ANUL III No. 895 A DOUA EDITIUNE VINERI 1» (80) NOIMBRII 1888 N'JMERUL B4\| NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA înainte In BunoreHci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandata postalu. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Sireinetate: La toate officiele poştale diD Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. • MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL fa RAM NUMERUL AMJXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria : Ageace HaPlacede laBourse, S Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. L<\ PAUIS: se găseşte jurnalul cu 15 cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, \«. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,-Platza Episcopiei,-No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 BIZANTINISM ----- ------ - „VECINICA POMENIRE 1“ ÎNTRUNIREA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE 5 SEPTEMBRE 1886 DIN STREINATATE LOGODIŢII BIZANTINISM In lipsa putinţei de a aduce partidului şi guvernului conservator învinuiri mai concrete, adversarii noştri au căzut în cel mai desever-şit bizantinism , şi tot procesul de forme şi de intenţiunî pe care îl fac, nuanţelor conservatoare, este un a-deverat caraghioslîc, ieHeni-se ecs-presiunea. Adversarii noştri fac un sgomot asurzitor cu o controversă de formă, şi apoi se îngrijesc de demnitatea uneia or alteia din nuanţele conservatoare care ar fi făcut concesiuni celei-l’alte. Controversa de formă este cestiunea constituţională a demisionăm cabinetului pe care o cereai liberalii-conservatori şi opo-siţiunea ; controversând apoi realitatea acestei demisiuni unii zic că junimiştii s’au făcut de ruşine cedând, alţii că această umilinţă au suferit’o liberalii-conservatori. E curioasă logica liberală! Mai întâiu în toate ţerile din lume cu regim parlamentar, grupurile politice care au între ele afinităţi îşi fac concesiuni reciproce, şi nimeni nu se gândeşte a spune că a fost u-milinţă fiind-câ, de o parte or de alta, or de amendoue părţile,au fost făcute concesiuni. E3te ciudat lucru cum liberalii se preocupă aşa mult de demnitatea şi de mândria adversarilor lor, şi cu drept cuvînt ţara nu vede în tactica liberalilor de cât decepţiunea reu ascunsă, că n’au putut pescui în apă tulbure, că prin împăcarea nuanţelor conservatoare nu s’au putut folosi de cearta şi de desbinările noastre. Daca n’ar fi fost apoi de cât interesul cu care liberalii întreţineau neînţelegerile dintre no;, şi totuşi ar fi fost destul pentru ca se înţelegem câ reu facem prelungind ast fel o ceartă păgubitoare ideilor noastre. Şi apoi asupra cărui punct s’au făcut concesiuni ruşinoase ? Asupra Programului ? Dir legile cele mai însemnate din program erau şi ale liberalilor conservatori, şi între ei şi junimişti, nu era deosebire de cât mai mult asupra expunerilor de motive şi a u-nor amănunte din economia acestor legT, care păreau numai a desemna o presupusă tendinţă pe care liberalii-conservatori o găseau inutilă. Ei bine, întrebăm, ar fi admisibil a se cere unor grupuri politico ca se sacrifice fondul lucrului u- nor forme indiferente? De sigur că nu; şi deci nici umilinţă nici de-serţiune de la un program nu poate fi asupra acestui punct. Se fie o concesiune ruşinoasă cestiunea constituţională a demisionă-rei cabinetului ? Asupra acestui punt liberalii nu sunt da acord. Unii zic că junimiştii au cedat demisionând, şi deci ei s’au umilit. Aceşti liberali uită câ nu e nici odată umilinţă, atunci când cedezi unor scrupule de corectitudine constituţională aşa de delicate şi de respectabile, ale unor fraţi politici şi ale unei majorităţi parlamentare, mai cu seamă când nu te opunea! a-cestui lucru de cât fiind-câ nu vedeai în el de cât numai o formalitate simplă. Alţii inse zic că conservatorii s’au umilit, fiind-câ cabinetul s’a reconstituit prea iute; şi că guvernul cel nou nu e deci nici el constituţional. Aici se ne ierte. Guvernul cel nou este recomandat de preşedinţii corpurilor legiuitoare, ca expresiune a majorităţii camerilor şi prin urmare el este eşit din rerunchii naţiunei, este ecspre-sia sinceră a voinţei ţereî. Se înceteze dar liberalii a ec-sploata o cestiune pe care liberalii-conservatori au ridicat’o şi pe care ei au dus’o la bun sfârşit, pentru o-noarea regimului representativ. Ceea ce fac se chiamă a fi mai catolic de cât papa. TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Londra, 28 Noembre. Se anunţă din Petersburg ziarului Standard că nici o sumă care provine din noul împrumut nu va fi direct consacrată la cheltueli militare. Berlin, 28 Noembre. Reichstagul a trecut la prima citire a bugetului. Ministrul de Stat d. de Bcetlischer a respins idea unei desarmârl internaţionale cerute de d. Liebknecht, ca nepracticabilâ. D. de Boettischer respinse asemenea atacurile d-lul Liebknecht în contra politicei străine a guvernului. El zise că.principele de Bismarck n’a provocat mei o dată conflicte cu străinătatea; dar că se va sili în tot-d’a-una se menţină pacea. Partidul socialist iar nu guvernul face politică d« a-gitatie. Căt pentru guvern el doreşte înainte de toate conciliarea. Paris, 28 Noembre. C-ia de Panama a decis se procedeze la emiterea soldului obligaţiunilor cu loturi a căror subscripţie fusese acoperită în-tr’un mod necomplect în Iulie trecut. Atena, 28 Noembre. D. Tricupis a presintat un proiect de conversiune a mal multor împrumuturi cari formează un total de 75 milioane. Paris, 28 Noembre. Mal multe sinistre sunt semnalate pe coastele Mânecel în urma unei furtuni. Budapesta, 28 Noembre. D. Sleinacker şi-a dat demisia de deputat al Transilvaniei. ÎNTRUNIREA MAJORITATE 1_PA I! LAMENTARE Aseară s’aii Întrunit la Hotel de France membrii majoritătel din Cameră. La această întrunire guvernul a luat parte prin dd. miniştrii Al. Laho-vari, P. Carp. G. Vernescu şi Al. Marghiloman. D. I. Marghiloman, ce! mal în vârstă dintre asistenţi, a fost proclamat preşedinte al acestei adunări. Şedinţa se deschide pe la orele 9 1/2. D. P. Carp, luând cuvântul cel d’ân-tâiii, arată care este scopul acestei a-dunărT. D-sa făcu apel la unirea deosebitelor nuanţe care compun majoritatea şi rugă să se aleagă un comitet din sînul acestei majorităţi, comitet care să aibă oare-cum însărcinarea de a di-rige activitatea majorităţei. Pentru menţinerea disciplinei, tre-bue ca hotărîrile acestui comitet să fie sfinte pentru toţi membrii majorităţei; alt fel se vor întâmpla diverginţe regretabile şi care nu vor putea folosi de cât minorităţei. D. Triand.ifil vorbi în acelaşi sens şi fu de părere ca acest comitet să se compună din 7 persoane,dintre cei mal autorisaţl şi luminaţi membrii al diferitelor nuanţe ce alcătuesc majoritatea parlamentara. D. L. Catargiu arată câtă deosebire există între o majoritate conservatoare şi una colectivistă. Aceasta din urma asculta orbeşte de poruncile căpeteniilor, cea d’ântâifi se compune din oameni conşcienţî, care vor să vadă prin ei înşişi, să fie bine convinşi şi -apoi să voteze. Drept aceea, d-sa e de părere ca acest comitet să consulte mal întâiu majoritatea, în întruniri intime, şi apoi să ia hotărîrl definitive. Când majoritatea majorităţei va aproba o hotârîre a comitetului, atunci minoritatea majorităţei trebue să se supună, în interesul partidului, în interesul binelui obştesc. Deci comitatul se conducă lucrările dupe o prealabilă înţelegere cu majoritatea. D. Cezianu declară că d-sa, soldat disciplinat, se va supune hotărîrilor zeilor, dar nu la ale sfinţilor, care se gudură pe lângă zel. «Voiţi fi soldat, dar nu vistavoiu». D. Pacu, vorbeşte pentru unire. D. Al. Laliovari, zice că e mult mai uşor ca opoziţia să fie unită, de cât majoritatea, câci pe când cea d’întâifi nu face decât obstrucţionism.negaţiune,— cea de a doua trebue să se gândească să lucreze şi cum să lucreze. Pentru aceea se cere ca membrii majorităţei să hotărască atitudinea ce vor avea la Camera în întruniri prealabile, unde comitetul, ce se va alege, va vedea care este opinia majorităţei. D. Gr. Păucescu spuse, că majoritatea este compactă şi că astă-zl ea formează un singur corp. Se vor ivi, poate, neînţelegeri mici, dar toţi vor fi uniţ, când va fi vorba de susţinut guvernul. D Olănescu, se uneşte cu părerile d-luî L. Catargiu. D. G. Vernescu, arată că astă-zi nu ecsistâîn majoritate de cât membri ai unul singur partid. Nu mai avem nici conservatori puri dela 1866, nici sinceri-liberali ca ’nainte, nici junimişti. Liberalii sinceri au fuzionat cu conservatorii, junimiştii sunt tot conservatori; deci trebue să fie unire în toată activitatea parlamentară. D-sa este pentru a-legerea unui comitet, care să se inspire de la majoritate şi să dirigă lucrările. Discuţia fiind închisă, se aleg membri În comitet d-niî Gr.Păucescu, Răceanu, I. Lahovari, Triandafi], Laurian,Ena-covicî, Pake Protopopescu, lacob Ne-gruzzi, şi T. Nica S’a hotărât ca d. Lascar Catargiu să fie preşedintele de drept al acestui comitet. Acest comitet se votează prin aclamaţii şi şedinţă se ridică la orele 11 1/2. „VECINICA POMENIRE 1“ Situaţia liberalilor în Cameră e în adevăr ridiculâ. Cât timp eraO la putere colectiviştii, le venea uşor liberalilor dimitriştl sS mat îndruge un fel de discurs. In adevăr, pe câta vreme era vorba de protestat în potriva unei purigaşeh, pe câta vreme cest ia cea mai serioasă era o nouă încasare de ceasornice, putea şi un orator de suburbie să facâ foc bengal, să se agile, să treaca de mare tribun. Astă zl lucrurile s’ad schimbat, astă-zi, dacă vrei să nu te faci de rîs, trebue să fii serios, să ştii ce spui, să nu îndrugi la moşi pe groşi. El bine, aici sunt slabi de tot bieţit liberali, aict oratoria lor nu mat merge. «Libertate ! Pa’ş’opt, ţara, poporul», toate acestea nu plătesc nici o lascae frtntă, când e vorba să discuţi un proect de reforme, o cestie in care ceasornicul şi punga de bani n’aa nici un amestec. Dovadă că avem dreptate, este că aceia care aQ mal suflat până astă-zt în Cameră, aO fost individualităţile fără de nici o însemnătate politica, iar liberalii, membrii marelui partid liberal-naţional n’aQ zis nici «pis», aă tăcut chilie, cum ar zice d. Panu. O să rîdem şi o să rîdem cu poftă de liberalii noştri, când vor veni în discuţie pro-ectele de legii... Cine o să le discute? D. Dum. Brâtianu? El aşi I... Doar s’or fi isprăvit reţetele doctorului Matei şi ale Universului! D. Paladi? Poate să facă acest săpun de glycerină cât de mulţi clâbucî, de geaba 1 Uitasem că mal aQ un orator cu carte: pe d. R. Patărlâgeanu. Acesta da 1 Par’căT auzim începând : — Demnelor dipotall! Si am adicălea pardon; dar nu ml unesc cu onorabilul pro-pinent! Dumnealor stnlărd jumulişlll... Cu aşa sculă de orator s’a dus pe copcă guvernul 1 Păcat numai că lipseşte Ghiţâ Berbecu zis şi Nicolau, tribunul de la Focşani. Atunc adio guvern, adio conservatori! Serios vorbind, la ce or mal fi încurcând vremea aceşti onorabili ? Cred oare că vremea spasmurilor şi a clabucilor de săpun tot n’a trecut ? Acestui partid nul, i se poate cânta de acum o jalnică «veclnica pomenire». 5 SEPTEMBRIE 1886 ErI, un numărînsemnat de deputaţi, între care şi d. I. Fătu, membru al partidului liberal, au subscris următoarea propunere: «Subsemnaţii propunem ca d. Ministru al justiţiei să ordone a se face o anchetă judiciară asupra devastărilor făcute în zioa de 5 Septembrie 1886 la redacţiile ziarelor Epoca, România şi L’Independance Roumaine pentru a se dovedi culpabilii şi a se pedepsi.» Sunt doul ani de când s’a săvârşit actul de vandalism despre care vorbeşte propunerea de mai sus şi cu toate reclamaţiunele adresate la timp parchetului colectivist, nu s’a făcut până asti-zî nici o cercetare, nu s’a ur mărit nici unul din culpabili, ziarele colectiviste mărginindu-se a spune că făptuitorii erau nişte onorabili cetăţeni indignaţi. Iu momentul dar când să înfăţişează Corpurilor legiuitoare o propunere de anchetă, înainte de a se începe cercetările credem că e bine să împrospătăm memoria tuturor cu resumarea faptelor săvârşite de acei onorabili cetăţeni indignaţi. La 4 Septembrie, se comisese de Stoica Alexandrescu, osândit astă-zi la munca silnică, un atentat în contra vieţei d-lul Ion Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri!. La 5 Septembrie, pe la orele 10 dimineaţa tocmai pe când ziarele de toate nuanţele politice,fără deosebire de partid, reprobai! din toate puterile asasinatul politic şi stigmatisati pe făptuitor, o bandă de bătăuşi condusă de a-genţî poliţieneşti deghisaţi,năpustiafl a-supra redacţiunelor ziarelor Epoca, România, L’Indbpendance Roumaine. A-ceastă bandă spărgea geamurile, strica mobilele, rupea hârtiile,lovea cuciome-giletn dreaptaşiînstânga,subochiîsergenţilor de oraş care asistau nepăsători. Densa pornise de la Consiliul de Miniştrii din ordinul d-luî Ion Brâtianu care vorbindu’i din balcoa îi zisese : «Să meargă poporul se mă resbune.v Prefectura poliţiei primind reclama-ţia unei d-degaţiuni a presei, d. Paladi d rectorul preff ctiirel răspunse; « Vom vesti parchetul când vom găsi noi cu cale iar nu când aveţi d v. gust.» Parchetulîncunoştiinţat la rândul săâ de noi despre cele ce se petreceau, se mărgini într’o afacere atât de gravă, să delege pe un inspector poliţienesc ca să constate caşul, iar inspectorul poliţienesc ne înapoi reclamaţia, zicând ca nu’i poate da curs.» In timpul acesta,bâtăuşil se întorceai! iar la redacţia noastră, şi Tănase Bărbierul, Toboc şi cu Ulmeanu iad. la bătaie pe d. Kirilov, unul din redactorii noştril. In rîndul întâii! al cetei de bătăuşi care a năvălit asupra redacţiunelor de ziare, trebue s6 însemnăm : 1) . Pe d. Arbore, redactor la Telegraful, care a aruncat cu o bucată de geam asupra d-lul G. G. Bacalbaşa şi care aţâţa pe bătăuşi, strigându-le : «Daţi în spionul rusesc !» 2) . Pe Ulmeanu, Toboc, Tănase Bărbierul şi Ştefânescu, care aii lovit pe d. Kirilov. Instigatorii şi organizatorii acestor scene de vandalism sunt cunoscuţi, începând de la I. Brătianu,care a dat semnalul, şi sfârşind cu prefectul poliţiei care a împărţit rolurile. Intre martorii buni de ascultat cităm ped. locotenent-colonel Şomănescu din artilerie, care pe acele timpuri era adjutantul M. S. Regelui şi care din grădina Episcopiei a văzut tot ce s’a petrecut la redacţia ziarului Dostru. Acum aşteptăm, nu răsbunarea, dar dreptatea. DIN STREINATATE Earast cununia Principelui de Battemberg «Novosti» diu St. Petersburg crede a şti dintr’o sorginte sigură că cununia Principelui de Battemberg cu principesa Victoria, va avea loc la începutul anului viitor ; şi aceasta cu condiţia u-nel renunţări formale la tronul Bulgariei. Această condiţieafost pusă de însuşi împăratul Wilhtlm. Din Serbia Turburările semnalate aii fost potolite graţie atitudine! energice a autorităţilor. Lucrările comisiunel însărcinate de a studia proectul de constituţie, ah fost amânate în ultimul moment. Ele nu ah fost reluate de cât azi. Membrii comisiei au căzut de acord a-supra tutulor punctelor proectulul de Constituţie. Siiuatla «Le Nord» oficiosul rus ce apare Ia Bruxelles, publică următoarele; «Discursul de deschidere al Reichstagului, nu are caracterul de sentaţie pe care ’l aşteptai! unele personalităţi politice; el se mărgineşte numai de & trata cu o sobrietate care nu e lipsită de oareşi-care uscăciune, cestiunele de care se ocupa. In or ce caz al nu va lipsi de a produce In Germania şi în streinătate o foarte bună impresie, mal ales în cea ce priveşte asigurările de pace ce le dă.» Intru cea ce priveşte noutăţile date de ziare, asupra mişcărilor trupelor ruseşti «le Nord» zice că mişcările cari aii fost efectuate în timpii din urmă nu sunt de cât execuţia programului publicat altă dată de «Invalidul Rus»; şi publicitatea chiar care ’i a fost dală goneşte or ce gând reutăcios. «Dacă mişcări s’aii produs în rândurile trupelor concentrate la graniţa occidentală, ele au fost făcute mal ales într’un sens de scădere, de cât de sporire. «E clar că dacă teama de o agresiune rusă, ar avea cea mai mică raţiune de a fi, s’ar găsi cel puţin o urmă în discursul de deschidere al Reichstagului, dar tu locul acestuia se găseşte asigurări de pace. «De altmintrelea ziarele chiar care aii deschis polemici aceasta, nu aii Întârziat dea recunoaşte cât de falşe erai acuzările lor.» Gazeta Coloniei pretinde chiar c’ar fi trebuit ca temeri de resbel s6 nu e-xiste. «Nu rămâne nimic din acuzaţiele ce s’au adus Rusiei; şi foile care le aii publicat, sunt silite să le retragă. «Trebue să sperăm că lecţia le-a ser-1 vit şi că de azi înainte se vor gândi bine înainte de a mal reîncepe. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 18 NOEMBRE Transporturile Germane Agenţia Liberă publica următoarea informaţia : «Direcţia superioara a drumurilor de fer ale imperiului, a comandat după un ordin sosit din Berlin două mii de vagoane şi un număr foarte mare de ma-şine. Cotnandele au fost făcute cu preţuri ridicate şi în grabă. Garantăm autenticitatea absolută a acestei grave noutăţi.» Artileria Franceza Comisia parlamentară a armatei a presintat erl şi adoptat cu unanimitate raportul d-lul baron de Reille prin care se primeşte proiectul d-lul de Frey-cinet, care tinde la crearea a 16 noul baterii de artilerie,pentru a înlocui cele afectate la apărarea Alpilor, sau care ati fost trimise în Tunis şi Corsia. N. O BROŞURA TRATAHD DESPRE NEVOILE TELEGRAFO-POSTALE Zilele acestea a eşit la lumină o broşură intitulată «Chestiuni economice privitoare la exploatarea Telegrafelor, Poştelor şi Căilor ferate», şi datorita penel amicului nostru Constantin G. Cotescu, oficiant la serviciul telegrafo-postal din Galaţi. Lucrarea sceasta tratândchestiunl de un interes capital pentru propăşirea importantei instituţiunl publice, ce poartă numele de serviciu telegrafo-postal, credem necesar a pune în evidenţă punctele ei esenţiale, şi a atrage asuprâ-le atenţiunea cărmuitorilor statului nostru, şi în deosebi a corpurilor legiuitoare actuale. Mal întâifi, d. Cotescu dă în resumat discuţiunile ce se urmeaza de mai mult timp In presa din Belgia, Engliteia, Neerlanda şi Italia, dar mai ales în Belgia, Intre funcţionarii competenţi telegrafo-paştali, asupra chestiunei: dacă Telegraful şi Poşta într’un stattre-bue se fie o simplă instituţiune de utilitate publică, fără altă preocupare de cit a servi interesele culturale şi economice ale unei ţări ; sau trebue să se urmă-riască principiul de «.seif supporting», adică al câştigului material, care să permită acestor servicii a se susţinea prin propriile lor venituri. Dintre susţinătorii unei pSrerl şi a alteia, în broşura se reproduc în substanţă mai ales părerile d-lui Linkens, funcţionar din Neerlanda, şi ale d lui Kugener, din Belgia. Cel întâiu susţine eftenirea cât mal mare a taxelor tele-grafo-postale, spre amari cât mal mult usul de aceste însemnate mijloace de civilisaţ;une, chiar cu riscul d’a avea statul un deficit, cel al doilea din contra este de părere că statul nu poate să peardă din întreţinerea poştei şi te legrafulul, deci taxele nu trebue să fie scăzute. D. Costescu este partisanul părere! d-lul Linkens, adică al scăderel taxelor telegrafo poştale. Venind la administraţia noastră tele-grafo-poştală, d. Cotescu arată cu colori vil şi elocuente neajunsurile şi miseriile de care sufere. Departe d'a fi vorba de discuţii de orgamsare ca cele dm ţările civilisate, la noi lipsesc lucrurile cele mal indispens bile. La noi lipseşte personalul strict trebuincios, iar cel existent este torturat ca la munca silnică cu serviciul, fără a avea cel mal mic avantaj din munca cea mare ce pune în serviciul societăţel. La noi lipseşte poşta rurală cum se cade, lipseşte o reţea telegrafică, corespondenţa oficială se transmite gratuit, şi totuşi telegraful şi poşta produce escedent pefie care an. Pentru ce ? Pentru că taxele sunt mari, în dauna comerciuluî şi cultural, pentru că funcţionarii sunt neîndestulători şi necăjiţi în mod neuman cu serviciul, şi pentru că nu se face nimica fie pentru îmbunătăţirea morală fie pentru cea materială a serviciu. Din această causă bieţii funcţionari telegrafo poştali sunt desgustaţl cu totul de cariera lor, şi lipseşte din el acel avânt nobil de progres, care exista până la 1869. Autorul vorbeşte apoi cu mare dreptate şi claritate de nedreptatea monstruoasă ce se face femeilor telegrafiste ; cum s’a eludat legea din 1881 în privirea lor, aşa că nu pot avansa mal de loc, şi cum aceasta isbeşte şi în familie, ceea ce ’I imoral chiar din partea unul stat, mal ales ca al nostru, care e dator mal mult de cât or care altul să încurajeze familia şi deci sporirea populaţiunel. Ca remediare mal urgentă la neajunsurile serviciului nostru telegrafo postai, d. Cotescu propune următoarele mijloace: 1) introducerea serviciului telefonic în ţară ; 2) eftinirea tarifului telegrafo-postal cu 30 0/o, mal ales pentru mesagerii; 3) sporirea personalului actual cu cel puţin 7 0/o, şi înlesniri de concedii pentru căutarea sâ-nătsţei fâră plată de ramplasant; 4) acordarea de îndemnizărl de locuinţă şi misiuni pentru funcţionarii tele-grafo-postall; 5) bucurarea femeilor din corp de aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Recunoaştem şi noi că aceste mijloace sunt reclamate de dreptate şi de interesul bine înţe'es al serviciului telegrafo postai şi al societăţel. De aceea ne grăbim ale recomanda cu tot dinadinsul guvernului şi Gamerilor. In acelaşi timp ne pare foarte bine că tineiii noştri oficianţi din serviciul telegrafo-postal se mişcă şi deşteaptă opinia publică. Suntem apoi mai ales mândri că Intre aceştia un loc de o-noare 11 ocupă amicul nostru Costescu. Noi îl felicităm şi ne facem o plăcere a recomanda meriloasa sa lucrare tuturor celor ce dortsc a cunoaşte nevoile serviciului nostru telegrafo-postal. (Posta) ÎNFORMATIONI Gestiunea desfiinţare! porto-fran-curilor va pricinui, se zice, o pierdere budgetarâ de vre-un milion opt-sute de mii franci. D. general Anghelescu va cita ca martori între alte persoane şiped-nii generali Berendei, G. Anghelescu, Falcoianu, coloneii Argintoianu, E. Garada, G. Mânu şi alţii. -sss- D George Ghica, ministrul României la Petersburg, a sosit ieri în capitală, fund suferind. Amintim amicilor noştri cfi banchetul anual al fumlatiunel «Fpoeei» va avea loc niuine Vineri 18/30 iYoenibrie la ora 7 s. în salonul de marmura al hotelului Lliiion. sas- Incendiul de la Pelesiu Primim următoarea telegramă din Sinaia ; Grajdurile castelului Peleşiu sunt în flăcări. Ajutoare au fort organizate. Pompierii din Azuga au fost a- duşi aci. Până în momentul de faţă focul încă nu a putut fi localizat. Detalii prin postă. D. ministru de culte şi instrucţie publică a cerut Decanului facultaţei de medicină ca se convoace consiliul profesoral de urgenţă, pentru a ’şî da avizul în cestia concursului pentru acordarea celor doue burse pentru străinătate. Consiliul se va întruni chiar di-seară. Acum mai multe zile, am zis că Nichi Fremdensohn, luase îna-IIKj /iHIYlIJ.l I inte. Moşia numită Martoiâ din comuna Lupşan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Cnlţel No. 10. Nae Nicolescu (993) nc » dciu n AT Mo?iaBsle?uMi- Ut AntllUAI hălcnl de Jângâ H-Sarat, având pe-te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua tn arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vai i, în Bucureşti, Strada Pensiouatu No. 7 lângă Colţea. 985 DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. IV. Alexandrescu. nr 4 nrvn 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia |Jti AnfiMI l 1 Lalosul şi Dobriceni din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani. MOŞII DE VÂNZARE nouă hectare vie şi obratie si-„„ , Jilillllj tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanî. A se adresa Doctor Christescu, Tergoviţte. DEVE1AREM0SU STAMSTI«î, situata la o ora de viitoarea garâ Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han cârciuma do şoseaua Bacâu-Moineşti, lăngâ fabricile ae gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penslci, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE HC I N P U I DI A T 0 pimni(ă mare de Ut I liUni lll H I vinuri; Irei locuri mari virane; doufe grădini mari cu difer iţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce da în strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) Cţr f 4I1T4 0 pădurede stejar sau tufan tn OL UAL 1 A vechime de la 80 ani în sus, in mărime de 3— 6' 0 pogoane spre exploatare pe timp do 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie a Căilor ferate pini la 12 chilometri este condiţionat. Proprietari sunt rugaţi a depune oferte detailate la Tipografia Thiel et Weies. 999 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS iVo. 8, In palatul Principele Dimitne (i/iika Sir. Lipscani, in facia nuei cladir Bancel Naţionali (Dacla-Romănia) 13 u c u r e s t i Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 17 Noembre 1888 & % Renta amortisabila 5 % ,, romana perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l 6 % „ C. F. K. 6 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. [300 L.J 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ -> *» 7 % „ „ urbane â % >> ,i ti 5 % tt tt tt 5 % ,. ,, ,, las) 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cn prime Buc. (20 lei) Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau âcl. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiaue ,, Ruble bărtie NB. Cursul esta socetit in aur Cump. Vinde tu K 96 93 S 95 3/4 os y. Mg 85 Î25 Î30 107 107 3/4 9Cg 9i h !U6g 106 i/t 100 101 Mg 94 g 81 3/4 82 g 76 73 53 60 28 32 60 5* 17 st 3 50 4% 2u7 *(« 124 126 100 101 99 100 255 m POMI RODITORI ALT0ITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI RENUMITE CALlTATI SI DiFERIlE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA Gradina Numită BRASLEA GEM li) 1\1D Sub. Icoana Str. POLONA 104. Pentru maî multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile va- ! rietăţl de pere numite: Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de I-a clasă: S Medalii de aur de La Exposilia de horticulturii din anul ISBS S Medalii de la comiliul agricol de Ilfov din anul 1881 -şi 1882 I Ordinul Coroanrl României pentru horticullurâ şi pomol. 1885 l Diplomă dc o oare cl. I dc la Expos. Coop. României din 188j 1 Brevet de furnisor al Curţei Regale din anul 1885. Sunt )2 de ani de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajunga a se mândri vis a-vis de cele-l'aite State in privinţa calitaţel fructelor. Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am lacut. am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin aceasta eftinatate să şl poata procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă. Asemenea am făcut o însemnata reducere de preţ şi pentru alte 15 specii de pere, producţiunt rol, ce nu se văd în catalog, adica : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, M1HA1-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO lei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei. D-nil amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa gradină şi îndată li se vor trimite. Iscăliturile rugam a fi cât se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru toamna fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mat bine. 569 fUâtiâXa PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT ÎNCĂLŢĂMINTE DE FRANZ HOLLA SI C. LETZTERGROSGHEN LA MAU 1 SIVUL UIUMUL FONDAT »t\ UICIHE8TI H ADEVIIUTA Strada Şelari No. Sosim galoşi, de pele, de eaueiuc pentru iiari.ati, dauie de lei li.7m si 9. STEI ALB ISTM Strada Şelari No. 9 Lalosi de cauciuc pen- , tru barbati, dame si copii dc Ici u. ROG A SE NOTA BINE ŞELARI r 9 LA Mantale pentru ploaie dc cauciuc, de paramata militare si civile. 1027 ADEVARATA STEAOA ALBASTRA Cu slinul, l>. MESCHELSOHX 9(0 PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE FONDATĂ LA ANUL 1874 D. STAICOVICI BUCURESCI Ui 0. n-elul cutiei (ie 4 kilo T25 Mazăre boabe extra . 1 15 Mazăre boabe fină. . . —!90 Maîâre boabe mijlocie . — 80 Mazăre pâstet .... — 80 Faso e fina — 80 Fasole . iasă —180 Tarhon — '80 Bob verde — .80 Dovlecel — '80 Bame sos tomate . . . — 80 Pat. vinete sos tomate. . 1 20 Pât. vinete p. Musaca. • 1 50 Pat. vinete împănate. . — 80 Pât. vinete tocate . . . 1 10 Fasole boabe flageolets • 1 40 Ţîri plachte — Sparanghel — 60 Bulion tomate .... Preţul eutiei de t/Z kili Mazâre boabe extra . Mazăre boabe fui a. . Mazâre boabe mijlocie Mazare pâstet . . . Fasole finâ .... Fasole grasă. . . . Tarhou............. BobQ verde .... Dovlecel........... Bame sos tomate . . a pat. vinete sos tomate |!Pât. vinete p. Musaca. Spat. vinete înmânate. KPâtlăgele vinete tocate Fasole boabe ilageolets iŢtrt plachte .... $ Sparanghel .... jgBulion tomate . • . | COMERCIANŢILOR PRETURI REDUSE mssm COMPiGM III GAZ DE BLCAIIEST In vederea gerurilor actuale, Direcţiuneainvită pe numeroşii set Abonaţi sS inveliascâ comptorii cu o pătură de pâslă sau de lână pentru a evita congeia-ţiunea apei ce conţine. Asemenea pentru mat multă siguranţă recomandă Compania întrebuinţarea liquidului incongelabil pe preţul de 65 Bani litrul în proporţiunite următoare: Pentru 1 comptor de 5 Becuri de la 4 până la 8 litrurt 10 Becuri de la 5 până la 10 litrurt 20 Becuri de la 10 până la 20 lilrurî 30 Becuri de la 15 până la 30 litrurt 40 Becuri de la 20 până la 40 litruri Pentru 1 comptor de 200 Becuri de la 10) până la 200 litrurt Pentru 1 comptor de 50 Becuri de la 20 până ia 40 litrurt 60 Becuri de la 80 Becuri de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 comntor de Pentru 1 comptor de Pentru 1 corpptor de 100 Becuri de la Pentru 1 comptor de 150 Becuri de la 30 până la 60 litrurt 40 până la 80 litrurt 50 până la 100 litrurt 70 pârta la 140 litrurt Pentru 1 comptor de 400 Becuri de la 175 până la 250 litrurt Cantitatea de liquid de întrebuinţat variază dupâ locul mat mult sad mat puţin espus frigului ce ocupă comptorul şi poate dura două terni. 00 D1RECTIUIVEA REDESCHIDEREA 1I0TELCM MEREUII f:stulhoteilabe$ STRADA LIPSCANI 2, BUCUREŞTI Am onoare a face cunoscut onor. public, domnilor căi torişi foştilor mei clienţi, că am redeschis sus numitul hotel, situat Iu centrul capitalei, restaurat si mobilat din nou. Camerile de la 1 fr. 50 pe zi Apartamente şi camere cu lună, cu sau Lră pension cu preţuri reduse. Pentru d-ni comis-voiajori preţurile sunt es-cepţionale. Restaurant iu hotel cu preţuri moderate. Serviciul prompt. Rog pe onor. public de a mă ouora cn vizitele d-lor si sper că vor tt pe deplin satisfăcuţi. (1028) Cn stimă, M. VVeinberfrer fostul antreprenor al hotelului Englitera. MAG ASIN DE COLONIALE W1ÂTĂCHE GE0RGE$CH~ „LA COROANA REGALA" Avis important pentru jVteraagiu Recomand marele meu depou CU vin negru vechili analismt si garantat natural, cu preturi foarte moderate şi mai eftiu ca ort unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi viuuri vechi şi noui prima calitate. Vânzarea tn vase sau pus la buteii şi transportat franco la domiciliu. Rare cantitate d- butoae goale de rom si cognue de la» pana la 22 vedre se desface ni se vinde foarte eitin. Mart aprouisionart cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de priita calitate şi tot-d’a-una proaspete. Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cârnuri şi Pescărie afumate şt conservate. Ciai colonial şi a lele, Rom si iognac veritabil, si tot felul de bentnri spirtoase si Ltquoruri fine; Uiscuits si toate Articole n cesare pentru inenagiu. Dorind a Întări si mai mult imensa uita clientelă, am decis a vinde cu cele mat moderate preţuri si a lace toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator. Onor. visitatori ai Magasinului meu se pot convinge de adevâr de la prima visită ce vor face. 1006 Cu deosebită stimă, MAT ACRE GEORGESCU ALISERT ENGFL Siccesor INo. 7, Strnda Carul I, Au. 7 BUCURESCI CEL MUMAREMGAZW DE LĂMPI Anunţă onor. punlie şi numeroasei sale clientela că este bogat asortat cu următoarele noi sisteme de Lămpi: I „Meteor1* Lampă cu foc ro-i tund dând o lumină de la 60 pauâ la 105 lumân .rl slearine labrieaţiunea cea mal nouă a renumitei firme 11 Dilmar din Viena. „» nion“ Lampă sistem Bel- ii a j giau dând o lumină de50 panâ g la 130 lumânări slearine. „ferfeci** Maşiuâ cu foc rotund aplicabila la on-ce Lampă da o lummâ până la 70 lumânări, precum şi ori-ce fei de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mire cauliUte de „MAŞINI DE BUCĂTĂRIE" din cele mai perfecţionate şi so ide; Magazinul este asemenea bine a-sortat eu ori- ce ari icole necesare me-nagiului precum şi Hai i • Ionic mărimile, Aparate de Ilusi, ( o oane funebre de metal si de Jeur, FELINARE DE MORMÂNT ADEU RâT»L ETR01EUM 0 BA>UNI UâlICASD Primesc comande şi recaraţiunl de tini-chigerie şi de orl-ce fel de Lămpi. (900) Se află de vânzare: TRATAT VINICOL Depoft principal la d-nu I. P'>pp, strada Câtunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. A apărut de sub prasă în Editura Librăriei Universală Leon Alcalay, Calea Victoriei, i9 CATECHISMU prelucrat conrorm programei învăţămîntuul pri uar de Ioan I. Uiccscu. / CAST G PRINCIPAL !;500,U00 mârct [625,000 franci tn aur ANUNCIU DE NOROC CÂŞTIGURILE j SUNT GARANTATE : Dt STAT Prima tragere [13 Bercul bre Rpcomandă bogatul s6u Magasin cu tot felul de pânzeturi-Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturi, Flanele, Melioo, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Denteile etc., etc. INVITAŢIE DE PARTICIPARE LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI de la marele tray ri de prime garantate de Statul ham burg . 9 Milio ne 345,605 mărci imperiale trebue numai de cât căsliyate neapurat In aceste trageri utlaulugioase conţinând dupfi prospect numai inc# 98,000 loturi, ies câştigurile următoare, adica: Câştigul principal este preţuit 500,000 măreţ 26 câştiguri de 4 0,000 mărci 56 câştiguri de 5,000 măreţ 10; câştiguri de 3,000 mărci 206 Câştiguri de 2,000 mărci 612 câştiguri de 4,000 mârcl 888 câştiguri de 500 marc! jo câştiguri de 300 mărci 127 câştiguri de 200, 450, m. 301 H!> câştiguri de 4 '48 mărci 7SA84 câşt. de 4 27,4 00,0 4 m. 8850 câşt. de 07,40,20 marc! total 43SOO de câştiguri de de prima i câştig I Câştig I câştig I câştig 1 câştig 2 câştiguri de I câştig de J câştig de I câştig de i câştig de 8 câştiguri de de 300,000 mârcl de 200,000 mârcl de 4 00,000 mărci de 75,000 marcî 70.000 marct 05.000 marc! 00,000 mărci 55.000 marct 50.000 mărci 40.000 mărci 30.000 marcî 45.000 marcî 1 C\} ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT N° 2, STRADA LIPSCANI, N°-2 in facia Rucanici il-lui N. lounid cari vor câştiga de sigur în 7 pârli în spaţiul de câle-va luni." Câştigul pnncipal de l-a clasa este de M. 50, >00, acela de a 2-a [ claia M. 55,000, în a j-a M. 00,000, 4-a M. 05, 00, ţ-a M. 70.000, I h-a M. 75,000, tn a 7-a M. 200,000, şi cu prima dc M. 300,0,000 eventual M. 500,000. Pentru prima tragere a câştigurilor fixată în motl oficial: 13 Decembre cor, stiL ixou lotul 01 igmai întreg numai lei 7,5D b. in aur jumătate lot original numai lei îl.73 b. în aur sfertul lot original numai lei 1.8(8 b. tn aur j şi expediez loturi originale garantate de stat nu pVomisiunl oprite cu prospectul prevăzut cu urmele stalului chiar în Icrtie cele mai depar-j late, daca se trimite francat suma. Fie-care partici-pani primeşte ime-j dtul dupe tragere lista oficiala, fura a face cerer^t Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevăzut Cu armele statului conţinând misele şi divisiunile <ârtiguriior in cele 7 clase următoare. J ÎS Diata si trimiterea sumelor cÎAtigytfe se face prin mine direct [3 si prompt si sub d screha cea'mai efbsoluta. Gri ce comande se poate foice prii\ mandat postat. Rugam să se adreseze toate ordinele- imediat până la 13 ID tCL.A/Lfc:> l~iLi 1888 stil nou. din cauza epocel apropiate a trageiW cu toala Încrederea câlră Samuel HeckscLher senr., #u0 Bancher ţşi c inptoar de schimb a llAM Ui HG (Germania) Tipografia Ziarului „Epoo«“ Tipării cu cerneala Cli Lorilleux-Cle Pari» www.dacoromardca.ro Girant reepousaloil V. 4». („hcorjiluu.