ANUL III No.r893 A'DOUA EDITIUNB MERCUR! 16 (28) NOEMBRIE 1888 M8WyS4-n;’.i, 11,1. • 7 NUMERUL RJ NUMERUL AHON A M EM F1.E ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bncnresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara : Prin mandat* poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 11) BAlM NUMERUL \ NUNCI URILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA A DM IN18* TRATIA ZIARULUI I,a Pariu: Ajjencc II a vas, Placcdc la Hourse, S AnunciurI pe pape. IV, linia 30 bani; anunciur! si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PA.IÎI?*: sepâseste. jurnalul ou IJ> cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. (ier maiu, I\io. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA IVo. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINtS TRAŢ1VNEA N°. 3.—Piatza Episcopiei.—IVo. 3 AFIRMATIUNI NEEXACTE ----------------- ŞEDINŢA CAMEREI MAI MULT SAU MAI PUŢIN PROECTUL DE LOVITURA DE STAT l\ FBAWC1A SCRISOARE DESCHISA LOGODIŢII Sunt foarte curioase unele ziare din capitală. Vorbind de noul cabinet, confraţii noştri liberali înaintează fel de fel de afirmaţii neecsacte, fac tot soiul de profeţii, care vedit este că nu se vor realisa câtuşi de puţin. Ast-fel unii spun că cabinetul actual este un guvern de transiţie, alţii că Epoca a repudiat conservatismul, că d. Carp este un liberal ştiinţific în oposiţie — lucru foarte ciudat,—cu liberalii-conservatorî, că d. Vernesou de la deşchiderea ca-merilor şi până la intrarea sa în minister, a avut ocazie se experimenteze cine sunt conservatorii şi se se nemulţumească de ei, şi în fine că liberalii-conservatorî, faţă cu programul junimist,au mers în alegeri fără program, alăturea cu junimiştii, şi tocmai dupe alegeri au început se vorbească de programul lor. Foarte curios sistem de a scrie istoria, foarte ciudat chip de a judeca oamenii şi lucrurile. Şi daca ministerul acesta este minister de transiţie numai pentru motive ca cele înşirate mai sus, apoi atunci noi nu vedem nu numai cum este de transiţie, dar chiar cum ar putea se cază vre-odată, atât de absolut i-necsacte sunt toate cele înşirate de confraţi. Epoca nici-odată n’a renegat conservatorismul, nici-odată n’a desperat de viitorul seu, nici odată nu s’a îndoit de vitalitatea sa şi de rolul însemnat ps care este încă chemat se-1 joace în mersul omenirei către civiliBaţie. A’şi face idei greşite despre conservatism şi liberalism, despre ştiinţă şi progres, şi apoi a judeca oamenii şi lucrurile, nu este o operaţie intelectuală diti cele mai grele, dar mult rişti se te înşeli în socoteli, şi se vezi mai târziu cu amărăciune că acei pe care îi credeai în agonie sunt plini de viaţă şi de sănătate, mai vii şi mai sănătoşi de cât tine chiar. Mai frumoasă de cât toate, din a-firmările confraţilor liberali,este pretenţia că ştiinţa este liberală şi că cu cât ea merge înainte,cu atât con-ssrvatismul trebue se piară. Onorabilii confraţi se înşală : ştiinţa nu este nici liberală nici cons-rvatoare; ea rectifică numai in desvoltarea ei încetul cu încetul, ceea ce este greşit şi arbitrar în teoriile atât conservatoare cât şi liberale, şi de la o vreme încoace a rectificat mai mult la liberali de cât Ia conservatori. Sub influenţa ştiinţei, partidele numai se transformă, când ele sunt rezimate pe o concepţiune, pe un punct de vedere atât de larg şi de inerent omenirei ca acela al conservatismului. Daca însă, confraţii găsesc bun, unii programul d-lui Carp, alţii pe acela al Epocei, şi daca li se pare că aceste programe sunt liberale, a-tât mai bine. Noi nu ne vom certa pentru etichete. Destul ca reformele cerute de ţară se fie severşite de oamenii conservatismului şi sub drapelul seu. Istoria va judeca mai târziu restul. Ceea ce însă nu putem trece cu vederea, este afirmarea că partidul liberal-conservator s’a presentat în alegeri fără program. Acest lucru ne miră în coloanele unui confrate ale cărui procedeurî corecte de polemică le-am apreciat tot-d’a-una. Ne miră, căci toate ziarele liberal-conservatoare ad publicat cu zece zile înainte de alegeri programul partidului. Atât. TELSGRAM E AGENŢIA HA VAS Viena, 26 Noembrie. Comisiunea budgetarâ întruniudu-se şi capilolul budgetului apărării naţionale venind tn dissuţiune, ministrul apărării răspunse la diferite cestiunl cari i se puseseră prin această declaraţiune că trebue să se prevadă mobilisarea landverulul. Situaţiunea generală militară şi situaţ,ia-nea pohlicâ cer o sporire considerabilă a armatei. Se va lua măsuri pentru ca lan-dverul să respunză la cerinţele trupelor de campanie. Se fabrică 30,000 de puşti pe lună. Berlin, 26 Noembrie. Împăratul a primit preşedinta Reichstagului. Audienta a ţinut şease minute. Preşedintele va face mâine un raport Reichstagului asupra acestei audiente. Roma, 26 Noembrie. Jurnalul Italie zice că consiliul de miniştri s’a ocupat de măsurile ce trebue să se edicteze spre a se putea face cheltuielile militareşi să sporească tn acelaşi timp veni1 urile. Aceste măsuri vor trebui să producă de la HO până la 120 milioane, o parte din această sumi se va obţine prin mijlocul noilor imposite. Paris, 26 Noembrie. Camera a votat suspendarea şedinţei pentru un ceas, din causa presentel d-lul Wilson, care a ieşit atunci. Şedinţa a fosttn urmă redeşchisă. l'arls, 26Noembrie. D.Millet,ministru alFraaciel la Belgrad, e numit tn aceaşl calitate la Stockholm. Berlin, 26 Noembrie. Ducele şi ducesa de Aosta afl părăsit Berlinul. Imperatul i-a tnsotit pănă la gară. Roma, 26 Noembrie. Eruptiunea insulei Vulcano a Început din nod. Paris, 26 Noembrie. Se asigură că Engliti ra va autoriza pe regimentul inglez care se Întoarce din Indii a se opri la Sualcim spre a’l Întări gar-nisoana. Şedinţa de eri a Camerei n'a înfă-ţ'şit mare interes din punctul de Vtdere al desbaterilor. Avem totuşi de notat, în această şedinţă, două fapte. Mai îuteiu constituirea diferitelor comisiuni ce s’au ales eri. In toate aceste comisiuni s’a făcut un loc foarte larg minorităţeî. Constatam cu plăcere acest fapt, pentru ca organele potrivnice şi ziarul d-luî Dim. Brătianu se vor feri, fără îndoială, a’l cita. Da oare-ce d lor nu au avut nici odată asemenea condescendenţă faţă cu oposiţiunea, n’are se le vie la socoteaîâ se înregistreze nişte acte pe care nici odată nu le au putut trece la activul lor. D’aceia ei vor păstra tăcerea asupra acestui fapt, şi îşi vor umplea ziarele cu înjurături la adresa noastră, pentru a ne mulţumi de curte-nia noastră faţă cu ei şi de respectul nostru pentru drepturile minorităţeî. Cel d'al doilea fapt petrecut în şedinţa de eri, pe care vrem se’l a-mintim aci, este respingerea urgenţei ce se ceruse pentru acordarea unei recompense naţionale lui Ion Câmpineanu. Dupe dispos’ţiunile ce le am constatat eri din partea Camerei, se poate prevede că şi propunerea va fi respinsă cum a fost respinsă urgenţa. Ţinem imediat a adăoga că hotă-rîrea Camerei n’a fost câtu-şi de puţin influenţată prin faptul că Ion Câmpineanu a fost unul din adversarii noştri politici. lancu Câmpineanu a fost adversarul nostru, dar trebue se recunoaştem în acelaşi timp, că printre colectivişti, el a fost unul dintre cei mai corecţi. Apoi, propunerea a fost făcută de către unul din membrii cei mai simpatici ai majorităţei, d. Gr. Triandafil. Camera a vrut însă se arate că nu va mai admite ca sub noul regim, se se risipească banii contribuabililor în recompense, casubcolectivişti. Nădăjduim că Camera va fi statornică în această hotărire a ei, oricare ar fi persoanele în folosul cărora s’ar cere asemenea recompense, şi or care ar fi fost opiniile pulitice ale acelor personalităţi. D. Ion Lahovari, respunzend d-lui M. Cogâlniceanu, a spus că este o ruşine d’a veni se se ceară o recompensă pentru cuventul că un om n’a furat, şi fiind-că avend lefuri de câte 70,000 şi 80,000 de franci pe an, timp de 12 ani, s’a mulţumit cu atât şi nu a devenit milionar furând din lăzile statului. --------------- MAI MUT SAU MAI PUTI\ Ziarul România Liberă făcând acum cât va timp socoteala alegerilor generale, zicea câ majoritatea se compune de deputaţi «mal mult sad mal puţin amici al guvernului». Aceste cinci cuvinte «mal mult sau mal puţin» ati plăcut să vede ziarului Tombaterelor de sub direcţiunea lui papuca Dimitrie Brătianu, care le-a prins In straşnică dragoste, şi, de ştiţi d-v. nimic nu e mai grozav de cât pustia de dragoste când te înhaţă la bă-trlneţe. De o lună şi mai bine, papuca Dim. Brătianu nu mai poate să mai scrie două rânduri fără să amestece într'în-sele cuvintele: «mai mult sad mai puţin» ; pentru acest scop a şi deschis In ziarul său o rubrică specială cu acest titlu. Cu Începere de Luni şi până Sâmbătă seara citeşti In Naţiunea informaţiunî pline de duh ca cele următoare: «Se zice că Jak va lua mai mult sad mai puţin cuvântul In Cameră. Max de la Epoca a fost remersiat (?) mal mult sad mai puţin. Bună ziua, mai mult sad mai puţin ! Bună seara, mai mult sad mai pufin. Mulţumim d-le, mai mult sad mai puţin». O să zicpţî poate că trebue să fie cineva Intr’adevăr, curst mai mult sad mal puţin papuca Dim. Brătianu, pentru a face spirit ca acesta de o lăscae ocaua. E', vă Înşelaţi ; nu vă puteţi Închipui cu ce muncă Îngrozitoare isbuteşte papuca să mai facă In fle-care zi câte un www.dacoromaiiica.ro mic «mai mult sad mai puţin». Nu vă puteţi închipui ce veselie domneşte In Întreaga redacţie când apare papuca cu un puişor de «mai mult sad mal puţin» In mână. Dimineaţa nu sufli nimeni In redacţie, toţi stao încremeniţi, siDgur vrăbioiul Vrăbiescu merge pe vârful picioarelordin cancelarie până In odaea de lucru a venerabilulnt, unde se o-preşte şi ascultă mai Intâiu la uşe. — Hmm 1 hmm I hmm I geme un glas care este acel al papuchei. — Gata? întreabă vrăbioiul. — Hmm 1 hmm ! Nu pocid I — Aide, aide, mat căsneştete puţin, nu ne face să perdem reputaţia de ziarul cel mai cu duh din România şi Do-brojea 1 Atunci papuca se mal screme ceva şi aiăta radios un «mal mult sad mal puţin» nod născut cu următoarea înfăţişare : «Jak va vorbi mâine mai mult sad mal puţin. Max a fost remersiat (?) de la Epoca mai mult sad mai putini» — Bravaaa ! Bravaaa / strigă Kiri-lov, să convocam comitetul. Comitetul e convocat, se dă citire mai mult sau mai puţinului papuchei, şi şase glasuri zic In cor : «Ah! ce duh I Ge isteţime !» Dar gelosia se amestecă In toate pe acest pământ. Vrăbioiul, zulear de reputaţia lui papuca, a căutat să răspândească svonul câ nu d. Dim. Brătianu, ci densul ar fi autorul acestor făşii de frase pline de spirit. Aceasta este o adevărata infamie şi nădăjduim că Corpurile legiuitoare vor vota In curând o lege pentru respectarea proprietâţei literara. Până atunci, suntem datori să spunem tuturor că papuca este autorul, papuca fecit. Şi cioe altul ar putea să aibe aşa mult duh, la fie-care vorbă? N'ar face Insă râd papuca să întrebe pe un doctor ce dovedeşte obiceiul de a spune toată ziua şi Intr’una aceleaşi cuvinte ? Ii va spune negreşit că nu prea sunt semne bune. PROECTUL DE LOVITURA DE STAT IA FRANCII Revel tiunile d-lui Paul de Cas-sagnac. — Atitudinea Monarchistilor. Telegraful ne a adus ştirea laconică, de altmintrelea, despre o lovitură de Stat ce s’ar pregăti tn Francia. Dăm aci dupâ ziarele pariziene, detalii asupra acestei ces iuni: Ilevelatiunile d-lui Paul de Cas- sagnac «Gât de stranie şi de absurdă se poate părea la început această veste, totuşi ea există, ea e adevărată. D-nul Floquet, preşedintele consiliului de miniştri, inedită, şi prepară o lovitură de Stat. Eatâ planul săd: După votarea budgetelor, poate chiar după 2 Decembre, ajutat de manifestaţia colosală ca se organisează pentru a sărbători pe Baudin, d. Floquet ar fi decis să se sue la tribună, unde ar avea de gând se expue pericolele mortale ce ameninţă Republica; d-sa ar arăta înţelegerea ce există, după dtnsul, Intre şefi partidului conservator şi şefi Bou-langismuluî, denunţând marea conspiraţie dirigeatâ contra regimului actual, şi sforţându-se a smulge Camerei un vot care i’ar permite de a ridica pe dată pe cel cari supără şi ameninţă o putere sdruncinată, In acelaşi timp In parlament şi în ţară; adică pe şefi partidului Boulangistşi pe principali deputaţi ai drepte!. In urmă va veni supre-siunea libertaţei presei, a dreptului de întrunire, şi a alegerilor. ff Aceasta nu e un basmu, nu e o invenţie, şi nimic nu va servi, nici des-minţirele, nici denegaţiele de a ne face se credem alt-fel, de oare ce suntem In măsură de a afirma, câ ştim bine, In mod exact, având In mâinele noastre toate probele despre acest plan. Ştim de asemenea, dintr’o sorginte autorisatâ şi sigură, dupe o verificaţie formală, că 50 de celule sunt comandate, preparate — 25 la Melun, 25 la Giairvaux — şi ele nu aştept de cât a primi pe locatari lor, a căror nume sunt hotârîte. Eatâ câţl-va numai: generalul Bou-langer, Dillon, Rochefort, Laissant, Naquet, Susini, KcB :hlin, Laguerre, Le-bastard, Le Herissâ, Andrieux, Derou-lâde, Michelin, de Mackau, ducele de Doudeauvile, Jolibois, A. de Mun, de Cassagnac, Duguă de La Feauconerie, de Martimprey, de Breteuil, Marchizul de Beauvoir, şi un număr oareşi care de jurnalişti. Totul e gata, totul, şi nu se mai aşteaptă de cât ziua şi ora atentatului. Ar trebui ca cine-va să nu cunoască pe Floquet, şi se nu ’şi dea seamă de situaţie, pentru a esita de a crede o a-semenea colosală noutate. Floquet se simte pierdut. El n’a putut, şi n’a ştiut se şteargă, se facă se dispară Boulangismu!; el simte că Republica plesneşte din toate părţile şi amerinţâ de a se dărâma ; alegerile generale se apropie, şi deja victoria se de-sinează din partea conservatorilor. A sosit momentul de a se pune pe lucru». Atiludinea Honarhistilor Intru cea ce priveşte atitudinea mo-narhiştilor eată cum se exprimă d. de Cassagnac: «Gât despre noi, noi suntem gata, gata pentru orx-ce. Şi după ce balonul va fi spart, balon ce se umflă In umbră, noi desfldem pe guvern se sevârşească uneltirile sale. Ei bine 1 da, noi conspirăm, şi conspiraţia noastră se desfăşură la lumina zilei. Complicii noştri!, sunt: miseria publică, lasitudinea care domneşte In ţară, desgustul crescând; umiiiaţia peste măsură a unei naţiuni la urma urmei desgustată, şi lipsită de securitate, de libertate şi de onoare. Şi la ce scop s’ar ajunge dacă s’ar suprima pentru moment şefii sel? La spatele lor, hotărâţi, stau soldaţii, masele populare, ale căror tresărituri de revoltă sguduesc Republica. Nu se poate opri un popor In drumul desperat către victorie. Or, Francia s’a ridicat, tremurândă; e pe drum. încercaţi se vă puneţi In drumul seu 1 Şi-acum, când am desvăiuit, cea ce ne a destânuit înşişi complicii voştri, cari n’ad Încredere In voi, şi cari vă trădez, Indrâsniţi de a merge până la sfârşit. Noi aşteptăm cu fruntea senina, şi cu dispreţul pe buze.» DIN STREIN ATATE Din Samoa O depeşe telegrafică trimisă din Sydney ziarului Le Matin anunţă că vaporul Lubec comunica printr’un raport o serie de lupte vii, ce aii avut loc la Samoa. Partizani Regelui Mataafa aâ atacat In ziua de 7 Noembre, fortificaţie le ridicate de partisani lui Tamasese, la Atna. A dou-zi, ei aii putut să-şi reea a-ceste fortificaţii, suferind Insă perderl foarte simţitoare. Se crede că noul lupte vor fi date în curând. Doue puncte istorice O polemică foarte vie se susţine Intre Post şi Gazeta de Foss, care pre-tinsese câ principele de Bismarck n’a fost partizanul luârei S-danuluT, şi că generalul Miltke s’a opu3 de a se bombarda Parisul; singura lui părere a fost, de a se asedia numai capitala Franeiel, silind ast-fel pe parisieniase a se preda prin foame. Gu toate denegaţielele ziarului Post, Gazeta de Foss menţine afirmaţiele sale. Papa si Italia L’Osservatore romano, care de ordinar e un ziar destul de bine informat asupra celor ce se petrec la Vatican, de- EPOCA — 10 NOEMBRE clară că nu poate nici să confirme nici să afirme noutăţile telegrafice ale ziarelor străine privitoare la părăsirea Romei de către Papa, In caz de un răsboib la care Italia ar lua o parte activa. Ziarul sus numit declară Insă că ar putea să afirme că Intr’un asemenea caz s’ar putea foarte bine ca ştirea să se adeverească. Recruţi clin Alsacia-Lorcnu Ziarele Franceze şi Engleze, public o telegramă din Berlin, In care se spune că recruţi din Colmar, Mulhouse şi Than, au atacat escorta care li însoţea, fugind spre graniţa Elveţiană. Această noutate e inexactă. Faptul nu s’a întâmplat. O întreita condamnare Ia moarte Consiliul de resbel din Paris a condamnat la moarte pe trei soldaţi a-nume Bărbier, Picard şi Ponce, care ereab acuzaţi de insubordonanţâ şi lovire către superiori. Apreclatiunile presei austrlace asupra deschideri Reichstagului Noua Presă Liberă zice că s’ar greşi daca s’ar crede ln o reacţie, pe cât timp Principele de Bismarck. va sta la putere. Wiener Tagblatt face mal aceleaşi a-preciaţiunl. _________ IM. SCRISOAREA DESCHISA ADRESATA DE D. GENERAL GEORGE MÂNU alegatorilor colegiului 1 de Camera DIN TELEORMAN Bucureşti, Noembre 1888. Domnule La întrunirile electorale, pe care le am ţinut Împreună, am avut onoare, se vă cer sufragiul d-vstre, pentru Camera legiuitoare, şi să vă arat, care vor fi principiile ce mă vor călăuzi ln atiiudi-nea mea ca legiuitor, pentru a apăra atât interesele generale ale României, cât şi pe cele speciale ale judeţului Teleorman. Şi^aceasta o făceam pe baza increde-rel pe care 'ml-aţi dovedit’o In mal multe răndurl, când am lost alesul d-v. Dar In acelaş timp vă spuneam că re-prezentaţiunea partidului politic, din care facem parte, a găsit de cuviinţă să pue candidatura mea la deputăţie şi la judeţul Ilfov, unde se făcea o lupta demonstrativă cu partidul, căzut de la putere. Alegatorii lifovem s’au unit şi dânşii cu d-vstre şi au bine primit candidatura mea, alegendu-mă ln două răndurl. Ast-fel mă aflu trfimis la Cameră atât de d-voaste cât şi de domnii alegători din Ilfov, şi mulţumesc tutulor din iDi-mă pentru onoarea ce mi s’a făcut. Şi dacă după lege sunt dator a opta pentru unul din cele două colegii, nu mal puţin apărarea intereselor speciale ale Teleormanului şi ale Ilfovului va fl pentru mine o datorie sacră, pe care vă promit a o îndeplini In conştiinţă. In atare condiţiunl sunt incredinţat, domnule alegător, că nu ’ml veţi lua-o în răb, şi că nu'mi veţi retrage nici pentru viitor buna voinţa d-vstre, dacă optez pentru colegiul I-iu de Ilfov, pentru a desăvârşi izbânda partidului liberal -conservator asupra colectivitâţel. Primiţi, vă rog, domnule, încredinţarea osebitei mele consideraţiunl. George VIunu DIN DISTRICTE TELEORMAX •Şcoala de meserii Ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, zice lsbânda, lucrează la un proect de regulament asupra îmbunătăţirii şcoalelor de meserii, atăt ale statului, cât şi ale judeţului. Necesitatea ce simte ţara de meseriaşi este causa care a împins pe guvern la aceasta frumoasă acţiune. Meşteşugul este brăţară de aur, dar este tot de-odată şi cel ce poartă pe umerii săi progresul unei naţiuni. Belgia un pământ mult mal mic ca al nostru, cu un sfert din populaţiu-nea ţării noastre, comandă la rând Europei, şi aceasta vine de scolo că ea se reazema pe meşteşugari. Germania comandă lumii Întregi, flind-că tot cetăţeanul, de la împărat până la cel mal simplu sătean, cunoaşte un meşteşug, de oire-ce la acest popor există o maximă generală : banul fuge, inse meşteşugul remâne, şi acel meşteşug, fie el ori cât de păcătos,produce o pâine de toate zilele. Enumăram acestea, pentru că un fapt trist era să se săvârşească de către actualul consiliul general al judeţului. Vr’o câţi-va domni, — cari de ruşine nu le citam numele, — aii cerut şi au insistat chiar cu gălăgie, ca şcoale de meserie din acest oraş să se desfiinţeze. Nu vrem să ştim motivele, pentru că nu merită a fi ştiute, din momentul ce ele era inventate pentru desfiinţarea unei instituţiunl, cu meniri atât de mari pentru ţară. Felicităm, dar, pe toţi d-nil consilieri cari aii votat menţinerea acestei şcoale.care într’o zi nu numai va fi mal bine privită, dar ceva mai mult, va face să roşească, pe cel ce au cerut desfiinţarea ei. COVUHLUIU âledicil si Armata Aflam din svon, zice Posta din Galaţi, că la formarea tablourilor de a-vansare pentru personalul sanitar s’au făcut nedreptâţirl neertate ; aşa de e-xemplu s’au InlesnitsalturI colectiviste unora mal noul In detrimentul altora mal vechi care n’au alta vină de cât că aii executat orl-ce serviciu li s’a comandat. Nu avem încă tablourile sub ochlspre a putea intra în amănunte şi ne mărginim astă zi a înregistra ceea ce se svoneşte. Totuşi când cine-va ştie că actuala administraţie medico-militară este o combinaţiune de pe timpul colectiviştilor care au exploatat ln sens egois-tic toate ideile şi instituţiile, că ln a- ceastă administraţie sunt mulţi şi încă pernicioşi colectivişti, noi ne aşteptăm la multe nesdrăvănil. O Atragem dar atenţiunea d-lul general Mânu ln acea parte şi sperăm că acest important serviciu nu va maîfl lăsat pe mâna unor exploatatori iatroizl. Vom reveni. INFORMATIUNI Un consiliu de miniştrii s’a întrunit azi sub preşedenţia d-lui Th. Rosetti. O telegramă de felicitare acoperită de un însemnat numer de iscălituri, zice «Ţara», s’a adresat din laşi d-lui Lisear Gatargi la Bucureşti cu ocaziunea alegerii sale ca preşedinte al Camerei. Coprinsul acestei telegrame este următorul: «Ve felicităm atât pe d-voastră «cât şi Camera, pentru alegerea dv. «de preşedinte. Salutăm în dv. pa-«triotismul, demnitatea şi tăria de «caracter.Lapresidenţia camerei veţi «fi aceea ce aţi fost în timpul de 12 «ani de opoziţiune : Oratorul intereselor nafionale.» -sas- Iniţiativa propunerei făcută eri ln Cameră, pentru reînfiinţarea porturilor france din Galaţi şi Brăila revine d-lor Lascar Catargiu şi Nicolae Blaramberg, care cei d’enteigândin-du-se la miseriile şi la dificultăţile pecare le-auavut comercianţii, şi la pagubele pe care le adusese acestor doue oraşe comerciale, măsura luată de guvernul d-lui Ion Brătianu, au compus textul propunerei şi au usat de influenţa lor pentru că propunerea se fie iscălită de un mare număr de deputaţi. Astfel graţie stăruinţelor d-lor Lascar Catargiu şi Nicolae Blaren-berg vre-o 60 de deputaţi au iscălit această propunere. Bine înţeles, că în re acei cari cei d’ântâi au iscălit, au fost deputaţii Brăilei şi Galaţului. Amintim amicilor noştri din provincie si din capitula, ca banchetul anual al «Epocei» va avea Ioc V ineri 18 Noembre corent, la hotel Lnion, la 7 ore seara. -sas- Dumineea viitoare va apare suplimentul ilustrat şi literar al «Epocei». Acest supliment care va apare regulat in toate septămânele. constitue oprimă care se va distribui gratis singurilor abonaţilor noştri. Prin mesură escepţională numai primul numer va fi pas în vânzare, şi se va găsi la toate chioşcurile pe preţ de 15 baiii. Cu toată lupta desperată a liberalilor uniţi cu colectiviştii din Cra-iova, la alegerea colegiului al doilea şi al treilea de judeţ de acolo, au reuşit listele conservatoare cu mare majoritate. Se ştie că la colegiul întâiu a fost balotagiu. D. Const. Penescu, fost prim-pro-curor al Tribunalului Prahova, şi u-nul dintre cel mai integri magistraţi, a fost numit secretar al secţiunilor Senatului. Biuroul maturului corp nu putea face o alegere mai bună, şi T felicităm pentru această nemerită numire. Recursul căpitanului Stănciulescu se va judeca la 2 Decembre de Consiliul de revizie al corpului al Il-lea de armată. O depeşe din Braşov către Pester Lloyd spune că o mulţime de tunuri Krupp trec de câte-va zile în România. M. S. Regele a visitat eri cazarma Alexandria şi Arsenalul armatei. Batalionul de vînătorî sosit eri de la Sinaia, a fost incazarmat la cazarma Alexandria. S’a găsit alaltăeri pe şinele drumului de fier spre Giurgiu, trupul unui om fără simţire, ale căruia mâini erau detaşate din corpul întreg. In buzunarele acestui om s’a găsit o scrisoare iscălită, în care se spune că din disperare ’şi-a curmat viaţa. In aceasta scrisoare era pusă şi adresa locuinţei, probabila sinucisului. Parchetul a luat măsurile cuvenite pentru verificarea celor relatate în scrisoare. FELURIMI Locuri în raiu. — In Rusia există Încă o sectă religioasă, despre care nu s’a vorbit, aceea a «Nepomiţilor». Toţi membrii cred, că sufletele merg d’a-dreptul ln raiu, dscă au plătit de pe pământ taxa intrârel. De curând preşedintele acestei secte, care îşi are reşedinţa Intr’un sat de lângă Obrdjinsk, având se vede, nevoe de bani, chiemâ pe toţi credincioşii mal bătrâni şi le zise : «Trebue să ştiţi, ca mal sunt puţine locuri In raiu pentru cel ce vor muri anul acesta. De aceea vă invit se vă grăbiţi a lua locuri, căci mai pe urmă n’o să găsiţi. «Locurile sunt Împărţite In două clase întâia şi a doua. Pentru clasa întâia se plăteşte 20 ruble, pentru a doua numai 5. Sufletele, care ab luat clasa Întâia stau pe fotolii, cele ce au plătit clasa a doua şed pe nişte taburete In faţa Dumnezeului vecinie». Ua ţăran,bătrân auzind Invitarea preşedintelui, întreabă pe fiul său: — «Ce zici, se cumpăr locul întâi sau al doilea? Nucred, că am se trăesc până la anul». — «Ce se faci cu locul întâi? respun-se fiul; n’al nici haine cumsecade; mulţumeşte te cu locul al doilea». Şi flind-că n’aveab nici o copeică In casă, băiatul se duse şi se bsga slugă pe jumătate de an la un nobil, luând 5 ruble, pe care le dete tatălui seu ca să ’şl oprească loc In ral. Biletele nu sunt valabile de cât pentru anul, In care se află cumpărătorul; dacă se întâmplă de moare anul următor, atunci trebue altă plată. Autorităţile s’au încercat zadarnic să stârpească secta «Nepomiţilor»; ea se măreşte din ce In ce. Sectarilor se promite raiul In schimbul unei bune plaţi chiar când comit crime mari. * » * Lupta cu crocodili.—Pe rlul Gange puţin mal In jos de Calcutta, trecea o barcă mare cu vr’o opt Indieni. Gând se ajungă la cel-alt mal dânşii fură atacaţi de vr-o patru crocodili, care mal mai nainte fuseseră obsarvaţi jucându-se printre valuri. Indienii se încercară se sparie monştrii aprinzând cârpe şi aruncându-le pe apă, căci nu aveai! la dânşii nici o armă, însă crocodilii nu se spăriară, ci isbindu-se mereb de barcă o resturnarâ Indienii căzură ln apă şi trei din el fură imediat înhăţaţi de trei monştri, care dispărură cu dânşii In fluviu. Gel de al patrulea crocodil avu Insă se susţină o luptă crâncenă cu cel-l’alţl cinci Indieni care Înotând In picioare se învârteab cu mare repeziciune In giurul bărcel, voind se o întoarcă. Ori de câte-orl monstru deschidea gura, dânşii Ii Impingeab barca şi ln acelaşi timp 11 loviab cu lopeţile. Gro-codilul se sbătea Intr’un chip îngrozitor, sărind foarte sus de la suprafaţa apel şi mişcând mereb din coadă. In sflrşit isbuti şi el se apuce un om şi dispăru cu el In adâncime. Indienii rămaşi ablntors barca şi s’ab înapoiat la malul de unde plecaseră. Lupta a fost privită de pe o corabie, care tocmai trecea prin apropiere, Insă care s'a aflat momentan In neputinţă de a da vre-un ajutor atacaţilor. Gel opt Indieni formaţi cu toţii o familie ; crocodilii ab răpit pe cel mal tineri dintre el. EIPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS COMITETUL NăTIONAL-ROMAN Instrucţiuni pentru Comitetele locale si e.vposauti AFIT. I. Scopul comitetelor locale din districte este de a îndemna pe producătorii, atât a-gricoli cât şi industriali, să iea parte la Exposi ţiunea Universala din 1889, de a strîn-ge fondurile necesare pentru a face faţă cheltuielilor locale, şi de a contribui la cheltuelile generale. Pentru a se ajunge la aceste din urmă scopuri, comitetele locale vor putea recurge la subscripţiuni publice, serbări şi ’şl vor pune aseminea toate silinţele spre a obţinea, de la comunele lor sad de la consiliile judeţene, subvenţiunl. ART. II. Sumele ce le vor putea aduna comitetele locale în acest mod vor fi întrebuinţate mal întâia la cheltuielile ce le incumbă. Prisosul se va trimite casei comitetului central. Pie-care comitet local va avea de tnttm-pinat cheltuielile următoare: а) Chiria unul local In care să se adune obiectele. б) Cheltuielile de transport prin comune spre a visita pe producători. c) Cheltuielile ocazionate cu corespondenţa, telegrame, şi alte cheltuieli diverse. d) Avansuri ce se vor face industriaşilor cari ar 11 ln stare să expuie, însăin’ar avea mijloace să ’şl cumpere materialul brut. Comitetele locale Insă nu vor da aceste avansuri, de cât, numai după ce vor fi bine Încredinţate, prin o anchetă serioasă, câ FOIŢA Z1 ARULUI «EPOCA» t52) WALTER SCOŢI LOGODIŢI SAU CONETABILII DE CHESTER XV. (Uimare) — Nu te supăra pe mine, scumpă stăpână ; cred ln adevăr câ vrăjitoarea pe care o numim Mara") te a visitat ; dar ştii câ doctorii n’o privesc ca o nălucă aeve», ci zic că nu are fiinţa de cât In închipuirea noastră, sab că e un răb pricinuit de vr’o indisposiţie a trupului. — Eşti foarte învăţată, tînăr’o, răspunse Eveli a, cu oare-care amtrăciune ; dar când Iţi voi fi spus că îngerul meb păzitor a venit la mine sub o formă o-menească, că sosirea Iul a făcut să fugă năluca; că In sfârşit m’a dus In braţele sale afară din odaia acea plină de groază, cred că vel da mal mult cre-eămlnt la cele co spun, dacă eşti bună creştină. •jVisul rea. — ln adevăr, aceasta ml-e cu neputinţă ; tocmai împrejurarea cu îngerul păzitor mă face să iau toate aceste drept un vis. O sentinelă narmandă, pe care am chemat'o după ce te am auzit strigând, a venit în ajutorul d-tale, a stricat fereastra odâei d tale şi te a dus în acea unde te-am primit ln braţele mele fără cunoştinţă. — Un soldat normand I strigă Eve-lina roşindu-se. A / şi pe cine ai Însărcinat să Intre ast fel Intr’o odaie unde eram culcată? — Văd că eşti supărată, scumpă stăpână ; dar mânia asta are cuvînt de a fi ? N’am auzit strigătele d-tale de groază ? Trebuiam atunci să mă gândesc la regulele etichetei ? Nu mat mult de cât când castelul s’ar fi aprins. — Te întreb Insă o dată, Roso, zise Evelina cu mal puţina nemulţumire, cine este so'datul pe care l’al făcut să Intre In odaia mea ? — Zrb, nu ştiu, scumpă stăpână, căci afară câ era înfăşurat Intr’o mantie mare, trăsurile lui nu cred să 'ml fi fost cunoscute, chiar de le aş fl putut vedea cât de bine. Dar voi căuta să descopăr în curând pe acest cavaler şi ’i voi da răspunsul ce i-am făgăduit, spunându’l din nod să păstreze tăcerea asupra celor ce s’au petrecut. — Tocmai, zise E /elina, şi dacă’l vel descoperi printre soldaţii care ne urme tză, voi fl gata a împărtăşi credinţa d-tale, şi a crede câ imaginaţia a avut cea mai mare parte In suferinţele ce am Indurat astă noapte. Bosa dădu o vargă calului seb, şi. întovărăşită de stăpâna sa, să apropia de Fiiip Guarine, scutier al conetabilului, care comanda mica escortă. — Viteazule Guarine, II zise ea, am vorbit de la fereastra mea, noaptea din urmă, uneia din sentinelele d tale, şi mi-a făcut o mică îndatorire pentru care i-am făgăduit o răsplată. Vrei să afli cine e acel cavaler, ca să'mi pot ţinea cuvlntul ? — Fără Îndoiala, răspunse scutierul, cu atât mai mult câ’I datoresc şi eu o răsplată, căci dacă unul din soldaţii mei s’a apropiat destul de aproape de casă spre a vorbi la o fereastră cu cine-va, a nesocotit ordinul. — Bine, bine, II vel ierta sceasta de hatârul meb. Dacă te aş fl chemat ch ar pe d-ta, viteazule Guarine, mă prind câ te aş fi făcut să vil sub fereastra odâeî mele. — Adevărat, zise zlmbind Guarine ; lângă fi muie disciplina e tot d’a-una In primejdie. El să duse să întrebe pe soldaţii trupei lui, şi la curând să întoarse zicând câ’l Întrebase pe toţi pănâ la cel din urmă, şi că toţi II încredinţase fără şovăire că nu să apropiase de casa doamnei de Baldringham noaptea din urmă. — Vezi, Boso, zise Evelina credincioasei sale aruncându’I o privire care Insămna ce-va. — Bietul om să teme de asprimea lui Guarine, zise Roşa ; dar va veni ln taină să ia răsplata ce i-am făgăduit. — Aşi vrea să am dreptul a o cere eu însumi, zise scutierul ; dar cât des- wtvw:c^MM.»d9 sfioşi pe cât crezi, şi sunt tot-d'a-una gata a să îndrepta pentru o calcare a lozincel lor, chiar când n’o pot face aşa lesne. De almintrelea le făgăduisem să nu’I pedepsesc. Ai şi alte ordine a’mi da ? — Nul unul, Guarine, răspunse E-velina; dar împarte soldaţilor! d-tale aceşti câţi-va bani, ca să aibă cu ce să ’şl cumpere vin spre a petrece mal vesel noaptea viitoare. — A plecat. Ei bine 1 Roso, sper că te al Ircredinţat acum ca fiinţa pe care al văzut’o nu era o fiinţa din lumea asta? — Trebue să cred ochilor şi ureche-lor mele, Milady, răspunse Roşa. — Aşa’I, dâr dâ’mi voe să fac şi eb ast-fel. Fii sigură câ mântuitorul meb, căci trebue să'I zic ast-fel, avea faţa unei fiinţe care nu era nici nu putea fi In Imprejurimele castelului de Baldringham. Dar spune ’mi ce va, ce gândeşti despre această prorocire stranie : Soţie ’n vUduvie şi fată măritata Vel înşela pe altul şi fi-vel înşelată. Al să spui că e o închipuire deşartă a minţel mele; dar presupune un moment ca e un oracol rostit de un adevărat proroc, ce ai spune atunci ? — Aşi zice că poţi fi înşelată, trădată, scumpă stăpână, dar câ nu vel trada nicl-o ditâ pe nimeni răspunse Roşa repede. Evelinn dădu mâna prietenei sale, şi strânse cu prietenie aceia pe care Roşa i-o dădu. — Iţi mulţumesc de părerea ta, II zise ea; inima mea o pri Un nor de praf vesti sosirea conetabilului de Ghester In capul remâşiţel trupei sale. Sir Wiliam Herbert 11 lnto-varăşa cu mal multe rude şi mal mulţi vecini care venesu să se închine orfanei de la Paza-Dureroasâ, cum ziceau atunci Evelinel. Evelina băgă de seama ca Hugues de Lacy, salutândo, păru mirat şi nemulţumit de puţina grijă ce avuse de gateala ei, cea ce se întâmplase din causa plecârei sale pripite din casa mătuşei ei, şi nu fu mal puţin mişcată de expresiunea feţei sale, care părea câ zice: nu trebue să fiu luat ca un om de rând, pe care’l poţi primi fără pregătire şi jigni nepedepsitâ. Ea gândi, pentru lntsid oara, tâ obrazul conetabilului, de şi lipsit di- graţie şi frumu-seţa, era făcut pentru a txprima cu tărie pasiunile vii, şi câ acea care va purta numelui sub şi va împărţi rangul lui va trebui să se hotărască dinainte a supune toate voinţele şi doiinţele sale bunului plac al unul domn şi stăpân foarte îndărătnic. (Va urma) persoanele care le ar solicita se găsesc într'o situaţie pecuniară ast fel, că, nu le ar permite o cheltuială, şi că aceste persoane sunt tn adevăr capabile să dea produse în stare de a figura cu vrednicie la Exposiţie. ART. III. Comitetul central va face tuturor expu-nătorilor avansuri pentru cheltuielile de transport, pentru dusul şi întoarcerea produselor lor şi asigurărei, cum şi avansuri pentru alte cheltuieli, Încărcare, descărcare, etc. Pentru produsele care vor fi fost vîndute, comitetul se va despăgubi din suma obţinută din vlnzare. Iar acele ce nu se vor fi vtndut se vor înapoia în schimbul achitărel sumelor avansate. Tot ast-fel se va urma şi cu avansurile făcute pentru cumpărarea de material brut, cât şi cu acele pentru plata locului ocupat în Exposiţie. Taxa de plată pentru locul ce un expu-nător va ocupa tn Exposiţie nu este încă hotărâtă. Totuşi se poate spune de pe a-cum că ea nu va trece peste 100—150 fr pentru un m. p. Dacă se obţine o subvenţie de la Corpurile legiuitoare, această taxă va 11 fără îndoială mal mică de 1(0 fr. şi nicT cum mal mare. Aceastăcestiune nu va putea li hotărîtâ de cât mal în urmă. Este bine înţeles că în caşul când comitetul central obţine de la guvern o subvenţie îndestulătoare, el nu va cere de la expunătoril, cărora le-ar fi acordat avansuri pentru cumpărare de materiale. înapoierea avansului făcut. ART. IV. Comitetele locale vor trebui să invite pe expunătorl ca să facă cunoscut în scris care le sunt intenţiunile în privinţa produselor lor; adecă, dacă doresc să lise reslitue acele obiecte, în urma Exposiţiel. Preţul hotărât pentru v’nzare va trebui să nu întreacă valoarea exactă a obiectului unită cu cheltuelile de transport plus un câştig modest; expunătoril, trebue deci, să se păzească bine de a pune un preţ peste măsură de mare (exagerat). ART. V. Comitetele locale, mal întâiti, comitetul central în urmă, sunt respunzătoare de obiectele ce le vor fi încredinţate. Aceste obiecte, după Exposiţiune, vor trebui deci să fie restituite expunătorilor; iar de vor fi fost vîndute, sumele produse vor fi remise celor în drept, afară de avansurile sau cheltuelile de transport de care comitetele se vor despăgubi, conform restric-ţiunelde la art. 3. ART. VI. Expunătoril sunt ţinuţi să complecteze şi să subscrie formulele ce li se vor înmâna de către comitetul local; el vor trebui săarăte, pe cât cu putinţă şi întinderea locului de care cred că ar putea avea nevoie. Aceste formule vor fi trimise treptat după cum se vor complecta, comitetului central, după ce mal întăifi comitetele locale vor fi însemnat toate indicaţiunile din ele într’un registru special. ART. VII. Objectele menite pentru Expoziţie vor fi primite de lie-care comitet locA şi depuse într’un local ad-hoc. Un juriu ales drn sinul comitetului local — căruia ’l-se va ataşa şi un delegat al comitetului central de va fi nevoie —se va pronunţa asupra primi-rel ori respingerel objectelor. ART. VIII. Comitetul central va pune la dispozi-ţiunea comitetelor locale două feluri dere-cipise: Recipise dedat expunătorilor pentru primirea provizorie a objectelor şi — recipise ce se vor elibera după primirea defiuiLivâ a objectelor. Comitetele locale vor avea prin urmare două registre: In cel îutâiu vor înscrie numele şi pronumele espuuătorului, domiciliul, industria, nomenclatura objectelor ce acesta le înmânează; In cel deal doilea, pe lângă nume pronume, etc. se vor arăta în detalii! objectele admise definitiv. ART. IX. Objectele, odată primite de juriul examinator, vor fi împachetate (ambalate) cu îngrijire conform cu indicaţiunile date de Direcţiunea generală de la Paris, adică: Fie-care colet va avea două adrese, lipite într’un mod foarte vizibil pe paretii opuşi, şi pe care vor fi scrise: Numele expunâtorulul ori a firmei. Domiciliul seu. Grupa şi clasa cărora aparţin obiectele cuprinse. Felul obiectelor. Intr’un colţ al coletului vor fi zugrăvite culorile naţionale. Afară de aceasta expunătorul va însemna numele sfii cu văpsea în uleia In lâ-untrul şi în afara coletului. Şi fie-care colet va trebui să aibă asemenea ca semn distinctiv hlerile E. U. trase cu penelul şi înconjurate de un cerc. Aceste tndatorl trebuesc îndeplinite cu rigurositate. ART. X. Obiectele odată împachetate vor fi trimise la Bucureşti, comitetului central. ART. XI. Expunătorul poate să’şi facă în localitate— ori la Paris — prin comandă — un dulap ori etageră pentru expunerea objectelor sale. ART. XII. Cel din urmă termen acordat pentru predarea objectelor este 15 Februarie 1889. ART. XIII. Objectele hotârîLe pentru Exposiţia Universală sa vor bucura pentru trasportul lor de o reducţiune de 50 la sută din pre- EPOCA -- 16 NOEMBRE ţul ordinar atât pe drumul de uscat cât şi pe mare. ART XIV Exposiţiunea este constituita ca un antrepozit real; prin urmare productele expuse sunt scutite de drepturile şi de vizitele serviciului axizelor din Paris, ca şi de ale vâmei franceze. Mărfurile admise la Exposiţiunea Universală, şi care se vor da consumaţiunel, nu vor fi supuse, ori care le-ar fi originea, de cât la drepturile puse pe producte de aceiaşi fire a naţiune! celei mal favorizate. ART. XV Objiectele vor li expuse în numele sem-năturel pusă de cererea de admitere. XVI Expunătoril au dreptul se înscrie în urma numelui lor stil a firmei lor, numele cooperatorilor de ori-ce gen şi de or.-ce grad care ar fi contribuit la meritul objectelor expuse. XVII Comitetele locale vor trebui să se asigure că produsele presentate de expunâ-torl sunt în adevăr produsul direct al muncel acestora saft industriei lor. Această constatare este de rigoare şi trebue făcută cu cea mal mare grije. XVIII Dacă mijloacele ’I vor permite, comitetul central va trimite pentru 10 zile pe spesele sale, la Paris, pe câţl-va agricultori şi industriaşi aleşi din fie-care judeţ, casă poată a’şl da seama despre progresele făcute tn ramurele lor, şi să profite de acest studia pentru a introduce în ţară îmbunătăţirile ce vor fi văzut. însărcinarea comitetelor locale va fi de a hotărî persoanele care li se vor părea mal apte să facă acest studia cu folos, şi ale căror mijloace băneşti nu le-ar învoi să facă această călătorie cu spesele lor proprii. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 15 Noembre 1888 Şedinţa e deşchisă ia orele 1 şi jumătate. Deputaţi presenţl 127. Se dă citire procesului-verbal al şedinţei de eri. * • Se acordă ui congedia de 8 zile d-lul Dimitrie Sturdza. De asemenea se acordă congedia d-lor d-r Gavrielescu şi I. Negre. • * ♦ D. General Mânu dă citire unul pro-ect peutru chemarea sub drapel a conti-geutuiul 1889. Cere urgenţa. Se admite. D. U. I’atarlngeauu anunţă o interpelare ministrului justiţiei în privinţa ţe-ranilor ţinuţi încă îu are-t. D. C. C. Dobrescu anunţă o interpelare privitoare la revoltele agrare din Prahova. D. Nădejde interpelează pe guvern a-supra cestiei ţăranilor a causel revoltelor şi a modulul cum ele au fost înăbuşite. D. Gheorghe Păun. se asociază la a- ceastă mterpeiare. D. Tzoni, mulţumeşte pentru onoarea ce i-a făcut majoritatea alegâadu-1 printre membri comisiunel de răspuns la Mesagiu Tronului, dar nu primeşte însărcinarea ce i s’a dat căci d-sa nu e de cât un membru fără autoritate al minoritâţel. «Rolul meu în Cameră e foarte mărginit, am venit aci ca se ascu l vocile autorisate şi de valoare, a oamenilor politici eminenţi din toate partidele. Lucrarea pe care sunt chemat s’o fac nu e de forţa mea». D. IV. loneseu, spune că nu trebue se fie primiu demisiunea d-lul Tzoni. D. Ceaur As lan, susţine contrariu, zicând că trebuia mai îutâiQ ca majoritatea se întrebe pe minoritate şi se nu propue persoane fără de a avea autorisarra lor. D Peucescu, obiectează că singura greşala care s’a făcut din partea mijori-taţ>-l e că propunerea pentru a se alege d. Tzoni în comisiunea de răspuns, a fost făcută în mod oficios şi nu oficial. Majoritatea, spune d. Peucescu, a voit se introducă tn moravurile noastre politice acea ce exista tn alte ţări şi anume ca minoritatea se fie represintatâ în toate comislunile pentru ca controlul se poată fi exercitat de către dânsa. D. Tzoni, stăruind In demisiunea sa, dânsa e primită. Se va proceda la o nouă alegere. * * * D. Ceaur Aslan, face o interpelare a-supra contradicţiei ce există între declaraţia d-lul Theodor Rosetti şi conţinutul decretului de remaniare publicat In Monitorul Oficial. (Şedinţa urmeaza) SENATUL Şedinţa de la 15 Noembrie 1888 Ş'dinţa se deschide la 2 ore sub preşe-deuţia d-lul general Florescu. 86 senatori faţa. Se citeşte o scrisoare a d-lnl Cotescu prin care se roagi a i se considera absenţa de az1 motivată din causâ de boală. D-Călca (Bâ'la i) contesta motivarea afirmând ci d. Cotescu s’a dus la Focşani şi cere a nu i se comp a diurna. D Preşedinte respuude, că va cerceta caşul şi v< urnit în consecinţă. D. N. Flcvu anunţă o interpelare guvernului pentru a se şii dacă cabinetul înaintea reformarel sale de deunăzi, demisionase. D ’l li Hosetti preşedintele consiliului, declara ca e gala să r- spundâ. D. N, Fleva iş d svolta interpelarea şi arată ca îu urma ceior tulâ nplate cu a-lege «a biurounlor adunărilor legiuitoare se. aştepta, dupt cum a dat a înţelege însăşi oficioasa Rom-mi i Libera, că cabinetul să'şi d a demisia liicuuoşuiuţâud despre aceasta corpurile legiuitoare. Când se pomeni cu un guvern reformat, ţâra a se ţine seamă de ceea ce d-sa numeşte convenienţele parlamentare. In susţinerea sofizmel sale, d. Fleva re-goteaza asupra ce;or peirecute între culise dupe a d-sale închipuire şise înlreaoâ de o mie de ort daca a demisionat or n’a demisionat cabinetul ? Vo ba lui Calzavencu «Daca e tradare, tradar^se fie; dar se ştim si noi I... Oratoru se sileşte chiar printr'o analisa scrupuloasa a decretului pentru numirea nucilor miniştrii, să dovedească, că ministerul din Martie nu demisionase I... In sfârşit, admiţând chiar că guvernul demisionase, atunci corpurile legiuitoare trebuiai! încuuoştiinţate, căci dacă îşi dăduse demisia asupra alegerei preşedintelui Senatului, trebuia să’şl dea demisia corpurilor legiuitoare. D. Fleva termină înaltul săi! exerciţiu sofistic, susţinând că noul minister nu a fost numit îu conformitate cu regulele practice parlamentare cunoscute d-sale. Apoi preşedintele consiliului era cel puţin îndatorat a da explicaţiunl. Pentru ce nu le-a dat? Pentru ca guvernul să treacă drept marele minister dupe cum l’a numit o gazetă din capitală ? D-sa se teme să nu se zică cabinetului actual micul minister pentru că d. Fleva nu’l cunoaşte ideile. De aceea crede că ex-plicaţiunl sunt trebuincioase asupra s -tuaţiunel politice a cabinetului. Căci ar voi să ştie, care din aceste grupuri ale familiei conservatoare a cedat din convingerile sale, oeni.ru că d. general Mmu a declarat că drapelul conservator e cunoscut ţărel, şi în puterea Iul numai va primi să intre la guvern. Apoi acest drapel într’adevăr foarte cunoscut s’a aplicat până la 1875 cu legea sa comunală, dupe care proprietarul făcea parte d’adreptul din consiliul comunal şi tn lipsă îşi trimetea vâtafu. D. Al. Lahovari ministrul domenielor. Nu este esact ce avansaţi. D. Fleva, urmând se întreabă cu ce idei va guverna ţara ministerul, şi cere sfârşind desluşiri asupra rezolvârel celei din urmă crize ministeriale, căci cu toată mărimea persoanelor, d-sa totuşi se teme ci acest minister va fi mic, pentru că nu s’a conformat uzurilor parlamentare. | |l). TI». Kosetti, preşedintele Consiliului, relevă concluziunea interpelârei d-lul Fleva după care ministe-ui actual format din persoane mari va române mic. D-sa nu s’a socotit mei o dată om mare şi n’a avut ambiţiuni de mărire, dar de sigur ca pretins tot d’a-una a fi onest şi ast-fel se explică cum a putut da firma acestui cabiuet In care aii primit să intre persoane tntr’adevăr considerabile (apDuse). Luând puterea In Martie trecut guvernul d’alunci aafruntatcu bărbăţie şi cumpătare o revoltă dureroasă, pe care a li-niştit’o fără a devia din calea legilor ; şi acestei direcţiuni corecte datorează cabinetul actual respunsul favorabil ce ’l-a dat tara. Intru cât priveşte nepaza uzurilor parlamentare la constituirea noului Minister, oratorul declară, că nimic nu s’a făcut Intre culise după cum Lată lumea ştie. Iar pretenţia d lui Fleva, după care guvernul ar fi trebuit a’şl da demisia Senatului nu e serioasă, nici că se poate susţine pe veri-un text constituţional. Intru căi priveşte ideile şi principiele de guvernământ a le ministerului, ele ai! avut trebuinţă a fi desbătute şi coordonate Intre grupurile majontâţel ce ati dat acest guvern definitiv. Căci ar fi fost a se da uu testimoniu de sărăcie insliluţiumlor constituţionale, dacă dună nişte aiegerl atât de libere, cum nu s’aii văzut tn ţară poate de 12 ani, n’ar ii fost tn stare a da un guvern de reparare şi stabilitate, (a-plause) Aşa dar, urmează preşedintele consiliului, după ce s’a văzut faţă de actualele corpuri legiuitoare, a dat seama M. S. desim-ţimintele ceanimeazâ majoritatea şi apus la dispoziţia Coroanei mandatul şefi. Regele a chiemat pe preşedinţii Corpurilor legiuitoare şi urmtnd sfatul ce i-ail dat a-ceşti venerabili şilncercaţi bărbaţi de stat, l’a însărcinat d’a forma actualul cabinet, a cărei compunere este o garanţie dată ţărel de muncă şi prosperitate (aplause). Intru cât priveşte înţelegerea asupra proiectelor de lege publicate, asigură că nu e nici o div rginţâ In cabinet; iar a-suprareorganizărel administraţiei, ai cărei proiect având trebuinţă de studii a-mănunţite, nu va veni tn sesiunea actuală poate asigura pe d. Fleva, că departe de a fi reacţionar şi absolutist, va fi descentraliza tor cât se poate. Negreşit tnsă, că va avea defectu de a urmări nimicirea anarhiei orc/a’iiza'e depAne acum. (aplause) D. general Florescu preşedinte, tn numele biuroulul observă d Iul Fleva, că dacă nu l’a lăsat se vorbiascâ când s’a citit mesagriul regal, este că era contra regulamentului, cea cea recunoscut şi Senatul prin încuviinţarea ce i-a dat. In ce priveşte demisiunea cabinetului de mal nainte dec'ara încă o dată că ea a existat şi este o glumă de un gust dubio, aserţiunea d-lul Fleva, că In consultaţiu-neacu Coroană preşedintele Senatului ar fi putut da un -respuns tndoios. (aplause). D. St. Sendrea ia replica ce ’l-o cedează d. Fleva şi dupe ce ia cuvenita postură teatrală, începe a înşira ieremiadele sforăitoare ale d-lul Fleva asupra neţine-rei tn seamă a uzurilor parlamentare de către acel ce au venit la guvern fără a fi avisat mal întâia parlamentul. Oratorul insistă ca guvernul să dea explicaţiunl mal precise asupra intenţiunilor sale de guvernământ. D. Al. Lahovari ministrul domenielor, declară, că tn urma esplicaţiunilor leale şi corecte date de preşedintele consiliului n’ar fi avut trebuinţă să mal ea cuvântul. Ţine însă, a tăia de la început toate in-sinuaţiunile de zizanie ce se îndrepteazâ pieziş guvernului de opoziţia actuală. A-pol dacă este vorba de umrl constituţionale şi de contradicţiunl pers male, întreabă pe interpelalorii cari nu erai! ostili cabinetului din MarLie 1888, dacă dupe litera cure omoara iar nu dupe spiritul ce viuiaza, putea să se restoarneguvernul care dispune* de o imensă majoritate legilâcu toate că In ţară era In moraenlul de a provoca orevoiuţie îngrozitoare. (Aplause sgo-motoas"). Dar, dupe pedantismul constituţional, I. Brătianu n’ar fi putut fi înlocuit, căci negreşit preşedinţii Corpurilor Legiuitoare rfatunei ar II consiliat Coroanei menţinerea Iul Ion Brâiianu la putere pe când ţara InLreagâ împreună cu d. Fleva, cerea Re-gelui a aduce pe or care altul afară de I. Brâiianu şi Intru cât II priveşte este fericit, că acest, or-care altul, a fjsl onorabilul d. Th. Rosetti. (ăplause). D. Al. Lahovari, face un istoric retrospectiv al activitâţei diferitelor partide, a-tât la putere cât şi în opoziţie,şi venind la libertatea alegerilor slld-ază pe cine-va a aduce de pi dă alte aleger. mai libere ca cele Tăcute de d. Th Roselti. Şi daca e vorba de comparaţiunl, crede că toate alegerile făcute de guvernele conservatoare puse Ia balanţă cu cele 7—8 alegeri ale guver- www.dacoromanica.ro nulul poreclit liberai, făcute de Ion Brăti-auu, ar arăta în care pa"te atârnă greutatea uelegiuirei. (Aplause). Prin urmare, opoziţia actuală în această privinţa ar trebui să fie mal cumpătată, căci d'o-camdată ţara'i ştie că ’şi afi mâncat credinţa aşa zişii liberali!... (Aplause zgomo'oase) Venind la subiectul aparent al interpelârei d-lul Fleva, oratorii, arată că e ridicol ca să se susţie iucoQ-tiluţional'tatea unul guvern, pentru ca nu s’aCi Îndeplinit nişte închipuite etichete parlamentare. S’ i zis şi afirmat ca cabine ui din parte-i demisionase şi Coroana dupe avizul preşedinţilor corpurilor legiuitoare, a format actualul minister. Această declaraţie trebue se îndestuleze pe ori cine n’ar voi cu ori ce preţ a căuta nod în papură. (A-plausei. In privinţa proiectelor de legi publicate d-nul Lahovari declară, că In principiu ministerul este în absolută înţelegere, rămânând a se discuta înaintea corpurilor legi'iiloire amănuntele. Ministrul Domenielor termină admirabilul său discurs, decltrând că ministerul actucl nu are pretenţiunea d’a seerige în salvator al ţârei, căci cum a zis’o altă dată o repetă: trebue se sflrşeascâ o dată în aceasta ţară impunerea salvatorilor cari n’afi salvat nimic vr’o dată! (Aplause). Miniştrii actuali ambiţionează a face binele printr’o muncă stăruitoare, In credinţă că a sosit vremea ca ţara >e aibe un guvern de treaba, iar nu al irebilor. (Aplause sgomotoase). Şedinţa se ridică la 4 1/2 ore anunţâu-du-se cea viitoare pe mâine. Un deputat a prezentat azi la Cameră un proect da lege pentru rein-tegrareaîn armata a d-lui gen. Mânu. Generalul Mariu, nu s’a putut împotrivi la aceasta propunere asupra căreia nu putea lua cuvîntul înainte de a trece prin secţiuni. Ş im inse că ministru de resbel, îşi a aretat nemulţumirea sa pentru această propunere, şi a rugat pe mai mulţi deputaţi se nu se asocieze la dânsa. Iată ce citim în «România» în a-ceastâ privinţă. Mal multe ziare afi răspândit sgomotul că printre dd. deputaţi şi senatori s’ar a-gita cestiunea de a se face o propunere, ca din iniţiativa domniilor lor se prezinte un proect de lege pentru reactivarea în armată a d-lul ministru de resbel actual, general George Mânu. Nu poate fi neaperat pentru acest ofiţer nimic mal măgulitor de cât buna opinie de care se bucura în faţa ţărel şi care s’ar manifesta printr’o pornire spontaneă a reprezintanţilor el. Suntem însă pozitiv informaţi că d. general Mtnu, când s’a retras din armată, a făcut’o în mod irevocabil. în ochii d-sale interesul armatei primează (interesul personal Este şi ar fi prejudiciabil interesului armatei ca prin proiecte, de legi personale să se facă escepţiunî la legi generale chiar rând s’ar Îndrepta o injustiţie făcută unul militar. Aşa dar d-sa n’ar consimţi nici într’un mod ca să se propună sau să se primiascâ asemenea proiecte de legi. Noi sperăm că se va părăsi de către amici! noştri politici intenţiunea bine-voitoare ce poate ar fi a-vut şi rugăm şi pe confraţii noştri a reproduce această înformatiune pentru a i se da o mal întinsă publicitate. * D. general G. Mana ministru de resbel, a lucrat azi cu M. S. Regele. x Ni se afirmă că memoriul generalului Anghelescu va fi terminat zilele acestea. Acest memoriu, care după cum ni se spune va fi foarte voluminos, va conţine o mulţime de acte şi fragmente de dosare de a le ministerului de resbel. Destăinuirile ce se vor face în a-această cauză, fi-vor oare ele tot atât de interesante ca acslea a !e aface-rei Stâneiubscu? Un prieten ce pretinde că eîn măsură de a şti mu de aproape cele ce se vor divulga, ne respunde că da. x O mulţime de ofiţeri se găseau detaşaţi de la corpurile lor îu alte ora-şa de cât acelea ale garnizoanei lor. Aceasta ascundea adesea ori abuzuri eri favoruri. D. general Mânu & dat ordine ca toţi se meargă la corpurile lor. X Aflăm că judecătorul de instrucţie a dat o ordonanţă de neurmârire în privinţa d-lui Aristomene Fotino. * D. I. G. Brătianu, îşi va pune candidatura la Roman. Ni se asigură că d-sa va fi susţinut de d. V. Mortzun. X Se crede că din cauza îmbul-zelei de proces*, ce sunt a se judeca de către Curtea cu juraţi în sesiunea actuală, o nouă sesiune va li hotărât! de la 2 Ianuarie înainte. Afară de vre-o câte va cauze mari, cum este de exemplu omorul soţilor Laspezeanu, etc , mai sunt şi vre-o 10 procesa de rescoale de ţărani. n Primăria capitalei ne trimite o dare de seamă a lucrărilor executate de serviciul s»u Theenic în campania anilor 1886 şi 1887. Asupra căreia vom reveni în curând. X D. doctor Sake Stefânpscu a fost numit şef de clinică pe lângă facultatea de medicină, secţia clinico-chi-rurgicală dirigitâ de d. d-r. prof. Se- vereanu. X Astăzi s’a înmormântat în mijlocul unei numeroase şi întristate asistenţe de preoţi şi credincioşi prea onor. părinte iconom Soiridon Cavaler Badescu stavrofor, institutor, comandor şi cavaler a mal multor ordine naţionale şi străine, parooh al bisericei Curtea Veche din Capitală de aproape 30 de ani. Părintele Spiridon a fost unul dintre cel mat cucernici, instruiţi şi demni preoţi ai bisericei române şi ar fi făcut onoare clerului celor mal mari naţiuni. In îndelungatul şefi apostolat, plin de o nobilă abnegaţiune, acest cu adevărat sfinţit păstor a ştiut a merita dragostea poporenilor sel a căror nemângâiată părere de r5Q ’l a însoţit la locaşul de veci. Cu toată îndelungată sa cariera de preot şi de învăţător preotul Spiridon, n’a putut lăsa neconso atei sale văduve şi celor nouă copil ce lasă In urmă’I a bsol ut nici o a vere afară de unnume onorabil şi tn d»obşte stimatcăruia aducem prin aceste rlndurl prinosul veneraţiu-nei noastre. X Inaugurarea deschiderel cursurilor de adulţi a le societaţel pentru învăţătura ponorulul Român se va face Duminecă 20 Noembrie In biserica Sf. George Noii printr’o ceremonie religioasă ce va avea loc după terminarea sfintei liturgil. După această ceremonie Preşedintele soîietăţel d. general Florescu va ţine discursul de deschidere, In urma căruia d. C. Esarcu va lua cuvîntul. Scoalele sunt cele următoare: Coloarea de ros strada Brănco-veanu No. 10 la şcoala No. 1, profesor d. Şerban Alexandrescu. Coloarea de galben strada Clemenţei, şcoala comunală, profesor d. TIristu JoHnin. Colea rea de albastru şcoala No. 2, Maidanu dulapului, profesor d. Ioan B>-iu. Coloarea de verde scoalaNo. I Cui-bu cu barză, profesor d. Mumuianu. Coloarea de Negru scocla No 1, strada Mantuleasa No. 26 bis, profesor d. G. Florentin. Programul acestei scoli, precum şi ora cursurilor este : a. ) Cit'rea şi scrierea.— Numeraţiu-nea vorbită şi scrisă. Gele patru lucrări fundamentale cu numere Întregi. b. ) Limba română; noţiuni de gramatică. E emente de artimetică, geometrie şi desemn liniari. Noţiuni de geografie şi istoria ţârei. De la orele 10-12. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Paris, 27 Noembrie. — Se crede în general în cercurile parlamentare că Camera va refusa or-ce cerere de au-torisaţie pentru urmăriri în contra vreunuia din m-mbril sei. Paris, 27 Noembrie,— Ştiri din Berlin anunţa că Germaniei a cerut la 20 Noembre Turciei să coopereze la blocarea Zanzibarului. Viena, 27 Noembrie.—Fremdenblatt In articolul şefi de frunte, zice ca trebue să se spera că conservatorii cari aii acum representanţi în guvern vor renunţa la măsuri extreme, cu atât mal mult cu cât regele merită toată gratitudinea pentru posiţiunea ce România o ocupă actualmente în Europa. Nicl-un om de stat român nu va putea să mencunoascâ avantagiile |acestel po-siţiuni, care obligă pe România să servească interesele păcii. HOTELHUGUES DIN BUCUKESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistratiune, din nofi arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu veri-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nit Senatori şi Depulati, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi trancezâ. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administratiunea BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara. Loc separat d'aşleptare pentru fiecare. BÎ8 Eţuiu auun! par un monsieur allemand. Prixmodă-răs sub 1. H. poşte restante. __________________(»>n) luata in strada DiaconeseJor No. 4. V se adresa in d-nu Itoiilur Voim seu procuror ueinugu parchetul de llfovo (965) DE ÎNCHIRIAT Etagiul 1 cu 6 încăperi una bucătărie si pivniţa Calea Plevuel, 74 bis, jai EPOCA — 16 NOEMBRE CASA DE SCIllMR 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IVo. 23 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cur s u 1 B uouresti 15 Noembre 1888 6 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scria. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută. Curnp. 54 1,2 t>3 3/4 96 107 96 3/4 1(6 1 lt 100 93 1 2 82 84 1/4 .30 55 1025 230 290 85 2 80 2i.8 Vend. 95 94 1/2 96 1/2 107 1/4 97 1/4 107 102 94 821/2 84 3 4 235 60 K35 235 230 90 3 203 CASE DE VENZARE Iliil'l? ritll situate In Strada Frumoasă No. 12 lJUUiJ VlAilEj şi lt bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi gradină spaţioasa cu pom! roditori. Se vinde In total saCi in parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa in casele din fundul curţel 770 Kns-miuxmr-sn-mzxw. «sa CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apâ, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) —t________________________________ 1— - TVC TWniîrDT A T casadin Strada Polonă D£ lIlbnliliAl No. 104, compusă din » camere peutru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 723 DE ÎNCHIRIAT Strada Berzil No. 122, Apartamentul de jos cu 8 camere, bucatane, pivniţa, grajd şi şopron. In- n A MEDE mobilate şi nemobilate de UAiuCAIa chiriat cu luna In Calea Vioto- riei .no. ei. MOŞII DE ARENDAT Itr UirVIUT de la Sf. Gheorghe 1890 tna-IJCl A lllkU'/l I inte. Moşia numită Martoiu din comuna Lupşan plasa Borcei judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Colţei No. 10. Na,e Nicolescu (993) ne H D C w n fl T Moşia Bftleşt! şi Mi-Ut A ti t NU Al hâlenl de lâugâ R.-Sarat, având peMe 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Peusionalu No. 7 lângă Colţea. 985 r\P fi nru n AT de la Sf- Gheorghe Ut AntilUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. Ni. Alexandrescu. np llirVIHT de 'a 23 Aprilie 1889 moşia ll®i illliiL*Uil I Lalosul şt Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sad mai mulţi ani. MOŞII DE VENZARE nil 1/I/V7 41) P oou& hectare vie şi obratie si-llls VulUtlIlL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Dragaşant. A se adfesa Doctor Christescu, Tergovişte. [IE VESZAHE JIOSU STAÎESTIM?, situata la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşui Tazleul moară. Casă de locuit, han cârciumi pe şoseaua Bacâu-Moineştl, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE MC INPLIIDIAT0 pimnită mare de Ut III U li I n I A I vinuri; trei locuri mari virane; doue grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă in strada Casârmiior. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) TINERII Clill ITOIEMlZl LICEUL, facultatea s«Q cari se prepara pentru vr'o şcoala din Francia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un vechia profesor francez recunoscut de ministerul instruc-ţiunel publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bâlteanu, Calea Moşilor No. 138. 1017 CASA DE SCHIMB MOSCU N ACH IVI I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in facianoei cladir Bancei Dultonalt (Dacia-România) 13 uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oc schimb de monezi Cursul pe ziua de 15 Noembre 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat (Conv.rur.l „ C. F. K. Municipale Casei pens. [300 L.) 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ", urbane l i ;; ;; iaşi 3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. liacia-Kumania „ Soc. Naţionala „ Soc. de Consirnctiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socetilln aur Cump. Vinde 93S 95 3/1 «4 54 iii lo7 96% 106 100 93% 82 75 53 98 50 17 95 m 90% 8« 330 107 3/4 97 y. 106% (Ol 94% 84% 78 80 34 55 41 3% 419 146 100% 10U 465 MW** x PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE t* X m x MARELE m;agasin ORIENTAL BUCUREŞTI CALEA VICTORIEI. 46 X ‘IX* MURE *SOR'IMENT DE COVOARE P ___________ ... Persia, Korasan-Ferachan, Turcia, Smyma-Koula, Oucbac, Jor-des, Dagiston, Somac, Rukara, Belujistan, Ihral, Zili, Chetde, Kirchir, Torcoman etc. ctc. W4RE >S RTIMENT OF PORTIERE Şl PERDELE OiN Djidjimes, Caramaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc. Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4metrlinaltime. ntorcându-me din lungul meuvoiagiu din Orientam onoare de a anunţa pe onor. < lientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Fortiere de toate domen-siunile cu preturi excepţional de reduse. 9j4 X y 1 FABRICA C O MET 4 1 OE SOBE IYIEIDINGER SI MUŞINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldura şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. îDurabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se <0^0poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. ccileţI broşuri ilustrate cari se trimit gratis. ©Xi X ixmx RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI ioi?m STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR’O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderaie. X m x ®x\ îX#Xi m> iXC ■TmaaiTfKTf»îs**'** TURNATORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC No. 59 si 34 Jois, St.ra.cla. Xsvor, I>Jo. 59 si 34 fc>is Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va put°a executa or-ce comandă de această branşe in.r’un mod solid şi prompt- Se ese-cută şi se alia în depoul Atelierului mecanic : FONTA mE&m setata EOIVIIPE DE ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB TUBURI SPECIALE PENTRU Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE pentru HASNĂLE COLOANE pentru CLĂDIRI SGHIABURI m Itanci de gradina si Furnituri, instalaliuni complecte de Bai si Couducte de apa Cu stimă, KEILUUAER 982 Strada Isvoru No. 59 GRILAJ E BORNE FOTONI Pi LA S I IU CANDELABRE GOBORIRE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA FONTINI s» „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI I 3 MILIOANE LEI AUR DEPLIN VEKSATE I fi 8 I Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. «ir eirw'23»s O £ PANZABIE SI LINGERIE Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi. Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturi, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT N°- 2, STRADA LIPSCANI, N°-2 în facia Itacaniei d-lui .\. lonnid 938 to :; ro:: 5 a?? »! m• 2LC< ”02 ?Q 9> Sas S.,-1 o ÎN5 N. 20 STRADA DREAPTA N. 20 SEYASTIACOXSTANTIM MOAŞE f CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI PRACTICANTA DIX PARIS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 944 SUBURBIA PITAR IY1 0SU BBGBHBSS3BHBE MB——S f tr *)p% |rr -,-ţ(îS ■"■s&i»a * --------------- ■ ^ î In urma unei minuţioase analize liimiee fârute de d-nu Dr. Ber-nard d« Leiidvay directorul laboralorlului chimic-hygienic de la im-) nisierul de interne, resultâ că HÂRTIE DE CI GĂRI = „LA PATRIE" = DIN FABRICA LEON & G-ie, Paris este liberă de ort ce materii vătămătoare şi că prin fineţa el extraordinare nu lasă arsă de răt urmă de cenuşă. . .. _ Diu puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde la toate exiginţele artrt şi ştiinţ-i. — Tot asemenea resultate s’aus - m -) obţinut prin analisele făcute Ia Laboratorinl municipal din Paris; la regia medicala din St. Hetersburg; de profesorul de olirmie la universitatea din Lemberg şi de mai muiţl alţi chemisti com-petiuti. 971 Se gaseste