ANUL III No. 801
A DOUA EDITIUNE
DUMINECA 13 (25) NOEMBRIE 1888
N’JMERU L \§ Q4J\| NUMERUL ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bueuresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Pria mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sttrcinetate: La toate offtciole poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
NUMERUL 15 BAI NUMERUL
ANUNCILB1LE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.n Paris: Akciioo Havan, Placede la Bourşe, *
Anunciun pe pa;<. IV, linia 30 hani; anunciurl st reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I.A PAIUS: segâsestejurnalu! cu 15 ren», numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-main, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢIUNEA
No. 8,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢIUNEÂ No. 3.—1‘iatza Episcopiei.—No. 3
NOUL MINISTER
MARELE	^M
In fine am trecut din provisoriu, In definitiv.
Ministerul s’a constituit, şi consti-tuţiunea sa prevesteşte o viaţă sănătoasă şi lungă.
Nici o dată atâtea capacităţi nu s’au văzut adunate la un loc. Sunt In acest cabinet atâţia bărbaţi eminenţi, atâţia oratori, în cât s’ar putea da acestui minister denumirea ce se dăduse, de altmintrelea pe nedrept, cabinetului lui Gambetta, de «Marele Minister.»
Cea ce Inse, ne face se salutăm mai ales cuo deosebită bucurie constituirea cabinetului actual, este că vedem sevtrşită în acest minister, unirea tutulor nuanţelor partidului conservator.
In fine, prin înţelegerea care s’a stabilit, se pune capăt frământărilor parlamentare, la care asistăm de mai multe zile, intrigelor de culoare pe care le întreţineau şi le alimentau cu o dibăcie rafinată toţi adversarii noştri. Azi guvernul e sigur de o i-mensă majoritate, atât în Cameră cât şi în Senat. Ast fel îndeplinirea angajamentelor luate de noi către ţară, realizarea reformelor făgăduite, sunt asigurate.
Mai mult. Valoarea bărbaţilor care compun actualul cabinet este o garanţie că reformele proiectate vor fi sevîrşite în ast-fel de condiţiuni, în cât ele vor fi utile ţării şi bine-cu-vântate de naţiunea întreagă.
Pentru ţară, se deschide azi o eră de legalitate, de cinste, de reforme şi de progres.
Pentru partidul conservator începe o perioadă de glorie şi de strălucire.
Partidul conservator şi ţara întreagă vor saluta cu bucurie noul minister, ca un semn de fericire pentru ţară, după 12 ani de jale şi de suferinţe.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Rerlin, 23 Noembre.
Reichstagul a ales pe d. Levetzov, conservator, ca preşedinte, şi pe d-nil Buhl, liberal-naţional şi Unruhbomst din partidul imperiului, ca vice-preşedinţl.
Londra, 23 Noembre.
Ziarele englezeşti aplaudă discursul pa-cinic al lui Wilhelm 11.
Dup6 Morning Post, Germania cată să împuţineze încordarea raporturilor ceexis-tă tntre Francia şi Italia.
Solia, 23 Noembre.
Azi dimineaţă, cu ocasia zilei onomastice a principesei Clementina s'a celebrat un serviciu religios la catedrala ortodoxă.
Principele asista însoţit de suita saşi înconjurat de miniştrii şi de înalţii funcţionari civili şi militari. Asista asemenea un numeros public.
Paris, 24 Noembre.
Ziarele republicane desmint sgomotul după care guvernul ar plănui să facă o lovitură de Stat.
SFERSITUL CRIZEI
ErI, la Camera, d. Th. Rosetti a avut o lungi consfătuire cu dd. Lascar Catargi, G. Vernescu, Gen. Mânu şi Al. Lahovari.
In această convorbire s’atl pus bazele unei înţelegeri Intre guvern şi partidul liberal-con-servator.
După acest schimb de vederi, în care s’a examinat situaţia, în cele mal mici amănunte, miniştri aQ fost chemaţi la Palat, unde s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia Regelui.
D. Th. Rosetti a dat seamă M. S. Regelui despre convorbirea sa cu şefii partidului liberal-conservator.
S’a putut constata că nici o deosebire de vederi serioasă nu putea fi o piedică la unirea ambelor elemente şi la constituirea unul minister care să fie expresiunea tutulor nuanţelor conservatoare.
S’a admis tot o dată necesitatea ca M.
S.	Regele să ceară avisul prealabil al preşedinţilor Cameril şi a Senatului, după recomandata cărora să va putea numai, reconstitui guvernul.
Pe la 7 ore s’a sfârşit acest consiliu de miniştrii.
La 8 ore şi jumătate d. Th. Rosetti a întrunit la dânsul acasă pe miniştrii cel noul, cărora ie a arătat cum stă situaţiunea, în urma ultimului consiliu de miniştrii.
In acelaşi timp, M. S. Regele rugase pe dd. Lascar Catargi şi general Florescu să vie la Palat pentru a le cere avisul asupra situaţiuneî.
Ambii preşedinţi al corpurilor legiuitoare, după ce ad expus Regelui situaţia parlamentară, aO sfătuit pe M. S. să însărcineze tot pe d. Th. Rosetti să formeze Cabinetul.
Apoi s'a discutat, împreună cu miniştrii cel vechi, repartisarea portofolielor.
Ministerul s’a compus dar ast-fel
Th. Hosettl	Preşedinte al Con-
siliului, ministru fără portofoliu.
Externe.
Interne.
Justiţie.
Resbel.
Domenii.
Culte şi instrucţiunea publică.
M. Ghermani	Finanţe.
Al. Marghiloman Lucrări publice.
Azi la 11 ore, miniştrii cel noul aU depus jurământul în mâna M. S. Regelui, şi la ora i, noul guvern se va presinta înain-intea corpurilor legiuitoare.
P.Carp AI. Stirbey G. Vernescu G. Mânu Alex. Lahovari Maiorescu
NOUII MINISTRU
In momentul când va apare ziarul nostru, ministerul va fi cu desăvârşire reconstituit şi d. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului fără portofoliu, va fi anunţat parlamentului numele miniştrilor care compun cabinetul.
Şise din vechii miniştrii rămân in noul guvern, iar portofoliul ministerului de răsboiu trece în mâinile generalului Mânu. D. G. Vernescu intră la justiţie şi d. Al. Lahovari la domenii.
Am apreciat la timp meritele, capacităţile politice ale miniştrilor de eri care sunt şi miniştrii de astă-zi; nu vom mai vorbi pentru moment despre dânşii de cât pentru a recunoaşte încă odată patriotismul şi desinteresarea ce ei au arătat în a-ceste zile de frământări când o o-posiţie reu-voitoare căuta să semene discordia între noi.
Vom vorbi despre cei trei noui miniştrii, dd. G. Vernescu, General Mânu, Al. Lahovari şi despre rolul
însemnat ce vor avea de jucat fiecare în departamentul lor.
Trecutul acestor oameni, însemnătatea lor politică sunt prea mult cunoscute de întreaga ţară ca să fie nevoe să mai reamintim ce rol de căpetenie au jucat în România.
D. G. Vernescu, fost ministru, orator distins, echemat în capul departamentului justiţiei tocmai atunci când avem la ordinea zilei importantul proect de lege privitor la reforma magistratureî, reformă făgăduită de colectivitate şi pururea neîndeplinită. Bărbat de o onestitate netăgăduită, d sa care, ca vice-preşedinte al fostului consiliu de Stat, a presidat la organisarea noastră judecătorească şi la codificarea legilor judecătoreşti, va avea fericirea şi o-noarea să alipească numele seu de o reformă care face un nume neuitat.
D. Al. Lahovari, al cărui talent o-ratoric străluceşte cu aceiaşi putere la tribuna pa~lamentului ca şi în întruniri publice, jurisconsult eminent şi care a reformat codicele penale, atât în sens mai umanitar liberal, cât şi cu un simţ practic a-tât de necesar acelui care legiferează, va avea să presideze în calitate de ministru al domeniilor la îmbunătăţirea stărei săteanului. Pre-senţa sa la acest minister este o garanţie din toate punctele de vedere. Putem fi siguri că, mai înainte de toate, reformele şi îmbunătăţirile privitoare la săteni vor fi făcute în-tr’un adânc spirit practic şinst-fel, încât reforma de astâ-zi prin amănuntele şi garanţiile de care va fi înconjurată, va fi mai folositoare, şi e-fectele ei mai durabile, de cât tot ce s’a făcut pân’acum în această privinţă.
Presenţa la ministerul domeniilor în acest moment a d-luî A. Lahovari va fi salutată cu plăcere de toţi adevăraţii amici ai sătenilor.
General G. Mânu ostaşul de frunte, era adăstat şi reclamat de întreaga armată în capul departamentului de răsboiu.
După neruşinatele traficuri săvârşite ani întregi în acest minister, armata se simţea în mijlocul unei atmosfere viciate din care nimeni nu o poate scoate mai lesne de cât generalul Mânu.
Bărbat de o dreptate şi de o străşnicie fără şovăire, d-sa va readuce de sigur în sinul oştirei noastre spiritul de încredere în aplicarea legilor, convingerea că nici o faptă necorectă nu va mai fi luată sub scutul şefului.
Generalul Mânu poate fi sigur că întreaga oştire e mândră să’l regăsească în capul ei.
In sfârşit partidul liberal-conservator s’a reconstituit, şi'.toate forţele conservatoare întrunite vor conlucra pentru a alina nenumăratele dureri ale ţăreî, pentru a realisa un şir de reforme de atâta amar de vreme aşteptate.
Gu o legitimă mândrie privim revenirea la putere a partidului liberal-conservator, m&i ales când com-
parăm priveliştea pe care el o oferă ţărei cu aceea a partidului colectivist.
In minister un Rosetti, un Lahovari, un Mânu, un Carp, un Maiorescu, un Ştirbei, atâţea miniştrii dintre care fie-care ar putea ocupa cu onoare şi cu demnitate locul de preşedinte al consiliului.
In representaţia naţională nişte camere independente, în care o tinerime cultă şi doritoare de progres a intrat în număr mare, alături cu toate celebrităţile nepătate ale ţăreî.
In oamerile colectiviste o adunătură fără nume de declasaţi, de samsari, de ignorenţî şi de fanatici vulgari, şi în această masă compactă de fiinţe servile şi nule, abia se vedea pe ici pe colo câte unul din bărbaţii însemnaţi ai ţăreî, câte unul din aceia care jucase un rol activ în istoria contimporană a ţârei aceştia.
Erau nişte camere, din care lipsea or-ce independenţă, or-ce umbră de conştiinţă şi de patriotism, fără disciplină şi fără idei. Era o ruşinoasă parodie a regimului parlamentar şi atâta tot.
Ministerele lor erau şi mai caraghioase.
Un Gheorghian, un Ganea, un Nacu, un Stolojan, un Ferichide, un Radu Mihaî, nişte incapabili pe care te aşteptai să'i găseşti în biurou-rile unei sub-prefecturî, dar nu în capul unui minister, păpuşi fără voinţă, şi care nu se mişcau de cât după cum le făcea semn marele lor Vizir, omul cu basmele şi cu anecdotele, cele şapte umbre ale unui om care nici el nu avea altă realitate de cât aceea a şiretenii şi a minciunei.
De cinstea acestui partid nici nu mai vorbim.
După aşa oameni, venirea din nou în scenă a partidului conservator în condiţiile de care am vorbit, se poate cu drept cuvînt privi ca o renaştere a caracterului, a culturei şi a vieţei constituţionale în ţara românească.
ALEGEREA D-LUI LASCAR CATARGIU
si
APRECIERILE PRESEI
România consacră două articole acestui însemnat act politic, serbătorindu-1 prin următoarele trăsături de căpătenie:
Eri s’a ales biuroul Camerei deputaţilor.
In mijlocul entuziasmului general, partidul liberal-conservator a obţinut cel mal
strălucit şi cel mal complect triumf.
*
* *
După goana Colectivitâţel de la cârma Statului, de când adecă ţara a putut scăpa din ghiarele călăilor Coloctivitâţel.mal nu este zi care să nu se semnaleze prin-tr’un nou triumf pentru partidul liberal-conservator.
După alegerile generale apoi car! nede-teră majorităţi destul de pronunţate în ambele parlamente, şi după alegerea biu-roulu' senatorial care ridică la preşedinţa maturului corp pe d. general Ioan Em. Florescu, pentru încoronarea operei, mal veni şi alegerea de ieri s6 mal repete o dată ceea ce gîndese alegătorii şi ceea ce gândesc şi Corpurile legiuitoare.
Cu una-sutâ-cincl voturi din 166 votanţi, d. Lascar Catargiu fu ridicat la preşedinţa Adunărel deputaţilor, înaplauzele frenetice ale asistenţilor şi în aprobaţiunea unani-mâ a poporului.
Şi cine este d. Lascar Catargiu, alesul Adunării deputaţilor, de nu unul, — şi cel
www.dacoromatnca.ro
mal în vârstă. — dintre ambii ieaderî al
partidului liberal-conservator ; de nu lealitatea şi probitatea personificată; pe care nici inamicii cel mal înverşunaţi n’ail cutezat să i-o conteste ; de nu în fine bărbatul cel mal statornic în principieie sale de ordine, libertate şi legalitate, şi pe care nici ameninţările, nici prigonirile cele mal turbate n’au fost în stare a'l a-bate din linia ce şi-a tras pentru apărarea drepturilor aceste! ţări ?
• •
Cu constituţionalismul netăgăduit al capului statului, şi cu activitatea parlamentului eşit din libera expresiune a alegătorilor, suntem în drept a crede că în curând rotagiul constituţional va funcţiona în toată a lui întregime în statul român.
Să fie plătit acest biet popor pentru cel doul-spre-zece ani de despotism, de pradă şi de umilinţe prin care a trecut.
Ajunsu-i-a cât a suferit pentru a fi cruţat de alte încercări în viitor.
*
* •
L'Independance Roumaine sfârşeşte articolul său de fond asupra evenimentului zilei prin următoarele rânduri bine simţite :
Or cum ar fi, ziua de eri însemnează o victorie decisivă pentru partidul liberal-conservator şi alegerea d-luî Lascar Catargiu, unul din şefii acestui partid, are o înaltă însemnătate politică ce nu va scăpa nimănui.
Ne tolosim de această nouă împrejurare pentru a aduce omagia bărbatului care, prin patriotismul său luminat, prin osebita şi lămurită sa privire politică şi o nobilă desinteresare, a ştiut a ţine sus drapelul partidului săfi şi a’l feri de or-ce a-tingere.
Fiinţa sa în capul adunărel este o chezăşie dată ţăreî, că representanţa naţională va fi la înălţimea misiunel sale.
•
• •
Naţiunea zice :
Constituţionaliceşte vorbind, suntem în plin regim conservator. Preşeiinţil ambelor Corpuri legiuitoare, d-nil Lascar Catargi şi general Florescu, sunt represen-tanţil aulorisaţl şi recunoscuţi al vechiului partid conservator. Din acest punct de vedere dar, situaţia s’a limpezit. Capul Statului, în timpii de criză ministerială sad altele, se va adresa acum şefilor conservatori.
*
* #
Adevărul zice :
Lascar Catargiu a fost ales eri preşedinte al Camerei.
Alegerea lui Lascar Catargiu este o dreaptă resplată ce era datorită acestui bărbat onest, neatârnat şi demn. Ea este o aspră lecţiune dată Palatului şi slugilor săi care crezându-se stăpâni pe această ţară, se legănad cu nădejdea de a plămădi pe miniştrii, pe presidenţil adunărilor, şi, în genere, pe oamenii noştri politici, dupe voinţa lor.
«
• *
Resboiul zice:
In fine s’a terminat şi această alegere, care era cât p’aci să degenereze într’o cri-zâ ministerială. Marea majoritate a Camerei a dat voturile el onorabilului d. Lascar Catargiu, vechia şef al partidului conservator, unul din leaderil liberalilor-conservaturl, fost locotenent domnesc, fost preşedinte de Cameră şi fost preşedinte al consiliului de miniştri.
Marea majoritale a Camerei nu a voit numai să facă un act de dreptate prin acest vot, dar să’şl manifesteze respectul şi stima ce păstrează acestui bărbat politic, care represinlă corectitudinea cea mal perfectă atât în politică cât şi în viaţa sa privata, şi care mat cu seamă în cel din urmă 7—8 ani al slapânirel brătie-niste a fost aşa de des regretat de toţi oamenii oneşLl.
Nu ne îndoim, că d'acum înainte vom fi scutiţi d'a asista la scene scandaloase ca acelea la care am asistat supt regimul trecut aproape în toate zilele, atât în Cameră cât şi tn Senat, scene provocate şi din partea biurourilor şi din acea a reprezentanţilor colectivităţii.
Era timp ca sanctuarele naţiunii să r9«
2
EPOCA — 13 NOEMBRE mmni 'iimiiii n in nrrwn
dobândească înfăţişarea cetrebue s6 aibă, compuse fiind majorităţile lor de bărbaţi, cărora nu li se poate imputa că ad furat pungi şi ceasoarnice, că ad luat mită spre a frustra averea ţării, că ad făcut felurite gheşefturl care de care mal murdare, că ad omorât lumea paclnic pe stradele oraşului, şi alte asemenea crime şi infamii.
Ga organ cu desăvârşire independent nu putem de cât să salutam cu bucurie aceste două alegeri, sperând că ni se vor oferi în curând şi alte ocaziunl pentru a ne felicita şi de alte multe îmbunătăţiri.
DIN STREINATATE
l)e la graniţa ruseasca
Generalul Gurko, guvernatorul general al Poloniei, a interzis tutulor ofiţerilor din comandamentul corpului săb de armată de a trece graniţa fără o autorisaţie specială a sa.
Generalul in ordinul săb de zi prin care comunică aceasta hotărâre, declara că toţi acea ce nu se vor supune acestui ordin vor fl traduşi dinaintea Gurţei Marţiale.
Catolici germani
D. de Windthorts, şeful partidului Catolic in Reichstagul german, este aşteptat în curând Ia Roma.
Această visită e considerată până la un punct, ca o demonstraţiune şi ca o parte opusă visitel împăratului Wilhelm II la Vatican.
Anglia si Germania
De câte-va zile, se semnalează o a-propiere sensibilă între curţile Angliei şi a Germaniei.
Circulă chiar sgomotul că Wilhelm al II-lea va merge să ia pe muma sa şi pe surorile sale, ce se găsesc actualmente în Regatul Britanic, şi că cu aceasta ocazie, densul va face o vizită Reginei Victoria.
Această împăcaciune a Curţilor va fl urmata de o unire a guvernelor.
Germani in Francia
Expulsarea unor corespondenzi francezi cari se găsesc la Berlin provoacă o mulţime de comentarii.
Mai multe ziare propun ca ripostă expulsarea mulţimei de corespondenţi al foilor germane stabiliţi In Paris,
«Le Radical» scrie în acest scop următoarele rânduri :
«Trebue o dată ca să se sfârşească.
La expulsiunile ziariştilor Francezi e necesar de a respunde fără întârziere prin expulsarea ziariştilor germani stabiliţi în Francia ; şi atunci când pentru unul din al noştri! s’ar expulsa zece din al lor totuşi va mal rămâne de ajuns.»
Fiola germana
Ministrul de marină al Germaniei, va cere ca Reichstagul să autoriseze con-strucţiunea a opt cuirasate de clasa 1.
Actualmente marina germană are deja 13 vase de răsboib şi 15 păzitoare de ţărmuri.
La această sumă trebueşte să se a-daoge şi încrucişetoarele precum şi flota torpilioarelor. Iu ceea ce priveşte yasele de clasa II, marina germană este destul de tare; de exemplu cele 29 de tncrucişetoare, presint o forţă importantă.
Liberalismul d-lui Crispl
D. Crispi a Început o nouă campanie contra stabilimentelor de bine-facerl.
Printr’o disposiţiune Introdusă In legea asupra siguranţei publice, d-sa caută ca să pue mâna pe bunurile a-cestor stabilimente. Printre alte dis-posiţiunî mai este şi aceea a amoniţiuneî care atribue guvernului dreptul de a trata de suspecte pe persoanelejachitate de tribunale.
Iată in ce mod liberalii italieni res-pectez libertatea.
Germani în Africa
Curierul Uanovreî, anunţa că comisia comitetului Emin-Paşa pentru Germania Nord-Vestuluî, a ţinut o şedinţă la Hanovra, sub preşedenţia d-lui de Benningsen. Comisia a luat hotărârea de a stabili cât mai in grabă in regiunea Africei orientale, pacea şi securitatea, şi odată acest fapt îndeplinit să se tucerce a se ajunge la scopul a-sociaţiunei.
IV.
INFORMATIUNI
Aseară M. S. Regele a primit în audienţă pe dd. Lascar Catargiu şi G. Vernescu.
Aseară s’a ţinut un consiliu de Miniştri sub preşedenţia M. S. Regelui.
M. S. Regele a vizitat eri mai multe stabilimente militare.
M. S. a remas pe deplin mulţumit de perfecta ordine ce a găsit.
-SSR-
Miniştri au depus azi legiuitul jurământ ta mâinile M. S. Regelui, fiind faţă şi on. Preot iconomu Ghiţâ Floru, de la biserica Creţulesou.
—sss—
Noul minister se va presenta azi la Cameră şi la Senat, unde d. Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, va face o declaraţie in numele noului cabinet.
Imediat ce d. Lascar Catargiu a primit depeşa de felicitare din partea Gălăţenilor, pentru alegerea de de preşedinte al Camere', depeşe publicată în numărul nostru de eri, a trimes d-lui Victor Macri din Galaţi telegrama următoare ;
Victor IVIaori
.	Galaţi.
Rog arătaţi mulţumirile mele domnilor sub-scrişi In depeşa 7015 şi 7096.
Arâtaţile că Încrederea cu care m’au o-norat representanţi ţârei, o daloresc în mare parte Gâlâţemior care m'aO ales lot-d’a-una ca representantu! lor.
(ss) Lascar E. Catargiu.
-SN5-
Banchetulanual al „Epocei“ se va serba Vineri 18 Noem-brie.
-s»-
Consiliul profesoral al Facultăţei de medicină, a înaintat aprobărei ministerului cultelor şi instrucţiei publice, un proeet de reorganisare radicală a şcoalei superioare de far macie.
Intre alte îmbunătăţiri ce se a-duc acestei ramure a sciinţei medicale de la noi, e şi aceea a inter-nărei bursierilor acestei şcol>, şi întrebuinţarea lor în diferitele farma-
cii puse sub controlul direct al fa-cultâţei de medicină.
Arsenalul flotilei de la Galaţi se o-cupă actualmente cu armătura tn-cruciş&torului Elisabetta sosit de curând la Galaţi.
Consiliul comunal al Capitalei se va Întruni din nou Marţea viitoare.
ntre alte cestiuni importante ce selvor discuta sunt şi lmbunâţirile imperios cerute.
Galaţii află că comisiunea euro-ropeană dunăreană lucrează in a-cest moment, la modificarea tarifului taxelor impuse pe vasele ce intră şi ese prin gura Dunărei.
Se spune, că aceste taxe vor fi scăzute într’un mod simţitor. Se vor mai introduce şi alte modificări în sistemul actual de percepere.
Ni se comunică trista ştire despre încetarea din viaţă a căpitanului în retragere d. C. Moroiu, despre care s'a dus vestea in timpul din urmă ca antisemit înfocat.
Noi nu înţelegem care sunt motivele cari l-au făcut pe d. comisar Regal, ca :
1.	Să nu dea citire în public scrisoare! adresate d-lui căpitan Stân-ciulescu ce a prins, şi prin care se zicea că autorul scrisorei va găsi martori în favoarea acuzatului.
2.	Se nu urmărească pe acest fabricant de martori.
-ss-
Se ştie prin ce minune faimosul sub-locotenent Chiriţescu scăpase de judecata consiliului de Resbel, din naintea căruia era trimis pentru faptul de lovirea şi maltratarea d-lui a-vocat H. Fundăţeanu, îu curtea camerei la 15 Martie, ei bine, azi aflăm că acest domn e dat judecăţei pentru alte fapte. . nu mai puţin incorecte.
Vom reveni îndată ce comisarul Regal se va pronunţa asupra jap-telor ce se impută acestui fost ofiţer de geandarmî.
DIN DISTRICTE
ROMAN ATI Consiliul judetian
Şedinţele consiliului Judeţului Roma-naţi, zice Vulturul, din sesiunea aceasta au fost importante din toate punctele de vedere. S’a constatat că de la 1879 până astăzi a fost complectă nere-gularitate In comptabilîtate, aşa că din suma de 130,000 lei ce se credea a fl depusă la casa de depuneri şi care se destinase pentru construirea podului peste Olt, abia s’a găsit 60,000. —Asemenea s’a constatat de consiliu că la spital, ceapa a fost trecută in compturi cu 15 bani ocaua pe când In realitate s’a vândut cu 6 bani (această încărcătură In compturile spitalului|se urmează de mai mulţi ani după cum am ;arătat in diferite rânduri. N. R.)—Despre nişte postavuri necesare meselor autorităţilor s’au trecut de două ori ca cumpărate, pe când In realitate ad fost numai o dată, şi multe, multe, alte Încurcături, pe care spaţiul nu ne permite a le Insera de o cam dată.
covurlui
Mizeria şcolarilor meseriaş!
D-l C. Balaban, secratarul Comitetului permanent, zice Poşta dinGalaţi, a fost însărcinat de d-l prefect al judeţului să Inspecteze şcoala de meserii din localitate. Resultatul înspecţiunei n’a fost tocmai satisfăcător. Toţi elevii sunt goi în puterea cuvântului şi la Întreaga şcoală compusa din 40 şcolari numai opt mantale de iarnă.
Măhnitorl Sperăm insă in îndreptare după cum vedem sirguinţa1 bine-voi-toare a d-l ui prefect.
DOLJ
Groaza colectiviştilor
D. Nicu Economu, prefect al judeţului Doljiu, zice Apărarea diu Craiova, a devenit groaza colectiviştilor din Doljiu.
După ce alegatori i-a gonit pe toate liniele în alegerile de comună, Cameră şi Senat, apoi acuma, d. Economu s’a apucat ca se le descopere hoţiile sevâr-şite în administraţia judeţului, şi se ’i dea pe mâna justiţiei.
El credeabcăd. Economu, se va mulţumi cu tovarăşul lor Constantinescu ca se-1 ţină la puşcărie scutind pe cel-l’alţi: dar, pe dată ce se informară că mâna s’a pus pe firul hoţiilor, întră groaza In el şi se hotărâră se lupte cu înverşunare In alegerile pentru judeţ, doar vor putea întră In consiliu se pa-raliseze acţiunea Prefectului şi se poată scăpa de pedeapsa legeî.
Alegătorii fiind convinşi de culpabilitatea lor, ne aşteptăm că-I vor alunga, zicându-le: La puşcărie, eară nu la cârma judeţului.
O, sărmanii I ... ce groază şi urgie le-a căzut pe cap.
CUTIA CU SCRISORI
Tirgu-Frumos ii Noembrie 1888.
D-le redactor al ziarului Epoca, In ziarul Lupta de la 2 Noembrie, mă văd iscălit In două telegrame : una către M. S. Regele, şi una către Primul-ministru, relative la alegerile comunale din Târgu-Frumos, şi fiind că eu nu numai că n’am iscălit asemene telegrame, dar nici n’am ştiut de esistenţa lor, vă rog a desminţi prin ziarul ce aveţi onoare a redacta, ca să cunoască lumea ce fel de oameni sunt aceia care ad făcut acele telegrame, permiţindu’şi a sub-semna cetăţeni fără ştiinţa lor, fapt pedepsit de legile noastre pena'e.
Bine-voiţi vă rog, a primi asigurarea stimei ce vă păstrez.
Ştefan Nedelcu.
COMITETUL NATIONAL ROMAN
Comitetul Naţional roagă cu stăruinţă pe toate acele persoane care ar dori să ia parte la Expoziţiunea Universală de lâ Paris din 1889, să trimeaţă cât mai curând adhesiunile lor, fie către comitetele locale, în judeţele unde a-ceste comiteteesistă,(Brăila, Iaşi, Dolj, Romanaţi, Tutova, Teleorman, Vaslui, Muscel), fie către comitetul Naţional central (Bucureşti).
Persoanele care ad primit formule sunt rugate să le înapoeze complectate cu toate ind caţiunile enunţate ; acele care nu ad primit nu ad de cât să ceară fie de la comitetul central fie de la comitetele locale In flinţăln judeţele dumnealor.
Cel din urmă termen, pentru primirea objectelor şi înscrierea lor în catalogul g-1. ce se va publica la Paris prin îngrijirea Diracţiuneî g le. a Ex-poziţiunei, fiind hotărât pentru ziua de 15 Februarie 1889, persoanele care ar dori să ia parte la Expoziţiune, pot fl bine încredinţate că nu le mal rămâne timp de pierdut spre a se pune în regulă.
Pentru ori-ce lămuriri să se adreseze la sediul comitetului central (11 bis. strada Mercur 11 bis.) Bucureşti.
FELURIMI
Păţaniile artistei Sarah Rern-hardt în Budapesta. — Că sunt galanţi locuitorii din capitala Ungariei nu mai încape îndoeală, zice Tribuna, aşa va zice renumita tragediană fran-ceză Sarah Bernhardt după experienţele făcute în zilele acestea. Ea a venit ia Budapesta, a jucat pe scenă cu virtuo-sitatea-I obicinuită şi a fost aplaudată după merit. Aşa la teatru, dară în locuinţa el privată ’I s’a impus o contribuţie foarte mare pe venitul celor patru re-presentatiuni ce a dat, apoi a aflat prefectura districtului, în care atras la hotel, că are patru căţăluşi, pentru care ’î s’a impus o nouă contribuţie de 20 fl. Pe urmă a venit comitetul societăţel «Crucea Roşie» şi sub cuvânt, că din pricina ei a trebuit se amâne o petrecere, pentru care făcuse deja unele pregătiri, ’i a cerut o despăgubire de 200 fl. După ast-fel de simpatie şi galanterie Sarah Bernhardt, se zice, că a declarat că va mai veni la Budapesta — după a doua înviere. Aşa vor zice şi alte cele-bretăţi artistice din străinătate.
AFACEREA 8TANCIILESCI
Consiliul de resbel al corpului al 2-lea de armata.
Şedinţa de la i 1 Noembre 1888 (Urmare.)
Vorbind de chitanţa lui Hristodolu domnu Ghergheli spune că. furtul a-cesta era prem'ditat. In c*-a ce priveşte deficitul, d Comisar regal, constată cât de stranie e teoria deficitului lăsat de d. Fronescu, deficitul erea sad d nainte sau n’a existat nici-odatâ, adaogă d. Comisar regal.
Şedinţa se suspendă.
La redeschiderea şedinţei d. Comisar regal continuă cu rechisitoriul d-sale. Dupe ce trece In revistă fie-cara punct da acusaţie în parte, explică care au fost motivele ca parchetul militar a ţinut pe acusat la secret un timp aşa de îndelungat; aceste motiva sunt:
1. Faptul ca fiind dată posiţiunea ce a ocupat Stânciulescu, aceea de şef al poliţii secrete ar fi putut foarte uşor ca să Împiedice mersul instrucţiunii; chiar acest secret îndelungat n’a servit la mare lucru instrucţii de o»re-ce alte persoane lucraU pe sub mână la adunarea martorilor favorabili acusatului.
In ajutorul acestei afirmaţiuni d. co-
FOIŢA ZIARULUI *EPOCA»
[50,
WALTER SCOTf
LOGODIŢI
9
SAU
CONETABILII DE CHESTER
XV.
(Urmare)
Un sgomot de cai care înaintaţi la galop vestea apropierea trupei ce conetabilul o Însărcinase să vegheze la siguranţa casei doamnei de Baldring-ham ; soldaţii care o alcătuiad părăsind deosebitele lor posturi să întrunise spre a însoţi de Evelina pe drumul Glocesterului, din care o mare parte strâbâtea pădurea Dinei. Acea pădure era atunci foarte întinsă, dar în urmă a fost abătută pentru exploatarea minelor. Cavalerii ajunseră suita Evelinei ; pe armele lor să răsfrângead razele soarelui ce răsărea ; trlmbeţele lor sunad, caii lor nechez'-ab îovârtin-du-se In loc ; fle-care cavaler căuta să facă pe calul seu să ia ţinuta care putea să arâte mai bine frumuseţa, şi în acelaşi timp să dovedească dibăcia lui însuşi, pe când ridica în sus
lancia sa înzestrată la vlrf cu steguleţe lungi, ca să dovedească aprinderea cu-ragiuluî şi tăria braţului seb. Caracterul militar ce desfâşurad ast-fel concetăţenii seî normanzi făcu pe Evelina să simtă o mulţumire şi o siguranţă care mai depărtă ideile sale posomorite, şi mai potoli soiul de friguri morale ce o sguduia. Strălucita privelişte & răsăritului soarelui, cântecul păsăre-lor agăţate de toate crângurile, mugetul vitelor care să ducead la păşunele lor, vederea unei ciute Însoţită de puiul el săltând lângă dlnsa, totul să unea spre a împrăştia frica ce însuflase E-velinel vedenia ei nocturnă, şi a stâm-păra mânia ce mişcase inima ei de când părăsise pe mătuşa sa.
Ea lăsă atunci calul sed la pas, si ideile de bună-cuviinţâ pe care femeile le perd rare-ori din vedere revenindu’l în minte, ea căută a drege desordinea ce adusese plecarea sa în hainele şi peptanătura ei.
Roşa văzu o paloare mai liniştita înlocuind pe faţa stăpânei sale colorile ce le întipărise emoţiunea învrăjbire! ; văzu că ochii ei încep a arăta oare-care mulţumire, pe cândprivea cu un fel de mândrie cortegiul militâresc care o urma; şi’I ierta câte-va cuvinte lâudâ-roase pentru Normanzi, pe care le rosti in intusiasmul el, şi la care de sigur în altă Împrejurare sr fi răspuns ce-va.
— Putem săcâlătorim fără teamă, zise Evelina, sub paza nobililor şi victorioşilor normanzi. Mânia lore ca a leului; sdrobeşte sad să stâmpără de o dată. Ganeroasa lor pornire nu e selbatecă,
şi prietenia lor nu enicl-o-dată înşelătoare. Cunosc datoriele salonului ca şi a le câmpului de bătae, şi dacă s’ar putea să’i întreacă cine-va în arta răs-boiulul, cea ce nu se va întâmpla de cât când muntele Piinlimmoo va fi rupt din loc, ar fl mai pre sus de cele-l'alte popoare prin curtenie şi generositate.
—	Dacă nu simt meritul lor cum l’aşl simţi când acelaşi singe ar curge în vinele naeie, răspunse Roşa, totuşi sunt foarte mulţumită de a’I vedea in jurul nostru in păduri unde se spune că poţi da peste primejdii de tot felul ; şi mărturisesc că’mi simt inima mal uşoară, acum că nu mai putem zări o singură peatră a veche! casă îu care am petrecut o noapte aşa de displăcută, şi despre care 'mi voi aminti tot d’a-una cu groază.
Evelina o privi cu un zimbet.
—	Spune adevărul, Roso, ţ’al da rochia cea mai frumoasă spre a afla grozava mea întâmplare.
—	Aş mărturisi ast-fel numai că sunt femeie ; dar chiar de aşi fl bărbat, cred că deosebirea de sex ar micşora foarte puţin curiositatea mea.
—	Nu cauţi să te măguleşti, scumpa mea Roşă, ne vorbind de cele-l’alte simţiminte care te fac să doreşti a cunoaşte ce mi s’a întâmplat; dar eb le preţuiesc cum li se cuvine. Da, vei şti tot, dar nu acum.
—	Când îţi va plăcea, dragă stăpână; mi să pare cu toate aceste că Închizând în inima d tale un secret aşa de grozav, faci ca greutatea lui sâ fie şi mai mare. Poţi să te bizui pe tăcerea mea I
ca pe a sfintei cruci la picioarele cărei ne mărturisim greşelele. De altmintrele imaginaţia să deprinde cu asemenea lucruri când vorbeşti de ele, şi le despoaie puţin câte puţin de ori-ce înfăţişare îngrozitoare.
—	Vorbeşti cu dreptate şi Înţelepciune, Roso ; şi de sigur aflându-mă înconjurată de aceşti viteji răsboinicl, dusă ca un crin pe tulpina sa de bunul med cal Yseult, respirând un aer dulce şi răcoros, auzind păserile ciripind, văzând cum florile să deschid, şi pe Roşa lângă mine, ar trebui să socotesc a-cest moment ca cel mai priincios spre a’ţi spune cea ce ai drept a şti. El bine 1 da, vei afla tot.
Ştii fără îndoială ce numesc Saxonii din ţara asta un Rar/i geist}
—	Mă iartă, scumpă stăpână ; tatăl meu nu m’a lasat să ascult nicl-o-dată convorbiri asupra unor lucruri de felul acesta. Pot să văd destule duhuri răle în lume fără a’mi mai obişnui minte, să scornească unele închipuite. Am auzit pe Gillian şi alţi Saxoni slujindu se cu cuvintul Barh-geist ; dar el îmi deşteaptă numai o idee nedesluşită de groază, şi n’am cerut nici n'am primit când-va vr'o lămurire In privinţa a-ceasta.
—	Află dar că e un spectru, de ob-ştie Închipuirea unei persoane moarte, care, fie din pricina ocârelor ce a primit într’un loc, sad pentru că să află pe acolo un tesaur ascuns, sad pentru ori-ce alt cuvtnt, să arată din timp în timp, întră în legătură cu cel care’l locuesc, şi să ameitecâ
în soarta lor, când pentru a’i Inda-tori, când pentru a le face rfu. Bahr-geistul e dar privit câte-o-data ca un geniu bun, şi câte o-datâ ca un spirit răd-făcâtor, ce să ţine de oare-care familii sad clase de oameni. Soarta casei de Baldringham, casă care să bucură de o vază destul de însemnată, este de a primi visitele unei fiinţe de acele.
— Şi nu pot să ’ntreb care e pricina acelei visite, dacă e cunoscută ? întrebă Roşa, care dorea să se [folosească cât mal mult cu putinţă de aplecarea de a vorbi a Evelinei care putea să înceteze în curând.
—(Cunosc, puţin această legenda, răspunse Eveli a, cu o linişte care venea de la silinţele mari ce’şi dădea de a’şl stăpâni groaza; dar iată, in puţine cuvinte, cea ce am au ;it spunându-se : Baldrick, erod saxon,,cel întăi proprietar al casei din care ne tragem, să inamoră de o frumoasă Bre tonă care să cobora, după cum să spunea, din druizii aceia de care vorbesc atât Gslezii, şi care se credea că nu sunt străini de secretele vrăjitoriei pe care le între-buinţad când fâcead jertfe omeneşti în mijlocul acelora cercuri de pietre mari sad mai bine ziiând, al acelor bucăţi de stânci, care să mal află şi astăzi Iu număr aşa de mare.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
t
•.
misar regal depune confidenţial la o scrisoare adresată căpitanului Stănciulescu la penitenciar şi care ’i a căzut în mână înainte ca acusatul să fi avut cunoştinţă de dânsa.
Rog pe consiliu, zice d. Comisar regal, să comunice această scrisoare acusatu-luî fără însă a o citi în public de oare ce nu voesc să dau naştere unui scandal.
Această scrisoare ce emană de o personalitate a cărui onorabilitate nu vreau s’o pun la îndoială, n’am depus'o pentru alt scop de cât pentru acela de a motiva hotărîrea parchetului de a ţine la secret un timp aşa de îndelungat pe acusatul Stănciulescu.
D. Comisar rpgal sfârşeşte studiatul d-sale rechisitoriu printr’o peroraţie bine simţită, zicând: «N’am nici un motiv de urâ In contra d-lul căpitan Stănciulescu, dorinţa numai de a'mi face datoria şi de a spăla pata pe care Stănciulescu o pune pe armată, inft sileşte a cere de la onorabilul cons liâ pentru onoarea epoietulul ca pedeapsa care o va da căpitanului Stanciu'escu să fie a«t-fel ca dftnsul să nu mai figureze In cadrele armatei».
D-sa cere aplicarea art. 124, 333, 332, 140 c. p. 250, 258 şi 129 c. j. m. D sa mai cere ca acusatul căpitan Stănciulescu să mai fie condamnat la 400 lei chellueli de judecată.
Şedinţa se ridică la ora 7 1/2 anun-ţându-se pe mâine la 9 1/2 ore continuarea desbaterilor.
Şedinţa de la 12 Noembrie 1888
Şedinţa să deschide la orele orele 10.
Se începe cu pledoariile.
D. Vasile Lasear are cuvântul :
D-sa vrea sâdemonstreze că acuzatul care e adus azi înaintea consiliului, nu e de cât o victima politica care plăteşte pentru alţii şi care de la căderea guvernului liberal, a Indurat tiate persecu-ţiunile. A fost mutat de 5 ori, urmează d. Vasile Lasear,căpitanul Stănciulescu de ia Dorohoi pânft la IVb hedinţi In timp de o lună, adică până la 1 Iunie când fu arestat.
D Lasear deplânge faptul că militarii sâ fac funcţionari civili, pentru a servi apoi de miră pasiunilor şi urelor politice.
E o nenorocire şi periculos pentru o-narea unul militar, spune d. apărător, consimţirea sa de a se face unealta u-nui partid şi de a ’l servi cu zelul cu care a servit căpitanul Stănciulescu partidul iiberal-naţional.
Azi urmează d. Lasear, d. Căpitan Stănciulescu plăteşte pentru toţi acel o-flcerl care aii trecut prin funcţii civile importante şi care mal mult sau mal puţin ş’aQ atras urile unui partid sau unei coterii.
Dar,spune d. Lasear, Căpitanul Stănciulescu a Îndurat persecuţiunile cele mai barbare.
A fost încarcerat şi ţinut 95 de zile Închis fără ca sâ vază fiinţă de om, fără ca sâ poată vedea lumina cerului.
Nouăzeci şi cinci de zile de arest aşa de sever, ştiţi ce însemnează întreabă d. apărător ?
însemnează că după această închisoare, cel arestat sâ iasă de acolo sau tâmpit sau nebun.
Aceste procedeurl, o ast-fel de instrucţie, e ceva barbar şi nedemn pentru secolul nostru de civilizaţie.
Acesta nu s’a pomenit nici o dată.
(D. Vasile Lasear uită se vede crima coreligionarilor set politici cari au ţinut In secret şease luni de zile pe d nil Oroveanu care era nevinovat cu desăvârşire).
Apărătorul Iul Stănciulescu spune că daca este cine-va vinovat, apoi nu e acu-satatul, ci d-nil Moruzi şi Radu Mihaiu, căci aţi văzut domnilor consilieri că foşti prefecţi au asumat toate acusările ce s’fi adus acesteia.
Piin urmare drept ar fi să fie daţi tn judecată d-nil Moruzi şi Radu Mihaiu ca> I aQ dat ordinile Iul Stănciulescu ca sâ săvârşească hoţiile de care e acusat.
De ce nu s a fâcut asta ? De ce două măsuri ?
De ce să fie dat judecăţii şi să fie pedepsit un burghez militar iar nu un prinţ sad un fost prefect de poliţie cum e d. Mitică Moruzi ?
Gâcl nimic mal logic ca să fie dat judecăţii d. Moruzi pe care nu ’l cred vinovat Intru nimica, de cât să fi adus înaintea d-v. căpitanul Stănciulescu ca cel din urmă miserabil.
Venind Ja acusaţiunea de fals In acte publice, comis de acusatul Stănciulescu, apărătorul vrea să arâte nefundarea şi imposibiiitatea acestei crime, pretinzând ca chiar dacă ar fi adevărate faptele care i se impută acestuia tot n’ar fi justiciabil dânsudeo pedeapsă a lege! cu atât mal mult tcând pedeapsa e munca silnică la ocnă pe un timp mărginit.
Se acusă căpitanul Stănciulescu că a comis falsuri iscălind statele unde erad trecuţi ca sergenţi mai multe persoane fictive.
Dar mal Intâiu acest fals a fost comis şi de fostul prefect al poliţiei capitalei căci şi dânsu a iscălit, şi apoi cum era să fi trecute persoanele care se plâtead din fondurile exlra-ordinare, sub adevăratul lor nume ?
D. Liscar vorbeşte de posibilitatea unei destăinuiri grave care ar putea compromite persoane mal Însemnate de cât căpitanul Stănciulescu, de ameninţări de răsbunare care s’ar putea să fie făcute de către acesta In caşul ron-damnârel sale. dar loate acestea fără ca d. Lasear să preciseze nimic, sâ spue nimic să aducă vre o probă că lntr’u adevăr acusatul posedă ast fel de secrete grave şi vătămătoare onoarel mal multor persoane însemnate ale societate! noastre.
Până când dar d. Lasear sad d. Stănciulescu nu vor aduce probele, cu care ameninţă şi consiliul şi societatea, pe cel d’intâid pentru a ’l crede puţin vinovat iar societatea compromisă despre
care e vorba să influenţeze, noi crpdem că toate acestea sunt gogoşi cari nu pot speria pe nimeni.
Am fi avut un alt calificativ şi mal tare pentr’o ast fel de procedare, dar 11 scutim de aceasta pe d. Lasear.
Trecând la al doilea cap de acusaţie la cel G048pe care şi-a insuşit căpitanul Stănciulescu, d. Lasear spune ca cj a-ceştl bani s’a acoperit deficitul Usat de fostul prefect de poliţie Radu Mhiid, precum însuşi chiar a declarat Ir.aintea instrucţiei.
In privinţa martorului acusarei d. Nae Christescu d. Lasear spue că ştie multe care pot conpromite numele de cinstit pe care’l pretinde acesta, dar on. apărător al lui Stănciulescu, nu a-rată nicl-un fapt mârginindu-se In a spune «cs aş putea să destăinuesc multe In privinţa acestui Catone» cea ce forţează pe d. comisar regal să’l Întrerupă pentru a ’l invita să declare cea ce ştie.
D. Liscar să fereşte de a o face, ci spune numai; “
«Ei, d lor zice d-sa, ar fi atâta materie de vorbit tn acest proces, am avea atâtea şi atâtea destăinuiri de făcut In cât să credeţi câ am putea cu uşurinţă exercita o presiune In favoarea acusa-tuiul dar este militar şi suntem înaintea unei justiţiei militare, şi pentru demnitatea consiliului şi onoarea acu-satulul preferăm)să tăcem. In cea ce priveşte cele-l’alte capete de acusaţie d. Lasear se dec'ara epuisat.
D. Lasear sfârşeşte zicând că d. Stănciulescu face onoare armatei şi că e perfect de cinstit (li ?! J)
Şedinţa să rădică la orele 12 jumătate până la orele 2.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la i3 Noembrie 1888
Şedinţa se deşcliide la 2 ore sub preşe-diuţa d-lul general Florescu.
86 senatori faţă.
Biuroui Adunârel deputaţilor comunică Senatului constituirea sa defiaiiivă.
Comisiunea dârei în judecată a ex-gene-ralulut Anghelescu comunică constituirea sa Senatului şi că va susţine acuzaţtunea înaintea înaltei Curţi de justiţie.
D. general Florescu, preşedinte, comunica Senatului că tn urma cousultaţiu-nei Coroanei cu preşedinţii Corpurilor legiuitoare m nislerul s’a reconstituit, prin urmare suspendă şedinţa până la venirea de la Cam râ a noului minis er ce urmează a se înfăţişa azi Senatului. (Aplause).
D. Fleva, înlreabâ dacă ministerul a demis ouat.
D. preşedinte, răspunde, ci de vreme ce Coroana a avizat, se vede câ a fost cas de formarea unui noi cabinet.
Ori cum îus , în aceasta privinţă nu se poate îngădui pentru moment nicl-o discuţie.
Şedinţa se suspendă, In adestarea Cabinetului.
Peste 15 minute se anunţă sosirea miniştrilor. Şedinţa se redeşchide.
Noul minister, tn care iau parte d-niî G. Vernescu, Al. Lahovari şi general Mânu seaşeaztpe banca ministerială.
D preşedinte al consiliului Th. Ho-setti, se sue Ia tr bună şi declară câ M. S. regală Îndată după constituirea Adunărilor legiuitoare s’a consuILat cu preşedinţii lor şi l’a însărcinat cu formarea cabinetului, a cărui compunere o citeşte după decretul regal. (Aplause frenetice acopăr vocea preş dintelui consiliului).
D. IM. Fleva, întreabă dacă ministerul demisionase, In care caz s’a comis o in-conveninţa ne comunicându-se mal IntâiQ Senatului.
D. general Florescu, respunde, că d. Fleva e l.ber să adreseze o interpelare a-supra acestei cestiunl, pe care Insă nu e admisibil să o facă la citirea unul mesa-gia regal.
In privinţa nedomirirel, ca preşedinte al Senatului se crede dat >r a lămuri, câ de vreme ce chiar din conrinsul m-sagiu-lul reiese câ noul minister s’a constituit Iu urma con-mitatiunel cu preşedinţii corpurilor legiuitoare învederat că urmase o demisie,. Prin urmare nici o discuţie nu e admisibila fiind contrarie regulamentului.
Senatul aprobă cuvintele preşedintelui.
D. Fleva cu toate acestea continuă a’şl lămuri intenţiunea în înţelesul că n’agtn-dit a învinui Coroana pentru v’o incon-venienţâ.
Incidentul se închide.
l’rea Sfinţitul Melchisedek al Romanului bine cuvinteazâ pe nuod miniştrii.
La ordinea zilei alegerea a trei membrii tn delegaţiunea Senatului pentru privi-ghierea casei de Depuneri şi Gonsemna-ţiunl.
A fost ales D. Al. Orescu la primul scrutin şi se procede din nod la alegerea o lor doui membrii cari n’aQ întrunit majoritatea absolută.
La al doilea scrutin se aleg [d-nil G. Chitiu şi Munleanu.
Se procede la alegerea unul membru delegat pentru casa pensiunilor.
Ne întrunind nimeni majoritatea reglementară, remâue a se alege Iu şedinţa viitoare.
Şedinţa se ridică la 4 ore,anunţându-se cea viitoare pe Luni.
CAMERA
Şedinţa de la 12 Noembre i 888
Şedinţa se deşchide la orele I şi un sfert suh preşedentia d-iul Lasear Catargiu.
Se face apelul nominal al deputaţilor
presenţi.
Deputaţi presenţi 148.
D. Al Lahovari la intrarea sa tn Cameră e vid felicitat de un numer mare de deputaţi.
D. preşedinte propune Camerei ca se treacă In secţiuni până la sosirea nrimu-lul-ministru care va citi un Mesagifl.
La orele 11/2 Camera trece In secţiuni. •
* ■
La orele 2 şi un sfert se redeşchide şedinţa.
Ministerul complect pe banca ministe-
EPOCA 13 NOEMBRE
tf’srw	a gjwi
rială e primit In aplause din partea adu* nărel.
D. Theod t llosettl preşedintele consiliului, dă citire Mesagiului Regal, spune că dupe alegerea biuroului Camere', M. S. Regele, a chemat pe preşedinţi ambelor corpuri legiuitoare penLru a'i consulta a-supra situaţiunei. Domniile-lor ’l-afi desemnat pe dânsul se formeze cabinetul care e constituit ast-fel :
(D. Th Rosetti dă citire Mesagiuluî).
Th. Ilosclti, preşedintele consiliului şi ministru fără portofoliu.
Gheorghe Vernescu, ministru justiţiei.
General Mânu, ministru la răsboifl.
1*. Carp, ministru de externe.
Al. Lahovari, ministru domeniilor, co-merciulul, agricullurei şi industriei.
T. Maiorescu, ministru cultelor şi instrucţiune! publice.
M. Ghermani, ministru la finanţe. Prinţul A. Stirbeiu, ministru de interne.
Alex. Marghiloman, ministru la lucrările publice.
• *
D. Rosetti se dă jos din tribună.
D. Cogalniceanu, cere cuvtntul. D-sa spune câ pâu’acum remanierele ministeriale se fâceaQ printr’un Mesagitt iar nu prin declaraţiunl.
D. T, Kosetli, cere cuvîntul.
D. Lasear Catargiu preşedintele Camerei arată d-lul Mi ha ii Cogâlniceanu, Me-sagiui iscălit de M. S. Regele (Camera rlde).
D. M. Cogalniceanu tntreabâ guvernul daca la noua sa constituire vine cu proeclele pe care le-a promis şi le-a publicat.
D. T. Rosetti respunde afirmativ. Preşedintele spunel apoi Camerei că ministerul având a se presinta înaintea maturului corp se aştepte până la revenirea lui de acolo pentru a începe discuţia daca o fi.
La orele 3 ministeriul sosind de la Senat, d. preş< dinte redeşchide şedinţa.
D. Lasear Catargiu acordă cuvtntul d-lul N. Ceaur Aslan.
*
* *
D. IV. Ceaur Aslan are cuvtntul.
D-sa salută împăciuirea Intre guvernul şi partidul liberal-conservator.
Ţm a se constat», sgune d. Ceaur Aslan că vechiul partid conservator a primit se fie regenerat şi a trecut cu arme şi bagaje în tabăra junimiştilor şi sub drapelul erei nouă.
Acum se vedem, urmează d. Aslan, partidul conservator regenerat la lucru.
Dar n’am încredere In stabilitatea cabinetului căci tn urma cărui faptv’aţl pre-ftcut şi care a fost necesitatea prefacerei? Noi n’am înţeles nici cum care este faptul, care va face a crede câ aveţi şi încrederea parlamentului ? Nu ştim daca majoritatea va trece cu buretele asupra acestui fapt.
D. Ceaur Aslan fineşte zicând că cabinetul n’are încrederea complectă a parla-mentu ul, (aplause din partea, oposiţii).
Dl Gheorghe P«mu | cefe cuvtntul. Ţara na v’a dat încrederea spune d. Panu. Care a fost semnificaţia demisiei d8 de er ? Sistemul de azi e mal ^răfl ca sub I. Brâtianu. Atunci d. Brâtianu dedea de-misiunea şi aştepta 24 ore ca să ’l recheme majoritatea; azi urmează zicănd d. Panu, Cabinetu a fost compus In cinci minute.
Venirea pe banca ministerială a 3 miniştri noi e consacrarea regimului personal.
Nu e cu puţinţă să presentaţl un proect de lege care să stea în picioare.
D. Panu termină zicând câ aplausele care a primit ministeriul azi la venirea lui ia Cameră eraQ pentru cel trei miniştri noi iar nu pentru Cabinetul întreg.
D- Gheorghe Vernescu ministru de justiţie are cuvîntul.
Aplausele ce s’sO dat adineaori de către Cameră, erau pentru noul minister întreg constituit iar nici de cum pentru unele persoane în parte.
Revin ministerului întreg aceie aplause. (Aplause'.
D. ministru aljustiţielaratâcircumstan-stanţele în care a primit d. Theodor Rosetti a forma cabinetul. Capul Statului urmează d. Vernescu, a usat de preroga-ţiile sale şi a chemat pe aceia în care avea încred rea şi le-a încredinţat puterea.
Nu se poate atribui cabinetului actual cuvântul de minister personal. Nu. Căci se ştie declaraţia guvernului Th Rosetti când a venit la putere chemat de M. S. Rj^ele. A zis : avem încrederea regelui şi v|$n căuta a căpăta şi încrederea ţărel. Eroine ce a fâcut actualul cabinet?
îndată e» a terminat alegerile, îndată,ce cernerile aQ fost Constituite, şi-a depus demisia.
M. S. Regele urmând calea Constituţională, a chenat îndată pe preşedinţii corpurilor legtuiloare pentru a’i cousulta a-supra siluaţiunel. Aceştia representînd majoritatea coruurilor legiuitoare avi de-semuat pe d. Theodor Rosetti ca se formeze cabinetul.
Ce e necorect tn această constituţie ?
Ce e neconstituţional ? De unde vede d. Panu regimul personal ? De ce ne caută cearta de la Începutul chiar al guvernului nostru ? Cum? de unde a văzut d-sale ne-corectitudinele ? (aplause)
Ast-fel dar spune d. Vernescu origina ministerului nod e curată şi nimeni nu poate zice ceva în contra (aplause) nimeni nu poate contesta aceasta (aplause prelungite).
Suntem dar acumtntro situaţiuneclară. Nimeni nu poate contesta dreptul nostru de a spune câ am eşit din sânul majori-tăţel imense ale acestei camere (aplause).
D. Panu a spus că M. S. Regele a compus cu mare grabâcabinetul. Aceasta s’a fâcut în cunoştinţă de cauză, aQ avut încrederea M. S. Regelui şi a d-lul Th. Rosetti miniştrii chemaţi de dânşii, fiind-că aşa a vrut ţara. (Aplause).
D. Panu ne-e atacat pretinzând că nu vom m»l voi să presiriLăm parlamentului proiectele ce guvernul a făcut. Proectele vor veni d-lor înaintea' d-v. şi vă veţi da ultimul cuvânt asupra ior. (Aplause).
De re aveţi temere câ tot ce a lucrat ministerul trecut sâ cază în apă ? Noi vom pune umerii ca proiectele să fie fapte îndeplinite. (Aplause prelungite).
Aşteptaţi fapte şi apoi sâ vă daţi verdictul. Vom lucra asaca sânu jicnim interesele ţârei. Pe această bancă sunt bune cugrtârl.
L D. Petre Carp are cuvântul.
După d. Vernescu mai am puţine cuvinte de zis. D. Carp arată ce z'cea presa pe timpul lui I. G. Brâtianu. Trebuia făcută or revoluţia or apel la reg< casă intervie. Partidul conservator s’a adresat şi el prin representanţii cel mal aulorisaţi şi a zis; Majest»te scapâ-ne. Aceasta a zis’o şi d-l. Panu. Regele a intervenit şi a cerut demisia d-lul I. Brâtianu.
Ne acusă d. Panu că nu ne-am făcut o majoritate, dar ue-ara făcut noi ca majoritate. (Aplause prelungite).
sn«
Este asta leal ? Ed cred că da. Cum am văzut tendinţele majoritaţei,ne-am recons* tituit. Ne rămâne se ştim dacă ministerul să bucura de lucredere şi asta vă rămâne sâ ne o arătaţi or când veţi voi.
Vor veni proectele noastre în discuţie, le vom discuta, şi dacă nu mă înşel vom avea poate şi pe d. Panu alături cu noi. (A-plause).
Daca ideile noului guvern vor fi In concordanţă cu ale m»joritâţel vom vedea că guvernul s’a inspirat de la nevoile ţerel şi câ nu o majoritate eşitâ de la Suveran, ci un guvern eşit din majoritate a fâcut aceste legi. (Aplause).
D. IM. Ceaur Aslan, zice că n’aQ fost alegeri libere. Vorbeşte de arestarea unul individ, zice că guvernul e personal.
D. AL Lahovari. On. d. Aslan se grăbeşte sâ ne caute cearta. Nu ne lasă nici sâ răsuflăm. Ne ia socoteală de trecut şi de present. Facem apel la încrederea Camerei iar nu la dumnealui.
Noi am zis pe când d. I. Brâtianu era la putere câ regele la anumite împrejurări are dreptul sâ încredinţeze puterea orcul va voi. Dacă s’ar fi Incrediuţat opo-siţiel-unite, ar fi fosturi guvern neunil. Nu e nicâeri scris o liniă care sâ indice Capului Statului pe persoanele pe care trebue sâ le cheme la minister.
M. S. usând de prerogativele sale, având şi aprobarea d-lul Panu a chemat guvernu din luna lui Martie, guvern constituţional.
Oratorul arată că M. S. acum s’a adresat d-lor Catargiu şi Florescu şi d-lor aQ consiliat pe capul Statului ca ministerul se fie compus ast-fel. Origina este pură.
Dupe d. Lahovari vorbeşte d. Marghiloman respunzând d-)ul Aslan şi d. louescu cam bătând câmpi.
(Şedinţa urmeaza).
AFACERE! STAMIILESCU
Consiliul de Resbel al corpului al II-lea de armata
Şedinţa de Jouî 13 Noembre, 1888 (Urmare)
Şedinţa se redeschide la 2 ore.
Pledoaria d-lui Missir
începe prin a face declaraţia următoare :
D-sa ne avend obiceiul de a pleda dinaintea tribunalelor militare, nu pledează de cât cu greii, atunci numai când este convins că pledează o causă dreaptă.
D. Missir declară asemenea că fiind sigur câ are In faţa sa nu nişte ofiţeri ai armatei, dar nişte judecători drepţi, vine cu Încredere să pledeze acest proces.
înainte de a examina In parte cele 10 cap-te de acuzaţie, d-sa vrea să facă să reasâ cele zise de d. Raportor regal, care Intr’un avânt de generositate a zis, unu vă cer o pedeapsă grea contra acuzatului, ceea ce vă cer e ca Stănciulescu se iasă din nodurile armatei» şi termină zicâod, «nu dar e calea a-ceastaa Consiliului de resbel, care trebuia să o ia d. Raportor regal».
Intrând apoi In fondul apărărel, d. Missir c»utâ să facă să reiasă faptul că consiliul trebue să examineze înainte de toate cauzele care l’au silit pe Stănciulescu se comită faptele care i se impută.
Onor. apărător începe cu întâiul cap de acusaţie, adică acela privitor la sergenţii fictivi.
In combaterea acestui cap de acuzaţie d. Missir zice, că casa de econoâ mii a sergenţilor de oraş, nue regulată de nici o lege, de nici un regulament-Or e bine probat că căpitanul Stănciulescu, n’a fâcut da cât să urmeze un oe biceiu, un uz bine stabilit şi urmat d-12 ani continuu, atât sub d. Radu Mi-hal cât şi d. Moruzi.
Aţi văzut, zice d. Missir. cum aceşti doi foşti prefecţi de poliţie aii respuns, vedeţi dar că nu Stănciulescu e vinovatul.
Morala acestei nenorocite afaceri e că Slăaciulescu, ca toţi cel mici, atunci când superiorii săi cer lucruri care sunt contra legel, ’şl-a zis, «dacă el superiorul meu tml ordonă se fac asemenea lucrur, apoi de sigur că mergând la judecată va merge alături cu mine». Aci se înşeală aceşti nenorociţi, căci tot d’auna cel mici plătesc pentru cel mari.
D. Missir arată apoi că o poliţie n’ar fi posibilă, daca prefecţii sau ministru de interne ar fi siliţi să justifice fondurile secrete.
Unul din membrii consiliului fiind indispus, şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
Şedinţa e redeschisă.
D. Missir reia cuvântul, şi continuă cu desvoltarea apărărel acestui cap de acuzare.
Mergând mal departe d. M:ssir arată cu mult talent că nu numai Stănciulescu trebue să fie condamnat.
Duca faptul e recunoscut ca răii, ca vătămător, apoi nu instrumentul trebue se fie vinovat, ci şeful săQ, prefectul cel ce ’i-a dat ordin.
D sa termină zicând că Stănciulescu nu poate să fie condamnat, atunci când autorii naturali nu sunt supăraţi în nimic.
D. Missir arată o carte de spion de poliţie cu No. 100. ce se da de d. Moruzi agenţilor secreţi,declarând tot-d'o-dată câ posedă o asemenea carte liberată chiar azi, de poliţia actuală.
D. Missir nu vrea se amerinţe pe nimeni... Insă ar putea să scoată din buzunar o carta care ar produce o vie sensaţie In sală. N’o face, precum nu va spune nimic din cauză că Stănciulescu a jurat când a intrat In funcţie că nu va divulga nimic. Dânsul se expune la pedeapsă, mai bine da cât se ca ce jurământul său.
Trecând la al 2 lea capăt de acuzare la aceia al furniturei de îmbrăcăminte, d. Apărător arată ca d. Drm. Moruzi a declarat formal câ nu Stănciulescu a luat aceşti bani.
Vorbind de mărturia d lui Hristeseu d. Apărător zice că acest om e un trâ-
www.dacoromanica.ro
3
m&smiwmrmmummmwmmmmmmm
dator, şi fiind că vrea se fie ast-fel, ei bine atunci se nu’l silească ca se spue, pentru ce a fost înaintat din casier la inspector; şi de ce natură erea serviciul ce l’a adus partidului căzut. (Mişcare, aplause).
D. Preşedinte invită publicul să sa abţie de. a da semne de aprobare sad desaprobare.
D. Mis r conţi'uă cu martorul Hris-tescu, şi caută se probeze că dânsul nu o corect şi că a depus falş, crezând ca să’şl dea un brevet de recomandaţie guvernului actual.
Sa suspendă şedinţa pentru 5 minute.
(Va urma)
Peste doue sute de alegători de frunte din Craiova au trimis d-lul Lasear Catargiu o telegramă de felicitare îndată ce s’a aflat despre a-legerea sa ca preşedinte al Camerei.
X
Consiliul permanent al Ministeriu-luî de Domene a aprobat mai multe planuri şi lucrări de parcelare a u-nui mare numer de moşii ce se vor scoate îu vânzare în loturi mici.
X
D. Ioan Prodan, fost prefect al judeţului Putna, e numit Prim-preşe-dinte al Curţeide Apel din Galaţi.
x
D. Mihalcea,fost preşedinte de Tribunal, e numit Preşedinte al Tribunalului de Vasluiu.
*
Cu începere de la 15 Noembre Epoca va apare Dumineca în supliment literar care pe lângă o parte politică, una literară, informaţii şi depeşl va conţine şi o Cronică de Max ilustrată de d. Jiquidi, un tânăr caricaturist plin de talent.
Acest supliment se va împărţi gratis abonaţilor Epocei.
n
M. S. Rogina a fâcut azi o lungă preumblare la Asilul Elena Domna şi la mormântul A. S. Principesei Maria.
*
D. general Berende , inspectorul general al geniului şi al forticaţiunelor a inspectat eri forturile de la Câţelu şi la Pantelimon.
*
Consiliul sanitar superior al armatei a terminat cu desăvârşire discuţia tablourilor de înaintare a medicilor militari.
n
In curând vor sosi la Galaţi două mici torpillioare comandate în Anglia.
n
Citim In «România liberă :
Crima din Vârteju. Am publicat tn a-cest jurnal că, la 28 Oetombre, s’a găsit pe moşia Vârteju din plasa Sabaru cadavrul unui om necunoscut. Autopsia cadavrului sa constatat că moartea fusese violentă. La primele cercetări ce se făcuse nu se putuse descoperi nici autorul crimei, nici identitatea cadavrului.
Acum, suntem informaţi ca criminalul s’a descoperit: In comuna Vărăştiî, fiind o nuntă, la care venise şi un oarecare Dragomir Stan din comuna Popeşti, plasa Câlniştea, districtul Vlaşca, lumea a Început să acuze pe acest din urmă că ar fi autorul omorului de la Vărt»ju, pentru câ dânsul se întorsese In satul său tn seara omorului. O ancheta s’a început imediat.
Cu aceasta ocasiune s’a constatat că Dragomir Stan, înainte de crimă, venise In Bucureşti cu carul său ca să vânză usturoiu; gratile de la care s’ad găsit stropite de sânge, iar In podul casei s’a găsit o ţepuşă care era dease-menea plina de sânge. In cele din urma Dragomir Stan a mărturisit crima ce ’l se imputa: el susţine că, venind In Bucureşti ca se vânză usturoi, a găsit un om, care 1’ a rugat se-1 ducă cu carul până la Nefliu, câ pe drum nu departe de Capitală a luat ţepuşa de la car şi a omorlt pe acel om aruncându-I cadavrul In Valea odăilor, unde In adevăr se găsise de autorităţi.
Mobilul crimei a fost furtul. Mortul era de fel din Transilvania, 11 chema Gheorghe, care acum 3 luni fusese servitor la Moara de la Nefliu,
Afacerea se instrueşte de d. judecător cab. I.
X
In articolul nostru de azi dupe pagina 1 la coloana a patra rîndul 27
In loc de: fără disciplină se se citească: fără demnitate.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Paris, 24 Noembre. — Proiectul de lovitura de Stat este obiectul unor aserţiuni cont>,azicâto»re In toate cercurile politice. E orobabil ca un incident va fi ridicat la Cameră in această privinţă.
Atena,24 Noembre.— O interpelare îndreptată In contra miuistrului de justiţie a avut loc azi la Cameră, care a aprobat conduita ministrului cu 78 vo-tur contra 47.
llelgrad, 24 Noembre. — Doi tâlhari faimoşi. Acsensievicl şi Berat, aii fost făcuţi prisonierl de cătrS gendarmeriâ.
EPOCA — 13 NOEMBRE
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E H IVI o
Stradu Lipscani, Xo. S?:i
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B a o u r e s t i
12 Noembre 1888
t 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig. deşt.drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 6 0 0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romănia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută
2 75 200
CASE DE VKNZARE
MfllUIJ s'tualeînStrcda Frumoasă No. 12 li ii DU şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stfipân, 4 de servilorl, curte mare şi gradina spaţioasa cu pomi roditorr.
Se vinde in total sau în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte Ia No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
CASE DE ÎNCHIRIAT
TlE TWPTJTTITAT Casa din strada Um-Uli IWUnmiAl brii No. 4, lângă Clubul MiliLar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apa, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
MTM P UTD T AIfl casa din Strada Polonă lll unlill Al No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd do 6 cal, şopron pentru trasuri.	723
nu mpuroTÂT strada BerziI No m>
Uu illUllmlAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
P MVTEB'C mobilate şi nemobilate de In-U AiuClllâ chiriat pu luna în Calea Victoriei No. 81.
MOŞII DE ARENDAT
nu 4 IM, \n 4 T deIa sr- Oheorghe 1890îna-IMj lIlLllFl I inte. Moşia numită MartoiO din comuna Lupşan plasa Borcei judeţul Ialomiţa. Amatorii sâ se adreseze strada Colţel No. 10. Nue Nicolescu	(993)
nc » pcwn AT Mo9iaBăleşl’i?i Mi_
UL ttnLlIUttl hâlerti de lângă R.-Sarat, având pe-te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua tn arendă 9e vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Peusionatu No. 7 lângă Colţea.	985
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii s& se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrescu.
nu IHI/YlkiT de la23 Aprilie 1889 moşia Pti /\ II fj AU Al Lalosul Şl Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
ms£îjx'i.:n szăzssssamm
MOŞII DE VÂNZARE
IVB 1FDIII1IDD nouă hectare vie şi obratie si-Uu ILUUili tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgăşanT.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE VENÎÂREMOŞII STAKESTIM,
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad si de fag, l'âneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăngă fabricile do gaz.
Doritorii se vor adresa la d na Gatinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776
DIVERSE
nr I M P U I DI A T 0 P™niţă mare de Ut IU Un Ifll HI vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord.
Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă tn strada Casărmilor.
Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124.	(975)
T11RII Cilii FRECIIENTEZI LICEUL,
facultatea sad cari se prepara pentru vr'o şcoală din Prancia găsesc o îngrijire şi o conducere specială la un* vechiu profesor francez recunoscut de ministerul inslruc-ţiunel publice şi fost inginer al Statului. A se adresa la d. Bâlteanu, Calea Moşilor No. 138.	1017
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H M I AS
No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir.Lipscani, in facia noei dadir Bancei Nalionalt (Dacta-Bomdnial
B uoureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 12 Noembre 1888
m • 1 mîn 1 înrnrM^-
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] ,,	C. F. K.
.,	Municipale
Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
j % '<	v
7 %	„	» urbane
3 ^ Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Gump. Vinde
sn *
93 S 95 3/i
«4X
225
107
96t$
106
100
«3*
82
75
63
2a
50
17
2u7
124
100
99
255
95
34*
98 H
84
230
107 3/4 97 V 106% 901 94%
8“
60
32
5&
21
2 75 209 126 100K 100 265
N- 20 STRADA DREftPTfl N. 20
SEVASTIA CO\STÂI\mSCl]
MOAŞE
I
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI PRACTICAXTA DIN PAItlS
CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 922
SUBURBIA PITAR MOSU

In urma unei minuţioase analize himice făcute de d-nu Dr. Uer-nard de Lendvay directorul laboratoriului chimio-hygienie de la iiu-nisterul de interne, resultă că
HÂRTIE DE giGARI
„LA PATRIE
< i
DIN FABRICA
LEON & G-ie, Paris
este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin fineţa el extraordinare nu lasă arsă de cât urmă de cenuşă.
Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea reaultate s ad obţinut prin analisele făcute la Laboratoriul municipal din Paris; la regia medicala din St. Petersburg; de profesorul de ehemie la universitatea din Lemberg şi de mal muiţi alţi cliemisti eoni petinti.	971
Se gnseste de venzarc Ia toate debitele de tutun
• Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smărdan 10
economi; de încălzire
se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin
BURLETE SUEDE
care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă sâ intre nici aerul, nici să iasă căldura şi aQ preferinţa, că sâ poate deschide ferestrele pentru ae-risare.
Aceste burlete se găsesc la
MAGAZINUL DE TAPETE
H. HONICH
Bulevardul Elisabeta-Doamnă (Băile Eforiei)
_______________ 950
No-2, STRADA LIPSCANI, N°- 2
îu facia Bacauiei d-lti IV. loanid
PANZARIE SI LINGERIE
V
mvi
uri
Recomandă bogatul sSu Magasin cu tot felul de pânzeturn
soape, Madapoiam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturî, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
“05
?o
s>
9 r-* ai—i
„NAŢIONALA'*
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. I
DIN BUCUREŞTI	g
CAPITAL DE ACŢIUNI
S 3 MILIOANE LEI AUR 1
DEPLIN VERSATE	|
J Aducem la cunoştinţa publică, câ am § A transferat biurourile noastre In palatul a w Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 8
726
Direcţiunea generala.

Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.

b
TURNATORIE DE FIER $1 AURIA
ATELIERUL MECANIC
No. 50 si 34 lois, Strada Isvor, No. 50 si 34 k>is
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe înir’un mod solid şi prompt. Se ese-cutâ şi se afiă în depoul Ateliernlui mecanic:
BOTVIBE
DE
T©?£ ©ÎS7SÎSSLS
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pentru HASNALE
SGHIABURI
m T&©T!JI1BB
FONTA
GRILAJ E
bohî^e pontam
PILAŞTRI
SI
CANDELABRE
LS©HIiLS!ÎÎSţ.S
DE
OOBORIRE
FIGURI
PENTRU AŞEZAT LA FONTINI
COLOANE pentru CLĂDIRI
lianei de gradina si Furnituri, Instalatiuni complecte de Bai si Conducte de apa
Cu stimă, KEILIIUAER
982	Strada Isvoru IST o. 50

X PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE X
MARELE
MAGASIN
BUCUREŞTI
CALEA
VICiORIEI. 46
X OX
MARK j.SOR’IMENT DE COVOARE PROVENIND CIN
Persia, Korasan-Ferachan, Turcia, Smyrna-Koula, Oucltac, Jor-des, Dagiston, Somac, Bukara,
Bclujistan, Herat, Zili, Chetde, Kirchir, Torcoman etc. etc.
MARE fS RTIMENT DE PORTIERE Şl PERDELE DIN Djidjimcs, Caramaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc.
Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4 metri inaltime. intorcându-me din lungul meu voiagiu din Orientam onoare de a anunţa pe onor. clientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demen-siunile cu preturi excepţional de reduse.	992
> 7
FABRICA
COMET
1 1
OE SOBE MEIDINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de Încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. |Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se arde cok, lemne, cârbum de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
#Xi X
’xexi
IX©
RECOMANDAM
X
9
X
LEGATORIA DE CÂRTI
M. PERL
STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
*
X
a
X
X
©X?
IXQXî
X
•X©
LA ORAŞUL VIENA
Recomandam onorabilei noastre clientele
toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pân za.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapoiam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi deDamo si Domnido Fii d’Eoosso, do bumbac, de lâna si de matase.
pentru ieftinatate «I soliditate urma-
Flanele, camasi si ismene de lâna după oiHteniui profesorului Dr. 6. Jaeţger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabila. TruiiNouri complecte pentru lidamtati. '■ayctteN ei Troussoiiri peutru copil. Troimonri pentru penwionate, oteluri ni rentuurunturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT Si VA EI TBUSBS MRI-UUI VA EACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1 A.
vis-â-vis de librăria Socec
535
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani IV'o. 15 bl»
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 12 Noembre
VALORI	Scadenta Cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fonduri de stat român		94
RMita rom. perpe. 1875 5%	1 Ap. 1 Oct.	
Roti 1 a rom. âmorlisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	95
Renta rsm. rur. conv. 6%	1 Mai 1 Noem.	90X
Oblig, do stat C. F. K.6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem 5 %	Idem	
Împrumut Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	
lmprum. Openheim 1866 8%		
AgiO		
împrumut de urase		
Impr. oraş. Bucur. 5%	1 lan. 1 Iulie	84
idem din 1884 5% lm.or. Buc.cu prime lozfr.20	1 Mai 1 Noem.	94
		55
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. l Iulie	107 %
idem idem 5% Cred. (unc. ur.din Buc.7%	idem	97
	idem	106V4
Idem idem 6%	idem	lOi
idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	93 %
	idem	S3X
Obl. cas. pensiun. fr-30010	1 Mai 1 Noem.	240
CALEA. MnSILQs N. 40
MAGASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
COLTU
LU Ml ii' N.40


Avis important peiatr*u IVIerxacyit-i
Recomand marele meu depou CU vin negru vechiu anaUnat si garantat nadirul,
cu preturi foarte moderate şi mai eftiu ca urî unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri veehi şi noui pruna calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu.
.Ilare cantitate de iuitoae goale de rom si eognae de la 5 pftna Iu 22 vedre se desface si se vinde foarte eitiu.
Mari aprouisionari cu toate articolele de bacante, droguerle, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Itrau/.a. C aşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
t'iai colonial şi altele, Rom si t ognae veritabil, si tot felul de brutari spirtoase si Liquoruri line; lliseuits si toate .articole m cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl ai Magasinuluî meu se pot convinge de adevâr de la prima visită ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACHE GEOUGESCU

Tipografia Ziarului „Epoca"
Tipărit cu cerneala Ch Lorllleux-Cle Paris
Girant responsabil V. P. Gheorifhlu
www.dacoromanica.ro