NUL III No. 880
N’JMERUL |g B\N1 NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a ftf-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bneuresci: La casa Administraţiunei. Iu Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate ortlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACŢIUNE A
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
SESI1EI PARLAMENTARA
ROLUL SCUIPATULUI
IN
POLITICA COLECTIVISTA
PROSTIA ,,DEMOCRATIC* CIRCULARA PltEPECTCMl POLITIEI LOGODIŢII
Peste trei zile se va deschide una din sesiunile parlamentare cele mai importante la care ne va fi fost dat se asistăm.
Importanta Gestiunilor care se vor discuta, independenţa cu care noui mandatari vor cerceta toate aceste cestiuni, evenimentele neprevăzute ce se pot întâmpla, grupările noui ce se vor severşi, vor contribui a ne da un spectacol pe cât de nou pe atât de interesant.
Adevăratul interes al sesiunei va începe tocmai peste vre-o zece zile cu ocasia răspunsului la Mesagiul Tronului; primele şedinţe fiind o-cupate cu formalităţile constituire! camerii.
In şedinţa de Marţi, guvernul se va presinta camerilor aşa cum e azi constituit şi se va ceti numai Mesagiul Tronului.
A doua zi se va constitui biuroul provisorid, compus din preşedintele luat printre cei mai în vârstă şi din secretari aleşi printre deputaţii cei mai tineri. La cameră preşedenţia provisorie va aparţine d-lor Dim. Brâtianu or Kogâlniceanu, or G. lamandi.
Se va procede apoi imediat la validarea titlurilor deputaţilor. Această lucrare va fi de scurtă durată, căci nouile camerî nu vor urma negreşit exemplul colectiviştilor care invalidau în masă pe deputaţii oposiţiu-neî. Din contra, disposiţiunile noui-lor aleşi, pe cât am putut constata, sunt de & nu vota invalidarea membrilor oposiţiunu de cât în caşul unor vădite şi strigătoare acte de presiune.
Se poate inse, ca Camera se fie mai scrupuloasă faţă cu membrii majorităţii, pentru a distruge ori-ce umbră măcar de bănuială, cum că actualele Camerî nu ar represinta adevărata voinţă a ţării.
Aşa se poate, dacă cele ce se zic sunt adevărate, ca alegerea colegiului al LI de Ilfov, se fie casată.
Se mai vorbeşte că mai mulţi deputaţi, fără distincţiune de nuanţă politică, vor cere invalidarea d-lui C. Popovioî, ales de colegiul al iii de Fălticeni.
Toate aceste operaţiuni do verificare a titlurilor nu vor ţine, credem noi, mai mult de şase, şapte zile.
Apoi Camera fiind constituită, se va procede la alegerea biuroului definitiv.
Este probabil că preşedinte al Camerii va fi ales d. Lasear Catargiu, dacă d sa va voi se primească această onoare. Pe lângă membrii majorităţii am văzut pe mulţi liberali dispuşi a da voturile lor d lui Lasear Catargiu.
La Senat să va alege probabil, preşedinte, or Mitropolitul Primat or d. General Florescu.
Cât pentru vice-preşedinţf, credem că atât la Senat cât şi la Cameră,

A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ 30 OCTOMBRE (H NOEMBRIE) 1888
NUMERUL ig BANI NUMERUL’
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari»: Agence lin\an,PlacedelaBowrse,l AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tier-rnuln, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. &
se va acorda câte-un loc de vice-pre- 1 şedinţe, unui membru din minoritate.
După îndeplinirea tutulor acestor formalităţi vor începe discuţiunile interesante.
Vom avea mai ales două discuţiuni asupra politicei generale, care vor avea o importanţă deosebită.
Mai întâiu, desbaterile asupra răspunsului la adresă, care vor limpezi situaţia politică cam întunecată de azi.
Apoi discuţiunea budgetului, care va fi studiat cu o deosebită îngrijire anul acesta.
Prin diferitele ministere, lucrarea budgetului edeja destulde Înaintată.
Privitor la budget, putem spune între altele, că se socoteşte că scăderea agiului, va lăsa anual un prisos de 7—8 milioane, rămase disponibile de la plata în aur a datoriei publice în streinătate ; şi că prin secuestrul liniei Lsmberg-Cernăuţi-Iaşî, vom avea un prisos anual de circa 800,000 de franci.
Pe lângă aceste două mart discu-ţiuni asupra politicei generale, opo-siţiunea va aduce negreşit pe tapet discuţiunea asupra unor cestiunl speciale, pe cale da interpelaţiune.
Intre altele sa zice că d. M. Ko-gălniceanu va adresa guvernului o interpelaţiune asupra rescoaleî ţăranilor.
In fine cea mai mare parte a sesiune! va fi ocupată cu discutarea unor proecte de legi de cea mai mare importanţă.
Proectele care vor fi, cu siguranţă, cercetate chiar în prima sesiune, sur.t:
Legea venzărei moşielor statului.
Reforma magistraturei.
Reforma Băncei Naţionale.
Daca timpul va permite, se vor aborda poate şi cele Talte reforme, pe lângă legile de amănunt care vor consuma şi ele o parte din activitatea noului parlament.
Insă chiar dupe severşirea reformelor mai sus menţionate, parlamentul cel nou se va putea despărţi, avend satisfacţiunea că a severşit câte-va opere folositoare şi că la o eră de agitaţiuni sterile şi de scandaluri nesfârşite, a făcut se succe-deze o eră de muncă şi de progres.
X. X.
TEL EGRAME
AGENŢIA IIA VAS
Londra, 9 Noembre.
Corespondentul ziarului Times la Con-stantinopol desminte că Rusia se gândeşte a denunţa tratatul de la Berlin.
Londra, 9 Noembre.
Times aratâ dificultăţile unei înţelegeri durabile între Germania şi Sultanul Zan-zibaruluî.
Londra, 9 Noembre.
La banchetul lord-primaruluî dat la palatul Guildball, lord Salisbury luând cu-vînlul a zis; «Incidentul Sackville presintă un caracter curat electoral, nu e de loc o afacere diplomatică; acest incident nu va atinge relaţiunilc celor două ţări.
Datoriile noastre către Egipt nu sunt încă îndeplinite, totuşi urăm a vedea ziua în care răspunderea noastră va înceta».
In privinţa siluaţiunei europene, lord Salisbury a constatat că toate puterile doresc pace. «Totuşi,a adăogat el,e o primejdie în înarmările lor escesive, trebue se ne întrebăm unde ne vom opri. Nu trebue se împuţinăm încrederea noastră în pace; dar nu trebue cu toate astea ca să rămânem nepregătiţi».
Ilerlin, 9 Noembre.
O ordonanţă imperială convoacă Reichstagul pentru 22 Noembre.
I’elersburg, 9 Noembre.
Un rescript imperial arată marelui duce Alexe satisfacţia Tarului în privinţa flotei ruseşti din Marea Neagră. împăratul a gă-sil’o întărită; el a priviteu bucurie în tim-
pul ultimei sale călătorit, escadra gala se apere drepturile Rusiei în Marea Neagră.
Berlin, 9 Noembre.
împăratul a primit erl, în faţa secretarului de stat, comitelej Herbert de Bis-marck, pe d. Vârnav-Liteanu, ministru al României care i-a presintat scrisorile sale de rechemare.
Viena, 9 Noembre.
D-nu Bamberger, profesor la şcoala de medicină, a murit.
Mai mulţi deputaţi si senatori, ’si-au dat întâlnire pentru Dumineca aceasta la orele 10 sijum., în localul Clubului li-beral-conservator.
Amici noştri deputaţi si senatori cari se vor afla în Capitala sau cari sunt încă prin judeţe, sunt rugaţi a asista la aceasta consfătuire.
PROSTIA ,, DEMOCRAŢIEI"
Sunt oameni care ţin să se vorbească despre prosţia lor cum ţin alţii să se respân-dească duhul lor.
Pe fie care 24 de ore Democraţia trebue să mal facă câte o prostie boacănă de tot.
Iată un noQ exemplu :
Epoca publică zilnic la rubrica «din străinătate» traducţiunl dupe .ziarele străine, relative la ştirile politice mG însemnate. A-ceste traducţiunl se fac la noi ca şi în toate | cele-l’alte ziare fără distincţiune de partide ţ politice, fără distincţiune de simpatii sau antipatii. Putem să nu iubim pe generalul Boulanger şi să traducem un discurs rostit de dânsul, putem să iubim pe Francezi şi cu toate acestea să traducem după ziarele germane un articol contra Franciel, când acel articol e interesant.
Rubrica «din striinălale» are de scop la noi, ca la toţi, să ţie publicul tn curent de tot ce se zice, de tot ce se petrece mal important peste hotarele noastre.
Ast-fel, mal zilele trecute, s’a reprodus între alte ştiri şi un resumat după un articol publicat de ziarul englez Daily Telegraph, cu privire la aspiraţiunile Ruşilor în politica orientala.
Deştepţii de la Democraţia n’aQ găsit îndată nimic mal bine de făcut de cât să trântească un articol cu titlul: «Tendinţele ciocoilor noşlril» şi care începe cu următoarea precuvîntare:
«Pentru a se vedea cât ţin ziarele ciocoeştl la iubita lor Rusia, reproducem aici după Epoca o traducţie ce s’a grăbit s’o dea în coloanele sale».
Apoi nu trebue să fie cine va cu deosebire tâmpit, pentru ca din faptul că al tradus în ziarul ted un articol apărut în Daily
n
Telegraph, să scoată conclusiunea că ţii la Rusia ? Nu trebue să fie prost, mal prost de cât G uliţă ca să ’şl închipuească pentru că am tradus un articol relativ la tendinţele Rusiei, că noi ţineam ca Muscalii să intre în Constantinopole ?
Ce ar zice Democraţia dacă noi răsfoind colecţiunea el şi găsind acolo o dare de seamă despre minciunele înşirate de Pranzini saQ alt criminal înaintea judecătorului de instrucţie, ne am apuca să scrim următoarele : «Pentru a se vedea cât ţin de mult ziarele colectiviste la asasini, reproducem aici după Democraţia o traducţie ce s’a grăbit să dea în coloanele sale.»
Dar cea ce este mal nostim în toată istoria asta, e faptul că articolul în chestiune publicat de ziarul englez şi tradus de noi, nici nu este în realitate favorabil Rusiei; din contră conciusiile arată imposibilitatea Rusiei de a ajunge la ţinta dorită.
Iată cum se termină acel articol :
nanmBnmm
«Nu numai Anglia, dar încă Austria şi Italia, susţinute de Germania, nu se vor mulţumi numai a desaproba a-ceasta. Aceste puteri se vor opune cu forţa la or-ce fel de ocupaţiune a Gons-tantinopolulul de ruşi.»
Credem că aceste desluşiri sunt mal mult de cât suficiente pentru ca chiar redactorul Democraţie 1 care a comis prostia cu «tendinţele ciocoilor noştri!», să poată cânta bătându-şl pieptul:
Pom! Pomi Pom am fost ei, pom!
ROLUL SCUIPATULUI
IN
POLITICA COLECTIVISTA
Când spuneam erl că Kakatoâs XXIII de la Voinţa Naţională are se ne mai spue ceva pe zioa de astâ-zî, nu ne am înşelat.
Eată faptul:
La 27 Octombre un domn avocat din Severin Ioan Tintorescu a scuipat în uşa tribunalului pe d-nu Burileanu, prefectul judeţului Mehedinţi, pentru ingerinţele ce ar fi severşit în alegeri.
Apoi acelaş domn Tintorescu a scos imediat o gazetă spre a anunţa isprava sa întregei omeniri şi se serveşte de acea gazetă spre a cere ca d-nu Burileanu să demisioneze şi să iasă la duel.
Kakatoes XXIII istorisind acest fapt,
11 intitulează: «Un scandal junimist» şi aruncă neapărat asupra guvernului toată r.ăsDun'Woo
A fost o vreme când epidermui celor de la Voinţa nu era aşa de simţitor în afacere de scuipat; a fost o vreme când d-nu Stătescu, ministrul Justiţiei, întâlnea In drumul său pe munţii de la Sinaia scuipatul d-lui P. Grădişteanu şi nu se gândea cătu-şi de puţin nici se demisioneze, nici să iasă pe câmpul de onoare, spre a’şî spăla onoarea după ce d-nu Grădişteanu T spălase obrazul.
Ei, dar ce se zici, e lucru plăcut să uiţi asemenea suvenire egrasioase şi să dai astă-zî scuipatului un rol In politică.
Ar fi fost negreşit mult mai legal şi mai înţelept din partea d-lul Tintorescu, dacă avea să se plângă de ingerinţele prefectului, să citească legea electorală, să găsească într’insa disposiţiunile prin care zece alegători pot adresa o denunţare formală Gurţeî cu juraţi, şi să apuce acest drum carel’ar fi condus la un resultat.
Dacă însă d-nu Tintorescu n’a ştiut să apuce drumul legal, nădăjduim că d-nu Burileanu va şti să deschiză codul penal şi va trimite în judecată pentru ultragiu pe acest domn avocat care ’şl publica astă-zi scuipatul prin gazete, precum d-nu Sturza îşi publica veninul.
Ar fi zăQ foarte comod altminterea de câte ori voeşti să provoci o crisă ministerială, o schimbare de prefect, sau o vacanţă Intr'o administraţie, să pândeşti pe funcţionarul ai cărui ochi nu’ţl plac, să’I tragi uu scuipat, şi a-poi să’i zici: «Acum Domnule, bine-voeşte de’ţl dă demisia, căci un om scuipat nu mai poate sta în slujbă 1»
Vă închipuiţi lesne, cu un asemenea sistem unde am ajunge şi câte vacanţe în funcţiuni publice s’ar ivi pe fie-care zi. Or cine ar dori să ocupe anume cutare slujbă, n’ar avea de cât să scuipe de a rândul pe toţi cei ce ar fi numiţi lntr’ensa, până când i’ar veni neapărat şi lui rândul să lle numit în acea funcţiune.
Idea de alt-minterea e foarte hazlie pentru o comedie bufă, şi Statul ar realisa o reală imensă economie, căci i nimeni n’ar mai isbuti să îndeplinească anii ceruţi de lege spre a ajunge la pensie.
Dar fiind-că n’avem de gând să căutam în viaţa administrativă subiecte de comedii bufe, ar fi de dorit ca d. Burileanu să amintească d-lui Tintorescu nu codul bunei creşteri, ci codul penal.
■BHaBaaBanHnHHi
Toate bune, am dori însă să se găsească un om destul de milostiv spre a ne tălmăci şi nouă pentru ce naiba Kakatoâs XXIII de la Voinţa numeşte faptul de la Severin : «Un scandal junimist» ?
Epo.
PROGRAMA
PENTRU
Deschiderea sesiunei extraordinare a Corpurilor legiuitoare la 1 Noembre 1888.
I
La orele 11 dimineaţă, se va celebra un Te Deum la Mitropolie în presenţa;
D lor senatori şi deputaţi;
D-lor miniştri ;
înaltei curţi de casaţiune ;
Înaltei curţi de compturl ;
Curţilor, tribunalelor, corpului profesoral, autorităţilor administrative, militare, consiliului comunal şi camerei de comerciii.
II
La orele 11 1/2, înaltele corpuri şi autorităţi se vor întruni în sala şedinţelor Adunăret şi vor ocupa :
înaltele curţi de casaţiune şi de compturi, tribuna a doua In dreapta tribunei diplomatice.
Curţile, tribunalele, corpul profesoral, autorităţile administrative, comunale şi camera de comerciu, tribuna oficială.
III
D-nil senatori vor ocupa Intâile banei ale AdnnăreTdindreapt'',^■•=•”"1'»',■ n ““ deputaţi, băncile am faţa Tronului.
IV
Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anuncia prin 101 tunuri.
V
La orele 12, M. S. Regele, care este primit la scară de către d-nii miniştri, va intra în sala şedinţelor Adunăreî, precedat de Casa Sa civilă şi militară, şi Se va urca pe Tron, încongiurat de d-nil miniştri. Casa civilă şi militară a M. S. Regelui se aşează d’inaintea Tronului.
Locul liber se ocupă de ofleerii superiori.
VI
M. S. Regele, după citirea Mesagiu-lui de deschidere, părăseşte sala Adu-nărel, şi Corpurile legiuitoare proced îndată la începerea lucrărilor. D-nil senatori trec la localul Senatului.
VII
Biletele de intrare în sala Adunăreî pentru această zi »e vor da d-lor senatori şi d-lor deputaţi prin preşedinţa consiliului de miniştrii.
Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da de către d. ministru al afacerilor străine, care face şi invitaţiune d-lor represintanţi ai Puterilor străine, spre a asista la această solemnitate.
Biletele pentru cele-alte tribune se vor da prin preşedinţa consiliului de miniştrii.
DIN STREINATATE
Austria si întreita alianţa
Daca împăratul Wilhelm să felicita în adevăr de călătoria sa la deosebitele curţi ale Europei, lucrul nu stă tot astfel şi la Viena, unde să simţesc mal mult de cât jigniţi de pretenţiunea sa de a impune împăratului Frantz-Iosef miniştri cu tendinţe germane Contele Taaffe, p8 care împăratul Wilhelm s’a făcut că nu’l ştie în timpul şederel sale la Viena, are toată Încrederea lui Francisc losef , care ar primi foarte răii pe or-cine ar vrea să critice pe ministrul lui.
lată pentru ce campania comitelui de Kalnoky şi principelui de Reuss îndreptată contra comitelui TaalTe n’are nici un sorţ de isbândă.
Aci la Curtea Austriei, toţi par a fi săturaţi de Întreita alianţă, şi toţi par supăraţi de faptul că tînărul Împărat
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 30 OCTOMBRE
al Germaniei voeşte să o absoarbe tn profitul săli.
Din Anglia
D. Gladstone a vorbit Lunea trecută Intr’un meeting la care a asistat peste 17,000 de oameni. D-sa a declarat în discurul ce a ţinut, că nu va schimba într’un nimic linia sa de conduita Intru cea ce priveşte politica exterioară.
A atacat tn mod violent guvernul pentru incidentele anglo-americane.
Terminând d. Gladstone a declarat că în Europa situata ’I pare a fl foarte ameninţătoare.
Wilhelm al II si Liberalii
Ziarul parisian «Le Gaulouis» primeşte de la corespondentul sed particular din Berlin o depeşă privitoare la relaţiunilece exist între împăratul Wilhelm şi liberali.
In această depeşă corespondentul ziarului Le Gaulois se exprimă în termenii următori :
«împăratul suferă, după cum se ştie de o boală de urechi, care îl oboseşte foarte mult şi care ’l face nervos şi iritabil.
Se crede că împăratul se afla sub o asemenea impresie în ziua când a pronunţat la municipalitate cuvintele severe, rostite a doua zi după reîntoarcerea sa din Italia. Aceste cuvinte cari erad o adevărată admonestaţie ad produs aci o vie impresie.
Dar se vede că dânsele erau stabilite dinainte, şi că ele nuad eşit din cadrul gândire! autorului lor, de oare ce Monitorul Imperiului publică o notă, în care stă scris că Wilhelm al II-lea a voit se vizeze în discursul seu presa liberală.
Iată ce spune Monitorul Imperiului:
Cum se pare că foile în cestiune au căutat se denatureze ţinta cuvintelor imperiale, după un plan stabilit, M. S. a ordonat de a explica in mod clar, că ziarele liberale prin atitudinea lor l’au atins foarte mult.
«Fiind date relaţiunile ce exist între autorităţile municipale şi această fracţiune a presei, M. S. a crezut de a sa datorie, de a face se înceteze această stare de lucruri desagreabilâ ; şi speră, bâzându-se pe opiniuuile ce a exprimat, că ele sunt dispuse a se supune.
Această notă nu pare că e făcută pentru a calma emoţiunea resimţită în rândurile partidului Liberal, mal ales în ajunul alegerilor.
Rezoluţiunea comitetelor imperialiste Ji., tVnuvla.
In urma unul schimb de scrisori între Principele Victor-Napoleon, şi preşedintele comitetului democratic imperialist, motivate pe un articol semnat de d. Robert Mitchell, următoarea reso-luţiune votată în unanimitate de comitetele imperialiste.
Rezoluţiunea comitetelor
Preşedinţii comitetelor imperialiste democratice, declar că persist în mod absolut, în politica plebescitară urmărită de ziarele Le Pays şi La Souverainete.
Conformându-se ordinelor A. S. I. Principele Victor Napoleon, el cred că plebis-cistul trebue se fie ţinta tuturor sforţărilor lor.
Această decisiune a fost luată în unanimitate
IV.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
l»)
WALTER SCOTF
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XII.
(Urmare)
La aceste cuvinte Roşa eşi din apartament. Tînăra eî stăpână o urmă în tăcere, şi’şl zise apoi sie’şî: — Roşa mS iubeşte în adevăr ; dar mal bine i s’ar potrivi rolul de stăpână de cât cel de servitoare, şi e cam jeloasă de orl-cine să apropie de,mine. Mă mir că Damian de Lacy n’a venit de la întrevederea ce am avut cu unchiul lui. Poate vede în mine de pe acum o mătuşă aspră.
Servitorii care veneai! să’I ceară poruncile în privinţa plecărel sale, hotârîtă pe a doua zi dimineaţă, o făcură să’şl schimbe ideile, şi o îm-pedecara de a gândi la starea în care să afla. Dar, fiind că această stare nu’I arăta nimic plăcut pentru viitor, uşu-
INFORMATIUNI
Aflăm că la Râmnicu- V fiicei un mare număr de alegători au hoturtt se ceară explicaţiunîd luiVălerian Urseanu alesul lor, in urma scrisorei d sale publicată în Naţiunea; de oare ce d sa nu s’a ales câtuşi de puţin ca parti-san al d-lui bem. Brătianu.
D. V. Urseanu va fi chemat la Râmnicu Velceî pentru a da explica-fiuni asupra aliludinei sale.
-«B-
Banchetul aniversar al fundaţiu-nei Epocei va fi sărbătorit Duminică, 6 Noembrie corent.
Toţi amicii noştri care aii fost invitaţi în anii precedenţi sunt rugaţi, prin acest singur avis, a lua parte şi la banchetul din anul acesta.
Prieteni noştri din judele care voesc se participe In Ranchet sunt rugaţi a ne trimite de mal ’nninle adhesiunile lor.
Toate dosarele relative la răscoalele de ţărani au început deja să fie repartizate pe la diferitele secţii de la Tribunalul de Ilfov.
Prefectul poliţii capitalei, colonelul Algiu, doritor de a vedea odată ordinea domnind în administraţia departamentului său, a adresat inspectorilor şi comisarilor săi o circulară, prin care să dau acestora mai multe instrucţiuni folositoare, care vor rupe odată cu vechile obiceiuri rămase din timpul colectivitate!.
Această circulară pe care o publicăm azi în ziarul nostru, e primul pas pentru organisarea poliţii pe alte baze.
Citim în ziarul d-luî|Bibicescu :
«A avut păcatele sale ziarul Tele-graful, aceasta n’o făgăduim, dar ele s’au săvârşit de către festa direcţiune
a ziarului».
Ponte să ne spue d. Bibicescu care au fost păcatele onorabilului Fun-
descu ?
Datareîutoarcerei definitive a Cur-ţ'd în Bucureşti a fost fixaţi pentru 15 Noembre.
«*-
Aflăm cu mulţumire că starea sănâtăţei d-lui căpitan Danielopolu al cărui accident nenorocit este cunoscut, s’a îmbunătăţit.
Fractura ce a suferit la piciorul drept e aproape consolidată.
D. căpitan Danielopolu va putea In	se ’şi reia serviciul.
-SfcK-
Societatea geografică din capitală ne comunică că a eşit de sub tipar «Dicţionarul Geografic al judeţului Iaşi» elaborat de d. G. Chiriţă, revizor şcolar.
Această lucrare a fost premiată de societatea geografică în şedinţa adunărei generale din 29 Februare 1888.
DIN DISTRICTE
FĂLCI U
Un funcţionar nedemn
Cu prilegiul inspecţiuael generale d-nu general d-r. Theodori a primit de la unii cetăţeni din oraşul Fâlciu urmă-
■nmsBBmBHHBBmBflnBBn
rătatea aşa de firească tinereţel făcu că aşteptă bucuroasă, spre a să gândi la dînsa, un moment când va fl mal slobodă.
XIII.
A doua zi dimineaţa o tovărăşie strălucită, cu tot doliul cel mare pe care le I purtat! unele din persoanele de frunte, părăsi de cu vreme castelul atunci bine apărat al Pazel-Dureroase, care fusese puţin timp în urma teatrul unor întâmplări aşa însâmnate.
Soarele începea să soarbă picăturele cele mari de rouă căzute în timpul nop-ţel, şi a împrăştia aburii care înfăşuraţi încă vârful turnurilor şi a zidurilor castelului, când Wilkin Flammock, întovărăşit de şease arcaşi călări] şi de şease lăncerl pedestri, trecu sub marea poartă gotică, şi străbătu puntea castelului. Dupe această avan-gardă veneau patru servitori pe cal buni, şi tot atâte servitoare în slujba Evelinel. Ve-nia apoi tinăra castelană, în mijlocul micului el cort giu în doi ii! ; rochia ei neagră lungă facea să reiasă albeaţa calululuî şeii. Lângă dînsa să afla Roşa Flammock, pe un telegar mic de Spania, ce i-1 făcuse dar tatăl el, care'l cumpărase foarte scump, şi care ar fi dat jumătate din averea sa spre a îndeplini cea mal mică dorinţă a fiicei sale, ce cu sfiala tinereţel unia atâta judecată şi simţire.
Doamna Margery o urma, însoţită de părintele Aldrovand, a căruia tovă-
toarea gravă denunţare contra medicului veterinar din acea zonă.
Subsemnaţii ca cetăţeni imparţiali ne permitem a vă supune la cunoştinţă cele ce urmează, asupra d-lut Demetru Luncecnu, Medic veterinar al Zonei preventive, Secţia 11-a din Fâlciu şi sub-locotenent în armată.
1)	. A bătut pe un cetăţean funcţionar de la;Primărie In mijlocul stradel pentru care a fost condamnat la închisoare de judele ocolului Fâlcid, probă dosarul; şi drept revanşă a mijlocit prin fostul sub-prefect Râducânescu de l’a depărtat din serviciu, lăsându-1 în suferinţă cu o grea familie.
2)	. Se Introduce noaptea în circiuma comersantulul Ştefan Ioan din Fâlcid, îl insultă muşterii, bătându-l; pentru care faptă i s’a intentat acţiune; dar a mituit pe reclamaţi cu 50 lei spre a se Împăca, probă dosarul judecătoriei Fâlcid.
3)	. Toată leafa o joacă la cărţi ziua şi noaptea prin crîşme şi cafenele şi apoi insulta pe cel ce câştigă de la d-niasa, care reclamând, a fostiară-şl condamnat de judele de ocol, probă dosarul.
4)	, A bătut prin pîndire şi surprindere In mal multe rendurl pe d-nul Men-del Meligzon, arendaş de moşie, Înainte bun prieten cu domnia-sa de la cărţi, asupra cărui fapt, fiind reclamat la procuror, este şi astă-zî pendinte la bara Justiţiei, probă ancheta ordonată subprefectului.
5)	. Insultă familiele cetăţenilor de aci şi asemenea pe cele ce vin la băile de Prut, precum a insultat pe mal multe profesoare de la Huşi.
6)	. A ultragiat prin intermediul mal multor mitocani plătiţi, soţia unul farmacist din Bârlad, ce asemenea venise la băl.
7)	. A stat cu chirie la o vădană cu 5 copil şi după ce a lăsat-o gravidă în urma concubinagiulul ce avusese, nu i-a plătit nici chiria, fapt cunoscut şi dezaprobat de toată lumea.
8)	. A adresat reclamaţiunî calomnioase contra tuturor funcţionarilor de aci, care n’au voit a’I menaja destrăbălările sale.
9)	. A înşelat pe colegul său veterinarul Bugulescu cu mal multe sute de lei tâgâduindu-le.
10)	. A făcut o mulţime de datorii pe la comercianţii din Fâlciu neachitându-le nici până azi.
11)	. A tolerat a se consuma carne de vite tuberculoase şi digerate, probă Mair Heinic şi administratorul Ghiţă de la Bogdăneştî.
12)	. A furat mal multe kilograme a-cid fenic, când era la carantină, vinzăn-du-le farmacistului de aci, Votz, probă registrele farmaciei.
13)	. A eliberat certificat falş plătit de arendaşul moşiei Fâlciu, spre a daturua reclamaţia cetăţenilor asupra carnel
o mică trupă de arcaşi. Această escortă era menită numai a da plecărel Evelinel strălucirea şi fala cuviincioase, căci conetabelul de Chester o aştepta la puţină depărtare, în capul a trel-zecl de lăncierl, spre a o duce la Glocester. Ea nu avea a să teme de nimic astfel ocrotită, chiar dacă înfrângerea desăvârşită suferită de GalezI nu ar fl pus pe acel îndrâsneţi [munteni în neputinţa de a tulbura cât-va timp liniştea graniţelor.
Dupe cum fusese vorba, ca să poată escorta Evelinel să se întoarcă la castelul Paz8î Dureroase pentru a întări garnisona şi a păstra ordinea în toate împrejurimele, conetabilul o aşteptă lângă podul fatal, în fruntea unei trupe alese. Cele două despărţiri să o-prirâ în acelaş timp, ca pentru al saluta ; dur conetabilul băgând de seamă că Evelina să înfăşură cu mare îngrijire în vălul sed, şi aducându’şl aminte de perderea dureroasă ce suferise câte-
lor mal multe vite din comnna Bozia; supunând stalul la daune însemnate, probă reclamaţia locuitorilor la sub-prefectură.
16j. Maltratează în mod feroce pe ordonanţa sa, pentru care a fost denunţat şi ’I s’a făcut observaţie de însuşi d-1 Prefect al Judeţului şi comandantul Escadronulul Gheorghiu, precum şi sub-prefectura locală.
17). A isgonit pe propria sa mamă, lâsând’o pe drumuri în suferinţă, nevoind a o reprimi, cu toate rugăciunile aduse.
După aceste fapte ce He-care în parte constitue un delict şi multe altele de aceeaşi natură, credem Domnule General că numitul veterinar,) este nedemn de a mal ocupa veri-o funcţiune civila, este nedemn de a mal figura printre ofiţerii Români,şi cerem o satisfacţie spiritului public ce se afla revoltat contra imoralităţilor şi destrăbălărilor ce a comis acest om, depărtându-1 din mijlocul nostru depărtându-1 din ser-viciele ce ocupă fără nici un merit şi care s’ar putea încredinţa unor persoane capabile, oneste şi morale.
AI d-vstre prea plecaţi,
C.	lonescu, 1. A’iculescu
FAlciu Septembre 1883.
CIRCULARA PREFECTULUI POLITIEI
CATIIE
COMISARII INSPECTORI
Domnule Comisar-Inspector,
Căutând a mă informa de modul cum se fac inspecţiunile secţiunilor, trebue să vă mărturisesc că am rămas prea puţin mulţămit. Intr’adevăr, aşa cum ele se practică astă-zî, sunt cu totul departe de a corespunde scopului pentru care s’au orânduit, şi nu pot avea nicî-un folos real. GâcI a trece pur şi simplu pe la mal multe biurourî de secţiuni, unde, o-datâ ajunşi, vă mulţămiţî a cere condica de inspecţiunî spre a însemna întrănsa «văzut», scopul de a controla pe funcţionari şi modul cum el ştiri să ’şl îndeplinească îndatoririle, nu este nici de cum atins. Din această cau-sâ, personalul secţiunilor nu se află nicl-o-datâ, nu numai în biuroul, dar nici în coprinsul secţiunel; ordinele prefecturel se execută răd, sau nici de cum; citaţiu-nile nu seremit şi procedurile nu se îndeplinesc din vreme, spre a fi timp de a-juns pentru a se comunica resultatul autorităţilor respective; urmăririle sunt ne-gligeate; lucrările cancelariei în genere în desordine; mobilierul In proastă stare, iar paza ordinel şi siguranţei publice lăsate la voia întâmplărel.
Spre a vă convinge pe deplin despre a-ceasta, şi a nu crede că văd lucrurile din-tr’un punct de vedere prea pesimist, voi ilustra cele expuse mal sus prin câte-va exemple luate la întâmplare.
Că agenţii secţiunilor nu se găsesc nicl-o-datâ în cuprinsul secţiune], o dovedesc numeroasele reclamaţiunî ce primim la
bun, zise Flamandul; adăugaţi puţină dibăcie, nişte braţe puternice, şi o poftă bună, atâta e de mine. Voi face cum voi putea mai bine. — Adio Roshen, al să te afli printre străini ; nu perde calităţile ce te făceau iubită acasă. Toţi sfinţii să veghieze asupra ta I Adio 1 Intendentul înainta apoi spre a’şl lua rămas bun de la stăpâna sa ; dar i să întâmplă ce va care ar fl putut se’I pricinuiască mult reu. Ii plăcuse lui Râul, care era cam îndărătnic şi mofturos, şi care era chinuit de reumatisme, să încalece un cal bătrîn arab, păstrat ca armasar, şi de care alt fel era tot aşa de şchiop ca el însuşi, nesupus şi plin de năravuri. 0 neînţelegere necurmată domnise între călăreţ şi cal, de când eşise din castel. Se putea vedea aceasta dupe ocărele ce rostea Râul, şi dupe chipul cum trăgea frâul calului şi’I sfâşia coapsele cu şporil săi. Mahund, aşa’! zicea calului, răspunse prin salturi, Incovăiturl şi svârliturl,
d’a-una presinte tn biuroul secţiunel, şi când comisarul lipseşte, el să lase anume însemnare de locul unde se poate găsi, şi să facă ast-fel ca, în cas de ar fl necesară presenţa sa, cel mult într’o oră să poată II avisat şi sosit la biuroO. Pentru a controla executarea acestei disposiţiunl, veţi face inspecţiunî cât de dese şi la timpuri nehotărâte, şi ne veţi raporta, spre a se pedepsi acel cari nu ’şl vor fixa regulata îndeplinire a cerinţelor ce datoriele serviciului de poliţie le impune. Comisarul tre-bue să se găsească tn orl-ce moment, oricât de neprevăzut, câcl nimeni nu ştie prevedea concursul de tmpregiurărl ce poate veni să turbure ordinea publică.
0 altă neregularitate pe care avem a o constata zilnic, este neîndeplinirea procedurilor la timp. Intr’adevăr, nu erare ori se înapoiază prefecturel citaţiunl tocmai în ziua sad în ajunul termenului de înfăţişare, şi cari adesea sunt emise de autorităţile judecătoreşti din provincie, ast-fel că resultatul nu se mal poate comunica la timp autorităţel respective. Şi iată procesele amânate şi părţile strâgânite în zadar, şi aceasta numai din cause negligen-ţel unor funcţionari, cari nu vor să ’şl îndeplinească datoriele tn conştiinţă. In inspecţiunile ce veţi face dar, vă invit să cercetaţi dosarele şi să constataţi cu dea-mănuntul dacă comisarul a luat măsuri de înmânarea citaţiunilor, sad altor acte, chiar din momentul ce ele s’ad primit de la prefectură, sau au negligeat aceasta, amânând lucrul pe a doua zi, sad zilele următoare.
Şi aceiaşi lipsă de interes se pune din partea personalului secţiunilor pentru tot ceia ce priveşte îndatoririle ce le incumbă. Aceiaşi negligenţă în executarea mandatelor de Înfăţişare, de aducere sad de arestare, şi asemenea în executarea disposiţiunilor ordonanţelor şi regulamentelor poliţieneşti şi comunale în vigoare. Supravegherea asupra iluminatului public, în timpul nopţel,lipseşte cu desăvârşire, cum şi asupra a tot ce se atinge de curăţenia şi do salubritatea publică. Sunt strade, colţuri şi maidane, cari servă de adevărate deposite de murdării, fără ca agenţii poliţieneşti să observe şi să ia măsuri, fie prin încheiere de procese verbale celor ce aruncă aceste murdării, fie prin intervenirl către primărie, prin mijlocirea prefecturel, pentru înlăturarea lor. Cu această ocasiune, vă atrag atenţia a-supra ordinului circular ce am adresat d-!or comisari de secţiuni sub No. 42.104 şi din care vi se alătură un exemplar pe lângă aceasta, şi vă invit se urmăriţi cu stăruinţă executarea în complet a disposiţiunilor numai enunţate într’ânsul, cerând u-le a vă presinta dovezi că s’ad pătruns de toate datoriele ce le sunt impuse şi că ştiri a se conforma ordinelor ce primesc.
Nu veţi negligea asemen a a cerceta, în inspecţiunile d-voastră, dacă lucrările secţiunilor sunt tn bună rânduială şi la zi, inspectând registrele de intrare şi de e-şire, de urmăriţi şi de liberaţi, de obiecte şi animale furate, de obiecte şi animale găsite, ghidul, condicele de transport,dosarele, colecţia «Monitorului oficial, în fine tot ce atinge serviciul intern şi extern al secţiunel. Asemenea dacă tot mobilierul prevăzut în inventarul ce s’a primit de la d-voastră este în fiinţă şi păstrat în bună stare şi dacă în întreg localul secţiunel domneşte ordinea şi curăţenia cea mal perfectă, gospodăria rea fiind un semn de reaua pricepere a gospodarului.
O cestiune lăsată cu totul în neîngrijire de d-voastră, este aceia a insignelor. D-voastră ştiţi că la organisarea secţiunilor poliţieneşti, s’a dat fie-căruia câte o
In^sfârşit făcu tot ce putu spre a trlnti pe călăreţ, dând cu picioarele în tot ce’l era la îndămână.
Mulţi presupuneau ca bătrînul Râul lua anume acest cal nărăvaş de câte ori călătorea cu scupma sa soţie, nădăjduind ca tot svărlind, dând înapoi şi sărind, picioarele lui Mahund vor atinge coastele doamnei Gillian. Ori cum fie, când intendentnl, mândru de însemnătatea sa, înainta pe calul set! spre a zice adio tinerel sale stăpâne şi aT săruta mâna, celor de faţă li să păru ca bătrînul Râul lucră aşa de bine cu frâul şi pintenii în cât Mahund ridicând îndată picioarele din dărăt cu mânie, unul din ele netezi coapsa intendentului, care ar fl fost ruptă, ca o trestie dacă ar fl f st ce-va mal aproape de cal; dar totuşi lovitura fu destul de puternică. Acel care b gară de seamă la zimbetul răutăcios care apăru atunci pe obrajii sbârciţf ai batrlnulul pichior nu să îndoiră nicî-cum că Mahund fusese însărcinat să pedepsească oar-care semne ce’şl făcuse unul altuia Impiegatul cu lanţul de aur şi femeia din casă cochetă, de când părăsise castelul.
(Va urma)
împuţită ce se consuma, probă Budac şi Cişman.
14)	. Neglijă complect datoriile sale, neabsentând din Fâlciu de cât la Bârlad pentru primirea lefel; cu toate ob-servaţiunele ce i se fac de Primarii comunelor din Zona sa.
15)	. Contrar legilor de poliţie sanitară a împuşcat fără avizul autorităţi-
răşie o căuta mal ales, căci voia să treacă de foarte evlavioasa; şi vaza de care să bucura ca doică a Evelinel, făcea că nici capelanul nu să credea înjosit stând alături cu dînsa, cânt datoriele sale nu’l chemai! lângă tînăra castelana. In urma lor mergea bătrînul picheor Râul, femeia sa, şi doi sau trei ofiţeri al casei lui Raymond Be-renger. Intendentul, cu lanţul seu de aur, haina sa de catifea şi varga lui albă, să află în fruntea arier-gardeî, compusă din patru oşteni înzelaţî şi
prefectură, din partea cetăţenilor, chiar din părţile cele mal depărtate ale capitalei, şi pentru cele mal neînsemnate afaceri, întrebaţi pentru ce nu ’şl presintă recla-maţiunile agenţilor secţiei respective, cari sunt ţinuţi ale satisface, toţi ne dă răspunsul stereotip că nu găsesc pe nimeni care ar putea să le dea curs. De aceia, veţi da ordine şi veţi lua măsuri ca pe viitor comisarul, sad sub-comisarul cl. I, să fie tot-
j va zile mal nainte în chiar acel loc, avu destulă judecată spre a se mărgini s’o salute In tăcere, dar plecându-se aşa de jos în cât vârful panaşului set!, căci era înarmat ca de sărbare, atinse coama frumosului seu cal. Wilkin Flammock să apropie atunci de Evelina, şi o întrebă dacă avea ce-va să’I poruncească.
—	Nimic, bunul med Wilkin, II zise ea, numai să urmezi a fi credincios şi privighetor.
—	Aceste sunt lnşusirele unul câine
www.dacoromanica.ro
insignă de comisar şi de sub-comisarci. I. Aceste insigne, ne aparţinând persoanelor, ci sectiunel, ele trebuesc se rămână, la orl-ce schimbare ar adveni tn personal, la secţiunea cărei aparţin. ŞLiQ positivcă ori când unul din aceşti agenţi se permută de la o secţie la alta, saCi se tnlocueşte In funcţiune, pleacă cu insigna, ca şi cum ea ar fi proprietate personală a sa, iar nu un obiect aparţinând sectiunel.
V6 cer dar cu stăruinţă s6 cercetat! insignele agenţilor din circumscripţia d-v. şi sâ luaţi măsuri serioase atât ca acelea care nu vor avea pe dânsele agrvat numărul sectiunel, să fie îndată date la gravori, spre a se însemna de o parte a măr-cel cuvântul secţia, iar de cea-l’altă parte numârui sectiunel, cât şi pentru descoperirea celor ce lipsesc, iar pe viitor, or-ce ar adeveni funcţionarului, permutare sad Înlocuire, el va lăsa insigna secţiei tn primirea comisarului sati sub-comisarulul de clasa I respectiv, care remâne, sad o va Înmâna înlocuitorului. Or-ce abatere de la această dispositiune, mi seva aduce la cunoştinţă, spre a lua măsuri pentru pedepsirea celui care, fiind permutat, n'ar lăsa insigna la secţie, iar pentru cel depărtat! sad înlocuit!, spre a se da judecă-tel ca deţinători al unul semn al forţei publice, pe care nu mal ad drept să’l poarte.
Şi, împreună cu insigna, se va da In primirea înlocuitorului, chiar tn caşuri de permutare, tot mobilierul şi toate lucrările sectiunel, prin încheerede procese verbale In regulă, care se vor viza de d-v. şi din care un exemplar va remânea In ar-chiva sectiunel, iar altul se va înainta prefecturel. Pentru aceasta, or-care nod numit In funcţiune, sad permutat, e ţinut ase presenta d-v mal Înainted’apăşi In servicid, ca să putetl lua act de schimbarea efectuată tn personal şi să regulaţi luarea tn primire a sectiunel, conform re-gulel stabilite mal sus.
Ar fi prea lung, d-le Comisar-Inspcctor, să vă enumăr aci, or cât de pe scurt aşi face-o, multiplele cestiunl asupra căror atenţiunea d-v. trebue să fie continuu îndreptată. Ele sunt tot aşa de varie, ca şi cerinţele serviciului de poliţie, atât de delicat şi de dificil. Remâne dar la buna d-v. pricepere şi sîrguintă, spre a nu omite nimic din ceea ce poate privi şi interesa acest servicid. Neîndoindu-mă de capacitatea d-v. aştept cu încredere esecutarea îmbunătăţirilor enunţate mal sus, atât de necesare pentru bunuljmers al serviciului, care depinde în mare parte de la controlul sever şi supraveghierea inteligentă ce veţi şti să exercitaţi asupra inferiorilor d-v.
Presentul ordin seva pune îndeaproape cunoştinţă tutulor agenţilor poliţieneşti din circumscriptiunea d-v. care vor a-testa de aceasta prin semnătura lor, şi li se va esplica pe larg şi cu deamănuntul la raport..
Primiţi, domnule Gomisar-Inspector, a-sigurarea consideratiunel mele.
Prefect, Colonel I. ALG1U.
Şeful divisiel, I. Roşea.
DECISIUNI MINISTERIALE
—Prin decret regal din 27 Octombrie curent, sub Nr. 3.032,d. Teriaki (Alexandru), fost ministru, fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, este numit delegat al ţărel In comisiunea europeană a Dunărei, In locul d-lul Grigorie I. Ghica, chiămat la alt post.
—M. S. Regele a bine-voit, prin înalt decret din 27 Octombrie curent, a înaintat la gradul deMare-Cruce, tn ordinul Coroana României, ped. Vârnav Liteauu,(Gheorghe), fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Berlin, Mare-Oficer al ordinului de la 1882.
—Prin decret regal cu data din 27 Octombrie curent, sub Nr. 3.035, s’a acordat exe-cuatorul d-lul Baron Walter de Wangen-heim, consul al Germaniei la Galaţi, pentru judeţele Covurluiii, Brăila, TecuciQ, Putna, Tulcea şi Constanta.
—Prin decretul regal cu Nr. 3 024 din 24 Octombrie 1888, d. licenţiat în medicină I. Emanoil, actual medic la plaiul Dâmbo-viţa-Ialomita din judeţul Dâmboviţa, este permutat în aceiaşi calitate la plasa Olteniţa din judeţul Ilfov, cu reşedinţa în urbea Olteniţa, în locul d-lul licenţiat In medicină N. Borcescu, demisionat.
—Prin decretul regal cu Nr. 2.999, din 24 Octombrie 1888, d. Dimitrie Atanasiu este numit In funcţiunea de comisar poliţienesc al gărel Tecuciu, In locul d-lul Dobre Conslantinescu, care nu s’a presintat la post.
—Prin decretul regal cu Nr. 2.996 din 22 Octombrie 1888, şi pe basa art.30din legea comunală, d. Florea Stoicu|Aprodu s’e numit membru tn comisiunea interimară a comunei rurale Tia-Mare din judeţul Ro-
manaţl, In locul d-lul Ilie Dinicâ, revocat. *
¥ ¥
—Prin decretul regal cu Nr. 3.009, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel, în interesul serviciului, s’au făcut următoarele mutări de oflcerl superiori din arma artileriei, pc ziua del Noem-brie 1888 :
Maiorul Crăiniceanu Christache, de la regimentul 1 artilerie, la regimentul 5 artilerie.
Maiorul Giurăscu Ioan, de la regimentul 4 artilerie, la regimentul 1 de artilerie.
Maiorul Stoica Ştefan, de la regimentul 8 artilerie, la regimentul 4 artilerie.
Maiorul Bunescu Nicolae, de la arsenalul de deposil Tărgovişle, la regimentul 8 artilerie.
ta
Maiorul Mareş Gheorghe, de la regimentul 5 artilerie, la arsenalul de deposilTâr-govişte.
—Prin decretul regal cu Nr. 3.011, după propunerea făcută prin raport de acelaşi d. ministru, se face următoarea înaintare de oficer inferior din arma artileriei, pe ziua de 16 Octombrie 1888 :
LA GRADUL DE CAPITAN Completarea seriei II din decretul Nr. 2.805 din 1888.
Gheorghiu Constantin, locotenent de la 1883, Iulie 11, din regimentul 8 artilerie, In regimentul 4artilerie, la vacanţa lăsată prin Încetarea din viaţăa căpitanului Dră-ghicl Dimitrie.
—Prin decretul regal cu Nr. 3.012, căpitanul Dimancea Haralambie, din arma artileriei, aflat In posiţie de disponibilitate de la 12 Iulie 1888, se rechiamă Inactivitate de servicid, pe ziua de 1 Octombrie 1888, la vacanta ce este In regimentul 2 artilerie.
—Prin decretul regal cu Nr. 3.005, administratorul clasa II Petrescu Alexandru, aflat tn posiţie de disponibilitate pentru congediO, s’a chiămat tn activitate de serviciu, pe ziua de 1 Noembrie 1888, la vacanta ce este In regimentul 31 dorobanţi. —Prin decretul regal cu Nr 3.001 din 24 Octombrie 1888, medicul de batalion stagiar doctor Christescu Nicolae, din regimentul 1 dorobanţi, terminând stagiul cerut de lege şi nepresintându-se la examen, se trece în reservă cu gradul de medic de batalion, la corpul I de armată, pe ziua de 1 Octombrie 1888.
—Prin decretul regal cu Nr. 3.000 din 24 Octombrie 1888, medicul-veterinar Câli-nescu Mihail s’a numit în corpul oficerilor sanitari de reservă cu gradul de veterinar de escadron stagiar, cbiâmându-se tot-o-datâ a face stagiul cerut de lege, pe ziua de 1 Noembrie 1888, în regimentul 5 artilerie.
—Prin resoluţie regată, pusă pe raportul d-lul ministru de resbel cu Nr. 5.428, se aprobă o prelungire de 6 luni congediu în tară şi în străinătate căpitanului Palada Grigorie din arma artileriei, aflat In posi-tie de disponibilitate de la 15 August 1887, pentru interese grave de familie.
—Prin decretul regal cu Nr. 3,021 din 24 OAomorie 1888, s'a graţiat de restul în-chisorel ce are a mal suferi condamnatul Tache Mihăilescu, osândit prin decisiunea curţel de apel din Craiova Nr . 449 din a. c.
TRIBUNALELE FRANCESE
Afacerea Prado
începem azi a (publica In resumat desbaterile unul proces care a emoţionat tot Parisul şi toată Franţa ; procesul aventurierului spaniol Prado a-cusat că ar fi ucis pe tlnâra Maria Agu-etant pentru a’î fura bani şi obiecte de valoare pe care le găsise la dînsa.
Acest Prado, despre care nu se ştie dacă acest nume pe care’l poartă e cel adevărat, căci când se cununase cu o văduvă din Lyon, luase un alt nume, a impresionat adânc toată curtea cu juraţi din Sena şi pe preşedintele care conducea desbaterile, prin răspunsurile sale de o abilitate rară.
Iată acum şi darea de seamă al acestui proces care In ziua Inceperel şedinţelor, a atras o mulţime de dame de actori de actrice, doritori ca să asculte
peripeţiile acestui proces monstru.
*
Pe o masă se găsesc lăzile şi obiectele aparţinând femeie! Maria Aguetant şi principalului acusat Prado, căci pe lângă acesta se mal afla pe banca acusârel şi complici sel In diferite alte hoţii şi crime.
La ora unu, acusaţi In număr de opt fac intrarea lor. Prado e îmbrăcat corect. Dînsu se îndreptează cu un pas ferm spre locul care i se reservase.
E un individ de vro 35 ani, având o flsionomie banală. Fruntea sa e desvol-tatăocht mici de şi scânteitorl, obraji crapaţi şi palizi. Părul e rar şi scurt. In general privită, flsionomia sa nu e simpatică. E mal mult urlt de cât frumos.
Cortegiul aventurierilor şi femeilor galante care escorta pe Prado şi care l’ati ajutat să servească diferitele sale operaţiuni, e din cele mal curioase.
Una din metresele sale anume Mau-ricelle e o tînără ca de 21 de ani, destul de frumoasa. Ea are ochi negri.
Eugenia Forestier cea-l'altă metresă e de 30 de ani. E naltă, blondă, foarte bine făcută.
Garcia şi Andres sunt Spanioli cu figuri de contrabandişti.
Tînăra Daull e de 22 anî. Are tipul unei bucătărese îmbrăcată ca de Duminecă.
Ybares e un individ mare cu obraji crapaţi şi cu fruntea încreţită.
Pe tot timpul citire! actului de acusa-ţie care durează trei ore, acusaţi îşi plimbă privirele lor prin sala audienţei.
Apoi se face apelul martorilor şi interogatoriul Începe.
Începutul priveşte cele d'întăi hoţii ale lui Prado.	(Ka urma).
EPOCA - 30 OCTOMBRE
■unniimr L.*'a£9BH»Si*awc.«şr*8v<»ti
INTEMPLAM DIN TARA
In ziua de 17 Oclombre curent, surpân-du-se malul de la cariera de nisip de pe moşia Odaia-Manolache, din comuna Tu-luceştl, judeţul Covurluifl, a căzut asupra a doi lucrători anume Petre Bacu şi Marcu Rusu. Cel de al doilea, fiind apucat sub mal, s’a scos mort.
*
¥ ¥
VasileNeculal Rădăşanu şi femeele Chiţa Nitâ Ioan Pintilel şi Anica Neculal Grigore Natură, din comuna Baia, judeţul Suceava ducându-se la o lutărie spre a săpa lut, aă intrat cu toţii tn groapă. Pe când ad început a săpa, s’a surpat peste el malul din care causâ femeia Chiţa a încetat din viaţă ; iar cel-l’alţl doi ad fost scoşi vil, cu puţine lesiunl.
*
¥ ¥
Dumitru Borzacu, din comuna Siliştea, judeţul Suceava, pe când se întorcea de la moara din comuna GiurgeştI, unde măci-nase popuşoifl, în dreptul cârciumel numită Ciulei, s’au speriat vacile, care eraţi înjugate la car, şi ad apucat la fugă peste zona şoselei. Atunci numitul sătean, care era în car, voind a sări jos spre a le opri, a căzut tn grumaz şi a Încetat din viaţă. *
¥ ¥
Băiatul Dumitru Iotu, servitor la grădinarul Petre Tudor din comuna Tonea, judeţul Ialomiţa, ducându-se sâ aducă apă cu căldările pe cobiliţă din apa Jirlăulul, unde malul era drept tn jos, a alunecat de pe mal în apă şi s’a Înecat. S’au luat
mSsurl pentru găsirea cadavrului.
*
¥ ¥
In ziua de 22 Octombre curent, copilul Chiriţâ, în etate de 9 ani, fiul lui Radu St. Păunescu, din comuna Ghirdoveni, judeţul Prahova, fiind trimis cu vitele la păşune împreună cu altl copil de aceeaşi e-tate, şi jucându-se cu toţii pe marginile ghizdurilor unul puţ, numitul copil a căzut în puţ, în care a încetat din viaţă.
*
¥ ¥
In seara de 23 Octombre curent, ad luat foc nişte şire de paie ce erafi în marginea oraşului Mizil, arzend două din ele; iar cele-l’alte ad scăpat cu concursul dat de pompierii oraşului. Pe când ardeau cele două şirl de paie, a pornit un glonţ din-tr’un cartuş soldăţesc, ce, se vede, că era perdut în partea locului şi a rănit grav pe un băiat anume Grigore Popescu în piciorul drept.
*
¥ ¥
Copila Lina, tn etate de 6 ani, fiica lui Gheorghe Mateid, din comuna Vadu-Sâpat, judeţul Prahova, fiind lăsată lângă foc cu o altă copilă, şi aprinzându-se hainele de pe dânsa, a încetat din viaţă In luna lui Octombre curent.
h TEDITIUNE
Guvernul apreciând câ nu are ne-voe de reclamă in străinătate a luat decisiunea de a suprima subvenţia ce se dedea Agenţii Havas.
*
In privinţa procedureî de urmat în procesul fostului general Anghe-loscu un confrate ne dă oareşi cari desminţiri asupra celor zise de noi. Confratele nostru a fost probabil indus in eroare de oare ce în această afacere a fost stabilit ca jurispru-dent de înalta Curte de casaţie ca primul preşedinte secondat de un consilier, se proceadă la compilarea actelor şi la facerea raportului
Lucru care deja a şi început se se facă.
De-altmintrelea chiarconfratele nostru anunţă că fostul general Anghe-lescu e citat şi invitat a se presenta cu lista de martori, la raportor şi la primul preşedinte.
înalta Curte va proceda în urmă, dupe adunarea tuturor elementelor necesare, la facerea raportului.
Martori invocaţi apoi de ambele părţi, vor compare pentru a depune în şedinţa publică.
Singura greşeală ce am comis e că am numit pe consilierul raportor, consilier instructor.
*
D. Ioan G. Diamandi, prefectul judeţului Tutova a sosit azi dimineaţă in capitală împreună cu fiul seu mai mic, d. Constantin Diamandi care pleacă astă seară la Paris spre a’şi desăvârşi studiele universitare.
D. Diamandi fiind cam suferind a manifestat dorinţa de a demisiona din funcţia de prefect spre a putea petrece iarna în streinătate, într’o climă mai dulce.
Credem a şti, câ toate cercurile societâţei bârladene, fără osebire do culoare politică, stârueso pe lângă onor. d. Diamandi a’şl păstra funcţiunea, pe care a îndepiinit’o cu a-tâta demnitate şi imparţialitate, spre îndestularea tutulor intereselor pu blice cum şi a mulţumire'! tutulor cetăţenilor.
X
Aflăm că d. Vasile Cârlova va fi numit procuror pe lângă parchetul din capitală.
X
Numai dupe deschiderea cameri-
lor se va hotărî de către d. ministru de interne cine va fi numit prefect la Fălticeni în locul d-luî Millo demisionat.
X
Consiliul judeţean din Govurluiu a fost disolvat.
Asemenea a fost disolvat şi comitetul permanent din acelaş judeţ.
X
D. judecător de instrucţie Tâtă-ranu şi d. procuror Sletescu vor pleca astă seară în comunele Grân-gurile,|Furdulea şi Tămădău, ambele din judeţul Ilfov, pentru a asculta mai mulţi martori din aceste comune, în privinţa bătăei suferite de către dd. Stoenescu şi Solvonie primari, pe timpul răscoalei.
Locuitorii din satele de mai sus profitând atunci de turburarea spiritelor din tot judeţul Ilfov s’au res-culat şi în mânia lor au bâtutpe pri -marii lor.
X
D. Nicolae Stefănescu a fost numit avocat al Statului în Bucureşti în locul d lui Gr. Triandafil, ales deputat.
X
Un mare număr de comercianţi din Podul-Turculuî au adresat d-lui director general al poştelor şi telegrafelor, o suplică prin care cer înfiinţarea unui biurou de mesagerii la Podul-Turcului.
X
Bătăuşul colectivist Mavrogheni poreclit unu din dol-spre-zece, prin-tr’o petiţie de trei coaleadresatâ d-lui ministru de justiţie, se plînge în contra parchetului Capitalei pentru motivul câ a fost nedreptăţit.
Ca se se vază ce valoare are a-ceastâ plângere trebue să spunem câ petiţia colectivistului Mavrogheni a fost scrisă şi redactată de către Ni 'hi Fremdensohn, şi apoi corectată de mincinosul reporter al «Voinţei Naţionale.»
X
Vocea Covurluiuluî afirmă din nou, zice {Poşta din Galaţi, că desfiinţarea porto francului s’a votat sub conservatori. Şi noi zicem că aşa este,7nsâ votarea s:a făcut atunci cu clansa câ desfiinţarea nu va avea loc de cât după construirea docurilor. De aceea şi dis-fiinţarea a fost simplu platonică, şi nu s’a rea'isat de cât de colectivişti în 1883 fără a se înfiinţa docuri/e.
Mal adaogăm încă, că sub conservatori, când s’a votat In Cameră desfiinţarea condiţională a porto-franculuî, d. G. Mihăilescu, directorul Vocei Covurluiuluî, era deputat conservator înfocat, şi n’a făcut nici o demarşâ pentru a nu se vota acea desfiinţare.
Dacă lucrurile sunt ast-fel, nu este o neruşinare fără margine din partea unor asemenea oameni ca se acuse pe alţii de păcatele lor ? I
X
Eri la tribunalul secţia I s’a judecat un foartecurios proces. Un domn oficer C... reclamase tribunalului în contra unui alt oficer M... pa care ’l acusa de adulter în complicitate cu soţia sa o tînără brunetă. Peripeţiile procesului care s’a judecat în şedinţă secretă, au fost câte odată comice, căci reclamantul ertase pe soţia sa dar cerea condamnarea ne-crediniciosului seu tovarăş de arme.
Gu toate acestea, şi cu toată pledoaria într’adevăr frumoasă a d lui Petre Grădişteanu, care apăra pe o-ficerul M... tribunal l’a condamnat pe dânsu şi pe soţia oficerului C... la câte o lună închisoare.
X
Iată lista judecătorilor, tribunalului Ilfov, pe care sorţii ’l-afi desemnat pentru a presida biurourile electorale ale alegerilor consiliului judeţean:
Colegiul I, 5 secţiuni, i i Noembre
Secţiunea 1, votează In localul Os-pelului comunal, unde este şi biuroul, d. M. Iulian ;
Secţiunea 2 idem, şcoala de atnbe sexe de la Clementa, d. M. Ghimpa ;
Secţiunea 3 idem, şcoala Ştirbel-Vodă Cuibu cu-Barză,d. P. Obedenaru.
Secţiunea 4 idem, Şerban-Vodâ Mai-danul-DulapuluI, d. P. Ilristopol ;
Secţiunea 5 idem, şcoala de la LucacI, d. V. Uoreas ;
Colegiul II-lea, 12 Noembre
Secţiunea 1 votează In Ospelul Comunal, d. T. Giuvara ;
Secţiunea 2 idem, şcoala de la Clemenţa, d. Mavrodin ;
Secţiunea 3 idem, şcoala de la Tunari, d. Lahovari ;
Secţiunea 4 idem, şcoala de la Sili-vestru, d. Cu oglu ;
Secţiunea 5 idem, şcoala din calea Gri viţa, casa Adam, d. I. Radoiu ;
Secţiunea 6 idem, Ştirbei Vodă Cuibu cu Aarza, G. Bursa i ;
Secţiunea 7 idem, şcoala din Isvor casa Giuflea, d. St. Hristu ;
Secţiunea 8 idem, strada Justiţiei Casa «Poenărescu», d. Florescu;
Secţiunea 9, Şerban Vodă, Maidanu Dulapului, d. Al. Mirai ;
Secţiunea 10, Radu-Vodă Vechea Maternitate, d Ştefanescu ;
Secţia 11, Idem şcoala din calea Ian-culul, d Si. Chica ;
Secţia 12, şcoala din Delea Nouâ Casa Calist, d. Carp.
Secţia 13, şcoala de la Mântuleasa, d N. Algiu.
Colegiu 3, 2 secţiuni 13 Noembre
Secţia 1, Idem Ospelul Comunal, d. Şt. Hristu;
www.dacoromanica.ro
3
runiiMiTii	—
Secţia 2, şcoala de la Mântuleasa, d. N. 1. Zamflrescu.
X
Membrii Societâţei Funcţionarilor publici sunt convocaţi pe ziua de 6 Noembrie 1888
Adunarea va avea loc tn Bucureşti ta Palatul Universităţii, Sala Nr. 18, la orele 1 din zi.
CestiunI la ordinea zilei :
a)	. Propunerea fâculâ tn Adunarea generală din 18 Septembrie curent relativ la alegerea unelcomisiun! din 7membri pentru revisuirea Statutelor.
b)	. Propunerea făcută de un număr de 30 Societari, pentru înterpretarea art. 29 din Statute cu sensul că societarul, care tn momentul eşirel sale din funcţiune, nu a avut ca funcţionar un stagiu de doul ani In societate şi cotisaţiuniie plătite pentru acel timp, sâ nu aibă dreptul la a-jutoru do disponibilitate.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 10 Noembre. — Se anunţa din Viena ziarului «Times» că Poarta a făcut cunoscut Puterilor că doreşte sâ conserverelaţiunl amicale cu toate, fără alianţa specială cu vr’una din ele.
Roma, 10 Noembre.— Vice amiralii G. Acten, Martini şi Orengo sunt puşi In disponibilitate.
Contramiralil Lovera şi Noce sunt numiţi vice-amirali.
Vice amiralul F. Acten e numit preşedinte al consiliului superior al marinei, In locul vice amiralului Pacoret de Saint-Bop care e numit comandant la Neapole.
Vice amiralul Racchia e numit şef de escadra şi vice-amiraiul Morin, sub-se-cretar la departamentul marinei.
Sofia, 10 Noembrie. — Preşedintele Sobraniel a citit o cerere a tribunalului din Rahova care cere autorisaţia de a urmări pe deputatul acestei circons-cripţiunî. Cu toate că acest deputat e membru al oposiţieî, d. Stambuloff a aparat principiul inamovibilităţii, iar Camera după ce a aplaudat pe primul ministru, a respins cererea tribunalului.
Oposiţia Incârcă forţele sale prin numeroase interpelări, dar fără succes.
Principele August de Saxa-Coburg, fratele principelui Ferdinand, a sosit la Sofia.
PUBLICATIUNE
Executorii testamentari al defunctului Chiriţă Vasilescu, aduce lacunoştiinta publică că în ziua de 18 Decembre 1888, se va vinde prin licitaţie publică, în localul primăriei comunei Bilc'ureşti din judeţul Dâmboviţa, plasa Iolomita, pădurea de pe moşia Biiciureşti şi zâvoaele de pe lunca Ialomiţi, averea defunctului CHIRIŢĂ VASILESCU. Condiţiunile principale sunt : Preţui pădurilor se va plăti integral la facerea contractului. Termenul exploatări se fixează pe 4 ani, Fonciera şi toate dările pe lot timpul exploatări va privi pe d. arendaş, fie că ele se vor urca, fie că se vor urca, fie că se vor micşora. Asemenea va privi pe d. arendaş şi taxele de înregistrare şi ori ce timbre.	00
EFORIA
BISERICEI (IRETZELESM
Din lipsă de concurenţi, se publică că se va ţine a doua licitaţie pentru închirierea etagiului de sus al casei Biserici din strada Sf. Ionică, având ţoale camerile mobilate, după inventar, dape cum sunt astă-zi închiriate cu dependinţele lor.
Licitaţia se va ţine lo 2 Noemvre viitor, la 3 ore p. m. cu oferte închise şi cu cauţiune de 400 lei pentru licitare, la cancelaria Eforiei din curtea Biserisei Kretzulescu.
Condiţiile se pot vedea în toate zilele de lucru.
1001
DE ÎNCHIRIAT“a"”
tuata in strada Diacoueselor No. 4. A sc adresa la d-nu iioldur Voinescu procuror pe lângă parchetul de Ilfov.
(659)
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BVRBVTEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigraţii No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
528
DE ÎNCHIRIAT
Etagiul 1 cu 6 încăperi una buca tărie si pivniţa Calea Plevnei» 74 bis.
991
nc I N P U I DI A T fie Ia Sf. Dumitru Ut I llun Ini HI tn centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalatiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M, Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
bai
EPOCA — 30 OCTOMBRE
CA8A DE SCHIMB
613
i. M. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 23
Lumpera, sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Curs u 1 Bucureşti
29 Octombre 1888
6 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de at.drum de fer
7	0/0 Scri8. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scria func. urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Con9tructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinuta
Curop. Vend. 1.4 7 8 i 65 1/8 93 3/4 94 I 2 98 7/8 99 1/8
CASE DE VENZARE
M LI ţţ li situate înStruda Frumoasă No. 12 Li/luti Şi ia bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grâdină spaţioasă cu pom! roditor!.
Se vinde In total saO In parte.
A sr adresa ia d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă In casele din fundul curţel	776
r.Kr.-s&erî’S'zs
CASE DE ÎNCHIRIAT
107 1/4 97 1/8 105 1/2
100 93 1 8 82 1/4 88 3/4 230 55 1030 230 220 | 80 | 2 25 ! 225 |2U8
107 1/2
97 3 8 106 1/4 101
93 1/2 82 3 4 : 84 235 60 1040 240 230 90 2 60 2 50 .209
DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângft Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte.
A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
casadin Strada Polonă
______________________No. 104, compusă din
9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
TUC TWPUTIîTAT Strada Berzit No. 122, DC llUinUUAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
CAMERE mobila*0 ^ nemobilate de în-
chiriat cu luna în Calea Victo-
riei iNO. 81.
MOŞII DE ARENDAT
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrescu.
na 4 DENII 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia Ull A nulul Al Lalosul şi DobricenI din judeţul Valcea pe cinci sau mal mulţi ani.
nij 4 DENII 4 T de la sr. Gheorghe 1890 îna-llu AltbllUA I inte, Moşia numită Martoiă din comuna Lupşant plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii 36 se adreseze strada Colţel No. 10. Nde Nicoleteu	(993)
DE ARENDAT î&Mjiî!!:
Sărat, având peste 9000 pogoane. Doritorii de a o lua tn arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea.	985
MOŞII DE VENZARE
TIU 1 UY'linr nouă hectare vie şi obratie si-Ufi I L.i/j lIII. tuate pe dealul Oltului alătur! cu via Golescu de la DrăgâşanT.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
IIP. mim MOŞIA STANISTI sr,
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, l'âneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă do locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineştâ, lăngă fabricile ele gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
DIVERSE
ANUNGIU
Compania de gaz din Bucureşti, reaminteşte numeroşilor clienţi şâl abonaţi, ci ori c# re-clam&ţiune pentru defectuosităţl de eclaragiu trebucsc adresate Biroului din Calea Victoriei No. 66 unde se găseşte tn permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public. 7»4 Directorul
nr I U p U I DI AT 0 pimniţă mare de UL I nUn Ini Al vinuri; trei locuri mari virane; douâ grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea întâia, vis-4-vis de gara de Nord.
Case tn dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce di tn strada Casărmilor.
Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124.	(975)
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H M I AS
ffo. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghiha Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Romănia) Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 29 Octombre 1888
6 % Renta amortizabila 6 %	„ româna perpetua
6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.l
6 %	„	C. F. K.
5 %	,,	Municipale
10 fr. ,	Casei pstts. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
7 %	urbane
6	7V ,,	»»	i»	,	,
5 %	,.	„	la*1
3 % Obl. Serbesti cu prime Im- cu prime 8ue. (40 lei]
Leşuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrlue Mărci germane Bancnote francese ,,	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit io aur
Cump 94 3/4
93 X 98 %
83%
«5 te 7 97
106*
100
93
84
76
60
48
48
17
1 40
407
144
100
99
466
Vinde
95 %
34	■
99
8«
438
10714
97 H 108 (01
93 1/1 84 3/4 78 66 34 63 10
4 60 409
146
100X
100
46*
^PARIS^-
MESAGERIILE ROMANE
14, Rue d’Antin 14, (lângă Opera)
sub direcţiunea cl-lui Itu/.einuo expeditorii brevetai al CURTEI REGALE SI MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI
Se însărcinează cu or-ce Transport de mărfuri între ’i Frnncia si România din preţuri fixe si reduse începând î de la fr. 12 pânâ la fr. 35 suta de kilograme depinde de ’ cantitatea şi felul mărfurilor saU obiectelor de expediat.
Oticiu special pentru AMBALAGIU de mărfuri, mobile j şi obiecte de artă.
Pimeşte în consignaţiune spre vânzare tot felul de pro-| duse alimentare, vite, vîuatuM, ouă, paseri, brînzeturl, vinuri, legume uscate etc.
Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenţa! de 75 O/O.
Corespondenţa în limba Româna, Franceza şi Germana. L
Reprezentanţa în Bucureşti
No. 9, STRADA DECEBAL No .9.
LA ORAŞUL VIENA
DEVIENN
uis-â-ttts de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate sl soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madaool&m frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbao, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. 6. Jarger, Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Troasouri complecte pentru flduntatl. T.ayettes si Troasouri pentru copii. Trousoari pentru pensionate, oteluri al restauranturl.
957
>«3r* '7EHSSBSHMBS
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG!) NCSTRU ÎLUSTRAT 94 VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
535
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
MAGASIN DE COLONIALE
MATACHE GEORGESCU
„LA COROANA REGALA" CALEA MOŞILOR N. 40 COLT LA MISU
A vis important pentru mcnngîu
Recomand marele meu depou cu vin negru vechiu analisat si garantat natural, cu preţuri foarte moderate şi mal eftin ca ori unde fiind producţiune proprie din via mea, asemenea şi vi-nuri vechi şi noui prima calitate.
Vânzarea In vase sau pus la buteil şi transportat franco la domiciliu
Mare cantitate de butoa goale de rom şi cognac de la 5 până la 22 vedre se oesface şi se vinde foarte eftin.
Mari aprouisionârl cu toate articolele de băcănie, droguerie, delicatese şi conserve de prima calitate şi tot-d’a-una proaspete.
Brânza, Caecaval şi Urda dc toamna foarte gustoase şi grase; Brânzeturi streina de tot felul; Cărnuri şi Pescărie afumate şi conservate.
Ciai colonial şi altele, Rom si Cognac veritabil, si tot felul de Beuturi spirtoase si IAquoruri fine; Biscuits si toate Articole necesare pentru menagiu.
Dorind a întări si mal mult imensa mea clientelă, am decis a vinde cu cele mai moderate preţuri si a face toate concesiunile posibile spre mulţumirea onor. public consumator.
Onor. visitatorl ai Magasinulul meu se pot convinge de a-dever de la prima visită ce vor face.
1006	Cu deosebită stimă, Matache Gcergescu
*
COMPANIA GENERALA RE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE Sl INSTJURE DE DISTRIBUIRE DE APA Sl DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI IiYDRAULlCI, STÂV1LARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, -----------------GURI DE FOG---
CONSTRUCŢIE IDE UZINE IDE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T U 33 TJ /Ft I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1888, Anvers 1888. Medalie de aur: Craiova 1887.
940
CASA DE SCHIMB | IONESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 29 Octombre			'
VALORI	Scadenta Cupoanelor	Târg lib. curs med.	
Fonduri de stat român			
Renta rom. perpe. 1875 5% fi Renta rom. amorlisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	94	
	1 Ap. 1 Oct.	d*	
ţ.'j Renta rsm. rur. conv. 6%	1 Mai 1 Noem.	99	
|.i Oblig, de stat C. F. R.fijţ idem idem 5 % Împrumut Stern 1864 7% H lmprum. Openheim 18668% pi Agto	1 lan. 1 iulie idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. t iulie	* Yi	
Împrumut de oraşe			1
■ Impr. oraş. Bucur. 5%	1 lan. 1 Iulie	83 3/4	
idem din 1884 6ji fj lm.or. Buc.cu prime lozfr.4(	1 Mai 1 Noem.	50	
Valori diverse			
H Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 iulie	107	
idem idem 5%	idem	37 X	
Cred. func. ur.din Buc. 7%	idem		y
idem idem 6%	idem		
idem idem 6%	idem	93 y.	L
fl Cred. func. ur. din laşi 5^ wţ Ohl. eas. pensiun. fr-30010	idem 1 Mai 1 Noem.	84^ 435	F
4 l
j >
SOBE
FABRICA
COMET
MEIDINGER Sl MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
AVIS IMPORTANT
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vls-a-vis de Teatru National
Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ânsa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
------------r.-----------------------------------------v	ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI
noastre, orl-ce pereche de ghete purtând marca fabricei noastre sânt garautate de noi
Produsele noastre se mai gasecc prin districte numai la firmle aci notate : Craiova : Florea Stănciulescu et Th. Demetrescu; T.-Severin: Ph.Kohm; Piteşti: M. I. Satescu T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-VHcea: iLerescu; T.-Vestet: P. Petrscu; Câmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fit; Bacau: I. M. Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna Ovanes Ştefan; Giurg iLuca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Otenita: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi.	Cu stima,
738
g<ga»9HBiaaB)a
M. T. MANDREA et Comp.
TURNATORIE DE FIER Sl
ATELIERUL MECANIC
No. 59 si 34bis, Strada Tsvor, No. 59 si 34 fc>is
Acest atelier fiind prevâzut de toate accesoriile cele mal nnol şi perfecţionate va put'a executa or-ce comandă de această branşe înlr’un mod solid şi prompt. Se eso-cută şi se afiă în depoul Atelierului mecanic :
POMPE
DE
Y©TS S5SYSMSLS ROBINETE
TUBURI DE FIER, 7UCI Sl PLUMB
TUBURI MIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pentru HASNâLE
SGHIABURI
©S YEOYIJ3ME
FONTA
orhjj&smtata
GRILAJE
mm pontani
PIEASTIU
SI
CANDELABRE
DE
COBORIRE
FIGURI
PENTRU ASKZAT LA FONTIN1
CQîOAhE p ntru CLĂDIRI

600,000 FRANCI ITT *7^ ITI^rTd ^TTTTşoanT^n'^
A CASCIGA INTR'O ZI	| ^ |_____iu facia Băcăniei d-loi IM» loanid_
A CASCIGA INTR'O ZI La I-iui Decembre 1 888
TRAGEREA
MMI LOTERIEI OTTOMffi
TABLOUL câştigurilor:
PANZABIE SI LINGERIE
t lot mare de	. 600,000 fr.	. 600,000 fr.
i lol de. .	60,000 fr.	60,000 fr.
i lot de. . .	. 20,000 fr.	20.000 fr.
i lot de. . .	20,000 fr.	\ 20,000 fr.
i lot de. . .	. 6,000 fr.	6,000 fr.
i lot de. . .	6,000 fr.	0,000 fr.
i lot de. . .	6,000 fr.	0,000 fr.
i lot de. . .	6,000 fr.	0,000 fr.
i loi de. . .	. 6,000 fr.	0.000 fr.
1 lot de. . .	6,000 fr.	0,000 fr.
12 loturi de	. î,°°° fr-	30,000 fr.
28 loturi de	1,000 fr.	28,000 fr.
500 loturi de	. 400 fr	. 200,000 fr.
55i» loturi. .	. Total: 1	,<100,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de		
GUVERNUL	IMI’i.lllAl. OTOMAN	
9
bD

lianei de gradina si Furnituri, fnslalatiuui eumplccle de Hai si Conducte de apa
Cu stimă, ItEILIlUAER
882	Strada Isvoru No. 59
PREŢUL BILETELOR: too Bilete	.	.	.	Frci. 465
25 Bilete	.	t	■	Frcl. 44 8
7 Bilete	.	.	.	Frci.	54
4 Bilet	.	.	.	Frei.	5
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la ConstanUnopolc, la Palatul Imperial al monedelor.
îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
Bdete de bancă şi ori ce timbre fără cseep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dificultate, cu curs in aur.
Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar In zioa tragere!.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue s6 se eespedioze banii prin mandat postai, cbeque sau scrisoare recomandată la Directorul —Coinptoir commercial— 557, URANDE RUE DE TLkL, 557 CONSTAM’INOI'OLE 987
Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi; Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mi -e, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Pi heturt, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.

co.s
|ţ
F (NI
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
N» 2, STRADA LIPSCANI,
iu Tocişi llacaiiici cl-lui IV. loauid
*
Tipogmfila Ziumlui,, I pooii'
Tipării cu cerneala Ch. LurUJenx-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
GRrant rsiponaabil V. P. Gheorghiu.