ANUL III No. 878
A DOUA ED1T1UNE
VINERI 28 OC.TOMBRE (QjNOEMBRIE) 1888
NUMERUL 15 HAM NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bueurescl: La casa Administraţiunel.
In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sirelnctate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACŢIUNE A
No. 3t—Piatza Episcopiei,—No. 3
NUMERUL 15 HAM NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari*: Agcncc llavan, Place dc ta Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PA11IS: segâsestojurnalul cu 15 cent. mimerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-uiain, 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINIS TRA ŢI UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
CONTROLUL PARLAMENTAR
CIOCOISMUL
ONOARE ZESTREI!
UN RESPUNS
DIN STREINATATE
LOGODIŢII
CONTROLUL PARLAMENTAR
Cea C8 a caracterizat maî ales modul de a practica regimul parlamentar la colectivişt', a fost, netăgăduit, despotismul unor majorităţi care nici nu represintau măcar a-deverata voinţă a corpului electoral.
Cea ce va caracteriza camerile conservatoare, va fi, credem noi, introducerea unui control cât de larg şi de serios, în lucrările parlamentului.
îndată după verificarea titlurilor deputaţilor şi senatorilor, se va pro-cede la constituirea biuroului. Nădăjduim că, contrariu obiceiului introdus de partidul liberal, se va a-corda minorităţii liberale o repre-sentaţiune in biurou. Credem că ar fi bine se se dea un loc de vice-pre-şedinte şi câte-va locuri de secretari membrilor oposiţiunei.
Asemenea nădăjduim că minoritatea va fi represintată in diferitele comisiunî mai Însemnate cum, de pildă, in comisiunea bugetară şi în comisiunea de respuns la Adresă.
Vom da, sst-fel, noi conservatorii exemplul liberalismului pretinşilor liberali.
In doi-spre-zece ani de cârmuire, colectiviştii-liberali au violat toate libertăţile publice, au nesocotit drepturile minorităţii, aii ştirbit libertăţile parlamentare, au violat regulamentul camerii şi majorităţile lor tiranice au desfiinţat toate garanţiile oposiţiuni'.
Noi, care neîncetat am aretat că partidele nu se despart la noi asupra respectării sau nerespectării libertăţilor constituţionale, care nu pot fi puse măcar în discuţiune, am protestat necontenit, în oposiţiune fiind, in contra despotismului majorităţilor liberale.
Acum, ajunşi majoritate, vom dovedi că protestaţiunile noastre din oposiţie ereau sincere, şi prin fapte vom spulbera acuzaţiunile de reacţionarism ce ni sa aruncă. Această demonstraţiune va fi ultima lovitură pe care o vom da liberalismului mincinos.
Pe lângă această mică satisfac-ţiune de amor propriu, un mare bine va resulta d'aci; căci vom intra o-dată In practica sinceră a regimului parlamentarei ţara va avea nişte camere in adever deliberante şi libere.
• Afacerile publice vor fi supuse u-nui control, care va depinde de o-poeiţiune ca se fie cât mai sever şi
maî scrupulos, căci noi înşine îi vom da posibilitatea d’a exercita acel control.
Remâne se vedem cura îşi va îndeplini oposiţiunea această sarcină.
TE LE GR A M E
AGENŢIA HAVAS
Londra, 6 Noembre. «Standard» desminte că ar fi o neînţelegere între Germania şi Enghtera asupra cestiunil Zanzibarulul. Totuşi n'ar îl vorbă de o acţiune combinată ci numai de o acţiune paralelă asupra coastei.
Londra, 6 Noembre. Camera Lorzilor.—Lordul Salisbury declară că în urma recentelor evenimente, Germania a hotărît sâ ia măsurile cele mal eficace pentru a împedica exportul sclavilor şi importul armelor tu Africa o-rientaiă. Eoglitera a consimţit să se asocieze la aceste măsuri care sunt de ordine curat navală.
Francia a consimţit să recunoască blocul coastelor Africel orientale ; aceasta dă Engliterel dreptul de a visita toate corăbiile, or-care ar fi pavilionul lor.
Francia va trimite vase pentru a coopera cu Englitera şi Germania la măsurile ce se vor lua.
Budapesta, 6 Noembre. Comisiunea armatei a adoptat proectul de buget privitor la apărarea naţională, Ministrul d. de Fejervary, a zis în substanţă: «N’am sporit armata, dar am dat landverulul efectivul săCi de ordine de bă-tae, sporind cadrele sale. Numărul ofiţerilor de infanterie şi de cavalerie trebue de asemenea sporit. Rolul de armată de reservă incumbă acum landsturmuluî.
Sporirea efectivului landverulul, pre-sent sub drapel, n’are nici o intenţiune ostilă. Landverul va fi prevăzut în 1890 cu noua puşcă Mannlicher, dar trebue să se facă faţă chiar din 1889 înarmării trebuincioase.»
Berlin, 6 Noembre.
243 de alegeri sunt cunoscute. Printre candidaţii aleşi, sunt 83 conservatori, 41 conservatorl-liberall, 43 membrii din centru, 46 naţionall-liberall, 7 Polonezi, 2 Danezi şi 2 Gueifl.
Oraşul Berlin a reales pe foştii săi 9 deputaţi liberali.
Paris, 6 Noembre.
Jurnalul oficial anunţă numirea d-lul Mariani ministru al Franciel la Munich, ca ambasador al Republicel Francese pe lângă Quirinal.
New-York, 7 Noembre. Resultatul alegerel presidenţiale este încă nesigur între d-nil Harrisson şi Cle-veland.
VIena, 7 Noembre.
Contopirea clubului austriac-german şi a clubului german sub numele de stânga germană întrunită s’a săvârşit pe basa următoare : A ocroti unitatea imperiului, a protegia posiţiunea legitimă a Germanilor în Austria, a menţine şi des-volta principiile liberale a le Constituţiei.
Paris, 7 Noembre.
Ultimele ştiri sunt mal mult favorabile generalului Harrisson.
Londra, 7 Noembre. Times insistă pentru ca Germania să se abţină de la o expediţiune în interiorul Africel ; de alt-fel viaţa misionarilor ar fi în primejdie.
Berlin, 7 Noembre. Din 433 alegeri, 429 sunt deja cunoscute. Sunt aleşi 133 conservatori, 64 conservatorl-liberall, 98 din Centru, 87 naţionall-liberUT, 29 liberali, 13 polonezi, 2 danezi, 2 guelfi, 1 candidat care nu aparţine nicl-unul partid. Printre aleşi figurează d. d. Stoecker, Richter şi Riclert.
New-York, 7 Noembre. După prevederi, generalul Harrisson ar fi ales preşedinte cu 218 voturi aproape contra 183 date d-lul Gleveland.
Paris, 7 Noembre. Gaulois zice că d. Creţianu, ataşat la legaţiuneu română din Paris, a dat un examen strălucit pentru licenţa în litere, şi că fu felicitat cu căldură de către decanul d. Hunly.
0N0AREZESTREI!
Doi-spre zece ani de zile, partidul liberal conservator a rămas statornic in oposiţiune şi a luptat pe toate coi-le In contra partidului liberal, fără un moment de şovăire, fără un|mi-nut de slăbiciune.
Dupe o atitudine intransigentă ca aceasta, şi graţie acestei atitudine, partidul liberal, adversarul firesc al partidului conservator,cade de la putere; guvernul se încredinţează unui grup de oameni care In oposiţiune fiind s’au declarat în toate împrejurările conservatori.
Nimic nu era maî firesc de cât ca atitudinea noastră faţă cu acest guvern se fie contrară de aceia pe care o păstrasem 12 ani, faţă cu guvernul colectivist.
Ori-cât de firească ar fi inse această atitudine, ea a găsit detractori în disidenţi, care găseau firească alianţa lor cu acei pe care îi tratau de hoţi şi de escroci, şi în colectivişti, care de şi se ziceau liberali şi de şi Junimişti se ziceau conservatori, solicitau acum 4 ani, alianţa d-lui Carp.
Argumentul col mare ce 1 întrebuinţează în contra noastră liberalii de toate nuanţele este acesta : «Sunteţi zestre guvernamentală »
Dacă daţi cuvintului zestre înţelesul că suntem aproape de guvern, nu din causa identităţii de principii, ci pentru foloasele puterii, ve răspundem:
«Oare, d-le Ioan Brătianu, pe când erai la putere ne-am apropiat noi vre o dată de d ta, de care principiile noastre, în adever ne despărţeau? Oare nu te am combătut cu destulă violenţa, oare nu te maî ustură loviturile pe care le ai primit de la noi, in cât dupe 12 ani de a tot puternicie, se zici să suntem din-treaceicarecaută foloaseleputerei?»
«Oare d-ta, d-le Dimitrie Brătianu, care eşti în adever un adversar din principiu al nostru, poţi se te lauzi că vre-unul din noi a deşertat credinţele sale spre a merge la d-ta? Oare nu ştii că atunci când ai vrut se ne iei partisanii, fiepunendu-l în comitetul d-tale executiv, fie rugân-du-i se te însoţească în călătorii e-lectorale, ei te au repudiat şi ’ţî-au declarat categoric că nu împărtăşesc ideile d tale?»
«Oare d ta, d-le Panu, care faci paradă de independenţă, fiind că nu poţi fi alt-fel de cât independent, poţi se probezi că atitudinea noastră e influenţată de un interes oare-care de felul acelora care te-au făcut se slujeşti guvernul colectivist, pe care însuţi îl tratai de infam?»
Ve desfidem însă se dovediţi una ca aceasta.
Dar daca prin cuventul «zestre», vreţi se înţelegeţi concursul desinte-resat dat unui guvern profesând principii comune cu noi, atunci revendicăm acest nume ca un titlu de glorie.
Daca vreţi se faceţi alusiune la
modestia cu care suntem gata a sprijini ori-ce guvern care va apăra principiile conservatoare, şi pe câtă vreme va apăra principiile conservatoare, atunci aveţi dreptate.
Dupe ce, în paguba voastră, v’am dovedit statornicia noastră in oposiţiune, putem fără a da loc la nici un fel de bănuială se ne măgulim cu acest titlu de zestre al ideilor noastre, de servitori umili ai principiilor conservatoare.
Voi toţi paraponisiţii regimului trecut, pe care şeful colectivităţii de care căutaţi azi iarăşi a ve alipi,
v’a tratat de nesăţioşi, de sac fără fund,ete, Învăţaţi de )a partidul conservator cum se poate servi un partid în mod desinteresat, cu sacrificiul ambiţiune! personale şi a situa-ţiunelor înalte.
CIOCOISMUL
Dacă ’ml este ertat să stăm cinci minute de Torbă fără supărare, cu stnge rece, sunt încredinţat că vom ajunge repede la următoarea conclusiune : «ţara românească este ţara ciocoilor I»
Sâ ne înţelegem mal întâia asupra cuvintelor.
Intr’o ţară unde nu există nict titlu de nobleţă, nici privilegiurl, nici măcar proprietatea numelui, într’o ţară dar unde or cine se poate duce la Monitorul Oficial şi se poate boteza Stirbey, Bibescu saQ Cantacuzino, fără nici o greutate, drintr’un singur anunţ— e ridicol să vorbeşti de aristocraţie, de ciocoismul naşterel. Adevăratul ciocoism există In caractere.
Adevăratul ciocoiO este acel care ar putea cânta zilnic:
Dă 'nil Doamne ce n’am gândit,
Si mc mir ce m'a găsit;
adevăratul ciocoiO a fost porcar la sat şi s’a trezit mal târzia proprietar al moşiei, a fost bâeat în băcănie şi s'a pomenit stăpân, a fost fecior şi s’a deşteptat proprietar.
In democratica noastră Românie, aceste preschimbări sociale se întâmplă des, lesne, mat repede de cât s’ar crede, şi poate că din aceasta pricina ţara românească este ţara ciocoilor.
E aşa de uşor la noi să ajungi unde nici prin vis nu ţi-ar fi trecut; şi după ce al a-juns acolo, e grozav de grea să nu’ţl dai în petec şi să rămâi tot democratul de odinioară.
Zece ani, X... s’a plimbat în toate câr-ciumele oraşului, a întins în numele egali-tâţei mâna sa tuturor comercianţilor şi le a însufleţit dorinţa de a da jos pe boerl pentru ca să't înlocuiască prin popor, adică printr’însul, căci el este poporul. El care cunoaşte suferinţele poporului, el care nu e mândru cu poporul, el care poartă opinca poporului, el care mănâncă pâinea poporului , el care nu trâeşt* din sudoarea poporului, el singur va şti să represinte cu demnitate interesele poporului.
A venit In sfârşit fericitul ceas ca să represinte In Cameră aceste interese ale poporului, şi de atunci opinca s’a schimbat ca prin farmec în cipicl de lac şi X a votat cu amândouă mâinile toate impositele care a-pasă asupra poporului; dar le-a votat în numele egalitfiţei, le a votat sub drapelul partidului liberal. In fapt e ciocoiO, In vorbă e democrat, şi in politică vorbele nu trec de şi faptele rămân.
Smeritul, dreptul, liberalul cetăţean Sma-randache, băeat în prăvălia Iul Spiridon, tovarăş la parte cu dânsul, a ajuns după câţ;-va ani, mare proprietar şi a deschis acum el o băcănie în colţul stradel.
E stăpân ; are slugi sub ordinele sale ; a-cum o lună primea porunci, azi porunceşte el. Priviţi puţin cum dă tava pe bâeatul din prăvălie care a îndrâsnit să treacă înaintea lui fără să’şl scoată căciula, cum îndată ce acest băeat deschide gura, ÎI strigă din toată puterea fălcilor : «Mojicule 1 Am să’ţl rup urechile. Cu cine crezt că vorbeşti ?» In principiu însă liberalul Smarandache e contra bâtăel, e pentru egalitate.
Spuneţi drept dacă nu trăim în ţara ciocoilor când vedeţi toată droaea de părinţi care nu voesc să’şi dea fetele după un lipscan ce câştigă la prăvălie trei, patru sute de lei pe lună, dar care umbla cu limba scoasă după un nenorocit de arhivar cu 150 de lei pe lună ca să’l facă ginere, pentru că, de, e slujbaş al Statulu', are să fie poftit poate la bal la palat; are funcţie frate 1
Ţara românească e ţara ciocoilor, iubiţii mei confraţi, şi încă a ciocoilor care se întind mereO mai mult de cât plapuma Când se naşte românul, mă sa şi cu tată-săD îl bagă în cazanul ciocoismului, îl botează ca pe un fecior de bani gata şi când moare, copil lui îl îngroapă ca pe un fia de domn.
Suntem ciocoi cu toţii de la mic până la mare; ni se pleacă capul în faţa celui de care avem nevoe. ni se ridică nasul înain-
tea semenilor noştriî, ne întoarcem spetele când întâlnim pe mal micul nostru.
Aide să ne numărăm fără patimă şi să vedem câţi din cel cu vorbe mari mereO pe buze, n’aă fost şi nu sunt ciocoi.
Şi ca să vă dovedesc cât suntem de ciocoi daţi’ml voie să vă istorisesc o mică a-necdota.
E culeasă din popor, din faimosul popor la care fac mereO apel liberalii.
Mă găseam într’un orăşel de judeţ şi chemasem pe un bărbier să mă rază (notaţi bine că am scris bărbier, adică om din popor, nu frizer).
Pe când tml trăgea cu pămătuful sub guşe, bărbierul dorind să vede să afle ce caut tn oraş, îm! zise :
—	Aţi venit să presidaţl curtea cu juraţi ?
—	Nu !
—	Aveţi poate vre-un proces la tribunal ?
—	Nu !
Atunci bărbierul, văzând că tot nu o ne-mereşte şi voind cu or-ce preţ să afle ceva, îmi zise :
—	El! încep alegerile ; are să fie luptă mare.
II privii cu coada ochiului şi ’l Întrebai :
—	Ce crezi d-ta, aii să ne mănânce ciocoii saQ isbutim tot noi colectiviştii ? Cum merge aici ? Eşim noi ?
—	Tun domnule, răspunse bărbierul.
—	Cum aşa tun ?
—	Apoi să vezi d-ta; s’a aflat că se uneşte Dumitru Brătianu cu Ion Brătianu şi de aceia merge tun.
—	Ei şi; ce are a face unirea ?
—	Are a face,pentru că unindu-se amân-doul fraţii, Ion Brătianu are să se lepede de toţi oamenii stricaţi care 1'aQ compromis şi să cureţe administraţiile de păcătoşi.
—	Dar bine mă omule, răspunsei eu, n’a avut vreme 12 ani să tot cureţe administraţiile; tocmai acum s’a trezit ?
—	Asta, de, cam aşa e.
—	Nu e mal bun guvernul de astâ-zl care v'a dat liniştea, care nu vă persecută ?
—	Ba da, zice bărbierul, simţind acum că nu sunt din colectivitate.
—El, n’ar fi mal bine să isbutească el la alegeri ?
—	Ba da
—	Prin urmare, cum crezi că o să meargă alegerile pentru liberalii-conservatori ?
—	Tun domnule, răspunse bărbierul cu aceiaşi convingere cu care zisese tun cinci minute Înainte, când mă crezuse colecti-vi»t!
Dar ce mal e nevoe de anecdote ca să dovedesc că trăim în ţara ciocoilor. Răspundeţi cu toţii, câţi din acel care lovesc astăzi cu cotul pe d. Ion Brătianu, care trec pe lângă dânsul cu căciula la o parte şi cu ţigara în gură, nu s’aa plecat erl până la pământ în faţa Iul şi nu’l aa zis : «Sărut măna stăpâne !»
Sunt mulţi, sunt foarte mulţi, iubiţii mei confraţi, şi sunt toţi ciocoi liberali, căci ciocoii boereşti nu fac de astea.
1). R. R.
DIN STREINATATE
Germani in Africa
O depeşe din Berlin comunică, că contrariu ştire! puse în circulaţie la Zanzibar, şi dupe care Arabil resvrătiţî ar fl gata sâ atace din nod oraşul Ba-gayomo,Gazeta Germaniei de Nord zice că. dupe nişte informaţii luate din o sorginte sigură, situaţia s’a ameliorat în portul sus numit, şi că nici o teamă de nuoî turburărî nu există.
negatul Boemiei
Dupe o depeşe trimisă din Viena ziarelor parisiane, un conflict curios şi grav s’a iscat între principele moştenitor şi membrii comisiunel însărcinate cu supravegherea imprimărel cărţeî ce Arehiducele Rudolf a elaborat asupra Monarhiei Austro-Ungare.
Unit din aceşti membri, Cehii, cer ca tot ce priveşte Boemia, Moravia şi Silesia sâ fie strftns într’un singur capitol, recunoscându-se ast fel toata drepturile Regatului Boemiei.
Principele de Coroană Insa a refuzat aceasta cerere.
Acest incident este privit oa foarte
www.dacoromanica.ro
2
important, de oare ce fără a avea aerul, el probează ca ideea resurecţiunel regatului S-tulul Wencelas nu e părăsită de Cehi, ast-fel dupe cum ar voi personagiele curţel.
Marina germana
Gazeta Naţională din Berlin anunţa că Împăratul ar fl terminat planul de reorganisare a Marinei.
Corniţele de Monts va remâne In capul acelui minister.
Batalionul de infanterie de marina va fl transformatîntr’un regiment compus din două batalioane.
Alasatil militari
Se spune ca ţin urma unei comune Înţelegeri Intre marile puteri, ataşaţii militari pe lângă ambasade vor fi suprimaţi.
Această chestiune se află actualmente In discuţia statulul-major general din Paris.
Iniţiativa acestei supresiun! a venit de la cabinetele din Viena şi Berlin, cari cred ca această instituţiune e inutilă.
Ofiţerii vor fi trimişi in streinatate pentru un timp limitat spre a face studii speciale, In ţările acelea unde presenţa lor nu poate fi suspectată.
Desertori germani
Doul desertori germani anume Ha-zotte şi Sausmann, de origină Lorenă, soldaţi la regimentul 60 de infanterie prusiană în garnisonă la Hanovra, au venit se contracteze un angajament In gendarmeria din Lille pentru legiunea streină.
Hazotte a făcut deja servicii! In armata franceză, distingându-se chiar In rasboiul din Tonkin; mergând Insă după liberare să ’şl vază neamurile a fost incorporat In armata germană, de unde din preună cu Sausmann a fugit In Francia.
El vor fl dirigeaţi spre Algeria.
D. de Giers si presa rusa
Gazeta de St. Petersburg şi Swiett au Întreprins o campanie In regulă contra d-lul de Giers.
Cauza acestei campanii este datorită mal ales atitudinel lăudăroase a ziarelor austriaco, germane şi italiene.
Aceste atacuri sunt îndreptate în acelaşi timp şi contra cabinetelor din Yiena, Berlin şi Roma, şi sunt considerate ca o indicaţie barometrics a opi-niunei partidului Naţional Rus.
IV.
ZIARUL RESBOIUL
D-nil C. Ştefânescu şi Bauer, redactori şi editori al ziaruluiResboiul, publica In numărul de erl al acestui ziar următorul a-vertisment:
Pentru cititori noştri
La i Noembre a. c. actuala redacţiune şi administraţiune a acestui ziar va părăsi localu tipografii Thiel şi Weiss res-tituindu-I clişeu titlului pe care l’a avut Închiriat.
De la i Noembre a. c. vechia redacţie a acestui ziar Îşi va continua fără
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA•
(27)
WALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
XI.
(Urmare)
—	Aceasta hotărlre e tnţeleaptă şi vrednică de d-ta, răspunse Hugues de Lacy, care nu păru nemulţumit de a vedea convorbirea sfârşindu se ast-fel; sper chiar ca nu va fl vătămătoare smeritei mele cerinţf, căci vrednic a stariţâ mă onorează de mult cu prietenia el.
lntorcându se atunci spre Roşa, care să pregătea să urmeze pe stâpâna-sa, II dădu un lanţ de aur.
—	Tlnăro, Îl zise el, lanţul acesta să Împodobească frumosul d-tale gât, şi să’ml atragă buna-voinţa d-tale.
—	Buna-voinţa mea nu’I de vlnzare, Milord, răspunse Roşa, răspingând darul ce i să f&oea.
cea mal mică întrerupere vechiile şi neschimbatele sale tendinţe de 12 ani cu propriu el titlu.
Vechia redacţiune nu ia cu dânsa de cât ce este al ei, adică capitalu el moral care consistă In trecutu săb de 12 ani, în care interval nu s’a abătut o singură zi din linia de conduită ce ş’a tras, pastrându’şl cea mal perfectă independenţă, aprobând binele şi dezaprobând răul ori de unde ar veni: Acest trecut este şi va rămâne al nostru; nici nu l’am cedat nici nu l’am vândut nimănui, şi prin urmare nimeni nu va putea să şi’l Însuşească în ver-ce mod, subt ver-ce formă şi In ver-ce scop.
Nu este dar permis nimănui d’a Întrebuinţa trecutu redacţiunel de azi de piedestal pentru a se aşeza pe dânsu. Liberi sunt d-ni tipografi Thiel şi Weiss d’a face cu clişeu lor de piumb, pe care este săpat cuvlntu Resboiul, ori şi ce voesc, Insă acela sad aceia care vor continua cu editura unul ziar supt acest titlu, vor fl datori a publica în primul număr programa lor, câcl nu credem că se va simula pur şi simplu o urmare a ideilor şi tendinţelor ziarului de până azi şi care nu sunt de cât ale noastre.
Ne place a spera, că nici unul din cititori noştri nu ne va părăsi, pentru motivul că am părăsit clişeul actual. In ceea ce priveşte pe d-niî abonaţi, care mal toţi sunt amici sad cunoscuţi noştri şi cărora suntem datori a le păstra respectul nostru, nu vom lipsi d’a continua să le trimitem de la 1 Noembre foaia în care vom urma cu activitatea noastră, liberi fiind d’a ne rămâne credincioşi sau d’a ne schimba cu noa redacţiune a vechiului clişeu tipografic. Tot ast-fel vom urma şi cu publicarea anunciurilor cene-au fost date noă personal.
Puind toate acestea în vederea cititorilor noştri, le repetăm că noi nu venim cu nimic noă afară de schimbarea clişeului, rămâind ca d-nialor să hotărască dacă după o muncă uriaşă de 12 ani merităm ori nu încrederea lor.
Noul local al redacţii şi administraţii noastre va fi de la 1 Noembre In strada Academiei No. 41, casa doctorului Stei-ner.
INFORMATIUNI
Au început se sosească în capitala, pentru deschiderea camerilor, mai mulţi deputaţi şi senatori care s’au ales prin judeţe.
D. jude de instrucţie Pretorian de la cabinetul 4, a terminat cu toate instrucţiile ce a fost însărcinat se facă, în răscoalele de ţărani.
Toate ordonanţele sale în această privinţă au fost deja depuse.
D. Alex. Holbau se află în Capitală, în afaceri privitoare la Epitro-pia Sf. Spiridon din laşi.
D. Constantin Ressu, primarul Ga-laţuluî, a plecat eri la Iaşi pentru a fi faţă la judecarea procesului comunei din Galaţi, cu d. Heliade Cârciuma rescu.
Consiliul comunal al oraşului Plo-
—	Ei bine, macar câte-va cuvinte să pul pentru mine, zise conetabilul, dându’I a doua oară lanţul.
—	Uşor e să cumperi nişte cuvinte, Milord, zise Roşa, ne voind să’l primească nici atunci; dar rare-orl pre-ţuesc cât dai pe ele.
—	Dispreţueşttoare darul med, domnişoară ? întrebă conetabilul, lanţul a-cesta a împodobit gâtul unul conte normand.
—	Dâ’l deci unei contese normande, Milord, răspunse Roşa; eu sunt numai Roşa Fiammock, fiica unul meşteşugar, cuvintele şi buna voinţa mea sunt In legătură ; şi un lanţ de aur nu pre-ţueşte ţ entru mine mal mult da cât un lanţ de aramă.
—	Tăcere, Roso, II zise stăpâna sa; cum Indrăsneştl să vorbeşti ast fel conetabilului ? şi acum, Milord, dâ’ml voe să te părăsesc, de vreme ce al primit răspunsul med. Imî pare reu că nu mi-al cerut ce va mai puţin delicat, ca Implinindu’ţi îndată dorinţa, să’ţl dovedesc recunoştinţa mea.
Hugues de Lacy II dădu mâna spre a o conduce In afara pavilionului, şi ea să întoarse, cu acelaş ceremonial cu care venise, în castelul sed, tristă, Îngrijită de urmarea acestei conferinţe. Ea’ş: acoperi faţa cu vălul el negru, ca să rin să poată băga de seamă la schimbarea ce se făcuse In trăsurile sale ; şi fără a se opri macar spre a vorbi părintelui Aldrovand, să retrase în o-dăiele sale.
EPOCA — 28 OCTOMBRE —rim^Ti—r~n—rrm---tmn
eşti, întrunindu-se a-l’altâ-ierl, a ales ca primar al oraşului pe d. Temelie Dinescu, iar ca ajutori, pe d-nii Ion Radovici şi pe d. Ghiţâ lonescu Zo-plan.
Aflăm că, cu ocasia desbaterilor procesului Râdulescu-Simeon Mihâi-lescu, mai multe noui descoperiri se vor face.
Intre altele, este vorba de un nou capăt de acuzaţie ce se va aduce d-lui Simeon Mihâilescu, ce va proba in chip netăgăduit faptul de mituire ce i se impută.
Intre murdăriile ce acest proces va desvelui cităm şi următorul fapt:
Intr’un registru al unui arendaş din Buzău, mort sunt acum doi ani, stă scris pe lângă sumele de 25,000 fr. daţi d-lui Simeon Mihâilescu pentru luarea în arendă a două moşii ale Eforiei, şi o altă sumă de 45 fr. daţi bacşiş la servitorul d lui Simeon Mihâilescu.
Va se zică stăpânul lua bacşiş ca şi feciorul seu 1
E cu desăvârşire inexactă ştirea dată de foile colectiviste şi neo-co-lectiviste, despre retragerea d-lui Colonel Algiu de la prefectura poliţiei capitalei. Nici vorbă n’a fost despre aceasta.
-**-
D. judecător de Instrucţie de la cabinetul 11, a citat pe mâine mai mulţi neguţători de vite la parchet, pentru a se pronunţa asupra denunţârei făcute de subalternii d-lui G. Tacorian, şeful perceptor de la primărie.
D. G. Tacorian a cerut aceste mărturii, susţinând că d sa poate a greşit în operaţiunile sale, eară cât despre acuzarea de a fi frustat comuna, d sa susţine că perceptorii l’au acuzat pentru a’şî resbuna de severitatea ce a avut faţă cu dânşii, în serviciul lor.
Duminecă încep în capitală alegerile judeţene. In această zise va face alegerea delegaţilor col. III.
D. Mitiţă Sturdza candidatul colectivist căzut la toate colegiile la care s’a presentatln ultimele alegeri, voind să se resbune In contra alegătorilor cari ah votat în contra d- sale, a început prin alegătorii cari se află pe moşia saGae-tina lângă Podul Turcului din districtul Tecuci.
D.Mitiţă Studza ştiind că din cel 5 Evrei naturalisaţl cari locuesc pe moşia sa, au votat aproape toţi contra sa la alegerile senatoriale din Tecuci a început prin a’I goni unul câte unul de pe moşia sa.
Ast-fel d. Mitiţă Sturdza a gonit pe d. Mendl Witzling şi pe d-na Cernea Iuster, rudă cu acesta, de pe moşia, sa nepermiţindu-le nici ca să poată vinde imobilele ce au el acolo.
D na Cernea Iuster a venit la Bucureşti şi printr’o petiţiune către ministerul de interne, s’a plâns contra a-cestel măsuri arbitrarie luate de on. d. Mitiţă Sturdza, candidatul colectivist căzut la toate colegiele la care s’a presentat cerând voturile cetăţenilor.
Azi Curtea de Casaţie şi justiţie este chemată a se pronunţa în secţiuni unite, asupra procedurei de urmat în procesul fostului general Alexandru Anghelescu.
Desbaterile ce se vor urma se vor face în şedinţă secretă.
XII
Când Evelina întră In apartamentul el, Roşa o urmă de la sine, şi voi s'o ajute a’şl lepăda vălul cel mare ce’şi pusese la plecare ; dar stăpâna sa nu voi să primească Ingrijirele sale, şi’l zise :
—	De grabă slujeşti pe cine-va când nu ţ'o cere.
—	Eşti oare supărată asupră-ml, scumpă stăpâna ? zise Roşa.
—	Şi dacă sunt, am dreptate. Ştii In ce nenorocită împrejurare mă aflu ; ştii ce’ml cere datoria mea ; şi In loc dea mă ajuta să’ml Îndeplinesc jertfirea, faci să’ml pară şi mal grea.
—	Dea D zeb să am atâta înrâurire asupra d-tale ca să’ţl fib călăuză 1 Al găsi un drum neted, drept, onorabil la acelaşi timp.
—	Ce vrei să spui, Roso?
—	Că aşi voi să te văd luându'ţl îndărăt vorbele de Încurajare, consim-ţimântul, pot zice, ce al dat acestui baron trufaş. E prea măreţ spre a fi iubit, prea mândru spre a te iubi cum meriţi. Dacă ’l vel lua de bărbat, poate te vel mărita cu o neaorocire aurită, şi poate desonorul va urma, dimpreună cu părerea de reb.
—	Adu’ţl aminte îndatorirele luîl
—	Ce îndatoriri ? şi-a pus In primejdie viaţa pentru noi, ce’I drept, dar ori ce soldat din armata sa a făcut de o potrivă. Trebue oare să mă mărit cu cel lntăl oştean cărui ’I va plăcea să 'ml ceară mâna, fiind
www.dacoromanica.ro
D. procuror general va asista la aceste desbateri.
Aflăm, că în urma celor denunţate contra Economului de la spitalul de copii, şi în urma interveni-rei medicilor acelui spital, Eforia a decis transferarea acestui funcţionar la spitalul Colentina.
-s
Instrucţia afacerei atentatului în contra d-lui Nacevici, e deja pe sfîr-şite. Se crede că la cea d’ânteiu sesiune a curţii cu juraţi din Vlaşca atentatorul Kiselof va fi judecat.
Suntem informaţi câ un protest a fost înaintat ministeriului de Resbel în privinţa modulul cum s’a făcut examenul pentru obţinerea gradului de major.
In faţa acestui protest ministeriul va cere avisul inspectorilor generali, care continuă a se întruni la ministeriul de Resbel.
D. colonel Algiu a fâcut alaltă-ieri o inspecţie a corpului de jandarmi din capitală care are de comandant pe d. căpitan Savopol.
D. prefect al poliţii a rămas foarte satisfăcut de starea bună în care a găsit corpul jandarmilor pedeştri.
Aflăm, zice Poşta din Galaţi, că din iniţiativă privată se va institui în curend la comuna Pechea, din acest judeţ, o infirmerie rurală în condi-ţiunile celei instituite deja în comuna Bujor.
In acest scop s’a constituit un comitet executiv sub preşedenţia d-lui Sechiari, mare proprietar din acest judeţ, iar preşedenţia de onoare a fost oferită d-lui T. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, care a bine-voit a accepta cu bucurie aceasta, oferind totodată suma de 500 lei în folosul aceste' instituţiuni.
— #55 —
Omorâtorii soţilor L°spezeanu se vor judeca în modul următor.
Doui din ei vor fi judecaţi la Bucureşti. Doui la Cluj, iar unul va fi judecat în contumace de ambele curţi cu juraţ'.
Dosaru din Bucureşti caree foarte voluminos avînd 256 de file fără depoziţii, va necesita o citire de 2 ore şi 1/2 cel puţin.
Martorii acestui proces sunt în număr de 64
De sigur că desbaterile acestei a-faceri, ce vor fi foarte interesante, vor dura cel puţin trei zile.
Se află expus la magasinul d-lui Gebauer,un tablou al pictorului Pascali representând doui vânzători de fructe, copie după Murillo, al cărui original se găseşte la Munchen.
Acest tablou/e pus la loterie cu trei lei biletul.
Doritorii pot se se adreseze la d. Gebauer.
UN RE SPUN S
Sub acest titlu citim In L’Indipendanee Roumaine următoarele rânduri:
Nu de mult Lupta pretindea că un redactor al unul ziar conservator scrisese d-lul Dimitrie Brătianu spre a’i
că s’a bătut când a sunat trimbiţa? Ce vor să zică prin cuvlntul de datorie pe care’l repet aşa des, dacă nu li-e ruşine să ceară cea mal mare răsplată ce o femeie poate da, numai pentru că au făcut cea ce orl-care om de treabă trebue să îndeplinească pentru semenii săi când sunt In nenorocire ? Un om de treabă am zis ? Cel .din urmă ţăran din Flandra abia ar aştepta o mulţumire pentru câ a Indatorit pe o femeie In asemenea împrejurare.
—	Dar dorinţele tatălui meb...
—	Aveab de sigur drept ţel fericirea fiicei sale. N’aşî fi aşa nedreaptă cu stăpânul meb, D-zebierte’i jpăcatele, păn’a crede că te ar fl silit să ial un soţ care n’ar fi fo3t pe placul d-tale.
—	Dar jurămtnlul meu, jurămîntul cel fatal, cum 11 pot numi zise Evelina suspinând, să’ml ierte D-zeu nerecunoştinţa către ocrotitoarea mea 1
—	Nu mă prea Îngrijesc de aceasta. N’aşl putea crede nicl-o-data că Fecioara mântuitoare arjvrea să mă facă să plătesc ocrotirea ei destul de scump pentru a mă sili sft mă mărit cu un om pe care nu l’aşi putea iubi. Ea a zimbit când ai rugat’o, zici d-ta. El bine, dute şi depune la picioarele el temerile care te năcăjesc, şi vezi dacă nu va zîmbi şi acum; safi cere să fii deslegată de jurămîntul d-lale ; dobândeşte această deslegare cu preţul a o jumătate din averea d-tale, cu toată averea d-tale. Dute In hagialâc la Roma, cu picioarele goale ; fă ori-ce In lume mal bine
cere ca să’l ""aţin candidatura la col. II de Deputaţi din Ilfov. Acum Lupta repetă cele zise afirmând ca acel redactor sunt eb şi că am oferit pentru aceasta d lui Dim. Brătianu concursul Independenţei.
N’ăm scris nici o dată veri un cuvlnt d-lul D. Brătianu.
Nu’l am adresat nici un cuvlnt de mal multe luni.
Nu’l am propus nicî-o-datâ, nici d-sale nici alt-cuiva, de a uza de calitatea mea de redactor-şef al Independenţei spre a’l susţine.
Ge’i drept, d nu Nicolae Blaramberg ’ml a propus din propria sa iniţiativă de a mă pune pe lista d-lul D. Brătianu; dar, cu toate că profesez pentru d-nu Blaramberg o mare stimă şi o adlncă amiciţie, ’I am declarat cu mai multe zile înaintea rupturel sale cu d-nu D. Brătianu, că sunt cu totul hotărît a nu ’ml pune candidatura nicăieri.
ltadu lirelzuleseu
In momentul d'a pune sub presă, d-nu Kreţulescu primea, cu rugăciune d’a fi publicată, scrisoare următoare:
Scumpul med prieten,
Citesc în Lupta de azi câte-va rânduri privitoare la persoana d-tale, din cari ar reeşi, că d-ta al fi solicitat concursul d-lul D. Brătianu spre a te alege la col. II de Deputaţi din Ilfov. Cum în realitate însă, nu e nimeni altul de cât mine care a pus numele d-tale înainte, când a fost vorba de alcătuirea unei liste ideale, pe care trebuiau să figureze alături de partizanii d-lui D. Brătianu şi acele câte-va persoane al căror prieten sunt mândru de a mă numi şi a căror alipire la libertăţile noastre o pot garanta, vel înţelege că toate aceste insinuări nu te pot atinge.
Cu totul al d-tale IVicolae lilaramberg
DIN DISTRICTE
COVURLUI
Crima din strada Soarelui
Citim în Posta:
D. C. G. Costa-Foru a fost alaltâ-erî Ia Galaţi. D sa a venit aici din Focşani unde fusese In afacerea cunoscută a revelaţiunilor făcute de George Soare relative la omorul din strada Soarelui din Bucureşti.
Dupe cât ne am informat,autoritatea respectivă din Focşani pune o adevărată rea voinţă pentru descoperirea a-devărului; aceasta e lesne de înţeles, de vreme ce instrucţiunea afacerei este Încredinţată unor magistraţi, care ab apucat o dată a afirma că revelatorul Soare este un impostor şi negreşit sunt interesaţi să nu se deszicâ acum.
D. Costa-Foru 3’a şi plâns despre a-ceasta parchetului Curţel, nu ştim Insă dacă plângerea sa va avea vre-un re-sultat.
D. Costa-Foru a fost şi In arestul Curţel din Galaţi spre a vedea pe cel doui arestaţi la care s’a găsit o scrisoare adresată d-sale relativă tot la crima din strada Soarelui. Din spusele şi arătă-
de cât să’ţl dai mâna acelui căruia nu poţi da inima d-tale.
—	Vorbeşti cu aprindere, Roşă.
—	Vai! scumpă stăpână, o fac cu drept cuvlnt. Aam văzut o casă In care nu era iubire ; In care de şi se afla o-noare, avere de ajuns, şi tot ce pare a da fericirea, erau numai amărăciuni şi păreri de reb, nu numai netrebuin-cioase, dar chiar vinovate.
—	Mi să pare totuşi, Roşă, că simţind cea ce ne datorim nouă înşine, cea ce datorim altora, putem dacă ne călăuzim dupe acest simţimânt, să fim tari şi ne mângâem chiar în Împrejurări de acele pe care le al descris.
—	Acest simţimînt ne va scuti de pacat, dar nu de mâhnire. Şi de ce oare neam arunc. , cu ochi deschişi, In o stare în care datoria rebue să combată aplecarea ? De ce să vrei a pluti contra vlntuiul şi valurilor mărel, când poţi aşa uşor să te foloseşti de un vînt pri-incios ?
—	Pentru că călătoria vieţei mele mă duce In mijlocul vânturilor şi a curentelor Impotrivitoare ; soarta mea vrea ast fel, Roşă I
—	Aşa'I soarta d tale, dacă vrei să fie ast-fel. OI de ce n’al putut vedea paloarea, ochii stânşl, aerul trist şi a-bâtut a bietei mele mame I Am spus prea mult şi aşa.
(Va urma)
rele acelor oameni, d. Costa-Foru s’a putut încredinţa că el mint şi că prin urmare nu cunosc absolut nimic în acea afacere.
Ceia ce e foarte curios este de a se şti cine a pus la cale pe aceşti oameni şi în ce scop el ah voit s<5 scrie d-lul Costa-Foru într’o chestie despre care nu ah nici o cunoştinţa ?
Toată afacerea aceasta e plină de mister, pacat că nu se face nimic spre a scoate la lumină adevărul.
Cine a desfiinţat porto-francul
Galatului
Vocea Covurluiulul d’aseară spune că desfiinţarea porto-franculul a fost hotărâtă de către guvernul conservator, şi deputaţii liberali (?) din Gilaţi au stăruit pentru reînfiinţarea lui.
La aceasta respundem că porto-francul s’a desfiinţat în 1883, de către gu-vernu colectivist al d lui I. C. Bratianu. In Cameră erad atunci şi d-nil G. Mi-hailescu şi G. Fulger, marii liberali de azi. Dintr’aceştia cel ântâid s’a abţinut de la vot, iar prin ziarul săă «Vocea Covurluiulul» a susţinut desfiinţarea portului franc ; iar cel de al doilea a făcut parte chiar din comitetul delegaţilor Camerei pentru desfiinţarea porto-franculul, fără să se fi opus la această măsură.
Cât despre stăruinţele deputaţilor colectivişti din 1885 pentru reînfiinţarea porto-franculul, oricine îşi aduce aminte de saltanaua de la Sf. Ioan şi caraghioaza întrunire de la Alcazar, trebue să recunoască ca ele nu erad de cât praf în ochii naivilor.
D’alt-fel neseriositatea şi reaua credinţa a deputaţilor colectivişti întru a-ceasta, s’a probat chiar matematiceşte prin faptul că din 57 subscriitorl ăi proiectului de lege, la votul definitiv au re-mas27, adaogă confratele nostru.
(Posta).
TUTOVA
Expositiunea universala din Paris
In oraşul nostru zice Tutova din Ber-lad, s’a constituit un comitet local, care s’a pus în relaţiune cu comitetul naţional din Bucureşti sub preşedinţa Principelui Gheorghe Bibescu pentru participarea României la exposiţiunea Universală din Paris din 1889. Acest comitet se compune din d-nii: Colonel C. Vrabie deputat, I. Popescu profesor, Doctor I. Varlam, Ştefan Neagoe profesor, Ioan Manolachi Costachi Epureanu deputat, Doctor G. Bercar, Andri. Thie-ry proprietar, Stroe Belloescu profesor, Al. Şabner-Tuduri profesor, Lascar Popescu, proprietar, şi Gheorghe Iancu Diamandi student..
Acest comitet a ales ca preşedinte pe d-1 Ioan Popescu, casier pe d-1 Stroe Belloescu iar ca secretari pe d-nil doctor Bercar şi Ştefan Neagoe.
Comitetul avizând la mijloacele necesare pentru ajungerea scopului propus a hotârît următoarele :
1). Se va constitui un comitet de doamne, care va organisa o serată concert şi o serată dansantă.
2)	. Direcţiunea Circului Sidoli care se afla actualmente în oraşul nostru va fi rugată a da o representaţiune de gală pentru formarea primelor fonduri necesare.
3)	. Se va deschide liste de sub-scrip-ţiunl.
4). Se va trimite un călduros apel la toţi foştii exposanţî şi medaliaţi al Exposi-ţiunilor Cooperative din Bucureşti, Iaşi şi Craiova precum şi d-lor primari şi învăţători din judeţul nostru pentru a trimete obiectele ce doresc a expune.
5). Se va face o Exposiţiune locală care se va deschide la 15 Decembrie în scopul ca din obiectele expuse se se aleagă acele care vor fi mal demne pentru a fi expuse la Exposiţiunea Universală din Paris din 1880 prin Comitetul Naţional din Bucureşti.
Mijloacele luate sunt din cele mal nimerite şi nu ne îndoim un singur moment de complecta reuşită. Ne bucurăm că în o asemenea chestiune s’a făcut abstracţiune de culoare politică şi bărbaţii cel mal meritoşl din oraşul nostru şi-ah dat mâna pentru o întreprindere adevărat naţional şi patriotică.
Participarea României la Expo3iţiu-nea Universală din Paris va [crea un mare interes, vom avea ocasiunea a expune cerealele, industria casnică etc. dar mal cu deosebire vinurile în care sperăm că vom avea o mare reuşită, graţie decandenţel vinurilor franceze cotropite de filoxeră. — Se sperăm că timpul nu ne va desminţi.
EPOCA - 28 OCTOMBRE
arama
CUTIA CU_SCRISORI
Primim următoarea scrisoare din Tulcea :
Am văzut în Epoca de erl la rubrica in formaţiunilor, cum că, la alegerile pentru consiliul judeţean de aici, şi care vor avea loc la 5 Noembrie, candidează şi Bunescu fostul administrator a) plăşel Babaddg, dat în line afară abia acum 30 de zile.
Informaţiunea Epocei era necomplectă, de oare-ce sunt în posiţiune de a şti, că Bunescu nu este singurul colectivist din localitate care se va presenta la aceste a-legerl, ci în unire cu P. Stâtescu, Rătescu, Boboianu, Ruse Grandenarofl-şi alţii.Cea ce este însă mal curios, e că aceşti domni spun că el sunt candidaţii Prefectului Piersiceanu, în contra acelora care ah luptat la dărâmarea lui Stătescu aici, şi care ţin a intra în viitorul consilih judeţean atât pentru a aduce ordinea şi buna stare a lucrărilor judeţului, cât şi pentru a da la lumină toate hoţiile Stătesculuî; căci să ştie că cheia tutulor hoţiilor şi infamiilor lui Stătescu este consiliul judeţean, şi că numai aceasta este poarta care va conduce pe fostul nostru satrap lângă amicul săfl Ioanovicl.
Primeşte te rog salutările mele.
D. Meii net, eu.
*
¥ ¥
Domnule Redactor.
V6 rog se bine-voiţl a însera aceste rânduri la adresa calomniatorilor de meserie care se năpustesc asupra oamenilor cinstiţi, doar de vor izbuti a face să se nască bânueala că nu sunt numai patronii lor necinstiţi şi criminali.
0 foae cunoscută din Bucureşti a scris zilele trecute că aş Ii dat o sumă de bani prefectului de Brăila pentru alegeri, că aş fi fost isgonit din armata română, că aş fi dezertat din armata austriacă şi condamnat la moarte 1
Dosarele ministerului de R&sbol dovedesc că am eşit ofiţer din şcoala militară din Bucureşti, în anul 1861 şi că am demisionat în anul 1865, şi mal mult: în timpul resboiulul am fost avizat ca ofiţer de rezervă în concentrare.
Se înţelege de sine că istoria cu serviciul în armata austriacă, cu dezertarea, şi cu condemnarea la moarte sunt o poveste boacănă, cu care cine ştie ce glumeţ a vrut sfe’şl rîză de redactorii acelei fol. Şi cât pentru banii ce aş fi dat d-lul prefect de Brăila, toţi ştiu, că aşa ar voi colectiviştii sS justifice căderea lor în alegeri.
Am omis într’adins firma foii care ’şî murdăreşte paginele cu asemenea afirmări şi mal ridicole de cât necinstite. Toată lumea a înţeles că e vorba de foaia care pentru a’şl bate şi mal mult joc de naţiune şi-a pus chear numele «Voinţa Naţională».
Primiţi vă rog, d-le redactor, sincerile mele salutări.
Al. C. Xiculescu.
ATHENEUL ROMAN
0 EXPOSITIM DE BELE-ARTE
Atheneul Român, voind a constata starea artelor frumoase în România în momentul terminărel palatului săâ, a hotărât să organiseze în sălile acestui palat, o exposiţiune de I’icturâ, Sculptură şi Architecturâ,cu toate râmi (icaţiunile lor.
Luând o asemenea hotârîre, Atheneul îşi continuă misiunea sa de a desvolta şi a propapa gustul Belelor-Arte în România, de a Încuraja pe artişti, chemând asupra operilor lor atenţiunea publică, de a deştepta din ce în ce mal mal mult în clasele avute dorinţa de ’şl procura operiledearte ale artiştilor noştri, de a crea, cu un cu-vtnt, un curent artisticîn România pe lângă atâtea altele ce există în sînul seu. — Ateneul face dar apel către toţi artiştii români din ţară de a adresa operile ce voesc a expune şefului cancelariei sale d. Aiex. Stâncescu (Palatul Ateneului), care le va da o chitanţă în regulă despre aceste opere, chitanţă în virtutea căreia obiectele li se vor libera la închiderea Exposiţiunel.
Natura operilor ce se vor primi întră în următorul cadru:
Pictura: Pictură cu uleiu pe pânză, pe lemn saO pe orl-ce fel de ipsose.—Acuarele— Pasteluri—miniaturi şi desemnurl de toate felurile — picture pe smalţ, pe farfurie, — pe porţelan, —cartoane, etc.
Sculptura.1 Sculptură de statul, bus-turl, medalione, Pietre sculptate în relief, — Pietre săpate.
Architeeturâ: Desemne şi modele de architectură, studii şi fragmente, Repre-sentaţil şi proecte de edificii, restauraţii după ruine şi documente.
(PUCATIUNEA ARTELOR
Gravuri şi litografii: Săpătură în negru, Aqua-forte, gravuri cu mal multe colori, Litografii în negru cu creion şi cu pensulă, Cromolitografil, PicLurl pe stofe, picturi de decoruri, modele şi tiparurî pentru figuri, ornamente, etc. Sculpturi ridicate din ciocan şi pe table de metal, obiecte turnate, estampurî, cameurl, obiecte de plastică industrială decorative, oBţinute prin pro-cedeg mecanic, reducţiunl, etc. Monede şi medalii.
Fotografii pe hârtie şi pe sticlă: Argintărie artistică-
Bronz de arte, turnătorie de arte diverse, fierărie de arte, metalurl prelucrate.
La aceasta se va putea adăoga opere de imprimerie, legătorie de cărţi, mobilier artistic şi bronzeril.
Obiectele se primesc în toate zilele în localul Palatului Atheneulul de la oreie 9 1/2 până la 12 dimineaţa şi de la 3 până la 6 or» după amiază.
Deschiderea exposiţiunel fiind definitiv fixată pentru 10 Noembrie a. c. obiectele vor trebui a fi trimise până la 5 Noembrie.
Când exposiţiunea va fi complectă, Comitetul naţional pentru exposiţiunea universală din Paris va fi Invitat să numească un jurifl pentru a alege operile ce cu con-simţimântul artiştilor, vor putea figura la această din urmă exposiţiune.
La închiderea exposiţiel, Atheneul va distribui recompense artiştilor a căror opere vor fi premiate.
Uiuroul Atheneulul.
INTEMPLAIfl DIN TARA
Marin Merişescu, din comuna Isvoru, judeţul Vâlcea, în noaptea de 6—7 Octom-brecurent, când trecea cu carul rampa căel ferate Piatra-Corabia de la podul 01-teţu, s’a frînt osia carulut în care avea o butie cu 125 vedre vin noh. In acel timp trecând şi trenul de balast, T-a sfârîmat carul aruncându’I butia în aer, din care
s’a vărsat tot vinul. Paguba este de 4601eî. *
¥ ¥
Femeea lui Mihaifl Arvat, din comuua Schela-Cladoveî, judeţul Mehedinţi, în ziua de 11 Octombre curent, a născut un copil de sex femeesc diform, având buza de d’a-supra lipită de nas în partea stângă, ÎI lipseşte şi cerul gurel, din care causâ nu poate să sugă. Până acum atât muma cât
şi copilul se află sănătoşi.
*
¥ ¥
In ziua de 13 Octombre curent, copila Aniţa, In etate de 4 -5 ani, fiica lui Ma-nole Botezatu, din comuna urbană Târgu-Ocna, judeţul Bacău, s’a culcat pe vatră la bunicul Dragomir Giobotaru, unde a-dormind ah luat foc hainele de pe dânsa.
De şi la ţipetile el ab alergat părinţii săi, dar la ajungerea lor copila fiind deja coprinsă de flăcări, dupe suferinţe de 2
zile, a încetat din viaţă.
*
¥ ¥
Individul Ştefan Marin Glavaşcu, aflat în serviciul d-lul Gheorghe Gheorghiade din cătunul Şerbâneştl, comuna Liesci, judeţul Tecucib, în noaptea de 14—15 Octombre curent, pe când se Înapoia de la Iveşti cu carul încărcat cu scânduri, fiind ameţit de băutură, boii, nefiind bine conduşi, ab apucat pe marginea şanţului şoselei naţionale, unde resturnându-se carul a căzut peste numitul, omorându’l in-stantaneb.
Caşul s’a comunicat parchetului, auto-risându-se înmormântarea cadavrului, neexistând alte bânuell.
FELURIMI
Themis în Ungario. — Zeiţa dreptăţii Themis, (zice Tribuna din Sibiu, a rămas de pe vremea Helenilor oarbă dar In Ungaria dânsa e tot-o-dată şi şchioapă de ambele picioare şi poate după trecere de vre-un an ne vom pomeni, că ea nu mal aude plângerile, fiind total surdă. O atare schidoală este justiţia în Ungaria; vrei o dovadă? La începutul lui Octombre a. c. erau numai la tablele reg. 40,879 de procese, rămase de câte 10—15 ani ori amânate ea-răşî pe câte 20—15 ani. Ministrul justiţiei a însărcinat pe 800 de advocaţi cu deslegarea sumară a acestor afaceri. Dacă nu el le vor deslega, alţii de sigur pe când vor fl 80,000 de procese amânate, la cas de nu se va sfârşi lumea mal înainte de ce s’ar apuca advocaţii de lucru. Dreptatea umblă cu capul spart, zice un proverb, dar la noi nu umblă nici cum, căci ea ’şl-a perdut capul de pe vremea, de când ’şî-ag perdut şi miniştrii noştril de justiţie balanţa. Trebue se aşteptăm vre-un Dens ex machina, cacî alt-cum ajungem la punctul unde a ajuns Ţiganul, când a zis : «Cum n’aş bea eh apă, dar e aia, că n’am după ce o bea!»
*
¥ ¥
Turc botezat. — Nu de mult timp, zice Imparţialul, s’a strămutat un turc remas în Piteşti din timpul resbeluluî, în comuna Costeştî din Plasa Cotmeana-Gălăşeştl, unde esercită comerciul lui de bragagiu. Aci întrând în relaţiunl intime cu o ţărancă, întru atâta T-a sedus că’l decise a renunţa la Mohamet şi religiune, numai se poată deveni soţul ei. Zis şi făcut; sentimentalul nostru, posti, se boteză; şi iatâ-1 în fine cetăţean român locuitor al Comunei Costeştî. Rămâne se ’şl facă socoteala cu profetul când se vor întâlni, pentru ce 1-8 abandonat credinţa; până atunci însă el e român numit Ioan, iar nu Mus-tafa. Aşa turc mal înţelegem. Tot pilaf o se mănânce şi cu Maria; cu mica diferenţă numai că în locul orezului se va pune fasole, care o se ’I pare mal gustoasă fiind săpată de iubita-I nevastă, nu de honîmă. Hoţul de Cupidon, cum face din turc creştin.
« 2‘ EDITIUNE
MHE IMUITin
Aflăm că în urma unor descoperiri făcute, Ministeriuljde Resbel va sesisa parchetul militar despre o nouă pungăşie a regimului trecut.
Tot ce putem spune de;o camd ită este că ar fi vorba despre o sumă de bani dată unui ofiţer superior de către un furnisor strein, ca bacşiş pentru luarea unei comande importante.
Vom reveni îndată ce vom putea spune alte amănunte.
X
Consiliul de Miniştri s’a întrunit eri la amează, pentru a expedui mai multe chestiuni curente.
tt
M. S. Regele va sosi Luni la ora 12 şi 45 în capitală, spre a asista Marţi la deschiderea Corpurilor legiuitoare.
tt
Dupe cum am anunţat, înalta carte de Justiţie s’a întrunit pentru a statua asupra procedurei de urmat în afacerea fostului general şi Ministru jde Resbel Alexandru Anghe-lescu.
Curtea, dupe o discuţie care a durat mai bine de 2 ore, s’a despărţit statuând groso-modo următoarele 2 puncte:
1.	S’a delegat Primul-preşedinte care din preună cu un consilier al Curţei, se facă instrucţia acestei afaceri.
2.	Procedura ce se va urma, va fi stabilită dupe o noue consfătuire intimă, aveod de bază propunerile ce se vor faceds Primul-preşedinte.
Dosarul afacereî a fost trimis de înalta Curte, Grefei parchetului Cur-ţeî.
Se crede câ cel mult pane poimâine toate amănuntele procedurei de urmat vor fi stabilite în mod definitiv.
Consilierul instructor va cita în-nainte de înfăţişare pe toţi martorii invocaţi.
tt
Ziarul Lupta consacră azi un articol întreg pe pagina I, pentru a povesti o convorbire ce ar fi avut loc alalt^eri între dd. P. P. Carp şi Alexandru Lahovari, precum şi alte persoane aparţinând diferitelor nuanţe conservatoare.
Toate spusele Luptei, sunt curate invenţiunî.
Nici o convorbire n’a avut loc în acea zi între persoanele sus citate; d. Alex. Lahovari a şi plecat în acea zi la Iaşi, şi nici nu s’a întâlnit în acea zi cu d. P. Carp.
Toate celeTalte fapte povestite de Lupta sunt tot atât de inexacte.
n
La ministerul de interne să elaborează un proect da lege, prin care se hotâ”eşte desfiinţarea plăţeî sub-venţilorce mai multe|districte plătesc anual Statului, pentru direcţiunea cailor ferate române, cea ce va u-şura foarte mult bugetele acestor districte destul de împovărate.
tt
D-ni Cesianu şi Câmărăşescu, prefecţi de Romanaţl şi Gorj, se află în capitală.
*
D. Anton Dimitrescu va fi numit inspector de clasa întâia pe lângă poliţia capitalei.
D. Dnmitrescu a mal fost inspector de poliţie sub guvernul trecut, dar corectitudinea şi onestitatea sa precum şi experienţa ce a dobândit în serviciul poliţii, au îndemnat pe d. colonel Algiu de a’i încredinţa din nou această funcţiune.
tt
ln urma unui denunţ ce s’a făcut parchetului în contra epitropilor bi-sericei Sf. Elef erie, cum câ au săvârşit mai multe abusuri, s’a orîn-duit o anchetă care să constate veracitatea acestor afirmaţiunî.
tt
Suma delapidată de fostul perceptor comunal Agop Tacorian, se urcă pân’acum la 5000 lei.
tt
M. S. împăratul Austro-Ungarieî a mai conferit următoarele decoraţii; D-lui maior Vidulescu, şeful batalionului al 2-lea de Venătorî, crucea de comandor al ordinului Francisc-losef şi d lu! căpitan Dtncov din acelaşi batalion, crucea de ofiţeral aceluiaşi ordin.
tt
Citim în România Liberă :
Prin ordin telegrafic parchetul de Tnlcea, a cărui moliciune a fost constată cu ocasiunea tâlhăriilor din Dobrogea, e reconstituit ast fel:
D. Gr. Poenaru, judecător de la Sulina, e numit şef al parchetului, iar d. II. Vladescu, licenţiat, e numit substitut în locul d lui Uarpus, care trece ca judecător de ocol in aceiaşi şedinţă.
tt
Prefectura poliţiei a reuşit să puie
mâna pe spărgătorii care s’au introdus in biserica Dinlr’o zi, unde au furat o mulţimo de objecte da valoare.
Modu cum aceşti,rău-fâcătorl tndrăs-neţi au operat în această spargere este aşa de abil, în cât denotă câ el nu sunt la prima încercare.
Autorul principal al acestei spargeri este un fost lucrător de la atelierul mecanic al căilor ferate române.
Parchetul sesizat de această afacere continuă investigaţiile poliţiei.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Xew-York, 8 Noembra. — Resul-tatul definitiv al alegerei presidenţiale nu e încă cunoscut; dar alegerea generalului Harrisson este sigură.
Republicanii vor avea în Congres o majoritate de 13 voturi.
întâia consecinţa a triumfului generalului Harrisson va fl părăsirea proiectului de tarif vamal.
Sofia, 8 Noembre.—Azi la ameaza, deputaţiunea Camerei va presinta a-dresa ca re»puns la discursul tronului. Cu această ocasie se va da un mare prânz la palat unde va fl şi recepţiune astă seară.
Londra, 8 Noembre.—După Times, Poarta ar fl primit o depeşe din Pe-tersburg în care Rusia ar declara că dacă Austria ar ocupa Serbia In urma agitaţiei pricinuite In ţară de divorţul regal, Rusia s’ar socoti ca deslegatăde angajamintele sale şi ar ocupa Bulgaria.
A eşit de sub tipar a doua ediţiune cu multe adăogiri, Lege pentru recrutarea armatei, de Căpitanul Mihail Ion Oprişanu.
MIRII con BICIRESTI
PUBLICATIUNE
Se aduce la eunoştiinta generală câ numerile obligaţiunelor 5 0/0 comunale ale împrumutului de 13 milione autori-sat prin legea din 28 Martie 1887, eşiţe la sorţi la tragerea din 25 Octombrie curent sunt următoarele:
51 Obligaţiuni a 500 lei
No. 478, 1488, 1818, 2036, 2335, 2519, 2632, 3015, 3076, 3080, 3483, 3601, 3828, 3901, 4269, 4332, 4366, 4763, 5227, 5832, 6189, 6691, 7036. 7165, 7303, 7477, 7682, 8221, 8272, 8276, 8436, 8494. 8949, 9150, 9657, 9828. 9893. 10065, 10209, 10210, 10356, 10829, 10896,10992, 11091, 11370, 11476, 11969, 12284, 12471, 12774, 12846, 12905 şi 12948.
IO Obligaţiuni a 2500 lei
No. 263, 702, 835, 918, 1185, 1315,1459, 1512, 1790 şi 1808.
Plata acestor obligaţiuni precum şi a cuponului de 1/13 Decembre 1888 se va face cu începere de la 1/13 Decembre viitor.
In România prin Casieria comunală şi casa de Bancă Ch. L. Zerlendi ln Bucureşti ;
In Germania prin casa Dresdner-Bank ln Berlin şi Dresda şi Deutschen-Vereinsbank din Francfort pe Main.
p. Primar : IV. IV. Soimescu.
Şeful Comptabilităţil: Andric
40389.	Septembre 25 1888
G. T. CERKEZ
1002	AVOCAT
S’a mutat ln strada Dorobanţilor, No. 4
CASA RCEHRS
DIX PRAGA.
FURNISORUL CURTZII I. SI R. A AUSTRIEI BUCUREŞTI, STRADA REGALA, 1
având transporturi nuol pe drum, oferă onorabilei sale clientele un rabat de 20 0/0 asupra mobilelor de lux ce se găsesc în de-posit tn magazinele sale:
1, Strada Regala, 1 Vinderea în aceste con-ditziuni bune vaţinejde Ia 15 Octombre corent până la l-iu Ianuarie viitor 98o
de iNCHiRiaTY.rr/r:,-
luata in strada Diaeoneselor IVo. 4. A se adresa la d-uu Uoldur Yoinescu procuror pe lunga parchetul de Ilfov.
(659)
nr uf M7A DC Cu începere de la 12 Ut V tilLM ilt Octombre de la ora 1 p. m. va începe vânzarea Tablourilor de artă, Biblioteca si alte obiecte de valoare, averea r&posatulul Mitropolit Calinic, licitaţia se ţine la Mitropolie, unde urmează uvâzarea de mal multe zile.	(974)
M ÎM'JITOR DE MOŞIE
mice şi o îndelungata experienţă în căutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dănd cele mal bune garanţii de integritate şi activitate.
Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca»,	(ooo)
pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate lad-nuM 1.Ulmau Strada Lipscani 10.	(944)
www.dacoromanica.ro
CASA DK SCHIMB
I. NI. F E R M O
.Strada Lipscani, iVo. 2‘.i
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cursul Bucureşti
27 Octombre 1888
EPOCA — 28 OCTOMBRE
r/T.riflUMiuuMU
K£.'3MStl\
6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane S 0/0 Iaşi
5 0/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (Iei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Aotiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută.
Cump. Vend. 1.4 7 8 &fi 20 03 3/4 94 1/2 98 7/8 99 1/4
CASE DE VÂNZARE
M ricin situate în Strada Frumoasă No. 12 llill'L şi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomt roditori.
Se vinde in total sau în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţet	776
CASE DE ÎNCHIRIAT
107 1/4 97 1/8 105 1/2
100 93 1 8 82 1/2 83 3/4 230 55 1025 230 220 85
! 2 10 ! 2 10 207
107 5/8 97 3 8 106 1/4 101 93 1/2
83	3 4
84	1/4 235
60 1030 240 230 95 2 30 2 30 208
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839)
TVC TWPUTDTAT casadinStradaPolonă
UH IR unim Ai No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
MTWPUTIITAT Strada Berzit No. 122, li\ Unim Al Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
P A MEDE mobilate şi nemobilate de In-UAMnnL chiriat cu luna In Calea Victoriei IN O. 81.
MOŞII DE ARENDAT ne ADCNn/lTdela Sf. Gheorghe Uu A n C. ri U « 1 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Viasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrescu.	DE VENZARE MOŞIA STANESTI situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat po şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han cârciumă pa şoseaua Bacâu-Moineşl/i, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
Rr k OLĂRIT de la 23 Aprilie 1889 moşia UL llUAlJ l I Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani. Mi1 4 IH?\n i T de la Sf. Gheorghe 1890 îna-UL iUlLllU.il inte. Moşia numitâ MartoiU din comuna Lup şan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii să se adreseze strada Colţel No. 10. .Vas Nicolescu (993)	DIVERSE ^11? T 4 UT 4 0 Pădure de stejar sau tufan în tlL UAL 1 A vechime de la 80 ani în sus, In mărime de 3—660 pogoane spre exploatare pe timp de 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie a Căilor ferate pânâ la 12 chilometri este condiţionat. Proprietari sunt rugaţi a depune oferte detailate la Tipografia Thiel et Weiss. 999
DE ARENDAT ÎÎ&WHS: Sărat, avănd pe-te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea. 985 mctssissz .^■^ssmîASsz^ssBR^mmMsm MOŞII DE VfîNZARE Itî/ VL’YVIIM,1 noue hectare vie şi obratie si-llo 1 [t:\Zi.lllti tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de ia DrăgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.	
	nC I M P U 1 Dl A T 0 Pimniţă mare de UL IR ufl llll Al vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunî calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case tn dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casărmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975)
	
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H M I AS
No- 8, in puiuţul Principele Dimitrie Gkika Sir. lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale fDacia-România)
Bucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-co schimb de monezi
Cursul pe ziua de 27 Octombre 1881
Renta amortisabila ,, româna porpelna Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „	C. F. K.
,,	Municipale
r. ,	Casei pen». (300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
7 %	arbane
5 %	„	„	11
5 %	,.	„	,,	lasl
3 % Obl. Serbeili eu prime Im. cu prime Buc. (40 lei]
Losuri crucea	roşie Italian»
„ Otomane cu prime Losuri Basilica Domnau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul esl» socotii in aur
Cump. Vinde 9i 1 H4W 93g	| 34)5
98 3/4 S»!i
83 %
m
tos
97
104)1
109
HI
8*K
7b
bO
48
41
18
4 19
407
144
99
266
06 % »■'K
106 /Oi
98 1/î 81 7»
K
31
M
ÎS
8 i* 409
in
100)j
189
«76
RECOMANDAM
LEGATORIA DECARTI
Eo f Sil
STRADA BISERICA IENEI No. IO. CASA BISERICEI DINTB'O ZI BUCII IlESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.

VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE aNTIBLENOREAQICE
preparate de I. Osnald cu aprobarea con siliuluî medical superior.
Sunt cele mai bune capsule in contra boalclor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
Se ariă de venzare tn Bucureşti la farmacia zurner vis-s vis de Pasagiul Român şi la Drogueria Ovesa; la Crai ova la farmacia Olvad, în Giurgiu la farmacia Binder, tn Iaşi la farmacia S. Engliel
765
MEDALIE DE AUR
Vlena «883
Autorisata de consiliu dehygiena ii salubritate
DENTALINA
ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALE IDr. S. KOISIYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid sallcylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureisi ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zurner, I. O. vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini. —Botoşani, najnal, — Dorohoi, Haque. 54-
ann^axi
SOBA NIILtNESAx
A PRIMEI Fi BRICE DIN MILANO
TRANSPORTABILA PE ROTITE
CEL MAI NOU SISTEM^
ARDE IN PERMANENŢĂ
CĂLDURĂ IGIENICA	©
MARE ECONOMIEDE CĂRBUNI**
CURA TENIE PERFECTĂ
Se poate încălzi mai multa odăi eu o singura soba EFTIA A.
Singurul deposit: STR. GABROVENI, 49 „
__________ ^
sX ©	n
. > «josaBBgBna»» &

N- 20 STRADA DREAATA N. 20
SEVASTIA COTSTAMI\ESCU
MOAŞE
»
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI
PRACTICANTA DIX PAIilS
CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE DI 944
îiEsmmatt'zzm-'smmBeEz \
In urma unei minuţioase aualizc liimice făcute de d-nu l>r. Ber-nard de Lendvaj directorul tub oratoriului ohîmie-hţ/gienic de la i/n-niiterul de interne, resultă că
HÂRTIE DE giGARI
„LA PATRIE
i i
DIN FABRICA
LEON & G-ie, IParis
este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin flneţa el extraordinare nu lasă arsă de cât urma .ie cenuşă.
Din Duntul de vedere tehnic şi hggienic, această hârtie corespunde I la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’aii g obţinut prin analiselc fâcute Ia Laboratoriul municipal din Pari*; îi Ia regia medicala din St. Prtersbnrgţ de profesorul de chrmic la universitatea din l.eniberg şi de mai mulţi alţi chemisti com-petintl.	971
Se gaseste de venzare la toate debilele de tutun
f SUBURBIA PITAR MOSU
COMPAiMA GENERALA DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURI DE FOC----
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T U 13 U 3=4 I cu elete «i obicinuite
Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smârdan
,,NAŢIONALA'
-
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR, jj DIN BUCUREŞTI
Printr’aceasta aducem la cunoştinţa amatorilor că în palatul nostru din strada IIobiiuicI IVo. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric.
A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroii 10—12 a. m. şi 2—7 p. m.
Direcţiunea generala
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1889, Anvors 188». Medalie de aur: Craiova 1887.
«t«
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 27 Octombre
VALORI	Scadenta Cupoa nelor	Târg lib. eurs med.
Fonduri de stat român		
Renta rom. perpe. 1875 &%	i Ap. 1 Oet.	94
Renia rom. âmorlisab.	1 Ap. 1 Oct.	95
Renia rsm. rur. conv. 6	1 Mai 1 Noem.	9K 3/4
Oblig, de stat C. F. R.ejg	1 lan. 1 Iulie	106)4
idem idem 5 %	idem	
Împrumut Stern 1864 7<)£	1 Mar. 1 Sept.	
Imprum. Openheim 1866 8%	1 iau. 1 iulie	
Agio		s ts
Împrumut de oraşe		
Impr. oraş. Bucur. 5%	i lan. 1 iulie	84
idem din 1884 5% lm.or. Buc. cu prime lozfr.40	1 Mai 1 Noem.	SI
		15
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 iulie	*37 ii
idem idem 6%	idem	
Cred. iun», ur.din Buc. 7%	idem	106
idem idem 6%	idem	101
idem idem 6%	idem	93 %
Cred. func. ur. din laşi 6%	idem	82
Obl. eas. pensiun. fr-30010	1 Mai 1 Woem.	495
LA ORAŞUL VIENA
DEVIENN
vis-ă-vis de Lib. Socee /
'
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate el soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de B8lgia si Rumburg.
Madapolam frantznzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda ai de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, da bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantatl. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restanranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CA.TA.L06U NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIHIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALBA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
586
A apărut în editura de muzică
A. L. PATIN
Romanţa Tu ’mt eşti tot, Cuvinte de Paul Patin, Musica de A. FLcchtenmacher. Po ca Mazurca I'orunibitza alba, de
Alfonso Cirilla.
Se vinde cu preţul de 1 led 50 b. bucata.
m ELEV ABSOLVENT
a trei cia-
__	_ ____________________se gimna-
si*le şi actualmente Înscris in clasa IV ne având mijloace pentru a’şl complecta stu-dielc urmând anul acesta cursul clasei IV, voeşte a şâsi o persoană căruia facându-I ori serviciu si-T dea toate cele necesare pentru tntreţnere ele.
Persoanele doritoare ’l pot găsi pe a-dresa I. P. In curtea Mitropoliei.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile SocecQ şi Ioaniţiu:
MUSICA COPIILOR
carte didactică pentru clasa II şi III-a primară de George I. Mugur, membru diri- I ginte al corulul-vocal de la biserica Creţu-lescu, profesor la liceul Sf. Gheorghe şi la j gimnaziul Lazar. — Preţul 75 bani.
POMI RODITORI ALT0ITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
CURELE DE TRANSMISIUNE
prima calitate englezească
CURELE DE CUSUT
adevărat «Crown»
TUBURI DE CAUCIUC
pentru vin
TUBURI DE CAUCIUC
pentru pompe de apă
TUBURI DE CAUCIUC
pentru locomobile
TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC A S B E S T
FURTUNIDzsCrNEPA
pentru pompe de incenditi
CURELE DE CANEPA
pentru elevatore
STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU S i ERS MASINE
se găseşte cu
PRETURI M l DERUTE
iu depozitul lubricei
OTTOHARNISCH
Calea Victoriei 48 vis-a-vis de Pasagiul si str. Academiei s, aproape de ministerul de Interne.
961
SE AFLA DE VENZARE LA
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, Intre care şi noile varietăţi de pere numite:
Reţele României, Reţină României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de I-a clasă:
2	Medalii de aur de la Exposiţia de horticultura din anul ISSt
3	Medalii de la comiţiul aţricol de Ilfov din anul 4881 şi 488!
4	Ordinul Coroanrl României pentru horticultura şi pomol. 4883 4 Diplomă de oroare cl. I de la Expos. Coop. României din 488j
4 Brevet de furnisor al Cur(e1 Regale din anul 488S.
PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATA LA ANUL 1874
D. STAICOVI Cl
BUCURESCI
Sunt J2 de ani de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această arta, am avut şi am dorinţa statornica, d a vedea întreaga Românie Înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis a-vis de cele-l'alte State în privinţa calitâţel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am tăcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinătate să ’şl I poată procura orî-cine din toate spcciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am făcut o însemnata reducere de preţ şi pentru alte tţ specii de pere. producţiunî rol, ce nu se văd în catalog, adică : RE-G ELE ROMANI EI, REGINA ROMÂNIEI, MI HAI-BRAV UL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO lei bu-cala şi acuma vor li numai 3 lei.
D-uil amatori din Capitala şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa gradină şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugam a fi cât se poate de descifrabile.
I'tmpul planla'.ulnl pomilor pentru toamna fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu atât este mal bine.
699
Lei	i>.	Frcliil cutiei do 1 kilo	'Ici
i	25	Mazăre boabe extra .	2
i	15	Mazăre boabe fină. . .	2
—	90	Mazăre boabe mijlocie .	1
—	80	Mazăre păsteî . .	-
—	80	Fasole fini . . .	1
—	80	Fasole iasă. . . . v	—
—	80	Tarhon			
—	80	Bob verde		—
—	80	Dovlecel		1
—	80	Rame sos tomate. . . .	1
—	80	Pât. vinete sos tomate. .	1
i	20	PSt. vinete p. Musaca. .	2
i	50	Pât. vinete împănate. .	...
	80	Pât. vinete locale . . .	1
i	10	Fasole boabe flageolets .	—
i	4n	Ţîrl plachie		2
-	—	Sparanghel 		41
	60	Bulion tomate . . . .	
Pretnl ontici ilc «/5Î kilo
gMazăre boabe extra .
PMazăre boabe fină. .
[Mazăre boabe mijlocie (Mazăre păsteî tFasole fină .
• Fasole grasă.
ITarhon. . .
]Bobfi verde .
(Dovlecel . .
1 Bame sos tomate . .
JPat. vinete sos tomate .I’ât. vinete p. Musaca. jSPât. vinete împănate.
«Pătlăgele vinete tocate iFusole boabe flageolets jjtrl plachie ....
Isparanghel ....
!Bulion tomate . • .
COMERCIAIMTILOII PRETURI REDUSE
BPBB—MBMB——8HBBM8B
600,000 FRANCI
A CASCIGA INTR'O ZI La I-ivL Decembre 1888
TRAGEREA
mm LOTERIEI OTTO MINE
tabloul câştigurilor:
I	lot	mare de
I	Iot	de. . .
1	lot	de. . .
1	lot	de. . ,
I	lot	de. . ,
I	lot	de. . ,
I	lot	de. . .
I	lot	de. . .
I	loi	de. . .
I	lot	de. . .
12	loturi de	
28	loturi de	
ţOO	loturi de	
600,000 fr.
60.000	fr.
20.000	fr.
30.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr.
6.000	fr. ),ooo fr.
1.000	fr. 400 fr.
000,000 00,000 20,000 20,000 0,000 0,000 0.000 ir 0,000 fr 0,000 ir 0,000 ir
30.000	ir
28.000	fr
200,000 fr
550 loturi. . . Tot, 1; 1,000,000 fr.
Rambursarea loturilor este garantată de
GUVERNUL IMPERIAL OTOMANI
PREŢUL biletelor:
«OO Bilete 25 Bilele 2 Bilele 1 Bilet
Froi. -105 Frci. 11 N Frci. 3 1 Frci. 5
Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite.
Tragerea va avea loc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor.
Îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor.
B lete de bancă şi ori ce timbre fără escop-ţiune, sunt primite în plata fără orice dilicul-tile, cu curs în aur.
Ort ce câştigător va ii înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere!.
Pentru a primi biletul sau biletele, trebue si1 se eespodiezo banii prin ruanda postai, châquo sau seri soare recomandată la Directorat
—Comptoir ooiiiinox*oial—
557, UHANDE RUE DE T&ffc, 557 CONSTANTINOPOLE 987
Tipugratl« Ziarului,, Epo«K"
Tip surit cu cerneai» Ch. LortUeox-Cie Perla
www.dacoromanica.ro
Girant responsabil V. P. Gheorghla.