ANUL III No. m
A DOUA ED1TIUNE
■HfPmiirrtrh iMRWmirtfMimrirmBiW
MIIftCURI 23 NOEMBRIE (5 DECEMBRE) 1888
N'JMERUL \§ BAI NUMERUL ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Bucnrexrl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL fi) BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris : Agoncr Ha vas. Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PAKIS: se g&se9te jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-uiain, \u. S I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Plat za Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMIKISTBAŢIUNBA
No. 3.— IMatza Episcopiei.—No. 3
INDMSNEALA
ILUSIUNILE MINORITATEI
URSUJII
DOUA INAUGURĂRI
DISCURSUL
D-LUI
ALEXANDRULAHOVARI
LOGODIŢII
INDBAŞNEALA
Un bătrân şi respectabil liberal, d. Nicolae lonescu, un profesor de istorie cu idei radicale, d. C. C. Do-brescu, şi d. Voinov cunoscut pentru lipsa sa de principii şi de constanţă politică, au căutat se facă alaltă-eri la Cameră, cu o oră mai nainte, mult sgomot, şi asupra unui mic amănunt, se rupă câte va lănci oratorice în favoarea sătenilor.
întreprinderea acestor bravi cham-pioni n’a fost nici eroică nici curtenitoare, şi minoritatea liberală-ra-dicală din cameră a probat încă o dată câtă dreptate aveam când ziceam că nu ştie se ’şi cumpănească sforţările ce face cu lucrul, în vederea căruia face aceste sTorţărî.
Chestiunea era următoarea :
Fostul ministru de domenii, scosese în licitaţie pentru a se vinde în trup întreg, o moşioarâ din Prahova ca de 80 de hectare, şi d. C. C. Do-brescu interpelase pe actualul ministru pentru a ’i spune de ce n’a pus’o în vânzare în loturi mici.
Chestiunea redusă la această proporţie nici nu putea face obiectul unei interpelări, căci legea actuală a vânzerei moşiilor Statului, lege votată de liberali, nu creează un privilegiuînfolosul sătenilor, şi pâne la abrogarea ei guvernul este dator se o aplice pentru toată lumea.
Mai mult, guvernul actual se găseşte în faţa unei legi bugetare votată de mai nainte şi nu de el, care 11 obligă a vinde anul acesta din moşiile Statului-atât în cât se reali-seze doue milioane şi jumătate. A-ceştl bani nu ’i poate împlini numai din vânzare în loturi mici, căci în loturi mici se plăteşte înainte numai azecea parte din preţ, pe când în loturi mari se plăteşte a patra parte. Urmează dar, că guvernul ar trebui se vânză în loturi mici de trei ori mai multe moşii de cât în loturi mari pentru a acoperi cerinţele bugetare, moşii pentru douăzeci de milioane, în loc de moşii pentru opt milioane.
Aceasta inse n’ar fi nimic, dacă n'ar fi altă dificultate : Aceste moşii trebuesc măsurate, şi dacă poţi măsura în câte-va luni o parte, nu poli măsura în acelaş timp trei părţi, ba ce e mai mult, să le şi măsuri şi să le şi parcelezi.
In faţa acestei dificultăţi guvernul care trebuia să se conforme legilor votate de alţii, a trebuit să vânză şi moşii în trup întreg,alături ou altele multe pe oare le scosese în licitaţie In loturi mic’.
In faţa acestor necesităţi şi îndatoriri născute din legi,în care se găsea guvernul, nişte oameni mai serioşi şi mai demni ar fi rugat guvernul să modifice cât mai iute legea, să a-mâne vânzarea pentru cazul special care preocupa pe d. G. G. Dobreseu, şi atâta tot.
In loc de aceasta, s’au apucat să
facă proces de intenţii guvernului, au comis neiertate violenţi de vorbire şi s’au dat de apărători ai ţăranilor faţă cu guvernul. Dar s’a mai văzut acest lucru : Guvernul conservator propune legi în folosul ţăranilor, şi oameni cad. Voinov,complici ai guvernului trecut in tot ce a făcut rău pentru ţărani şi în tot ce n’a vrut să facă bine, au indrăs-neala să şedea faţă cu acest guvern drept apărători ai ţăranilor.
Prea multă îndrâsneală 1
TELEGRAME
AGENŢIA IIA VAS
Londra, 1 Decembre.
Camera Comunelor. — Sir John Morby, blamând expediţiunea din Sualcim, a propus sS se reducă cu 500 lire sterline bugetul afacerilor străine.
Sir James Fergusson, sub-secretar parlamentar, la ministerul afacerilor străine, a declarat că este cu neputinţă să se părăsească Suakimul, dar a afirmat tn acelaşi timp că politica Engliterel e curat defensivă.
Propunerea lui Sir Morley s’a respins cu 136 voturi contra 101.
Roma, 1 Decembrie.
Camera deputaţilor. — Ministrul de răs-boiu a depus proiectele de cheltuielile extra-ordinare privitoare la bugetul răs-boiulul pentru 1888/89 şi 89/90.
Aceste proiecte prevăd 109 milioane de cheltuieli, din cari 53 sunt represintate de creditele votate prin anticipaţie şi 56 privitoare la nouile cheltuieli cerute.
Bugetul marinei pentru 88/89 presintă o ţifrâ de cheltuieli de 36 milioane din cari 17 milioane aplicabile la creditele votate prin anticipaţie şi 19 milioane privitoare la noile cheltuieli.
Ministrul cere urgenţa şi trimiterea co-misiunil bugetului.
Mal mulţi deputaţi combat trimiterea la comisiune cerănd trimiterea la birouri.
Camera aprobă urgenţa dar trimite proiectele la birouri.
Loudra, i Decembre.
Se anunţă din Pelersburg Iul Daily Chro-nicle că Ţarul a aulorisat căsătoria marelui duce. Alexe cu principesa Elena, fiica comitelui de Paris.
Paris, 1 Decembrie.
D. Patenotre e numit ministru al Fran-ciel la Tanger.
Paris, 2 Decembre.
Un manifest al comitetului bulangist declară că se va abţine de a lua parte la manifestaţia pregătită pentru azi tn o-noarea Iul Baudin, a cărui amintire o venerează cu toate astea. El îndeamnă pe cetăţeni se resiste la or-ce provocare venită din partea guvernului care cată se facă o zi celebră şi voeşte se reînoiască atentatul de la 2 Decembre.
Parîs, 2 Decembre.
Cortegiul pentru manifestaţia în onoarea lui Baudin compunăndu-se aproape de 1000 persoane din care jumătate formată din delegaţii provinciei a plecat de la Hbtel de Viile la unu şi a sosit la 3 ore la cimitirul Montmartre. El a defilat înaintea monumentului lui Baudin. In discursul săQ, d. Darlot, preşedinte al consiliului municipal din Paris, a glorificat victimele de la 2 Decembre. El a atacat bu-langismul ca tinzând se reînoiască lovitura de Stat.
Asistenţii ab aplaudat.
Mulţimea la trecerea cortegiului era mal cu seamă veselă şi curioasă.
Strigătele de : «Trăiască Republica 1» erafi destul de numeroase.
N’a fost nici o desordine.
URSUJII
Este în lume o categorie de oameni vecinie nemulţumiţi şi pe care—or ce al face— cu nimic şi nici o dată nu’l poţ' mulţumi.
Francezul i’a botezat grincheux, neamţul le zice muerrisch, ear noi îi numim ursujl.
Când o representaţie teatralii începea la 9 seara, ursuzul protesta, ţipa sub cuvânt cft prea e târziu şi că din aceasta pricina spectacolul se sfârşeşte tocmai la unu după miezul nopţel. Dacă iei în seamă plângerile sale şi ridici cortina la 8, cum se urmează astăzi, ursuzul protestează, pretinde că prea e de vreme, câ e nevoit să vie la teatru cu bucatele în ghât şi că n’are unde să'şf petreacă seara de la un spre zece înainte.
Când se joacâ o dramâ, ursuzul zice : «Până când cu dramele ? am pofta sâ râz,
n’am venit la teatru ca să plâng ; lucruri triste văz în toate zilele de dimineaţă până seara.» Când se joaca o comedie şi se laşa la o parte dramele, ursuzul întoarce plângerea sa pe dos : «Până când cu comediile? am pofta să mal văz şi ceva lucruri serioase; n'am venit la teatru ca să privesc ca-raghiozllcurile unor desmeticl.»
La birt, ursuzul cere carne nefripta şi când i se aduce cum o cere, o găseşte prea roşie şi o pretinde neagră arsa. Oule pe care le mănâncă el, sunt tot-d'a-una sac prea neferte, sad prea răscoapte, nici o dată cum ar trebui să fie, cum le vrea el,—dacă se poate admite că ştie ce vrea.
Femea pe care o iubeşte ursuzul, o găseşte sad prea nep&sătoare cănd nu’I da ghes cu dragostea, sad turbată şi plicticoasă clnd îl îndrăgosteşte.
Când se stropesc stradele, el e necăjit pentru ca se face noroid, când nu se stropesc, blestema muncipalitatea care te lasă să înghiţi tot praful ; când e iarna duce dorul verei,când vine vara duce dorul ierneî.
Dacă plouă, vrea zăpadă, dacă ninge cere ploae. In zilele când arde soarele, nu vorbeşte de cât despre plăcerea ce simte omul la umbră, ear în zilele când cerul e înorat, oftează dupe călduroasele raze ale soarelui.
In vagon cere să se deschiză geamurile sub cuvânt că moare de cald, şi îndată ce să deschide o fereastră chear pe jumătate, cere să se închidă pentru ca tremură de frig. Il este urât când e singur, căci nu are cu cine schimba două vorbe, şi cât mai intră un calator în compartimentul ocupat de dînsul, se plînge că nu poate se aibă odihnă.
Pentru educaţie are nişte idei tot aşa de potrivite. Pretinde de la copil să fie muncitori, să lase petrecerile pentru o vârstă mal înaintata, dar îndată ce copilul se pune pe munca, găseşte că eo crima să nu’i laşi mat multă odihnă, căci îf prăpădeşti sănătatea. Dacă cum va li asculţi şi măreşti ceasurile de odihnă ale copilului, te învinovăţeşte câ’l înveţi să fie leneş.
In politica ursuzul nu recunoaşte Statului dreptul de a interveni în nimic, dar 11 Întreabă pe urmă regulat în toate zilele, pentru ce nu ia în mână cutare industrie naţională, pentru ce nu'şi vâră nasul in toate fa-bricele care nu merg bine ?
Astă-zl, ursuzul protestează în contra poliţiei care a îndrăsnit să se amestece în cearta dintre doi beţivi, şi mâine se duce la a-ceiaşl poliţie spre a reclama contra unui debitor.
La 14 Martie cere un minister, or care ar fi, ca să scape de guvernul Ion Brătianu, cere intervenirea Regelui ca să dobândească un asemenea guvern, şi peste două zile întreabă pe acelaşi Rege pentru ce se amestecă în treaba şi jură că va combate noul minister, cu mal multă înverşunare de cât pe cel trecut.
Intr’o bună dimineaţă ursuzul politic botează pe toţi colectiviştii, o bandă de tâlhari şi de asasini; a doua zi II numeşte salvatorii ţărel, şi a treia zi iar ÎI înjură.
In ţara românească, d. Dimitrie Brătianu este tipul ursuzului politic.
Când îl vezi, ţi separe că are să’ţl cânte :
’MI-e urlt, nimic nu'ml place,
Şi 'ml tot vine »i mi duc I
Bpo.
IMJSMLE MINORITATEI
_____ 9
Mal deună-zl, membrii majorităţii Ca-meril, urmând întru aceasta exemplul grupurilor parlamentare din alte ţări, hotărâseră să aleagă un biurofl care să di-rigă desbaterile sale.
Această ideie a părut foarte hazlie liberalilor, care ne-au şi gratificat pentru a-cest cuvânt cu fel de fel de glume, şi între altele ziarul La Liberii Iioumaine a cualifi-cat pe amicii guvernului de majoritate cu botnitâ.
Pe când Insă ziarul în cestiune dăruia o botniţă majorităţii, el oferea trei sgarde minorităţii. Căci pe când îşi bătea joc de biuroul majorităţii, acelaşi ziar propunea ca înfima minoritate din cameră sâ se împartă în trei grupuri infinitezimale, având fie-care biuroul sâO.
Dar pentru a da fie-cărut grup o înfăţişare mal imposanlâ şi pentru a le contopi la un loc, ziarul frances propune ca membrii fie-cărul grup să facă parte şi diucele-l’alte grupuri.
Socoteala d-lul Damâe nostimă. înmulţind totalul Ile-cărul grup cu 3 şi adunând apoi cftte-şî trele cifre, poţi ajunge chiar să faci din minoritate majoritate şi din majoritate minoritate.
Lăsând În9ă la o parte ilusiunlle organelor liberale, îţi dai seamă îndată că chiar aşa cum sunt în realitate reduse grupurile minorităţii, nu le poţi ţine unite la un loc.
Ast-fel, pare-ni-»e, ar fi cam grea de a împăca credinţele d-lor Panu, Nădejde or Morţun cu acelea ale celor ce în adevăr ţin la principiile lor liberale.
Asemenea ar fi destul de strania să vezi pe d. Tache Ionescu, de pildă, care având să aleagă la Craiova între lista liberală şi lista conservatoare a preferit pe cea din urmă, alipindu-se îndată după alegere de grupul d-lul Dim. Brătianu, după ce a combătut lista candidaţilor săi la Craiova.
Ori cât de groase ar fi lanţurile cu care ar voi sâ lege tmpreună sgardele agăţate de d. Dame de gâtul fie-cârul grup, cu greu am putea crede că o mână chiar mal voinică ca aceia a d-lul Dim. Brătianu, ar putea ţine la un loc diferitele grupuleţe rivale şi vrăjmaşe ale oposiţiunel.
K. K.
Din faţa băncei ministeriale, din banca aşa botezatei democraţii, veţi auzi In tot-d’a-una, dar tot-d’a-una, un glas răguşit, glas de dascăl argăsit de predică, şi care va striga cam de acestea: Sunt democrat 1 Am să vă arăt eu 1 cer cu-vlntul 1 ruşine I
Şi imediat după aceste zbierete, veţ! auzi nişte imense hohote de rîs, nişte esclamaţii de milă pornite de Ia o margine la alta a băncilor deputaţilor...
Hohotele de rîs sunt ale deputaţilor de toate culorilor; iar «zbieretul», este al celebrului deputat K. K. Dobreseu...
Cine este acest Orlando?
Alesul colegiului 111-lea de Prahova, cetatea clasică a libertăţei şi a Iul Radu Stauian, ’şi-a făcut apariţia pe arena publică printr’o frază ajunsă celebra.
Era prin 1881.... K. K., aprig apărător al «ordine! stabilite», era student, şi cum la congresul de Bacââ vedea câ nu are trecere, se hotărî să dea o lovitură de maestru adversarilor şi strigă : «Studenţi suntem, studenţi să rămânem!»
Fraza a ’nveselit pe adversari, ea a făcut epoca şi fle-care student, când se întâlnea cu un tovarăş, n’avea alt cu-vînt de cât acesta: să dea D-zefi ca student să rămâi în toată viaţa 1
Statornic, K. K. a rămas student, dacă nu şcolar.
Şi astă zi, ia Cameră, amintindu-şl frumoasele vremuri ale copilăriei, el esclamă din când în când : democraţi suntem, democraţi să rămânem 1
Nu ştiu ce nenorocire a căzut pe bietul partid liberal-naţional; dar se vede că soarta a voit ca nemuritorul Epu-rescu sâ învieze în fie-care sesiune a Camerei.
Aşa de pildă, pe când don Basilio Epurescu striga: «Sunt teribil în apostrofă, am glas de clopotl»— don K. K. zbiară : «Eu nu mă tem, domnule preşedinte, nu mal suna din clopotl»
Gare-I mal nostim ?
S’ar putea zice, că stafi la egal, dacă K. K. n’ar fi rostit frasa următoare, pe care n’ar fi în stare s’o rostească nici chiar Epurescu cel teribil în apostrofe.
«Nu m8 face să vorbesc, domnule La-hovari; dar te iert... altă dată însă nu voiii avea nici un menajament pentru minister »
EI bine, ori cât de talentat ar fi sărmanul fost reprezentant al Vlăsiei, K. K. a fost mal grav. O ameninţare aşa de puternică n’o face cine-va în toate zilele, trebue să fii prea K. K., ca s’o poţi formula într’o frază aşa de fulgerătoare şi fără să fii preparat 1
Cu un asemenea «soldat al democraţiei» partidul radical se poate făli şi poate tînji în bună voie, el nu va pieri nici o dată.
Numele unui ast-fel de orator nu trebue să fie nici o dată şters din cartea radicalismului, el trebue chiar considerat ca u-itate de măsură. Şi după cum de un om cumpătat se zice : eşti un Catone, —tot ast-fel când vre un radical va ţine un discurs zdrobitor, toţi «soldaţii democraţiei» trebue să-I spună : «Eşti un K. K....» (Voiii continua mâine, vorba d-lul Panu).
DOUE INAUGURĂRI
Alalta-erî Duminecă a fost inaugurarea Spitalului Golţea, cum şi inaugurarea Scoale! de Adulţi, şi moştenitorii fericitului Mitropolit Nifon aii dat o serbare intimă în localul institutului ecle-siastic care poartă acelaş nume.
Să vorbim mal întâia de inaugurarea Spitalului Colţea.
Inaugurarea SpitaluluiColtea
Ceremonia a început la orele 11, în sala amfiteatrului nouel clădiri în pre-senţa Majestâţilor Lor şi a unul public numeros şi ales.
Printre personalităţile oficiale şi politice presente la această ceremonie putem cita pe d. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, pe dd. Al. Lahovari. Petre Carp, Ghermani, Al. Marghiloman, Dimitrie Ghica, Pake Protopopescu, precum şi un mare număr de deputaţi şi senatori.
Serviciul religios a fost oficiat de către I. P. S. Mitropolit Primat asistat da doi episcop!.
După serviciul Divin doctori Stoi-cescu şi Râmniceanu afi ţinut câte o cuvtntare.
D. d-r Sloicescu, a început prin a lăuda pe Efori pentru stăruinţa ce afl pus ca o ast-fel de măreaţă clădire să ia un sfârşit atât de repede, şi care afi ştiut prin priceperea şi buna administraţia lor, se întrebuinţeze cu folos a-verea Eforiei.
Apoi doctorul Stoicescu, a arătat faptele frumoase ale defunctului d-r Da-vila, exprimând tot-odatăadâncele sale regrete, că omul acesta de bine pentru ţar* să nu fie presinte şi dânsul la inaugurarea măreţului Spital.
D. doctor Rtmniceanu în câte-va cuvinte a lăudat Eforia spitalelor.
Dupe aceste discursuri, Msjestăţile Lor afi visitat lntr’un mod amănunţit noua clădire a spitalului, cerând la flecare pas explicaţiunl de la Eforii care le făceau onorurile.
Inaugurarea scoalei de a-dulti
Inaugurarea şcoalet de adulţi, fondată de către societatea pentru învăţătura poporului român, care are de preşedinte pe d. general Florescu, s'a făcut la orele 9 şi jumătate, iar serviciul divin a fost celebrat de I. P. S. Mitropolit primat.
Au fost faţă la această ceremonie dd. Th. Rosetti, Maiorescu, Pache Protopopescu şi multe alte personalităţi politice.
La terminarea serviciului religios, preşedintele societăţeî pentru învăţătura poporului român, d. general Florescu a pronunţat următorul discurs :
Discursul generalului Florescu
Onorată Adunare
Un adevăr ce nu se poate contesta este acela că, România numai prin respândirea bine-făcătoare a instrucţiei, va putea ajunge la adevărata civilizaţie.
Numai atunci când vom dobândi o educaţie civică pentru ca fie-care să’şl cunoască datoriile sale în Stat, numai atunci ne vom putea bucura pe deplin de bunătăţile instituţiilor noastre liberale.
Pentru aceasta însă, trebue ca instrucţia publică să pătrunză în toata unghiurile ţărel.
Mal mulţi bărbaţi de frunte, încredinţaţi câ numai prin răspândirea in-strucţil ne vom putea făli într'o zi că am fost şi suntem în Orient farul civilizaţiei Eiropene, afi fundat încă de la 1806, Societatea pentru învăţătura poporalul Român.
De această societate, a cărei deviză a fost şi este: «Răspândirea prin toate mijloacele a înviţtturei de carte printre Români», s’a creat scoli normale prin mal multe judeţe, ast fel că numai secţiunea din Bucureşti de la 1870 şi până asta-zî, a scos aproape 300 de învăţători răspândiţi prin judeţele ţării, şi chiar prin Macedonia şi Bulgaria.
Şeoalele normale ale societăţeî afl
www.dacoromanica.ro
2
mm
EPOCA - 23 NOEMBRE
rr I Iii IBM li ii li lllil'l
fost precedate de şcoalele de adulţi 1n care ucenicii şi calfele, aparţinând diferitelor meserii, să dobândească cunoştinţele cele mai de neapărat trebuitoare meseriei lor.
Cursurile acestei şcoli s’aâ întrerupt din diferite împrejurări, isvorile mai cu seamft dintr’o epocă de agitaţiuni politice, prin care am trecut.
Astă-zl însă, când am intrat într’o Era de muncă liniştita şi onestă, ne am strâns aici cu bucurie ca se sărbătorim redeschiderea şcoalelor de adulţi.
Cursurile acestor şcoale sunt încredinţate unor adevăraţi preoţi ai cultu-rei intelectuale, domnii profesori Ioa-niu, Alexandrescu, Beiu, Momuianu şi Florentin care aii bine voit a primi aceasta sarcina, şi cărora trebue să le aducem cu toţii mulţumirile noastre.
Mă simţ dator, onorată adunare, şi crez a fi interpretul cugetsrel fie căruia din dumneavoastră, exprimând via noastră recunoştinţă Prea sfinţiei sale Mitropolitului primat care a venit se bine-cuvânteze această serbare şi care a făgăduit să facă ca preoţii tutulor Bi-sericelor din Capitală se îndemne, prin predicele lor, pe meseriaşii adulţi a urma Duminecele cursurile acestor şcoale, făcându’i se înţeleagă ca numai prin instrucţie să pot perfecţiona în meseria lor şi deveni tot d’o data cetăţeni demni de acest nume.
Cât pentru mine, simţ o mulţumire sufletească d’a mă afla ca preşedinte al societăţel pentru învăţătura poporului, în mijlocul dumneavoastră, şi a lua parte la ceremonia redeschidere! unor şcoale atât de folositoare meseriaşilor noştri.
Nu’mî mai rămâne de cât a ruga pe Dumnezeii, lntr’aceastâ sfîntă biserică, ca se încoroneze cu cea mai deplină is-bânda silinţele noastre !
—--	--«ffJ»----
INFORMAT IUN I
D. general Mânu, ministrul de resbel, a dat ordine ca la toate corpurile se se înceapă conferinţe hebdomadare ţinute de ofiţeri.
MaiorulTheodorescu, preotulGeor-gescu, Elena Georgescu şi Ion Ră-duleseu toţi complicii lui Andronic, fâeend oposiţia în contra sentinţei tribunalului care ’i-a condamnat, secţia a doua a tribunalului a amânat judecarea procesului, pentru ziua de 12 Decembre, pe motivul nepresintârei uneia din părţile civile.
Vineri spre Sâmbătă în comuna Valea Pasărei, un logofăt de moşie anume St. Sâvulescu, luându-se la ceartă cu un cărăuş Alecu Ion, l’a înjunghiat cu un cuţit, din care causă cărăuşul a murit.
D. judecător de instrucţie, Preto-rian şi d. procuror Mavrus au fost trimiş' la faţa locului pentru ca se ancheteze faptul.
Omorâtorul a fost aregtat. El a mărturisit crima sa.
Sâmbătă seara d. prof. Troteanu a ţinut în localul societăţel Concordia Română o conferinţă asupra ex-posiţiunilor.
Conferenţiarul printr’o expunere
elegantă şi bine studiată a arătat a-vantagiile ce aduc exposiţiunile în general. Vorbind apoi de exposiţia din Paris, d. Troteanu a arătat mulţumirile ce trebuie se fie aduse prinţului G. Bibescu pentru lăudabila iniţiativă ce a luat.
a*
La concursul pentru ocuparea catedrei de Botanică de la Facultatea de medicină din Iaşi, s’a presentat un singur candidat, d. Leon.
O parte din membrii juriului au cerut d-lui ministru de culte şi instrucţie publică, respingerea de la examen a candidatului pentru următoarele motive :
1.	Că candidatul nu posedă di-p’oma de doctor în medicină cerută de lege.
2.	Gâ nu are nici un act care justifică terminarea sau chiar urmarea a nici unul curs special de Botanică, candidatul ne presentând decât un simplu certificat prin care justifică că a urmat un curs de Zoologie.
—SBB—
Judecătorul de instrucţie însărcinat cu anchetarea falşului constatat în biuroul de percepţie al oborului de vite, ’şî-a dat ordonanţa sa prin care cere trimiterea în judecată a d-lui G. Tacorian.
Nenorocitul funcţionar care a fost călcat Sâmbătă în gara de Nord şi care se află la spitalul Filantropiei, e într’o stare din cele mai grave. D. dr. Leonte a fost nevoit se’i facă amputaţia piciorului stâng.
-*»-
D. Ioan G. Diamandi fost prefect de Tutova care a fost reţinut în Capitală peste trei săptămâni din cauza unei îmbolnăviri neaşteptate, între-mându-se a putut porni cu acceleratul de aseară la laş în senul familiei sale.
Aflându se la Bârlad despre definitiva sa retragere de la prefectura Tutove'i, d. Diamandi a fost obiectul unor viui şi numeroase manifes-taţiuni simpat'ce prin telegramele ce’i au adresat cetăţenii.
Duminică în localul clubului «Tinerime!» şi în presenţa delegaţilor primăriei şi poliţii, s’a procedat la tragerea loterii tabloului d-lui Pascali, representând doi vânzători de fructe.
Tabloul a fost câştigat de d. Era-clie Kippa din Teleorman cu No. 56.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS
Viena, 2 Decembre.
Ziarele din Viena şi din toate oraşele austro-ungare publică cu ocasia jubileului împăratului articole patriotice.
Pretutindeni cu ocasia jubileului, au a-vut loc solemnităţi religioase.
Roma, 2 Decembre.
Cu ocasia jubileului împăratului Austriei, Regele Humbert şi întreaga familie regală ad trimes felicitările lor Curţii din Viena.
Paris, 3 Decembre.
La banchetul dat la Nevers, generalul Boulanger a rostit un discurs în care a respins acusaţia de a ţinti la dictatură. El a afirmat simţimintele sale republicane, dar voeşte o republică naţională şi depu-
taţi oneşti şi crede că la alegerile viitoare, opt milioane de sufragii vor aclama această politică.
Londra, 3 Decembre.
Dupe corespondentul ziarului «Daily-News» la Petesburg, consiliul militar a decis ca în cas de resboid cea mal mare parte din populaţiunea din Varşovia să fie expulsată, pentru a nu încurca apărarea.
Berlin, 3 Decembre.
«Monitorul imperiului» publică o înştiinţare relativă la blocarea coastei Zanziba-rulul. Această înştiinţare e semnată de a-miralil german şi englez, In numele guvernelor ior, şi de Sultanul.
Blocarea a început la 2 Decembre. Ea se va mărgini sfeîmpedice importul materialului de resbel şi exportul sclavilor.
Zanzibar, 3 Decembre.
Escadra de blocare s’a îndreptat spre coastă. Corabia italiană «Dogali« ia parte la blocare.
Berlin, 3 Decembre.
«Politische Nachrichten» se pronunţă într’un mod categoric în contra partici-părel publicului capitalist german la noul împrumut rusesc, zicând că conversiunea nu e de cât o manta care ascunde scopurile politice ale Rusiei.
Viena, 3 Decembre.
Spre seară o scrisoare autografă a împăratului către corniţele Taaffe a fost afişată pe strade.
împăratul exprimă mulţumirile sale pentru numeroasele acte de umanitate la care, conform dorinţei sale, popoarele imperiului s’aii dedat spre a serbaa.40-a aniversare a urcărel sale pe tron, precum şi pentru noile probe de iubire şi de credinţă care ’i-aii dat.
Paris, 3 Decembre.
Se asigură că marchizul Montmarin, consilier de ambasadă la Viena, va fi numit ministru al Pranciel la Belgrad.
IVew-York, 3 Decembre.
In Mesagiul săâ, d. Gieveland insistă a-supra trebuinţei de a revisui tarifele vămilor şi de a face să înceteze escedentul tesaurulul, care este nedrept şi primejdios. El constată că relaţiunile sunt amicale cu toate puterile.
DISCURSUL D-LUI ALEX. LAHOVARI
rostit la Senat în şedinţa din 15 Noembre
Explicaţiunile d-lui preşedinte al consiliului ah fost leale, netede şi complete, şi de sigur nu aşi mai fi adăogat un cuvânt, nu a’şi mal fi ostenit pe acest înalt Corp cu nişte explicări cari sunt deja In spiritul şi în inima tutulor, dacă nu a’şî fi fost pus direct în causă, şi mai cu seamă de d. Şendrea. D-sa nu nu vrea să fie crud cu noi, nu voeşte să ne aducă aminte nişte pretinse angajamente pe cari le-a explicat In sensul d-sale şi pe cari ni se pare că le restălmăceşte. Insă, cu toate ca nu voeşte să fie crud, prin această figură de retorică, ce se numeşte preteriţiune, a spus tot ce putea să ne spună mai crud dupe d-sa şi ceva mai mult de cât se a-flâ în realitate faptele. Dar noi nu ne speriem aşa de lesne nici de insinuările de astă-zl, nici de interogaţiunile şi de interpelările cu cari ne ameninţă d-sa pe viitor; pentru a ’I scuti osteneala de a se mai repeta ’i vom răspunde foarte categoric chiar de la primul pas ce ’l facem în localul acestei înalte Adunări.
D-lor, înainte de a ne apăra pe noi, flind-câcine-va trebue săse uite pe sine şi să apere lucruri mai mari de cât persoana sa, voi apăra un principiei constituţional pus de d-sa în cestiune. Voiă a-păra modul cum M. S. Regele a întocmit, în virtutea prerogativelor şi drepturilor constituţionale, şi ministerul de la Martie 1888, şi ministerul care este pe aceste bănci, şi voia arata, sper, înaltului Corp că M. S. Regele, şi In a-ceastă ocasiune ca in toate cele-alte, a fost un Suveran constituţional, înţelept şi patriotic.
La Martie 1888, era o situaţiune ex-c pţionala în aceasta ţară ; o stare de lucruri încordata, ce nu se putea des-lega prin mijloacele ordinare ce Con-stituţiunea pune la îndemâna şefului Statului în caşurile de crisă ministerială. Un guvern de 12 ani, despre care nu voiţi să vorbesc acum, nici în bine nici în răii, ridicase în contra sa urgia opi-niuneî generale a ţăreî, şi încâpăţîna-rea sa de a se impune la cârmă ameninţa viitorul ţăreî de cele mai grave complicaţiunî.
Onor. d. Şendrea ne zicea astfi-zl că nu’l-a iubit şi nu ’l-a susţinut; fie, dar va mărturisi că nu ’l-a fost inamic prea neîmpăcat.
D lor, vom vorbi de acel guvern,vom avea timpul a face aceasta în lung şi în larg cu alte ocasiuni ; dar nu veţi tăgădui că acel guvern avea în contra lui ţara întreagă, şi pentru densul maiori-tatea cea mare a Corpurilor legiuitoare şi dintre cel duo! interpalatorl de azi, unul, d. Şendrea, ’l sprijinea, cel-alt, d. Fleva, ’l combatea. (Aplause)
Vedeţi că, dacă ne-am pune pe con-tradicţiunî, constat mal Intâiu contra-dicţiune în rândurile oposiţiel. Dar oricum ar fi, guvernul d-lui I. Brătianu a-vea maioritatea aparentă, maioritate legală In Adunare.
Cine dar era constituţional la Martie 1888, cine trebuia să rămână la putere, dupe litera care omoară, iar nu dupe spiritul care în viază ? Negreşit că d. Ion Brătianu, fiind-că avea maioritatea în Cameră şi în Serat, şi putea să mal continue încă 4 ani, şi să facă ceea-ce făcuse în 12 ani, fapte cari ridicaseră in contra lui nu numai cugetele şi inimile tutulor Românilor, dar şi pietrele de pe stradele oraşelor. (Aplause prelungite)
Ce dar trebuia să facă Majestatea Sa? Dacă consulta pe d. Fleva, d-luî ’l-ar fi zis să-’l asvârle, iar d. Şendrea ar fi dat sfatul să ’l menţie.
Cum era să împace Majestatea Sa a-ceste cerinţl în conflict ? Nu putea să o facă aceasta, nu era putinţă a se face după interpretarea literală şijudaicăa Constituţiunel. Dar Majestatea Sa, inspirat de un sentiment mal înalt, de un patriotism mal luminat, de o ochire mal profundă, văzând că aparenta întocmire de maioritaţl pseudo-legale nu răspundea sentimentului adânc şi real al ţăreî, a crezut că sunt momente în cari iniţiativa Sa Regală trebue să vină să deslege unul din acele probleme cari, în alte ţări, ce nu se bucură de sistemul monarhic-constituţional, nu se desleagâ de cât numai prin sabie, prin foc şi sânge.
Şi, d-lor, aci este virtutea regimului
vm
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
ţ57j
WALTER SCOTf
LOGODIŢI
9
SAU
COAIETABILILDE CIIESTEil
XVII.
[Urmare) j
Asl-fel aşezai, Râul, cu obrazul şeii sbârcit, putea trece drept vrednicul representant al luî Ienuar, tatăl îngheţat al anului, şi, deşi Gillian nu mai avea frăgezimea delicată a tîuă-ruluî Mal, totuşi focul încă arzător al unul ochiu negru, şi coloritul viQ al unul obraz încă rumăn, puteaâ s’o faci a trece drept chipul Iul August, tată al fructelor şi a veseliei. Doamna Gil-lian avea obiceid a să lăuda că putea place or cui mulţumită convorbire! sale, când o voia, de la ltaymond Berenger pănă la Robin, siuja d^ la grajd ; şi, ca o bună gospodină care bine voeşte câte o dată, ca să nu’şl uite, meşteşugul să pregătească un fel de bucate bun numai pentru bărbat îl el, ea găsi de cuviinţa atunci de a întrebuinţa mijloa-
cele el de a fermeca In favoarea bătrl-nulul Râul.
Şi, prin glumele el satirice, isbuti a potoli nu numai înverşunarea ce avea contra întregului neam omenesc, dar chiar disposiţia luî de a fi ursuz cu femeia lui. Glumele el, cu tot meritul lor, şi aerul de cochetărie cu care le spunea, avură aşa efect asupra acestui Timon al graniţelor ţereî Galeze, în cât nasul seu cinic să ridică în sus ; el deschise gura, îşi arătă toţi dinţii ca un căţeluş care vrea să muşte, şi isbucni în hohote de rls care sămănau cu hămăitul câinelor luî. El să opri totuşi de o dată, ca şi cum ş’ar fi amintit că’şî eşa ast-fel din caracterul lui de gravitate ursuză ; şi, înainte de a să reîntoarce la veselia sa, arunca asupra Iul Gillian o privire însoţită de atâtea strlmbăturr, în cât sămină destul de bine cu o figură fantastică de acele cu care să împodobeai! altă dată partea de asupra a cutiei unei vioare.
—	Ei bine 1 zise August lui Ienuar, nu’i mal bine aşa de cât să’ţl strici cureaua pe spinarea unei femei care te iubeşte, ca şi cum ar fi o locuitoare a casei d-tale de câini.
—	Adevărat, răspunse Ienuar cu răceală ; şi mai bine asta de cât schi-mele care mă silesc a mânui cureaua mea.
—	Hm 1 zise Gillian cu tonul unei femei care gândea că cuvintele bărbatului sud ău erad drepte ; (dar schim-bându’şl îndată tonul, zise ea cu o voce duioasă;
—	A I Râul, nu’ţt aduci aminte că m’ai bătut o dată, pentru că răposatul stăpânul nostru, D zeu să’l ierte! luase drept o floare panglica roşie care lnoda corsetul med ?
—	Da, da, mi-aduc aminte că stăpânul nostru, D-zeu să’l ierte, cum zic!, să înşela câte-o-dată aşa; cel mal bun câine poate să greşascâ.
—	Şi cum şi .putut îngădui, scumpul med Râul, ca femeia d tale iubită să fie atâta timp lipsită de o rochie nouă ?
—	Cum 1 cuml tînăra noastră stăpână ’ţl a dat una care ar putea sluji unei contese, răspunse Râul, arătând prin tonul sed că ea atinsese o coardă care ameninţa să distrugă buna înţelegere vremelnica, şi adecă câte rochii ţ’ar trebui ?
—	Numai două, bunul med Râul; doar ca vecinii noştri să nu socotească vârsta copiilor lor plecând de la vremea de când d na Gillian a căpătat o rochie nouă.
—	GreQ lucru să nu poţi fi o d ,tă vesel fără ca să nu al a’ţl plăti veselia! El bine 1 vel avea o rochiă nouă la sfântul Mihail, dupe ce voi fi vîn-dut pieile ultimului anotimp. Numai coarnele vor preţui ce va anul acesta.
—	Nu ţ'am spus tot d’a-una, scumpe soţ, că coarnele fac cât şi pielea când ştii să le vinzi ?
Râul să întoarse răstit, par-că l’ar fi muşcat o vespie, şi ar fi gred să spui ce era să răspundă acestei cugetări nevinovate pe de asupra, dacăunetră-
www.dacoromanica.ro
lucitor cavaler ţn’sr fi Intrat atunci In curte. El să coborî, ca şi cei-l’alţl, şi încredinţă calul sed unul scutier a le cărui vesminte erau acoperite de foarte frumoase broderii.
—	Pe sfântul Hubert 1 zise Râul, mândru cavaler, şi calul luî ar putea sluji unui conte I şi poartă culorile lui Milord conetabilul ! nu’l cunosc cu toate aceste.
—	Dar eu II cunos, zise Gillian ; e Randal de Lacy, vărul conetabilului, şi care nu mai e pre jos de nicl-uuul din acel care ad purtat ares nume.
—	O 1 am auzit vorvindu se de dîn-sul, pe sfântul Humbert ! Să zice că e un ştrengar, un desfrânat, un risipitor.
—	Acel care ţ’ad spus aceasta ad minţit: bartaţii mint câte-o dată.
Şi femeile de asemenea, răspunse Râul sec ; dar mi să pare că ’ţi-a făcut cu ochiul.
—	Aşi ! ştii că nu mal vezi bine cu ochiul drept de când bunul nostru stăpân, sfânta fecioara să’l ocrotească! ţi-a svârlit un pahar cu vin în obraz, fiind că ai intrat prea cu lndrâsneala în odaia lui.
—	Ce caută aice stricatul ăsta ? zise Râul ca şi cum n’ar fi auzit’o. Să zice că 11 bănuesc de a fi căutat să omoare pe conetabil, şi că de cinci ani nu s’ad văzut.
—	Vine fiind că l’a invitat tînăra mea stăpână, cum o ştid foarte bine ; şi ■gândesc ca nu va face atât răd conetabilului pe cât aceasta’I va face lui
constituţional, şi rog pe d-nil Fleva şi Şendrea, cari sunt poate admiratorii unor alte regime, să recunoască cu mine utilitatea suprema a unei monarhii constituţionale. Numai mulţumită elas-ticităţel admirabile a unor asemenea instituţiunl se poate înlătura revoluţiu-nea violentă şi sângeroasă. Intr’o republică cum s’ar sfârşi crisa? Cine este arbitrul suprem şi ascultat ? Cine este regulatorul înţelept? Să luăm de exemplu America Sudului (Aplause).
Iută nişte maiorităţl, nu zic servile, dar credincioase omului cari le-a format 1 Iată un guvern care are maioritatea în Camere şi minoritatea în ţeară 1 Se va putea el menţine în contra forţei opiniunel, care Împinge înainte pe adversarii sei? Nu, de sigur ! Insă situa-ţiunea se limpezeşte nu In cabinetul unul Rege, dar pe pieţele publice, în bubuitul tunului şi pe mormane de cadavre 1 (Aplause).
Dar, dacă avem un Rege constituţional, un regim constituţional, este tocmai pentru a ne scăpa de asemenea so-luţiunl violente şi sângeroase, este tocmai că atunci Regele intervine, şi fără a atinge o iota din pactul fundamental, în virtutea articolului din Constitu-ţiune, pe care ’l cunoaşte d. Fleva şi d. Şendrea, zice : Minister nepopular, ai numai aparenta maioritate a Adunărilor, Eu judec, şi viu să înlesnesc situa-ţiunea chemând la banca ministerială alte persoane, cari ad să consulte ţara înnolcondiţiunl, In libertate şi legalitate 1... (Aplause prelungite).
Atunci regele în momente de acelea încetează de a fi înregistratorul decretelor ministeriale, şi devine un înalt arbitru între partidele în luptă. Sunt persoane cari cred şi chiar popoare sunt acum cari cred că regele constituţional este inutil; numai atunci se vede cât este de necesar, când, în patriotismul şi înţelepciunea sa, face economie de o revoluţiune şi această economie este imensă. Cea făcut Majestatea Sa la Martie 1888 ?
Majestatea Sa n’a mal mal putut să manţie pe d. I. Brătianu în contra voinţei ţăreî întregi. Dar pe cine putea să consulte, după usurile parlamentare, dupe pedantismul constituţional ? Pe preşedinţii Corpurilor legiuitoare. Dacă consulta Camera şi Senatul, răspundeau: 1. Brătianu.
Dacă consulta ţara şi pe d. Fleva cu mine am fi zis: orl-care altul afară de I. Brătianu. (Aplause.) Acesta era răspunsul legitim. Şi iau de martori pe aceia cari făceau parte din comitetul oposiţiuneî-unite să spună ce a zis ţara Majesitâţei sale atunci şi ce zic acum ? Majestatea Sa nu trebuia să asculte de cât patriotismul şi bunele sale inspira-ţiunl, căci situaţiunea nu’l desemna personal pe nimeni ; s’a vorbit atunci de un minister din oposiţiunea-unită, dar nu s’a cerut neapărat această solu-ţiune, şi toţi am zis : dacă nu se poate, orl-care altul. ’Mi pare bine şi trebue să ne felicităm cu toţii că acel orl-care altul a fost onor. d. Th. Rosetti. (A-plause).
D-lor, nu voiţi merge mal departe, nu voiu căută să demonstrez ceea-ce ’ml ar fi lesne să arăt, cât de greu ar fi fost un guvern compus din această oposi-
Insuşi: câcl a avut pănă acum destule dovezi, bietul om 1
—	Şi cine ţ’a spus aceasta ? Întreba Râul răstit.
—	Ge’ţl pasă cine mi-a spus ; cineva care era foarte bine înştiinţat, răs-puuse d-na Gillian, care începea a se teme că a vorbit prea mult voind să’şl dea un aer triumfător şi să dovedească bărbatului ei că ştie mal bine de cât dlnsul.
—	Trebue să fie dracu sau Randal el însuşi, striga Râul ; căci nu e altă gură atât de largă ca o minciună atât de mare să poată trece prin ea. Dar spune ’mi,d-nă Gillian, cine e.cel l’alt cavaler gata să între, şi care nainteazâ ca un om care abu. ştie un le merge.
—	îngerul d tale p< zitor In persoană, tinărul scutier Damian.
—	El 1 nu să poate 1 Zi-mi orb dacă vrei, dar nici o-datâ u’am văzut om să se schimbe aşa In atât de puţin timp. îşi poartă mantia parcă ar 11 o pătură de cai. Ce o fi având ? Şi uite’! că să opreşte la poarta, parcă ar fi pe prag ce-va care’l Impedecă de a trece I Re sfântul Hubert 1 al crede că l’a vrăjit vr’o ursitoare.
(Va urma)
EPOCA - 23 NOEMBRE
3
55?
tiune, care, cum a recunoscut şi d. Fie-va, era multicoloră, compusă din nuanţele cele mai disperate, atât de puternică pentru a distruge, incompetinte şi incapabilă a fonda ; tara nu cere numai distrugere, tara cere şi clădire, tara cere s<5 răsturnăm ce este râd cât de iute, căci suferă de crise, dar imediat s8 clădim edificiul sub care s<5 a-dăposteşte întreg poporul român, care este un guvern cu unitate şi cu viată ; căci precum nimeni nu poate să trăiască fără adăpost In voia elementelor, a-semenea şi poporul nu poate sâ trăiască In mijlocul tulburărilor uliţei şi a esitatiunlor puterel. Trebuea să dărî-măm. Dacă noi, oameni al respectului legilor, oameni cari am fost tot-d’a-una al ordinel, al legalitătel dacă am întrebuinţat mijloace cam violente, să nu ne faceţi o nedreaptă invinuire de aceasta, să|nu ne-o faceţi I căci In asemene situa-ţiunl, nu este culpabil acela care Întrebuinţează mijloace violente, ci acela care reduce pe adversarii săi la întrebuinţarea unor mijloace extreme, nu este culpabil acela care declară resbe-lul, ci acela care face înlăturarea lui imposibilă.
Cred dar că a fost intervenţiunea Ma-jestăţel Sale corectă, corectă numirea de la Sine a unul miuister. Aceasta o recunosc nu numai organele conservatoare, dar chiar organele socialiste, cari ad cerut Majestăţol Sale să intervie să numească un minister din propria Sa iniţiativă.
Iată, pentru prima oară se întâmplă într’o ţară ca organele partidului celui mal moderat, precum şi a celui mai In-naintat să facă apel la iniţiativa M. S. Regelui, zicându’I : scapă ne de guvern 1 D. I. Brătianu a avut onoare de a produce o asemenea unanimitate 1 A fost o unire între toate partidele şi bine a făcut M. S. Regele de a (ţinut compt de această unire impunătoare care s’a întâmplat o dată şi care nu se va mal întâmpla.
Despre alegerea persoanelor nu aveţi nimic dezis: căci, ce indicatiunl avea M. S. Regele In faţa unor Adunări care nu mai existaă legalmente ?
Va să zică, am stabilit constituţionalitatea ministerului Th. Rosetti, de la Martie 1888 până la Octombrie 1888.
S’aă făcut alegeri sub acest guvern ; dacă aceste alegeri au fost libere, sau aQ fost presiuni şi ingerinţe, la aceasta va răspunde opiniunea publică a ţărel întregi. (Aplause).
Nu sunt alegeri fără nemulţumiri ; poate In domnia din urmă, în împărăţia raiului se va găsi cine-va care să Împace pe toţi: până atunci nu este alegere în care candidatul căzut să nu zică că aă fost presiuni şi ingerinţe; Insă, Intre laudele interesate şi între plângerile particulare a cutărul ambiţios care a căzut la vot, este opiniunea mijlocie a ţărel, care este mal dreaptă de cât să crede şi care să formează din opiniunea generală a tutulor oamenilor de-sinteresaţl şi de bine, este un fel de dreptate permanentă şi imanentă care pluteşte mal sus de ambiţiunile şi pasiunile noastre, care precedă judecata istorieîşi o dictează, şi această opiniune mijlocie nepărtinitoare are cel din urmă cuvent; ea nu va permite, orî-ce s’ar zice, să se compare alegerile lui Theo-dor Rosetti de la Octombrie 1888 cu a-legerile lui Ion Brătianu de la Ianuarie 1888. (Aplause).
D. St. Sendrea: Dar cu alegerile d-v. de la 1875 ?
D. ministru al domenielor, Al. La-hovari: Vom veni şi la alegerile noastre, dacă d-v. aveţi memoria aşa de lungă.
Aţi spus un ce neexact, când aţi pretins că d. Lascar Catargiu ar fi susţinut, în 1875, că guvernul trebue să aibă candidaturi oficiale, pentru că n’a zis niciodată acest lucru; dard-sa care era un om onest şi gândea ce spunea, şi spunea ce gândea, a spus că nici un guvern nu se poate desinteresa absolut de alegeri, şi este un adevăr : pentru că, ce este un guvern? Este un partid ajuns la putere, şi aşa fiind, cum voiţi ca acel partid de a doua zi să zică : nu mal am interes să mai aplic nici ideile, nici reformele, nici programul meă, să se întâmple ce se va întâmpla, şi o-mul din partidul meO, pe care In ajun aşi fi făcut totul ca să intre In Cameră, a doua zi, dupie ce pun mâna pe putere, să fac totul ca se nu intre In A-dunare I (Aplause).
Vorbind de alegerile d lui Lascar Catargiu şi de criticele care le-aţi adus In contra acestor alegeri, aţi voit să faceţi o deosebire Intre d. Th. Rosetti şi între mine. El bine, vă Înşelaţi şi aci; căci pentru unele aveţi memoria scurta, Ştiţi că în 1875 eram toţi pe aceiaşi bancă cu d. Lascar Catargiu, şi eii, şi d. Th. Rosetti, şi d. P. Carp, şi d. T. Maiorescu. Atunci când d-v., mal grăbiţi la răsbunare dupe victorie de cât
suntem noî, v’aţî crezut în drept se daţi In judecată pe acel minister de oameni oneşti şi devotaţi ţărel, aţi lăsat la o parte pe Th. Rosetti. Dar d-lul, cu toate acestea, a venit la tribuna A-dunărel se ceară onoarea de a merge înaintea justiţiei împreună cu colegii săi. (Aplause sgomotoase).
(Va urma).
DIN DISTRICTE
IALOMIŢA Dispariţia opoziţiei
De câtfi-va vreme, zice Ialomiţeanu din Călăraşi, se observa In oraşul nostru o mare schimbare In atitudinea o-posiţiuneî. Putemchiarzice, fără teama d’a fi contrazişi, ca mal că nu există a-cum oposiţiune la noî. Cel care sunt In capul diferitelor administraţiunî aâ arătat o complectă imparţialitate şi au căutat, lă ori ce ocasiune, să probeze că intenţiunea lor nu era d’a lovi cu ori ce preţ In adversari, ci din contră, prin convingeri morale şi un spirit vădit de dreptate să ’I apropie şi să ’I facă prieteni.
Politica de principii nu s’a făcut la noi nici o dată, trebue s’o mărturisim. Aceiaşi oameni, ’şî ad schimbat, după împrejurări, ideile lor politice. Opoziţia a avut tot d’a-una un caracter pur local.
Acum par a fi înţeles toţi că e mal prudent d’a merge de acord şi d’a ne ajută unii pe alţii In loc de a rămâne desbinaţi. Şi judeţul şi oraşul nu pot de cât să profite. Iar aceia cari câştigase sub guvernul trecut posiţiunî a-vantagioase s’au convins în fine că se făcuse imposibili cu sau fără motiv, şi caută azi o reabilitare onestă In locul unei politice de neadevăruri şi calomnii. Momentul unei serioase reflexiuni pare a fi sosit pentru dânşii. .Cetăţenii ’şi vorbesc cu calm şi judecată unii altora şi semnele unei adevărate uniri se întrevăd de departe.
Noi în ce ne priveşte suntem animaţi ca şi în trecut, de cea mal mare bunăvoinţă şi nu dorim alt-ceva de cât asigurarea unei perioade de linişte şi armonie pentru ca cu concursul tutulor se putem întreprinde o muncă în adevăr rodnică pentru oraşul şi pentru judeţul nostru.
2* EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa dz la 22 Noembre 1888
La ora 1 şedinţa se deschide sub preşi-denţia d-lul N. Blarenberg, fiind de faţă 102 dd. deputaţi.
—	Se ’ndeplinesc obicinuitele formalităţi.
—	Se aprobă un concedia de 6 zile d-lul Lascar Catargi, unul de 5 zile d-lul Gh. Comăneşteanu şi unul de 2 d-lul Bâdescu-Roşiorl.
D. A. Marghiloman dă citire unul proiect de lege pentru deschiderea unul credit de 50.000 pentru plata proceselor pierdute.
D. M. Ghermaiu citeşte un procct pentru modificarea unor articole prin legeaa-supra spirtoaselor. (Aplauze)
—	Se admite urgenţa.
D. P. Carp cere acordarea unul credit de 40.000 lei pentru acoperirea unor chel-tuell făcute cu ocazia delimitărilor fruntariilor dintre România şi Austro-Ungaria.
Mal cere un credit de 34.000 000 lei n. pentru plata unor cheltuell făcute de guvernul trecut cu agiul şi depeşile telegrafice.
D. Focseueanu dă citire unei propuneri prin care se cere Introducerea scrutinului nominal la alegerile comunale şi legislative.
D. l>r. Severeaun citeşte o propunere pentru urmărirea autorilor vandalismului de la 5 Septembre 1886 la redacţiile ziarelor Romania, L’inddpendance roumaine şi Epoca. (Aplauze)
Tot de o dată face întrebarea, pe ce a cheltuit guvernul trecut 60,000 fr. In zilele de 14 şi 15 Martie, căci atunci guvernul n’a întrebuinţat de cât un cartuş ca să ucidă un om si un cartuş nu costă 60.000 fr.
I' D. Micescu lace două interpelări în privinţa preoţilor de mir.
D. G. Cantacuzino întreabă pe d. ministru al fiuancelor, când are să prezinte bugett le.
D. M. Gliermanl răspunde, că dacă ele nu s’a ti prezintat până acum este că aii fost multe ocupaţii, dar că cel mult într’o septâmânâ vor fi gata.
D. M. Adamescu îşi desvoltâ în câteva cuvinte interpelarea privitoare la despăgubirea sătenilor expropriaţi cu ocazia construirel liniei ferate Ricuu-Piatra. D-sa întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice ce măsuri a luat în această privinţă.
I). Al. Marghiloman spune că această interpelare nu priveşte pe miuisterul lucrărilor publice, ba chiar pe nici un minister. Legea spune categoric, că exproprierile privesc pe judeţ, ministerul nu este alt-ceva de cât un fel de casier şi atâta tot,
Reclamaţia e dreaptă, dar constituţia cere ca acestor locuitori să li se dea pământ din domeniile Statului, iar nu bani; prin urmare va interveni pe lângă ministerul de interne, ca să reguleze cele cuvenite.
I). C. Dobrescu (Argeş) îşi amână des-voltarea iaterpelârei privitoare la mem-
brii corpului didactic, până ce ministerul ÎI va comunica actele de care are nevoe.
Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, dd. deputaţi trec In secţii la orele 2.
Iteporter.
SENATUL
Şedinţa de la 22 Noembrie 1888
Şedinţa se deschide la orele 2 şl 5 minute, sub preşedenţia d-lul general Flo-rescu. Senatori presenţl 89.
Se dă citire sumarului şedinţei de Sâmbătă. Se fac formalităţile obicinuite.
Se acordă un congediu de 20 zile d-lul colonel Iamandi.
Se acordă de asemenea un congediu d-lor senatori Mânu şi Borănescu.
D. general Mânu, ministrul de resbel dă citire proectulul pentru chemarea contingentului 1889.
I). Gh. Gtilca adresează o cerere mii nistrului lucrărilor publice asupra lipse, desăvârşite de vagoane pentru transportarea mărfurilor.
D. Th. Hosctti zice că remediarea răului nu se poate face de azi până mâine. Or câtă bună voinţă ar pune guvernul pentru a face tot ce lipseşte în administraţia căilor ferate, totuşi ar fi imposibil să se facă tot, căci aproape tot depinde de corpurile legiuitoare. Primul ministru declară că recunoaşte toate inconvenientele ce oferă lipsa pe care a reclamat’o d. senator Gâlcă, dar remediarea imedialâ a fost absolut imposibilă. Am trimes urmează spunândd. Rosetti, o persoană care a mers pretutindeni, în toată Europa, cu depline puteri de a cumpăra vagoane, dar ’l-a fost imposibil, căci pretutindeni a întâmpinat dificultăţi şi i s’a arătat lipsa desăvârşită de vagoane de mărfuri pentru care venise.
Am făcut tot ce-am putut, termină d. Rosetti şi o bună voinţă din partea tuturor ar contribui mult la uşurarea reuluî.
D. Oreseu, vorbeşte de muşamale.
D. Ghennani ministru de finance depune mesagiul cu proectul de lege pentru acordarea uuel recompense naţionale poetului Erainescu.
Se trimite tn secţiuni.
D. St. Greccanu vrea să ştie care e opiniunea Senatului tn privinţa candida-tureî arhiereului Cdistrat Orleanu, fiind că,zice d-sa, acum cănd se va face o nouă alegere prin optarea d-lul Eleva pentru Râmnicu-Sârat, să nu se tntâmple iar o vacanţă prin casarea alegerei daca Monahi n’aQ dreptul de a II eligibili.
D. Lahovari respunde că nimeni nu poate se fie împiedicat de a fi ales, iar daca se va alege arhiereul Galistrat, Senatul va decide daca întruneşte conţii ţiu-nile de eligibilitate cerute delege.
D. preşedinte comunică adunărel că respunsul la mesagiul tronului a fbf-t depus. D sa invită Senatul săse constituiască în secţiunî-unite ca se asculte citirea a-cestuî respuns.
Şedinţa se ridică la orele 3.
Morţun, şi
ţăranilor.
Panu, asupra răscoalei
Senatul şi Camera au lucrat azi în secţiuni.
Senatul s’a ocupat cu proiectul de lege al contingentului armatei, şi secţiunile camerii au sfîrşit ou dis-cuţiunea legii cumulului şi a legii pentru restabilirea porto-francurilor.
n
Curtea de Casaţie a stabilit eri că delictelele comise de majorul Fănuţă, în zilele de 14 şi 15 Martie, sunt jus-tiţiabiîe de tribunalele militare.
*
Mâine vom începe se publicăm o dare de seamă amănunţită a desba-terilor urmate în Camera austriacă asupra majoratului la săteni.
*
In actele ce se vor depune dinaintea înaltei curţi de justiţie cu ocazia procesului fostului general An-ghelescu, se găseşte şi o scrisoare a unui colectivist de frunte şi strein armatei, care spune anume ce ofiţeri trebuese numiţi într’o corni-siune de recepţiune a unei furnituri.
Asupra acestei scrisori vom reveni îndată ce vom crede că a sosit momentul oportun.
n
Citim în «Telegrafii romîn»de azi următoarea informaţie pe care o reproducem fără nici un comentariu:
D. I. G. Fundescu a fost condamnat azi de judecătoria ocol. I la restituirea argintăriei amanetate de d sa pentru suma de 1090 lei şi care argintărie aparţine d-lui Z. C. Arbore.
D. I. C. Fundescu a mai fost condamnat la plata daunelor şi intereselor, precum şi la spese de judecată.»
n
Suntem pozitiv informaţi că in curend va apare în limba franceză o broşură asupra politicei generale a ţerei.
Această broşură care va eşi sub scutul anonimului e datorită penei d-lor Mitiţă Sturdza şi A. A. Bel-diman.
*
La 20 cor. a încetat din viaţă in Alexandria d. P. Mareş, urmi din fruntaşii oraşului şi membru al partidului conservator.
Trimitem condoleanţele noastre familiei decedatului.
liLTiE IMITill
Consiliul de miniştri a început se ia în cercetare diferitele proecte de legi care vor fi depuse pe biuroul parlamentului.
Pân’aeum s’aâ discutat mai toate proectele de legi financiare, din care chiar unele cum, e proectul pentru modificarea legii spirtuaseior, au şi fost depuse azi la Cameră.
Asupra punctelor aduse în diseu-ţiune s’a stabilit o perfectă înţelegere şi e probabil că se va admite şi reducerea de la 5 0/o la 2 0/o a taxei asupra funcţionarilor.
Mâine seară se va începe, în consiliul miniştrilor, discuţiunea pentru vînzarea moşielor Statului.
D. Al. Lahovari a supus această lege unui nou şi amănunţit examen.
Pe de altă parte d. Th. Rosetti fiind descărcat de lucrul ce’i pricinuia direcţiunea ministerului de interne, a început a studia din nou, şi în toate amănunţimile lui proectul de lege al tocmelilor agricole.
*
După şedinţa de azi a Senatului, d. general Florescu, a convocat pe dd. senatori în secţiuni unite pentru a asculta cetirea proectulul de respuns la Mesagiul Tronului.
D. Dim. Rosetti, raportor, a citit răspunsul la Adresă.
Proectul de răspuns constată cu mulţumire bunele noastre relaţiuni exterioare.
Se asigură într’însul că Senatul să va ocupa în primul rând, cu legile menite a îmbunătăţi soarta sătenilor şi îndată după aceasta cu legile financiare făgăduite de guvernii
in!re altele să mai zice că Senatul a primit cu bucurie fâgăduiala că principiul inamovibilităţii va fi întins la o altă parle a organissţiunei noastre judecătoreşti.
După ce asigură că Senatul va lucra la desvoltarea armatei noastre, proectul de respuns la Adresă sfârşeşte zicând că putem privi viitorul cu încredere.
Lectura Adresei Senatului n’a. ridicat nci o obiecţiune.
S’a hotârît a să da la tipar şi a să hotărî ziua de Sâmbătă pentru începerea discuţiunei publice.
D. Liteanu a obiectat că mâine tipărindu se proectul comisiunei de răspuns la Mesagiu, trebue să se lase 3 zile libere, în cât discuţiunea n’ar trebui să înceapă de cât Luni.
Pentru acest ouvînt discuţiunea generală asupra Mesagiulul Tronului va începe tocmai Luni.
IC
Mâine e pusă la ordinea zilei a Camerii interpelarea d lor Nădejde,
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 4 Decembre. — Corespondentul ziarului «Standard» la Roma pretinde efi guvernul frances a oferit Papei se’i dea tot sprijinul său dacă va veni să se stabilească In Francia.
Jalnica familie a defunctului Colonel Dr. Ludovic Russ Senior, adînc mişcată de semnele de afecţiune şi devotament, ce s’a desfăşurat cu ocasiunea înmor-mântărel Dr. Russ Senior, aduce viile şi călduroasele sale mulţumiri tuturor acelora, care au bine voit a manifesta condolenţele lor întristatei familii, care nu va uita nicl-o-dată semnele de afecţiune ce i s’a arătat cu această tristă ocasiune.
A VIS IMPORTANT
PENTRU REUM ATISM in doue-zeci sl pntru ceasuri ori ce du-rure dispare.
A se adresa la adniinlstrnfia ziarului «Epoca».	(1038)
nr I M P UI DI R T de la Sf. Dumitru Ut III Ulii n! H I în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apă şi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	__________(920)
B I B L I O G R A F I E
In editura librăriei Raicoviceanu din Piteşti a eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate Jibrăriele din ţară pe preţul de 2 lei: Calendarul Bisericesc perpetuu de Preotul C. Bâlan; o lucrare foarte meritorie şi foarte interesantă.
HOTEL HUGUES
DIN BUCUREŞTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în fata Teatrului naţio-nal şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nod arangiat; a stabilit preturile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preturi esceptiouale.
RESTAURANTUL
prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi franceză. Preturi foarte reduse.
Camere de la 3 lei în sus.
(869)	Administratiunea
G. T. CERKEZ
AVOCAT
www.dacoromanica.ro
S’a mutat în strada Dorobanţilor, No. 4
DE VfiNZARE
Proprietăţile jos însemnate:
Proprietatea Gurbâneasca ca260 pogoane lângă oraşul Roşiori-de-Vede, 15 minute a-proape de gara Roşiori, având pe dînsa 8 pogoane vil, magazii, pâtule, case, o povarnă cu mal multe încăperi, pimnită cârciumă şi alte îmbunătăţiri.
O moară pe apa Vetji, făcând o parte din comuna Roşiori, cu trei roate, având împrejur 20 pogoane pădure propritâ.
O pereche case în cea mal frumoasă poziţie din oraşul Roşiori-de-Vede cu mal multe încăperi şi dependinţe.
Doritori se vor prezenta la proprietarul în Bucureşti strada Cosma No. 7 saCi la proprietatea Crevenicu-Răduleştil judeţul Vlaşca. Iar proprietăţile sunt toate situate în judeţul Teleorman plasa Ttrgulul.
(1032)
N. AL. PAPADAT
AVOCAT
looueste 15, str. Doamnei
(lângă Creditul Urban)
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare,după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
628__
L\ MICUL DE PARIS
CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARD
Am onoare a avisa pe onor. public din capitală şi provincie că am cumpărat cantitate mare de mărfuri din fabricele cele mal renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mal jos notate :
Mare asortiment de mătăsuri adica: Salin, de Lyon, Satin Duschesse, Sa'in Radamay, Satin mervelleux şi In fa iile de Lyon de Persan, in faille franeais, frille I. irger, Moaruri Surali, Karo in Raege, Satin de dubluri atât în negru cât şi în culori, bine asortat în atlasuri de plâpămî şi pentru perne în toate culorile, asortiment în Catefele negre şi culoare, plusuri (ine în orî-ce culori, plusuri pentru haine în rage, brodii, catefele fine pentru garnituri Rayi, brosche, velours moire şi brosche etc.
Mare asortiment de stofe pentru mobile covoare, presuri, pâslă, covoare gata de la 3—8 lei perdele janilie, portiere, perdele albe de reţea cuverturi de pat de mese etc. etc.
Tirnouri si Casimiruri de piapume într’unlat ori-ce culori, fisiuri preturi foarte eftine. Mare asortiment pentru lmgerie şi oiandâde Belgia deromburg ae belfas, bietfeld olanda de cersa-furi într,un lat, in bumbac, scherting, sifoane, madapoloane, franţuzesc, indian, tulpan, melino, batiste ghiseluri albe, fine. garnituri de mese de 6—12—18—24 persoane, servele separate, mese peşchire, mare asortiment în broderie albe şi în culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, mătuşa, lâna, bumbac, atât pentru dame bărbaţi si copii, baliste de lâna, batiste culori casineur-flanele de dame si bărbaţi fuste si vestnane de dame si copil si un bogat asortiment în jerse-uri după ultimejurnale articol in mânuşi lâna de piele pentru dame; bărbaţi si copii parfu-merie pudre stalte articole care le putem vinde cu preturi foarte reduse: Onor. public este rugat de a visita acest magasin. care ia rândul său fără multe promisiuni se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cât si in eftinătatea preţurilor. 1007
MAGASINUL DE PARIS
CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARO
D« N- BASILESU
AVOCAT
Doctor al Facilitatei de Drept din Paris, Laureat al Scoalei de Stiinte politice din Paris.
Are onoare a aduce la cunoştinţa On. sei clienţi Că a instituit în Ktrada Suiârilau 15, (Casa Ştefan loanidej un Biurou de avocatură, notariat, împliniri de datorii, execuţiunl judiciare şi traducţionî de sete în şi din lim-bele: română, germană, francesâ, italiană, en-glesâ, turcă si greacă. Pentru cei lipsiţi de mijloace gratis.
Angajamente eu anul In eontlitiiini avantajoase. Biuroul este deschis de ta 8—H a. ruşi de la 4—6 p. rn.	1029
Doctorul A. KOSLINSKY
reînlorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultatiune de la 1—3 p. m.
No. 5, Strada Apolon, No. 5 (lsvoru)
(688)
UN MOTOR DE MOŞIE
cu bune cunoş-tiinţe agronomice şi o îndelungată experienţă în căutare de moşit, doreşte a se angaja la o moşie mare, dând cele mal bune garanţii de integritate şi activitate.
Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca».	(ooo)
MU HORIAC. A. ROSETTI
Doctor în drept Doctor în ştiinţele politice şi administrative, eşit din magistratură, îmbrăţişează cariera de ADVOCAT
şi lucrează cu d-nu Mihaî D. Kornea.
D-sa se pune la dispositiunea publicului în toate zilele do la 9 şi jumătate până la li ore.
11»,--Strada Italiana,—IG.	00

facultatea sad cari se prepara pentru vr o şcoală din Francia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un vechia profesor francez recunoscut de ministerul instrucţiune! publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bălteanu, Calea Moşilor No. 138.	1017
Doctorul
THEODORESCU FLOREA
—S’a mutat Strada Polona, No. 33—
Consultaţiuul de la 5—6 ore.
114
DOCTORUL THOMESCU
s’a mutat
No. 74 — Strada Dionisie — No. 74
Consultaţiunl 12—2 p. m. 1223
EPOCA — 23 NOKMBRE
I. M. F E R M 0
2
a«0„ “ioii 1 » o >£sS o ® a Jt
11Ts»"!c S^-E C.&
MU (72 <U ■+-> C6 r.
£-__Tc2 t,
SS-=*« .« s.i « ® o a. o t —
«.§1121* Eja,«	^
0 3V®h O N 3& •0 2 2 “^3 a>
c.-
—S £
MMM	^2 rzi p
© S-d.2cj 9
*-*^3 t-Tj O)-*" »-	5
~Z? tn-g.Q
««■T	3 ffl "g-S . ®
2"»-c g. 3 ăo£’& g uî«i £ «* 0,îS O- °
_«.= -g-13.* t< s
fe|S„-*s
’* o ® a ’-j?Ts §
S-a ^5 ş t. c JS a o o ° g
—T.£ SoOrt^ .22.2 -
taaS^fgog
CSS‘a}-<»2 C c/J Cu
* <£>
i oo -r 3-0 J
•? s
«ţ §-*]?
^agă)
pi
a2 -«‘E*.
nr! -2#
t_3 S.« c
r: - 0.3,
J33 a ® °
Ca°g
B2ii
•—<g a o
c si ® r-rl rd 3 .
5=5°° *
P—1 7> © ©

<©r
<8u
CâSflfi SIGUR


tar
PERDERE IMPOSIBILA.
Şansa considerabila de câştig.
»
•*
*
■«
■«

Sub titlul caracteristic „Câştig sigur*4 am întrunit următorele cinci obligaţiuni, cari oferă cumperătorilor avantagil escepţiooale şi în adevăr unice.
1)	. Cu aceste obligaţiuni, având de 21 ori pe an şansa de a câştiga o adevărată avere, cumpărătorul are siguranţa absolută dea primi într’o zi, cel puţin 386.50 franci în aur, deci un câştig sigur de 181.50 franci, căci după cum se va vedea maî jos, aceste cinci obligaţiuni costă împreună numai 205 franci în numârar; afară de acâsta oferim şi alte uşurinţî de plată indicate mal departe.
2)	. Aceste obligaţiuni cari nu trebue să se confande cu biletele simple de loterie, nu ’şî perd nici o dată valdrea; prin urmare pot fi vendute, se pot lua bani cu împrumut pentru ele cu cea maî mare uşurinţă şi de la or care bancher, încetaţi a cumpera simplele bilete ale lotărielor germane cu cari este eu neputinţă a câştiga o sumă mal mare şi cu cari se riscă cu maî multă siguranţă a perde cu totul banii seî.
3)	. La 1/13 Ianuarie al fie-căruî an, cumpărătorul va primi 3 franci interese pentru cuponul obligaţiunel 3% împr. sârbesc 1881.
NUMELE OBLIGAŢIILOR	Numărnl tragerilor pe an.	DATA TRAGERILOR	CÂŞTIGURI principale.	CÂŞTIGURI sigure.
Oblig. Căile ferate otomane 1870 Oblig. Statala! Serbeşc (mouop. tutan.) Obligaţiune 3% Impr. scrbesc 1881 Obllgaţiane Dombaa-Bnsilica 1886 Obligaţiune Crucea roşie Ital. 1885	şase treî cincî trei patru	1 Sebr. 1 Apr. I Iun. 1 Aug. 1 Oct. 1 Dec. 2 lan., 1 Mat, 1 Sept. 14 Ian. 14 Kart. 14 Iun. 14 Aug. 14 Nov. 1 Iun. 1 Dec. 1 Mart. I Fcbr. 1 Maî I Aug. 1 Nov.	Fr. 600.000f) Fr 300.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000 Fr. 100.000	Fr. 232 Fr. 12.50*) Fr. 100 Fr. 12’) Fr. 30*)
	21		Fr.l,200.000	Fr. 386.50
*). Obligaţiunile eşite cu cel maî mie câştig continuă a participa la tragerea câştigurilor, f): Guvernul otoman plăteşte 58°/o fiin valdrea nominală a câştigurilor losurilor turceşti.				
m
Vindem acest, grup de cinci obligaţiuni pe cari le numim „Câştig sigur44 cu suma de 205 franci in aur saîi
220 franci în aur plătibili 100 franci îndată şi 120 după un an, sau T2 240 franci în aur plătibilî în 4 rate trimestriale de câte 60 franci, sau "vi MT 260 franci în aur plătibilî în 13 rate lunare de câte 20 franci.
W îndată dup» trimiterea celor 100 sau 60 sau 20 de franci in aur, suî» scriitorul va primi tu merite obligat iilor saSe. cu cari participă singur Ia tâte tragerile si Ea totalitatea câştigurilor Câştigurile se vor plăti la domiciliul câştigătorului cu cea mai mare discreţiuue.
^♦^♦♦+^4****^**+*0+$>*+*+4*4*+4*+++++*«*«>*+ *♦♦♦♦♦#
| TRAGERILE EU SE POT AMÂNA SUB NICI UN PRETEST I
^	o
Obligaţiunile originale vor fi trimise cu întorcerea poştei şi sub plic recomandat
Cererile, însoţite de suma respectivă, în bilete de bancă din tdte ţările, mandate poştale sad cec la
vedere pe o piaţă a Europei să se adreseze la
IjfS
HIV
tE
Tăte cererile trebue să se adreseze direct la adresa indicată mal sns. Garantăm originalitatea numai a acelor obligaţiuni, cari vor fi prevăzute cn sigiliul casei ndstre. ţ>iarul nostru publică în limba francesă, greacă şi română listele oflciale de tragere a tutulor losnrilor
fără escepţiune. Abonamentul anual cost» 6 franci.
Primim drept plată ori ce cupon cu scadenţa în cursul anului curent. Cumperăra şi vindem orî-ee obligaţiune sad los după cursul dilel. Itespundem la orî-ce scrisore sau cerere de informaţiuni, care va fi însoţită de o marcă de 25 banî pentru francarea respunsnluT.
Se pote scrie in îimb» france*», germană, eiigBeaă, italiană, greea şi română.
Stradu Lipscani, Ko.
Cumpora, sivinde efecte publice si face OT-oe schimb de monezi
Gursu l Bucureşti
22 Noembre 1888
				 llir.—».	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	04 li 2	05 3 4
5 0/0 Renta perpetua	P3 1/2	94 1/4
8 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	9ti	96 8/8
7 0/0 Scris. func. rurale	107	107 3/4
5 0/0 Soris. func. rurale	06 t/2	96 7 8
7 0/0 Scris. func. urbane	106 1/2	107
6 n/0 Scris func. urbane 5 OrO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	101	102
	93 1/4	03 3 4
	82	82 1/2
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	84	84 1/2
	i28	235
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	55	65
	1035	1045
âctiuni «Dacia-România»	2.-15	245
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	85	95
Argint contra aur	4 40	4 70
Fiorini austriaci Tendinţa susţinută	208	209
■:€)

EPILEPSIE
Boala repututa pAn'acum fara leac,\
EPILEPSIA,
Precum şi toate Boalele nervoase suni vindecate de mine cu desăvârşire, după un procldeu nou In cel mal scurt termen şi sub garanţie.
A se indica etatea şi durata boalel.
Remediul modul întrebuinţării etc. sunt expediate,în contra trimitere! sumei de 25 franci de
Chst. J. Seemann
Berlin
130, Schcenhauser allâe 139
DOCTORII S.UTER
MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphiliticc
pe care le trateaza într'un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a bienorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunideia71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
IBS*
CASA UE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Gkika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Vacia-Romănia)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi
Cursul pe ziua de 22 Noembre 1888
Comp. Vinde
Renta amortisabila ,, româna perpelna Obligaţiuni de stat [Conv-rur.] „	C. F. R.
„	Municipale
. fr. ,	Casei pene. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
” urbane
Obl. Serbosti cu prime im. cu prime Buc. ţîO lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. National*
„ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
oiX 93 S 95*
ÎSC, 107 96 106 100 93 X 81X 7b H 28 50 17
4 ti 307 134 100 99 26b
96
34
96*
66
«30
106*
/Ol
94
8S*
78
60
31
66
«1
4 76
20»
126
1»S
100
266
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Hom.
MAGASIN DE LINGERIE LA ORAŞUL VIENA
A LÂ VILLE DE VIENNE
•ois-ă-vis de Lib. Socecj
—occ—
Recomandam onorabilei noastre clientele penirn lefticataie „s «olldltate urma toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si do lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse. de bumbac, de lâna si de mataso.
Flanele, efimăşi şi ismene de lână dup6 sistemul profesor, I>r. G. dieger. Gulere si manşete de olanda ultimu lason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabila. Trusouri complecte pentru nunti. Trusouri pentru pensionate, otelul i si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastră că a aparut Oataloţixi nostru ilustrat si va fi trimis ori-cui va face cerere.
LA ORAŞUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul «Dacia-Honiânia» vis-a-vls de Soeec
BUCUREŞTI ;V. DORNER LABIRINT, 82 CONSTRUESTE SI INSTALEAZĂ
^MORI,FABRICI DESPIRTSI RACHIU
f.j	-c=SSKiVSES5-
S^stemul cel mai noă şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere.
Clădirile şi instalaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Consirucţiunea şi instaiaţiunea se esecută în cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase.
1024
REDESCHIDEREA
HOTELULUI MERCUR
FjSTULHOTELLABES
STRADA. LIPSCANI S, BUCUREŞTI
Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căl-torlşi foştilor mei clienţi, câam redeschis sus numitul .hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou.
Cumerile de la 1 fr. 50 pe zi
Apartamente şi camere cu lună, cu sau Iară pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale.
Restaurant in hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt.
Rog pe onor. public de amfi ouora cn vizitele d-lor si sper câ vor fi pe deplin satisfăcuţi.	(1028)
Cn stimă. M. Weinbergcr fostul antreprenor al hotelului Englitera.
I
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUKESTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VEUSATE
Aducem Ia cunoştinţa publică,câam transferat biurourile noastre în palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12.
726
Direcţiunea generala.

945
BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
IIEIIME IMURILE, CIUR ALE $1 1MICALE
După construcţiunele cele mal bune şi maî practice cu deplina asiguranţă a reţinere! tuturor her-nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE*
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYFOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bând ige şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţia: azâ piompt cu cea ma< mare esactitute şi cu preţuri mod- rate la atelieru special.
F. NAUMEANU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST —
Calpa Grivita, DO Itucurcstl
Casa fondata iia Jasi la anul 1 849
CĂRBUNI CARB1FF
Pj’înia calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate.
Depoul la Galaţi si Hucurt»sti a se adresa strada l.ipseani, Hanul cu Tei.
1014.
ÎVatlian Memlel
de la 23 Aprilie 1889 moşia
______IMliX I Lalosul şi DobricenI din
Judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani.
CĂRBUNI (LIGNIT)
1000 KILOGRAME «DUSE U DOMICILIU 25 LEI
CAL1TATK SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, CER SI FAC
1000 KILOGRAME tDUSE LA DOMICILIU 25 LEI
TAIATE SI SPARTK
Se vinde Iu Eni. Lenei, Culca Plevnci 193.
984
CAMERE mobilal° n8”ob"a'1--
riel No. 81.
chiriat cu luna In Calea Victo-
Xipojjrafia Ziarului „Epoca*
Tipării cu cerneala Ch Lorllleux-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
Oirant responsabil V. P. Clieorglilu.