ANUL III No. 890 A DOUA ED1T1UNE SÂMBĂTĂ, 12 (24) NOEMBRIE 1888 NUMERUL IJ) BW| NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucuresci: La casa Administraţiunel. Iu Tnra: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetale: La toate ol'flciole poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, S luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL li) BANI NUMERUL AXUNCIL’BILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI8* TRATIA ZIARULUI La Paris: Arctice Hava*, Placede la Bourse, S Anunciurl pe paK- IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. L\ PAKIS: segâsestejurnalul cu 15 oeut. numerul, la Kioscul din Bulevardul Kt. Ger-niain, ÎVo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢIUNEA No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINtSTBAŢIUNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3 ZIUA DE ERI POLITICA DE CONCILIATIUNE ÎNTRUNIREA DE LA HOTEL DE FRANCE VOTUL DE ÎNCREDERE POLITIA COLECTIVISTA LOGODIŢII ZIUA DE ERI Ziua de eri care a început cu un triumf al conservatorilor prin alegerea la preşedenţia Camerii a d lui Lascar Catargiu, s'a sfârşit prin o luptă între conservatori; de o parte fiind junimiştii şi de cea-l’altă parte liberalil-conservatori. Unii mulţumiţi de succesul^lor, alţii convinşi că au dreptate, celebrează ziua de eri ca o victorie. Ne vom permite a nu fi nici cu unii nici cu alţii, a nu împărtăşi bucuria ce o arată unii din amicii noştri pentru asemenea succese, ci a privi cu întristare, un asemenea spectacol. D. Palladi eşind eri de la cameră zicea, frecându-şi mâinele : «bună zi pentru noi.» Acest cuvent ar fi suficient pentru a ne deştepta din ilusiunele în care ne legănam şi pentru a ne indica calea ce avem de urmat. Cât pentru noi nu vom urma a-ceastă politică şi nu vom primi se ne facem coadă de toporîn mâna unora, pentru a isbi în fraţii noştri. Vom lupta pâne la sfârşit, şi din toate puterile noastre, pentru a a-duce împăcăciunea în tabăra conservatoare, şi nu ne vom descuraja pâne ce nu vom slei toate mijloacele de conciliaţiune posibile. Nu vom încuraja pe unii în pre-tenţiunile lor exagerate şi nu vom aproba pe cei-l’alţl în recriminările lor iritate şi orbite de pasiune. Nu ne facem inse ilusiunea că silinţele noastre vor putea potoli iri-taţiunea isvorîtă din patimă, iar nu din raţiune, a ambelor tabere vrăjmaşe. Ne va remâne inse satisfacţiunea, de altmintrelea foarte platonică, de a nu fi participat întru nimic la a-ceastă politică nesocotită, şi răspunderea va cădea întreagă, asupra conducătorilor acestei politice nesocotite. Ne va remâne apoi o singură datorie, aceia d’a apăra principiile conservatoare şi, independent de persoane,să dăm sprijinulnostru tutulor propunerilor, tutulor reformelor a-vănd un caracter conservator, cum şi de a combate concesiunele de principii pe care fatalmente vor fi siliţi se le facă şi unii şi alţii pentru a înlocui sprijinul pe care îl pierd prin defecţiunea a unuia sau a celui-l’alt din grupurile conservatoare. TE LE GR AM E AGENŢIA IIAVAS Berlin, 22 Noembrie. Discursul tronului zice ci călătoriile făcute de Imp6ratul Germaniei tn Germania au confirmat înlr’lnsul convingerea că cugetul unităţii germane a prins rădăcini a-dâncl tn naţiunea întreagă. Mesagiul recunoaşte că situatiunea financiară este foarte mulţumitoare. El a-nuntă depunerea proiectelor deja cunoscute tn privinţa societăţilor cooperative şi a modifi ţărilor de adus la asigurările făcute în folosul lucrătorilor bolnavi, precum şi depunerea unul proiect de asigurări pentru lucrătorii bătrâni şi infirmi, împăratul caracterizează această parte a legislatiunil ca lealul col mal scump pe care bunicul său ’l Ta lăsat. «Coloniile noastre africane, zice Mesagiul, aii făcut pe Germania să ia parte la opera ce are ca pirită câştigarea a Africel la civilisatiunea creştină. Guvernul Engli-terel, putere amică a Germaniei, a recunoscut de o sută de ani că trebue să se combată trata negrilor pentru a îndeplini această sarcină. Pentru aceasta noi am stabilit cu Englitera o învoială de care Reichstagul va fi sesizat. Această învoială va fi urmată de nfgociărl cu cele-l’alte puteri şi de alte proiecte care vor fi supuse Reichstagului. <>Relal,iunile noastre cu toate guvernele străine sunt pacinice, şi silinţele mele tind fără încetare a consolida pacea. Alianţa noastră cu Austria şi cu Italia n’are alt scop. N’ar fi compatibil cu credinţa mea creştină şi cu datoriile mele de Împărat al Germaniei să fac ca ţara să sufere suferinţele unul răsboiil chiar victorios. In această convingere am considerat că datoria mea de a saiuta personalminte nu numai pealiaţil mei din Germania, ci şi pe suveranii amici şi vecini, şi dea căuta să stabilesc cu aceştia o înţelegere care să ne înlesnească sarcina de a asigura pacea şi prosperitatea popoare or noastre. «încrederea ce politica mea a găsit’o în toate curţile ’ml dau dreptul de a spera că vom isbuti, aliaţii mei, amieiî mei şi eb, a conserva pacea Europei.» Petersburg, 22 Noembre. Novosti preconiseazâ înţelegerea între Francia, Rusia şi Englitera, ca singură capabilă de a asigura pacea, de a face înarmările nefolositoare, dând satisfacere in-tăreselor legitime şi liberând popoarele balcanice de jugul Austriei. Viena, 22 Noembre. Comisiunea Camerei a terminat discu-ţiunea proiectului de lege militară, adop-tându’l asl-fel cum l’a presintat guvernul, fără nici o modificare. Ea a decis în urma câ raportul se fie citit în şedinţă privată de raportorul. Berlin, 22 Noembre. Bugetul imperiului se echilibrează cu 949 milioane de mărci. Printre cheltuielile extraordinare, 84 milioane remâu de a-crperit prin m jloace speciale. După expunere, s’a adâogat ministerului marinei sumele necesare pentru a construi, pe lângă corăbiile deja tn construcţiune, 13 cuirasa te, 7 corvete-încrucişătoare, 4 în-crucişăto»re, 2 avise, 2 torpiliore. Suma necesară pentru aceste conslrucţiunl este de 117 milioane de mărci; această cheltuială va fi împărţită pe 10 ani. Expunerea zice că corâbiele existente, cu toate că sunt bune, nu mal respund trebuinţelor moderne. E deci necesar să se creeze cel puţin un sâmbure de corăbii complecte. Bugetul resboiulul este sporit cu 7 milioane din causa sporirii aprovisionâ-rilor. Roma, 22 Noembre. Camera deputaţilor—D. Santonofrio interpelează guvernul In privinţa deselor nenorociri cari se ivesc pe liniile drumurilor de fier, şi întreabă ce se va întâmpla în timp de răsboiil, dacă atâlea inconveniente se întâmplă în ti tip de pace. M,nistrul lucrărilor pub ice declară că va publica resullatele unei mari anchete ce a deschis asupra exploatării drumurilor de (ier, de acord cu minisLerul de resbel, care a negljat se studieze problema căilor ferate şi sub puntul de vedere militar. Ministrul de resbel declară că e pătruns de datoria sa dea studia cestiuneadin punctul de vedere al apărâreî ţârei. Toate liniile indicate în 1879 nu sunt încă construite. Liniele existente sunt defectuoase. Dar problema va fi în curând resolvată mulţumită măsurilor Ia care a făcut alu-siune ministrul lucrărilor publice. Mobi-lisarea care a fost studiată în toate amă- 1 nuntele sale, s’ar face fără inconvenient. In această privinţă ţara poate fi liniştită. I'm-is, 22 Noembre. Camera fiind sesizată de o cerere de credit de 15 milioane pentru Tonkin, sa propus o reducţiune do cinci milioane. D. Floquet a respins propunerea de reducţiune şi a pus cestiunea de încredere. Camera cu 278 voturi contra 223, a a-doptat creditul cerut de guvern. Berlin, 22 Noembre. Azî s’a dat un prânz de gală la Majestă-ţileLor în onoarea Marelui Duce moştenitor al Rusiei, al archiducelul Ferdinand, a ducelui şi ducesei d’Aosta. Aproape 100 de invitaţiunl ar fi fost date. Roma, 22 Noembre. Raspândindu-se ştirea de diferite ziare că Leon XIII s’ar gândi să părăsească Roma, «Osservatore Romano» zice că poate afirma că Papa ar lua această determina ţie dacă ar sosi ziua când cercul de fier în care îl închide guvernul italian s’ar strânge în puntul dea nu mal lăsa suveranului pontefice libertatea de a comunica cu lumea politică. Paris, 22 Noembre. Vicomtele de Voguâ e ales academician. ÎNTRUNIREA DE LA HOTEL DE_ FRANCE Eri s’aQ întrunit din noQ partisaniî guvernului la Hâtel de France. D. Cai'p a expus situaţiunea şi a exprimat dorinţa ca să se iasă cât mal grabnic din incertitudinea în care ne aflăm. Guvernul vrea să pue chiar mâine cestiunea de încredere, în mod categoric. D. Carp roagă pe membrii presenţl să se rostească asupra acestei proceduri. D. I. Rădulescu propune ca să se iscălească chiar acum o moţiune de încredere în guvern, de către toţi acel care vor să dea sprijinul lor ministerului. D. Nucşoreanu cere ca să nu se iscălească o asemenea moţiune, căci este inutil d’a să lua asemenea măsuri faţă cu deputaţii. Precauţiunea e de prisos, căci toţi a-micil guvernului vor şti să-şl facă datoria. D. Nucşoreanu zice că d sa nu e dintre acel care aO fost încântaţi de venirea guvernului actual la putere. D-sa a suferit multe de la colectivişti şi dorea ca să fie un guvern energic care se vâre pe colectivişti sub pământ. Mal mult, d sa a fost ales deputat oposant, însă nu poate admite ca fără cuvînt să se răstoarne ministerul. D. Ilariu hvoranu propune ca din sînul a-cestel adunări să se desemneze câţ -va membri, care să meargă la leaderil partidului liberal conservator spre a’i ruga ca să nu împingă lucrurile la ruptură. Membrii desemnaţi să spue lămurit d-lor Lascar Catargiu şi George Vernescu, că dacă vor să-şt arate ostilitatea faţă cu guvernul, el vor vota moţiunea de încredere ce să va propune. S’aO desemnat pentru a face acest demers dd. II. Isvoranu şi Dem. Ghica Comăneş-teanu. D. Carp a spus că azi, după ce biuroul Camerii va fi întreg constituit, guvernul va pune cestiunea de încredere. S’a decis, în fine, ca după explicaţiile ministerului să se pue la vot o moţiune de încredere, cam în coprinsul următor : «Camera, mulţumită de declaraţiunile guvernului, şi exprimăndu-şî încrederea în guvernul actual, trece la ordinea zilei». VOTUL DE ÎNCREDERE Când în urma evenimentelor de la 14 şi 15 Martie guvernul actual s’a constituit, d.Th. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştrii, sculându-se de pe banca ministerială, a făcut următoarea declaraţie: «Suntem veniţi aici prin încrederea M. S. Regelui şi vom căuta să dobândim şi încrederea ţârei.» Alegerile generale s’aă terminat, Ca-merile sunt constituite şi astă zi două drumuri se indică guvernului actual. Unii zic : «In urma alegerel preşedintelor Parlamentului, guvernul e dator să 'şi dea demisia, şi apoi Coroana consultând Camera şi Senatul asupra formare! noului cabinet, preşedinţii Cor-1 purilor legiuitoare vor indica earăşi pe d. Th. Rosetti spre a fl Însărcinat cu întocmirea noului Minister.» Alţii punându-se pe tărâmul că un guvern spre a se retrage e mai întâiă dator să consulte Corpurile legiuitoare dacă are sau nu are încrederea ţărei, sunt de părere că un guvern nu e dator să se retragă de cât atunci când parlamentul Ii dovedeşte că nu ’I dă încrederea sa. Astfel cugetă şi guvernul, şi de acea el va pune chiar în şedinţa de astă-zi a Camerei, cestiunea de încredere. Resultatul ce va obţine demersul cabinetului pe lângă Parlament 11 vom cunoaşte diseară. Pană atunci suntem datori să spunem, cât pentru noi,că nu pricepem cum şi pe ce temeiu s’ar putea da guvernului actual un vot de blam ? Spre a refusa unui minister încrederea sa, Camera trebue să aibă motive, să aibă cuvinte anume cunoscute. Majoritatea Cameral actuale nu are asemenea cuvinte ; minoritatea chiar a aprobat libertatea ce a domnit în alegeri, lmbunătăţirele ce s’aă Introdus în mersul obicinuit al administraţiei de sub cârma d lui Th. Rosetti. Principiile noastre nu ne despart de acele ale guvernului, şi diverginţe de opinii la patru sau cinci oameni politici maîînsemnaţl, spre a se şti dacă un guvern la deschiderea unui nou Parlament e sau nu dator să demisioneze, discuţiunl din domeniul cu desăvârşire teoretic, nu ne pot impune datoria de a da un vot de blam guvernului. Faptul că este de mai nainte hotărât a se desemna tot d. Th. Rosetti spre a compune noul cabinet, indică peste măsură, într’un mod foarte lămurit, că guvernul actual se bucură de încrederea parlamentului. Apoi dacă reese din a-cest fapt că guvernul ar avea încrederea majoritaţei mâine, cum ne poate permite bunul simţ să’i o tâgăduim as-tă-zi şi să ’< dăm un vot da neîncredere? Un vot de blam dat pe nici-un motiv şi răzămat numai pe o cestiune de formă, atunci când resultatul acestui vot ar putea fi desastros pentru ţară, e o g'umâ ce nu voim nici să încercăm nici să încurajăm. POLITICA DE COACILIATILl Ziarul Ţara, care apare la Iaşi, publică a-supra situaţiuneî, un excelent articol ale cărui conclusiunt le reproducem aci cu o deosebita bucurie ; Credem totuşi a fi ecoul simţimen-telor generale ale majoritaţei opiniu-nei publice din întreaga ţară, dorind ca norul trecător ce a intunecat un moment orizonul bunelor intenţii ale grupurilor conservatoare de a lucra în comună înţelegere şi cu puteri unite în interesul poporului, se dispară cât mai curend şi se facă loc unei armonii durabile şi roditoare în îmbunătăţiri pentru ţară. Ar fi o greşeală neertată atât a partidului conservator cât şi a guvernului, dacă, pentru neînsemnate chestii de ambiţiuni personale şi de satisfacţie a unui amor-propriu reu înţeles, ar lăsa curs liber unor neînţelegeri fără importanţă şi isvorite din nişte cauze ce nu au raţiunea de a exista. Ar fi apoi cu atât mat neertată o asemenea greşeală, cu cât pe de o parte ea ar face jocul cusut cu aţă albă al intrigilor liberale — iar pe de alta, ar putea produce perturbaţiun! în opiniunea publică, lucru ce numai în interesul ţârei nu poate fi. In timpul de faţă, elementele conservatoare chemate de înqrederea ţârei a’i representa interesele în parlament, au o misiune înaltă şi grea: acea de a remedia la toate relele a-duse pe capul poporuluî român de către regimul colectivist. A dezerta de la această înaltă misiune, este a da probă de lipsă de pricepere şi de lipsă de patriotism. Or, noi nu credem capabili de aşa ceva pe bărbaţii cu vază, luminaţi şi patrioţi, ai grupurilor conservatoare, şi de aceea păstrăm credinţa că, pâne în cele din urmă, buna înţelegere şi armonia se va stabili deplină şi întreagă între membrii a-celeaşi familii politice, adică între guvern şi majorităţile conservatoare din parlament. POLITIA COLECTIVISTA » In procesul căpitanului Stănciulescu care se desfăşură de două zile Înaintea consiliului de resbel din Bucureşti, se desvăluesc ceas cu ceas toate murdăriile poliţiei colectiviste şi mai ales ale poliţiei d-luî Radu M hal, căci d. Mo-ruzi luând de la acesta succesiunea prefectureî, n’a făcut în chestiunele băneşti de cât să plătească ticăloşiile predecesorului săă. Sunt martori de o importanţă capitală, precum este d. N. ITristescu, fost inspector al poliţiei, fost .casier al prefectureî, care vine şi declară in şedinţă publică că: «a plecai de la politie fiind speriat de hoţiile ce s'aufa-cut.» El mai adaogă, mai mărturiseşte că: «a fost numit inspector ca se taca si se nu spue tot ce ştie.» In privinţa morţel fostului casier al poliţiei Niculescu, zice ca nu vrea se vorbească, ast-fel în cât lumea se întreabă cu drept cuvent ce crimă ascunde oare această tăcere. In privinţa şefului său, Radu M.haiu, martorul declară categoric că acesta a mâncat sume de bani din diferite fonduri ale prefectureî. Ce face parchetul civil faţă cu aceste destăinuiri aduse înaintea unul tribunal militar? Oare este de ajuns ca Stănciulescu să ia aspra pedeapsă ce '1 reservă codicele militare şi alţii să stea liberi ? Oare atunci când se denunţă crime, delicte de drept comun, parchetul nu e dator să se amestece in treabă şi să cheme la răspundere pe cel vinovaţi? Aci nu sunt în chestieresbunări politice, sunt hoţii comune, hoţii obicinuite care au speriat chiar pe martorul ITristescu, om învăţat să nu se sperie aşa cu una cu două. ^ Credem dar că este de datoria parchetului civil să deschiză şi dânsul o anchetă, să cheme pe martorul Hris-tescu şi pe cel-l’alţi martori în stare de a lumina justiţia, şi să aducă pe banca tribunalelor corecţionale poliţia colectivistă a lui Radu Mihaifl. DIN STREIN ATATE Impernteasa Frederic împăratul Wilhelm al 11 a s’a reîn-torsîn Berlin venind din Breslaă.şi aîn-soţit a doua zi de dimineaţa pe împărăteasa Frederic care a plecat la Londra, însoţită de fiicele sale. împăratul părea foarte trist de plecarea mumei sale. In Berlin circulă sgomotul că împărăteasa Victoria nu se va mal reîntoarce şi că se va stabili la Londra. Chestiunea agrara în Irlanda Se asigură că guvernul Britanic prepară un bill prin care se tinde a modifica şi regulamenta toate cestiunile ce se raportează la reclamaţiunile agi are. Acest bill va fi supus parlamentului în sesiunea viitoare. O întrunire contradictorie O depeşe telegrafică primită de ziarul «Le Matin» din Denain, anunţă că o întrunire de 2,500 de persoane s’a ţinut în salonul Ermitage. Printre persoanele presente s'a observat un număr foarte mare de Belgieni. D. Laguerre a sosit la 2 ore şi 1/2 www.dacoromaoica.ro 2 EPOCA - 12 NOEMBRE ■ii i —îmi ~ —rrrmn Însoţit de d. Listen, consilier comunal din Denain. D-sa a fost primit cu strigăte de “ Vive Laguerre I Vive Bas/y» ! Mai mulţi alegatori şi oratori streini aQ încercat sg vorbească, dtnşnInsă aii fost lmpedicaţî de mulţime. întrunirea a fost amânată pe ziua de 0 Decembre. O Conferinţa întrerupta La Amboise, d. Ch. Laurent trebuia sg facâ o conferinţă. D-sa Insă a fost Întrerupt prin apariţia d lui Wilson. La această apariţie un sgomot asurzitor a Început din partea mulţime!. D. Ch. Laurent a cerut expulsiunea din sală a d-lul Wilson prin ajutorul comisarului de poliţie. D. Julien,deputat de Loir-Cher, a cerut ca o asemenea măsură sg nu fie luată, ba din contra d-sa declara că va susţine pe d. WUson In cazul când cine-va l'ar ataca. D. Wilson luând cuvântul, a Început se atace personal pe d. Charles Lau-rent.Strigăte de «Jos Wilson !» a urmat cuvintelor acestuia. Gălăgia era aşa de mare In cât întrunirea a fost dizolvată din ordinul comisarului de poliţie. Constilutia serbeascâ Partidele nu au parvenit încă a sg înţelege In privinţa formârel Skupcinei. Cestiunea promite de a necesita lungi desbaterl, silinţele liberalilor tind a paralisa forţele radicalilor. E de notat o proposiţie originală a d-lul RisticI, care cere de a se deschide porţile Skupcineî, minorităţeî, In modul următor .• Intr’un colegiu de 10,000 de. alegători, de exemplu, numind zece deputaţi, dacă şeapte candidaţi obţin 7000 voturi, are trei 2000, toţi, chiar aceşti din urmă vor fi consideraţi ca aleşi, de şi nu au majoritate absolută. O dispoziţiune analogă a existat altă dată In Constituţiunea Schlesviguluî-Holstein. Testamentul cl-Iiti «Ie Moltke Feld-marechalul de Moltke, ’şl a depus testamentul la tribunalul din Berlin. Pe plicul care conţine testamentul sta scris: «Acesta e testamentul med. Cerca se nu se pue peceţl pe succesiunea mea.» Papa si Koina Germania publică o depeşă din Roma anunţând că s’a decis la Vatican ca In caz de rtsbel Papa se părăsească Roma. N. Sunt puţini oameni cărora le e dat de a ajunge scopul idealului, pe care ’şl l’ad propus, către care II mână as-piraţiunile, şi tind toate silinţele lor, fără a întâlni In calea lor, afară de dificultăţi inerente laor-ce întreprindere mare şi generoasă, obstacole neprevăzute, pe care le ridică răutatea celor a căror neputinţă se schimbă In-tr’o critică perfid , a celor care, geloşi de ceea ce nu pot să realiseze el înşişi, nu esita de a sacrifica beneficiului a-morulul lor propriu, interesele materiale sau morale ale patriei lor. Şi aceasta fără scrupul, întrebuinţând ca din instinct mijlocul preconizat de Beaumarchais. «Calomniază, calomniază, că va remânea or-când ceva». Principele Bibescu este azi In a-cest caz. Dânsul trebue să lupte, nu numai contra apatiei, sau timidităţel generale, dar încă contra invidioşilor, răutăcioşilor, or a criticilor uşori. Noi ştim, că prinţul nu e om care să se descurajeze înainte de lupta, se sim-ţâ slăbindu-se hotărârea luată, din naintea desgustulul ce pot inspira nişte asemenea procedeurî. De sigur că va vedea silinţele sale Încoronate de o deplină isbândă, cu toată pizma îndărătnică a unor protiv-nicl neomenoşl, ce se silesc a face dintr’o cestiune de interes general, o cestiune meschina de personalităţi. Intr’adevăr, principele Bibescu a luat iniţiativa de a sgudui nepăsarea generală deşteptând ast-fel In public dorinţa de a se împărtăşi, cel puţin în mod oficios la Exposiţia din Paris, de oare-ce, pentru motive politica negreşit foarte legitime, România nu a putut concura în mod oficial. Este probat, că această participare nu va putea avea de cât nişte rezultate minunate pentru diferitele industrii, ce rămân staţionare din cauza lipsei de emulaţie. In acest scop, un comitet a fost constituit imediat, comitet compus din industriaşii cel mal însemnaţi, din a-gricultorii cel mal competinţi şi de diferite alte notabilităţi. Dupe un prim apel, apel la care au respuns un număr foarte mare de a-desiuni, preşedintele a fost însărcinat de a presinta guvernului o petiţie prin care se tinde la obţinerea oare-cărel subvenţiunî, şi autorisarea unei loterii spre a se acoperi eheltuelile unei atarl întreprinderi. Noi aşteptam cu o vie nerăbdare res-punsul guvernanţilor, convinşi că acest respuns nu poate fi de cât favorabil. Oameni aşa de luminaţi ca dd. P. Carp şi Maiorescu, ştifi mal bine de cât or-cine că la 1867, drumurile de fer înlesnind transporturile a sporit comerţul nostru, favorisândcu putere indus-triele noastre născânde; şi aceasta Intr'o proporţie destul de considerabilă pentru ca să putem vrdea, dupe un scurt timp, născând ca din neant, fabrici de basalt artificial, hârtie, săpun, pasturi alimentare, încălţăminte, brânzeturi, pături, bere, petroleurî, ape minerale, etc. De la 1867 am avut resboifi. Ei bine cu tot acest răsboiu atât de costisitor, cu toate nenorocirile prin care a trebuit să treacă ţara noastră, mişcarea industrială , agricolă sau comercială, departe de a se opri din mersul eî, n’a făcut de cât se progreseze In mod considerabil. Aşa că, suntem Încredinţaţi că guvernul va şti să vie In ajutor la participarea oficioasă a României la Exposi-ţie ; spre a se putea judeca drumul ce ’l-a percurs Intre această Exposiţie şi aceea de la 1807, când Moldo-Valshîa, principat vasal, s’a presintat oficial dar cu sfială, şi pe când la 1889 se pre-sintă ce’I drept, In mod oficios, dar cu Încredere, România, regat independent. Este inutil de a mal insista asupra rezultatului acestor mari concursuri, deschise industrielor din toate ţările. Ele sunt Id adevăr, In acelaş timp un isvor al numeroaselor progrese, şi punctul de plecare al înfloritoarelor re-laţiuni comerciale ; ele au contribuit de alt mintrelea foarte mult a respândi ! cunoştiinţele In materie de vămi, mal j ales la noi, unde guvernul se sileşte | de a reforma tarifele vămilor lnti’un ; sens mal liberal. Suntem siguri, că industriaşi noştri se vor grăbi de a se găti se trimeată la Exposiţia din 1889, acele din productele lor, care vor crede dânşii, că vor putea se figureze cu mal mult avantaj. Acesta va fi pentru dânşi un mijloc foarte bun de a se pune imediat In contact cu coasumatori din diferitele părţi ale globului, care vor fi atraşi de spectacolul acestei imposante solemnităţi internaţionale. El nu vor voi da sigur a neglija a-ceastă ocasiune, de a servi interesele particulare , susţinând tot-d’odatâ In mod demn industria Română, a cărui Început cât de modest ar fi, conţine promisiuni destul de frumoase, pentru ca se fie de datoria strictă a fieşi-cârul Român de a o încuraja. II. A. P. S.—Aflăm că un număr de lucrători şi meseriaşi vor primi burse de călătorie pentru a merge se visiteze Exposiţia Universală de ia Paris. Măsuri afi fost deja luate: pentru ca a-ceştt bursieri se găsească persoane care se le însoţească în vizitele lor la Câmpul Iul Marte, şi care se vegheze la întreţinerea lor în Paris. INFORMATIUNI D-nii V. Pogor, ilariu lsvoranu şi Dem. Ghyka Comăneşteanu, delegaţi de un mare număr de deputaţi, s’au dus azi dimineaţă, la d-nii Las-car Gatargiu şi G. Vernescu, precum şi la d. Theodor llosetti, spre a căuta se stabilească o înţelegere între guvern şi partidul liberal-con-servator. -#»- Erî la orele 5 p. m. cum s’a aflat în Galaţi resuitatul alegerei de preşedinte al Camerei, d. Gatargiu a primit din partea alegătorilor coleg. 1 iu telegrama următoare : LASCAR E. CATARGIU PREŞEDINTELE CAMEREI Bucureşti. Suntem mândrii că alesul şi eon-judeţeanul nostru a întrunit voturile camerei pentru înalta demnitate de preşedinte al ei. Prin acest vot naţiunea prin reprezentanţii ei legali respinge toate calomniile adresate voue şi afirmă, că epoca oamenilor de caracter trebue se înceapă. Ve felicităm dar din inimă. (S.S) Buşilă senator, Flondor senator, Plesnilă senator, Virgiliu Poenarudeputat, Victor Macry, Ilie Doiciu, Nîculae Şuşnea Vlaicu, Panaite Nica, Em. Caracaş, Anton Tatuseski, Gr. Moisiu, Gh. Theudorescu, Petru Giudiu, d-ru Emanoil Galescu, Ştefan Niculescu (profesor) Th. Vlaiiicolu, Milicft Movilă, Antachi, Varzariu, Dimi-Irie Climi, fraţii eavel, Telega, Nicu Vlaicu. (Urmează încă mal multe iscălituri nedescifrabile). M. S. Regele a lucrat azi cu d. general Barozzi, ministru de resbel, şi d. P. P. Carp, ministru al afacerilor streine. Alegerea d-lui Lascar Gatargiu la preşedenţia Camerei, a produs o vie mulţumire în capitală. D. Lascar Catargiu a primit o mulţime de visite şi telegrame de felicitare. Duminecă M. S. Regele va asista la schimbarea gardelor, a trupelor din garnizoană, care se va face în grădina Cişmegiu. Părerea generală a tuturor, e că căpitanul Stănciulescu va fi con-demnat. Se crede însă că la pledoarii faimoasa condică despre care a vorbit acuzatul, va fi scoasă la maidan. Această condică, dupe cum afirmă doui amici ai acuzatului,ar conţine fipte foarte grave în sarcina a douî membri influenţi ai partidului Brătianist. Ni se mai spune, că între altele s’ar afla şi ce-va detalii în afacerea Oro-veanu. . • Consiliul comunal a ţinut aseară şedinţă. S’au rezolvat mai multe cestiuni importante, între care şi acea a iluminatului unei părţi a Capitalei cu lumină electrică. -s®- D. general G. Anghelescu, comandantul corpului l-iu de armată, a sosit în Capitală în virtutea unui congediu. -s» M. S. Regina a asistat eri seară la representaţia d-nei Sarah Bern-hardt. Consiliulcomunei urbane T.-Ocna, în urma demisiunel vechiului primar, d. P. Ganea, s’a reconstituit precum urmează: d. Petru Fabius primar, d-nii H. M. Cialâcu şi Alex. Ioanide, ajutoarele primarului. -*a- Pentru direcţia poştelor: D. Dr. Eichenbaum din comuna Mocăneşti judeţul Rîmnicu Sărat ne scrie din nou spre a ne semnala neregularitatea cu care îi parvine ziarul nostru, din care îi dispar numere în serii întregi. Cum administraţia noastră face foarte regulat expediţia abonaţilor noştri, reclamăm cu toată puterea Direcţiune! poştelor contra acestor neajunsuri, rugând’o a pune odată capet acestor neregularitaţi. -sw- Diseară la Theatru National se dă FrouFrou dramă în 5 acte de d nii Meilhac şi L. Halevy. Rolul Gilbertei îl va ţine d na Sarah Ber-hardt, eară acela a lui Henri de Sar-torys d. Damala. Consiliul de Resbel al corpului al II-lea de armata Şedinţa de Jouî 10 Noembre, 1888 (Urmare) D. Raportor regal declară că nu se poate să se facă această confruntare azi, de oare-ce unul din aceşti domni e Intr'o stare anormala. Martorul Arvatu. Depoziţia sa nu presinta nici un interes. Martorul lonescu D. ofiţer de poliţie. Nu ştie nimic. Martorul Ion Petre, sergent furier la atelierul de croitorie, spune câ uniformele ce se făceau, se lucraţi cu sergenţi şi cu lucratori civili plătiţi. Aceşti lucratori mâncaţi de la gean-darmi pedeştri. In atelier er*Q două maşini de cusut ambele cumpărate, una de la Weib şi una de la Kepich. Martorul Lazar Weichman spune, ca s’a presintat la poliţie unde a numărat 1500 lei pentru plata efectelor vechi cumpărate. Acusatul. N’am primit de cât 1300 le!. Adoir Welss. Absent. D. Comisar regal cere a se elibera un mandat de aducere contra acestuia, C8re e un martor important. Martorul Locotenentul Miltai-lescu sâ presinta. D. Preşedinte. D-ta al fost însărcinat cu mâncarea sergenţilor de uliţă concentraţi 7 Martorul. Da, In calitate de ofiţer al companiei de geandarml însărcinat cu ordinarul. Martorul istoriseşte apoi, modul cum opera, adâogând,câ dlnsul a dat seamă de sumele cheltuite. Urmează apoi o lungă serie de întrebări şi răspunsuri, tinzând a se obţine o declaraţie forma ia asupra modulul cum se făceaţi corupturile. Incident Aci se petrece un incident destul de regretabil. Asupra respunsuluî dat de d. locotenent M'hâlescu cum ca, corupturile făcute In oraş pentru hrana lucrătorilor erau făcute după ordinul căpitanului Stănciulescu, d-sa spune, că a Însărcinat la rândul său pe sergentul Bu-zescu. D. Major Ghergheli, crede că nu e bine a se confrunta d. Mihaelescu, cu un sergent de uliţă şi ceia ce e mai grav, cu un sergent din însăşi compania sa. Acest fapt |care aduce o atingere gravă la disciplină, era viu comentat de tub ofiţerii presenfl. Martorul sergentul Ruzescu istoriseşte cu mult sânge rece şi nevinovăţie, modul cum fabrica actele justificative falşe. Sergentul Buzescu confirmă declaraţia locotenentului M'hielescu. D. comisar regal declară câ a luat act de declaraţia falşe a locotenentului şi că va aviza. Şedinţa se ridică la 7 ore. Şedinţa de Vineri 11 Noembre 1888 Şedinţa se deşchide la ora nouă şi trei sferturi. D. preşedinte ordonă ca să fie Introdus martorul Weiss. Martorul Velss a cumpărat mal multe vechituri, mantale, cisme şi altele pe care le-a plătit cu 1500 lei bani daţi în mâna căpitanului Stănciulescu, de şi la licitaţie remăseseră aceste efecte pe numele seu cu preţul de 1300 lei. A-dic4 cea ce face o mică ciupeală de 200 lei a căpitanului Stănciulescu. Acusatul Întrebat de către comisarul FOIŢA ZIARULUI •EPOCA» (49) WALTEU SCOTT LOGODIŢI SA.U CONETABILII DE CHESTEIt XV. (Urmare) — Nicl-o-dată, Roso, nicl-o-dată l răspunse Evelina. Nu ştii, nu poţi să’ţi Închipui ce m’a făcut să sufăr dându-mă pradă vrăjitoriei şi demonilor. Cum al spus’o chiar d ta, cu mare dreptate, saxonii sunt pe jumătate păgâni, şi n’afi simţiminte creştine cum n’au o-menie şi curtenie I — Da, răspunse Roşa ; dar vorbeam ast-fel spre a te lmpedeca de a te expune unei prim»-j iii ; acum ca [această primejdie a trecut, pot să judec lucrurile alt fel. — Nu’I părtini, Roso, zi3e Evelina cu hotirîre. Nie.-o dată victimă nevinovată n’a fost jertfită pe altarul unul demon cu nepăsarea ce a arata! ruda tatalul meu ; mie, orfana, mie, cea lipsită de sprijinul meu firesc I M.i-e urltâ cruzimea ei, mi-e urlta casa el, urăsc gândul a tot mi s’a întâmplat aici l da, Roşă, tot l afară de credinţa ta fără seamăn şi iubirea ta semeaţă. Dute şi dă ordin suitei mele să încalece, voi să plec chiar acum. Nici o pregătire l adause ea răspingând pe cele două servitoare care dregeau neorânduiala toaletei sale, cum poruncise mal întâi; ori-ce ceremonie e de prisos ; nu mă voi opri să’I spun adio. In vorbirea pripită şi Intărîtată a stăpânei sale, Roşa recunoscu cu îngrijire o altă trăsură a caracterului iute ce mal lntăî să dovedise prin lacrimi ; dar văzând In acelaşi timp că or-ce povaţă ar fi de prisos, dădu ordin ca mica suită ce întovărăşise pe Evelina s6 se întrunească şi să stea gata de plecare, sperând că depărtâridu-se de locul unde simţirea sa fusese atât de adânc lovita, stăpâna el să va linişti cu Încetul. Tot cortegiul Evelineî să pregăti In-j dată de plecare, şi d-na Gillian făcea j lăzile câud, preinersâ de intendentul ! şefi, care era Intru cât va şi şambelanul ! ei, răzâmatâ pe braţul credincioasei sale i Bervina, şi urmată de două safi trei din 1 femeile e. da căpetenie, Ermengarda j de Ba dringham sosi ea Însăşi, cu capul sus, şi fruntea aspra şi nemulţumită. Evelina, cu mâna tremurândă, cu faţa înflăcărată, şi dând alte semne de tulburare, făcea ea însăşi câte-va pachete când Intră mătuşa el. De o dată, spre marea mirare a Rosei, să stăpâni l păna Intratât, că, domolind ori-ce arătare de emoţiune, înaintă spre ruda el cu o demnitate potrivită cu a acesteia. — Vin să’ţi zic buna ziua, nepoată,— zise Ermengarda cu mândrie, dar cu mal multă curtenie de cât părea la început să voiască a'I arăta, Intratât o nimi ţinuta hotărâtă a Evelineî — Aflu că ’ţl a plăcut să părăseşti odaia ce’ţl era menită, după vechiul obiceifi al acestei case, spre a lua pe acea a unei servitoare, — Te miri, d-nă? o întrebă la rândul el Evelina ; safi îţi pare răii câ nu m’al găsit fără viaţă In odaia ce’mî menise dragostea şi ospitalitatea du-mitale } — Somnul d-tale a fost dar tulburat 7 zise Ermengarda ţintind ochii a-supra Evelineî. — De vreme ce nu mă plâng, d-nâ, răspunse Evelina, trebue să crezi că n’a fost lucru mare. Cea ce mi s’a întâmplat a trecut, şi n’am de gând a tej obosi cu această istorisire. — Doamnei cu degeţul roş nu’I place sîngtle străinului 1 zise Ermengarda bucuroasă. — Avea şi mal puţine cuvinte de a iubi slngele saxonului când era pe pâ-mlnt, răspunse Evelina, de nu cumva n’o (1 minciunoasa legenda el, şi d-tale, cercetata, cum presupun, nu de sufletul moartei care a fost ucisă Intre zidurile sale, ci de spiritele răle care, să zice, sunt Invocate Încă Ia tainâ de coborltoril lui Hengist şi Horsa. — Iţi place să glumeşti, tlnăro, zise Ermengarda cu dispreţ, safi, dacă vorbeşti serios, împunsătura d-tale nu să prinde. O casă care a fost bine-cuvlutată de sfântul rege mărturisitor nu poate fi locuită de duhurile rele. — OrI-cum a fi, d-nă, casa d-tale nu este o locuinţă bună pentru cel care să tem de ele ; şi fiind că’ţl mărturisesc cu toată smerenia câ sunt din număul acelora, am s’o las sub paza sfântului Dunstau. — Nu vel pleca fără să fi dejunat, cred 7 Nu vel nesocoti pănă Intr’atâta vârsta şi înrudirea noastră ? — Mă iartă, d nă ; dar acai care primesc o noapte ospitalitatea la d-na, nu mal simt a doua zi nevoea de a dejuna. Roso, toate persoanele din suita mea sunt gata de plecare, Jsafi caută ele a să despăgubi, stând culcate dimineaţa, de Întreruperea ce a suferit somnul lor In timpul nopţei 7 Rosa'l răspunse că toată suita el era calare şi adunată In curte, şi Evelina, după ce să Închină mătuşei sale, înainta spre uşa. Ermengarda’! aruncă o privire care arăta un fel de furie, cu toate sbârciturile obrazului el şi sângele pe jumătate Îngheţat In vinele sale. E i ridica chiar varga el de abanos, parca ar fi avut de gând s’o lovească. Dar daca s* gândi la aceasta un moment, îşi schimbă planul de o dată, şi să dădu la o parte spre a face loc Evelineî, care eşi fără a’I mal spune ce-va. Pe când coborea scara ce ducea din acest apartament tn vestibul, aceasta auzi glasul mătuşei sale, sămănând cu vocea unei sibyle mâniate, ,careT prorocea nenorociri, şi care blestema mândria şi obrâsnicta el. — Trufia striga ea, premerge nimicirea, şi căderea aşteaptă tot-d’a-una pe cel îngâmfat 1 Cine dispreţueşte casa stremoşilor sei, va fi sdrobit dă o pea-trâ ce să va desface din dlnsa 1 acea care’şl bate joc de părul alb al unei rude nu va vedea nici-o dată pe al săli argintuit de vârstă I acea care să mărita cu un om răsboinic şi stngeros, moartea el nu va fi paşnică, şi sîngele o va Insămna 1 Făcând paşi mari spre & scapa de a-ceste prorociri a răfi, Evelina eşi din casă cu graba unei fugare, să sui pe cal, şi Înconjurată de toţi suitaril eî, care erafi şi dlnşil cam speriaţi de a-ceastă grabnică plecare, de şi nu ghiceaţi pricina ei, Intra In pripă In pădure, Bâtrlnul Râul, care cunoştea foarte bine locurile, sluja de călăuză. Mal tulburata de cât voia să ’şl-o măr-turisascâ sie’şl, părăsind ast-fel locuinţa unei rude aşa de aproape, încărcată de blesteme In loc de bine-cuvln-t»rile ce ar fi fost In drept a aştepta de la dtosa In momentul plecarel sale, Evel na merse fără a rosti un singur cuvint, paria ce ramurile stufoase a le stejarilor ascunse ochilor ei fatala casă. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 12 NOEMBRE 3 regal ce are sâ spună pentru a dârlma aflrmaţiunea atât dt categorica a martorului, căpitanul Stânciulescu neagă vina ce i se aduce. * ¥ * Martorul Velch croitor, afirmă că a dat căpitanului Stânciulescu ca Împrumut o maşină mare de cusut şi că acesta dupe ce şi-a iSDrâvit lucrările a Inapoiat’o fără ca sâ’tfi dat vre-un ban. * * * D. Comisar regal propune ca să fie ascultat martorul apărărei colonelul Logodi, care tot-odUă e şi senator. Martorul e introdus. Presed. (Către apărare). Ce aveţi de întrebat ? Aperatorul Misir Rog pe martor să ne spue ce ştie desore d. SUnciu-lescu când era sub ordinele sale? Martorul răspunde că a fost tot-d’a-una corect şi că ’l ştie cinstit. * ♦ * D. Paladf fost director al politii şi martor al apărârel, ca şi d. colonel Lo-gadi întrebat de către preşedinte daca a fost corect căpitanul Stânciulescu !n timpul serviciului săli, răspunde afirmativ, zicănd că daca ar fi auzit ceva In contra d-lui Stânciulescu, el cel dintâid ar fi făcut raport de Înlocuire. * » Căpitanul Savopol Constantin, martor al acusârei. Sa constată din de-positia căpitanului Savopol, că de la 1 Aprilie până azi, s’a fâcut o economie de 9,000 lei din amenzi, lipse şi vacante In servicifl. Din această sumă pân’acum s ad cheltuit 3000 lei, pentru diferitele trebuinţe ale politiei, dar toate acestea, sunt trecute Intr’un mod minuţios In diferite registre pe care d. căpitan Savopol le-a făcut Îndată ce veni la poliţie. Aceasta corectitudine a serviciului In poliţie e relevată de d. comisar regal care atrage atenţiunea Curţii asupra modului cum se procedează cu socoteli acum subt actuala poliţie şi cum să proceda sub politia trecută. D. Vasile Lascar Inse care pe lângă calitatea sa de apărător mal are şi pe acea a colectivistului replică cu irome : «S'a schimbat firma... E începutul erei noul.» Comisarul regal. Da. d lor, era nouă căci acum nu se mal întâmpla acea ce se făcea înalte timpuri. Martorul căoitinul Savopol continuând arată că la venirea sa în capul companiei jandarmilor şi sergenţilor primi instrucţiuni precise d n partea prefecţilor Voinescu şi Algifl ca să înfiinţeze registre In toată regula şi ca cu nicl-un preţ să nu să omiţâ ca să fie trecută vre o cheltuială oare-care făcută pentru serviciul politiei. D. Comisarul regal arată consiliului registrele d-luî căpitan Savopol care sunt In numer de zece, demonstrând perfecta lor regularitate. Presed. Aveţi d v. In condicile de sergenţi de oraş, nume fictive care sunt plătite din fondurile economiilor ? Martorul Nu. V. Lascar. Era nouă. Dar mi se pare că numai firma s’a sch'mbat, dar sistemul nu. Col Chirilescu preşedinte, către aparare: «Constat cu fericire că azi s'a sclrmbat atât firma cât mai cu seamă fondul.» Se mai asculta vr’o douî martori fără importanţa. D.I. Alexandrescu face toate meseriile după propria sa declaraţie. A trecut tntr’un compt a lui Stânciulescu mai multe obiecte de mărfuri pe care nu le avea In prăvălie. * • • Ascultarea martorilor acusărel e sflr-şită. Şedinţa se suspendă la orele 12, până la orele 2. DIN DISTRICTE COVURLUI Societate laudabila de şcolari Elevii claselor superioare de la liceul local uniţi cu colegii lor de la şcoala comercială, zice Poşta din Galaţi, ad Întemeiat un fel de societate, al cărei scop este de a procura membrilor sel mijloace pentru a se instrui reciproc. Această societatea, care numără la mal bine de 50 membri, lsî ţine regulat şedinţele sale In fie care Sâmbătă sară Intr'o sală, ce li s’a pus la dispoziţiune de direcţiunea institutului «Negri.» In|a-ceste şedinţe se fac lecturi instructive, se recitează diferite bucăţi din literatura română, se ţin conferinţe asupra a diferite chestiuni de ştiinţă şi literatură se încing discuţiunl la care iau parte, cu un deosebit interes, mal toţi junii membri al acestei asociaţiunl. Societatea este pusă sub patronagiul eminentului profesor delaşcoala deco-mercifl d. I. G. Munteanu care a primit cu mulţumire se conducă lucrările tineri-lormembri peoaleacea bună şi dreaptă. D-sa presidează toate şedinţele societă-ţel, conduce desbaterile, şi intervine 1 ori de cftte-ori socoteşte că discuţiunile au luat un mers greşit, spre alumina chestiunea asupra căreia s’afl iscat neînţelegeri. Am observat chiar un început de biblioteca; societatea cea tânără posedă câte-va cărţi foarte importante şi foarte bune. Nu ne putem ds cât bucura că tinerimea noastră simte, chiar din şcoală, necesitatea de a se instrui bine şi de a-şl petrece timpul, ce i-l lasă ocupa-ţiunile zilnice, cu lucruri care morali-seazâ şi tind a face din tinerime demni viitor cetăţeni şi apărători serioşi al patriei. PUTiV'A Produsul viilor Podgoriile noastre zice Cavalul din Focşani afl fost anul acesta din cele mal producătoare e afară de acelaşi din plaşile Gârle Răcăciuni, unde afl fost distruse de piatră şi părpoalâ. In plasa Zabrâuţ (Panciu) producţiunea atât In cantitate precum şi !n cualitate a fost esceientă, preturile cu care s’a vândut au fost de la preţul de 90 bani, şi până la 1 leu şi 60 bani deca-litrul. Gel mai sărăcuţ proprietar cu un pogon de vie a luat până la 3 400 lei pe vin, mulţi au luat pe vinul produs valoarea totală a viei, ast-fel vom cita pe un d. Bum-buţă care anul trecut a cumpărat opt pogoane de vie In preţ de 5000 lei, anul acesta făcând Tn acea vie 50 de vase cu vin i-afl rentat suma de 6000 lei. Vinuri încă sunt de vânzare şi al cărora preţ este de 1 leu 50—60 bani de-calitru. Unul dintre marii proprietari de vil d. Costache I. Ghlţă pe lângă cele vândute, Încă mal are spra vânzare o cantitate de 15,000 decalitre, şi căruiea 'I s’a olerit preţul de 1 leu 50 bani pe de-calitru. Locuitorii încă merg bine : pentru transportul unui vas cu vin la gara de la MârâŞf-ştT, unde altă dată se plătea 3 lei, acum se plăteşte 8 lei. Majoritatea podgorenilor Zăbrăuţenl cu drept cuvânt au dreptul se zică: se mai dea D-zeîi ani ca acesta. T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 11 Noembrie 1888 Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinta d lui general Florescu. 88 senaiori faţă. Se acorda un congediu de 10 zile d-lul senator Mieescu din cauzâ de boală. D. preşidinle constată lipsa miniştrilor şi prin urmare imposibilitatea d’a se ţine şedinţă pub ică, propune dar ca Senatul să se consUlue în secţiuni şi rădică şedinţa anunciâud pe cea viitoare pe mâine. CAMERA Şedinţa de ta 11 Noembre 1888 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate sun preşedenţia d-iui Lascar Gatargi. Deputaţi presenU 130. Se dă citire sumarului şedinţei de erl. Aduuarea procede la alegerea a 8 secretari. Hesiiltatul votului Sunt proclamaţi secretari cu următorul număr de voturi: Volanţi Hi Buletine albe 12 Ion Lecea 128 Gheorghe Tocilescu 125 Hina 116 Simu 104 I. Grădişteanu 102 I. Eoureanu 99 UI. Boldes-u 98 G. D. Theodorescu 74 Camera procede apoi la alegerea chestorilor. Afl obţinut: Nicorescu 135 M. Marghiloman 13t Teleman 116 Balotagifl între d. Economu şi G. Bo-beica avăud (ie-care căte 71 voturi. Se voetazâ din nofl pentru alegerea u-nui chestor In locul celui căzut tn balotagifl. Se alege d. C. Bobeica cu 73 voturi. Camera isbucneşte tn aplause. D. Economu a obţinut 44 voturi. D. liobeica mulţumeşte adunărel care ’l-a arătit încrederea alegândul chestor. D-sa promite că va fi imparţiai. (Aplause). » * Se procede la tragerea la sorţi a secţiilor tn număr de 7, lie-care compusă din 25 membri al parlamentului. Şedinţa se ridică la orele 4 1/2. I». AFACEREA STAMIILESCE Consiliul de resbel al corpului al 2-lea de armatâ. Şedinţa de la 11 Noembre 1888 (Urmare.) Martorul Radu-Mihaiu Ş-dinţa se des hi In la ora 2. IPoiumil Iindn-Mihaiii,fost prefect de poliţie ri Ministru, venind la bară şi după ce prestează !> giuitul jurământ, Începe prin a protesta contra modului cum a t o st adus dinaintea consiliului. D-sa zice că cum s’a putut emite mandit de aducere contra d-sale care nici n’a primit citaţie. D. Preşedinte întreabă pe martor ce ştie despre d. Căpitan Stănciulescu ? Martorul. Ştifl că d. Stânciulescu e un om corect, şi că din această cauză l’ara însârcintt cu sergenţii de stradă. N’am avut să mă plâng nici o dată contra căpitanului. D. Preşedinte. Aţi însărcinat d-v. pe acuzatul Stânciulescu s^f.icâ oareşicare cheltueli ? Martorul. Sunt cinclani de când am părăsit prefectura, şi nu 'mi aduc bine aminte ; ceia ce ştiu e că Stânciulescu era un băiat tot-d’a-una foarte onest. D. Preşedinte să trecea vr’o dată nume fictive * statul sergenţilor de poliţie, sub administraţia d v. .Martorul. Da....încă de la 1882, şi aceasta după ordinul med, de oare ce fondurile poliţiei pentru siguranţă era ii epuisate. D. Preşedinte. Ce ştiţi d-v. d-le general despre un deficit ce s’a găsit de d. Dem. Moruzi la venirea d sale în capul prefecturel poliţiei ? .Martorul după ce se cam încurcă, făcându-se că nu înţelege chestia răspunde «sg poate ... nu ştiu bine, dar dacă a spus’o d. Moruzi lucrul e exact... Nu ’ml aduc bine aminte. liu când ordonam plaţi din fondul siguranţei, nu ţineam socoteală de dinsul şi sg poate ca si fi trecut peste suma prevăzută. D. Preşedinte (adresându-se la A-părare). Mala vet! ceva de întrebat pe martor? Acuzatul. Nu. D. Hadu Mihnfu. Sunt mulţumit că am putut depuue In favoarea d-lul căpitan Stânciulescu. Mai vin alţii apoi douî martori a-nume Osias Abramovicl şi Pascu Fin-kelştein care n’afl nici o importanţă. Martorul Ll- Paraianu, declară că era In cazarmă când ovreiul Veich-man a numărat căpitanului Stânciulescu suma de 1300 de franci. D. comisar regal, voiu proba cu acte ca martorul nu spune adevărul. Martorul mal declară că a primit peste 7000 le; ca cheltueli de drum făcute cu urmărirea a mal multor asasini pe care i-a prins. Martorul adaugă că n’a dat nici un act justificativ. Martorul Avram Lewy face o depoziţie favorabila acuzatulu Stânciulescu cu care. a avut afaceri băneşti. D. Sub-locotenent Chiritzescu, declară că căuitanul Stânciulescu n’a primit ducă vinderea uniformelor vechi de cât 1300 lei. D. Preşedinte. AI văzut bine ? M actorul. Da, foarte bine. D. Misir. Da căpitanul Stânciulescu, banii la unii birjari ce aduceau bilete de la iaspectorit de poliţie? .Martorul. Da, în nenumărate rânduri. D. comisar regal. AI vr’o daraveră cu parchetul militar. .Martorul. Da. Martorul l\. loneseu ofiţer de sergenţi de stradă, declară că s’a dat în mal multe rânduri mâncare la sergenţi concentraţi. Martorul iV.Aslan ofiţer de poliţie, declara că primea pe3te leafa sa un salariu de 200 lei pe lună ca şef al Agenţilor secreţi, şi că administraţia tmbrâ-cămintelor se făcea de un ofiţer de geandarmî. Martorul Locotenent Sakelari, dhdara că a fost însărcinat să asiste la taerea unor pantaloni, şi că postavul 11 primea de la L t. Mihăelescu. D. comisar regal în ce termeni erai cu căpitanul Stânciulescu ? Martorul în termeni foarte buni. D. comisar regal adevărat e ca te aî împrumutat de ia căpitanul Stânciulescu cu 500 lei, lâsându-i amanet o careta ? Martora. M'am împrumutat nu de la căpitanul Stânciulescu ci de la o altă personană. D. Comisar regal. E o ruşine pentru epo etul care ’l porţi ca să spui astfel de lucruri. Martoru l.-t Polizu face de asemenea o df-posiţ'e favorabilă acusatuluî D. Comisar regal întreabă pe d. căpitan Sivopoiu cât are azi excedentu de la geandarmî, şi cât a lăsat deficit Stânciulescu. D. Capitan Savopolu 1200 lei excedent iar deficit era 300 lei când a plecat d. capitan Stânciulescu. D. Preşedinte. Ordonă ca d. Moruzi se fie citat d n nou. Se suspendă şedinţa pentru 15 minute, până ce se va găsi d. Moruzi. La redeschidere D-nu Dem. Moruzi rechemat la bară, declară ca suma de 6000 lei noi, daţi ca gratifica ţie era ordonata de d sa. D-sa nu ştie cine a primit această sumă, dar crede că ea nu a fost primită de căpitanul Stânciulescu. La ora 3 începe rechizitoriul. Rechizitoriul comisarului regal D-nu Comisar regal începe prin a mulţumi d Iul Preşedinte de modul curn a condus d abaterile. D-sa de ilarâ că nu are alt interes de cât acela de a se face lumina. D-nu Comisar regal vorbind apoi de j mărturia contradictorie a d lui Moruzi, zice ca dacă d. Moruzi a depus io favoarea Iul Siănciuiescu, e că i-a fost probabil milă de dânsul. D. M vor Gherghed, se aruncă apoi Intr’o .ungă paranteză făcând apologia d im Moruzi. Trecând apoi brusc face comparaţie cu poliţia de azi, şi arată că azi nu se mal oheltueşte aşa mult. D-nu Comisar regal intrând apoi tn fondul afacereî, ia fie care capăt de a-cusaţie In parte, arătând că d ni Radu Mihal şi Moruzi s’afl înşelat de pretinsa cinste a acusatuluî Stânciulescu. In privinţa reparaţiunel uniformelor s°rgentilor de oraş, d. Comisar regal i'ntrâc-d în d-daliQ arată ca căpitanul a comi3 falşurî. (Va urma). 1 Azi pe la 3 ore, deputaţii liberali s’au adunat la Cameră într’o sală vecină cu sala şedinţelor, pentru a se consfstui ssupra situaţiunei şi a hotărî ce atitudine trebue d-lor se ia, în cazul când guvernul ar pune cestinn ia de încredere. D iui Gogâlnieeanu şi N. ionescu au fost de părere ca toţi liberalii se se abţie. D-nii Voinov, C. Arion şi T. Ionescu au opinat pentru un vot de încredere ce ar trebui se dea grupul liberii guvernului. Majoritatea a decis a vota în contra guvernului. Gel ce au luat parte la această consfătuire erau în numer de 27. % Şedinţa Camerii s’a suspendat azi pe la 4 1/2 ore, miniştrii trebuind se mearga la Palat, unde s’a ţinut la 5 ore, un consiliu de miniştrii sub preşedenţia M. S. Regelui. * Astă seară se va ţine o consfătuire la care vor lua parte pe lângă miniştrii, dd. Lascar Gatargi, G. Ver-nescu, gen. Florescu, Al. Lahovari şi general Mânu. In această întrunire se vor urma negocierile pentru a se ajunge la o înţelegere între Liberalii-conserva-tori şi Junimiştii. * D. Dam. Moruzi, fost prefect de politie, a fost primit azi de M. S. Regele. * Ancheta judecătorească a stabilit că incendiul de la palatul Regal, nu se poate atribui nici relei voinţe,nici negligenţeî personalului, ci numai următoarei întâmplări : Nişte cărăuşi ce adusese fân per-zând o basma cu bani. doui din servitorii palatului anume Gheorghe şi Constantin, nu csutat no-iptea ca se o găsească cu lumânarea.Lucrucare a putut se dea naştere incendiului. Ancheta continuă. * Este cu desăvârşire neexactă ştirea dată de unele ziare cum că ar fi vorba de mutarea maiorului Baldo-vici comandant de jandarmi. * La penitenciarul de la Pângaraţi s’a întâmplat o luptă sîngeroasă între mai mulţi deţinuţi. Directorul penitenciarului şi mai mulţi soldaţi au fost răniţi şi maltrataţi. Judecătorul de instrucţie şi procurorul de Neamţu s’au transportat la faţa locului. n Recursul d-lor A. Davilla si Capitan Dimancea Azi avenit dinaintea Curţei de casaţie secţia II recursul d-lor A. Davilla şi Dimancea contra hotărâre! Curtei de apel. Curtea era compusă din d. Gr. La-hovary, ca preşedinte, şi din d-nii Geani, Ferykidi, Tăcu, Predescu, Opreanu şi Stefânescu, ca membri. Fotoliul ministeriului public era ocupat de d. procuror Giru Economu. D. Căpitan Dimancea era repre-sentat de d. Dim C. Popescu. D. Alex. Davilla nu s’a presen t&t. D. Dim. C. Popescu, d-svoltâ cele doue motive de casare care sunt: 1. Câ d procuror IIoriaRosetti fiind magistrat instructor nu putea ss figureze ca martor în proces. 2 Câ Curtea a violat legea nea-cordând circumstanţe uşurâtoare în favoarea acuzaţilor, n’a aplicat strict textul legei, dând maximul de a-mendă. D. procuror combate motivele invocate, cerând respingerea recursului. Curtea după o deliberare de o 1/2 oră respinge recursul ca nefundat. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Paris, 22 Noembre. — Cea mal mare parte din ziarele conservafoare şi bu-langiste acusâ pe guvernul că pregăteşte o lovitură d« Stat. Ele spun că ministerul ar profita de ooasia manifestărilor ce s'afl prob ctat sfi se facă pe mor-mîntul lui Baudin. S’ar provoca atunci un conflict şi s’ar imagina un complot în contra siguranţei Statului, spre a putea sâ se aresteze şefii partidului conservator şi ai partidului bulang^st. RECTIFICARE La publicaţiunea Primăriei Capitalei privitoare la a 12 tragere a obligaţiu-nelor comunale 5 0/0 s’a trecut din e-roare No. 11140, 18548 şi 23536 în loc de 11840, 1 7548 şi 23556, care sunt adevăratele numere eşite la sorţi la tragerea de la 1/13 Noembre corent. UIMUZIIL DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 19 SliB GRANO HOTEL BULEVARD Am onoare aavisa pe onor. public din capitala şi provincie că am cumpărat cantitate mare de mărfuri din l'abricele cele mal renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mal jos notate : Mare asortiment de matas irl adica: Salin de Lyoti, Satin Duschesse, Sa in Radamay, Satin mervelleux şi în falite de Lyon de Persan, in futile francais, frille L. ir ger, Moaruri Surali, Karo in Rarqe, Salin de dubluri atât în negru cât şi In culori, bine asortat in atlasuri de plâpâml şi pentru perne în toate culorile, asortiment în Calefele negre şi culoare, piu-su i fine în orl-ce culori, plusuri pentru haine In răgi, broehi, calefele (ine pentru garnituri, Rayi, brosclie, velours moire şi Irrosche etc. Mare asortiment de stofe pentru mobile covoare, presuri, piisla, covoare gala de Ia 3—8 lei perdele janilie, portiere, perdele albe de reţea cuverturi de pal de mese etc. etc. Tirnouri si Cusimiruri de plapume într’unlat orl-ce culori, fiS'uri preturi foarte elline. Mare asortiment pentru lingerie şi olanda de Belgia deromburg de bel fus, bi tfeld olanda de cersa-furl Intr.un lat, m bumbac, scherling, sifoane, ma lapoloane, franţuzesc, indian, tolpan, melino, batiste gliiseturi albe, /Ine. garnituri de mese de 6—12-18—24 persoane, şervete separate, mese peşchire, mare asortiment în broderie albe şi în culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, ma-tasa, lina, bumbac, atât pentru dame D&rbaţl si copii, baliste de Idna, batiste culori casincur-flanele de dame si barba i fuste si vesloane de dame si copil si un bogat asortiment în jerse-uri dupâ ullimejurnale articol in mânuşi Idna de piele pentru dame; bat-baţi si copil parfu-merie pudre sîalte articole care le putem vinde cu preţuri foarte reduse; Onor. public este rugat de a visitaacest magasin. care la rândul sfiu farâ multe promisiuni se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cât si in eftinâtatea preţurilor. 1007 MâGASINUL DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 13 SUB G 5.000 mărci «0.000 mărci 55.000 mărci 50.000 mărci 40.000 mărci 00.000 mărci 15.000 mărci ioj câştiguri de 0,000 mărci 20O câştiguri de 2,000 mărci 612 câştiguri de 1,00(4 mărci 888 câştiguri de 5(40 mărci 50 câştiguri de 0(40 mărci 127 câştiguri de 200, 15(4, m. 0(411)9 câştiguri de 148 mărci 7984 câşt. de 127,100,94 m. 8850 câşt. de «7,40,20 mărci total 19100 de câştiguri cari vor câştiga de sigur în 7 părţi în spaţiu] de câle-va luni. Câştigul principal de I-a clasa este de M. 50,000, acela de a 2-a Clasa M. 55,000, în a j-a M. 00,000. 4-a M. 05,000, ţ-a M. 70.000, 6-a M. 75,000, în a 7-a M. 200,000, şi cu prima de M. 300,0,000 eventual M. 500,000. Pentru prima tragere a câştigurilor fixată în mod oficial: 13 Decembre cor*, stil nou lotul original întreg numai lei 7,50 b. ln aur jumătate lot original numai lei 5.75 b. în aur sf-rtul lot oritrinal numai lei 1,88 b. în aur şi expediez loturi originale garantate de stat nu promisiuni oprite cu prospectul prev£zut cu armele statului chiar în Urile cele mai depărtate, daca se trimite francat suina. Fie care participant primeşte imediat dupC tragere lista oficiala, fura a face cerere. Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevăzut cu armele statului conţinând misele şi divisiunile câştigurilor in cele 7 clase următoare. Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct si prompt si sub d screha cea mai absoluta. Ori ce comande se poale face prin mandat postai. Rugam sfi se adreseze toate ordinele imediat pânC la 13 Ci ct GHiMB s 686 stil nou. din cauza epocel apropiate a tragereT cu toată încrederea câtră Samuei Heckscher senr., 000 Bancher şi Cuinptoar de schimb la HAMBURG (Germania) TTTmfflniimf BUCUREŞTI V. DORNERLlll,IIIT',! CONSTRDESTE Sl INSTALEAZĂ MORI,FABRICI DE SPIRTSIRACHIU; Sistemul cel maî noQ şi esperimentat pentru fabricaţiunea de Cognoc, Ţuică, Drojdii etc. dând cea mai mare producţiune de estragere. Clădirile şi instaiaţianile vechi se întrebuinţează cu mult succes. Construcţiunea şi instalaţiunea se esecutâ în cel mal scurt timp şi cu preţuri avantagioase. 1024 827 t l FABRICA „COMET DE SOBE IYIEIDINGER Sl IYUSINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea maî practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine ln permanenţa zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignitâ, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. . jŞSjDurabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se %£ y poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. as«a* ALBIT EXCEL Succesor Mo. 7, Strada Carol I, i\o. 7 BUCURESCI CEL IU MARE magazin DE LĂMPI Anunţa onor. public şi numeroasei sale clientelă că este bogat asortat cu următoarele noi sisteme de Lămpi: t „Meteor** Lampă cu foc rotund dănd o lumină de la 60 până la 105 lumânări stearine fabricaţiunea cea mal noue a ren umilei firme R. Dilinar din Viena. „Lnion“ Lampă sistem Bel-l gian dând o iuminâ de 50 până la 130 lumânări stearine. „Perfect** Maşină cu foc rotund aplicabilă la orl-ce Lampă dâ o lumină până la 70 lumânări, precum şi orl-ce fel de Lâinpl cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de ,,IYIASINI DE BUCĂTĂRIE" din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sortat cu orl-ce articole necesare me-nagiulul precum şi Bai î't toate mărimile, Aparate de Buşi, Co oaue funebre de metal si de Jeur, FELINARE DE MORMENT AOEÎ RÂTUL PETROLEUM DEBAUJIfi. CAMCâSlt Primesc comande şi reoaraţiunl de tini-chigerie şi de orl-ce fel de Lămpi. (966) URMĂTOARELE PRtPARTECOMPUSE DE: ff&EmSISTUIa DIMITRIE G. GHERMAN BUZEU Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, face să aispa. â roşiaţa gingiilor şi săngera-rea lor întreţine curăţenia şi face s& dispară piatra şi mirosul gureî; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de găt, angină şi inflamaţiu-nile gureî. — Sticla costa un leu. Pomăda de Chiniua împiedică căderea pârului şi ’1 face s6 crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face sâ strălucească şi sâ albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Chiuina curată şi hnpedică căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru fată şi dadturâ, / adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi Înfrumuseţează fata Preţul 3 lei. Pasta pentru dinii are proprietara a albi şi a rada luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 818 Se allâ de vânzare: TRATAT VINICOL Depofl principal la d-nu I. Popp, strada Câtunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. OCASIUNE Se desface un mare d^posit de di-ferile cualitale hârtie de lux fina si ordinara pinlru biurourl etc, hârtie colorata şi diferite mucavale pentru legatori de cârti, fabricanţi de cutii şi de cartonagiu. Hârtie penl.ru lilografi şi tipografi, obiecte pentru şcolari ghwsdane, mape, condeie ete. Di f, rjie Muşine sis'em cel tuni nou de la fabrica lirause din Lipsea pentru industriaşi de cartonagiu şi legatori de cărţi. A se adresa la sub semnatul M. L1TTMAN 1041 Mo. IO, 8tr. lipscani, Mo. 10 CEA MAI BUNA SI CEA MAI EETINA VALOARE DE LOSURI L0SUR1LE STATULUI SERBESC DIN 1888 Atragem in special atenţiunea cititorilor si clienţilor noştri asupra obligatiunelor imprumutului cu prime a STATULUI SERBESC emise de câtre GUVERNUL REGAL AL SERBIEI in virtutea legei de la 20/2 Mai 1888. Aceste obligaţiuni vor participa la 195 TRAGIRI cari vor avea loc de 3 ori pe an LA 2 IANUARIE, 1 MAI, i SEPTEMBRE etc. etc. lata si detaliele principalelor* câştiguri ce se pot câştiga: UN CÂŞTIG DE FRANCI 300,000 S,UB I— 7 InBHH 1 Câştig de 250,000 Franci n i 3 Câştiguri de 40,000 Franci 1 Câştig de 200,000 Franci ! 3 Câştiguri de 30,000 Franci 1 Câştig de i 50,000 Franci i IO Câştiguri de 25,000 Franci 68 Câştiguri de 100,000 Franci 20 Câştiguri de 20,000 Franci 63 Câştiguri de 75,000 Franci 25 Câştiguri de 15,000 Franci -.ra&KLQţJBS! etc. etc. etc. Cel mai mic câştig cu care trebue se iasă negreşit fie-care obligaţiune e de franci 12,50 azi, şi poate sS se urce succesiv din an In aa la 40 franci, ceea ce face ca ori-ce perdere a capitalului se fie absolut imposibilă. Pentrn mai multă siguranţă noi luăm angajamentul d’a schimba ori-ce obligaţiune eşita cu câştigul cel mai mic şi purtând timbrul nostru, contra unei obligaţiuni ne-eşită încă; fără altă cheltuială pentru clienţi noştri. \oi vindem fie-care obligaţiune originala, purtând semnătură autoritatiior competinte pe preţul de 15 frânei cuprinse si luate chelluelile Zece obligaţiuni nu costa mai mult de cât 140 franci Obligaţiunele originale sunt trimise cu întoarcerea curierului şi cu scrisoare recomandată. Se poate cumpăra asemenea şi cinci obligaţiuni pentru 00 franci platibill In O rate lunare de căle 10 franci. Îndată ce primul vârsământ de IO franci e efectuat, cumpărătorul va primi numenle celor 5 obligaţiuni ai sei şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea câştigurilor. Cinci-zeci obligaţiuni costa 840 fraci platibile în 14 rate lunare de câte 60 franci —! TRAGERILE NU SE POT AIYIANA SUB NICI UN PRETEXT l--------------------------- Urcarea acestor obligaţiuni fiind aproape sigură şi inevitabilă nu ne va fi cu putinţă d’a menţine preţurile şi condi-jj ţiunile mai sus ar tate. Rugâtn dar pe cititorii noştri d'a ne transmite cât de neîntârziat ordinele d-lor A se adresa cererile insolite de costul lor in bilete de Bancă, maniate poştale sau timbre poştale din ori ce (ară la HIONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE Lfi VIENA -AUSTRIA- IVotn: Noi primimi bilete de Bancă şi timbre greceşti cu prptul de Draehme 1,36 pentru 1 franc. Asemenea bilete de Bancă | şi timbre româneşti lei t 05 enl.ru 1 franc.—Rubla hârtie pentru 2,50 l'r., rubla. Timbre poştale austriaco pentru 20 centime gj cele de 10 soldi saO 10 craiţâri. — Timbre poştale turceşti şi cele egiptieue pentru 25 centime piastrul. Se poate scrie in limba franceză, germană, engleză, italiană, greacă şi români. DOCTORUL SALTER MEDIC Şl CHIRIRG De Ia Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalelc Syphilitice pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiunide Ia71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 CĂRBUNI CARDIFF Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub semnatul cu preţuri moderate. Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscaui, Hanul ca Tei. 1014. Nathan Mendel REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER (/recunoscut ca cel mai excelent Meatiat acum in urma, de juriul medical din Londra cu «Medalie dc Aur- Tipografia Ziarului,, ÎSpo®»" Tipărit cu cerneai» Cb. Lorilleux-Cle Paris GKmnt responsabil V. P. Gheorgblu. www.dacoromanica.ro