mata activă cari de la23 Septembre până la 17 Noembre, afi fost exdulsaţl din Germania unde veniseră sâ studieze limba. La aceşti 13 ofiţeri, trebue sâ se adaoge Încă colonelul Stoiîel care voia sâ facă studii istorice asupra res-boiului lui Iuliu Cesar In contra germanilor aproape de graniţă.
Gazeta Germaniei de Nord adaogă că aceşti ofiţeri francezi afi fost înştiinţaţi că nu se doreşte presenţa lor lo Germania, şi că trebue sâ se spere că aceştia vorrespunde de acum înainte la această dorinţă dreapta mai bine ca pân’acum.
D'»l li BASiLESCU
AVOCAT
Doctor ol Facilitatei (te Drept ilin Paris, Laureat al Scoalei de Stiinte politice din Paris.
Are onoare a aduce la cunoştinţa On. săi clienţi că a instituit în strada SniUrilan an, (Casa Ştefan loanide) un Biurou de avocatură., notariat, împliniri de datorii, execuţiunl judiciare şi tradueţumî de sete In şi din li'm-bele: română, germană, francesâ, italianâj en-glesă, turcă si greacă. Pentru cei lipsiţi de mijloace gratis.
Angajamente eu nuul In eomlltiiuil arau-
tagioase. Biuroul este deschis de la S—U a.m. si de la 4—6 p. m.	1029
Doctorul A. KOSLINSKY
re1ntorcându-se tn Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiunede la 1—3 p. m.
No. 5, Strada Apolon, No. 5 (Isvoru)
(688)
53 Calea Victoriei 53 (Hotel Mânu)
A sosit:
ALMANACH DE GOTHA
PE 188»
10 lei exemplarul
1042
PANA LA I APRILIE 1889
DESFACERE DUPE COST
A
BĂCĂNIEI
D. STAI C O Y I C I
A SE CERE PREŢUL CURENT
LA MAGASINUL CAL. VICTORIEI, 34
10*1
AVIS IMPORTANT
PENTRU REUMATISM în doue-zeei si patru ceasuri ori ce du-rure dispare.
A se adresa la administraţia ziarului «Epoca».	(1038)
N. AL. PAPADAT
AVOCAT
locueste 1 5, st,r*. Doamnei
(lângă Creditul Urban)
MRfJiTOR DE MOŞIE ^rag=:
mice şi o îndelungată experienţă în căutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dănd cele mal bune garanţii de integritate şi activitate.
Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca».	(000)
D-NU HORIA C. A. ROSETTI
Doctor în drept Doctor în ştiinţele politice şi administrative, eşit din magistratură, îmbrăţişează cariera de ADVOCAT
şi lucrează cu d-nu Mihaî D. Kornea. D-sa se pune la dispostţiunea publicului în toate zilele de la 9 şi jumătate până la 11 ore.	"X
16,—Strada Italiana,—4G.	00
Doctorul PETRINI-GALATI da CUmentei 31.
Consultatiuni d» la 5-6 ore.
TINERII Cilii FKECIIENTEZI LICEU,
facultatea safi cari se prepara pentru vr’o şcoală din Francia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un vechifi profesor francez recunoscut de ministerul instruc-ţiunel publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bălteauu, Calea Moşilor No. 138.	1017
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
—S’a mutat Strada Polona, No. 33—
Consult&ţiunî de la 5—6 ore.
«4
DOCTORUL THONIESCU
s’a. mutat
No. 74 — Strada Diouisie — No. 74
Consultaţiunl 12—2 p. m.	1223
G. T. CERKEZ
1002	AVOCAT
S’a mutat îu strada Dorobanţilor, No. 4
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAR BATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigţratu No. 3, intrarea din cale8 Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
_______________10*7
DE VENZARE
Casele si cu locul lor situate
Strada Brczoiuuu No. 2 lângă Bulevard	(1035
Doctorul DE IR. GRECESCU
Medic al Spitalului de Copii S’a mutat strada Verde No. 3 bis (Suburbia Glopotaru).	100
pentru tnvelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M Littman Strada Lipscani 10,	(044)
www.dacoromanica.ro
sEgBsnaag.^Ka
N°- 2, STR ADA LIPSCANI, No-2
In facla ltacaniei d-lui IV. loanid
'JltB
.	--.«..«1.1 uTu.iii uuiiii'i hui oiu^uii iui:jr
QS) tui ae n fabrica vestminte fie lâna ce se poarta f > P© nesupt vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă, garantând contra (acelei si a reumatismului.
rss Declaram ca nu recunoaştem ca veritabile decât flanele ce se găsesc in mag asinul___________
imituii #M m;-p !o;tiu,>u}| tnsn* j iu
ZoN ‘iNVDSdll VQVULS 'Z-oN
1—1 1—-,	,	ZX3
Pd	CO
02	
d	“O
t=l	m
>-	C~3
fcd »—i	3=»
i-3	
g	“O
i—i	m
i-d	z
	
«	
fi fcd	e=
d	
td fcd	H 30
2-0 *>■	“CO Strt
?S	3. . fî HH
«H	?,P25
r»	;o
trt	g«
1!	£53
2.cr	
p — «->- J»	-r^
o © /—*	•5-3
— c	2. > oo ’p.’O n
o o p o	. ffl p -j n oq — ir
-3	-5 » c° o o
- O cr o~ p_P	aS CD 3 0
	'2. c N
g ®	Kfl —’ O o.v ^ a -c
o	2 ° 3 O * . co _
0	D 1	i	O w c ^
o
>
co
>
B
W
O
£
3
C5
►—
co
£
o
02
o
H
>
3*
pj
55
O
>
H
s
o
m
o
c
ÎS!
>
m
o
>
CB
>
O
B
CO
c
a
S
a
•x
o
OÎ
b
TJ
O
O
>
fO
01
2 O B
S
a
PD
B

CASE DE ÎNCHIRIAT