ANUL m No? 8M A DOUĂ EDITIUNE TINERI, 11 (tS) NOEMBRIE 1888 N'JMERUL Rj BAI numerul ABOXAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rucuresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streluetate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNE A Mo. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3 PROGRAMUL AFACEREA STANCIULESCU ÎNTRUNIREA DE LA HOTEL DE FRANCE INTRIGANŢII MONOPOLll LUMÂNĂRILOR DE CE4RA LOGODIŢII PROGRAMUL Trebue se recunoaştem că de câtva timp ne cheltuim toată activitatea, ne consumăm toate forţele discutând numai varii şi felurite combinaţiunî ministeriale. Discuţiunea s’a transportat din incinta parlamentului în culoarele parlamentului. Negreşit că aceste negociaţiuni îşi au importanţa lor, şi că sub o formă care poate se pară meschină se aseund lucruri foarte serioase şi foarte demne de respect. Căci, la urma urmelor, în toate aceste combinaţiuni nu este atât o.estiunede persoane, cât este vorba d’a se constitui, prin concursul diferitelor grupuri, o majoritate care se realiseze proectele de reformă pe care le am aşternut pe hârtie. Negreşit că în aparenţă, cestiu-nile de parsoane, cestiunile ministeriale se arăt în primul plan, iar cestiunile de reformă par a fi lăsate în rindul al doilea. In realitate însă lucrurile stau altminteri, şi d’aceea ţinem a declara că nici unul din proiectele pe care le am susţinut nu va fi lăsat în părăsire, şi că or-care ar fi combinaţiile care ar eşi din criza actuală, reformele pe care ţara le aşteaptă de la noi vor fi realisate. Toate aceste frământări parlamentare erau o necesitate. Trebuia se trecem prin o periodă de incertitudine—înainte de a ajunge la o stare de lucruri lămurită—isvorîtă din con-fusiunea unui parlament nou, compus din oameni noi, ce se aflau in faţa unui guvern şi a unei situaţiunl no ui. Importantul era ca aceste discu-ţiuni se nu ştirbească complexul de reforme şi de idei cu care ne am presintat ţârei. Aceasta însă nu va fi. Criza va fi sfârşită azi şi or care ar fi resultatul, ţara va vedea că ideile noastre vor fi eşit intacte din aceste discuţiuni, şi imediat ne vom pune pe lucru pentru realisarea reformelor noastre, or-care ar forma sub care ar trebui se ducem această luptă. Starea de confusiune de azi nu va fi de lungă durată, şi resultatul final nu va fi schimbat, întru cât avem credinţa că această sesiune nu va sfârşită fără ca came- | NUMERUL {o BAI NUMERUL AMjWCIUIULE DIN ROMANIA SE PRIMESC Ol RECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI I.a Paris : Ajjnirr Ha va i. Place de la Bourse, I AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 Iei linia. LA PAIUS: segisestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-■nnin, Xo. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINiSTRAŢIUNEA Mo. 3 — lMatza Episcopiei.—IV«. 3 mm rile cele noi se fi realisat cel puţin câte-va din importantele reforme pe care ţara le cere şi pe care i le-am făgăduit. TE LEGRAME AGENŢIA HAVAS Milnn, 21 Noembre. Societăţile lucrătorilor din Milan protestează tn contra politicei d-lul Crispi şi îndeamnă pe toţi lucrătorii italianl să se u-neascâ la protestarea lor. Itomn, 21 Noembre. Camera a aprobat cu 264 voturi contra 58 proiectele de reformă a legii de siguranţă publică. Petersburg, 21 Noembre. Generalul Panker e numit ministru al comunicaţiunilor. Roma, 21 Noembre. Regele a ordonat un doliu de trel-zecl de zile cu ocasia morţii ducelui Maxi-milian. Roma, 21 Noembre. Regele şi regina au primit visita marel-ducese Caterina de Rusia, şi i-ali înapoiat-o îndată. Londra, 21 Noembre. Lord Salisbury răspunzând lordului Dun-raven a accentuat intenţiunea Engiiterel de a ajuta pe aliatul săQ, Sultanul Zanzi-baruluî, spre a asigura independenţa sa. Aceasta confirmă că ţinta unică a concursului Engiiterel a fost să preserveze Zan-zibarul în contra ambiţiunii Germaniei. ÎNTRUNIREA DE LA. HOTEL DE_ FRANCE Erl s’au adunat mal mulţi deputaţi şi senatori la H6tel de France, spre a răspunde la invitaţiunea ce li se făcuse de către guvern. Adunarea erea dar compusă mal ales de junimişti, cu toate că veniseră la această întrunire şi câte-va persoane ne aparţinând acelui grup. D. Carp a deşchis şedinţa, anunţând că s'aQ urmat noul negociaţiuni între guvern şi partidul liberal-conservator, pentru a să ajunge la o înţelegere. D. Carp a spus că discuţiunea a urmat asupra acestor trei puncte : i. Complectarea ministeruluicu trei membri luaţi din sînul partidului liberal-conser-vator. a. Forma constituţională în care trebue să se facă această modificare a cabinetului; liberalif-consarvatorl fiind de părere ca ministerul întreg să-şi dea demisia, şi apoi dupe sfatul preşedinţilor Cameril şi al Senatului, M. S. Regele să însărcineze tot pe d. Th. Rosetti să compue ministerul, care ar fi ast fel adevărata emanaţiune a parlamentului. 3. Cestiunea proiectelor de lege; căci cel trei membri din partidul liberal-conservator care trebue să intre în cabinet, cer ca proectele de lege să fie supuse unei noul discuţiuni, în sînul consiliului de miniştri, înainte d’a fi aduse în desbaterea corpurilor legiuitoare. D. Carp, înainte d’a să rosti asupra acestor puncte, ceru să auză părerea deputaţilor presenţl. Mai mulţi domni deputaţi aQ luat parte la această discuţiune; intre alţii, dd. Volenti, Ressu, Voinov, Laurian, I. Miclescu, I. Rsdulescu, etc. Discuţiunea a urmat mal ales asupra formei constituţionale în care trebue să se re-compue ministerul. Unii aQ fost de părere ca guvernul să nu sacrifice o situaţiune pentru o cestiune de forma. Alţii aQ spus că el nu văd necesitatea formalităţii demisiunei ministerului. După alegerea preşedintelui Cameril, guvernul ar putea imediat sâpuie cestiunea de încredere, or în urma unei interpelări, care ar fi imediat discutata, s’ar putea presinta o moţiune prin care s'ar exprima încrederea or neîncrederea în minister, şi ast fel guvernul ar primi botezul parlamentar. D. Carp a luat din noQ cuvântul şi după ce a rezumat desbaterile, a exprimat cam ast fel părerea sa : Primul punct, acel al reconstituirel mi- nisterului, cu trei colegi noul, nu face nici o dificultate,nici dintr’o parte, nici dintr’alta. Asupra cestiunel discutării din noQ a proiectelor de lege, d sa declară că a dobândit convingerea că marea majoritate a punctelor din program sunt împărtăşite de membrii partidului liberal-conservator. Cât pentru cestiunea constituţională, d. ministru de externe a rugat pe deputaţi să permită miniştrilor ca să resolve el a-ceastă cestiune. Mâine, zise d. Carp, avem un consiliQ de miniştri la 9 ore, şi la 10 ne tntrunim din noQ în consiliu, sub preşedenţia Regelui. Aceasta cestiune va fi din noQ cercetată de noi, şi vă rugăm să veniţi de vreme la Cameră, pe la t2 ore, ca să supunem resolu-ţiunile noastre, deliberărilor d lor voastre. Pe la 12 ore s’a ridicat şedinţa. INTRIGANŢI 9 Prin ce evenimente de o gravitate esceptională trecem oare pentru ca Democraţia sâ sfârşească articolul el de fond de erl seară, cu următoarele cuvinte : «Nu rămâne M. Sale de cât să spue lămurit ţăreî că voeşte a o scoate din starea anormala In care se află, fâcend noul alegeri sub un guvern de transiţie, fie acel guvern chiar acela al junimiştilor». Să lăsam la o parte idea de disolvare, care nici nu trece măcar prin gândul guvernului, or cât ar putea fi el de interesat să păstreze puterea—căci idea disolvărel unul parlament ca acel de astă-zl, de către un guvern ce n’a avut încă dovadă prin vot câ se bucură da încrederea ţăreî, ar fi inconstituţională. Să discutăm propunerea Democraţiei din alt punct de vedere, închipuindu-ne că idea disolvărel ar fi dreaptă, ar fi constituţională. Ce vrea Democraţia? O disolvare şi alegeri noul.—Cine să presideze la facerea acestor alegeri ?—Un guvern de transiţie, fie acel guvern chiar acel al junimiştilor ! / Ce fel ? De la începutul campaniei e-lectorale şi până alaltă-erî, toate ziarele oposante n’au încetat de a înfăţişa în faţa naţiunel pe scest guvern junimist ca un guvern compus de slugi plecate ale Palatului. De atunci şi până acum ele n’au lăsat să treacă o zi fără să ţipe că de când există ţara românească nu s’au făcut mai multe, mal îngrozitoare ingerinţe în alegeri, de cât sub guvernul junimist. Ele afi publicat zilnic că guvernul junimist a scos din urnă pe aleşii săi prin teroare, prin vărsare de stnge, prin distribuire de bani, prin corup-ţiune, şi astă-zî tot ele nu văd de cât o soluţiune : «alegeri noul sub un guvern de transiţie, fie acel guvern chiar a-cela al junimiştilor». Apoi dacă teroare a fost, daca sînge s’a vărsat, dacă corupţiune s’a săvârşit în alegeri, cum se face ca tot voi să cereţi o nouă ediţie de alegeri sub ace-laş guvern ? Cum se face? Răspunsul e lesne de dat. Colectivitatea se pregăteşte să facă volte-face şi îşi încearcă puterile. După ce a întrebuinţat săptămâni întregi denigrând d>feritele grupuri conservatoare, după ce a căutat să semene zizania între fruntaşii acestor grupuri, atribuind unora sentimente înjositoare, altora dorinţe meschine în detrimentul aliaţilor lor. Democraţia şi ziarele colectiviste, folosindu-se de o mică neînţelegere a momentului ’şî-au. zis: «Junimiştii se uită rău la conservatori, astă-zl sad mâine criza poate deveni a-cută, neînţelegerea desăvârşită şi a-tuncî.... atunci ne ar veni rândul nouă colectiviştilor să intrăm în horă». Ştiind că guvernul a avut de aliat natural în campania electorală pe conservatori şi că isbânda a provenit din faptul că ah mers mână în mână, co-lectiviştillncearcă norocul, fac propuneri în treacăt ca să vază dacă se prind. Ei ar dori o disolvare şi ar dori noul alegeri sub guvernul junimist, pentru Că el nădâjduesc că la aceste noul ale- geri, guvernul junimist nu va mal a-vea de aliaţi pe conservatori cu care nu s’a putut înţelege, ci va lua de aliaţi pe colectiviştii, cu care se va putea înţelege căci sunt gata să facă or-ce concesii. Iată cum se explică dorinţa Democraţiei de a vedea făcându-se nuol alegeri sub un guvern junimist; teoriile el constituţionale sunt cusute cu aţă albă. După cum se va vedea din rezumatul desbateiilor ce urmează dinaintea consiliului deresbel, afacerea Stănciu-lescu este încăo dovadă patentă despre jafurile, falşurile şi ilegalităţile cedom-neau în toate ramurile administraţiei colectiviste. Ca şi generalul Anghelescu, Stănciu-lescu aruncă toate In spinarea colec-tivitâţel, zicând : «Ast fel sa urmat, sub toţi prefecţii şi comandanţii sergenţilor de oraş.» N'am făcut nimic fără autorizaţia şi ordinile prefectului poliţiei. Din darea de seamă, exactă şi nepărtinitoare ce facem, se va constata că toată cele scrise de ziare contra d-lor Radu Mihal, Moruzi, Stănciulescu erah exacte, şi că toate desminţirile foilor reptile ale coteriei Brâtieniste eraâ mincinoase. Vreţi exemple? Vom da câte-va numai,căci ar fi prea lunga reedita toate murdăriele ce s’au depus şi descoperit în acest nenorocit proces. 1. Am denunţat în nenumărate rîn-durl că din fondurile secrete se plăteau bătăuşii. Voinţa Naţională adesminţi această ştire. Erl la proces, chiar d. comisar regal a citit depoziţia făcută la instrucţie de insiisld Mitica .tloruzi, ca fa'ino-sul Ulnieanu a rost plătit din rondurile de siguranţa cu 15iO lei pe luna. 2. Presa întreagă a opoziţiei de atunci din preună cu noi, a spus că In statele sergenţilor de oraş se trecea un număr de sergenţi ce nu existat! în fiinţă, şi că banii intrau în punga coteriei Stănciulescu-Radu Mihal. Iarăşi desminţire a Voinţei Naţionale. Faptul însă e azi confirmat prin înseşi declaraţiele acuzatului Stănciulescu şi a martorului d-nu Moruzi. Iată ce spun aceşti domni: «Este exact că în state se treceau un număr de sergenţi (37—43) cari în realitate nu existau. Eram siliţi se o facem, de oare ce fondurile secrete erau insuficiente. Banii rezultaţi din aceste economii nu ’j luam noi, ci ii treceam la fondurile secrete.» 3. Am spus şi am repetat, că la venirea d-lul Dem. Moruzi în capul prefectura! poliţiei Capitalei, exista un deficit de 6,000 lei noi din fondurile siguranţei. Grăbitu-s’ati şi atunci ziarele colectiviste a ne desminţi. Faptul totuşi era adevărat, căci eată cum însuşi d. Moruzi îl confirmă: «Când am venit la poliţie, am găsit un deficit de 6,480 leî; situaţia fiind grea, siguranţa necesitând sume importante, ce trebuea se jac ? Trebuea se acoper deficitele, continuând a plăti sumele necesare pentru păstrarea or-dinei. Am urmat precedentul existent în poliţie, continuând cu virimentele de fonduri, şi asl-fel numai am putut păstra liniştea in momentele grele prin care am trecut. Nu puteam, chiar dacă aşi fi vrut, se inaugurez o eră noue.D Am putea urma cu citaţiele. N’o facem, de oare ce ori câte am mal spune, ar fi de prisos: opinia publică e de a-juus edificată. După cum am spus’o cu ocazia afacerei Anghelescu, o spunem şi azi: Procesul lui Stănciulescu nu e procesul unul singur funcţionar abuziv, e procesul întregei colectivităţi. Prin condemnarea lui Stănciulescu, morala publică nu va fi satisfăcută. Afacerea Stănciulescu, ca şi cele ce ah fost şi vor veni, nu are alt interes de cât acela de a improspătaîn memoriale tutulor faptele regimului colectivist. IV. C. Monitorul de erl a adus actele' relative la intocmirea, de către ministerul Cultelor, a comisiunel însărcinată cu studiarea acestei cestiunl. Am publicat deja memoriul Prea Sfinţitului Melchisedek al Romanului asupra acestei cestiunl şi mai la vale înserăm prescriptul verbal supus ministerului, care indică normele de urmat pentru aşezarea monopolului. Cât priveşte opinia separată a d-lul Poni, privitoare la amănunte de un ordin secundar, o vom atinge într'un articol viitor când vom reveni asupra acestui monopol pe care am fost cel d’ântâl a’l propune, încă d’astâ primâ-vară. D’o cam dată urmăm a pune sub 0-chil cititorilor noştri!, cercetările urmate, cum am făcut şi cu opiniunile exprimate de diferite organe de publicitate din ţară, în interesul unei desevăr-şite şi nepărtinitoare lămuriri a cestiunel. Prescript-verbal Subsemnaţii, membri ai comisiunel însărcinate cu studiarea înfunţăreî monopolului luminărilor bisericeşti, întrunindu-ne astă-zl, tn 3 Octomare 1888, în palatul mitropolitan, sub preşedinta I. P. S. S. Mitropolitului Primat al României, am ascultat înteiQ memoriul Prea Sfinţitului Episcop de Roman Melchisedek privitor la ideea înfiintăreî monopolului, precum şi basele cari ar putea servi la înfiinţarea a-cestul monopol propuse de d. profesor Poni, şi, în urma discutiunel ce a avut loc, ne-am unit asupra următoarelor idei: 1. Am admis cu toţii în principia înfiinţarea monopolului atât pentru fabricarea cât şi pentru vlnzarea luminărilor bisericeşti ; 2. Venitul eventual ce va resulta din a-cest monopol va fi exclusiv întrebuinţat, pe lângă alte fonduri, la salariarea servitorilor parochielor; 3. La tnfiintarea acestui monopol se va avea tn vedere ca sâ nu se pericliteze cultura albinelor şi producerea cerel în tară; 4. Pentru a se putea stabili cestiunile de detaliO relative la înfiinţarea acestui monopol, guvernul va trimite oameni speciali în târile unde există un asemene monopol, pentru a studia atât metoadele de fabricatiune a luminărilor cât şi modul functionâref monopolului. Se alăturează pe lâDgâ acest prescript verbal memoriul Prea Sfinţiei Sale Episcopului de Roman cât şi părerile d-lul Poni. Iosif, Mitropolit Primat. Episcop Melchisedek. DIN STREINATATE Un incident grav Un incident foarte serios s’a întâmplat la Haiti, care de sigur că va putea da loc la o demonstraţie franceză pa coastele acestei ţări. lata relaţia pe care o dă un ziar din Port-au-Prince Le Progres : «Sunt acum vr’o 15 zile, In momentul chiar câod nişte oameni răutăcioşi plătiţi pentru a aduce daună guvernului, provocau pe marinarii unei corăbii deresbel spaniole, d. de Sesmai-sons, ministrul Francieî, a fost atacat prin lovituri de pietre ; ne dând mare importanta acestui procedeu, simpaticul ministru nici că a vrut sâ facă vr’o comunicare autorităţilor ; atunci însă, când loviturilor de pietre succed gloanţele de carabină, noi credem că e de datoria poliţiei sâ pue capăt acestor agresiuni. Ast.-fel am putut constata ca un g'onte auneî carabine Remingtoa a mers sâ se înfigă în colţul mesei de mâncare la locul ce’l ocupa de ordinar vicomtele. Vedeţi dar de aci consecuenţele care ar fi putut resulta pentru ţară dacă copilul ar fi fost atins. Acel ce plătesc pe aceşti miserabilt de a comite asemenea atentate, ar trebui să se gândească foarte serios. Un alt fapt şi mai grav s’a întâmplat www.dacoromamca.ro EPOCA - 11 NOEMBRE —nm— iuti iii •iiTiir în ziua alegere! generalului Legitime ca şef al puterel executive. Nişte nemulţumit), de sigur aceia care au tras asupra casei ministrului Pranciei, aii tras şi asupra corăbiei de resboiu franceze Le Bisson. Trei gloanţe au lovit podul corăbiei, şi unul trecând a lovit la cap, rupân-du’l tot de odată şi şeapca, pe căpitanul corăbiei d. Antonie. Din fericire însă rana e foarte uşoară şi fără gravitate. Comandantul a trimis raportul săd d-lui de Sesmaisons». Aceste fapte n'atl fost Insă aduse o-ficial până acum la cunoştinţa guvernului frances. Îndată ce ele vor fl cunoscute guvernul va avisa. Politica Spaniei Intervenind In discuţia începută de câte-va zile asupra politicei guvernului din Madrid faţă cu puterile Europene, La Epoca zice că Spania nu preferă pe nimeni. Spania are aceiaşi leală şi credincioasă amiciţie atât pentru Francia cât şi pentru Germania, şi dânsa doreşte din lot sufletul ca tensiunea ce există se dispară. Căci toţi şlid, adaoga La Epoca, cât aceasta tensiune poate compromite pacea Europei. O noun întrevedere de Suverani. După Gazeta Craceî nişte demersuri ad loc In acest moment, pentru o întâlnire a Tzarulul cu Împăratul Austriei la Berlin. Dorinţa ca această Întrunire să se tacă, e a lui Wilhelm al ll-lea. Un discurs al d-lui Crispi. Cu ocazia discuţiei lege! asupra siguranţei generale, d. Crispi a pronunţat un lung discurs, ale cărui conclusiunl sunt următoarele: «In politica internă, respect libertatea cetăţenilor, dar doresc observa-ţiunea legei. In politică externă, n’am de cât o singură gândire, acea a Italiei. Nu voiu provoca pe nimeni, voiu fl prudent atât pe cât ’ml va fl posibil, fârăâ compromite demnitateanaţionala. Nu voiu permite nicî-o-dată, nimănui direct sau indirect de a face injurie ţârei mele sau de a o privi ca inferioară ori cărei alte puteri.» L'Autorite însoţeşte acest rezumat de următoarele rânduri: «Se vede ca aceste cuvinte eu fost foarte aplaudate. Noi Insă nu Înţelegem pentru ce. Acestea nu sunt de cât cuvinte goale. Aroganţa d-lui Crispi nu impune nimănui; câci or ce ar face, şi or ce ar zice,nu e de cât protejatul d-lul de Bis-marck.» A'. EXP0SIT1IMIMERSALA DIX 1889 COMITETUL LOCAL DIN IAŞI Preşedintele Comitetului naţional Central a primit din partea d-lul Dr S. Konya, vice-preşedintele comitetului districtual din Iaşi, adresa următoare : Domnule Preşedinte Am onoare a vă înştiinţa prin aceasta ca am reuşit a forma la noi comitetul districtual pentru participarea României la Expoziţiunea Internaţională din 1889. Persoanele care formează acest comitet sunt următoarele : Preşedinte, d-nu Th. Thăutu, Primar-ajutor. 1 Vice preşedinte, Prinţul Emm. Vo-goridy Konaki. II Vice preşedinte, Dr. S. Konya, Chimist. Secretar, d. Sc. Savul, Inginer. Membri, d nil Gh. Hazu, directorul şcoalel de Arte; St. Emilian, profesor la Universitate; Al. Negruzzi, mare proprietar; Eug. Ghika-Budeşti; George Balş. Credem de neapărată trebuinţă ca, Comitetul Expoziţiunei, prin mijlocirea prietinilor ce are In sinul corpurilor legiuitoare, să obţie de la guvern o subvenţie îndestulătoare pentru aceasta mare operă naţională. Primiţi etc. Dr. S. Konya INFORMATIUNI Aseara s’a ţinut un consiliu de miniştrii sub preşedinţa M. S. Regelui. Consiliul s’a prelungit până la 9 ore. D. Th. Rosetti, preşedintele consiliului a lucrat azi de dimineaţă cu M. S. Regele. D. general Budişteanu, comandantul diviziei de Tîrgovişte, a inspectat zilele trecute herghelia de la Nucet. D-sa convingendu-se, că persona Iul acestui stabiliment este insuficienta dispus că efectivul companiei se fie mărit. Procesul căpitanului Stânciulescu a produs o vie emoţiune, prin destăinuirile ce s’au făcut asupra pun-găşielor şi hoţielor ce s’au petrecut la poliţie. Un cerc de ofiţeri ce se aflau eri în sălele Curţei Militare, discutau foarte viu această afacere. Impresia ce a produs asupra auditorului toate destăinuirile e din cele mai vii. Se crede că depoziţia d-lui Radu-Mihaiu va fi de asemenea foarte interesantă. Cea ce nu se înţelege însă, este cum d. Moruzi a fost silit se facă depoziţia care a fâcut’o, şi care \ine foarte mult în detrimentul d-sale. Multe trebue se ştie Stânciulescu, şi de sigur că multe ar fi spus dacă d. Moruzi nu ’şi ar fi schimbat depoziţia. -SB5- Eforia spitalelor va presinta în curând ministerului de Interne, un nou proiect de regulament pentru nutrimentul bolnavilor din spitale, prin care se aduce multe îmbunătăţiri. Astă seară a treia representaţie a d-nei Sarah Bernhardt. Se va juca Adrienne Lecouvreur, dramă In cinci acte de Scribe şi Legouve. AFACEREA SŢAMLESCl) Consiliul de resbel al corpului al 2-lea de armată. Şedinţa de la 9 Noembre 1888 (Urmare.) Interogatorul acuzatului Preşedintele. Acuzatule ce al de răspuns la acuzaţiele aduse ? Acusutul. N'am făcut de cât cea ce mi a ordonat prefectul de poliţie. N’aveam nici-un reglement după care se mă conduc, singurul reglement era prefectul poliţiei. Preşedintele. Aceasta nu e un răspuns, d-ta ca militar nu ştiai că nu al dreptul se întrebuinţezi bani, fără anumite reguli 7 D-ta pentru onoarea epo-letulul n’al întrebat nicl-o dată pe prefectul poliţiei, asupra modulul neregulat In care întrebuinţai banii din fondurile secrete ? Acuzatul Da, i am atras atenţia în mai multe rânduri, d sa însă mi a răspuns că aceasta nu mă priveşte căci astfel s’a urmat tot-d'a una în poliţie. Preşedintele. Asupra folsulul omis prin trecerea celor 37 de oameni In statele lunare, care In realitate Insă nu erau In flintă, ce al de spus 7 Acuzatul. Am primit un ordin verbal al prefectului ca să fac acest falş, pentru ca economiele ce rezultă se le trec în fondul siguranţei. Preşedintele. Cum prefectul ţi-a dat acest ordin, căci d-sa spune, că lucrul nu e exact, tot ce spune d-sa e că ţi-a dat ordinul ca economiele se le treci la fondurile secrete. Aci d. preşedinte Intra In detalii de comptabilitate.Latoate întrebările acuzatul nu răspunde de cât fraza tipica «N’am făcut nimic de cât după ordinul d-lul Moruzi.» D. comisar regal. AI spus adine-oarâ că procedeul d-tale In trecerea tn state a unui plus de 37 oameni data din timpul predecesorului d-tale. Acest fapt e exact, Insă d-ta al mal adâogat la a-cest număr alţi 27 oameni. Acuzatul. Da e exact, Insă după ordinul d-lui Dim. Moruzi fiind că nu ’i ajungeau fondurile secrete. D. raportor. Unde treceai fondurile secrete 7 Acuzatul. Intr’o condică. D. preşedinte. Unde e acea condică? Acuzatul. Am perdut-o (ilaritate). Preşedintele. Ce nenorocire! Raportorul regal. D. Moruzi a declarat la instrucţie că răspinge cu indignare această declaraţie. Consiliul va aprecia Intre d-ta si d. Moruzi. Acuzatul. D. Moruzi spune un neadevăr (sgomot). Fondurile secrete si Wausi Următorul incident probează In mod indubitabil faptul aşa de mult trimbi-ţat, şi negat de foile colectiviste, despre salarierea bătăuşilor din fondurile secrete. D. comisar regal. Cunoşti pe Ul-meanu ? Acusatul. Da. D. comisar regal. Cât primea a-cest ora ca leafă, din fondurile secrete 7 Acusatul. Nu făcea parte din agenţii poliţiei. D. comisar regal, d. Moruzi a declarat formal la instrucţie că Ulmeanu a primit şi primea mai mult chiar de cât cei l’alţi agenţi secreţi, (ilaritate, sgomot) Acuzatul (foarte turburat), daştiă. şi eu, însă pe Ulmeanu îl plătea direct d. Moruzi. Această declaraţie exasperează pe d. V. Lascar care Întreabă pe d. comisar regal dacă vrea se aducă la bară fostul guvern, In acest caz d-sa cere intervenţia consiliului pentru ca cadrul procesului să fie respectat. Un alt incident D. Preşedinte. Căpitane, dacă al condica In care treceai întrebuinţarea fondurilor secrete spune-o 7 Aeus. (se tulbura din nou) vrea se respunză însă d. Lascar Întrerupe zicând câ cere cuvântul. D. comisar regal. Condica dacă exista, ştiu ca poate să vie In ajutorul acuzatului, de acea vă rog dacă o aveţi daţi-o şi In acest caz sunt gata se cer un supliment de instrucţie. D. Misir se uneşte şi d-sa la suplimentul de instrucţie, însă ţine se declare tn această privinţa ca condica e de datoria instrucţiei s’o găsească. Incidentul e terminat după o nouă discuţie, care are loc Intre d. avocat Misir şi comisarul regal. Se continuă cu interogatoriu. Hotiele lui Radu Mihai Preşedintele. Ce a devenit suma rezultată din economiele de la Îmbrăcăminte 7 Acuş. Această sumă pot spune ce a devenit : suma de 6048 lei noi şt 50 b. am vărsat'o, pentru a se acoperi deficitul lăsat de d. general Radu-Mihai, când a plecat de la prefectura poli- (iei- Asupra celor alte capete de acuzare se încinge o lungă discuţie cu comisarul regal, care nu prezintă nici o importanţa. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere d. preşedinte întreabă pe acuzat ce are S8 respundăla capătul de acuzaţie ce ’I se face, In privinţa nutrimentului ce s’a dat gardiştilor concentraţi In cazarmă In zilele de 15, 16, 17,18, 19, şi 20 Martie. Acuş. Banii pentru nutriment i am primit de la Ministerul de Interne. Suma ce am primit se urca la 2,408 lei din care am cheltuit 1468,ear restul, iam dat d lui Moruzi pentru a se servi cu ei în fondurile secrete, pentru siguranţă, sumele ce s'au cheltuit în Luna lui Martie pentru siguranţă sunt foarte mari. In această luna se ştie turburările ce erau în Capitală, eu am fost silit se fac faţă cheltuelilor de la poliţie. Nu s’a datnicî un ban de mi-nistend de Interne,fondurile fiind epui-sate. D. comisar regal, aveai ordin de la prefect pentru ca să faci virimente de fonduri 7 Acusatul Da. D. comisar regal, la instrucţie d. Moruzi a declarat că nu. Acuzatul.Se poate, Inse sunt sigur că nu ’şi aducea aminte. D. comisar regal, ştid că poate să ’şl modifice depunerile. D. V. Lascar, da, şi are să facă foarte bine. D. Preşedinte. Ce al făcut cu cel 3750 franci, ce I-al luat pentru cheltue-lile instalftrei atelierului de croitorie? Acusatul. Aceasta suma n’am primit'o întreagă, n’am primit de cât 1645 iară restul de şi l’am justificat, nu l am primit, lăsându-l la casierie pentru fondul de siguranţă. Chestia gratificatielor Presediotele. De ce n’al dat grati-flcaţiele sergenţior? Acusatul. N'am luat nici un ban, prin urmare n’am putut se dad nici un ban; gratificatele se împărţead de casierul poliţiei. Interogatoriul acusatului se termină la 6 ore 1/2. D. Preşedinte, ordonă să se Introducă primul martor d. Moruzi. D. V. Lascar cere amânarea proce- sului pe mâine, fiind foarte ostenit şi neputând continua. D. Preşedinte consultă Consiliul care respinge propunerea. Un incident D-nil apărători V. Lascar, Misir şi Căpitan Manolescu declară că dupe 6 ore continue de desbaterl ne mal putând merge înainte, se retrag rugând pe d. preşedinte se noteze In procesul-verbal câ acuzatul rămâne fără aparare. Preşedintele ia act. D. Comisar regal protestă, declarând că va supune cazul corpului de avocaţi. D. Misir protestă la râr dul săd, zicând că şi d-sa va reclama contra comisarului regal. D. Preşedinte declară că va Începe numai se asculte pe martorul Dim. Moruzi şi că la 7 ore va ridica şedinţa. Cu aceasta condiţie, apărători rămân pe loc. Incidentul e închis. Martorul Moruzi e Introdus. Martorul Dem. Moruzi Preşedintele. Ce ştiţi despre acu-zaţiele ce s’aduc prevenitului de azi? Martorul Moruzi începe se faca nu o depoziţie, dar o pledorie întreagă. D-sa declară de la început că dacă azi îşi va modifica depoziţia, aceasta nu trebue se surprindă consiliul, de oare ce d-sa când a respuns la instrucţie, nu ştia ce are să'l întrebe, azi însă ştiind ce anume i se cere, a studiat dupe un registru şi alte notiţe cea ce va declara. D. Preşedinte. Aţi dat d v ordin căpitanului Stânciulescu se întrebuinţeze fără control sume de bani ? Martorul. Da. Comisarul regal. De ce vă modificaţi azi depoziţia care aţi fâcut’o la instrucţie? Martorul nu modific nimic, ţid Insă să declar un fapt: La instrucţie mi s’a spus, ca Stânciulescu ar fi avut infamia să declare contra mea spuind ca mie îmi dădea bani, pentru mine. La aceasta indignându-mă am răspuns ca nu. Azi Insă, când văd că nu aceasta s’a spus declar că da, se întâmpla luni când luam bani de la Stânciulescu, atunci când aveam plăţi mai importante de făcut. Vă pot proba că erau persoane care avea lefuri de 400 lei pe lună, îi numesc dacă vreţi, însă pe răspunderea d-voastră. D. comisar regal constatând di-ferinţa ce txistă Intre depoziţia de azi cu cea de la Instrucţie, întreabă, pentru ce această schimbare 7 D. Moruzi adresându-se restit către d. comisar regal 11 spune d-le eu nu mint... eu nu sunt martor mincinos... D. comisarregal n’am zis aceasta.. D. Preşedinte intervenind pune In vederea martorului articolul de lege privitor la martorii mincinoşi ; adăo-gând câ e sigur câ d. Moruzi nu e capabil de a depune falş. D. Dem. Moruzi. Vă rog să citaţi acest articol altor oameni.... mie nu.... eu nu sunt din aceia care mă sperid.... D. comisar regal întreabă, cum de n’a dat d-sa ordine casierului pentru a fl descărcat de sumele cheltuite, şi a consimţit a laşa pe căpitanul Stânciulescu, să comită f&lşurl, cănd fondurile secrete se cheltuesc fara justificare 7 Martorul răspunde, că la venirea sa la prefectură a găsit un deficit de 6450 de franci, cheltuiţi în plus de predecesorul şed, şi că conform uzului din poliţie a ordonat virimentele de fonduri. D. Preşedinte. Va să zică d v. afirmaţi câ căpitanul Stânciulescu n'a primit suma de 3400 lei 7... Martorul. Da. Căpitanul Stănciu-lescu î-a vărsat In acoperirea celor 6450 lei cheltuiţi de predecesorul meu. FOIŢA ZIARULUI «.EPOCA» (48) WALTER SCOT T LOGODIŢI 9 SAU * CONETABILII DE CHESTER XIV. (Urmare) Roşa să gândi Îndată că nu era în-ţelep tde a lăsa să audă Gillian cea ce stăpâna el ar putea zice In momentul dintăl, şi, primind In pripă propunerea ce’i făcuse femeia din casă câte va momente mal înainte, II spuse să se ducă să cheme pe cele-l’alte femei care întovărăşise pe Evelina. — Şi unde vrei să Ie găsesc, răspunse d-na Gillian, într'o casă In care vezi la miezul nopţel oameni străini înarmaţi Într’o odaie, şi unde dracii, dupe cum am înţeles, aleargă In cele-l’alte părţi ale locuinţei? — Gsseşte-le unde vel putea, răspunse Roşa cu oare care pornire, dar pleacă chiar acum. Gillian eşi, dar cu paşi Înceţi, şi murmurând câte-va cuvinte care nu se auziră bine. Abia dispăru din odae şi Roşa, lâsându-se In voea intusiasmu-lul iubirel sale pentru stăpâna el, o rugă cu cea mai mare stăruinţă să deschidă ochii, căci ’l închisese din nou, şi de a vorbi Rosei, credincioasei sale Rose, care era gata să moară, dacă ar trebui, alăturea cu stâpâna sa. — Mâine, mâine, Roso, murmură E-velina, nu pot vorbi astăzi. — - Uşurează’ţî spiritul prin un singur cuvlnt, zise Roşa ; spune-mi ce te a spăimântat, de ce primejdie te temi? — Am văzut’o, răspunse Evelina, am văzut pe cea ce locueşte In această odae, vedenia fatala rasei mele ! Nu mă întreba mal mult. (Mâine vei şti tot. Când Gillian sălntoarse cu cele-l’alte două femei din suita Evelinel, ele duseră pe stâpâna lor, dupe sfatul Rosei. In odaia In care stătuse acele două femei, şi care să afla la oara-care depărtare. O aşezară pe un pat ; şi .Roşa, după ce zise celor-l’alte servitoare să plece, afară de Gillian,(spunându-le să meargă să se ooihneascâ unde vor putea, remase ca să vegheze lângă stâ-până-sa. Evelina fu foarte tulburată încă câtă-va vreme ; dar puţin câte puţin oboseala, şi influenţa unei băuturi liniştitoare pe care Gillian avu bunul simţ de a o pregăti şi de a'I o da de băut, o liniştiră. E i căzu Intr’un somn adânc, şi nu se mal deşteptă de cât când soarele apăru de asupra munţilor In depărtare. XV. Când Evelina deschise ochii, ea parcă nu’şl mal amintea de cea ce să petrecuse cu o noapte mal nainte. Ea’şî aruncă ochii Împrejurul apartamentului, care, fiind menit servitorilor, era foarte rău mobilat, şi zise Rosei zlmbind : — Buna noastră rudă urmează a ne da eftin vechia ospitalitate saxonă, cel puţin In cea ce priveşte culcatul. Mal bine m’aşi fl lipsit de marea cină ce ne a dat ieri seară, pentru a capata un pat mal moale ce-va de cât acesta. Toate membrile Îmi sunt sdrobite par-că aşi fi stat sub blăcia unul agricultor Intr'un hambar. — Mă bucur că te văd aşa de veselă, scumpă stăpână, respunse Roşa, ferin-du se cu îngrijire de a face vr’o alusie la cele petrecute In timpul nopţel. Doamna Gillian nu fu tot aşa de tăcută. — Sad mă înşel foarte, Milady, zise ea, sad te al culcat eri seară pe un pat mat bun de cât acesta ; dar de ce l'al părăsit 7 Numai d-ta şi Roşa Plammock puteţi s’o spuneţi. Daca o privire ar putea să omoare, căutătura ce Roşa aruncă lui Gillian, auzicid’o că vorbeşte ast fel, ar fi omo-rlt'o. Aceste cuvinte nesocotite avură urmarea de care să temea Roşa ; Lady Evelina păru mal Intăi mirată şi uimită ; dar aducăndu'şl cu încetul a-minte, Îşi Incrucişă braţele, plecă ochii, să tulbură, şi plânse. Roşa o rugă să se liniştească, şi o întrebă de nu vrea să cheme pe bă-trînul capelan saxon spre a’I da mân-găerl sufleteşti, dacă supărarea el nu primea altele. — Nu vreau, zise Evelina ridicând capul şi ştergându’şl ochii. Am primit de la saxoni destule mărturii de bunătate, ce nebună eram să cred că a-ceastâ femeie nesimţitoare şi crudă va avea oare-care compătimire pentru cel tineri, pentru cel care sufăr I Nu voi îngădui să se bucure de un triumf nemernic asupra sângelui normand al lui Berenger, lăsând’o să vadă cât m'a jignit neomenia sa. Darmalîntăl, Roşa, spune’ml adevărat: cine-va din casa asta a fost martor noaptea din urmă la spaima mea 7 Roşa o încredinţa că numai de la servitoarele sale primise îngrijiri; de la dlnsa, de la Gillian, Blanşa şi Ter-nota. Ea păru mulţumită de această a-sigurare. — Ascultaţi-mă amlndouă, zise ea, şi supuneţi-vă mie dacă mă iubiţi, sau vă temeţi de mine. Nici-o silabă din cele ce s'au petrecut astă noapte să nu iasă de pe buzele voastre, şi daţi acelaşi ord’n din partea mea celor-l’alte două femei ale mele. Scumpă Roso, a-juta ml să schimb aceste veşminte In desordine ; şi d-ta, Gillian, drege’ml peptânătura. Numai o dorinţă păcătoasă de resbunare a îndemnat pe femeia acea, şi aceasta numai pentru că tatăl med era Normand 1 Dar sunt ho-tărltă a n'o lăsa să vadă nici cea mal mică urmă a suferinţelor ce mi-a pricinuit. Vorbind ast fel, ochii el strAluciad de o.Intăritare care par-că uscase isvo-rul lacrimelor ce’i umpluse. Roşa văzu cu bucurie şi plăcere tot o data (schimbarea ce să făcuse In spiritul stăpânei sale, a cărei slăbiciune de căpetenie ştia că este acea a unul copil răsfăţat prin linguşiri nesocotite, şi ne putând suferi să fie supărat sad nebăgat In seamă. — D-zeu ştie, zise credincioasa servitoare, câ mal bine aşi întinde mâna ca să primesc picături de plumb topit de cât să văd curgând lacrimele d-tale; şi cu toate aceste, scumpa stăpână, mal de graba aş vrea să te vâd acum supărată de cât mâoi.ita. Să vede câ a-ceastâ bătrlnâ doamnă a urmat dupe un vechiu obiceid superstiţios al familiei sale, care e In parte şi a d-tale. Purtarea şi averea el o fac să aibă multă vază, şi fiind câ nu’ţi dad pace Normanzii pe care fara îndoiala mătuşa d-tale stariţa li va părtini, sperăm câ d-na de Balldringham va putea să'ţl dea un adăpost, şi să le ia sub ocrotirea el. (Va urma) www.dacoromanica.ro h. 1 EPOCA — 11 NOEMBRE S esai Preşedintnle vrând s§ continue cu desbaterile, d. Misir reaminteşte promisiunea ce i s’a făcut. D. comisar regal cere asemenea amânarea pe mâine. Desbaterile sunt închise la 7 ore şi 15 m. Şedinţa de la 10 Noembrie 1888 Şedinţa su deschide la orele 9 şi jumătate. D. preşedinte dă ordin ca sâ fie Introdus acusatul. In sală aproape nimeni afară de apărători. Seva urma azi cu ascultarea martorilor. D. Dimitrie Moruzi e invitat ca s5 depue. Urmarea depoziţiei d-lui D. Moruzi. Preşedintele. Aţi asumat d-le Moruzi In depositia d-v. de erî, toate acu-sările ce se aduc căpitanului Stânciulescu, spunând că cu ordinul d-v. s’sfi efectuat călcările de care e culpabil. Dar mal e şi o altă acusare. E vorba de vânzarea a niştor cisme vechi ale cărora preţ căpitanul Stânciulescu nu’l a vărsat la casieria poliţiei. Aţi autorisat pe d. căpitan Stănciu-lescu să vânzâ aceste cisme ? D. Moruzi, nu prea pricepe întrebarea d-lul preşedinte. D sa cere explica-ţiunl. Preşedintele. D. Stănciulescu a vărsat această sumă casieriei poliţiei ? D. Moruzi. Nu. Dar tot d'a-una banii efectuaţi de o ast-fel de vânzare sunt vărsaţi casieriei. Preşedintele. ’Mf aţi spus erî că d. Stănciulescu avea toată încrederea d-v. şi că nici o dată n’aţl controlat gestiunea d sale. D. Moruzi. De multe ori am contro-lat’o. Preşedintele. Mal rămâne alt-ceva: Faptul de a se trece în situaţiunea mai mulţi oameni fără ca se fie n neapărată trebuinţă de către d. Stănciulescu. Nu ştiaţi că acesta constituia un falş In acte publice, şi că d-sa ca militar era justiciabil de legile militare ? D-v care sunteţi căpitan In reservă, trebuir să scutiţi pe un militar ca să comită falsuri D. Moruzi. Aşa se făcea tot d’a-una. Nu puteam eu să inaugurez un alt sistem. Eram silit să recurg la asemenea mijloace ca să fac faţă la cheltuelile care eraii neapărate. Comisarul regal. Nu v’a fost teamă, ca d. Stânciulescu să abuseze de încrederea d-v ? D. Moruzi. Daca l’aş fi bănuit de ceva, ’l aş fi dat imed'at afară. Maiorul Stoica. Văd că martorul din cavalerism asumează toate respundo-rile. Dar adesea cade In contradicţiuni. Prin urmare ar fi bine ca d. Moruzi să ’şl facă dedaratiunea In scris. D. Comisar regal. Nu e aceasta procedura. Gel mult ce ar fi de făcut, este ds a se citi înaintea Consiliului de resboiu deposiţiunea d-lul Moruzi Înaintea judecătorului de instrucţie. * * * Se naşte o mică discuţie la care iau parte d. Misir şi d. comisar regal asupra faptului daca sunt sad nu contra-dicţiunl In deposiţia d Iul Moruzi. Comisarul hotâreşte ca grefierul să dea citire deposiţil d-lul Moruzi Înaintea instrucţiî. D. grefier citeşte. plicaţiune Intrebărel făcute de d. comisar regal. D. preşedinte ordonă ce să se Introducă al doilea martor casierul de poliţie, Zaharia Vasilescu. * » * Zaharia Vasilescu, fost casier de poliţie sub d. Moruzi, e ascultat. Presed Cum plăteai pe sergenţi ? Martorii. Pe fie-care separat. Presed. Pe ce te bazai plătind bani? Mortoru. Pe baza livretului fie-că-ruia. Presed. Plăteai şi pe alţi sergenţi fără ca se fi fost presenţl ? Marloru. Da, dupe ordinul prefectului si a căpitanului Stâciulescu. Presed. Dar cu suma de 3750, care s’a cheltuit pentru plata unor cheltuell ce al făcut ? Cui al plâtit'o ? Martoru. D lui căpitan Stănciulescu. Presed. (Către Stânciulescu). AI primit aceşti bani ? Stânciulescu. Nu. N’am primit. Presed. Cum ? N’ai primit ? Dar casierul minte ? Stânciulescu. Eu n’am primit nici un ban de la casier, suma de 2112 am Incasit’o la min sterul de interne, alţi bani n’am primit. Casierul Zaharia Vasilescu , persistă în declaraţiunea sa că a numărat suma de 3750 d lui Stănciulescu, fapt ce acusatul tăgădueşte cu neruşinare. Se mal constată din depoziţia martorului Vasilescu că fratele căpitanului Stănciulescu era trecut în statele sergenţilor şi plătit din fondurile poliţiei fără ca să fi fost ceva în această administraţie. D. Misir. Nu voim se vă spunem numele oamenilor care vă sunt prieteni şi care erau şi dânşi plătiţi din fondurile extraordinare. Presed. Bine-voiţI vă rog d le Misir se ţineţi seama de cea ce spuneţi. Noi n’avera prieteni agenţi secreţi. D. Misir o scaldă zicând că nu s’a a-dresat consiliului. Se sfârşeşte şi cu depoziţia martorului Vasilescu. * * * Davideseu (furier) martor al acu-sărei e introdus. Din deposiţia acestui martor resultă că se plătea un număr de sergenţi mal mare de cât era In realitate şi că a-ceştia erau trecuţi sub diferite nume Închipuite. Comisarul regal 11 prinde cu mal multe minciuni şi contradicţiuni. Theodor Alexandrescu şeful cancelariei serviciului siguranţei publice este ascultat. Presed. Căpitanul Stănciulescu te a-cusâ că ţi a dat o sumă de 300 lei provenită din vânzarea cismelor vechi, pentru ca să o înaintezi prefecturei şi că d-ta aî bagat ageastâ sumă In buzunar, M ar torul Nu e adevărat. N’am primit nici-o suma. Căpitanul Stânciuleccu nu manipula nic o-datâ In cancelaria unde mă aflam. Comis, regal, releveazâ contradicţia câpitanutul Stânciulescu care la instrucţia n’a zis că a numerat bani d-lui Alexandrescu. Martorul spune că erau mulţi la poliţie care erau plătiţi gras şi care cu toate acestea nu erau trecuţi In statele sergenţilor. D-sa citează câte-va nume. Preşedintele. Aşa dar după depoziţia d-v n’aţi autorisat ca se fie trecuţi în situaţiune alţi sergenţi de cât cei ce erau In realitate ? D. Morozi. Nu. Presed (adresându-se câtre d.Stânciulescu). Dar cu cel 700 de lei, cari rămăseseră după luna lui Februarie ce a’ţi făcut ? Martorul Moruzi ne a zis, că nu ştie, dacă aceasta sumă a fost versată. Acusatul. Trecusem din vedere. Dar după cât ’mi aduc aminte cheltuisem a-ceasta suma pentru siguranţa publicd(?) Comisarul regal. Câţ aiţi sergenţi aţi autorisat să fie trecuţi In situaţiu-nea d-lul căpitan Stănciulescu, In afară de cei 37 ? D. Moruzi.Până lasumade 50—60. Comisarul regal. Aprobaţi aceasta în fie-care lună sau o dată pentru tot-d’auna? D. Moruzi. Dupe necesităţile poliţiei. Aveam mai mulţi indivizi pe (care II plăteam regulat pe unii şi neregulat pe alţii. Comisarul regal. Căpitanul Stânciulescu ne-a declarat, că v’a înmânat suma de 2,112 lei ce primise de la ministerul de interne pentru acoperirea unor cheltuell făcute pentru sergenţi, care suma fusese deja plătită din fondurile extraordinare. Aţi primit această sumă de 2112 lei pe care Stânciulescu o încasase de două ori ? D. Moruzi. Nu. N" am primit. Nu’mi aduc tocmai aminte (1) Comisarul regal (către Stănciulescu). Cui aţ! numărat aceşti 2112 lei? Stânciulescu Nu î le am numărat, le am cheltuit şi am dat seama despre aceasta d lui Moruzi. Fostul prefect se vede că nn’şi aduce aminte. Preşedintele. Cum crede d. Moruzi, căpitanul Stânciulescu a cheltuit banii sad ’i a mâncat ? ( D. .Moruzi. Am convingerea, că nu l-a mâncat, ’i-a cheltuit. Daca Stănciulescu pra necinstim dadeam afară. Comisarul regal. Daca aceste chel-tue/i erau făcute din fondurile extra ordinare şi nu era nevoe se fie trecute rJ situaţiune, de ce suma de îi 12 lei figurează intr'un compt de 3750, plătit de către casierul poliţiei ? Căpitanul Stânciulescu şi 1). Mo ruzl In respunsurile lor nu spun nimic clar. EI se încurcă neputând da o ex- Martorul Anghelescu Dimitrie. Copist, pe lângă poliţia Capitalei, declară că iseălea în statele sergenţilor pentru nişte persoane fictive şipt care nu i văzuse nici o dată. Martorul Nicolae Theoilorescu furier, a iscălit în anul 1885—86 vr’o 60 de persoane fictive trecute ca sergenţi. Ş-dinta se suspendă la orele 12, plnă la orele 2 după amiază. 2* EDITIUNE Resu.ltatu.1 votulvii Vot anii 16? Majoritatea absoluta 77 I,ascar Catargiu 105 Dumitru Ilralianu 40 Gbeorghe Vernescu 7 Buletine albe 14 • ♦ * In momentul când numele d lui Catar- ] giu tntruneşte cele 77 voturi necesare pen- [ tru majoritatea absolută, aplause frene- 1 tice isbucnesc fn Cameră plecând din toate tribunele. * • Proclamarea preşedintelui D. Iacob Fâtu preşedinte de vârstă proclamă resultatul votului. Aplause frenetice acoper glasul preşedintelui de vârstă. D. Iacob Fetu, spune că cu deosebită mulţumire cedează locul alesului Camerei onorabilului d-lul Lascar Catargiu. D. Lascar Catargiu ocupând fotoliul preşedenţiel In aplausele prelunginte ale adunărei şi ale tribunelor pronunţă următorul mic discurs: Permiteţi-mi să vă arăt recunoştinţa mea prin încrederea ce’ml aţi dat. Ca In tot d’a-una, de câte orirepresentan-ţii ţărei afi avut încredere In m:ne şi m’afi ales ca preşedinte al adunărei îmi voi face şi acum datoria de a lucra cu siguranţă şi de a dirija desbaterile cu cea mal mare imparţialitate. D-lor, voiu să fac apel la toate nuanţele In general din această Cameră şi la toţi d nil deputaţi In particular, spre a’I ruga să nu piardă din vedere ca ţara aşteaptă de la noi, d-lor, multe lucrări. Din nenorocir ecamerile trecute cam cu vacanţiele ce luad, cam cu serbatorile dese ce ţinead, cam cu venirea târzid la şedinţe, lucrad foarte puţin şi toate lucrările se îmbulzead la sfârşitul sesiune!, când atunci Intr’o zi şi o noapte se votad sute de milioane asupra ţărei, o sumă de legi din cele mal importante şi bugetele anuale din ce In ce mai încărcate. (Aplause). D-lor avem trebuinţă să ridicăm prestigiul Camerei, şi de aceia vid încă o dată să vă cer concursul ca de la început să lucrăm ast fel, ca terasă poată urmări pas cu pas lucrările noastre şi să vază limpede In cea ce se va vota de la milion până la un ban ce se cere de la dânsa; să nu se mal voteze In bloc şi In întuneric ca pân’acum. (Aplause). Prin urmare în speranţa că îmi veţi da bine-voitorul d-v. concurs, ca să pot îndeplini misiunea cea grea ce aţi pus asupra mea, viu a vă exprima din nod recunoştinţa şi mulţumirile mele. (A-plause prelungite). * * D. Cogainiceauu, cere că se i se dea copie dupe contractele agricole ale judeţelor Ialomiţa şi Ilfov. D. Alex. Laiiovari, propune Camerei ca se mulţumească preşedintelui de vârstă pentru modul nepărtinitor şi lealitatea cu care a condus pân’acum desbaterile Camerei. D preşedinte Lascar Catargiu consultând adunarea asupra propunerel d-lul A. L&hov&rl, Camera în unanimitate îşi exprimă mulţumirea prin ridicare de mâini. D. preşedinte suspendă şedinţa pentru ca deputaţi se proceadâ la votarea vicepreşedinţilor. Se procede imediat la această votare. Resixlt.at,iil votului Votanţi 166 Bilete albe 8 Majoritate absolută 80 CORPURILELEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 10 Noembrie 1888 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-iul General Florescu. 88 senatori faţă. D. preşedinte General Florescu, a- duce la cunoştinţa Senatului, că a primit o telegramă de la Cameră, prin care guvernul II comunică, că toţi miniştrii fiind ocupaţi azi la Camerâ vor putea asista la şedinţa Senatului. In consecinţă d. general Florescu propune a se ridica şedinţa, de oare ce Senatul n-având nimic la ordinea zilei nici că ar putea lucra conform regulamentului fără presenţa guvernului. Şedinţa se ridică imediat, anunţându-se cea viitoare pe mâine. General Mânu 83 Gr. Cozadini $4 11. Isvoi'anu 122 V. Pogor 97 N. Blaremberg 50 I. Fetu 3 G. Vernescu 3 P. Protopopescu 3 Aposloleanu 1 Panu 1 M. Tzoni 1 D. preşedinte proclamă de vice-preşe dinţi pe dd. Gneral Mânu, Gr. Cozadini, 11. Isvoranu şi Vasile Pogor. D. general Mânu mulţumeşte adună rel pentru onoarea ce i-a făcut alegâadu’l ca vice preşedinte al el, de şi i-a dat cele mal puţine voturi decât la toţi cel l’alţl a-leş1. Această împrejurare spuned. general Mânu mâ face sevă zic: fereşte-mâ doamne de amici căci de inimicii mei nu mâ tem (aplause). D. Cozadini spune că alegerea sa a fost un act de cunoasie făcut minorităţei.D-sa promite că va susţine pe acel cari vor face reformepentru această ţară. (aplause) D. II. Isvoranu mulţumeşte şi spune că el care a fost. 15 ani ’ In minoritate va şti se respecleze drepturile el. D. V- Pogor mulţumeşte de asemenea. La orele 5 1/4 şedinţa se ridică. P. tie, ştie că hrana aceasta se aducea de la casarma de geandarmT. D. avocat Manolescu. S’a mal a-dus alta dată mâncare de la gean-darml ? Martorul Da înainte de 15, 16 Martie se aducea mâncare de câte ori sergenţii eraii concentraţi. D. avocat Bosie. Cine plătea gra-tiflcatiela ? Martorii. Nu ştifi, de cât că înainte de anul 1884, gratificatele se plăteaţi de casierul poliţiei sau de acel al prefecturei poliţiei. D. IV. Hrislescu, fost inspector de poliţie, depune că a fost casier )a poliţie, şi că In această calitate, plătea fie căruia sergent în parte, fiind faţă şi ofiţerul companiei. In privinţa celor 48 de oameni ce figurau In state, dar cari nu eraţi însă în fiinţă, d. Hristescu depune că acest fapt e exact, şi că 11 făcea cu învoirea şi după un ordin formal al prefectului, in ajutorul declaraţiei sale martorul presintă Consiliului un ordin confidenţial scris chiar de mâna d lui Moruzi. Dânsul confirmă că banii ce rezultaţi din economiile acestor sergenţi II trecea la fondurile secrete. D Hristescu face apoi următoarea depoziţie de cea mai mare importanţă. « Cu mare gălăgie am plecat de la casierie, unde am fost speriat de hoţiele ce se făceau Acolo naşi fi stat nici-o zi măi mult, fiind om cinstit, în urmă am fost numit inspector pentru ca se tac din gură şi să nu spui cele ce să petreceau a-colo. '(Sgomot). întrebat apoi cine a lăsat deficitul de 6480 lei noul, martorul depune că deficitul era... nu ştie bine cifra exactă, însă poate să spue că era de câte va mii, şi că el a fost lăsat de d. Radu Mihaiu, căruia el ca casier îi dădu se., [sgomot). «Văzând că Radu Mihaiiipleacă de la poliţie şi că mă lasă cu această sumă în spinare, m’am dus peste tot şi am făcut gălăgie. După câte-va z>le însă văzând că eîi sunt hotărât să fac scandal, d l Radu-Mi haiU mi a spus să merg la d Moruzi care va plăti pentru d-sa acea sumă, lucru pe care l’aşi făcut. (Sgomot). «De unde a luat bani nu şt'îi. cea ce ştiu e că,banii care i-am dat luîStănciu-lescu mi a rambursat în urmă drept deficitul lăsat de d. Radu Mihaiii.» (Sen-satie). D. Hristescu arată cât de corect a fost d sa cât timp a stat ca casier, spunând că dosarul cu ordinele şi actele justificative l’a sigilat şi parafat singur, îl ţinea ascuns de teamă... (cacîîiera foarte teamă) şi că, plecând de ia casierie l’a dat casierului celui nou d Ni-culescu, despre a cărui moarte nu vrea se vorbească, zicându’I «ţine acest dosar, şi val de tine de ’l vel perde.» Martorul afirmă că a dat banii pentru grati-ficaţia câpit-mului Stânciulescu. Acusatul. N'am primit bani. Martorul. Ra ţi-am dat. D. Preşedinte. De ce n’al luat chitanţă ? Martorul. N’am luat chitanţă din ciuzăcânu puteam sâ mă gândesc la toate. Acuzatul. N'am primit bani. Se suspendă şedinţa pentru5minute. La redeschidere se ordonă Introducerea martorilor, N. Hristodulo şi N. Arvatu.Nerespunzând îns6laapel,setn troduce martorul M. Zianu fost furier la corpul sergenţilor de oraş. Neagă a fi primit din mâna acusatulul suma dupe îmbrăcăminte. Dânsul mai declară că dupe ordinul acuzatului, trecea In procesele-verbale de deşertare efecte ce nu lua In reali tate desertorul. Martoru Hristodulo declară că nu ştie nimic alt de cât că dânsul a scris cu mâna sa două chitanţe dictate de a-cuzat, şi prin care se spune : «Am pri mit suma de... pentru plata efectelor reparate», etc. Acuzatul. Nu e adevărat, n’am dictat nici o chitanţă. Martoru Hristescu e rechemat. Dânsul declară că chitanţa scrisă de Hristodulo, i-a fost presentatâ de acuzatul căpitan Stănciulescu. D. comisar regal, adresându-se către acuzat, li zice: ce motiv crezi d ta că are Hristodulo să depue contra du-mitale ? Acuzatul. Nu ştifi I Poate că fiind sub ordinul casierului... poate că a-cesta l’ar fi învăţat să depue contra sa. D. Misir cere ca martorul să fie confruntat cu alţi doul martori, anume Ni-culescu şi Anghelescu. (Va urma) Am vorbit intr’o informaţie trecută cum că a fost arestat şi închis un ofieer de geniu pentru că fusese constatat că ar fi comis mal multe abusurl. Oficerul de geniu despre care e vorba se numeşte Theodoru şi Bre gradul de căpitan. El profitând de însărcinarea care’î 36 dăduse aceea de a inspecta şi de a plăti lucrători de la fortul Cer-nica unde era şi dânsul, a trecut o sumă de 2000 lei, peste cea ce plătise în realitate, încasând restul în folosul seu. Theodoru se află acum închis. X Înalta Curte dej casaţie va judeca mâne recursul d-lui căpitan Diman-cea şi a d-lul Davila în contra deci-siuniî Curţii de apel din Bucureşti. CAMERA Şedinţa de la 10 Noembre 1888 Şpdinţa se deşehide la ora unu şi jumătate sub preşedinţia provisorie a d-lul Iacob Fetu. Sunt presenţl 138 domni deputaţi. Se dă citire sumarului şedinţei de erî. m * » D. Preşedinte, anunţă adunărei că la ordinea ziiet e alegerea biuroulul Camerei începând de la preşedinte. Se suspendă şedinţa pentru 10 minute pentru ca deputaţi se poată scrie buletinele. Deputaţi depun buletinele lor, In urma unul apel nominal. AFACEREA STAMIESCII Consiliul de Resbel al corpului al II-lea de armata Şedinţa de Joui 10 Noembre, 1888 Şedinţa e redeschisă la 2 ore. L). comisar regal întreabă apărarea daca admite ca constant că reparările deuniforme s’aO făcut de sergenţi pe spesele lor, şi dacă renunţă la cel i’alţl martori. D. Bosie, declară că n’are se recunoască absolut nimic. Consiliul deliberând declară că va urma cu ascultarea martorilor. Martorul Vasile loan declară că a primit ordinul ca sâ’şl repare uniforma obligându’l a o face pe seama sa. Acest lucru s’a întâmplat şi cu alţi sergenţi. loau Angliei I, face aceaşl depoziţie. D. Sava Hristescu,ofiţer de poliţie spune, că nu ştie când s’a reparat u-niformele de oare ce pe timpul acela era In serviciul guardel acciselor. Relativ la hrana sergenţilor de uliţă In zilele de 15,16, 17,18, 19 şi 20 Mar- ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Belgrad, 21 Noembre. — Iu urma unei noul năvăliri a Albanezilor turci armaţi pe teritoriul sârbesc, între Cia-ciak şi Karanavaţ, guvernul a adresat, o notă ministrului Turciei pentru a-1 semnala prima năvălire întâmplată la 10 Noembre şi această din urmă, atrăgând atenţiunea Porţii asupra gravităţii acestor agresiuni succesive şi asupra trebuinţei de a lua măsuri pentru a împiedica repetarea lor. Berlin, 21 Noembre.— Marele Duce moştenitor al Rusiei a sosit ieri seară. El a fost primit de Împăratul, de principele Enric şi de generalii presenţl la Berlin. Archiducele Ferdinand a sosit azi dimineaţă. Ei a fost primit de Împărat. Londra, 22 Noembre. —Se anunţă din Viena ziarului Standard ca In cercurile austriace nu se crede că, cu toată alegerea generalului Florescu ca preşedinte al Senatului, şi isbânda probabilă a d-lui Lascar Catargi la Cameră, va fi de temut pentru Bucureşti triumful pol'ticei ruseşti ; se recunoaşte cu toate astea că Rusia posedă In România mal mulţi amici de cât Austria, şi că politica Austro-filâ a regelui găseşte puţin ecofi în toate clasele naţiunii române. D NU HORIAC. A. ROSETTI Doctor în drept Doctor în ştiinţele politice şi administrative, eşit din magistratură, îmbrăţişează cariera de ADVOCAT şi lucrează cu d-nu Mihal D. Kornea. D-sa se pune la disposiţiunea publicului în ţoale zilele de la 9 şi jumâtate până la 11 ore. 16,--Strada Italiana,—10. 00 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAR BATE AS CA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare, dupâ experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. 628 Astă seară va fi o întrunire de deputaţi la Otel de) France, întrunire provocată de amicii guvernului. X înainte de şedinţa de azi a Camerii d. Th. Rosetti a avut o întrunire cu d. Lascar Catargiu. Înţelegerea a fost deplină, afară de un singur punct, demisiunea ministerului pentru a se reconstitui din nou sub preşedinţia d lui Th. Rosetti, în urma recomandaţiuneî preşedinţilor camerii şi a senatului. Este nădejde că şi asupra acestui punct sa se mai poată stabili o înţelegere. n D. En. Vâcăresou, ministrul nostru la Belgrad, a fost invitat se meargă cât mai grabnic la postul seu. n Mane Camera va proceda la alegerea secretarilor şi chestorilor. X S’A MUTAT Vechia reilaclla si ailminsCrn-tia a ziarului RESBOIUL. actualmente la RESBOIUL VECIJIU, s’a mutat in strada Academiei, 41. Doctorul A. KOSLINSKY reîntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiunede la 1—3 p. m. No. 5, Strada Apolon, No. 5 (lsvoru) (688) m l\GITJIM DE MOŞIE i^eneagcri: mice şi o îndelungata experienţă în căutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dănd cele mal bune garanţii de integritate şi activitate. Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca». (ooo) DE ÎNCHIRIAT °dCoreaeTaTees.U- tuala in strada Diaconcselor No. 4. A sc adresa la d-nu Boldur Voinescu procuror pe lunga parchetul de Ilfov. 695) Doctorul THEODORESCU FLOREA —S’a mutat Strada Polona, No. 33— Gonsultaţiunl de la 5—6 ore. _____________________________ţi4_ DE ÎNCHIRIAT în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) DE Venzare mobile sums de mAtase, suiragerie şi odae de culcare de pte.jsr runios sculptate lustrurl. lămpi, piano Bek-tdn ctc. De î chirial o casă mare In cele mal bune cond'ţiunl, 7 camere de stăpân, dependenta etc. Doritorii se vor adresa în strada Italiană, No. 5 bis do la 9—U şi de la 3—4 1/2. _____________________________996 G. T. CERKEZ 1002 AVOCAT S’a mutat în strada Dorobanţilor, No. ă www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 11 NOEMBRE CASA. DE SCHIMB Strada Lipscani, No. 23 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 10 Noembre 1888 - - " 1 " a=C3=.6S«l4.1 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 94 1 2 95 6 0/0 Renta perpetua V3 3/4 94 1/2 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st.drum de fer 96 7/8 96 1/2 i 7 0/0 Scris. func. rurale 107 1/2 107 3/4 5 0/0 Scri3. func. rurale 96 7/8 97 1/4 7 0/0 Scris. func. urbane 106 H07 6 Q/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 100 101 93 1 2 94 82 1/4 82 3/4 5 0/p împrumutul comunal 55 60 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 230 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 55 60 1030 1040 Acţiuni «Dacia-România» 225 240 » Naţionala 220 240 » Constructiuni 85 9C Argint contra aur 2 40 280 Fiorini austriac! Tendinţa susţinută 208 209 CASE DE VfiNZARE S>,n| T C lfţll situate în Struda Frumoasă No. ta llUIIEl iJ.lijli şi ta bis; având fie-care 4 odât de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde in total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. ia Str. Frumoasa în casele din fundul curţe! 776 CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apa, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) MTWnUTDTAT1 casadinStradaPolonă inUfllnlAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 M TUI PUTUT A T Strada Berzil No. îaa, lllUfliniAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron. n » Uf UT) TJ mobilate şi nemobilate de In-UnlflLllIl chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81. MOŞII DE ARENDAT Wj ilIL'YlkiT de IaSf. Gheorghe 1890tna-!i AllEjilll.il inte. Moşia numită Martoid din comuna Lupşan plasa Borcei judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Colţel No. 10. Nixe Nieolescu (993) nc ADETftinAT Moşia B4leŞ|', şi Mi-Ut AntnUA I hălenl de lângâ R.- Sârat, având pede 9000 pogoane. Doritorii de a o lua In arendă se vor adresa In ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, In Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângâ Colţea. 985 n r A D C M n ft T de la Sf- Gheorghe Ut A ntn U A I 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexnndrescu. ITF 1 ni VIk 1T de la 23 Aprilie 1889 moşia El Ei AllEilMJAl Lalosul şt DobricenI din judeţul Vălcea pe cinci sau mal mulţi ani. a VMftta/waszsssi mrtsmttxrmz. KXr&Mzsnmm. MOŞII DE VÂNZARE Tlî? I L’VY 11) I.’ nouă hectare vie şi obratie si-lljQ lEilUi/UlU tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE VENZAREIIIOSIA STMESTI SS£ situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han cârciuma pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lângâ fabricile de gaz. Doritorii ss vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE ■ — ■■■■ —i IAC I N P LI I DI A T 0 pimniţă mare de Ut 111 Un llll HI vinuri; trei locuri mari virane; douâ grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiuni calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case In dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) CJi PillTi o pâdurede stejar sau tufanîn ij£i li AU 1 \ vechime de la 80 ani în sus, în mărime do 3—600 pogoane spre exploatare po timp de 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie a Căilor ferate până Ia 12 chilometri este condiţionat. Proprietari sunt rugaţi a depune oferte detailate la Tipografia Thiel et Weiss. 999 CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H M I AS No- 8, In palatul Principele Dimitrie OMka Sir. Lipscani, in facla noei cladir Bancel Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 10 Noembre 1888 Cump. Vinde 5 % Renta amorlisabila 6 % „ româna perpetua 6 % Obligaţiuni destat [Conr.rnr.] 6 % „ C. F. K. 5 % „ Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.J 7 % Scrisuri funciare rurale 6 % ,i », t, „ urbane Obl. Serbesti cu prime Im- cu prime Buc. (J0 let] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Domuau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi 94% 33 % 9» 3/6 84 ÎJ0 107 % 96 3/4 105 3,4 100 93 « 88 76 60 88 60 17 8 4* 207 12* 100 99 266 96 <4 94* 96 % »*% 830 106)4 iot 9* 12 1,4 78 *e 31 66 21 2 71 209 126 100 M6 RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI îl m STRADA BISf.SICS IENEI Ho. 10. CASA BISERICEI DINTR’O ZI BUCUBESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca. Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. 827 J 5 FABRICA COMET i l DE SOBE MEiDINGER SI IVI AS IN E DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea maî practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate In mod perfect. Focul se poate Întreţine In permanentă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR ea Maşinele de bucate sunt de sistema cea maî perfecţionată. ^Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se IP^poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. «X- -xex" X PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE Xft HURE ÎSOR'IMENT DE COVOARE PROVENIND DIN Pcrsia, Korasan-Ferachan, Turcia, Smyrnd-Koula, Oucliac, Jor-des, Daoiston, Somac, Bukara, Belujistan, lJerat, Zili, Chetde, Kirchir, Torcoman etc. etc. MARE »S RTIMENT DE PORTIERE Şl PERDELE DIN Djidjimes, Curamaies, (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc. Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. in sus perechea de 4 metri inaltime. .ntorcându-me din lungul meuvoiagiu din Orient am onoare de a anunţa pe onor. t iientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demen-siunile cu preturi excepţional de reduse. 938 -x*X' REGIMUL DE LANA |j AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER (/recunoscut ca cel mai excelent il Mealial acum in urma, de juriul medical din Londra cu <«Medalie de A ar» Samifc ^ % <£] [ concesg C.ZZ w. C5 ^ OL- — t- fir1-—i ■c o £ c = c “2 a S I1' O = 2 SI ~ ta c__? *7* > — «as-* r. r <î «S R , et t ft U \ I. ““ 5 ~ ® Q, t— C CA — ^lc^I — CJ -> rz ~ O. 2 CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA VALOARE DE LOSURI fiUX QUATRE SA ISONS 72, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Ilegal | PROF. DR. G. J/E6ER, W. BENGER StEHHE, STU1GART| Preturile de vânzare originale ale Fa-bricei dupe mărime. CĂRBUNI CARB1FF Prima calitate pentru sobe şi vapoare, de vânzare la sub-semnatul cu preţuri moderate. Depoul la Galaţi si Bucureşti a se adresa strada Lipscani, Hanul cu Tei. 1014. X\!»t.li£i.n Mendel iÂ*fiasm«isaa DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De Ia Facultatea de medicina din Vicna Specialist tn boalele Sypliilitice pe care le trateaza Intr’uti mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de Ia71/2—8!/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de Ia Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 LOSURI LE STATULUI SERBESC DIN 1888 Atragem in special atenţiunea cititorilor si clienţilor noştri asupra obligatiunelor imprumutului cu prime a STATULUI SERBESC emise de câtre GUVERNUL REGaL AL SERBIEI in virtutea legei de la 20/2 Mai 1888 Aceste obligaţiuni vor participa la 195 TRfiGIRI cari vor avea loc de 3 ori pe an LA 2 IANUARIE, 1 MAI, i SEPTEMBRE etc. etc. lata si detaliele principalelor câştiguri 00 se pot câştiga: UN CÂŞTIG DE (1 FRANCI 1 Câştig de 250,000 Franci 3 Câştiguri de 40,000 Franci 1 Câştig de 200,000 Franci a Câştiguri de 30,000 Franci 1 Câştig de i 50,000 Franci IO Câştiguri de 25,000 Franci G8 Câştiguri de 100,000 Franci 20 Câştiguri de 20,000 Franci 62 Câştiguri de 75,000 Franci 25 Câştiguri de 15,000 Franci etc. etc. etc. Cel mai mic câştig cu care trebue se iasă negreşit fie-care obligaţiune e de franci 12,50 azi, şi poate să se urce succesiv din an tn an la 40 franci, ceea ce face ca ori-ce perdere a capitalului şefie absolut imposibilă. Pentrn mai multă siguranţă noi luăm angajamentul d’a schimba ori-ce obligaţiune eşita cu câştigul cel mai mic şi purtând timbrul nostru, contra unei obligaţiuni ne-eşitâ încă; fără altă cheltuială pentru clienţi noştri. Voi vindem fie-care obligaţiune originala, purtând semnătură autoritatilor competinte pe preţul de 15 franci coprinse si toate cheltuelile Zece obligaţiuni nu costa mai mult de cât 140 franci Obligaţiunele originale sunt trimise cu întoarcerea curierului şi cu scrisoare recomandată. Se poate cumpăra asemenea şi cinci obligaţiuni pentru 90 franci platibilf în 9 rate lunare de câte IO franci. îndată ce primul vărsământ de IO franci e efectuat, cumpărătorul va primi numenle celor 5 obligaţiuni ai sei şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea câştigurilor. Cinci-zeci obligaţiuni costa 840 fraci platibile în 14 rate lunare de câte 60 franci Urcarea acestor obligaţiuni fiind aproape sigură şi inevitabilă nu ne va fi cu putinţă d’a menţine preturile şi condi-ţiunile mai sus arătate. Rugam dar pe cititorii noştri d’a ne transmite cât de neîntârziat ordinele d-lor A se adresa cererile însoţite de costul lor in bilete de Bancă, mandate poştale sau timbre poştale din orî-ce ţară la MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA -AUSTRIA- IVota: Noi primimi bilete de Bancă şi timbre greceşti cu preţul de Drachme 1,30 pentru i franc. Asemenea bilete de Bancă şi timbre româneşti lei 1,05 pentru 1 franc.—Rubla hârtie pentru 2,50 fr., rubla.—Timbre poştale austriaco pentru 20 centime cele de 10 soldi sad 10 craiţări. — Timbre poştale turceşti şi cele egiptiene pentru 25 centime piastrul. Se poate scrie în limba francesă, germană, engleză, italiană, greacă şi română. ion URMĂTOARELE PREPARTECOMPUSE DE: DIMITRIE G. GHERMAN BLZEU Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa denlifrice are proprietatea de a întări gingiile, face să dispi â roşiaţa gimmlor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să disp râ piatra şi mirosul gurel; asemenea se reco 7 andâ ca gargară pentru durer le de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un led. Pomăda de Chinina împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei. Poinada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 ieu Prafuri albe si roii pentrudinti Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi Impedicâ căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, fadică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 818 Se află de vânzare: TRATAT VINICOL Depod principal la d-nu I. Popp, strada Câtunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. OCASIUNE Se desface un mare d°posit de diferite cu aii ta te hârtie de lux fina si ordinara pentru b'urourl etc, hârtie colorata şi diferite mucavale pentru legatori de cârti, fabricanţi de cutii şi de cartonagiu. Hârtie pentru litografi şi tipografi, obiecte pentru şcolari ghiosdane, mape, condeie etc. Diferite Masine sistem cel uiai nou de la fabrica Krause din Lipsea pentru industriaşi de cartonagiu şi legâtorl de cărţi. A se adresa la sub-semnatul M. L1TTMAN ictl IVo. IO, Str. Lipscani, Yo. IO LA ORAŞUL VIENA F* vis-â-vis de Lib. Socec ■aFa5SCJS753«Kii'-l.T.«$iî* Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate ai soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pontru Doamne si Domni. ; Flanele, camasi si ismene de lâna după Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. 1 sistemul profesorului Dr. tî. Jaegrt r. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile Mare asortiment de cravate ultimu fason. si lăţimile. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Batiste de olanda si ds lino albe si colo- Trousouri complecte pentru liduntati. rate. 5 L.ayettee si TTroooouri pentru copii. Ciorapi de Dame si Domniile Fii d’Ecosse, Tronsouri pentru pensionate, oteluri de bumbac, de lâna si de mat&se. ) ni restnurantuci. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAMI6L MOSTHV ILUSTRAT 8« VA FI TBIIIHS ORl-CUI VA FACE ( ESEBE. LA ORAŞUL VIENA l CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de librăria Sooeo 535 CASA DE SUH1MB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani \o, 15 bit BUCUREŞTI Curs pe ziua de 10 Noembre Tipografia Ziarului,, Epoca' VALORI Scadenta | Cupoanelor Târg lib curs med Foniinridr stal român Renta rom. perpo. 1875 5% 1 Ap. l Oct. 94 Renla rom. amorlisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 95 Renta rsm. rur. conv. 6% 1 Mai 1 Noem. 96 Obl.p.