ANUL III No? 883
A DOUA EDITIUNE
JOUI 3 (15) NOEMBRIE 1888
NUMERUL (5 RĂNI NUMERUL
ABONAMENTELE
încep la i si ie a fie-carei luni si se plateso
TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Bncnresel: La casa Administraţiunei. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an (0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetate: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL ^ BANI NUMERUL
ANUNC1URILE
DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agcnrc Ha vas. Place de la Bourse, I Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani: anunoiurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
L.\ PARIS: segâsestejurnalul cu 15 een». numerul, la Kioscul din Bulevardul S». (ier• niain, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢ1UNEA
No. 8,—Platza Episcopiei,—No. 8
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
AD.Vl.WIS TRA ŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 8
LUCRĂRILE PARLi\ME\Tl)LCl
AFACEREA
GENERALULUI AL. A. ANGHELESCU BUBA LIBERALISMUL CONSERVATORILOR
ALEGEREA
COLEGIULUI III-LEA DE ILFOV
LOGODIŢII
Abia se cetise eri Mesagiul tronului, şi deputaţii şi senatorii au trecut imediat în secţiune spre a procede la validarea titlurilor.
Cele petrecute eri în secţiuni ne permit deja a ne da seamă eu ce spirit de imparţialitate au ds gând nouile camere se cerceteze titlurile nouilor deputaţi.
Nu s’a observat, din partea tutulor, decât o singură dorinţă, aceia d'a Introduce în parlament pe cei ce au fost bine aleşi si care îşi au titlurile în regulă.
N’au fost eri nici oposanţî, nici guvernamentali, precum se şi cuvenea într’o cestiune de felul acesta. S’a putut vedea de pildă într’o secţiune d. Dim. Brătianu de acord cu membrii majorităţii şi în desacord cu d. Stanian.
S’au vezut membrii ai majorităţii cerând şi obţinând în secţiuni invalidarea unor deputaţi şi a unui senator, care sunt coreligionari ai lor politici.
Faptul acesta îşi are însemnătatea, când ne aducem aminte cum încercaseră acum un an colectiviştii se invalideze în masă pe membrii oposiţiuniî, şi ce campanie înverşunată s’a făcut pe această cestiune, timp de o lună.
Azi, oposiţia nu mai e ameninţată de guvern, şi majoritatea având puterea de a scăpa de oposiţie, ştie se respecte drepturile minorităţii.
Azi, oposantul care pătrunde în Cameră e sacru.
Aceasta e o dovadă de sentimentele care animă pe membrii actualelor Corpurilor legiuitoare şi e o probă că majorităţile de azi nu se tem de controlul cel mai larg şi cel mai scrupulos.
Tot o dată, prin asemenea proce-deurî, credem că oposiţiunea va fi îndemnată se intre în adevăratul ei rol, care constă în a exercita un control serios asupra actelor guvernului, a face o oposiţiune de principiu, şi a da sprijinul ei reformelor pe care ţara le reclamă.
Făcând aceasta, ea va aduce un serviciu însemnat şi ţării şi ei însăşi. In eas contrar, făcând oposiţiune sistematică şi obstrucţiune, ea nuva isbuti se discrediteze guvernul, ci se va discredita singură.
Majoritatea va da oposiţiuniî e-
xemplul moderaţiunii şi va dovedi respectul ei pentru drepturile minorităţii.
Rămâne să vedem, cum la rîndul ei, îşi va împlini rolul oposiţiunea.
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 13 Noembre.
Guvernul austriac, asupra cererel Regelui Serbiei, a interzis ziarelor ilustrate din Viena să publice caricaturi ale Regelui j Milan.
Depeşiledin Viena constată că situatiu-nea in Serbia este foarte critică; tesaurul e gol, iar nemulţumirea e generală.
Hernianstadt, 13 Noembrie.
Ministrul de interne n’a confirmat alegerea vicarului Popea ca vice-preşedinte al asociatiunil agricole române din Transilvania.
Budapesta, 13 Noembrie.
Camera a aprobat proiectul de conversiune cu mare majoritate. Secretarul de Stat Wekerle a declarat înainte de vot că operaţiunea constilue o puternică pârgâie pentru o regulare a finanţelor ungureşti.
Berlin, 13 Noembrie.
învoiala între Germania şi Englitera în privinţa Africel Orientale s’a stabilit prin note schimbate între corniţele Hatzfeldt, cu data de 3 Noembrie şi lord Salisbury cu data de 5 Noembrie.
Nota d-lul de Hatzfeldt propune blocarea comună a |coastei Zanzibarulul, cu con-s mţimântul Sultanului, pentru a suprima exportul sclavilor şi importul armelor.
I Cât pentru dreptul de a visita corâbiele străine, Germania e gata să facă demersurile trebuincioase pe lângă puterile, de acord cu Englitera, declarând în acelaşi timp că cooperarea Portugaliei este de dorit.
Nota lordului Salisbury acceptă aceste propuneri.
Budapesta, 13 Noembrie.
Bilanţul veniturilor şi al cheltuielilor Statului pentru ultimul trimestru este cu 11 milioane 1/2 mal favorabil de cât cel din perioada corespunzătoare din anul trecut.
AFACEREA
GENERALULTOANGHELESCU
O informaţie culeasă la un isvor foarte sigur şi pe care am înregistrat’o eri, ne dovedeşte că afacerea fostului general Anghe-lescu va lua o nouă înfăţişare.
Acest militar acusat şi dat judecăţel pentru că ar fi comis delictul de mituire, vine şi declară astă-zi că : «N’a făcui de căi si urmele ţrocedeurile predecesorilor sil şi că suni funcţionari care luaţi prin bună înţelegere concesiuni de la toţi miniştrii de resbel liberali». Apoi el mal adaogă: «Am creţut că nu de mine se vor agăţa, ci de alţii...care au dai furnituri mull mal mari /»
E grozavă negreşit soarta acestui om care dupe trei-zecl de ani de serviciu vine de ’şl sfârşeşte cariera pe banca acusaţilor, dar pentru că justiţia e neîmpăcată faţă cu dânsul, braţul el trebue sfi meargă mal departe şi s6 lovească pe toţi acel care aii întemeiat la ministerul de resboia şcoala concesiunilor luate de funcţionari, şcoala mituirilor primite de miniştrii.
Săpresupunem că pedeapsa cea mat straşnică s’arda fostului general A. Anghelescu, care ’şl-a călcat în picioare şi datoria şi cinstea, se presupunem că legea n’ar avea pentru dânsul circumstanţele uşurătoare şi câ’l aşteaptă îndelungaţi ani de reclusiune. Ce folos, ce învăţământ am putea trage oare dintr’o asemenea sentinţă, dacă pe când generalul Anghelescu ar sta la închisoare, fostul ministru de resboi Ion Brătianu ar face politica între Bucureşti şi Florica ?
O fi de ajuns pentru cel ce fac din dreptul penal un curs de literatură filosofica şi care nu privesc pedeapsa de cât ca imposibilitatea tn care te pune societatea de a mal face răul, sâ se mulţumească cu faptul că d. Ion Brătianu şi foşti! miniştrii de resboi ne mal fiind la putere nu mal pot face râul, şi prin urmare societatea e cu prisos sa-tifâcutâ ast fel. Opiniunea publică nu prea vrea sâ ştie Insă de filosofia dreptului penal ; dânsa e cu drept cuvânt mal pu-
ţin literata, şi cere înainte de toate ca dreptatea sâ fie dreptate, sâ nu fie pentru unul mumă şi pentru altul ciumă.
Opiniunea publică nu voeşte cu nict un preţ ca generalul A. Anghelescu singur să plătească păcatele tuturor predecesorilor săi, miniştrii de resbel at guvernului liberal, care se înţelegeau cu funcţionarii spre a da concesiunele.
Ce fel! s’a putut întemea într’un Minister sistemul concesiunelor prin bună înţelegere cu funcţionarii, se dovedeşte într’o bună dimineaţa că acest sistem s’a practicat de doi, trei, patru sad cinci Miniştrii, şi pe banca acusaţilor nu apare de cât unul ca să plătească pentru toţi? Pe când predecesorii lut ad dreptul să zică cu fală : «Să nu dea Dumnezed să lăsaţi copiilor dv. moştenire, averea care le o las ed» generalul Anghelescu nenorocitul, va sta singur în faţa judecătorilor înghiţindu’şl lăcrămile şi ruşinea. Rechisitorul procurorului general va fi sdrobitor pentru militarul necredincios, va despica tot trecutul săd, îl va as-vârli sfâşiat ca hrană curiosităţel publice, pe când Democraţia şi Voinţa Naţională vor împleti cunune de lauri pentru capul omului primejdios care a pus în ţara românească temelia necinstei în toate administraţiile.
Să ne întoarcem gândurile spre un trecut cam depărtat, spre memorabila şedinţă a Senatului când d. P. Grădişteanu făcând procesul neregularilăţiler săvârşite de fostul general Slâniceanu, d. Ion Brătianu cerea cuvântul şi zicea : «Neregularităţile dovedite la Ministerul de răsbol, urmează de înainte de venirea generalului Slâniceanu în capul acestei administraţii !»
Se potrivesc aceste cuvinte ale d lut Ion Brătianu cu cea ce mărturiseşte astă-zl generalul Anghelescu, şi de acea opiniunea publică se întreabă : «Oare pe când fostul ministru Anghelescu se va Înfăţişa înaintea Curţel de Casaţie, d. Ion Brătianu va sta tot in mijlocul slavei de cinste mincinoasă, unde l’a aşezat colectivitatea ?»
R.
B U B A
Adevărul istoric că partidul liberal a ajuns la agonie în întreaga Europă, dovada acestui adevăr dată prin cifre în loc de cuvinte deşerte, a atras ziarului nostru trei răspunsuri de la trei ziare zise liberale.
Două din aceste răspunsuri sunt aproape identice ; ele spun, drept mângâiere şi în bătae de joc, câ conservatorii sunt la putere şi în Patagonia, sau că partidul conservator nu grăeşte adevărul despre starea în care se găseşte partidul liberal, de cât pentru că voeşte să restrîngă libertăţile publice.
Gând citeşti aceste răspunsuri, rîzî şi treci, întrebându-te daca ele sunt făcute de un redactor de ziar care discută serios, sau de un copilaş care n'a lepădat încă pantalonii cu copci.
Singur ziarul Telegraful român, ziar liberal, pus sub direcţiunea d lui I. Bibicescu, care a trăit în sînul colectivităţei — fără să apuce cărarea necinste! — care a văzut prin urmare de aproape toate rănile partidului libera), recunoaşte de adevărată aserţiunea că în Europa întreagă liberalismul a perdut şi pierde zilnic puterile sale.
Din acest răspuns, făcut negreşit din punctul de vedere al intereselor liberale, trebue să extragem următoarea preţioasă mărturisire:
«Nu tăgăduim, zice Telegraful român», fenomenul-politic asupra căruia confraţii noştri atrag atenţiunea naţiuneî. Gausa acestui fenomen reşede în promiscuitaţile scandaloase, în invasia unei droie de nemernici care alergând la foloasele ce aduce puterea, s’au umbrit sub drapelul partidei liberale, pe când această partidă era la putere».
Aşa grăeşte intre altele Telegraful
mm
român, şi are dreptate se grăiască ast-fel, căci aceasta este buba cronică, buba fără leac a partidului colectivist.
Interesele ţerex au fost tot d’a una lucru secundar pentru densul, interesul personal i’a fost alfa şi omega. Gea ce mărturiseşte astă-zi d. 1. Bibicescu, membru al colectivităţei de erî, —al colectivităţei mai spălată— am spus’o noi de zece, de o sută, de o mie de ori. Am spus pe toate tonurile şi în toate împrejurările că apărătorii d-lui Ioan Brătianu erau membrii unei droae de nemernici care alergau dupS foloasele ce aduce puterea.
Au dovedit cât au stat în jurul ministerului că sunt o droae de nemernici, au dovedit în toată viaţa lor politică că sunt o droae de nemernicişi alegătorii le-au spus acum în urmă că sunt o droae de nemernici.
Aşa este, acest fenomen politic pe care noi nu'l explicam bine şi T arătam prin cifre brutale făra’i căuta miezul, d-nu Bibicescu Ta deslegat şi cu o francheţă despre care noi îi ţinem seamă, dar care negreşit jigneşte mândria colectivistă.
D. Bibicescu a arătat buba liberalilor români: «promiscuitâţile scandaloase, invasia unei droae de nemernici care alerg la foloasele ce aduce putere.»
Buba e fără leac, căci în zioa când partidul d-lui Ion Brătianu s'ar hotărî se se desfacă de acea faimoasă droae, vom putea zice : «le combat finit, faute de combattants I»
LIBERALISMUL
CONSERVATORILOR
Vorbind acum două zile, de atitudinea unor liberali, faţă cu conservatorii şi junimiştii, ziceam cam aceasta:
Mal mulţi liberali sunt mai apropiaţi de Junimişti or de Liberalii-conserva-tori, de cât de partidul d-lui Dim. Brătianu. Aceşti tineri al căror liberalism constă în respectul libertăţilor publice, în cultul regimului parlamentar, şi a garanţielor constituţionale, s’au încredinţat că partidul conservator este par-tisanul mult mai sincer al libertăţilor publice, de cât înşişi liberalii.
Azi, am citit în primul număr al unui ziar nou care a apărut în Capitala, şi care să dă de liberal, la Dcpeche următoarele rânduri, culese In articolul program publicat în fruntea coloanelor noului nostru confrate :
«Acest ziar va fi un organ liberal: întreaga noastră profesiune de credinţă e coprinsă în acest cuvent. Ne vom face o datorie patriotică d’a sprijini orice guvern care va lucra la desvoltarea prosperităţii ţării respectând libertăţile noastre, fie acest guvern junimist or conservator; asemenea nu vom esita de a combate cu ultimă energie ori-ce guvern de origină liberală, care ar părăsi principiile sale.»
Suntem fericiţi a constata că ideea pe care necontenit am susţinut’o, cum că libertăţile publice nu sunt apanagiul nici unui partid, începe a’şl face drumul.
Puţin câte puţin, ţara se va încredinţa de acest adevăr, care trebue necontenit repetat, că partidele nu să despart pe terenul libertăţilor publice pe care de o potrivă le admitem, şi că daca cum-va un guvern, ori-care ar fi, nu respectă libertăţile publice, aceasta constitue şi pentru unii şi pentru alţii o abatere de la principiile noastre comune.
ALEGEREA
COLEGIULUI AL JII- “ DE ILFOV
D. Alexandru G. Catargiu, ne roagă să dăm publicităţei protestul ce a adresat Adunăreî Deputaţilor In privinţa a-legerei col. al III lea de Ilfov. Inse-rându-1 mai la vale, lăsăm la judecata suverana a Adunăreî a aprecia faptele aduse de d. Catargiu, pe care d-sa d'al-minteri le va susţine In persoană înaintea secţiune! însărcinată cu examinarea acestei alegeri:
Domnule Preşedinte,
Cu adâncă părere de răQ, mă văd nevoit a vă ruga, se bine-voiţî a supune la cunoştinţa şi judecata onorabilei Adunări a Deputaţilor călcările de lege şi gravele ingerinţe ale administraţiei atât judeţene cât şi a celei comunale din capitală, cu care au fost pătate alegerile Deputaţilor colegiului al IlI-lea de Ilfov.
Iată într’adevăr, în toată a lor crudă realitate faptele petrecute la alegerea acestui colegii!:
Alegerile Delegaţilor în comunele rurale
Pe timpul alegere! Delegaţilor, sub-pre-fectiî cutreerau satele terorizând pe primari şi dându-le ordine cu liste de persoane anume din Bucureşti, ce trebuiati a fi numite ca Delegat! al comunelor, împă-nendu-se pe plâşl câte una sau două persoane de comune cu totul necunoscute sătenilor.
Ast-fel numele de Duci şi SlăneştI mal cu seamă, se vede figurând pri ître delegaţii mal multor comune de care ah fost tot-d’a-una streini.
Chiar un prieten al sub-semnatulul d. Doctor Nikita Andritianu s’a pomenit ales Delegat al comunei Grecil-Micşuneştl unde nu cunoaşte pe nimeni, nici c’a fost ver-o-datâ prin sal, din care cauză, ca bărbat cu demnitate n’a voit a exercita mandatu de Delegat pe care nu'l solicitase şi nici că fusese propus de un prieten din localitate, ci orânduit de administraţie al cărei reprezentant n’a voit se fie.
In cele mal multe comune alegerea de Delegaţi nici că s’a făcut, pentru-câ sub-prefectil dăduseră ordine a se ticlui din oficii! mandatele pe numele unor locuitori, care mal înainte de toate trebuiai se nu ştie carte.
Iar în comuna în care alegătorii ai voit a’şl exprima voinţa le-a fost cu neputinţă a o face din causa escamotâreî actului de alegere, cum s’a urmat la Dridu, unde un primar, revocat mal înainte chiar de actuala administraţie pentru nenumăratele sale abuzuri, a fost menţinut anume spre a falşi lica alegerea. Precum de asemenea la Fierbinţi, unde primarul a dat un mandat de Delegat arendaşului Panaitescu, fără ca acesta să fi întrunit macar un vot la alegere, ceea-ce se poate foarte lesne constata printr’o cercetare la fata locului. Şi toată această silnicie s’a consumat, pentru-că numitul Delegat interpus, avea însărcinarea din partea administraţiei de a mâna patru comune la alegerea Deputaţilor.
Alegerea delegaţilor in capitala
I-	a O mare parte a cărţilor de alegători liberate precum şi mâtcele lor nu poartă subscrierea titularului, cea ce dovedeşte câ au fost întrebuinţate la vot de persoane interpuse. Ast-fel în lista manu-scrisă de alegătorii votant', sâ văd însemnate persoane ce nici câ s'aQ prezentat la vot. Pentru constatarea acestui fapt, alătur pe lângă aceasta un număr de douăzeci şi şapte de cârti de alegători, ce afl votat fără ca alegătorii titulari să se fi prezentat la vot.
II-	a. S’au tăiat din matca cărţilor de a-legătorl, o mulţime de cârti, ce aâ fost date spre votare unor agent' (sergenţi de oraş al primăriei) travestit' în alegători. Dovada despre aceasta sunt şease-spre-zece cărţi ce alătur pe lângă aceasla, din care se constată că iscăliturile titularilor au fost falşificate de aceaşl mână care le a liberat din ă souche. Da unde rezultă pănă la evidentă, că voturile depuse în urnă n’aă fost ale alegătorilor însemnat', cari nici că s’ah prezentat la vot, căci co este mal grav, dintre aceşti 1G alegători sunt persoane cu ştiinţă de carte, cari n’ail votat şi a le căror iscâlilurl au fost plas-tograliate.
III-	a. Pe lista votanţilor se văd însemnat! alegători c’aă votat, cărora nici că li s’att liberat cărţi şi nici câ s’aO prezentat la vot.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 3 NOEMBRE
IV-	a. Lucru de necrezut, nesaţul administraţiei a împins lăcomia reuşitei pănă la Impietate, făcând s6 voteze chiar morţii, aşa sub carta de alegător No. 689 să vede votănd alegătorul Ioniţă Grigore încetat din viaţă în Iulie 1888 şi înmormîntat la cimitirul Sf. Vinerl-Nouă, .înregistrat la decese sub No. 3667 ; sub carta de alegător No. 34 se vede votând alegătorul Dima Nedea, încetat din viaţă în Octombrie 1887 şi înmormîntat la cimitirul Ghencea, înregistrat la decese sub No. 5066; sub carta No. 145 se vede votând alegătorul Palin Petre loan, încetat din viaţă la Noembrie 1887 şi înmormîntat la cimitirul Ghencea, înregistrat la decese sub No. 5553 şi alţii.
Ceia ce e mal trist, d le Preşedinte, este, că aceste fapte s’au săvârşit la biurourile electorale din Capitală, prezidate de primarul, d. Prolopopescu Pache şi de unele din ajutoarele sale.
V-	a. Cărţile alegătorilor direcţi, în număr de peste 400, n’aQ fost trimise la comunele rurale, ci reţinute sub mânad-lul Pache, primarul capitalei, pentru a împiedica pe aceşti alegători care sunt toţi cu ştiinţă de carte, de a veni la vot. Dovadă despre aceasta este lista alegătorilor direcţi, în cea mal mare parte neînsemnaţi, de a fi luat parte la vot.
Alegerea Deputaţilor
In preziua alegerel Deputaţilor, ajutoarele sub-prefecturelor, cu primarii,notarii şi perceptorii au escortat Delegaţii în bună pază predându’i candidaţilor administraţiei, care ’l aQ internat în hanuri împrejurul casei cârciumel d-lul Stănescu, unul din candidaţi, unde afl fost peste noapte dresaţi de sub-prefecţl, concentraţi ad-hoc în capitală, spre a vota pe candidaţii administraţiei, înmânându-le şi bilete cu numele acelor candidaţi în plicuri ce purtau pe d’asupra legenda.imprimatâ, că numiţii sunt candidaţii partidului conservator, ceia ce eun neadevăr întrucâtacest partid n’a proclamat nici un candidat la colegiul al III-lea.
In ziua alegerel dis de dimineaţă, d. Pache, primarul capitalei, cu ajutorul său, d. Brătescu, urmaţi de toţi agenţii poliţiei comunale, s’afi transportat în mijlocul sătenilor, cărora, după ce le-a impus să aleagă pe candidaţii guvernului, ’l a pornit din casa d-lul Stănescu, escrocaţi de toată droaia agenţilor administrativi în cap cu cete de bătăuşi, la localul dinMân-tuleasaşi ad început actul alegerel în mijlocul unei adevărate orgii de scandale şi de silnicii nelegiuite.
Sub-prefecţil, ajutoarele lor, primarii şi perceptorii satelor, agenţii comunali al Capitalei, comandanţi de un funcţionar al ministerului de linance (care în urma alegerel a fost destituit pentrupreamare exces de zel) mişuiad printre alegători, aţâţând pe bătăuşi asupra celor îndoioşl care ad bătuţi, terorizaţi şi izgoniţi din localul alegerel.
La un moment dat, desfrâul cetelor de bătăuşi a atins culmea, nepustindu-se ca nişte turbaţi chiar asupra sub-semnatulul care d'abia am puLuL li ocrotit de nişte alegători săteni.
Pe lângă cele ce preced, Adunarea va putea lua cunoştinţă chiar din acta alegerel de o mulţime de neregularităţl şi călcări de lege, săvârşite la această a-legere.
Până în ziua de alegere toate faptele expuse aci, s’ad adus la cunoştinţa domnului Ministru de Interne, care a făgăduit în mal multe rânduri, că va lua măsuri pentru reprimarea acestor ingerinţe. De s’or fl dat ordine în acest sens, faptele constatate dovedesc că ele n’ad fost ţinute în seamă nici de administraţia judeţiană nici
de cea comunală a Capitalei. Din potrivă, pare că pe măsura emiterel unor repri-mande de sus, desfriul administraţiei întrunite creştea cu furie pentru nimicirea candidaţilor independenţi prin mijloacele cele mal nedemne. In cât cu cea mal mare bunâ-voinţă, ar fi cu neputinţă unul om cinstit a susţine, că alegerile colegiului al
III-lea de Ilfov aii fost libere şi cu atât mal puţin curate.
Supuindu-vă cu cel mal profund respect cele ce preced cutez a spera, domnule Preşedinte, că această Onor. Adunare a Deputaţilor va înfiera amestecul adminis-traţiunel în alegeri spre a căpătui pe favoriţii sel, chiar cu preţul celor mal în-drăsneţe călcări de lege; şi va dispune ca colegiul al III-lea de Ilfov se fie redat liberei expresiunl a voinţei sale.
Sunt cu cel mal profund respect, Domnule Preşedinte al domniel-vstre prea plecat servitor,
Alexandru C. Catargiii
Delegat al com. Maia, pla. Mostiştel, jud. Ilfov.
DIN STREINATATE
Vederile generalului Gurko asupra armatelor terilor vecine Rusiei
Corespondentul Vienez al ziarului Dailij Telegraph raportează textul e-xact al cuvintelor rostite de generalul Gurko, care denotă iritaţia ce domneşte în cercurile militare ruse.
Aceste cuvinte ce au produs o vie impresiune In Italia, le reproducem azi în extenso :
«Cu toată politica paşnică a guvernului nostru, în ţară şi în ţările vecine, domneşte un spirit resboinic.
Presa acestor ţări eccită'opinia publică contra noastră; autorităţile lor militare vorbesc cu dispreţ despre neîndestularea ce ne poate da armata noastră, de defectele sistemului nostru de mobilisaţiune şi de lipsa de ofiţeri ce există în regimentele noastre, scomptând dinainte învingerea noastră.
In or-ce caz ele ar face bine ca să nu meargă aşa departe, căci Ţarul ar putea foarte bine să dea ordinul de a merge îna-nainte, şi se trecem graniţa fără mobili-saţie, şi aceasta în timp de 24 ore.
Nu contestez de loc avangiele ce posed armatele celor-l’alte state; dar afirm—nu ca patriot, dar ca soldat—că trupele lor nu se pot compara cu ale noastre.
Nu neg că Austria posedă o artilerie excelentă şi Germania tacticieni admirabili, dar Ruşi posedă ardoarea şi stăruinţa care triumfă asupra tutulor dificultăţilor. Sub acest raport singur Turci ar putea—şi &-cesta până la un punct numai—să fie comparaţi cu soldaţi noştri.
Dar la ce pot servi aceste vorbe zadarnice ?
Când va sosi momentul oportun, actele noastre vor fi demne de noi. Tot ce pot a-dăoga este că cunoaştem foarte bine căile Vienel şi Berlinului.
Beati dar acest pahar în sănătatea bravei noastre armate».
Proectele resboinice ale Italiei
Dupe articolul îngrijitor publicat de ziarul italian Esercito care prevede răs-boiul cu Francia în primâ-vara viitoare, iată acum că şi Gazzetta d'Italia anunţă că guvernul ar fi decis ca să trimită un corp de ocupaţie In Tripolitana în luna lui Februarie viitor.
Noi nu credem că e probabil că daca guvernul Italian ar fi conceput un ase-
menea proect, să’l divulge cu mal multe luni înainte.
Regele Wurlembergulul
Presa oficioasă Germană constata cu deplacere faptul că Regele Wurtem-bergulul a ales un oraş francez pentru a petrece iarna.
Gazeta Bursei, mal ales, zice că fiind date relaţiunile care exist actualmente între Francia şi Germania, prezenţa Regelui Wurtembergulul la Nizza ar fl o primejdie şi dânsa sfătueşte chiar pe acest Suveran de a se stabili mal bineîntr’un port maritim al Italiei.
O bătălie singeroasa
Ziarul parisian Le Matin primeşte următoarea depeşe telegrafic» ce i se adresează din Tripoli:
Tripoli, 9 Noembre.—Dupe noutăţile primite din Bengazzi, o mare bătălie a avut loc în Sultanatul Vadaî, la estul oraşului Darfour, între Mahdişti şi populaţia oraşului Vadaî.
Mahdişti în număr de 70,000 sub comanda lui Cianuh,afi atacat oraşul Vadaî.
Respinşi la primul atac dupe ce au suferit perderl însemnate, care se ridic la 3000 de oameni morţi, el afi ocupat oraşul Vadaî.
Sultanul de Vadaî a fugit în muntele Ghiri.
_______________IV.
IN FORMAŢIUNI
Senatul ieri s’a ocupat în secţiuni cu examinarea dosarelor nouilor a-leşi.
Rapoartele vor fi depuse poate pentru cele 2 treimi chiar azi.
M. S. Regele şi-a amânat plecarea pentru diseară, Ia 4.35 ore pentru Sinaia.
Principele de Wied fratele M. S. Regina a plecat eri seara la Siegen-haussen.
A. S. R. principele Ferdinand de Hohenzollern a fost înaintat la gradul de locotenent în armata Germană.
Ni se comunică din Tecuci încetarea din viaţă, dupe o scurtă suferinţă, a d lui lancu Şendrea un membru statornic al partidului conservator.
Trimitem întristatei familii a noastre păreri de reu.
Pronunţarea hotărîrei în procesul comunei Galaţi cu Eliades’a amânat la 15 Noembrie.
Mare ceartă în fie-care zi în redacţia Voinţei Naţionale, între actualul director al ziarului colectivist şi Nichi Xenopol, care e acusat de d. Cantacuzino că a sustras din administraţia Voinţei Naţiotiale suma de 18,000 lei, pe care a încasat’o din diferite subvenţiuni şi foloase extraordinare.
D. Cantacuţino a raportat aceasta şi comitetului superior colectivist, care are de conducător pe d. Ion Brătianu.
Dar d. Nichi Fremdensohn care a cheltuit aceşti bani cumpărând birji, nu vrea se auză de acusaţiunea de
pungăşie ce ’i-o îndreptează d. Cantacuzino, pretinzând că el avea în exploatare Voinţa şi făcea aceasta în folosul seu personal.
D. Nichi Eremdensohn are pe d. Eugenie Stătescu intre apărătorii sei în comitetul colectivist.
Aflăm că în curând serviciul internaţional al trenurilor Expres-Ori-ent va fi reorganizat.
Mai multe ameliorări vor fi aduse.
Pentru liniele Sofia şi Filipopoli un serviciu special de trăsuri vor fi organizate.
Din Galaţi ni se scrie că: colectivistul Gh. Cavalioti fost preşedinte al disolvatului comitet permanent al judeţului Covurlui, Intr’un mod anti-legal 'şi-a însuşit un mandat de 18,246 l. n. 13 bani din Iunie 26 anul 1887, până în ziua de 25 Oc-tombre curent cu 2 zile naintea dii solvărei comitetului şi consiliulu judeţian. Acei banii, gurele rele spun că i-au întrebuinţat Cavalioti dân-du-i cuimprumut cu dobânzi mari. D. prefect Mericescu aflând de aceasta de doue zile cercetează această scârboasă afacere.
Pe de altă parte secretarul comitetului permanent a comis o altă potlogărie dupe cum asigură Posta :
Se vorbeşte că secretarul Comitetului Permanent al judeţului Covurluiu a ţinut în păstrarea sa timp de cinci luni suma de 1600 lei dintr’un mandat al ministeriu-lul de finanţe pentru construcţia scoalel de la comuna Oancea pe care bani imediat ce a aflat că s’a făcut raportul pentru di-solvarea consiliului judeţian i-a depus la casieria generală. Lumea acum se întreabă în ce scop acea sumă n’a fost dată antreprenorului? In ce scop daca ea nu trebuia a se plăti acestuia, nu s’a vărsat momentan la casieria generală şi din ce pricină ea s’a reţinut de secretarul Comitetului Permanent până în ajunul disolvărel consiliului judeţian ?
Cel în drept ar face mare bine se res-pundă la întrebările publicului.
D. I. G. Fundescu, ne roagă se publicăm următoarea scrisoare :
Domnule Redactor
Din causă că d-nil Bibicescu, Bălteanu şi Conduratu m’au pus în imposibilate de a urma cu scoaterea ziarului Telegraful, atât prin nepredarea registrelor cât şi prin neîndeplinirea articolului din contract, care prevede să-mi dea o sumă de bani hotărîţl, sub-semnatul întrerup publicarea ziarului meQ până când justiţia ţărel mă va pune în toate drepturile mele.
I. C. Fundescu.
2	Noembre 1888.
SOCIALIŞTII
LA
RIMNICUL-SARAT
Rîmnicenil au fost foarte surprinşi citind primul articol din Lupta cu data de Sâmbătă 29 Octombre, semnat de d. G. G. Bacalbaşa a cărui bună credinţa se vede că a fost surprinsă de vr’un farsor care ’l a dat informaţiu-nile cele mal greşite asupra alegerel col. III de R.-Sărat.
In numele meu şi al mal multor a-legătorl al col. III de R.-Sărat mă simt dator a restabili adevărul, garantând cu totul absoluta exactitate a celor de mal jos, poftind chiar pe d. Bacalbaşa, în cas de trebuinţă, a cerceta însuşi dacă e esact sau nu ceea ce i s’a spus despre această alegere.
Lupta spune că candidatura socialistă a d-lui Eduard Petrovici avea şanse măricele în judeţul R.-Sarat; garantăm că n’a existat nici o dată candidatură cu mal puţine şanse ca a d-lul Petrovici în Rtmnicu-S»rat. Ca probă vom spune numai că d-sa n’a putut & se alege nici delegat nicăerl, că, când s'a presentat printre alegători, atitudinea acestora a fost aşa de general ostilă, încât d-sa a fost nevoit a se retrage, cerând asistenţa d-lul Iosef Th. Oroveanu şi a altor persoane pentru a eşi dintre alegatori, care nu numai că'l luaâ In rîs dar 11 şi ameninţai!; că în fine cu toate manifesturile sale împărţite printre alegători, n’a putut obţine de cât 3 voturi.
D. Petrovici spune că a fost expulsat înainte de alegere împreună cu d-na Margareta Jecu de prefect, la 8 kilometri departe de Focşani; pentru-că ÎI era teamă ca să nu întrunească majoritatea voturilor. Fireşte că daca lucrul acesta s’ar adeveri ar fl un act foarte grav pentru administraţia d’aci, dar nicl-o-dată n’ar putea arunca cea mal mică pata asupra alegerel de deputat al col. III, a d-lul C. G. Datcu-lescu, de oare ce alegerea s’a făcut In cea mal mare regula şi libertate, şi In timpul alegerel n’a existat nici o nemulţumire din partea cui-va.
Apoi toată lumea aci ştie că d. Petrovici ’şl-a depus singur buletinele în a-junul alegerella Tribuna), precum toată lumea ’l-a văzut în ziua de alegere şi d-Iul nupoate contesta că în spre seara zilei de alegere, invitat fiind de biuroCi şi candidaţii d’a nu pleca din sala de votare, d-sa, care mai era candidat şi la Putna unde obţinu 14 voturi, părăsi sala de alegere din Rîmnic, aruncând următoarrea desfidere:
—«Nu e nevoe să stau pentru ca a-Iegătoril mei să me voteze ; el mă vor vota ori stând ori nestând printre el.
D. Petrovici mal spune că în ziua de alegere când a revenit cu d-na Jecu In Rlmnicu-Sarat a găsit delegaţii fugăriţi din Rîmnic, iar agentu d-sale, Vasile Theodorescu nu s’a aflat unde este. D. Petrovici induce tare mult în eroare ziarul Lupta, de oare-ce noi ’l afirmăm că nici un alegător n’a fost fugărit de nimeni şi ca probă vom spune că ah luat parte la votare din 787 înscrişi 552, adică numai 235 alegători n’aă venit la votare din care cel mai mulţi e-rau preoţii care fuseseră reţinuţi pentru serbarea Vinerel Mlari la biserici; ceea ce vrea să zică că aă luat parte la această alegere mar mulţi alegători ca ori când. Dar să admitem pentru un moment că aceşti 235 alegători ce n’ad luat parte la vot, din care unii morţi, strămutaţi etc., ar fi fost aderenţii i-deilor d-lul Eduard Petrovici şi ’l-ar fl votat. D-sa tot nu putea fi ales de oarece ar fi avut 238 voturi pe când candidatul liberal Datculescu a avut 482 voturi.
D. Petrovici spune că avea un agent anume Vasile Theodorescu; lucrul e posibil, dat tot posibil e, că acest domn Theodorescu n’ar fi fost agentul d-lui Petrovici, de oare ce acest Theodorescu în ziua de votare a făcutdeclaraţiune că va susţine candidatura d-lui Datcu-
FOIŢA ZIARULUI •EPOCA»
(42)
WALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XIII.
(Urmare)
Evelina zise limbutei femei din casă să tacă ; dar o privire ce aruncă Rosei dovedi că simţea şi ea un fel de îngrijire. Totuşi porunci bătrînulul Râul să sune din cornul atârnat la uşă.
— Am auzit, adause ea, că mătuşa mea ţine aşa de mult la vechile obiceiuri, în cât ea nu primeşte la dînsa de cât pe acele care să urca cel puţin la timpul lui Eduard Mărturisitorul.
Râul ascultă de poruncile stăpânei sale, blăstemând instrumentul grosolan cu care el nu ştia să se s'ujască ; în loc de un sunet plin şi regulat, el făcu să se audă un sgomot discordant j care, cu toată desimea zidurilor, le sgu-dui pănă în temeiiele lor. Repetă de
două ori acest semnal fără ca nimeni să răspundă ; dar la a treia oară, uşa să deschise, şi mal mulţi servitori de a-mândouă sexele apărură într’un coridor strimt şi întunecos, la capătul căruia un foc mare de lemne arunca vârtejuri de flăcări şi de fum într’un cămin sculptat. Partea de asupra a acestui cămin străvechii! purta un şir lung de firide, cuprinzînd fie-care câte o statue de sfâat saxon, ale căror nume barbare cu gref! s’ar putea găsi în calendarul bisericel romane.
Acelaşi ofiţer care invitase pe Evelina din partea mătuşei sale înaintă spre dînsa, după cum presupuse ea, spre a
0	ajuta să se coboare de pe cal, dar în fapt spre a lua calul de căpăstru, al duce în vestibul, şi apoi păna la o mica plat formă unde tînăra orfană putu să descalece în sfârşit. Două matroane de o vîrstă naintată, şi patru tinere fete care ’şl datoread creşterea bunătăţei Ermengardel, să apropiarâ cu respect. Evelina deschidea gura spre a le întreba despre mătuşa sa, dar matroanele puseră un deget pe buzele lor, spre a o pofti să tacă, semn care, unit cu ciudăţenia primirel ce
1	să făcuse, mări curiositatea ce a-vea de a vedea pe ruda el.
Această curiositate fu în curând mulţumită. O uşă cu două canaturi aşezată lângă plat-formâ să deschise, şi Evelina întră într’o sala mare foarte joasă, împodobită cu tapiserie, la capătul căreia, sub un poloc, stătea bâ-trîna doamnă de Baldringham. Gel
opt-zecl de ani al sel sunaţi nu stinsese focul ochilor sel, nici nu plecase talia ei maiestoasă ; părul seu cărunt era încă destul de des spre a alcătui pe capul el o peptănătură împodobită cu o cunună de frunzl de ederă ; rochia ei lungă o Incunjura cu o mulţime de creţuri, şi cingetoarea sa brodată era prinsă prin o buclă mare de aur înzestrată cu nişte pietre scumpe care ar fi ajuns spre a rescupăra un conte din sclavie. Trăsurile el fusese odinioară frumoase, sad mal bine zicând Impunătoare ; aveau încă, de şi vestejite şi încreţite, o înfăţişare de măreţie serioasa şi tristă, foarte bine potrivită cu vestmintele şi apucăturile sale. Ţinea In mână o varga de abanos, şi la picioarele el sta culcat un câine mare care’şl ridică urechile în sus şi’şl sbârli păru văzând pe o străină, lucru rar în acea casă, înaintând spre jeţul pe care sta nemişcată stăpâna Iul.
— Aici, Thrym I zise venerabila doamnă ; şi tu, fiică a veche! case de Baldringham, apropiete şi nu te teme de bâtrtnul eî servitor.
Cânele, la glasul stăpânei sale, să aşezase din nou la locul lui, şi de n’ar fi fost focul ochilor sel roşi ar fl putut trece drept un simbol ieroglific, aşezat la picioarele vre unei vechi preo-tese a lui Woden sad a Freyel, în-tr’atât exteriorul Ermengardel, cu varga şi cununa el, reamintea ideile din timpul păgânismulul. Totuşi acel ce a ar fl avut despre ea asemenea idee ar fl adus ocara unei venerabile matrone
creştine, care dăduse multe hectare de pămînt sfintei biserici, în cinstea lui D-zed şi a sfântului Dunstan.
Primirea ce făcu Ermengarda Eveli-nei fu tot aşa de solemnă şi de un chip tot aşa de străvechii! ca şi exteriorul şi casa eî. Ea nu să sculă de pe jeţ când nepoata-sa se apropie de dînsa, şi când Evelina Înainta spre a o săruta, ea o opri punând mâna pe braţul eî, şi să uită la trăsurile el, cu cea mai mare bagare de seama.
—	Berwino, zise ea uneia din cele două matroane, care era favorita ei, nepoata noastră are pielea şi ochii neamului saxon, dar coloarea părului şi a spricenelor sale ’i vin de la străin. Totuşi bine aî venit la mine, tînăro, adause ea vorbind către Evelina, mal ales dacă te poţi hotărî a auzi zicânduse că nu eşti o fiinţă desăvârşită, de şi astfel ţi s’a spus de linguşitorii care te înconjur.
La aceste cuvinte, ea se sculă în sfârşit, şi sărută pe frunte pe nepoata eî. Ea o ţinu Insă şi atunci de braţ, şi începu a lua aminte la vestmintele eî precum mal nainte bagase de seamă la trasurile sale.
—	Să ne păzască sfântul Dunstan de orî-ce trufie I strigă ea. Asta’i moda de azi 1 Al Maica-Domnulul I tînă-ră modestă să poarte asemenea tunice, care arată formele sale, par-că n’ar fi îmbrăcată 1 şi uite te, Berwino, ce zorzoane are împrejurul gâtului, şi cum e descoperit gâtul asta pănă la umăr; iacă obiceiurile aduse de străini în In-
glitera I Dar buzunarul ăsta care sa-mănă cu tolba unul scamator; mă prind că nu’I nimic în el care să slu-jască la trebuinţele gospodăriei. D’apol primarul ăsta care ar face-o să treacă drept femeia unul menestrel cutreerând lumea în haine bărbăteşti spre a juca un rol In vr’o comedie. Te duci la răsboiu, tînăro, de porţi aşa oţel pe tine ?
Această cercetare supărăcioasă asupra veştmintelor sale miră şi nemulţumi pe Evelina, şi ea răspunse cu oare-vioiciune :
—	Poate că moda s’a schimbat, doamnă; dar eu port hainela pe care le poartă şi cele-l’alte tinere de vârsta şi de rangul meu. Cât despre pumnal, sunt puţine şile de când îl priveam ca singuru-mî adăpost ’n contra deso-noarel.
—	Tînăra vorbeşte foarte îndrăsneţ, Berwino, zise Ermengarda ; şi afară de câte-va amănunte a gătelei sale, ea e îmbrăcată într'un chip care o prinde bine. Tatăl teii, cum am aflat, a murit ca un cavaler pe câmpul de bătae?
—	E prea adevărat 1 răspunse Evelina ; şi ochi’I să umplură de lacrimi la amintirea unei perderl aşa de curând Întâmplată.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 3 NOEMBRE
lescu, de oare ce e convins de onorabilitatea sa.
In fine, domnule redactor, pentru a termina vă vom spune că de aceasta a
3-a oară era imposibil ca d. Datculescu să nu fle ales, fiind dat ca învăţătorii, preoţii şi delegaţii hotărâseră tnca înainte de alegere această candidatură pe care o aclamară cu atâta entusiasm în Întrunirea din ajunul alegerel. Iată de cela despuierea scrutinului se găsi 482 voturi cu numele Datculescu, 61 voturi cu numele Constantin G. Lupescu, şi 3 voturi cu numele Eduard Petrovici 1 Ioan Mihnescu-Georgescu.
Pentru un număr însemnat de alegători al col. al IlI-a din Rîmnicu-Sârat.
TRIBUNALEFRANCESE
Afacerea Prado
(Urmare)
E rândul frumoasei Eugenia. Şi pe dânsa preşedintele ordonă ca s’o lase să vie la locul martorilor.
Eugenia Forestier e îmbrăcată elegant. O mare manta de pluş acopereşte cu discreţiune toaleta el, mâna el e îmănuşată cu piele de Suedia, şi ţine o batistă brodată. Se spune că pe timpul punere! sale provisorid în libertate, ar fi făcut cunoştinţa unul ataşat da ambasadă care îl dedea câte 2000 lei pe lună.
Presed. Când aţt cunoscut pe Lynska, la începutul anului 1885, eraţi deja o femee galantă ?
Res. Daca devenisem femeea galantă a fost pentru ca sS fac s6 trăiască Linska, pentru a’I da hrana de care avea trebuinţă.
Când l’am cunoscut părăsisem pe bărbatul med, cu care nu mal puteam trăi. Aveam bijuterii, vestminte pe care le vindeam. El n’avea de cât vr’o trei batiste.
Presed. Era tovarăş cu un anume Romos ? Res. O tovărăşie care nu’l aducea nimic. Presed. Scria într’o gazetă ?
Res, Nu l’am vâzut nici odată scriind. ’I dedeam totul, aveam un amic care îmi dedea bani, dar nu eram metresa lui. Lynska era gelos şi câte odată se ascundea sub masă. Apoi am avut ca amant pe un american care îmi dedea 2000 lei şi pe care Lynska le mânca foarte bine.
El ’ml-a dat indicii pentru a avea a-manţl. Când americanul sosea la mine, Lynska se culca într’un apartament de unde se auzea totul.
Şi când amantul med plecă în America Prado dictă scrisorele de amor şi cererile de bani.
Viaţa pe care o duceam era infectă. Când americanul mfe părăsise am înţeles ce era, să iad parale de la unu, ca să le dad altuia. N’am avut alt amant. Eram în mise-rie şi m6 împrumutam de la proprietă-reasa. ’l-am dat 500 lei la începutul luneî Iul Ianuarie.
Nu mal rămăsese nimic; a plecat apoi în Spania.
Apoi ea continuă cu istorisirea faptelor existenţei sale la Paris şi în Bordeaux, lucruri deja cunoscute.
Presed. SS venim acum la istorisirea mărturisirel lui Lynska pe care v’a fâcut’o în privinţa asasinatului Măriei AguStant. Menţineţi toate declaraţiile pe care le aţi făcut la instrucţie ? Daca aveţi vre o rectificare de făcut un regret de cea ce aţi spus, nu esitaţl.
Res. Sufer mult de aceste declaraţiunl, dar n’am nimic de retractat, e tot adevărat ce am depus, vorbesc fără ură, căc nici o dată n’am detestat pe Lynska.
Şi începând prin cuvântul de domnilor adresându-se către juraţi, Eugenia Forestier povesteşte din nod acestora tot ce a depus la instrucţie.
La sfârşitul povestire! întovărăşitede murmurele publicului, preşedintele insistă asupra gravitâţel declaraţiunilor sale.
Eugenia Forestier. Cum pot minţi a-cusând pe acest om ? L’am iubit mult. E singurul om pe care în realitate l’am iubit.
Prado (făcând pe amabilul). Poate mă iubeşte încă.
Eugenia Forestier. Cum pot inventa toate aceste detaliuri?
Prado. Vă vom respunde la timp (sgo-mot mare.)
Presed. Prado a zis la instrucţie că v’a vorbit de bijuteriele pe care le furase de la un călător care mergea la Spania.
Eugenia Forestier. Nici o dată nu mi-a vorbit.
Invitată din nod de către preşedintele dacă persistă în declaraţiunile el, dânsa le menţine fără emfa3ă.
Prado. Voi respinge aserţiunile dv. la apărare.
Muma şi tatăl el aii declarat că a vândut toate hainele părăsind Bordeaux în luna lui Septembre şi ed n’am cunoscnt’o de cât în Ianuarie.
Eugenia Forestier. E un martor care va declara că a vândut 12 cămăşi pentru a vă aduce de la locul unde vă a-flaţî.
Prado. (Cu dispreţ) Nu intru în discuţie cu martorul.
După câte-Va alte vorbe şedinţa se a-tnănă.
(Va urma).
DIN DISTRICTE
DAMROVim Acte lăudabile
Aflăm, zice Ordinea din Tîrgovişte, că d. colonel Comăneanu, comandantul regimentului de dorobanţi locali, a oferit oraşului nostru un mare oro'ogiu— a cărui comandă a şi făcut-o în străinătate— şi care se va instala cu fondurile d-sale pe un piedestal de piatră în piaţa primăriei.
Ştiind cu toţii de câtă necesitate era pentru oraş un asemenea orologii! cât şi lipsa de fonduri de care s’a împiedicat primăria ori de câte ori a voit a şi-l procura, nu putem de cât să exprimăm în numele Intsegulul oraş călduroasele noastre mulţumiri prodigului donator, care pe cât suntem informaţi, ori pe unde trece lasă dovezi de mărinimia sa.
BRAILA
Activitatea consiliului comunal
In şedinţa de la 27 Octombre a. c. consiliul comunal, zice Mesagerul Brăilei, a votat pavarea mal multor strade principale din port şi oraş cu piatră cubică, pavarea tuturor celor-l’alte strade ale oraşului cu pavagih ordinar şi şosele de macadam, teşirea şi plantarea malurilor din strada Danubiulul şi Carantină, precum deschiderea şi pavarea vadurilor Lânăriel, acela din dreptul Bulevardului Carol I şi acela din capătul stradel Unirea spre docurl.
Aceste îmbunătăţiri pentru oraşul nostru, care în cele din urmă timpuri a devenit centrul operaţiunilor comerciale ale ţârei, primul punct pe unde se face exportul produselor solului nostru, erau deja de mult simţite şi cu facerea lor se răspunde aspiraţiunilor tutulor concetăţenilor noştri!, se repară un râd care era de toţi simţit.
Consiliul comunal luând această de-cesiune, a dat probe că interesul pe ca-re’l poartă binelui public este mal pre sus de orl-ce limită. A pava toate stradele Urbei până la şanţul colector, a deşchide şi pava toate vadurile cari duc în port, este pe d’o parte una din cele mal mari înlesniri ce se aduce comer-ciuluî, iar pe d'alta şi una din cele mal mari îmbunătăţiri şi îmfrumuseţărl a oraşului.
Suntem siguri că şi cu această ocasiu-ne se vor găsi oameni cari, având în vedere numai ideea d’a face oposiţie sau critică guvernului şi actualului Consilii! comunal, vor ţipa din răsputeri că sub masca acestor îmbunătăţiri s’ar fi ascunzând scopuri de gheşeft, de chiverniseală.
Pe aceia ’I lăsăm să ’şî urmeze meseria cu care s’au deprins; iar noîdin preu-nă cu toţi oamenii de bine, oameni cu dor de binele public, felicităm pe onor. Consiliu comunal pentru decisiunea ce a luat şi mal ales pe d. primar, care a fost autorul acestui proiect.
COVURLUI
IVEinciurii colectiviste
Poşta primeşte din partea d-lul Cos-tache Drăgânescu, unul dintre cunoscuţii noştri mari agricultori, următoarâ scrisoare, pe care s’n grăbit a o insera In coloanele ziarului seu:
Domnule Redactor
In ziarul Democraţia de la 30 ale lu-nel Octombrie, întâmplător citind, am văzut publicat la adresa guvernului, la adresa d-lui Lascar Catargiu şi a d-lul Locotinent Colonel Merişescu, cât şi la adresa mea, un articol conţinând cele mai proaste şi neserate minciuni. Spre a mă convinge dacă autorul acelui articol este stăpân ori slugă şi spre a şti cu ce ton se’I vorbesc, vă rog domnule redactor, se bine-voiţl prin publicitate a cere de la redacţia ziarului Democraţia se citeze numele autorului nesera-tulul şi prostului articul de care este vorba;la din contra, ziarul Democraţia se va considera ca un azil al pamfletarilor mincinoşi, josnici şi proşti cum nici n’aî crede că sunt oameni de aşa soiu în lume.
Primiţi, vă rog, d-le redactor, deosebita mea stimă.
C. Draganescu BOTOSA VI
Veniturile comunale
Incăsările veniturilor comunale în timpul acestei septămănî, zice Vocea Botoşanilor, adică de la 22 şi până la 28 inclusiv a luneî Octombrie sunt foarte satisfăcătoare. In act st timp de şeapte zile, casierul comunal declară prin si- | tuaţiunea sa, data prin un compt deta- j liat pe articole, că a încasat suma de ! 44,1)(17 Ici bani. In timpul co- j respunzător al anului trecut 1887 tot în acest interval de şeapte zile, adică de la 22 până la 28 Octombrie nu s’a vărsat în casa comunala de cât 20,007 Ici 22 bani.
Ori ce comentare le credem de pri-
sos. Se se noteze că anul acesta nu există abondenţa de an al vinului, că prin urmarn nu se poate aduce vin în atâta cantitate cât s’a adus anul trecut şi cu toate acestea în decursul numai de 7 zile avem un spor de 24,000 lei | comparativ cu timpul anului trecut.
Situaţiunea din Iulie, adică abea 4 luni a acestei administraţiunl ne-a dat o plus-valutâ de 00,000 lei, comparativ cu cele patru luni corespunzătoare din anul trecut. Cifrele vorbesc de sine, ele sunt cele mal eloquente laude ce se pot aduce actualilor administratori al averel comunale.
FELURIMI
Furtul poştei din Berlin. — Corespondentul ziarului l’Independance Belge din Berlin, telegrafiază acestui ziar că la individul Braum, unul din hoţi, şi care a fost arestat la Hamburg nu s’a găsit de cât o infimă parte din rentele italiane sustrase. Banca germană oferă 10,000 mărci aceluia care i va va spune unde se găseşte jumătatea de
milion de valori furate.
*
♦ *
Un soclu asasin si incendiar.—
Se scrie din Abeyron sub data de 1 No-embrie :
Un bătrân ca de 65 de ani numit Vergues merse dimineaţa la unul din vecinii săi pentru ca să-I spue că şopronul său fusese incendiat noaptea. Din fericire, adaoga acesta, că femeia mea nu se găsea p’acolo; isbit de această frasă care i se păruse nefolositoare vecinul merse pentru a vedea sfărămă-turile şi scotocindu-le cu un baston a dat peste un corp omenesc carbonisat. Speriat de ceea ce a văzut se întoarse a casă şi trimise un servitor ca să continue cu cercetările. Se constată pe data că se săvârşise o Îndoită crimă.
Jandarmeria imediat inştiinţată începu o anchetă după care resultă că criminalul nu e altul de cât soţul. S’a găsit asupra unuia din pantalonii seî mal multe picături de sânge. De asemenea era plină de sânge şi rufăria patului unde se culcase cel doi soţi.
Vergues, care era în neînţelegere cu soţia sa, nu găsi alt mijloc ca această neînţelegere să ia un sfârşit de cât s’o lovească cu cuţitul pe timpul somnului el, şt pe urmă aducând cadavrul la şopron a pus foc ca să se crează ast-fel a f03t o sinucidere sad un accident.
ÎNTÂMPLĂRI din tara
—	In ziua de 17 Octombre trecut, Anica, soţia lui Alecu Popescu, din comuna Vâr-teşcoifl, judeţul R.-Sărat, s’a găsit moartă, fiind împuşcată chiar de soţul sSQ,contra cărui s’aQ încheiat cuvenitele acte de procurorul local.
—	In noaptea de 18—19 Octombre trecut mal mulţi locuitori din comuna Bătrâni^ judeţul Prahova, fiind duşi la lucru în muntele numit Plaiul-Purcaruluî, pendinte de acea comună, peste noapte s’au pomenit cu un lup că vine la foc, lângă care se găsea culcat Stanciu Gheorghe Băloiu şi, apucându’l cu gura de zeghe, s’a în’ cercat a ’i tîrl la vale, fără însă ca să ’l muşte; apoi, sărind cânii şi cel-l’alţl locuitori ’l au gonit. Lupul, în fuga sa, întâlnind în cale’I pe Ion Dobre MăzgoiQ i-a sărit fără veste în pept şi ’l a mursicat puţin; în urmă lupul, fugind, s’a dus în poiana Stângaciului, unde se aflau şi acolo mal mulţi săteni pe lângă focuri, dar, lu-ându’l cânii la goană, iar Dragomir Stroe Dobre, auzind că ’l mănâncă cânii, a alergat cu toporul şi ’l a omorît.
—	In ziua de 20 Octombre trecut, pe la orele 12 din zi, aîi luat foc două şire cu paie ale lui Stan Cocârlea din comuna Vi-şani, judeţul Râmnicu-Sârat, arzând cu desăvârşire, împreună cu un colţ din casa numitului locuitor. Focul a fost localisat cu ajutorul dat de autoritatea comunală şi desătenl. Paguba causati se urcă la suma de lei 300. Incendiul a fost provocat de un copil, în etate de 4 ani, care se juca cu chibrituri pe lângă acele şire de paie, de la cari luând foc hainele şi, căpătând mal multe răni, copilul a încetat din viaţă.
—	Ioana Stoica Stan Sima din comuna Cuibu-Gornetu, judeţul Prahova, în ziua de 22 Octombre trecut, venind la târgul din oraşul Văleni-de-Munte, şi, fiind însărcinată, a născut în drum trei copil de sex bărbătesc. Muma şi doul din copil se află pe dep’in sănătoşi; iar unul a încetat din viaţă îndată după ce sa botezai.
—	In noaptea de 23-24 Octombre trecut, pădurarul d-lul Ştefan D. Greceanu din comuna Greci-Grâdiştea din judeţul Ilfov, anume Mi haiti Manea, a fost înjunghiat în pântece de către un individ necunoscut. Pacientul a fost trimis în căutarea spitalului Mavrogheni.
—	Ion Dumitru din comuna DejeştT, judeţul Olt, în etate ca de 60 ani, în disperare. din causa unei boale de care suferea de mal mult timp, ’şl-a tăiat gâtul cu un cosor, şi se află în pericol de moarte. Pacientul s’a transportat în cura spitalului.
h T EDITIUNE
CORPURILELEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 2 Noembrie 1888
Şedinţa se deschide la ora 1 sub preşe-denţia de vîrstă a d-lul lacob Fătu.
Se face apelul nominal la care răspund 128 deputaţi.
Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei de la 1 Noembrie 1888.
D. preşedinte provisorid lacob Fătu declară că 4 secţiuni n’ad terminat încă lucrările lor.
D. G. Paladi cere ca ministrul de interne să bine-voiascâ a depune pe biuroul Camerei dosarul privitor la alegerea dele-gaţilorcolegiulul al Iil-leadellfov, precum şi registrul de bilete de alegători direcţi al aceluiaşi colegii!.
D. preşedinte ia act de această cerere.
Camera trece în secţiuni pentru a continua verificarea titlurilor.
Şedinţa se ridică şi să anunţă cea următoare pe mâine Joi 3Noembrie.
SENATUL
Şedinţa de la 12 Noembrie 4888
Preşedinte d. Anton Brailoiu.
Şedinţa se deschide la ora 2 1/2.
D. C. CHmescu secretar, dă citire apelului nominal.
Răspund la apelul nominal 98 de dd. senatori.
D. Preşedinte: Raporturile secţiunilor pentru verificarea nouilor aleşi ne fiind încă terminate, ridic şedinţa.
D. G. Mârzescu roagă ca d. Preşedinte să fixeze pe mâine şedinţa publică, pentru a se putea începe cu discuţia dosarelor a-legerilor.
D. Preşedinte anunţă pe mâine şedinţa publică.
Şedinţa e ridicată la ora 3.
Interim.
D-ni Lascar Catargiu şi George Vernescu, leaderi partidului libera 1-conservator, au avut az! la ministerul de interne o lungă întrevedere cu d. Th. Resetti.
Întrevederea aceasta a durat 2 ore.
S’au disolvat consiliele generale ale judeţelor Tecuciu şi R.-Vâlcea.
X
Camera a sfârşit cu verificarea titlurilor.
Singură secţia 6mai are a se ocupa mâine cu verificarea alegerei colegiului al 111-lea de Ilfov.
X
Secţiunea a opta a Camerei, a ho-tărît ca se se numească o anchetă parlamentară pentru a cerceta alegerea deputatului Sandu Reşcanu din Vasluiu pentru motivul că unu din candidaţi adverşi n’a depus la biurou buletinele sale.
X
S’a cerut de către secţiunea a treia însărcinată cu verificarea alegerei colegiului al treilea de Ilfov, dosarul privitor la această alegere.
Se desminte ştirea telegrafică expediată din Viena şi privitoare la un pretins atentat în contra prinţului Ferdinand din Bulgaria.
Nici un atentat nu s’a întâmplat, spune depeşa care desminte ştirea de mai sus, şi prinţul Ferdinand se află mai bine de cât or când.
Eată rezultatul lucrărilor celor patru seefii a le Senatului, asupra verificărilor titlurilor nouilor aleşi.
Secţia I. Preşedinte d. Alex. 0-reseu.
Toate alegerile sunt validate.
In privinţa cazului contestat de la Mehedinţi majoritatea secţiei I-a declară ca bine aleşi pe cei doui cari au întrunit mai multe voturi.
Secţia II a. Preşedinte d. N. Cre-tzulescu.
Se validează toate alegerile afară de acea a d-lui Costică Mânu, alesul colegiului al 2-lea de Olt.
Motivul acestei invalidări este că a prima alegere d. Munteanu care a obţinut 51 de voturi din 101, era bine ales ne mai fiind nevoe de ba-otagiu
Secţia 2 a casând dar alegerea d-lui Costică Mânu, proclamă ales pe d. Mnntennu.
Secţia UI a. Preşîdinte d. general . Em. Florescu.
Toţi aleşii supuşi verificârei a-cestei secţiuni sunt validaţi.
Uu incident insa e ridicat de unii membrii, cu ocazia discuţiunei alegerei colegiului universitar de Iaşi.
Motivul invocat de aceşti membri aentru a cere invalidarea d lui Gheorghiu, e că cu ocasia publieă-rei listei votanţilor acestui colegiu, omiţându se din eroarenumele d-lui | Joctor Russu junior, rectorul a găsit cu cale da a’l adâoga cu cerneală. Majoritatea insă avend în vedere:
1.	Că în dosar nu există nici o irotestare de acest fel.
2.	Că d. dr. Prof. Russu, nu aluat parte la vot,
www.dacoromanica.ro
Validează alegerea făcută în persoana d-lul doctor prof. Gheorghiu.
Secţia IV. Preşedinte d. G. Mâr-zescu, se validează toate alegerile, afară de aceea a d-lui Dem. Şoarec, alesul colegiului al 11-lea de Neamţu, de oare ce nu are censul cerut de lege.
X
Procesele de rescoală de domeniul codului criminal vor fi judecate în sesiunea juraţilor din Decembre.
X
D. Gr. Ghyka, noul Ministru plenipotenţiar la Berlin a plecat aseară pentru a presenta M. S. Împăratului Germaniei scrisorile sale de acreditare.
X
D. Emanuel Florescu,fost secretar al prefecturei poliţiei, a fost numit inspector de poliţie clasa I.
Felicităm pe d. Algiu pentru a-ceastă numire.
X
Citim în România Liberă :
Un svon destul de grav circula ieri în sferele judecătoreşti.
Membrii comisiunil senatoriale ar refuza de a susţine acuzaţiunea în procesul generalului Anghelescu. Manopera aceasta ar avea de scop se paraliseze acţiunea judecăţii, de oare ce după legea responsabilităţii ministeriale este interzis noului Senat de a emite vre un vot în această afacere.
Refuzul acesta se colora în public prin resentimentul membrilor comi-siunii de a nu fi fost aleşi în nici-un colegiu electoral.
In fapt însă causa adevărată ar fi temerea de revelaţiuni din partea fostului ministru de resboî.
Ne e greu se credem că oameni onorabili, ca cei cari compun comi-siunea senatorială, într’un interes de partid puţin onorabil să dosească ast-fel de la datoriile lor.
Gestiunea este destul de gingaşă pentru moralitatea publică ca membrii comisiunil, chiar dacă ar fi fost pe nedrept acuzaţi, să cauta a cârma nedomirirea publicului.
X . ,
Aflăm că inaugurarea spitalului Colţea a fost amânată până după reîntoarcerea M. M. L.L. în capitală.
X
D. doctor major N. Vasilescu, medicul şef al regimentului 2 de linie, a fost numit medic recrutor în capitală.
X
Printre domnişoarele cari au fost admise a urma clasa de canto de la Conservatorul de musicâ şi declamaţie, se află şi domnişoara Rayo-vici. fiica ministrului plenipotenţiar al M. S. Regelui Serbiei.
X
Se zice că d. Anton Dumitrescu, numit inspector de poliţie, nu primeşte acel post.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIA VAS
Londra, 14 Noembre. — «Times» constată emoţiunea produsă în lumea financiară din Austria prin lncheerea împrumutului rusesc la Paris.
Sofia, 14 Noembre. — Ştirea din Viena care vorbeşte de o tentativă de asasinat în contra principelui Bulgariei e fără temeiu. Ordinea şi liniştea sunt depline în principat.
Filipopoli, 14 Noembre.—Din causa grămâdirel zăpezel pe lângă Andria-nopol, trenul companiei Hirsch a suferit o întârziere de 6 ore.
PRIMARII mm\ RIICIJRESTI
PUBLICATIUNE
Se aduce la cunoştiinţa generală că numerile obligaţiunilor 5 0/0 comunale ale împrumutului de 13,200,000 lei au-torisat prin legea din 5 Iunie 1882 eşite la sorţi la a 12 a tragere din 1/13 Noembrie curent sunt următoarele:
138 Obligaţiuni a 500 lei
No. 205, 339, 359, 492, 856, 1071, 1341, 1527, 1675, 1890, 1993, 2537, 2580, 2602, 2768, 2828, 2879, 3363, 3630, 3817, 3824, 3915, 4032, 4354, 4435, 4482, 4675, 5222, 5300, 5678, 6048, 6502, 6660, 6792, 7008, 7192, 7462, 7487, 8081, 8199, 8501, 8576, 8696, 8902. 9055, 9473, 9797, 9923, 9992, 10031, 10279, 10422, 10500, 10851, 11152, 11170, 11313, 11787, 11140, 11854, 11858, 12359, 12720, 12739, 12786, 13010, 13025, 13000, 13338, 13555, 13754, 13877, 14048, 14114, 14219, 14225, 14542, 14000, 14093, 14892, 15232, 15384, 15098. 10020, 10713, 10910, 10990, 17059, 17483, 185-48, 17949, 18002, 18140, 18279, 18281, 18487, 18910, 19000, 19129, 19241, 197-40, 19998, 20143, 20210 20292, 20356, 20393, 20529, 20597, 20902. 21209, 21435, 21500, 21595, 21720, 21771, 22092, 22202. 22273, 22320, 22519, 22540, 22597, 22987, 23110, 23248, 23536, 23817, 24082, 24265, 24395, 24500, 24545, 24557, 24715, 25105, 25480 şi 20326.
(ss) p. Primar, loan #1. Itâmniccnnu
Şeful Comptabilitâ(,iI, Andric No. 41239.	1888 Noembre 1,
4
EPOCA — 3 NOEMBRE
Cd
CASA DE SCHIMB
C13
I.M. F E R IUI 0
Strada Lipscani, IVo. Vîl
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Gursu 1 Bucureşti
2 Noembre 1888
	l	Cumn. Vend.	
5 0/0 Renta amortisabila	94 3/4	95 1/8
6 0/0 Renta perpetua	93 3/4	94
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	96	96 1/4
7 0/0 Scris. func. rurale	107	107 1/2
6 0/0 Scris. func. rurale	96 3/4	97 1/4
7 0/0 Scris. func. urbane	106	106 3/4
6 q/0 Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	100	101
	93 14	93 1/2
	82	82 1 2
6 0/o împrumutul comunal	83 3/4	84 1/4
Oblig. Casei pens. (leiiO dob.)	230	240
împrumutul ou premie Acţiuni bancei nation.	55	60
	1030	1040
Acţiuni «Dacia-România»	230	240
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	85	95
Argint contra aur	2 50	2 75
Fiorini austriaci Tendinţa susţinută	207	208
CASE DE VENZARE
Mriltin situatetnStrBda Frumoasă No. 12 li ii fiii şi 12 bis; având fie-care 4 odat de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradină spaţioasa cu pomi roditori.
Se vinde !n total saQ în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
CASE DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
TVC TVPUTDTAT casadinStradaPolonâ UH Iii unirii Al No. 104, compusâ din y camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	123
MT1WPUTDTAT Strada Berzil No. 122, UHU mm Al Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
P A M"CD1! mobilate şi nemobilate de In-uAlTinriC cliiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.
MOŞII DE ARENDAT
nr i DL'VII 4 T de la Sf. Gheorghe 1890 îna-IJu /IIlIMllJ ll inte, Moşia numită MartoiCt din comuna Lupşani plasa Borceî judeţul Ialomiţa. Amatorii sâ se adreseze strada Colţel No. 10. Nue Nicolescu	(993)
nr A D r W n A T Moşia Bâleşti şi Mi-
DE ARENDAT hâlenl de lângă R.-
Sârat, având pe^-te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Peusionatu No. 7 lângă Colţea.	985
nc A DCII n AT de la sf- Gheorghe Ut AntllUAl 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii sS se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. NI. Alexandrescu.
nr 4 nrVIklT de la *3 Aprilie 1889 moşia UL Anfj.UfAI Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
MOŞII DE VENZARE
lyfl	nouă hectare vie şi obratie si-
llu iLMlIlL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgaşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE VENZARE MOŞIA STAISTI»,
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Avănd puţuri de păcură, păduredo brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazloul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ po şoseaua Bacâu-MoineştT, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
DIVERSE
CI? fillT* O pădure de stejar sautufanln
011	li Al) IA vechime de la 80 ani In sus, In mărime de 3—600 pogoane spre exploatare pe timp de 5 sau 10 ani.
Apropiere de o staţie a Căilor ferate pânâ la
12	chilometri este condiţionat.
Proprietari sunt rugaţi a depune oferte detailate la Tipografia Thiel et Weiss. 999
o pimniţă mare de vinuri; trei locuri mari virane; douâ grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord.
Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casârmilor.
Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124.	(975)
DE ÎNCHIRIAT
CA.- \ DE SCHIMB K06
MOSCU N AC H M 1 AS
ffo. 8, In •palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, tn fada noei cladir Bancei Nativnale (Dacia-România J
B uour eşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi Cursul pe ziua de 2 Noembre 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conr .rur.l „	C. f. K.
Municipale
____.. Casei pene. [300 L.)
7 % Scrisuri funciare rurale
7	”, urban*
® Jj	••	•<	•>	, .
5 %	„	,,	Iul
3 % Obl. Serbestl cu prime lm. cu prime Buc. (10 lei]
Losuri crucea roşie haliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Domoau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslruciiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „	italiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotitln aur
Cump. Vinde	
94 3/4	96X
93 %	94M
95 3/4	96Î
83H	8»K
U’j	230
107	107 %
9G 3/4	»7*
105X	106
too	(Ol
93	93 1/2
82	82
76	72
60	65
28	31
48	bi
16	X)
t 36	2 26
*07	20»
124	126
100	toos
99	100
266	206
N- 20 STRADA DREflATfl N. 20
SEVASTIA CONSTANTINESCII
MOAŞE
*
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI
PRACTICANTA DIX PARIS
CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PANĂ LA ORA 3. — Oii
SUBURBIA PITAR M0SU
In urma unei minuţioase analize liiniice făcute de d-nu Dr. Ber-nai «l de Lendvay directorul laboratoriului chimic-hygienic de la im-nistcrul de interne, resultâ că
HÂRTIE DE giGARI
„LA PATRIE

DIN FABRICA
LEON & G-ie, F*ar*is
este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin flneţa ei extraordinare nu Iasă arsă de cât urmă de cenuşă.
Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunda la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s'au obţinut prin anaiisele făcute la Laboratoriul municipal din Paria; Ia regia medicala din St. Prtersburgi de profesorul de chemie la universitatea din Lemberg şi de mal mulţi alţi cbomistl citm-petiuti.	971
Se gaseste de venznre la ţoale debitele de tutun
Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smârdan 101
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CH1RDBG De Ia Facultatea de medicina din Ylena
Specialist în boalele Syphllltlce
pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunide la71/2—8 '/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
CALEA MOŞILOR N. 40
COLTU
LU'NIISUN.40
MAGASIN DE COLONIALE
IWâTACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA"
Avis important pentru Menagiu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechiu anuiisat si garautat natural,
cu preturi foarte moderate şi mai eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vinuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea tn vase sau pus la butcii şi transportat franco Ia domiciliu.
Mare cantitate de butoae goale de rom si cognac de la 5 pâua la 22 vedre se desface si se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caşcaval, şi Urda de toamna foarte gustoase şi grase; brânzeturi streine de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumata şi conservate.
Ciai colonial şi altele, itoni si Cognac veritabil, si tot felul de bouturl spirtoase si Llquoruri line; Itiscuits ai toate Articole n> cesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientela, am decis a vinde cu cele mal moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorî al Magasinulul meu se pot convinge de adevăr de la prima visită ce vor face.	1006
Cu deosebită stimă, MATACHE GEORGESCU
MEDALIE DE AUR
Vlena \ 883
Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate
DENTALINA
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALEi Dr*. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid sallcylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner,I. O. vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini-—Botoşani, Hajnal, — Dorohoi, Haque. 54-
600,000 FRANCI
A CASCIGA INTR'O ZI La l-iu Decembre 1 888
TRAGEREA
MIREI LOTERIEI OTTOIHNE
TABLOUL CÂŞTIGURILOR:
I	lot	mare de	. 600,000	fr. .	«00,000	fr.
I	lot	de. . .	. 60,000	fr. .	«0,000	fr.
I	lot	de. . .	20,000	fr. .	•20.000	fr.
I	lot	de. . .	8 q 0' n	fr. ,	20,000	fr.
I	lot	de. . .	6,000	fr. .	«,000	fr.
X	lot	de. . .	6,000	fr. .	«,000	fr.
1	Iot	de. . .	. 6,000	fr.	0,000	fr.
I	lot	de. . .	. 6,000	fr. .	«,000	fr.
I	loi	de. . .	. 6,000	fr.	u,ooo	fr.
I	lot	de. . .	6,000	fr.	«,000	fr.
12	loturi de		. 5,000	fr.	30,000	fr.
co cţ	loturi de		. 1,000	fr.	SH.OUO	fr.
500	loturi de .		. 400	fr.	. 200,000	fr.
550 loturi. . . Total; 1,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de
GUVEItNUL Itll'LUIAL OTOMAN
PREŢUL biletelor; f OO Bilete	.	.	.	Frci.	463
25 Bilete	.	.	.	Frci.	118
7 Bilete	.	.	.	Frci.	34
1 Bilet	.	.	.	Frci.	5
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
Indatâ după prtmirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
B lete de bancă şi ori re timbre fără escep-ţiune, sunt primite In plata fără orice dificultate, cu curs în aur.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerei.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue să se ecspedieze bamî prin manda postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul —Comptoir commercial— 657, URANDE RUE DE TtlK.fi, 557 CON51ANTIAOFOLE 987
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
jrâdin* Numită BRASLEA
Sub. Icoana Str. POLONA 104.
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între ctre ţi noile va-rietăţT de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de I-a clasă:
S Medalii de aur de la Exposiiia de horticulturi din anul ISIS i Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 18 SS I Ordinul Coroanri României pentru horticultura şi pomol. 1885 i Diploma de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din 181)
1 Brevet de furnisor al Curţel Regale din anul 1885.
••V: -V'- ' " v>4 960
PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATA LA ANUL TS74
Sunt J2 de anî de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea Întreaga Românie înzestrata cu cele maî bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis a-vis de cele-l’alte State în privinţa calităţeî fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinătate să ’şt poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am făcut o însemnată reducere de preţ şi pentru alte iţ specii de pere, producţiunl rot, ce nu se văd în catalog, adică : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MIHAI-BRAVUL, STEFAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeaO cu preţ de IO iei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei.
D-niT amatori din Capitală şi din districte, cart vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi Îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamna fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comanaelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mat bine.
569
D. STAICOVI Cl
BUCURESCI
lei	b.	t*relul cutiei de 1 kilo
1	25	Mazăre boabe extra .
1	15	Mazăre boabe fină. . .
—	90	Mazăre boabe mijlocie .
—	SI)	Mazăre păstel ....
—	80	Fasole fină	
—	80	Fasole crasă	
—	80	Tarhon	
—	Sd	Bob verde	
—	80	Dovlecel	
—	80	Bame sos tomate . . .
—	80	Păt. vinete sos tomate. .
i	20	Păt. vinete p. Musaca. .
1	50	Păt. vinete împănate. .
—	80	Păt. vinete tocate . . .
i	10	Fasole boabe flageolets.
1	40	Ţîrî plachie	
	—	Sparanghel 	
—	60	Bulion tomate ....
Mazâre boabe extra .
Mazăre boabe fină. .
Mazăre boabe mijlocie Mazâre păstel Fasole fină .
Fasole grasă.
Tarhon. . .
Bobii verde .
Dovlecel . .
Bame sos tomate Păt. vinete sos tomate Pat. vinete p. Musaca. jsPât. vinete îmoănate.
Pătlăgele vinete tocate Fasole boabe flageolets Ţtrî plachie .
Sparanghel .
Bulion tomate
COMERCIANŢILOR PRETURI REDUSE
2 40 2 20 80
60 |
t 60
1	60 1 60
2	—
1 50
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 2 Noembre
VALORI	Scadeita Cupoanelor	Târg Ub. «•rsmed.
Fonduri de stat rom&a Renta rom. perpe. 1875 S% Renta rom. amorlisab. 5% Renta rsm. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% . idem idem 5 % Împrumut Stern 1864 1% lmprum. Opeiibeim 1866 8% Agio	1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Hai l Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Har. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	s* N
Împrumut de oraşe		
Impr. oraş. Bucur. s% idem din 1884 5% lm.or. Buc. cu prime lozfr.20	1 lan. 1 Huile 1 Hai 1 Noem.	84X 12
Valori diverse Creditul fonciar rural 1% idem idem 5% Cred. func. ur.din Buc. 7% idem idem 6% idem idem s% Cred. func. ur. din laşi 5% Obl. cus. pensiun. fr-30010	1 Un. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Hat 1 Noem.	167 3/4 37 X 106 101 93 3/4 83 1/4 240
CĂRBUNI	(LIGNIT)	
(000 KILOGRAME ADUSE	LA DOMICILIU	35 LEI
CALITATE SUPERIOARA
LEMNE DE FOC, GER SI FAG
1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 2S LEI
TAIATB 61 SPARTE
S« vinde la Em. Lesssl, Calea Picon ci 1S5.
984
X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
Mo JP I m L
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA CISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Oomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre do ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate.
X
CERE!
FABRICA
1 >
COMET
i t
DE SOBE MEIDINGER SI IVI AS IN E DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de Încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. 'Durabile, practice şi cu o economie mare In combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
XOX:
X
X CASA DE SANATATE
Rj I Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
xs
X
Din nou reorganis&tâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţî pe cel mal distinşi mediei din Capitala, casa este pusa In plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mai deosebită îngrijire.
Primeşte în câutare bolnavi afectaţi de ort ce maladie;
Se paate esecuta ori-ce operaţie;
Se fac consnllaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitala, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunT în toate zilele între orele 12— 6 p.m. de câ're d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneuţâîn institut.
O moaşă fosta internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se mal alia un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie.
(908)	Director, V. LânUtcu
X
X
1
xtx
Tipografia Ziarului,, Epona"
Tipării cu cerneai» Cb. LorlUeox-Cla Pari*
Oirani raaponaabil V. P. GheorghJu.
www.dacoromanica.ro