ANUL III No. 882 A DOUA ED1TIUNE MERCURI 2 (14) NOEMBRIE 1888 ea N’JMERU L 15 bani NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CARE! LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Buenreocl: La casa AdministraţiuneL In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. kn gtrelnetate: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL' ANUNCIURILE DIN ROMA NI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI8* TRATIA ZIARULUI I.a Paris Agrnrr Havan, Place de la Bourse, t Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segâscstejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-muin, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTDAŢIUNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 Nu putem, azi, de cât se aruncăm o foarte scurtă privire asupra Me-sagiului de deschidere al corpurilor legiuitoare. Prima împresiune ce-'ţi face discursul tronului de ăst an, e că am sfârşit cu colectivitatea. Fără a te uita la iscălituri, ghiceşti că nu poate fi aceasta opera d-lui IonBră-tianu şi a colaboratorilor sei. S’a sfârşit cu frasele goale şi sforăitoare. In locul lor găsim idei netede şi precise. Se pot negreşit contesta aceste idei; nu se poate nega însă dorinţa guvernului a rupe cu tradiţiunea colectivistă a banalităţilor repetate ,în mod stereotip în toate Mesagiile Tronului. Pe lârgă reformele aduse de guvern la cunoştinţa ţereî, prin apelul către alegători, găsim câte-va idei nouî: Desfiinţarea impositului personal şi înlocuirea sa prin un imposit proporţional. Regularea situaţiunei ofiţerilor a-junşi la pensie, în cât, pe de o parte se se facă acestor ofiţeri o situaţie potrivită cu serviciile aduse ţereî, şi pe de altă parte trecendu-se la pensie ofiţerii care nu mai pot aduce a-semenea servicii, ei se poată fi înlocuiţi în comandamentele lor prin alţii mai tineri şi în corent cu ultimele descoperiri ale ştiinţei militare. Nu vrem se sfârşim cu aceste scurte observaţiunî, fără a constata cu plăcere că Mesagiul se abţine de or-ce fel de atac or de alusiune măcar la adresa oposiţiunei. Prin aceasta Discursul Tronului din anul acesta se deosibeşte de Mesagiile de sub regimul colectivist, în care miniştrii d-lui Ion Brătianu găseau în tot-d’a-una mijlocul de a strecura câte-va alusiuni la adresa minorităţei, alusiuni care erau de natură a necăji oposiţiunea şi a îndrepta această iritaţiune mai ales în contra Regelui. Suntem fericiţi a constata că guvernul nu a plătit pe oposiţie cu a-ceiaşî monedă. TE LE GR AM E AGENŢIA HAVAS Paris, 12 Noembre. Intr’un discurs rostit la Marsilia, marchizul de Breteuil, deputat din dreapta,a zis că monarhia singură poate să înapoieze Franciel prosperitatea. Nu suntem a-liaţl cu generalul Boulanger, adaugă el, dar 11 privim cum lucrează convinşi fiind că el va lărgi poteca prin care conservatorii vor intra tn locul liber. Viena, 12 Noembre. Arhiducele Wilhelm a plecat erl seară la Copenhaga unde va represinta pe împăratul la jubileul regelui Danemarcei. Viena, 12 Noembre. Erl şi azi consiliul de administraţie al liniei Lemberg-Cernăuli a ţinut şedinţă. Delegaţii aft făcut un raport în privinţa călătoriei lor la Bucureşti. Se crede că e de trebuinţă de a se trimite un delegat, probabil consilierul de guvernământ d. Kuhnelt, la Bucureşti, pentru a regula cestiunile de amănunt. Poimâine va fi adunare generală a acţionarilor. Berlin, 12 Noembre. «Gazeta Germaniei de Nord» semnalează un articol al ziarului francez «Le Rappel» al cărui proprietar este ministrul instrucţiunii publice, d. Lockroy, şi în care se zice că legiunea streină coprinde 8000 de Alsacienl-Lorenî care probează că nu sunt inamicii Franciel şi că ar trebui să se înlocuiască numele de «legiune streină» prin acela de «regiment din Alsacia-Lorena». «Gazeta Germaniei de Nord» adaogă că trebue să se conchiză de aci că guvernul francez aprobă atîţArile resboinice. «Ne mulţumim, adaogă foaia germană, a stabili faptul, pentru ca toată lumea se recunoască care ar fi vinovatul, daca pacea nu s ar putea menţine. Rcspunderea de a fi turburat pacea ar cădea numai asupra Franciel». Berlin, 12 Noembre. «Gazeta Germaniei de Nord» respunzănd ziarelor franceze care văd în negocierile Rusiei cu Vaticanul un semn de ostilitate în contra Germaniei, zice. că aceste ziare n’aQ de loc o judecată politică, pentru că o Înţelegere între Rusia şi Vaticanul n’ar putea se fie de cât plăcutâ Germaniei, căci Prusia, care are interese comune cu Rusia s’ar folosi asemenea de concesiunile făcute de Papa guvernului Ţarului. Mimich, 12 Noembre. Ducele Maximilian, tatăl împărătesei Austriei, e bolnav. Starea sa inspiră nelinişte. Viena, 12 Noembre. Comitetul Camerei a abordat discutiu-nea proectulul militar. Toţi oratorii, chiar cel din oposiţie, s’aii declarat în favoarea proiectului. El au cerut numai îndulcirea oare-căror dispositiunl ce le consideră ca prea aspre. Ministrul apărăreî a rostit un discurs care va fi publicat mâine într’un mod o-fieial. Propunerea principelui de Lichtenstein care cere să se tină mâine o şedinţă secretă, a fost adoptată în unanimitate. Londra, 12 Noembre. Camera Comunelor. — Guvernul anunţă demisia d-lul de Varen, şef al politiei, şi zice că nu va cruţa nici o osteneală pentru a descoperi pe asasinul de Whitecliapel. Paris, 12 Noembre. Un împrumut rusesc de 500 milioane s’a încheiat cu mal multe case din Paris şi din Londra pentru conversiunea împrumutului Mendelsohn din 1877. MESMIÎL TR01LIJI Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Sunt fericit de câte ori Mă aflu în mijlocul aleşilor Naţiuneî, şi cu o vie mulţumire deschid această primă sesiune a nouel Legislaturi. Concursul D voastre, tot-d’a-una bine venit, este astă-zl cu atât mal preţios, cu cât sunteţi mal de curând eşiţi din alegerile generam şj prin urmare In cunoştinţa adevăratelor trebuinţe ale ţârei. Proiectele de legi ce'gUVernul Meu le crede menite a răspundă acelor trebuinţe în ordinea economică, judiciară şi administrativă şi cari vor n supuse deliberărilor D voastre în decursul a-cestel legislaturi, ao fost publicate la timp, pentru ca toţî să ’şl poată forma convingerea asupra lor după o matură chibzuinţă. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Constat cu fericire, că relaţiile Noastre cu Puterile străine sunt din cele mal îmbucurătoare. Politica prudentă ce un patriotism luminat a Insuflat tuturor partidelor, dovedeşte că Regatul României este un element puternic de linişte şi de siguranţă. In această atitudine corectă stă pentru Noi garanţia, ca ne vom bucura, ca până acum, de încrederea Puterilor celor Mari şi de amiciţia sinceră a vecinilor noştri din peninsula Balcanică, şi ast fel nu vom compromite Intru nimic sforţările acelora cari caută a deslega cestiunile pendinte fără sgu-duirl violente şi a ne asigura pacea de care avem trebuinţă pentru desvolta-rea iubitei Noastre ţări. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Cele mal importante şi mal urgente obiecte ale desbaterilor D voastre în sesiunea presenta sunt ; legea pentru Înstrăinarea unor părţi din bunurile Statului în folosul ţăranilor şi legea modificatoare pentru tocmelele de lucrări agricole. Aceste legi vor contribui în măsură largă la îmbunătăţirea soartel sătenilor, vor linişti în acelaşi timp u-nele spirite rătăcite şi vor introduce o mal mare echitate In raporturile dintre proprietari şi săteni, spre binele şi al unora şi al altora. Sunt încredinţat, că pentru această lucrare, de cea mal mare însemnătate, guvernul Meăvagăsiîn D-voastre sprijinul experienţei şi al unei înţelepte Îngrijiri. In ceea ce priveşte financele, preocuparea de căpetenie a guvernului ca şi a D-voastre este de a asigura echilibrul budgetului Într’un mod real şi temeinic. Cheltuelile publice cu greu s’ar putea reduce fără a împedica desvoltarea normala a diferitelor servicii ale Statului, şi pe de altă parte trebuesc acoperite golurile ce s'a dovedit că lasă unele evaluări exagerate. Cutoate acestea guvernul crede că va putea îndeplini toate cererile momentului prin re-maniarea tn condiţii mal echitabile şi tot d’o dată mal producătoare a unora din impositele existente, fără a sdrun-cina echilibrul budgetar. Menţinând ast-fel sarcinele publice pe cât a fost cu putinţa în limitele actuale, guvernul a căutat să întemeieze aceasta situaţie pe o bază solidă şi pentru viitor, se păzească ordinea cea mal riguroasă în operaţiele tesaurulul şi să vegheze ca toate instituţiile noastre de credit să funcţioneze în marginale şi în scopul ce le sunt destinate prin legile înfiinţăreî lor. Spre aceasta, pe lângă alte măsuri de o mal mică importanţă, guvernul vă va supune proiectele de legi pentru transformarea dăreî căilor de comunicaţie într’un imposit proporţional pe categorii, ceea ce va permite a se desfiinţa taxa de 5 0/0 asupra funcţionarilor; pentru schimbarea modulul de percepere a taxei asupra rachiurilor din fructe, prelevându-se aceasta pe hectar, şi pentru reducerea, în compensaţie, a taxei asupra spirturilor din cereale; pentru stingerea deficitului casei pensiunilor; şi, în fine, proiectul pentru retragerea biletelor hipotecare de la Banca Naţională, ca o primă măsură în scopul de a consolida valoarea monedei fiduciare şi de a face să dispară agiul asupra aurului. Ministerul justiţiei vă va presenta mult aşteptata lege pentru organisarea judecătorească, prin care se întinde, de o-cam-data, inamovibilitatea la curţile de apel, la preşedinţii de tribunale şi la judecătorii de instrucţiune. Rămâne ca mal târziu să se aplice acelaşi principia de lege la toate organelejus-tiţiei şi tot-de-odată să se sporească retribuţia magistraţilor. In administraţia judeţeană şi comunală experienţa a dovedit, că legile actuale nu dau un control îndestulător a-supra întrebuinţărel resurselor disponibile. Până când nouile legi ce sunt în studiu vor putea să vă fie presentate, veţi avea a vă ocupa de situaţia financiară a unora din acele corpuri administrative cari, din causa legislaţiei actuale, au văzut scăzând resursele lor în mod simţitor sau cari, prin gestiunea lor din trecut, s’ad împovărat peste măsura, fără ca resultatele obţinute să corespundă sacrificiilor făcute. Lucrările publice în curs de executare au urmat mersul lor regulat şi sperăm că în anul viitor Galaţii şi Brăila vor avea instalări la înălţimea porturilor celor mal bine organisate. Guvernul, luând în mâna sa exploatarea liniei ferate Iţcanl-Roman-Boto-şani-laşl, va putea realisa, prin o administrare mal eftină, o economie destul de considerabilă In comparaţie cu trecutul. România, până astă-zî, a consacrat resurse însemnate la construirea de drumuri de fer; această operă trebue condusă mal departe, dar tot-de o dată cere imperios să fie completată printr’o împreunare de şosele cari, lipindu-se de drumurile de fer, să meargă în toate direcţiile, să strângă şi să transporte produsele pământului. Resultatul dorit însă de a avea o reţea întreagă de cai ferate şi de şosele, tinzând câtre unul şi acelaşi scop, reclamă un plan bine studiat şi cu rigoare executat. Mal multe proecte de legi vi se vor presenta pentru acest sfârşit, prevăzând şi mijloacele de plată, carî, fără a împovăra tesaurul, să’I permită a realisa această operă importantă din toate punctele de vedere. Din departamentul cultelor şi al in-strucţiunei publice, se vor supune, desbaterilor d voastre, legile pentru întinderea învăţământului real şi pentru numirea membrilor corpului didactic la şcoalele primare. Sf. Sinod, precum şi o comisie specială, se ocupă a propune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea posiţiel clerului de mir. îndată ce aceste lucrări vor fi terminate, se vor presenta Corpurilor legiuitoare. Nu putem de cât a Ne felicita cu toţii de progresele şi de desvoltarea constantă a armatei, graţie deosebitei solicitudini a ţărel care nu a cruţat nicl-un sacrificiu, când a lost vorba de Înarmarea şi întărirea el. Şi de astă dată ţeara va dovedi că ştie să îngrijească de soarta oşteanului român, de a cărui abnegaţiune şi devotament fără margini a fost pururea încredinţată, încuviinţând mijloacele spre a îmbunătăţi, pe de o parte, instrucţiunea şi echipamentul armatei, şi spre a pune, pe de alta, prin o nouă lege a pensiunilor militare, răsplata mal în raport cu jertfele ce ostaşii sunt chiemaţî a aduce In lunga lor carieră. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Precum vedeţi, trebuinţele ţărel cer de la D-voastre cea mal încordată acti-i vitate. Nu Mă îndoiesc, că veţi pune toate stăruinţele pentru a răspunde la legitima aşteptare a naţiuneî care v'a ales, şi pentru a duce mal departe opera de progres începută de generaţiile trecute. Organisarea temeinică a ţărel în lăun-tru şi ocrotirea el de orl-ce pericole este cugetarea comună în care s’aii întâlnit şi se vor întâlni toţi fiii preaiubitei Noastre Patrii. DumnezeR să bine-cuvinteze lucrările d-voastre. Sesiunea Corpurilor legiuitoare este deschisă. CAROL Preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul de interne, Th. Rosctti. Ministrul afacerilor străine şi ad-interim la a-gricultură, industrie, comerciu şi domenii, 1*. P. Carp. Ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice, T. Maiorescu. Ministrul lucrărilor publice, Al. B. Stirbeiu. Ministrul de resbel, General C. Bai o/.zi. Ministrul de fi.nan.ee, SI. Germani. Ministrul justiţiei, Al. Marghiloman. Nr. 3,068' 1 Noembrie, 1888 Bucureşti D. UIMITRIE MUŢII! JUDECAT DE „ROMANUL11 Citim în Românul: Domnii de la Naţiunea se ocupă de vr’o câte-va zile de noiceştia de la Românul, după ce pe toţi cel-l’alţl şi pe toate cele-l’alte le-au dat gata. După ce aii plimbat prin întreaga ţari pe dd. Lascar Gatargiu şi George Ver-nescu cântându le osanele şi servin-du-le adese-ori de inutili introductorl de ambasadori, — şi şi-aii zis plini de mulţumire sufletească : s’a regulat şi asta ; după ce, pentru aceştia şi pentru junimişti, aii dărâmat la pământ colectivitatea, afi impus Palatului ministerul Rosetti-Carp-Maiorescu, aii votat bugetele cu «infama» cameră colectivistă, aii redat ţării liniştea, au readus corec-ţiunea în politică,—şi şl-ati zis : s’a regulat şi asta ; După ce au făcut alegerile comunale şi au bătut într’lnsele pe liberali-conser-vatorl, aşa încât d. Protopopescu-Pake e ca un fel de cadavru pe care nu mal cu un semn d. Nicu Vrăbiescu poate se ’l spulbere după scaunul de primar—şi şi-au zis : s’a regulat şi asta ; după ce, mulţămită unor articole «de gemă nescrîntit» coborîră agiul de la 14 la 2 şi 1, In cât azi piaţa are busola afacerilor sale In redacţiunea Naţiuneî şi de la d. Frank până la ultimul agent de schimb, toţi financiarii imploră o informaţiune două despre jocurile bursei, în tocmai cum te rogi, la curse, să ’ţi dea vizitii grajdurilor celebre la quasi-certitude; — şi şi-au zis : s’a regulat şi asta. după ce, uniţi cu liberaliî-conserva-torl la alegerile comunale unde făcură întâiu gospodăriă politică şi pe urmă politică gospodară, se desuniră de a-liaţil lor de mai ’nainte şi primiră ajutorul colectiviştilor până mal deună-zl, făcând pe d. Gogu Cantacuzen şi alţi tineri campionlal colectivitaţel să adore cu veneraţiune templul Naţiuneî şi să trămitâ naţiunea indignată de la Dacia la Naţiunea venerată de la Poştă, —-ţi şl an zis : s’a regulat şi asta ; după ce aă tras, tocmai la «punta tn ajunul alegeri lor, d-lor Gosticâ Boerescu i şi Nicolae Blaramberg câte o poliţă, a-dica răfuială, de le-a mers fulgii politici până dincolo de graniţă, — şl şI-aQ zis ; s'a regulat şi asta ; www.dacoromanica.ro i EPOCA - 2 NOEMBRE —a a dupe ce, ca Nafioniştî purisimi, se aleseră cu toţi In aşa unanimitate In cât România Liberă t&cu înmărmurită, iar d. Carp căută cu patimă o apropiere cel puţin ca soldat cu Naţiunea,—şi 'şl ziseră: s’a regulat şi asta; dupe ce au ameţit Epoca, au zăpăcit Voinţa, au înmuiat Democraţia, în cât azi nu se mai poate citi în toată ţara de cât Naţiunea, iar gazetele străine apreţuesc sttuaţiunea dupe primele, secundele şi terţele-Bucureştl ale faimosului acestuia organ, şi şi-au zis : s'a regulat şi asta ; domnii de la Naţiunea, în focul unei activităţi vecinie încununate de splendide succese în politică, finanţe, justiţie şi literatură, ah hotărît, înainte de a spulbera în Cameră, dumnealor cu al dumnealor, minister, conservatism şi liberalism, pentru a rămâne numai na-ţionism—ad hotărît se isprăvească şi cu Românul. Şi deci, cu acel condeiu ager, care omoară dupe prima împunsătură, ne spune ; «aţi scrintit-o, umbre ale fun-«datorelui... vă rugăm se flţî mal cu «minte, căci şeade rău, vă faceţi de rl-«sul lumel». Ca idee, ca stil, ca elocinţă şi ca putere de convingere, aceste câte-va rîn-durl sunt tipice 1 ele denotă o inteligenţă atât de superioară, o destoinicie de polemisare atât de bogată în cât, împreună cu Democraţia, Voinţa, Epoca şi iRomânia Liberă, renunţăm a mai respunde. Naţiunea zice că Românul a scrintit-o. —Fie scrinteală ; primim. Ne ordonă: fiţi mal cu minte.—Vom fl. Ne zice : şeade răd.—Credem. Sfârşeşte cu: vă faceţi de rîsul lumel. Amin. Dupe toate isprăvile ce enumerarăm mal sus, dupe ce a probat ţărel întregi şi la o lume întreagă cum ştie se sfărâme Naţiunea pe toţi cel care nu ’I fac pe voe—ar fl din parte ne o nebunie se resistăm. Ne supunem ; trecem în rândul sfărîmaţilor. Naţiunea e a tot putinte ; tot ce doreşte poate. Când u-nul din redactori va zice : AşJ dori In calea lacteie SI fac stafii de tramvai, Şi sî construesc bordeie Intr'al lumel dulce ral, să ştiţi că aşa va fl, se credeţi c’altmin-trell, « o scrtntiţl» şi «vă faceţi de rlsul lume!»... Frunţi verde crocodil! Cum m'aşl mal scălda In Nil! INFORMATIUK1 D. Liscar Catargiu, unul din lea-derii partidului liberal-conservator a sosit astă dimineaţa în capitală. La gara de Nord eminentul bărbat de stat a fost primit de mai m uiţi amici, ce ’i eşise înainte, cu toată ora matinală a sosirei trenului. M. S. Regele a vizitat eri dupe prânz lucrările de restaurare ce se întreprind la Cotrocenî. -sas D. B. Alexandri va părăsi Bucureşti Mercurea viitoare pentru a se reîntoarce la Paris, spre a’şi relua postul d-sale. La examenele pentru obţinerea posturilor de Medici de oraşe ce a avut loc alaltă ieri la Universitate ou reuşitdd.doctori Corsin, Dimitriu, Ciugolea şi Popovici. —MK— Cu trenul Moldovei au sosit azi dimineaţă mai mulţi deputaţi şi senatori. Intre aceştia putem cita pe d-nii Epureonu, Nicorescu, Fetu, Cozadini, Nirolae lonescu, Emil Mavrocordat, Ia nov şi alţii. Ziarul frances La Dep&che care va apare zilele acestea e redactat în o-fininele Agenţiei llavas. Ziarul va fi cu vederi liberale şi aceasta de sigur pentru resbunarea în contra guvernului, C8re a tăiat subvenţia acordată Agenţiei llavas. -9W Eri seară o întrunire pregătitoare a fost în casele d lui Dimitrie Bră-tianu, la care au fost invitaţi mai mulţi deputaţi ai grupului liberal. Au răspuns la apelul d-lui Dim. Brâtianu abia vr'o 6 deputaţi, din care causăîntrunirea a fost amânată pentru ca într’o şedinţă viitoare se se poată vorbi faţa cu un auditoriu mai numeros de s’o putea. Aflăm dintr’o sorginte autorizată că cu ocazia procesului fostului general Anghelescu, un vel va fi ridicat asupra modului cum se făceau furniturile la Ministerul de Resbel sub colectivişti. O persoană ce a vorbit cu generalul Anghelescu ne spune că acesta a zis : N’am nici un interes se menajez pe nimeni. N’am nimic pe conştiinţă, prin urmare n’am făcut de cât a urma pro-cedeurile predecesorilor mei. Voiu arăta că sunt furnisori care luau prin bună înţelegere concesiuni, de la toţi Miniştrii de Resbel liberali: Am crezut că nu de mine se vor a-găţa, ci de alţii... care au dat furnituri mult mai mari. —fWB — întrunirea de la Otelul de France Aproape toţi d-niij deputaţi şi senatori a diferitelor nuanţe conservatoare care se aflad eri In capitală s’au Intru-Dit la ora 8 1/2 In salonul cel mare al otelului de France. Erad peste o sută patru-zecî de membrii ai parlamentulu , Intre care se aflad ca representanţl ai guvernului d-nu Th Rosetti, preşedintele Consiliului de Miniştrii, P. Carp, ministru de Externe M. Ghermani, ministru de Fmance, A. Marghiloman, ministru Justiţiei. Preşedinţia acestei Întruniri s’a dat d-lui 1. Marghiloman cel mal în vârstă dintre asistente Apoi d-nu Th. Rosetti preşedinte al Consiliului de Miniştrii, urând bună sosire tuturor, a exprimat dorinţa că In afară de întrunirile oficiale ce guvernul are cu membrii parlamentului se mal aibă cu dânşii şi întruniri mal intime, în care se se poată discuta Intr’un chip mai prietenesc asupra reformelor ce sunt propuse de guvern. D-sa a terminat exprimând speranţa că toate discuţiunile din corpurile legiuitoare vor fl desbrăcate de or-ce pasiune şi vor avea caracterul de înţelepciune ce ţara aşteaptă de la aleşii sel. D-nu Şomânescu, a respuns că reformele ce Camera aceasta va avea de îndeplinit sunt de o mare insemnătate şi este convins că toţi deputaţii şi senatorii fără spirit de ostilitate vor da sprijinul lor guvernului spre a Îndrepta relele de care am suferit. D nu Al. Lahovary. Salută cu bucurie pe aleşii liberi ai ţerel lăsată se’şl exprime în libertate dorinţele sale. Constata cu veselie şi felicită pe guvern care a respectat voinţa alegătorilor, şi ast-fel vede că de şi toate administraţiile sunt încă împănate de colectivişti, totuşi ţara a putut în libertate se înfiereze regimul despotic al d lui Ioan Bră-tianu şi se dea cu ocaziunea alegerilor cea mal severă iecţiune acelor ce au cârmuit această ţară. Partidul liberal-conservator n’a des-nâdajduit de onestitatea, de bunul simţ, de dorinţa naţiunel române, şi de acea după 12 ani, ţara i’a arătat recunoştinţa sa trimiţându’l In parlament de unde puterea arbitrară II isgonise atât timp. Ţara s’a săturat de despoţl şi noi suntem datori ca într'un mod înţelept, cu cumpănă şi fără pripă, se ne gândim la reformele necesare. Guvernul va găsi în actualele corpuri legiuitoare, deputaţi şi senatori care vor discuta cu dânsul fără ură, fără pasiune legele sale, şi care nu vor fl nici ostili nici servili. D nu P. Carp Mulţumeşte d lui Lahovary pentru cuvintele sale; II mulţumeşte mal ales căci guvernul merită toată lauda pentru deplina libertate ce a lăsat în alegeri. A fostînvinovăţit adesea cănujschim-bă personalul administrativ, că toate instituţiunile Statului sunt lăsate în mâna colectiviştilor, dar tocmai de acea a menţinut tot personalul ca se nu poată fl astă-zl acuzat că prin ingerinţe a făcut alegerile. Ţara s’a rostit declin deplină libertate şi d-sa speră, e convins asemenea că parlamentul va fl compus de senatori şi deputaţi bine-voitori, dar nu servili. Ministru de Externe a pronunţat a-ceste cuvinte cu o voce foarte emoţionată. La zece ore, întrunirea s’a sfârşit. DIN STREIN ATATE Austriac! catolici La 26 Noembre se va deschide în Viena întrunirile catolicilor austriac!. Cu aceastăocaziePrincipelede Liehten-stein va pronunţa un discurs cu privire la cestiunea lucratorilor din punctul de vedere socialist şi creştin. Corniţele Kuefstein va vorbi asupra aceleaşi cestiunî. Puterea temporala a Papei, nu e pusă la ordinea zilei, cu toate acestea se crede că densa va fl discutată ta acest meeting sub o formă oareşicare. Din Thibet Generalul Prjewanski, şeful misiune! ruseşti în Thibet, încetând din viaţă, expediţiunea proiectata va fl lăsată la o parte. Toţi tovarăşii generalului au fost înştiinţaţi despre această deciziune, şi rechemaţi îndărăt la St. Petersburg. Iu liuip de resbel D. de Freycinet, ministru de resbel al Franciel a supus semnăturel d-lul Carnot, un proect de lege, destinat a fl supus camerilor, şi care are de scop de a modifica dispoziţiunile legel cadrelor relative la serviciul drumurilor i de fer, în timp de resboî. Acest proect are un scop îndoit : 1. de a stabili cu mai multă preci-ziune dreptul respectiv al ministrului şi al comandanţilor-şefl al armatei, pe diferitele reţele de drum de fer. 2. Remaniarea, pentru a le fortifica, a atribuţiunelor comisiunel militare superioare a drumurilor de fer. Afacerea Glllv S’a hotărât ca procesul deputatului de Gard se fie judecat In ziua de 17 Noembre la Nlraes. D, Gilly a depus parchetului lista faptelor pe care le va proba, ca săvârşite de unii membrii ai comisiunel budgetare. Deputatul de Gard invocă mărturia a trel-zeci şi opt de persoane printre care cităm pe d nil Rouvier, Raynal, Stecnacker, Demons, Constants, An-drieuxşi Rochefort. Mai multe alte persoane vor mai fl ascultate de comisia de anchetă, Intre care şi Allmayer, condamnat sunt acum câte-va zile de Curtea cu Juraţi din Paris. D. de Bismarck D. de Bismarck se va retrage încetul cu încetul, daca nu de la putere cel puţin din afaceri. Monitorul oficial al Imperiului, publică un decret imperial prin care secretarul de stat de Maltzahn este însărcinat se înlocueasca pe d. de Bts-marck în toate cestiunile flnanţiare. Din Italia Ziarele italiene ne aduc vestea că A. S. 1. Principele Louis-Napoleon sub numele |de Corniţele de Monca-lieri, a fost înaintat la gradul de căpitan la regimentulu 3 de cavalerie «Savoia». A. S. I. a plecat să ia comanda es-cadronulul săd. i\. DIN DISTRICTE ILFOV Inaugurarea unei a 2-a scoli pe domeniul Coroanei Gberghita populaţiunilor dom^nielor sale, d. I. Kalinderu asistă tot-d’a-una în persoană la aceste inaugurări, şi tratează în discursuri bine simţite, câte un subiect luat din sfera învăţământului primar sau din lucrurile vieţel practice, dând cu acest prilej de acele sfaturi părinteşti pe care numai adevărata tragere de inima le poate inspira. La Gherghiţa, pe ltngă şcoalele noi, administraţia a înfiinţat şi un atelier de împletiri care a început deja a produce coşuri în stare d’a înfrunta cu succes orl-ce concurenţă, şi de care s’au ser-bit sătenii sub conducerea învăţătorilor pentru a decora cu mult gust arcuri ridicate pe strada principală a târgului, cu ţinscripţiuni de recunoştinţă către Regele şi Regina. Asistenţa se compunea din d. Teodorescu, suprefectul plă-şel, d. Petrescu, redactor şef al Democratului din Ploeştl, d. silvicultor A. Or-neanu, d-nil Dobrescu şi Stoescu din Ploeştl şi alţi, I. Machedon mare proprietar; d nele Teodorescu, Stoescu, Machedon, Râdulescu, preoţii oficianţi, învăţătorul de la Ciorani venit cu elevii sel, locuitorii din comune şi vecinătate. După terminarea serviciului divin, elevii au esecutat imnul Regal. Apoi D. I. Kalinderu pronunţă un insemnat discurs, pe care regretăm că lipsa de spaţiii nu ne Ingădue a ’l reproduce şi care se încheie precum urmează : «Ca să sfârşesc, doamnelor, domnilor şi scumpi copil, n’am să vă spun alt ce-va de cât: iubiţi pe bunul nostru Ssveran Carol I, pe acest Rege, care a lucrat atât de glorios pentru mărirea patriei noastre, care ne a dat din nod gloria ostăşească care de mai multe secole părea uitată printre noi. Iubiţi şi pe afabila învăţată Regină, care din Înălţimile Peleşului face ca lumea să admire geniul ei literar, şi a cărei inima s’a arătat la înălţimea nobilelor sale gândiri. Dumineca trecută la 23 ale curentei, s’a inaugurat pe acest domeniu un nod local de şcoală, clădit cu cheltuiala M. S. Regelui ca şi cele-l’alte din această comună. Clădirea aceasta corespunde tutulor cerinţelor igienice şi didactice, şi condiţiunileîn care e executată precum şi materialul pedagogic cu care e îndestulată sunt de natură a ridica importanţa învăţământului în ochii părinţilor şi a înlesni succesele elevilor. D. administrator al domeniului Coroanei nu lasă cu ocasiuni de acest fel, nicl-un mijloc nelArebuinţat din cele care pot arăta cu mal multă tărie în o-chii locuitorilor nespusa importanţă ce o are pentru buna-stare şi propăşirea lor Intelectuală şi economică mersul favorabil al şcoalel şi «1 bisericei. Acesta e motivul pentru care d-sa face — con-formându-se într’aceasta unei recomandări a MM. LL. — din deschiderea şcoalelorşi bisericelor pe care Coroana le ridică pe toate domeniele sale, nişte zile de sărbătoare ia care iau parte locuitorii şi vecinii, ţăranii, învăţătorii, preoţii şi autorităţile locale, copiii şi bătrânii, şi, mulţumită dărniciei Regale şăraciî ca şi frantaşiî. Pentru a arăta cât de mult se interesează administraţia domeniului Coroanei de propăşirea Să onoraţi asemenea şi să nu uitaţi nicî-o-dată pe patrioţii mari, cari ad lucrat aşa de fericit la transformarea patriei noastre, prin ridicarea limbeî şi a literatureî noastre şi a gloriei sale militare şi politice, căci precum Regele nostru însuşi a zis aşa de bine în telegrama pe care a trimes o de curând ilustrului preşedinte al comitetului Costi-nian când s’a inaugurat ststua marelui patriot şi istoric Miron Gostin la Iaşi: «o ţară care ştie să cinstească şi să pre-ţuească pe cel care au iubit-o şi au servit-o cu credinţă, este o ţară ce are viitor.» In aceste sentimente de vie recunoştinţă, ce am putea face mal bine, doamnelor şi domnilor şi scumpi copil, de cât se strigăm, gata a proba ori când nestrămutata noastră credinţă faţă cu Dinastia: Trăiască Carol l, Augustul nostru Suveran. Trăiască Elisabeta Doamna, prea graţioasa noastră Regină». Aceste cuvinte fură repetate de toţi cu bucurie. Preotul comunei luând cuvîntul pentru a aduce mulţumirile locuitorilor bine-făcătorilor lor, aminti foarte ne-merit că această comună posedă o bi- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (4i) WALTER SCOTT LOGODIŢI 9 SAU CONETABILUL UE CHESTER XIII. (Urmare) — Respectabila mătuşă a tatălui med I zise Evelina sculându se In grabă, spre a arăta respectul ce moravurile timpului ceread pentru cel bătrlnl şi pentru neamuri. — Nu ştiam că vredicul med prieten avea o rudă aşa de aproape, zise conetabilul. — Era sora bunică!, răspunse Evelina : e o nobilă doamnă Saxona ; dar măritişul sorel sale cu un normand o jigni atâta, în cât n’a mal văzut’onicl-o-dată de !a căsătoria eh Evelina nu putu să zică nimic mal \ mult, căci trimisul care sămăna a in-tendentde casă mare, să înfăţişă înaintea el chiar atunci şi’I dădu o scrisoare di,a partea stăpânei hil. Evelina o tre-pu’ părintelui A and ca să i o ci* 1 tească. Nu era scrisă în franţuzeşte, limbă de care să slujad atunci toate persoanele distinse, ci în limba saxonă veche, amestecată cu puţină franţu-zască. Ea cuprindea următoarea invitaţie : «Dacă nepoata lui Aelfred de Bal-dringham păstrează încă destul jsânge saxon în vinele sale ca să dorească a vedea pe o bătrînă rudă, ce locueşte încă în casa stremoşilor săi, şi care a păstrat obiceiurile lor, ea este poftită să se odihnească în noaptea asta în locuinţa Ermengardel de Baidrin-gham » — Vei crede de cuviinţă fără îndoială să nu primeşti această poftire, zise Hugues de Lacy ; nobilul Herbert ne aşteaptă, şi a făcut pregătiri mari ca să ne primească. — Sosirea d tale Ii va mângăea de lipsa mea, Milord, răspunse Eveli-iina ; mătuşa mea a făcut cel în tăi pas spre împacarea Doastră şi să cuvine să'i ţin în seamă, de vreme ce ea s’a coborîl pana la atâta. Fruntea conetabilului să cam întunecă, căci rare-orl înlimpinase împotrivire la voinţele sale. — Te rog să mal gândeşti, îl zise ei, că mătuşa d tale sta Într’o casă pe cât cred fsrâ aparare, sad cel puţin nu destul de aparată. Vrei să te întovărăşesc şi ed ? •— Mătuşa mea numai ar putea spune dacă această măsură e trebuincioasă, Milord. Dar fiind că n’a crezut de cuviinţă a cere s'o onorezi cu tovă- răşia d-tale, mi să pare ca n’am dreptul de a’ţî îngădui să ia osteneala de a mă însoţi acolo ; prea multă osteneală ţ’am căşunat pană acum. — Dar siguranţa d-tale, Milady ? răspunse conetabilul care nu voia să părăsească pe Evelina. — Siguranţa mea, Milord, nu poate fi primejduită într’o casă ca acea a mătuşei mele. Măsurile ce a luat pentru a sa, vor fl de ajuns spre a mă scuti de orl-ce pericol. — Doresc să nu te înşeli, zise Hugues de Lacy ; dar aşi voi să mai aşez lângă castel o pază care nu’l va perde din ochi cât vel sta acolo. El tăcu, şi adause apoi, cu oare-csre sfială, că spera că Evelina ducându-se la o rudă a cărei neprietenie pentFU normanzi era cunoscută de obştie, nu va da crezare la cele ce va auzi In a-ceastă privinţă. Ea’I răspunse cu demnitate că nu să putea ca fiica Iul Raymond Berenger să creadă ce-va care ar jigni onoarea unei naţiuni diu care eşise tatăl el; şi conetabilul fusiltasă mulţumi cu acest răspuns, ne mai sperând să poată capata altul mai mulţumitor. îşi aminti apoi că nu eraii mal mult de două mile de la castelul iul H-rbert păna la a :el al d-nei de Baidringham, şi Evelina trebuia să petreacă numai o noapte la mătuşa sa; dar simţea deosebirea ce vârsta punea tutre dînşif, şi poate era destul de drept cu sine’şi spre a mărturisi că nu era înzestrat cu I acele dărurl netemeinice despre care să s } , presupune că am atâta putere ssupra inimelor femeieşti; aceste gândiri îl cam nelinişteau. El păstră, după amea-ză, locul ce luase lângă Evelina în urma dejunului ; dar tăcu, cugetând mal mult la cea ce putea să se întâmple ziua următoare de cât la prilejul de a vorbi cu dlnsa. Călătoriră ast-fel pănă la locul unde trebuiau să se despărţească pentru timpul nopţel. Era o înălţime de unde să putea vedea, spre dreapta, castelul lui Amelot Herbert, rădicat tpe un deal cu toate turnurile sale gotice ; şi la stânga, In mijlocul unei păduri de stejar, străvechea casă In care doamna de Baidringham păstra obiceiurile Anglo-Saxonilor, şiţura şi dispreţuia toate prefacerile Introduse In Anglia de la batălia de la Ilastings. Acolo conetabilul, dupe ce dădu ordin unei părţi di a trupa lui să ducă pe Evelina la ruda sa, şi de a veghea toata noaptea asupra casei, dar la depărtare destul de mare spre a nu jigni pe stăpână, nici a o nelinişti, sărută mâna tinerel orfane, şi aă despărţi de dlnsa cu părere de reu. Evelina apucă atunci o cale atât de neumb/atâ, ca arăta cât de reslăţită era casa unde să ducea. Vaci frumoase, de o rasă strălucită şi rară, pâşteafl pe nişte bogate păşuni, şi din când In când câţi-va cerbi, care par-ca ’şl perduse sfllala lor firească, străbătead poenele J pădurelor, sad să odihnead tn grupuri mici la picioarele vre-unul mare stejar. Plăcerea trecătoare ce această scenă de www.dacoromanica.ro linişte câmpeneasă trebuia să deştepte în Evelina, să schimbă în cugete mal serioase când o cotitură a drumului o aduse In faţa casei ce nu revăzuse din locul unde să despărţise d^dîugues de Lacy. Această casă, căci nu i să putea da numele de castel, a^ea numai un rând de asupra celui da jos, şi era pe atât de masivă pe cât şi de puţin înalta. De asupra uşelor şi a ferestrelor să vedea segmentul de cerc numit de obi-ceiu arcul saxon ; zidurile erad tapisate^ cu deosebite plante acaţătoare a căror propăşire n’o împedecase nimic, şi iarba creştea pe pragul uşel, de care atârna un corn de bivol prins de un lanţ de aramă. Aceasta uşa, de lemn de stejar negru de o grosime rară, părea afi Intrarea unui cimitir derâpânat, şi nimeni nu să arăta ca să primească pe Evelina şi să’I ureze bună sosire. — Dacă aş fl în locul d tale, Milady, îl zise doamna Gillian tot-d’a-una îndatoritoare, m’aşi întoarce înapoi; astă veche casă nu cred să poată da nici hrană nici adăpost ca pentru nişte creştini. (Va urma) serica domnească zidită la 1647 dc Matei Basarab ca aducere aminte a victoriei sale asupra lui Vasile Lupu al Moldovei, şi că azi primul Rege al Românilor uniţi pentru vecie li dărueşte un odor tot aşa de preţios: şcoala. După dânsul primarii din Gherghiţa şi din Balta-Doamnel arătară şi el recunoştinţa obştel, asigurând că ea va merita aceste daruri prin silinţele ce ’şl va da ca unele lucruri regretabile ale trecutului să rămâe uitate, lucrând Jn viitor pentru linişte, pace şi progres. învăţătorul, d. I. Bâdulescu şi învăţătoarea d-şoara S. Ionescu, aâ luat In urmă cuvlntul pentru a promite că sub directa şi neîncetata ocrotire a admi-nistraţiunel Domenielor Coroanei, învăţământul primar va da toate roadele ce cu drept se aşteaptădela dânsul. Fiecărui din aceşti vorbitor:, d. Ka'indero răspunse prin câte-va cuvinte potrivite, asigurându-I că nu va lipsi a transm'te M. M. L. L. expresiunea acestor bane sentimente In care II îndeamnă să ră-mâie. Sfaturile aşa de bune date asistenţilor, pompa cu care s’a inaugurai această şcoală, darurile făcute Învăţătorilor, ajutoarele In bani, obiecte de mâncare şi lemne Împărţite văduvelor şi săracilor, musicile care au cânta! până târ-zid, jocurile ţăranilor, timpul frumos, toate aceste elemente ale unei serbări populare, împreună vor face ca amintirea acestei zile să rămâe mult timp In mintea celor de faţă. TELEORMAN Cerc literar Suntem informaţi, zice Isbânda din T.-Măgurele, că In oraşul nostru, din iniţiativa d-lor Condurache şi N. Bâ-lănescu, s’a alcătuit un cerc de tineri, mânaţi de simţimântul naţional, de a vedea o dată şi literatura românească eşită din faşa copilăriei. Acest cerc, va Începe In curând o serie de disertaţiunl, — cu subiecte a-lese, — In şcoala de băeţî. Felicităm pe tinerii iniţiatori, care au înţeles necesitatea ce simte foarte mult acest oraş, lipsit cu desăvârşire de distracţiunl. Avis dar celor care înţeleg, că literatura şi ştiinţa, fiicele luminelor şi purtătoarele faclelor progresului, trebue să meargă înainte. Nu ar fi bine, ca acest cerc pe viitor să poarte numele de Sucursala Ateneului român ? Noi credem că da, şi neobosiţii noştri tineri vor face şi aceasta, complectând opera lor. IAŞI Teatrul Iasan In fine, zice Ţara, teatrul naţional Îşi deschide stagiunea sa In Noembria cu piesa Don Carlos tragedie de Schiler tradusă de d-1 Iacob Negruzzi. Trupa română a societarilor iaşenî deschide stagiunea aceasta In sala Pastia—Otel România şi programul este următorul: Personalul. Artişti: d nil N. Luchian M. Galino, M. Arceleanu, D. Pruteanu, Al. Evolski, D. Constantinescu, P. S. Alexandrescu, G. Dumitrescu, Em. Ma-noliu, M. Popovici, G. Ionescu, N. Bogdan, G. Cârjă, G. A. Manolescu. Artiste: D-nele Elena Laşcu, Elena Gavrilescu, Athena Georgescu, Verona Almagianu, Casuca Micşunescu, Ar. Rom. Manolescu. Elevi, eleve: d-nil Vlad Gossinki, lordachi Nedelcu, Emandi, d-na Sofia Derescu, d-ra Ecat.Ionescu, d-na Elena Niculcea, d-ra Ana Dumitrsecu. Sala «Pastia» fiind In cele mal bune condiţiuni atât ca construcţiune cât şi ca aspect, graţie silinţelor neobosite ce ş’a dat cu maeştrii sel, proprietarul el, onorabilul cetăţean D l Pastia cât şi cunoscutul artist pictor D l Fredas, pre-sintând apoi şi avantagiul de a se afla Incentrul oraşului; repertoriul fiind compus In cea mal mare parte din piesele ce ah ilustrat lntâile scene ale Europei, o îngrijire minuţioasă In montarea lor, toate acestea sunt tot atâtea garanţii pentru publicul Ieşan că In stagiunea aceasta va afla o distracţiune demnă de a II a capitală a ţărel. Publicul frecuentând spectacolele din sala «Pastia» se [va Încredinţa că Societatea Dramatică cu toată nenorocirea ce a indurat anul trecut, arzând edificiul Theatrulul Naţional din Iaşi, — cu toate enormele pagube ce a suferit din această nenorocire, astăzi deschizând din nod porţile Teatrului Naţional, ea nu cruţă cheltuelele nici osteneala ca să fie din ce In ce mal demnă de interesul ce Statul li poartă făcând din Teatrul Naţional din Iaşi a doua scenă subvenţionată din ţara. OrI-cum Insă, concursul publicului este cea dintăiu condiţiune de vitalitate a unul Teatru. Societatea Dramatică dar face apel la public şi In special la tinerimea Ieşană, acea tinerime care în to-d'a-una a isbutit când a luat o iniţitivă. — Şi ce iniţiativa mal nobilă de at aceia de a susţine o instituţiune a ţăel? In tot cazul atât pe cât o ajută mijoacele atât materiale cât şi ■ o-rab, Societatea Dramatică, Teatru Na-ţioial din laş', îşi va face datoria. TRIBUNALE FRANCESE Afacerea Prado (Urmare) Din ce In ce mal multă lume In sala şedinţei. Comandantul Lunnel. e Împovărat de cereri din toate părţile. Preşedintele se baricadează In contra solicitoarelor, iar toată această lume e îngrămădită, lntr’atât In cât temperatura se urcă la un grad despre care baia turcească nu poate de cât o slabă idee. Femei Încântătoare nu se lăsau pentru nimic în lume In a schimba şaua părăsi locurile lor din colţul vre-unel bănci pe care ah ocupat’o ş’o ţin de la 10 ore dimineaţa până la 7 ore seara. Ziua aceasta, trebue să spunem, a fost ziua cea mare. S’aO ascultat cele două metrese ale lui Prado şi acesta a’ ţinut piept atât la bruna cât şi la blonda. Prado In privinţa acesteia din urmă a avut o frumoasă mişcare. II întrebaseră ce avea de răspuns In potriva de-punerel grave ce a făcut metresa lui a doua, adică d-şoara Eugenia Forestier. — Mi-e de ajuns, spuse dânsul, să arăt domnilor juraţi, atitudinea acestei femei care a zis că mă iubeşte, că n’a iubit alţii de cât pe mine—poate mă iubeşte încă—cine ştie?... Nici-odată vre-o scenă dramatică n’a pasionat mai mult pe auditoriul, de cât această îndoită confruntare. Mauricette Couronneau Preşedintele dă ordin gărzilor, să scoaţă din sală pe d-şoara Eugenia Forestier, şi începe a întreba pe tlnăra Mauricette Couronneau, întrebuinţând mal mult numele de Mauri, şi aceasta cu o bună-voinţă de care beneficiază mal tot d’a-una denunţători. Neputând fi de loc auzită din causâ că tîn»ra Mauri ’şl punea batista înaintea ochilor, preşedintele dă ordin ca să o aducă la banca martorilor. «Am fost foarte Înşelată, spuse dânsa şi foarte nenorocită. Iml promitea tot-d’a una ca se va căsători cu mine... Daca am cedat, cauza e că me ameninţa că mă va omori şi se va ucide şi dânsu... A făcut ca să’l iubesc şi dupe cinci luni Înţelegeţi d-v, am rămas însărcinata... ’lmî spusese că se va căsători cu mine la naşterea copilului, apoi la botezarea lui... Copilul nu e încă botezat... Am voit mereu să mă duc de la dânsul. Am plecat, m’a reluat Înapoi.» (Mauri isbucneşte In lacrimi). Prado, mâncând ciocolată şi cu aerul cam adormit, ia viu note. Interogatoriul urmează. Tânăra povesteşte că Prado îl deduse mal multe bijuterii, bani, şi că le primea fiind că avea trebuinţă. Intr’o zi, continuă zicând d-ra Mauri, a venit la mine Eugenia Forestier şi mi-a povestit că bani şi bijuteria proveneau de la un furt ce făcuse şi că a omorît o femee... Încremenisem când auzisem aceasta, dar n’aveam nimic de făcut. D-şoara persistă In declaraţiunile ce a făcut judecătorului de instrucţie. Apoi se dă citire unei scrisori a lui Prado câtre Garcia, prin care T arăta modul cum era să evadeze şi In care ’i dedea instrucţiuni ca se facă totul pentru a cumpăra un revolver, câcî zicea Prado In aceasta scrisoare, dacă era să mă sinucid, era mal bine să nu sufer şi să sfîrşesc o dată. Această scrisoare p oduce un efect zdrobitor. La sfârşitul interogatorului, preşedintele întreabă dacă persistă în depo-siţiunea sa d’a răspunde că da. Apoi se ascultă Eugenia Forestier. (Va urma). — -- Qfra EXPOZITIUNEA UNIVERSALA DIN PARIS Comitelui districtului Teleorman Mişcarea pentru participarea României la Expoziţiunea Universală din Paris, se accentuează tot mal mult In fie-care zi. Astă zî iată districtul Teleorman care, prin organul celor mal însemnaţi cetăţeni ai săi, se declară gata, a urma impulsiunea dată de către comitetul naţional, şi a lucra pentru ca România să fie reprezentată, la acest mare concurs internaţional, cu vrednicie. In urma invitărel generalului Mânu, s’au ţinut trei Întruniri publice, unde a luat parte un numeros public In care EPOCA — 2 NOEMBRE se observa şi un mare număr de doamne. Domnul Petru Grăiniceanu a pronunţat un însemnat discurs In care,dupe ce face să reiasă foloasele f. rioite ale Ex-poziţiunilor, aduce laude sil in ţilor Principelui GeorgeBibescu, cilin 1 apoi scrisorile adresate Principelui de câtre d. Barger directorul expoziţiunel, şi comunică compunerea comitetului, co- ! municare aplaudată cu frenezie de asistenţi. S'a dresat după aceia următorul proces-verbal : Proces-verbal, «Adunarea generală la care aQ luat parte cetăţenii din Turnu-Magurele In ziua de 16 Oclombre, In scop de a înfiinţa un comitet local conform iniţiativei şi apelului Principelui Grorge Bi-bescu, Preşedintele comitetului naţio nai Central din Bucureşti, pentru Expoziţia din 1889, au procedat la alegerea următoarelor persoane : Preşedinte: D nu general Mânu. Vice-preşedinţl doamnele : Elena Mănciulescu, Alexandrina Boe.riu, Es Penhas, State Anghelescu, Maria D. G. Burcă, V. Constantinescu, W. Crăi-niceanu, G. Caracudovici, Maria G. Burcă, Zoe Zamfirolu, d-na 1 .-col. Ben-gescu, d-nii 1 .-col. Bengescu, G. T. Ionescu, P. Grăiniceanu, G. N. Caracudovici, August Heberling, Panait Iacob, P. Danielescu, Gostică Iordeanu, Iacob ChivicI, Volf Lung, Antache Pe-trescu, St. C. Leoneanu, M. Boeriu. Membri 108 persoane. Tot atunci adunarea a hotărlt persoanele care vor compune comitetele din Roşiori de-Vede (5 per.) Zimnicea (5 pers.) Alexandria (17 pers.) iar pentru comunele rurale s’au luat hotărl-rea d’a se adresa institutoarelor şi institutorilor. Afară de aceasta s’a mal constituit şi un comitet dirigent care va avea Însărcinarea de a primi produsele expu-nătorilor şi ale trimite la destinaţie, şi a carul compunere este următoarea: Preşedinte: D nu Antache Petrescu, vice-preşedinţl: d. P. Danielescu, d-ra Săvulescu. Membri: D-nele M. G. Burcă, N. Constantinescu, Zoe Zamfirolu; domnii Const. Bondeianu, August Hoberling, Stef. C. Leoneanu ; secretari: Ghrist. Midian, N. B. Constantinescu ; casier: Alecu Moş Andrei. In urma acestor întruniri d. general Mânu a adresat următoarea comunicaţie, Principelui George Bibescu, preşedintele comitetului central: Domnule Preşedinte, Conjudeţenii mei de la reşedinţa districtului Teleorman, In urma invitaţiu-nel d-v. şi apelului adresat Intregel ţări, s’au adunat In seara zilei de 16 ale curentei aii Întocmit comitetul districtual al acestui judeţ, care să se ocupe a pune In mişcare travaliul naţional pentru Expcsiţ'a din Paris. In urma consfătuirilor urmate m’au onorat cu preşedenţia acestui comitet şi In special m’au însărcinat a repre-senta Comitetul districtual In faţa comitetului central. Supunendu-vă la cunoştinţă acest re-sultat, am onoarea a aştepta de la d-voastra toate instrucţiunile necesarii. înainte de toate şi cât mal urgent avem. trebuinţă de regulamentul relativ la adunarea objectelor de pe la exposanţii din România. Vă rog se bine voiţi a’mî comunica un asemenea regulament. Primiţi vă rog, d le preşedinte, asigurarea consideraţiunel mele. Preşedinte, General G. Mano. Secretar, N. Constantinescu. T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 1 Noembrie 1888 Deschiderea sesiune! legislative Astă-zl s’a deschis la orele 12 sesiunea Corpurilor legiuitoare. La orele 11 şi jumătate, se celebrase la Mitropolie un Te-Deum la care asistaseră dd. miniştrii, dd. senatori şi deputaţi şi demnitarii cel mal înalţi al Statului. La sosirea sa la Cameră, Majestatea Sa Regele, însoţit de A. S. Principele de Wied fu primit de dd. miniştrii. Majestatea Sa se urcă apoi pe Tron, înconjurat de miniştrii şi de casa sa militară şi detecitire MesagiuluT, pe care i’am reprodus în extenso pe pagina întâia. Această citire fu primită în aplausele prelungite ale adunare!, şi mal ales pasa-giele care vorbesc despre înstrăinarea unor părţi din bunurile Statului în folosul ţăranilor, despre retragerea biletelor hi-potecare de la Banca Naţională pentru a face să dispară agiul asupra aurului şi despre inamovibilitatea magistraturel. A ol d. preşedinte al consiliului şi mi-nis ru de interne Tlieodor Rosetti declară sesiunea Corpurilor legiuitoare deschisă. Majestatea Sa Regele părăseşte sala şedinţelor, şi Camera procede imediat la Începerea lucrărilor. D. Iacob KHu, ca cel mal în vîrstă, este ales preşedinte provisoriO, şi dd. N. Fili-pescu, Ioati Lecca, M. Săulescu şi Mărăscu sunt aleşi secretari. Se face apelul nominal al d-lor deputaţi şi se traga la sorţi secţiunile care vor avea a se pronunţa asupra titlurilor fie-cărul ales. Secţiunile se compun ast-fel: Seclla 1 Putna. Bacău. Vasluift. Buzăfl. Secţia II Iaşi. Argeş. Teleorman. Vâlcea. Secţia III Dâmboviţa. Botoşani. Neamţu. Covurlul. Secţia IV Roman. Dolj. Tecuci a. Ialomiţa. Secţia V Olt. Muscel. Tutova. RomanaţI. Secţia VI Rtmnicul-Sârat. Vlaşca. Suceava. Dorohoia. Seclla VII Ilfov. Gorj. Mehedinţi. Secţia Vili Brăila. Prahova. Fălcib. După această tragere la sorţi d. preşedinte invită pe dd. deputaţi ca să bine-voiascâ a trece In secţiuni pentru a începe verificarea titlurilor. Mâine Camera şi Senatul nu vor ţine şedinţă publică, ci vor lucra în secţiuni. x Secţiunea însărcinată pentru a verifica titlurile alegerei judeţului Putna a validat azi această alegere. N’a fost nici-o contestaţiune în potriva modului cum s’au ales repre-sentanţi judeţului Putna. # Secţiunea a treia a Cameri, a invalidat alegerea colegiului al treilea de Roman, făcută în persoana d-lui Y. G. Morţun deputat socialist, pentru mai multe viţii de formă între care şi aceste patru : 1. Au votat peste 40 de delegaţi cu certificate fără numer de înregistrare ; 2. S’a violat secretul votului prin declaraţiuni făcute înaintea votare5, în faţa biuroului în favoarea candidatului. 3. S’a permis se stea în sala alegeri persoane streine de colegiu şi nein-driduite de lege şi A! 4-lea. A votat însuşi candidatul d. V. G. Morţun de doue ori ca delegat fapt mărturisit de însuşi d. V. G. Morţun. Mai reese din dosar ca în această alegere s’au comis presiuni şi acte de corupţiune, făptuite de d. V. G. Morţun. Secţiunea a treia a exprimat dorinţa de a vedea trimişi înaintea tribunalelor corecţîonale pe toţi aceia care au comis acte pedepsite de lege. Intre acestea ştiut este că intră şi cazul d-lui V. G. Morţun care a votat de doue ori. x Secţiunile Senatului au invalidat alegerea d-lui Gonst. Mânu, la Olt. X Secţiunile Camerii au invalidat alegerea d-lui Em.Mavrocordat la iaşi, şi au cerut o anchetă parlamentară pentru alegerea d-lui Nădejde, la col. III de Iaşi. tt Aflăm că d. Barozzi, prefectul judeţului Tecuciu, va demisiona din funcţiunea înaltă ce ocupă. X Lupta de azi spune că d. Constantin Popovici este deputat j unimist. Ştirea este absolut neexactâ, căci d. Popovici a reuşit ca oposant în contra d-lui Vasile Bossie candidatul junimist. X D. general A. Cernat,comandantul corpului al 2-lea de armată, a fost primit azi de M. S Regele, căruia ’î a Înmânat raportul trupelor. x Consiliul de generali instituit pentru a examina proiectul de lege pentru reorganizarea serviciurilor Mi-nisteriuluî de Resbel a fost convocat pe mâine, pentru a urma discuţia începută. X A. S. R principele de Wied a făcut eri mai multe vizite. A. S. a fost la I. P. S. Mitropolitul Primat, la d Preşedinte al consiliului de miniştrii, la d-uii miniştrii M iiorescu, Stirbey, P. P. Carp, Barozzi, Marghiloman. Apoi la dd. de Busch, ministru Germaniei, de Coutouly, Ministru Fran-ciei şi Principele bem. Gr. Ghica. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Londra 13 Noembrie.—O telegrama adresată din Odesa ziarului Standard constată că ştirile relative la pregătiri militare din partea Rusiei nu sunt e-xacte. Totuşi Rusia continuă cu slrgu-inţă a se pune In bună stare de apărere. l\mrnmi de paris CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARD Am onoare aavisa pe onor. public clin capitală şi provincie câ am cumpărat cantitate mare de mărfuri clin fabricele cele mal renumite: Francia, Englitera, Austria, Germania şi Italia etc. etc., mărfurile mal jos notate : Mare asortiment de mătăsuri adica: Satin de Lyon, Satin Uuschcsse, Salin Itadainay, Satin mervelleux şi în faille de Lyon de Persar, in failte frangais, frille L.u'ger, Moaruri Suruk.Su-rak, Iuiro in Raege, Satin de dubluri atât în negru cât şi în culori, bine asortat iu atlasuri de plâpâml şi pentru perne in toate culorile, asortiment în Catefele negre şi culoare, plusuri fine în orî-ce culori, plusuri pentru haine In rag(, brocM, catefele fine pentru garnituri, Rayi, brosche, velours moire şi brosclie etc. Mare asortiment de stofe pentru mobile covoare, presuri, pdsla, covorre gata de la 3—8 lei perdele janilie, portiere, perdele albe de reţea cuverturi de pat do mese etc. etc. L Tirnouri si Casimiruri de plapume într’unlat ori-ce culori, flsiuri preturi foarte eftine. Mare asortiment pentru lmgerie şi olanda de Belgia deromburg de belfas, bietfeld olanda de cersa-furl într.un lat, in bumbac, scherling, sifoane, mddapoloane, franţuzesc, indian, tolpan, melino, batiste gliiseturi albe, /ine. garnituri dc mese de 6-12-18—24 persoone, şervete separate, mese poşchire, mare asortiment în broderie albe si in culori etc. etc. Asortiment in ciorapi, mătuşa, lâna, bumbac, atât pentru dame bărbaţi si copil, batiste de lâna, batiste culori casineuri flanele de dame si bârbalî fuste si vestoane de dame si copil si un bogat asortiment în jerse-uri după ultimejurnale articol in mânuşi lâna de piele pentru dame; bărbaţi si copii parfu-merie pudre si alte articole care ie putem vinde cu preţuri foarte reduse: Onor. public este rugat de a visitaacest magasin. care la rândul seu fârâ multe promisiuni se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât in calitatea mărfurilor cât si in eftinâtatea preţurilor. 1007 MAGASINUL DE PARIS CALEA VICTORIEI N. 19 SUB GRAND HOTEL BULEVARD PUBLICATIUNE Executorii testamentari al defunctului Cliiriţă Vasilescu, aduce lacunoştiinţa publică câ în ziua de 18 Decembre 1888, se va vinde prin licitaţie publică, în localul primăriei comunei Bilciureşti din judeţul Dâmboviţa, plasa Iolomiţa, pădurea de pe moşia Biiciureşti şi zăvoaele de pe lunca Ialomiţi, averea defunctului CHIRIŢĂ VASILESCU. Condiţiunile principale sunt : Preţul pădurilor se va plaţi integral la facerea contractului. Termenul exploatări se fixează pe 4 ani, Fonciera şi toate dările pe tot timpul exploatări va privi pe d. arendaş, fie că ele se vor urca, fie că se vor urca, fie câ se vor micşora. Asemenea va privi pe d. arendaş şi taxele de inre-gistrare şi ori ce timbre. 00 DE ÎNCHIRIATsituata iu strada Oiacoueselor No. 4. A se adresa la d-nu iloldur Voinrscu procurorpelăuga parchetul de Ilfov. (659) DE ÎNCHIRIAT Etagiul 1 cu 6 încăperi una bucătărie si pivniţa Calea Plevnel, 74 bis. 991 B0ALELE SIFILITICE \EPUT1NTA BVRItVTEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.dupfe experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seat'a. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. ___ 528 CASA RCEHRS DIN PRAGA FURNISORUL CURTZII i. SI R. A AUSTRIEI BUCUREŞTI, STRADA REGALA, 1 avend transporturi nuoî pedrum, oferă onorabilei sale clientele un rabat de 20 0/0 asupra mobilelor de lu.x ce se găsesc în de-posit în magazinele sale: 1, Strada Regala, I Vinderea în aceste con-ditziuni bune va ţine de la 15 Oclombre corent până la l-iu Ianuarie viitor 980 HOTEL HUGUES DINUUCURESTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind tn faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din noO arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentâ română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 iei Iu sus. (869) Administratiunea A eşitde sub tipar a doua ediţiune cu multe adăogiri, Lege pentru recruţ tarea armatei, de Căpitanul Mihai-Ion Oprişunu. www.dacoromanica.ro EPOCA — 2 NOEMBRE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, i\o. 2U Câmpeni si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi O u r* s u 1 Bucureşti 1 Noembre 1888 6 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romănia» • Naţionala » Gonstructiuni Argint contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută Cump. Vend. 94 7,8 95 1/8 93 3/4 94 1 2 98 7/8 99 1/8 107 107 1/2 96 3/4 97 1/4 106 106 3/4 100 101 93 93 1/2 82 82 3 4 83 3/4 84 1/4 «30 240 55 60 1030 1035 230 240 220 230 85 95 2 20 2 60 267 .209 CASE DE VfîNZARE IIOUE CASE ST, IJ situateîn Struda Frumoasă No. 12 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare ţi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde in total sad in parte. A sr adresa la d-na proprietară care tocueşte 12 Str. Frumoasa în casele din fundul la No. curţei 776 CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) MT'WPUT'DTAT casadin Strada Polonă IJUimnlAl No. 104, compusă din y camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi ---— * de " 723 o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. MTWPUTIÎTAT Strada Berzil No. 122, Iii UnirU.il 1 Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. P AMEHE mobilate şi nemobilate de In-UAlHLAiu chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. MOŞII DE ARENDAT HF 4 IM/Ylk 4 T de la Sf. Gheorghe 1890 lna-IIl lllLlIJl I inte, Moşia numită Martoiu din comuna Lupşan> plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Colţel No. 10. ,Yuf Nicolacu (993) DE ARENDAT îfiWliS!: Sărat, având peste 9000 pogoane. Doritorii de a o lua tn arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Pensiouatu No. 7 lângă Colţea. 985 flC IliPUIDIIT casele din Calea Plevnei, No. lî Ut Inomnl Al CU lî Odăi de stăpân si* de slugi, grajd, şopron, gradina. Doritorii se vor adresa U -na Constanta soutzo, in aceiaşi casa. 1009 MOŞII DE VfiNZARE n?J VCY7 4 ur nou5 hectare vie şi obratie si-U£l tulUflllU tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgaşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. nr BRCNnâT Moşia Popeşti Conduratu lângă Va-UC MncnUHI caresci. borilorii se vor adresa Calea Plevnei, No. lî la d-na Constanta Soulzo. loto DE VENZ4RE MOŞIA STA1S1 fiîffi situată la o oră de viitoarea gară doineşti. Avănd puţuri de păcură, pâdurede Lrad si de fag, lâncţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumi pe şoseaua Bacâu-MoineşH, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catiica Cru-penski, In Roman pentru or ce lămurid. 776 DIVERSE o pădure de stejar sau tifantn vechime de la 80 ani In sis, în 600 pogoane spre exploatire pe timp de 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie & Căilor ferate pâiă la 12 chilometri este condiţionat. ‘ une oferte do-eiss. 991 se mn mărime de 3— Proprietari sunt rugaţi a dept tailate la Tipografia Thiel et Wi nc I W P U I DI A T 0 pimniţă mare t- c, Dg»«N - AUX QUATRE SAISONS 73, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Regal 1PR0F. OR. G. J/E6ER, VI. BEfiGER StEHRE, STUIGftRT Preturile de vânzare originale ale Fa-_________brice! aupe mărime. & 000 BĂILE ! MITRA | Strada Politiei, No. 4- O | Stabilimentul de băl este deschis tn toate zilele de la p dimineaţa pănă la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt In toate zilele la dis-posijia onoratului public. Direcţiunea. ™ d r T-- rx v- jrrr-ir- 'St, zJU'gKX'tff.'dfX'dCK ’ Sw ■5BP* ® «CD ALBERT EPifiEL Shxesiik IVo. 7, Strada Carol I, No. 7 BUCURESCI CAST G PRINCIPAL 500.000 mărci 625.000 franci în aur ANUNCIU DE NOROC CÂŞTIGURILE SUNT GARANTATE! I DE STAT Anunţă onor. public şi numeroasei sale clientelă că este bogat asortat cu următoarele noi sisteme do Lămpi: „ItIeteor“ Lampă cu foc rotund dând o lumină de la 60 până la 105 lumânări stearine fabrica ţiu nea cea mal nouă a renumitei firme R. Dilmar din Viena. „Lnion“ Lampă sistem Belgian dând o lumină de 50 până la 130 lumânări stearine. „Uerfect“ Maşină cu foc rotund aplicabilă la orl-ce Lampă dă o lumină până la 70 lumânări, precum şi orl-ce fel de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de „maşini de bucătărie" din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sortat cu orl-ce articole necesare me-nagiulul precum şi Bai in toate mărimile, Aparate de Duşi, Co>oane funebre d© metal si de Jeur, FELINARE DE MORMENT ADEVERATUL PETROLEUM DEBATUM, CAUCASIA Primesc comande şi reparaţiunl de tini-chigerie şi de orl-ce fel de Lămpi. (966) INVITAŢIE DE PARTICIPARE LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI de la marele trageri de prime garantate de Statul Eamburg 9 Milioane 345,605 mărci imperiale trebue numai de cât câştigate neaparat In aceste trageri aoantagioase conţinând dupe prospect numai încă 98,000 loturi, ies câştigurile următoare, adică: Câştigul principal este preţuit 500,000 mărci CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani No, 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 1 Noembre VALORI prima z câştig 1 câştig I câştig . S5>, 98 3/* e*K 6# 167 V 97K 106 3/4 ltl 93 8>H 140 Î â „NAŢIONALA I SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. 9 DIN BUCUREŞTI I CAPITAL DE ACŢIUNI I 3 MILIOANE LEI AUR | DEPLINI VERSATE (S Aducem la cunoştinţa publică, câ am Şâ transferat biuronrile noastre In palatul 8 Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 5 1 Recomandă bogatul săli Magasin cu tot felul de pânzeturi* Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturi, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. » fi ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI CQ SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT 978 No-2, STRADA LIPSCANI, N°- in facla Itacanici «l-lui i\. lounid 600,000 FRANCI A CAS CIO A INTR'O .ZI I_a I-iu. Decembre 1 888 TRAGEREA MMI LOimiII OTTOMINE TABLOUL CÂŞTIGURILOR: l lot mare de 600,000 fr. . 600,000 fr. I lot de. . . . 60,000 fr. . 60,000 fr. I lot de. . . . 20,000 fr. . 20,000 fr. I Iot de. . . . ao,ooo fr. . 20,000 fr. 1 Iot de. . , . 6,000 fr. . 6,000 fr. i lot de. . . . 6,000 fr. . 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. . 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. . 6,000 fr. I loi de. . . . 6,000 fr. . 6,000 fr. I lot de. . . . 6,000 fr. . 6,000 fr. 12 Ioturi de . . j,ooo fr. . 36,000 fr. 28 loturi de . . 1,000 fr. . 28,000 fr. ţoo Ioturi de . . 400 fr. . 200,000 fr. TURNâTORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC No. 59 si 34bis, Strada Isvor, No. 59 si 34 k>is Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile oale mal nuol şi perfecţionate va putpa executa or-ce comandă de această branşe Intr'un mod solid şi prompt. Se #»#-cută şi se afiă In depoul Atelierului mecanic : FONTA O Sa M fi, SC E îi T & T & GRILAJ E 550 loturi. . . Total: 1,000,000 fr. Rambursarea loturilor este garantată de GLVEBXUL niPl itlAI OIOIIW preţul biletelor: 100 Bilete . . . Erei. 465 25 Bilete . . . Erei. 118 7 Bilete . . . Erei. 34 1 Bilet . . . E’rci. 5 Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată după primirea hanilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în platafâră orice diticul-tite, cu curs în aur. Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragerel. Pentru a primi biletul sau biletele, trebue s8 se eespedieze banii prin manda' postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul —Oomptoir- commercial— 557, GRANDE RUE DE TUkD, 557 CONS lAMlAOPOLi; 987 (ROIVTD’E DE YOTE SSSYSÎ2EL5 ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB tuburiTpeciale PENTRU Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE phntru HASNALE SGHIABURI m ymmmm BORNE FGNTAMi PILAŞTRI SI CANDELABRE L!$53MJS!!mS DE GOBORIRE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA FONTINI COLOANE PENTRU CLĂDIRI ltunci de grădinii si Furnituri, Instahilinni eomplccte de Hui si Uondnele de apa Cu stimă, KEILIIUAER 982 Strada Isvoru No. 59 XipoţQrrttfla Ziarului,, Epoo»“ Tipărit cu ««ntoti* Cb. LorilIciu«CI« Pari# Qirimt r»*.poa»Bbil V. P. Gheorghla. www.dacoromanica.ro