ANUL III No. 881 N'JMERUL |‘j HAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Ruenresci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate post&lu. Pentru t an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In slreinctale : La toate o! ticiele postaLe din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei, MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA A DOUA EDÎTIUNE MARŢI 1 (13) NOEMBRIE 1888 NUMERUL io BANI NUMERUL AXU.XCIURILE OI.N ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I,a Paria : \grnce. Ilara*, Place de la Dourse, t AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. III, 2 lei linia. L.4 PARIS: se gâseste jurnalul cu IB cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inain, \o. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A Mo. 8,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMIKtSTRAŢUJNEA ' No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 PARDIIUIBML INGERINŢE IN ALEGERI CRIMA DIN STRADA SOARELUI DOSARUL DEPUTATULUI FRANCES NU IVI A GILLES LOGODIŢII PMTIDIJL LIBERAL La noi, în ţară, unde corpul electoral, puţin amator de schimbări politice, este tratat de guvernamental, se întâmplă următorul fenomen: Pe câtă vreme un partid este la putere, el nu întâmpină din nici o parte dificultăţi, el este aproape lipsit de oposiţie şi dispune de majorităţi e-norme în parlament. Nici o notă discordantă nu tulbură armonia concertului de laude şi de adulaţiuni ce i se aduc. Tocmai după cădere, o justiţie postumă stabileşte răspunderile şi dă oamenilor şi faptelor adevărata lor valoare. Intru aceasta se daosibasc simplii muritori de partidele politice, că pe când discursurile funebre nu conţin pentru cei d’ânteiu de cât laude şi trec cu vederea păcatele lor, pentru partidele politica discursurile funebre sunt rechizitoriile cele mai aspre, în care nu li se iartă nici o greşală, nici o eroare. Acum a sunat şi pentru partidul liberal ora acelei judecăţi postume şi neînduplecate. Doi-spre-zece ani, partidul liberal a putut să crează că este a tot puternic, că este etern, că poate comite toate greşelile nepedepsit. Azi el este în măsură să calculeze ilusiunile şi greşelile sale. Cu cât căderea a fost mai mult timp amânată, cu atâta fost mai desăvârşită. Cu cât partidul liberal a fost mai puternic, mai despot şi a înăbuşit mal adânc glasul opiniei publice, cu atât ţara redobându’şî libertatea s’a rostit mai tare în contra sa. Toate infamiile remaseatâta vreme nepedepsite, îşi primesc acum pedeapsa cuvenită. Există un principiu de drept penal care să exprimă ast-fel ; «Cumulul delictelor atrage cumulul pedepselor.» Acest principiu a învăţatacum să T cunoască partidul liberal. Delictele cumulate timp de 12 ani şi neurmărite, atrag acum după ele cumulul pedepselor. Căderea îngrozitoare în alegeri a partidului liberal, discreditul în care a căzut, desorganizarea cumplită în care se află, constituesc răsplata cuvenită a infamielor colectiviste, să vârşite in cursul cârmuirei lor de 12 anî. Din fracţiunea colectivistă a marelui partid liberal, abia 1 individualităţi şi încă din cele mai obscure ! au putut pătrunde în Corpurile legiuitoare. D. Ion Brâtimu nu a putut găsi un singur colegiu care se ’i : descbiză uşa parlamentului. Iar toate grupurile liberale adunate la un loc, şi fără a se putea plânge de ingerinţe, căci multe au reuşit graţie alianţei lor cu conservatorii, sunt represintate în Cameră prin 20 or cel mult 30 de deputaţi. Dar măcar dacă ar fi un grup compact de 30 de liberali, tot ar mai fi ceva. Inse aceşti 30 de liberali formează aproape atâtea grupuri câţi deputaţi sunt. Unii sunt colectivişti; alţii anti-colectiviştî. Şi aceste două grupuri sunt despărţite prin o lume întreagă de învinuiri infamante, de acuza-ţiuni murdare. Dacă vom despica grupul anti-co-lectivist, fie din Cameră fie de d’a-fară din Cameră, întâlnim maî intîi grupul d-lui Dim. Brătianu, a cărui direcţiune reală aparţine acum d lui Kogălniceanu. Partidul d lui Dim. Brătianu este mai mult un partid fictiv de cât real; un partid care există maî mult prin trecutul de cât prin presentul său, căci individualităţile marcante care îl compuneau, ca dd. Blaram-berg şi Boerescu, s’au retras în zioa când d. Dim. Brătianu a declarat că unirea cu colectiviştii n’aro nevoe să se facă de oare-ce există. Afară de aceasta, partidul d-lui Dim. Brătianu este repudiat de mai toate fracţiunile partidului liberal. * O polemică recentă ivită între Românul şi Naţiunea ne-a desvăluit divisiuuile ce tx sta între Rosetişti şi Disidenţi. Eri încă, organul d-lui Vintilă Ilosetti a spus drstul de lămurit că nu primeşte direcţiunea d-lui Dim. Bratianu. In fine maî mulţi liberali sunt mai apropiaţi de Junimişti or de Liberalii-conservatori, de cât de partidul d lui Dim. Bratianu. Aceşti tineri, al căror liberalism constă în respectul libertăţilor publice, incultul regimului parlamentar şi a ga-ranţielor constituţionale, s’au încredinţat că partidul conservator este partisanuî mult mai sincer al libertăţilor publice de cât înşişi liberalii. Ei şi-au dat seamă, pe lângă a-ceasta, că însenul partidului liberal-conservator ei pot împăca credinţele lor liberale şi cu cele l’alte însuşiri ce să cer de la un partid : cinstea, capacitatea, patriotismul. TE LE GR AM E AGENŢIA HAVAS Bruxela, 10 Noembrie. Nord vorbind de discursul principelui Ferdinand şi de răspunsul Sobraniel zice că toate astea nu represintâ alt-ceva de cât pe d. StambulofF şi pe colegii săi,care aQ exersat o presiune iresistibilâ asupra alegătorilor. Dacâ fericirea din viitor a Bulgariei, adaogă Nord,n’are altă garanţie de cât această invitabilă conformitate de opiniunl, Bulgaria e de plâns. Paris, 10 Noembrie. Figaro anunţă moartea colaboratorului său Ignotus. Paris, 10 Noembrie. Camera Deputaţilor.—Cu oeasia discursului bugetului ministerului de Resbel, d. de Freycinet a zis c& ar fi himeric de a spera o reducţiune a bugetului ministerului de răsboiG. «Trebue chiar, a adăogat ministrul de resbel, să ne pregătim la silinţe escepţionale pentru a asigura apărarea ţării ; dar înarmările noastre n’aQ nici un caracter agresiv; ele a Ci de scop unic asigurarea independenţei noastre.» Alena, 10 Noembrie. «Jurnalul Oficial» publică logodna principesei regale Alexandra cu marele-duce Paul. Belgrad, 10 Noembrie. Sub-comitetul a adoptat ca basă a dis-cuţiunilor sale proie.tul de constituţie e-laborat de d. Simicl, ministru al Serbiei la Petersburg, în timpul presenţeî la afaceri a cabinetului liberal radical. Turin, 10 Noembrie. înmormântarea generalului de Robilant, fost ambasador la Londra, s’a făcut azi cu mare pompă. Roma, 10 Noembrie. Corabia Dog aii a plecat la Zanzibar unde va (i întrebuinţată pentru serviciuljblocâriî cu corăbiile germane şl engleze. Roma, 10 Noembrie. Riforma anunţă că încă o corabie italiană va coopera cu corabia Dogali la serviciul blocării coastelor Zanzibaruluî în contra negoţului de sclavi. Roma, 10 Noembrie. D. Iswolski, trimes oficios al Ţarului, a fost primit azi de Papa în audienţă privată. D. Iswolski a visitat în urmă pe cardinalul Rampolla. Londra, H Noembre. Guvernul va depune o cerere de credit de trei milioane lire sterline pentru construirea a 8 ouirasate, a20deîncrucişătorl şi a numeroşi torpilori., Con'itantinopole, li Noembre. Azi generalul Valtimos a remis în audienţă solemnă Sultanulijl marele, cordon al ordinului MântuiloruJuL, Cuvinte foarte amicale s’a schimbat. Sultanul a accentuat dorinţa sa de aQ strânge şi mal mult legăturile de amiciţie care legă pe Turcia cu Grecia. Sultanula a conferit generalului Valtimos marele cordon Osmania. După audienţă s’a dat an prânz de gală, apoi generalul Valtimos a fost primit în audienţă privată. Generalul Valtimos va pleca Sâmbătă după ce va visita capitala şi după ce va obţine o nouă audienţă. IXGEm \\ ALEGERI 9 Cănd sub guvernul d-lui Ion Brătianu oposiţiunea se credea ; în drept s<$ se plângă de ingerinţele săvârşite în alegeri, Voinţa Naţională lua un ton dogmatic şi căuta să De convingă cu cartea In mâna, cu nişte argumente ca a plus b, că e o copilărie să vorb-sti de ingerinţe în alegeri când alegerise fac după j legea actuală. Aşa, între altele, i oi nţ a Naţională scria la 1 Ianuarie 1888, No. 1005: «Gând opo3iţ:a cere alegeri libere, dânsa cere un lucru care există deja, şi pe care numai reaua credinţă a unor adversari neleall o maî poate tăgădui... La ce ar putea să servească ingerin-ţ< le şi presiunele, crinii or cât ar li linul de aproape alegatorul, o data intrat în Camera secreta, nu mai c nici-un mijloc de a ’l controla ? Eatâ ce scria Voinţa Naţională Ia I-iti Ianuarie, eatâ cum tălmăcea dînsa imposibilitatea ingerinţelor. Nu au trecut de atunci până acum de cât zece luni de zile; alegerile actuale s'aii făcut sub regimul aceiaşi legi, şi de o dată Voinţa l’şl schimbă părerile sale asupra impo-sibilităţel ingerinţelor. De o dată camera secretă devine o cameră deschisă, buletinul de vot devine un vot pe faţa, ear toţi acel care aii fost trimişi astă zi de alegatori în Corpurile legiuitoare sunt porecliţi de dînsa: «Aleşii bătăuşilor şi ai guvernului». Sunt bune de pus în faţă aceste contraziceri Intre logica colectiviştilor de eri şi logica colectiviştilor de astâ-zî; ele dovedesc ce soiQ de sinceritate au ziariştii ce se plăteai! din fondurile secrete sub guvernul d-lul Ion Brătianu şi se plătesc astă-zî încă cu banii jefuiţi după spinarea ţărei. Din două una: sau Voinţa minţea a-tuncî când spunea că nu se poate să-verşi nici o ingerinţă asupra alegătorilor, sau minte, astă-zî când spune că partidul liberal-conservator n’a isbutit de cât prin ingerinţe. Mai e o conclusiune pe care o adoptăm şi noi cu cea mal deplina convingere: Voinţa Naţionala minţea la I-iQ Ianuarie 1888, precum minte şi la 30 Octombre 1888, precum va minţi în veci vecilor. CRIMA DIN STRADA _S0AREUJI Primim din partea d-lul Costa-Foru următoarea scrisoare: Domnule Redactor, Eri, după ce isprăvisem No. 7 din Scrisoarea SipUlmănel şi deja era aproape sub presă, mâ pomenesc că îmi intră în casă acel tânăr ce’l credeam dispărut, ba chiar mort, şi pe care deja de mult îl bănuiam a avea cunoştinţe preţioase asupra crimei din strada Soarelui. N. Th. Gonciu se afla în faţa mea. Acest Gonciu este acela care din Văcăreşti îmi scrisese deja d'acum doi ani că el ştie multe în privinţa crimei din strada Soarelui, şi că e gata a mi le destăinui daca consimt a’l apăra în procesul în care era implicat. Neavând încredere în afirmarea sa, n’am vroit atunci a'l vedea nici a’l apăra. In urmă însă, şi mal ales de când şi G. Soare ml-a vorbit de Gonciu, am regretat neîncrederea mea, şi atât d-lul prim ministru cât şi la toţi câţi s'aQ ocupat cu instrucţia ce urmează a-supra acestei afaceri, le am spus că trebue | cu ori ce preţ găsit şi întrebat acest martor care prin posiţia ce ocupa în poliţie, a putut într’adevăr şti sad ghici ce s’a petrecut cu acea crimă. Gonciu mi-a spus că a văzut deja pe d. Gr. Păucescu şi că a venit să’mT istorisească şi mie cum s’aQ întâmplat faptele ce sunt la cunoştinţa lui în crima din strada Soarelui. După ce i-am atras atenţiunea asupra consecinţelor ce poate avea pentru dânsul o de-posiţie falşă, şi după ce fam conjurat a nu spune de cât strictul adevăr, Gonciu mi a istorisit cea ce ştia, şi găsind că importa ca o asemenea deposiţie să fie din punct în punct cercetată şi controlată, l’arn rugat să o consemneze pe hârtie subsemnându-o. Dând’o şi eQ pentru valoarea ce va a-vea, vă rog să o publicaţi precum aţi binevoit a publica deja precedentele acte relative la această crima, asupra căreia, de sigur, nu s’a zis încă ultimul cuvînt. Înainte d’a sfirşi ţin a vă reaminti că d, N. T. Gonciu de azi este acelaşi care cu o-ca;ia p rccsalu- fraţilor Oroveni a trimes d r. Panu o scrisoare care a fost publicata atunci in Lupta şi care n’a contribuit puţin pentru a arunca oare care lumină asupra a-celel afaceri, în care tot acelaşi Procuror general Populeanu să cerca cu atâta înverşunare cât şi uşurinţa a atrage pe banca acusă-rei pe acel mare necunoscut de care tot vorbea în neuitatul săd rechisitoriO, şi care nu era, în intenţiunea d sale, de cât însăşi opo-siţia unită din care cu toţii făceam parte. Vă rog a vă uni cu mine pentru a cere o nouă şi mal serioasă anchetă în privinţa crimei din strada Soarelui, căci tn faţa unor mărturii ca cele ce se produc, dubiul persista şi ia cons istenţă mare, iar comunicatele şi rapoartele oficiale din Monitor nu mal lasă alt efect în public de cât regretul d’a vedea că Ministerul public s’a prea precipitat şi angajat pe o cale din care azi cu greu mai poate eşi, pentru a intra pe urmele adevărului. Să cerem aşa dar cu insistenţa lumină, lumină deplină, şi să nu fim învinovăţiţi d’a urma cu instrucţia afacere! pe calea publicităţii, de oare ce calea mult mal firească a justiţiei ne a fost din capul locului închisă prin atitudinea ce d. ministru al justiţiei a crezut de cuviinţă a lua. Atât în viitoarele numere al Scrisoarel Septămănel cât şi într’un articol ce voi avea plăcerea a vă trimete peste curând, voi reveni asupra întregel acestei misterioase afaceri, care cu drept cuvânt pasionează opinia publică; căci e vorba d’a se stabili în mod pentru toţi neîndoios inocenţa nenorocitului condamnat care de j ani [şi jumătate stă în ocnă, pe când acel care cunosc mal d'a-proape judecata pronunţată în contra-I sunt din adâncul inimel convinşi că justiţia a comis în acea ocasie o monstruoasă eroare, a cărei constatare şi reparare alături cu oameni de valoarea d-lul Păucescu eQ lupt a obţine. Primiţi vă rog, etc. C. G. Costa Forn. DECLARATI V LEI GONCIU In dimineaţa zilei când s'a comis crima din Strada Soarelui, m’am dus pe la 8 ciasuri la gara de Nord ca să petrec pe prietenul meu d. Brandes, Studmt în medicină, care pleca la Fălticen şi de acolo în stiv iuăt t' La gară nu l’ara găsit, căci se vi de că 'şl amânase plecarea. M’am dus aLtincl să văd pe un alt prieten, sergentul Pairu care un se alia în drum la şcoala militară. Am stat cu acesla foarte mult de vorbă, am mâncat, şi dupe masă ru'am culcat aducându’ml el o pernă din camera unul oficer. Când m’am sculat am plecat repede spre casă căci întârzia-sem, şi ca se iau mal d’adreptul am trecut prin, Strada Soarelui. Gumam intrat pe stradă, am văzut pe dreapta o trăsură cu doi frumoşi mari cal, vizitiu saQ birjar îmbrăcat ruseşte, şi pe stânga ceva mal departe, spre marea mea mirare, am văzut pe Căpitanul Stânciulescu îmbrăcat civil, cu haine în culoarea cafelei cu lapte închisă, şi cu joben în cap. Cănd l’am recunoscut ’mi am închipuit că se află a-colo pentru vre o aventură amoroasă ; şi 1’am întrebat zâmbind, că ce este deghi-sarea aceasta. La primul moment surprins d. Stânciulescu ’ml-a zis cu un ton imperios, «să îmi caut de treabă şi se mă card’acolo», aruncându’ml o căutătură aşa de urttă încât multă.vreme’ml-am adus’o aminte. Ceva mal departe se afla sergentul-ma-jor Silaghi, şi lângă dânsul era un alt individ care să ferea a ii văzut de mine, care era îmbrăcat tn haine ţărăneşti; un altul pe care nu'ml aduc aminte cum era îmbrăcat, era pe trotuarul cel-l’alt. Cam intrigat de presenţa căpitanului acolo, m’am depărtat ascunzându-mă dupe un colţ de unde nu puteam ti văzut şi am stat vr’o zece sau t5 minute. Când mi s’a părut că d Căpitan şi oamenii luldispâruse înspre trotuarul din faţă, atunci am eşit şi eQ, şi în acel moment venea din spre şcoala militară un domn cu două doamne care a doua zi saG a treia zi venind la poliţie s’a întâmplat să mă vază, m’a recunoscut şi a intrat în cabinetul prefectului, şi se vede că T-a spus că m’a recunoscut, căci m’am pomenit că vine prefectul însoţit de căpitanul Stânciulescu, care m’a întrebat daca într’adevăr am fost în ziua comitere! crimei pe SLrada Soare ui. De frică şi dupe îndemnul Căpitanului Stânciulescu am respuns că nu, şi am susţinut apoi înaintea acelui domn care zicea că mă recunoaşte, că nu pe mine m’a. vezut pe acolo. Din Strada Soarelui eu m'am dus acasă şi dupe cât-va timp m'am dus la poliţie unde am aflat de laCâlin fostul îngrijitor, despre cr ma ce se comisese. La moment am avut 11 bânunlădaram tăcut. Pestecâte-va minate am văzut că vine la poliţie şi Căpitanul Stănăiulescu care măabordează zicăndu’mi .*Al vezut moncherami, crima ori 1 >ila care s’a comis in Strada Soarelui ? Intrebându’l eu ea cine se li comis crima: Miulescu de sigur e3ie autorul ’ml-a respuns Căpitanul Slftnciules'cu, explicân-du’mi că a omorât’o ca se’i ia paralele, stnulârid hoţia în casa lui, mal adăogând că a tost redus la această extremitate fiind oVca agent rusesc îşi tăiase mijloacele de existenţa fund prins cu minciuni. M’am uitat la densul şi ’i-am spus că ce a făcut dânsul pe acolo travestit civil. El s’a uitat ia mine zicându’mi că sunt nebun. N’a trecut 10 minute şi prefectul Împreună cu Căpitanul Stănciulescu s'aQ suit în trăsură şi aQ pornit în Strada Soarelui unde ’l-am urmat şi efi într’o birje, înainte de a pleca Căpitanul ’ml-a zis ca în seara aceea se fiu la Cosma unde este dispus a face un chief. Acolo °ra lume multă şi am văzut pe moarta cum era străpunsă cu şişu care în câte-va locuri respunsese pănă în spate, şi cum pe piept se vedeaQ urmele unei a-păsâturi de picior, ca şi cum ucigaşul sar 11 suit cu piciorul pe pieptul el, lucru ce de altmintrelea explica un doctor ce se afla acolo. Căpitanul Stânciulescu în vremaasta se căsnea a dovedi asistenţilor că nimenea altul de cât numai soţii Miulescu aQ putut comite crima, şi mal cu seamă demonstra aceasta d-lor Procuror general Populeanu şi Moruzi, Prefectul de Politie. Dupe arătările ce făcea el, s’a făcut mal în urmă cercetări în latrine şi s’a descoperit nişte cârpe pătate de sînge ce se vorbea că aQ fost trimise la laboratorul de chimie. Din strada Soarelui eQ m'am dus la cofetăria Iul Râdulescu unde se vorbea despre crimă. Am stat târziQ; mi-aduc aminte că printre alţi era şi un student de la drept Vasilescu şi pe la 10 mi-am a-dus aminte că eram poftit la petrecere de câpitanu şi am plecat spre Cosma unde l’am găsit însoţit de doi inşi din care u-nul II ştiam din svon că fusese în Paris, iar cel-l’alt nu-mi aduc aminte, pe care daca i’aş revedea i’aş recunoaşte. I-am găsit împreună cu vr’o treî cântăreţe de la acel cafl’e-chantanl la masă şi bând şampanie. S’a băut multă şampanie căci a doua-zi eram fată când căpitanul a plătit mal bine de 300 franci socoteala. Era ziuă când s’a spart petrecerea. Căpitanul se cam montase şi era ele o veselie puţin obişnuită. De câle-orl mă întâlneam pe urmă cu căpitanul el îmi tot susţinea că negreşit Miuleşti aQ comis crima. Dar eu îmi păstram bânuelele mele. Peste câte-va zile sora mea rai s’a plâns că câpitanu venind în lipsea mea şi a mameî mele în odaia unde se afla singură şi tn pat desbrâcată, şi-ar fi permis cuvinte şi încercări necuviincioase, diu care causâ m’am certat cu căpilanu, şi m’am dus de m'am plâns prefectului Moruzi care i-a făcut observaţie. De «tunel a început, a mă persecuta, contribuind ca se nu flO numit în funcţiunea dc comisar re mi se deslinase. De ciudă eu m’am hotâril a da pe fată i băriuelele mele şi am scris două articole identice unul destinat ziarului România iar cel-l’alt Naliunei, pe acesta l’am şi depus la redacţie, dar ahia eşisem când mă întâlnii cu agentul secret Stoencscu, cu care eram bun pri ten de oare-oe îl cunoşteam pe când fu sesam comisar la Piteşti şi îi spusei iul despre aceie articole, iar el îmi spuse că răQ fac, oft e mal bine se aştept şi mă întoarse. Ast-fel în cât mă dusei la redacţia Naliunei şi mi-am cerut articolul înapoi. D. redactor care îl primise n’avusese timp se-1 citească încă, zi-cându-l eQ cft vreaQ se-1 mal îndrept, mi la restituit. Stoe lescu m'a luat cu el în ziua aceia şi nu m'a mal părăsit, mi-a zis se-1 însoţesc până la un prieten ce trebue www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - î NOEMBRE se vază la un fort afară din oraşifl, mi-a plătit trenu până la Chitila.aşa mi se pare şi d’acolo am luat’o nmbi pe jos câtc-va chilometre până la un lori unde cunoştea pe un cârciumar cu numele de Ccrnat. Mi-aduc numele aminte fiind-câ am glumit întrebându-1 daca nu cum-va e frate cu generalu, am stat ca un ceas, am mâncat şi dupe aceia ne-am întors. Era Întuneric, Cernat mi-a dat un ţeran cu un felinar tmprumutându-ml şi un revolver c j care pe drum am şi trascâte-va focuri şi pe care i l’arn înapoiat prin acel teran. Ajunşi tn Bucureşti am fost iarăşi împreună la berăria Lulher şi d'acolo ne-am suit într’o birje. Pe drum îmi spune se vifl cu el la politie, i-am respuns că la politie nu âm ce căuta, căci de când m6 certasem cu căpitan Stănciulescu nu mal mergeam pe la politie şi chiar publicasem câte ceva în contra prefectului Moruzi; şi anume : Acesta, dupe îndemnul Iu! Slftn-ciulescu care voia se m& depărteze din Bucureşti, îmi dăduse un bilet pentru a merge la moşia sa din Dorohoifl ca administrator, bilet de clasa 2 a gratis iscălit de directoru Labovari. Eh care nu voiam se plec din Bucureşti, am spus această împrejurare d-lul Ghica Anastasescu, redactor la Naţiunea care şi publicase ceva în privinţa asta. D’aceia nu voiam sa merg la politie şi vfezând că Stoenescu schimbi tonul şi porunceşte birjarului se meargă iute la politie, am sărit jos din birje, î să am fost îndată prins cu ajutorul unul sergent de stradă şi condus cu forţa în politie, unde Stoenescu a dat in mâna prefectului Moruzi articolele ce aveam asupra mea relaţii e la crima din strada Soarelui. D. Moruzi le a citit şi a început s8 m& apostrofeze cu cuvinte triviale, eh i-am respuns în mod care i s’o ii pârul necuviincios căci s’a repezit şi mi-a tras un ghiont. Atunci am pus mâna pe lampa si am asvârlit in d-lui, lampa a căzut jos, gazul s’a aprins iar d. Prefect atins numai de sticlă s’a retras repede afară, căci a-ceastâ scenă se petrecea în odaia oficeru-lui de servicii!. Gu nişte pături din patul oficerulul s’a stins focul iar pe mine m’a închis într’o celula, unde am fost tinut 9 sau 10 zile. Nu ştia dacă atunci sau ceva mal înainte — căci am fost arestat de mal multeorl în politie de când m& certasem cu căpitanul—s’aîntâmplat nenorocirea cu moartea mumei mele; d-nel era bolnavă când a revenit oficerul Coengiopolu spu-nându-l că eu sunt arestat şi ca mă Lri-mete la Văcăreşti ; mumâ-mea atunci îndată s’a pus în birje şi a venit la politie unde când a ajuns birjarul, numai era în birje de cât un cadavru. Imî aduc aminte că mi s’a dat drumul pentru o zi dou6. Şi cu această ocasie dând peste cânitanul Stănciulescu care cerca se consoleze pe sora mea, adrrsându’ml şi mie cuvinte, cQ l’am bruscat dându’i chiar douti ghionturl şi zicându’l că el e causa tutulor nenorocirilor mele. 0 dată închis la Văcăreşti, am dat peste Soare care m’a recunoscut c’am trecut prin strada Soarelui pe când şi el se afla acolo şi a spus fiind facla si oficerul An-toniu că el ştie multe despre cum s’a petrecut crima; acesta insa i a spus ca nu e timpul se mva preşedinte de comitet, pentru a fi condamnaţi la restituirea sumelor ce îşi au apropiat din fondurile judeţului. Bine a făcut consiliu, onoare lui. D. M. Burileanu, prefectul judeţului Mehedinţi ne trimite spre publicare scrisoarea ce inseram mai la vale. Trebue se adâogsm ca ziarul nostru, n’a mai primit de mult timp nici un fel de corespondenţă de la d. Tintorescu. D sa intr’ade-ver ne-a adresat câte-va telegrame acum un an; dar am încetat de mult deja de a mai avea or ce fel de relaţiuni cu d. Tintorescu, îndată ce am cunoscut valoarea spuselor şi scriselor sale. Domnule Redactor In stimabilul d vstre Ziar de la 10 Noembre st. n. văzul reprodus, după Drapelul Suverinuluî, că eo aş fi fost scuipat de d. loan Tintorescu. Desmint această aserţiune, care nu este de cât un sfruntat neadevăr, emanat de la un om nebun, şi regret ca d vstre citind pamfletul aşa numit, Drapelul Severinului, precum şi alte telegrame şi corespondenţe, ce acest Tintorescu are obiceiul de a vă trimite, nu v’aţi cunoscut Gorespondintele din Severin. Domnule Redactore, nu numai că d. Tintorescu n’ar fi cutezat se mă scuipe darâ vă asigur pe onoare, că n'a avut curagiul se mt adreseze un cuvânt In faţa mea. Nu funcţiunea de Prefect, ci chiar Tronul Regatului nu m’ar fi tmpedicat se corjez pe d-nu Tintorescu 1n conduita sa. Circumstanţa că mă aflu astăzi Prefect de Mehedinţi poate da ocasiune unui mişel se mă calomnieze, Insă nu permit nici o dată unul nebun se mă atace ori se mă insulte. Dacă corespondintele d-vstre loan Tintorescu se Indoeşte, n’are de cât se proceadâla contra probă. Micii. G. Burillianu Din eausa abondenţeî de materie vom publica mâine, urmarea interesantului proces al lui Prado din Paris. Ziarul venerabilului anunţă că pe lângă d. Anton Dumitrescu, va fi numit la poliţie d. Epureanu, şi a-daogă eu răutate că acesta a slujit sub d nii Moruzi şi Radu Mihaiu. Putem încredinţa pe răutăcioşii noştri confraţi de la Naţiunea, că d. Algiu n’are nici de cum intenţiu-nea de a numi la poliţie pe d. Epu-reanu-Boiangiu. Sf. Sinod al României va fi probabil sesizat de protestul Reginei Nathalia contra decretului de divorţ al Mitropolitului Theodosie din Belgrad. Protestul a fost adresat tutu-lor Patriarhilor Răsăritului cum şi Bisericelor naţionale autocefale ale lumei Ortodoxe, şi are de object a demonstra, pe lângă violarea dreptului canonic de monseniorul Theodosie şi incapacitatea acestuia da a pronunţa o hotârîre valabilă, întru cât numirea sa de Mitropolit al Serbiei a fost cu totul ne canonică şi ilegală. «Ialomiţeanul» din Călăraşi, ne aduce trista ştire despre încetarea din viaţă a d-luî V. Ghimpeţeanu ajutor de Primar şi unul dintre cei mai statornici membrii ai partidului conservator. Împărtăşim cu , totul simţimin-tele de condoleanţă exprimate de confratele nostru călărăşan, prin următoarele renduri ce consacră re-posatului: Marţi, 25 Octombre. a Însetat din viată în acest oraş d. Vasile Ghimpeţeanu şi 8’a Înmormântat Joi, 27 Octombre. Nimeni nu se aştepta la această nenorocire ; toţi crtdead. câ boala d-lul Ghimpeţeanu era trecătoare şi fără nici o gravitate ; de aceea durerea Încercata de familie, da mulţii săi prieteni, de întregul oraş, a fost din cele mal mari- Răposatul fusese procuror' judecător de instrucţie etc. iarln timpul din urmă advocat şi consilier comunal. Caracterul săd politic, mal cu deosebire, se remarcase. In adevăr, cât a durat regimul trecut, acest om nu s’a clătinat un moment In ideile sale: conservator a fost tot-d’a-una, conservator a murit. Ghimpeţeanu ’şl primise la venirea actualului guvern recompensa ce merita. Concetăţenii săi ’l trimisese In consiliul comunal, iar consilierii ’l alesese ajutor de primar, demnitate pe care ştia s’o poarte. Noi regretăm din adâncul sufletului această pierdere neaşteptată şi trimiţând complimentele noastre de condoleanţe inconsolabilei sale văduve, depunem lacrime ferbinţî pe mormântul încă cald al bunului nostru amic. Pie-I ţărâna uşoară. -**- D. C. G. Stefânescu,director până acum al ziarului Rlsboiul retrăgân-du-se,publică în fruntea ziarului următoarea declaraţiune pe care ne grăbim a o publica : Zece ani am avut direcţiunea acestui ziar. In acest restimp ’ml am consacrat toate puterile la urm^toru scop: Realizarea binelui public, respectu dreptăţi şi legalităţi, lnfrlnarea şi pedepsirea abuzurilor, asigurarea eserciţiulul Jiber şi deplin al drepturilor cetăţeneşti. In această întreprindere am adus toată statornicia convingerilor mele. toată forţa mea de resistenţâ la or ce ademeniri, toată resemnarea mea la suferinţele inerente or-cărel lupte, toata activitatea mea şi tot timpu med, iar din isbânda el .un făcut religia mea civică. Daca ’mT-am Îndeplinit cu sfinţenie această sarcină, rămâne ca cititori s’o judece. Astăzi, clnd împrejurările s’ati schimbat şi când se ma adaugă şi coos;d -raţiuni de interese private, care 'iui impun retragerea mea din arena ziaristică, sunt nevoit a părăsi direcţiunea ziarului şi a lăsa un post ale cărui multe amaruri le-aţi Îndulcit d-v., d-lor citi torl, acordându’mi sprijinu d-v. material şi moral. Vă mulţumesc şi vă rămâiu pururea recunoscător. C. G. Stefanescu. DIN DISTRICTE Băile din Caracal In ziua de 24 curent, zice Vulturul, In asistenţa d-luî prefect Cezianu, şi a unul Însemnat număr de cetăţeni s’a pus piatra fundamentală ia stabilimentul de băl ce se construeşte In Caracal. După săvârşirea serviciului religios d. prefect Cezianu într’o cuvlntare bine simţită a arătat importanţa băilor din punctul de vedere higienic, şi a manifestat dorinţa ca sămlnţa aruncată din iniţiativa privată, şefie folositoare pentru întinderea spiritului de asociaţiune, care în tot-d’a-una a fost şi este pentru binele şi folosul tutulor. In fondament s’a depus apoi un pergament în care este înscris ca preşedinte d. prefect D. S. Cezianu, membrii d-nil Vasile Suditu, d-r. A. Libert, A. Henţiescu, farmacist, d. Guran comerciant, şi alţii. NEAMTZL Şcoala de meserii Petele sarace de român din oraşul nostru, zice Corespondenţa Provincială din Piatra, găsesc un mijloc de a putea învsţa o meserie cu care să poată trăi onorabil. D na Elena C. Andrieş inspirată de sentimentul şi dorinţa de a vedea scăpate de mizerie fetele fără mijloace; pe cheltueala şi sub patronajul d-salea deschis de la 15 Septembre trecut o scoală de fete cu menire de a învăţa cusutoria lenjurilor şi croitoria, finit pentru care a adus şi o maistră In această privinţă care se ocupă cu cea mal mare seriositate. Deja un No. de mal bine de 12 eleve, ce au terminat cursul primar sunt ocupate In numita scoală. Urăm succes filantroapei d-ne, dorin-du’i multe imitatoare. Şcoala este aşezată In casele din str. Petru Rareş In etajul al 2-le, cabinetele No. 23 şi 24. TELEORMAN Administraţia comunala cinstita. Suntem informaţi, zice Isbânda, că d. St. N. P. consilier comunal s’ar fi prins, de către agenţii comunali, Intr’o fraudă adusă In prejudiţiul venitului comunii prin Introducerea In oraş a unei căruţe cu peşte sărat. Această violare a legii comunale, nu ştim dacă a fost făcută cu intenţiune sau din neştire. Ceia-ce putem afirma este că d. Petre Crăinicenu, primarul oraşului, a ordonat secuestrarea căruţi, împreună cu peştile, şi darea In judecată a contravenientului. Felicităm pe d. Crăiniceanu, de aceas-ts măsură riguroasă, câci adevereşte prin aceasta, că de astâ-zl ţara a Intrat definitiv în epoca legalităţii, şi că concesiunile şi pricopselile, cari adusese n sapă de lemn avutul comunei au pierit de o dată cu obştescul sfârşit dat de putreda colectivitate. DOSARUL DEPUTATULUI FRANCES NUMA GILLES Se şlie ce sgomot şi câtă emoţiune a produs In Franţa acum o lună declara-ţiunea deputatului frances Numa Gilles care, într’o întrunire pe care oorganisase In oraşul seu Nîmes,zisese din înălţimea tribunei că cunoaşte 20 de Vilsonl printre membrii comisiune! de buget. Sc ştie de asemenea că unul din membriiacestei comisiunil d.deputat Andrieux, fost prefect de poliţie la Paris, a intentat o acţiune de calomnie fu contra d-lul Numa Gilles deputatul şi primarul oraşului Nîmes, pentru a’l .forţa să spue cine sunt Vilsouil pe care d-sa ’l vizase tu discursul seu. «Figaro» dă acum următoarele detaliurl privitor la sosirea în Paris a deputatului Numa Gilles. * * * Acusatorul public al tripotorilor Camerei spune «Figaro» se află actualmente la Paris unde a sosit pentru a’şl complecta piesele pe care le va pune înaintea magistraţilor. A fost vorba daca d. Numa Gilles e lu-Lr’adevSr armat de nişte documente. Nu ştim de loc, nimeni nu cunoaşte ce importanţă ad, dar coace putem afirma, e că elo formează un dosar Îndestul de voluminos. Acest dosar pricinueşte deputatului Gilles cea mal mare grije. D. Gilles are o ast-fel de frică să nu i se iade către cineva dosarul, că nu îndrăsneşte să iasă de acasă. Se ştie că locueşte InoteluNo.l2din strada Saint Roch. E înarmat de un revolver pe care ’l pregăteşte îndată ce bate cineva la uşa sa. Nu inventăm nimica. Acest revolver este obiectul rlsulul amicilor d-lul Gilles care căută să formeze împrejuru dosarului un fel de gardă.Astfel el a rugat pe amicul s6d d. Autid Boyer, de a bine-voi să se instaleze In strada Saint Roch, cel puţin pe timpul plecărel sale la Paris pentru a descoperi şi alte piese. La început d. Gilles eşea cu dosarul subţioară, dar acum î e teamă să continue. Poliţia sah interesaţii ar putea săor-ganiseze pe lângă dânsul un fel de ceartă, şi In mij locul acesta să găsească momentul pentru aî sustrage preţioasele piese, care nu trebue se vază lumina zilei de cât la 19 Noembre înaintea tribunalului din Nîmes. Dar care sunt piesele aceste ? Mister. D. Gilles n’a comunicat nimenuiacea cesunt. D. Clovis Hugues care tn acelaş timp e deputat, pictor, poet şi fotograî i-a propus de a le fotografia, ca tn caz de per-derea lor sâ Fi putut presinta tnaintea tribunalului fotograliele lor, care vor fi nişte mărturisiri autentice. Până la ora aceasta, deputatul din Gard a refusat. Poate In momentul operaţiunii, cinr-va venind, ar putea se ia unu şah mal multe hârtiele sale. D. Gilles Intovărăşie cu revolverul său, continuă a păzi dosarul acusator. E inutil să spunem că e imposibil de a ’l in-terwieva. Ziariştii nu sunt admişi pe lângă dânsul. Se zisese că Allmayer va 11 citat pentru a fi ascultat tn ziua de 19 Noembre. Ştirea e neexactă. Judecătorul de instrucţie a găsit printre hârtiile lui Allmayer o scrisoare iscălită cu numele d-luî Rouvier. Acesta chemat afirmă că iscălitura sa e falşificatâ. D. Gilles de altmintrelea are întrunite destule documente pentru a se lipsi şi de acesta. Vom şti dupe 15 zile, daca face ca să le păstreze cine va cu atâta rigoare. --— .- - CUTIA CU SCRISORI D-le Redactor In ziarul d-vs de erl Duminică afirmaţi câ mal mulţi d nl deputaţi fără deosebire de coloare politică vor cere invalidarea mea. Ştiţi bine, domnule Redactor, că atât Constituţia cu legea Electorală, cât şi regulamentul Camerei, sunt foarte precise asupra cazurilor şi modul de invalidare; aceasta ştiind-o şi eu, viu a vâ declara că nici un caz prevăzut de lege nu me priveşte-, prin urmare, alegerea mea e indiscutabilă. Sunt Insă oameni care nu lucrează de cât la întuneric şi prin iutrigl, care cred câ sugerând dorinţele lor prin insinua-ţiunl, vor formacurente după plăcui lor. Voi demasca la timp pe aceşti intriganţi şi infami calomniatori, cerân-du-le probe. In respectul dreptului de apărare, vă rog a da loc în stimatul d-vstre ziar acestor rânduri. Primiţi vă rog d-le Redactor, Încredinţarea distinsei mele consideraţiunl. C. Popovici FELURIMI Asasinatul în padurea din Chaulilly (Francia). — O crimă a fost comisă acum câte-va zile, In pădurile din Chantilly. Pe la orele 4 de dimineaţă, cantonierul Dorâ observă că la o depărtare de câţl-va metri era întins cadavru un om ca de 45 de ani, a cărui picior drept fusese tăiat de un tren. Prevenite de cătră Dorâ autorităţile oraşului aii constatat că necunoscutul fusese aruncat de pe podul din Senlis. Cadavrul avea pe capul seu nişte răni oribile, gâtul era aproape despin-tecat, nasul luat şi falca strivită. Mal multe lovituri de cuţit se remarcau pe craniul necunoscutului. Resultă din constatările făcute că a-cest necunoscut era un b jutier Belgian ambulant, care mâncase Vineri seara la Coyes, la un anume Gaiilotin. Palâria sa găsită avea marca unul pă-lărier din Mons. Asupra lui s’a găsit o scrisoare a părintelui săfl iscălită H. II... «Ea începe ast fel : «Iubitul meu fiu ’ţi trimit acea ce ’ml cert. Sper că vel reuşi în afacerile tale. Se crede că asasinii sunt nişte băeţl de grajd, veniţi p’acolo pentru a lua informaţiunî In privinţa curselor. Cercetările urmează. 2‘ EDITIUNE D. Lascar Catargiu, uvu din lea-deri partidului liberal-cons rvator, soseşte n.âine dimineaţa în UL iROninmi Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. n A MEDE mobilate şi nemobilate de în-CAiîlLnfi chiriat cu luna In Calea Victoriei No. «1. MOŞII DE ARENDAT nr fi DÎTW n AT de la sr- GhcorShc Ut MnuiiUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasaMarginea. Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrcscu. Wji i Dtn n 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia ;\IUj. uJ.l 1 Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. |tr 4 niivn t m de la Sf. Gheorghe 189(1 îna-IFFj iiIlEiMl/ll inie. Moşia numită Martoid din comuna Lupşan plasa Borcei judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Cnlţel No. 10. .Yue Niţoleseu (993) DE ARENDAT Sărat, având pe.-te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea. 985 t.-:.- \iwaw«iiiffli MOŞII DE VENZARE lăsj 1/111117 11) P noue hectare vie şi obratie si-Dîl VFJii/j.114li tuate pe dealul Oltului alăturt cu via Golescu de la Drăgăşanl. -A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. 1IE VENZAItE «OSIA SDNESTI situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de pâcurâ, pâdurede brad şi de fag, fineţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul moară. Casă de locuit, hancârciumâ pe şoseaua Bacâu Moineştă, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE ftijl O 4 ||i|i 4 o pădure de stejar sau tufan în dCj LAI 1 \ vechime de la 80 ani în sus, în mărime de 3 —6' 0 pogoane spre exploatare pe timp de 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie a Căilor ferate până la 12 chilometri este condiţionat. Proprietari sunt rugaţi a depune oferte detailate la Tipografia Thiei et Woiss. 999 ne IMPLilDIAT0 Peniţă mare de LM1 Ulii IM Iii HI vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) CA- A DD SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie G/iiha Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Itomănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 31 Octombre 188S Renta amorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „ C. 8. K. ,, Municipal* . , Casei pena. [300 L.] 7 % Scrisuri funeiare rurale 5 %....................., 7 % „ „ urban* a % 11 »» ». 5 %...................... 5 % „ ,, laţi 3 % Obl. Serbesti cu prim* im. cu prime Buc. [tu lei] Losuri crucea roşie llaliaue „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, ilaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur Cump ~94 3/4 93 S 98* 83 % «3 107 97 105* 100 93 83 7» 60 98 48 17 t 50 207 124 100 99 266 Vinde -96lT 94 M >4 230 107* 97* 106 iot 98 1/2 62 1/4 78 66 32 63 ta 2 60 209 128 100* 100 265 N. 20 STRADA DREAATA N. 20 MOAŞE » CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI PRACTICANTA DIX PARIS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 922 suburbiaTTTar IY10su ■ ■ rfL.r'. - i_ sSSSSîHL In urma unei minuţioase analize himice făcute de d-nu Dr. Ber-1 nard de Londvay directorul laboraloriului chimie-hygienie de la im-nisterul d« interne, resultâ că 1 HÂRTIE DE giGARI „LA PATRIE 4 < DIN FABRICA LEON & G-ie, Paris este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin fineţa el extraordinare nu Iasă arsă de cât urmă de cenuşă. Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’au obţinut prin analisele făcute Ia Laboratoriul municipal din Pari*! la rejjin med oala din Fit. Pcterslmrgţ do profesorul de elirmie la universitatea din Leinberg şi de mal mu.ţl alţi cliemKti eom-pctiiati. 971 Se saseste de venzare In tonte debitele de tutun Depăşit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smârdan 10 DOCTORUL S.4LTER MKDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de inediciua din Viena Specialist în bontele Syphilitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 & NO-2, STRADA LIPSCANI, No-2 in facia liacaniei d-i ii \. loanid jl x’e 1 888 TRAGEREA E\I!EI LOTEHIEIOTTOM tabloul câştigurilor: i lot mare de . 600,000 fr. . 800,000 fr. 1 lot de. . . . 60,000 fr. . «0,000 fr. I lot de. . . . 20,000 fr. . 120,000 fr. 1 lot de. . . . 20,000 fr. . 80,000 fr. t lot de. . . . 6,000 fr. . 0,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. . 0,04*0 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. . 0,000 fr. l lot de. . . . 6,000 fr. . 0,000 fr. I loi de. . . . 6,000 fr. , 0,000 fr. 1 iot de. . . . 6,000 fr. . 0,«*00 fr. 12 loturi de . . j,ooo fr. . 30,000 fr. 28 loturî de . . 1,000 fr. . Sh.OtlO fr.' 500 loturi de . . 400 fr. . 800.000 fr. 55i» loturi. . . Total: I,is Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe în.r’un mod solid şi prompt- Se ese-culă şi se alia in depoul Atelierului mecanie : POMPE DE 5Î8TEI8BLB ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE pentru HASNÂLE SGHIABURI !D5 TR©T!J.&R3i FONTA ©RMAiaanTATJBL GRILAJE PILAŞTRI CANDELABRE Momumm DE GOBOBIBE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA F0NTIN1 COLOANE PENTRU CLĂDIRI lianei de gradina si Furnituri, Instalaliuni complecte de llai si Conducte de apa Cu stimă, KEILI1UAER 982 Strada Isvoru TVo. 50 CDREIE DE TRANSMISIUNE prima calitate englezească CURELE DE CUSUT adevărat «Crown» TUBURI DE CAUCIUC pentru vin TUBURI DE CAUCIUC pentru pompa de apă TUBURI DE CAUCIUC pentru locomobile TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC ASBEST FURTUNI IIDkS GANEFA pentru pompe de incendii! CURELE DE CANEPA pentru elevatoro STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU ST ERS MASiNE se găseşte cu PRETUB1 1VE OEBZVTE in