ANUL III No. 877 A DOUA EDITIUNE MERCURI 26 OCTOMBRE (7 NOEMBRIE) 1888 N'JMERUL NUMERUL ABONAMENTELE LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Uueuresel: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Sirelnetate: La toate ofltciele poştala din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL |5 DAM NUMERUL AMJNCIIJRILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agencc Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAHIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul 8». Uer-raniu, !Vo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMimSTRAŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 APEL IA DESERTllE EXPLICAŢIA C1DEREI LIBERALILOR OPOZIŢIA COLECTIVISTA RAF* O FITUL PRIMARULUI CAPITALEI LOGODIŢII APEL LA DESEIITIEI D. Dim. Brătianu a publicat erî, în Naţiunea, un apel adresat deputaţilor liberali în scop d’a ralia împrejurul seu forţele liberale din parlament. Iniţiativa şefului disidenţilor este naturală, dd. Dim. Brătianu şi Ko-gălniceanu fiind doue personalităţi marcante, care aspiră se ia în parlament direcţiunea grupului liberal zis «disident». Manifestul d-lui Dim. Brătianu este conceput într’un ton de o mo-deraţiune relativă, care cont^stează cu atitudinea Naţiunel, din timpii din urmă ; şi el arată faţă cu colec tiviştii o severitate care se deo3i beşte de discursurile de la Ateneu ale autorului seu. Nu împărtăşim vederile d-lui Dim. Brătianu şi nu recunoaştem pericolele pe care le întrevede d-sa. Totuşi, din punctul de vedere al d-sale special, ne explicăm atitudinea pe care a luat’o şi nu am avea nimic de zis despre apelul către membrii parlamentului, dacă nu am vedea ceva straniu în manifestul în cestiune. E foarte firrsc lucru ca d. Dim. Brătianu se se adreseze la partisa-nii sei şi se caute se’i grupeze în jurul seu. Ceea ce este mai puţin firesc, este de a'l vedea adresând u-se la nişte e-lemente care nu împărtăşesc ideile d-sale şi îndemnăndu-i se se lepede de principiile In numele cărora au intrat în parlament. Iată în adever ce citim în apelul în cestiune: «Noi aleşii, avem nevoe de această «analiză psichologicâ pentru că ne «am ales mulţi în condiţiuni cu totul «escepţionale, sub o atmosferă extra-«ordinară, nepomenită, ca tot ce e «junimist. Mulţi dintre noi am tre-acut în alegeri de junimişti fără să a fim junimişti». Apelul către «cei care în alegeri au trecut de junimişti fără a fi junimişti» este pur şi simplu un apel la deserţiune. Cine a trecut in alegeri drept junimist, se cuvine se rămână junimist în parlament. Cine n’a crezut de cuviinţă se-şî limpezească situaţia înaintea alegătorilor, se facă bine se se reîntoarcă în sinul corpului electoral spre a’şî limpezi acolo situaţia, iar nu în parlament. Noi ne mirăm că un om ca d-nu Dim. Brătianu se facă apel la de-sertori, se încurajeze necinstea politică şi se îndemne ia apostasie. Fie d-sa încredinţat că cu asemenea trupe nu va câştiga multe bătălii şi că cu asemenea vitezî asalturile sale nu vor fi victorioase. De altminteri,chiar dacă s’ar găsi asemenea oameni ca se respunză la apelul d-lui Dim. Brătianu, fideli- tatea lor nu-i ar lesa mult timp i-lusiuni. Căoî la prima întâlnire cu alegătorii lor, ei vor lepăda or-ce solidaritate cu partidul d-lui Dim. Brătianu, pentru a reintra în corpurile legiuitoare. Dar pocăinţa lor va fi zadarnică, şi corpul electoral edificat despre statornicia credinţelor lor, nu leva mai deschide uşile parlamentului. Şi apoi credem că alegătorii nici nu vor aştepta viitoarele alegeri pentru a le cere socoteală, ci vor pune capăt acestor scandaluri, invitând pe mandatarii lor infideli să-şi dea seamă de modul cum îşi vor fi îndeplinit mandatul lor. Suntem însă convinşi că nici u-nul din noui aleşi nu va păşi pa o asemenea cale, şi d’aceia ne mulţumim a regreta, în mod platonic, că d. Dim. Brătianu a putut face apel la atât de rele sentimente. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Moscova, 5 Noembre. Locul unde s’a întâmplat catastrofa de la Borki devine un loc de pelerinagiu. Municipalitatea din KarkofT a votat 30,000 de ruble pentru a înălţa acolo o capelă. Viena, 5 Noembre. Arhiducele Wilhelm va merge tu curând Ia Copenhaga ca să felicite pe regele cu ocasia jubileului seu, tn numele împăratului Franţ-Iosef. Stuttgart, 5 Noembre. Baronul de Mittnacht, ministru al afacerilor străine şi al casei Regale, a fost chemat la Niza, de regele Wurtember-gulul. El a plecat erl. Viena, 5 Noembre. După «Corespondenta Politică», d. Duca, director al căilor ferate române, era însărcinat să discute cu guvernul austriac toate cestiunile, mal cu seamă cea privitoare la tarifele, care cer o soluţiune în urma secfestrului pus pe linia Iaşi-Cer-năuţl. Aceste întrevederi ad avut un resultat satisfăcător. Soluţiunea definitivă va fi tranşată pe cale diplomatică. Belgrad, 5 Noembre. Principele regal a prestat jurământ ieri ca locotenent. Paris, 5 Noembre. Circulă ştirea că regina Portugaliei care se află actualminte la Bruxel, negociază căsătoria principelui regal al Italiei cu principesa Clemenlina, a treia fată a regelui şi reginei Belgiei. Atena, 5 Noembre. D. Angherino, candidat ministerial, a fost ales preşedinte al Camerei cu 68 voturi din 119 votanţi. EXPLICAŢIA CĂDERII LIBERALILOR Naţiunea de erl ne face o preţioasă mărturisire. Iată în adever ce citim in organul d-luî Dim. Brătianu : «Acelora care ne zic că ne-am făcut ilu-siunl neertate crezând că avem sâ învingem în alegeri, acum că alegerile sunt terminate, ne credem datori sâ te spunem că având în contra noastră pe liberal il-conservatorî, pe foştii colectivişti, pe guvern şi pe poliţia electorală a primăriei, şi pe lângă acestea retrăgându-se din lupta electorală unii din amicii noştril în preziua alegerilor, nu ne-am putut face, nici ne-am făcut,cea mal mică ilusiune a-supra resultatulul acestor alegeri». Prin urinare însăşi Naţiunea atri-bue proprielor sale greşeli, căderea candidaţilor liberali în alegeri. De geaba se mai plânge dar opo-siţiunea de ingerinţele din alegeri. Căci dacă nici şefii oposiţiunii nu au visat măcar că vor isbuti, şi înşişi ei nu şi-au făcut cea mai mică ilusiune asupra resultatului alegerilor, nu a fost negreşit nevoe de ingerinţe pen- tru a se dobândi un rezultat prevăzut de mai nainte. Precum o spune însăşi Naţiunea, desbinarea intre liberali şi colectivişti, apoi retragerea din lupta electorală a unor liberali In preziua alegerilor , sunt căuşele căror trebue atribuită căderea liberalilor. OPOZIŢIA COLECTIVISTA 9 ____ Sunt în lumea asta oameni de aceia care ad darul de a te prosti, precum sunt şi oameni care ad darul de a ’ţl aţâţa inteligenţa. Dai adesea peste o fiinţa aşa de îngustă la creeri, In cât toate silinţele ce desfăşură spre a te ţine de vorbă şi a întinde conversaţia cu d ta sunt zadarnice, pe când din contra întâlneşti bărbaţi care ştiu să ’ţî dea fitil şi să te împingă la vorbă mal mult chiar de cât aî crede. Colectiviştii în oposiţie trebuesc clasificaţi în rîndurele celor care te prostesc, îţi închid gura; nu mai găseşti ce să vorbeşti cu dînşil. Observaţi puţin mersul inteligenţei lor în ziaristică. Acum, în ajunul deschiderel Corpurilor legiuitoare, ar fi negreşit ceasul bine a'es spre adiscuta lucruri serioase ar fi momentul nemerit spre a face propuneri de acelea ce pot îmbunătăţi starea noastră socială. Dar colectiviştii îşi petrec vremea în mici intrigi de portiţă, în lucruri deşerte, în acusaţiunî fără miez, în fleacuri fără sper, cărora poţi să răspunzi o data şi nimic mal mult. Guvernul a venit cu câte va proiecte de legi; or fi bune, or fi rele, or fi avlnd nevoe de ceva modificări spre a fi bune, iată cea ce interesează astă-zl pe toată lumea, şi iată ce ar trebui să discute ziarele vrăjmaşe acestor proiecte. Să vie şi să spue, fie chiar Într’un limbagiii mal aspru, care sunt defectele sau primejdiile acestor legi; dacă voesc binele ţăre; şi aii la activul lor experienţă şi cunoştinţe serioase,să ne arăte ce nu vedem noi. Le cerem Insă o lucrare peste măsura puterilor lor. Să stal şi să discuţi dacă legea tocmelilor agricole e bună, în ce parte e rea, cum s'ar putea modifica, e lucru prea anevoe pentru colectivişti,şi e mult mal lesne să scrii că P. S. S. părintele Meichisedec e înţeles ca să vânză ţara Muscalfior. Spre a discuta reforma agrară, legea comunală, e nevoe sâ fi citit puţină e-conomie politică, puţin drept administrativ; dar pentru a face intrigi între unii şi alţii, pentru a umbla cu hava-dişurile, e de ajuns să fi trăit ceva la mahala cu coana Mândica şi Anghe-lichiţa. Cine ştie dacă aceste deprinderi colectiviste nu vor fi puse în practică şi în sinul parlamentului, de către impo-santa minoritate colectivistă care a is-butit să intre în Cameră ? N’ar fi de mirare ca atunci când va fi la ordinea zilei discuţiunea asupra reformei agrare, să vedem pe vre-un redactor al Democraţiei—membru In parlament—cerând cuvîntui, şi să’l auzim apoi istorisind că d. Carp s’a certat cu d. Th. Rosetti sad că d. Al. Lahovari vrea să tragă pe sfoară pe d. Lascar Catargiu. Epo. CALOMNIATORIJMNA LA MOARTE Apelpisiţii de la Democraţia d-lui Mitiţă Sturdza dupe ce în ajunul a-legerilor făcuseră o amendă onorabilă pentru injuriile mârşave ce a-runenseră toată vara asupra Episcopului de Roman; acum,dupe ruşinoasa lor sdrobire, îşi ridică cu turbare capul fărâmat de loviturile alegătorilor, şi asemenea unor scorpii veninoase, strivite în cleştele harnicului grădinar, îmbălează cu văpaia veninului lor ciumat pe Prea Sfinţitul Melchisedek, pe care îl in-vinuesc acum dea lor păcătoasă cădere 1... Dupe ce fac vendut streinului chiar de la naştere pe acest român de baştină, pogorîtor al unei străvechi dinastii de preoţi ai neamului românesse care au sfinţit bisericele ridicate de Ştefan-cel-Mare, sufletele mohorîte de la republicana dupe Strada Covaci, în articolul lor Melchisedek a învins, tăgăduesc acestui luceafăr al bisericei noastre ori-ce împărtăşire la actele renaştere! noastre naţionale, pe care însuşi I. Bră-tianucând avea trebuinţsdea’llingu-şi îl numea principele Episcopatului român.Pecândistoria a nscriseufală în analele unireî ţărilor surori pe arhimandritul Melchisedek ca ministru al cultelor şi instrucţiune! publice, în cel d’ânteiu cabinet al Uni-rel format de d. M. Kogălnicea-nu, dupe ce arhimandritul Melchisedek ca deputat al Divanului ad hoc al Moldove’, luptase cu toată ardoarea în rîndurile strălucitei falange de patrioţi cărora se datoreşte Unirea şi alegerea de Domn a lui Cuza-Yodă. In sfârşit, spre a încununa născocirile lor păcătoase, mişeii, care au stors pururea toate isvoarele de viaţă ale statului, or de câte ori au reuşit a pune mâna pe cârma, spre a se îmbogăţi şi a se cocoţa la toate dre-gătoriile publice, atribue Prea Sfinţitului Melchisedek uneltirea d’a se face Mitropolit Primat. Dacă dorinţa aceasta ar fi neliniştit vre odată pre intru tot venerabilul Decan al episcopatului nostru, nici o dată nu’i ar fi fost mai lesnicios a o stîmpăra, ca sub stăpînirea lui Ioan Brătianu, care ’i a propus de mai multe ori, pâne şi prin mijlocirea M. S. Regelui, chiar un portofoliu ministerial în cabinetul seu. Prea Sfinţitul Melchisedek Inse, ca ori care bărbat ce are conştiinţă că e opera sa însuşi, a avut pururea milă de impostori, a ţinut ladistanţă pe şarlatanul care ’şî întemeia domnia pe intrigă şi minciună, remâind nepăsător la toate ademenirile. D’aci furia şi prigonirea veninoasă a colectiviştilor impotriva prelatului care nu voia a se face unelta oarbă a patimelor politice. Şi astâ-zi învi-nuindu’l de ajutorul dat conservatorilor în aceste alegeri, ascund necazul, că dupe toate milogirile şi umilirile n’au putut obţine spriji-jinul Episcopului Romanului, de al cărui desevârşit neamestec în alegeri este martoră Moldova întreagă şi chiar Romanul, unde ’şî a putut bate calul în toată voia chiar democratul cel mai deşuchiat. Dar, acei ce au domnit prin co-rupţiune, nu pot, dupe a lor păcătoasă cădere, a ’şî târăgăi viaţa de cât prin minciună, până ce vor fi cu totul îngropaţi de dispreţul public. B. N. RAPORTUL PRIMARULUI CAPITALEI Cu autorizarea consiliului comunal d. Primar al Capitalei a făcut pespesele d-sale o călătorie prin diferitele oraşe mari pentru a studia progresele de edilitate săvîr-şile acolo. La reîntoarcerea d-sale, d. Primar a a-dresat consiliului un raport detailat asupra celor ce a văzut, arătând care din a-cele îmbunătăţiri pot fi introduse la noi. Oraşele vizitate de d. Primar al Capitalei sunt : Praga, Geneva, Viena, Egger, Dresda, Berlin, Liăge, Carlsbad, Zurich şi Paris. Iată acum pe scurt serviciile ce d-sa a vizitat, şi pe care le a studiat cu deamă-nuntul: Administraţia comunală, Administraţia servicielor, pianul oraşului, pavage, curăţirea stradelor, distribuirea apelor, canalizarea pentru scurgerea apelor murdare hale, abatorid, ttrgurl şi stabilimentele hygienice. Din toate studiele ce a făcut d. Primar, rezultă necesitatea absolută de a se reorganiza cât mal în grabă toate serviciele Primăriei, date fiind progresele imense ce s’ar aduce hygieneî publice şi sănătăteî o-raşulul. D. Pache Protopopescu îşi termină lucrarea [d-sale prin următoarele cuvinte pe care le reproducem : «încheind, cred bine a vâ declara din nofl, d-ior consilieri, că scopul acestei scurte comunicări e mal ales de a vâ arăta spiritul în care ’mî propun a alcătui bugetul anului viitor, rămâind ca serviciul nostru technic să studieze în urmă în a-mănunt fie-care cestiune In parte.» DIN STREINATATE întreita alianţa Le Matin din Paris primeşte din Viena o corespondentă telegrafică asupra resulla-telor neaşteptate a călătoriilor lui Wilhelm al Il-lea, a ostilităţel Vaticanului, temerilor ce exist la Viena, şi asupra nedi-băcielor Italiene. Din această corespondenţă extragem următoarele : «S’a crezut în general că in-terpretaţia ce trebue sâ se dea celor din urmă călătorii a le împăratului Wilhelm este consacraţia solemnă a triplei alianţe. Cu toate aceste însă, azi tn Viena începe a se înrădăcina credinţa că consecuenţele căiătorielor Imperatorulul Germaniei pot avea cu totul alt caracter de căt acela ce i s’a dat. Azi se poate crede că în momentul de faţă tripla alianţă nu mal este, moralmente, tot aşa de puternică ca In trecut. Ce s’a întâmplat oare ? Mal întăl după informaţiunile primite în zilele din urmă la Curte, Vaticanul ar fi foarte dispus a începe lupta, ce s’a lăsat a fi prevăzută prin discursul papei adresat pelerinilor NapolitanI. Planul intrasigenţilor de lângăVatican este de a săpa tripla alianţă, de oare-ce azi este demonstrat că dtnsa e un obstacol eară nici de cum un ajutor. Se va încerca o apropiere între Rusia şi Austria în acest scop. Cu toate cuvintele rostite de Papa există un fel de teamă de a se începe o luptă pe teren, cu a-tât mal mult cu cât partidul de împăciuire Galimberti nu este încă discreditat, şi cu cât el poate încă să povăţuească pe Papa de a mal aştepta cât-va timp Înainte de a rupe orl-ce relaţiunl cu d. de Bis-mark. Se pare că indiscreţiele comise de d. Crispi ar fi cauza acestor încurcături. Se pare că în diferitele întrevederi cu d. Crispi, nici împăratul nici contele de Bismarcknu ad fost de o discreţie cu totul absolută. Ba din contra, se crede chiar că s’a iasat sâ se simţă posibilitatea de a a-pasa pe Austria pentru a satisface cerinţele amicilor lor Italieni. La Viena nemulţumirile sunt mari, asupra procedurilor celor doi aliaţi al Austriei, şi tn acelaşi timp toţi se întreb ce o se devie faimoasa triplă alianţă, dacă Vaticanul şi Quirinalul, încep a se' combate tn profitul intereselor particulare opuse celor Austriace.» Identitate indoioasa Spionul Fritz Kilian care a fost condamnat de Tribunalul din Nizza la 5 anî de închisoare şi la 5000 le! amendă, a făcut apel. Sâ ştie că Kilian adresase raporturi asupra organisaţiel trupelor franceze alpine, precum şi o serie dedesemnurl asupra apărărilor litoralului, unul corespondent al săd din Berlin, care sub numele d-şoarel Irmengard şi Von Letorff ascundea un personagiu foarLe important din cercul mareşalului de Moltke. Fritz Kilian a înşelat parchetul Nizzeî asupra adevăratului săd nume. Dupe actele date parchetului de Nizza, Kilian nu e alt-cineva de cât un simplu caporal din armata germană: or, dupe raportul direcţiei Nizzol care a examinat documentele confiscate, raporturile spionului denotă o compelinţăcu mult superioară. Pe de altă parte s’a stabilit că d. de Moltke, cu ocasia şederel sale la San-Remo a făcut o %i-silâ lui Kilian la Nizza, aşa dar este în-doios ca şeful marelui stat major prusian sâ se 11 deranjat pentru a veni să se în-treţie cu un simplu caporal. Curtea de Apel d’Aix va proba poate că Fritz Kilian e nu caporal, dar poate un că< pitan, sad chiar un colonel. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 20 OCTOMBRE Congo Prima secţie a liniei «Royal transafrican railway» mergând de la St. Paul de Loanda pânâ la Ambaca a fost inauguraţi cu mare pompâ In ziua de 31 Octombre st. n. Cutremur de pamant O telegramâ din Digne (Franciaj anunţă un violent cutremur de pământ tn ziua de 1 Noembre la ora 1 şi 36 de dimineaţa. Os-cilaţiunile mergeaQ de la Nord-West la Sud-Est. Panica e foarte mare, un mare număr de locuitori aQ fugit. Sclavagiu la Zanzlbar «Central News» anunţă că tn vederea o-peraţiunilor active ce guvernul englez va tncepe contra sclaviştilor de pe coasta Zanzibarulul, străini afl fost invita^ a se retrage din staţiunile interioare. IM. CUTIA CU SCRISORI MOillENTlIL LUI BOLITIMNIJ Inaugurare singuratica Domnule Redactor, Unii oameni sunt preursiţl să sufere toată viata, şi după moarte ceea ce să face în memoria lor, să sufere iarăşi neajunsuri. Ast-fel s’a întâmplat cu marele poet Bo-lintineanu cât a trăit; după moarte, stete uitat până mal acum doul ani ctnd ductndu-mă la Bolintinul-din-deal ailu că, la câU-va chilometri mal la vale să află mormântul poetului. Mă duc, 11 visitez şi plăsmuiesc ideea d a forma un comitet pentru a-1 restaura mormântul. D. Ioanidi, arendaşul moşiei, d-nil An-ghelDemetrescu, Ştefan Velescu, Ioan R&-dulescu, primesc a forma împreună cu mine comitetul acesta şi am şi Început lucrările ajutat! de d. Ioanidi care a dat 600 lei, cu cari am arvunit sculptorul. Mal târziii mă rugă d. Atanasiad să facă şi el parte din comitet. L’am primit. Dar, cum a intrat, a început să lucreze a parte, să încurce mal mult, să facă chel-tuell fără a ne consulta, se publice conturi iscălind şi pe cel l’altl şi a mers până acolo, în cât Duminică, la 23 curent, să se ducă la Bolintinul-din-vale cu 3 preoţi, cu câtl-va băetl de cor şi cu Grandea,poetul «Voinţei Naţionale», ca să inaugureze bustul. Aceasta, pentru că are ură personală contra Preşedintelui şi pentru că i s’a cerut socoteală de purtare. Când comiLetul a voit se inaugureze bustul la 15Septembre, d. Atanasiad, consultat, a respuns că : la Sf. Dumitru, căci aşa să ştie la Palat şi când acolo să vorbeşte de bustul poetului, se vorbeşte şi de dînsul... dînsul fiind legat de bustul poetului!.. (proprii cuvinte ale d-lul a-vocat). Când am primit să’i inaugurăm la 26 Octombre, Sf. Dumitru, când eîi, ca secretar, am publicat data, am invitat ziare, şcoale, o mulţime de persoane, pe d. Ministru al Instructiunel care a şi numit un delegat la serbare ; când am invitat pe d. Prefect, care a şi dat ordin subprefectului să vestească pe ţăranii comunelor megieşe şi şcoalele,—d. Atanasiad, a găsit de cuviinţă sâ’şl bată joc de memoria poetului, de autorităţi, de noi, comitetul, de tot ce e bun simt şi dreaptă judecată. Unii oameni mici la suflet, «materele», cum le zice poporul, vor se compromită FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (36) VVALIERjSCOrr LOGODIŢI 9 SAU CONETABILUL DE CHESTEIt XI. [Urmare) — Milady, zise conetabilul, lucru de care sunt silită a vă vorbi aşa de grabnic e cu totul tainic. — Această ttnără e în slujba mea personală, răspunse Evelina ; cunoaşte toate gândurile mele chiar. Te rog s’o laşi să fie de ţaţă la convorbirea noastră. — Aşi fl dorit să aibă loc fără martori, zise conetabilul cu ort-caro neîn-demănare ; dar nu face nimic, trebue aă mă supun la toate dorinţele d-tale. El conduse pe Evelina în pavilion, şi o rugă să se aşeze pe nişte perne de matasă de Veneţia. Ro3a să aşeză îndărătul stăpânei sale, rezămându'şi genunchii pe aceleaşi perne, băgând de geamă la toate mişcările vestitului râs- • şi pe alţii, odată ce se şti Ci pe ei înşişi compromişi. In categoria aceasta intră şi d. Atanasiad, de alt-fel om însemnat. A-[ cum,ce e drept, are ce să se vorbiască de d-sa... la palat ! ca de acela ce-a dat foc templului din Ephes. IM. Gr. Ituriiilcscu. INFORMATIDNI D. Lascar Gatargi şi-a amânat sosirea In capitală. D sa nu va fi In Bucureşti de cât la 1 Noembrie. -w- M. S. Regele a părăsit azi capitala, pentru a se reîntoarce ia Sinaia. Iată resultatul balotagielor de eri pentru col. al Il-lea de Senat. La Prahova s’au ales d. Nicolae Fleva cu 107 şi d. P S. Aurelian cu 149. Ambi liberali. La Roman s’a ales d. Burada cu 47 voturi tn contra colectivistului A. Vizanti, care a obţinut 41 voturi. D. Burada e liberal-conservator. In privinţa discuţiunei ce se urmează în sinul comisiei însărcinate cu discuţia proectului pentru reorganizarea diferitelor servicii ale Ministerului de Resbel, aflăm următoarele : Toţi generalii s’au pronunţat pentru proectul d lui general Barozzi ; singur d. general Falcoyanu îl combate. Motivele invocate de d. general Falcoyanu în combaterea sus zisului proect sunt, că d-sa nu vrea se fie sub ordinile ministrului ; şi că, cre-ându-se direcţiele diferitelor arme în Ministerul de Resbel, actualii inspectori generali pierd din libertatea lor de acţiune. Motivele înse invocate atât de Ministrul de Resbel, cât şi de toţi ceî l’alţî generali sunt bazate tocmai pe observaţiunile şi greşelile constatate în ultimele manevre. Aşa,de exemplu,cea ce a făcut tot d’a-una ca manevrele se nu fie perfecte, este că nu există unire de direcţiune. In definitiv, d. general F&leoyanu a anunţat, că recunoscândneapărata necesitate de a se aduce o îmbunătăţire în administraţiele armaţei, va propune deliberărei consiliului un proect al d-sale personal. 98- D. Alecu Şendrea, fost magistrat, actualul profesor de drept comercial la şcoala comercială Cuza din Galaţi, va fi numit director al acele! şcoale, în locul d lui Bărbescu. D. Constantin Ressu, primarul şi deputatul oraşului Galaţi, se află în capitală. ss- Consiliul comunal al capitalei s’a întrunit eri. Intre alte cestiunî resolvate sunt : Raportul Primarului capitalei despre studiuele ce a făcut în străinătate asupra diferitelor îmbunătăţiri de introdus. A respins propunerea d lor Palladi şi Brâtescu care cereau se revie a-supra măsurelor |luate pentru desfiinţarea gheretelor din piaţa Bazaca. A votat un credit pentru cumpă- rătoare de cojoace la sergenţii comunal şi alte mici cestiunî. -s® - Aflăm cu plăcere cununia amicului nostru C. jC. Arion cu domnişoara Maria Pâeleanu. Ceremonia religioasă se va sevărşi Duminecă 30 Octombrie la 9 ore seara în biserica Domniţa Balaşa. Trimitem tinerilor soţi sincerile noastre felicitări. DIN DISTRICTE PLJT1MA Hoţii colectiviste Parchetul dePutna, zice «Frăţia» din Focşani a mal primit In privinţa hoţie-lor vestitului Sâveanu, ex-prefect colectivist, următoarea denunţare: Atât către d v. cât şi tot acum către d.jude instructor, vă aduc la cunoştinţă furăturile săvârşite de d. Nicu Sâveanu, fost Prefect|de Putna, în timpul funcţiunilor sale de prefect, de director la creditul agricol şi primar al oraşului Focşani, sperând că prin energia ce vă caracterisează şi prin dorinţa ce aveţi de a se da exemplu cu funcţionarii prevaricatori şi abusivl, veţi da curs denunţăm mele care o fac In dorinţa de a aduce un servicid onestităţii şi dreptăţi?. 1) . Pe timpul când d. Sâveanu se afla administrator la creditul ;agricol, primea lunar de la d. P. G. Ilie, agentul societăţii Dacia-România din Focşani, jumătate din remisa cuvenită acestuia de la asigurările amanetelor celor împrumutaţi la credit. Dovadă sunt: D. P. G. Ilie, registrele comerciale ce acesta ţinea In calitatea sa de co-mersant şi din care resultă că jumătate din câştigul său de la asigurare o da d-lul Săveanu, şi se peate dovedi cu mărturia d-lul Grigorie Bâlanescu advocat, care are cunoştinţă despre ceasta. 2) . Epitropia casei defunctului dr. Fogberg avea interesul a vinde o pereche case din Adjud. Obţinând auto-risaţia consiliului de familie şi a tribunalului, a cerut vânzarea licitativă a imobilului; Ingrijindu se apoi de cumpărător, s’a adresat şi la d. Săveanu ca prefect propuirid să se cumpere imobilul de către consiliul judeţean pentru sub-prefecturade Răcăciunl. D. Săveanu a cerut să i se dea 1000 lei din preţul ce va oferi comitetul şi după ce a obţinut făgăduinţa d-lul P. G. Ilie cumnatul d-nei Fogberg, care era şi epi-troapa legală, a şi trimes 3 zile înainte de licitaţiune pe d. inginer Anghelescu să vază şi să aprecieze valoarea imobilului şi tot atunci a încuviinţat prin comitet să se cumpere zisul imobil cu 7000 lei, din care 1000 era recompensa d-lul Prefect. Ast-fel că la mezat s’a şi presentat preşedintele comitetului permanent şi a cumpărat imobilul cu preţ de 6,960 lei. Dacă suma de 1000 lei ceruţi de d. Sâveanu, nu i s’a numărat, causa este că d-sa a încetat de a mai fi prefect încă din luna Martie ; despre aceasta pot figura ca martori dd. Grigorie Bâlă-nescu, d. Petrache Gh. Ilie şi d-na Lu- creţia Fogberg, epitropul casei. (A se vedea dosarul licitaţiei). 3) . Intr’un conflict d’lntre locuitorii comunei Ţifeştii cu Zeilic Şor ovreiu din acea comună, şi în care locuitorii aă venit In corpore de aii reclamat prefectului contra ovreiului, d. prefect Săveanu în loc de a le da satisfacţie, a găsit de cuviinţă a lua de la Zeilic Şor 400 lei prin samsarul săil Luca Nisto-rescu. Dovadă pentru aceasta sunt : Bercu Zaharia din Focşani şi Costică Nicolau actual intendent al spitalului prin care s’a făcut întâia încercare a se da aceşti bani prefectului. 4) D. prefect Săveanu cu ocasia re-crutărel din Decembre anul 1887, aluat bani de la recruţii ovrei: Izal Berco-vici, Herşcu Blumen, Strul Aisner, Da-vid Marcu şi Moise Veisenfeld, pe care i a şi apărat sub pretext că ar fi mal tn vîrstă de 30 ani, pe când n’a justificat etatea formal şi exteriorul lor II denunţa a nu avea vlrsta de cât 22—23 ani. Ast-fel Izal BercovicI n’a presentat nici un act, David Marcu n’a presentat nici un act, David Marcu n’are mal mult de 22 ani, Moise Veisenfeld a presentat un act de naştere pentru căsătorie ca născut In Focşani, pe când este născut In altă parte şi venit apoi cu tatăl său Haim Veisenfeld la Odobeştî. 5) Dupe o înţelegere urmată Intre Costache Polizu primar de Odobeştî şi între prefectul Săveanu. cel dintâiu a luat o măsură administrativă d’a se popri pe fabricanţii de rachiuri a avea cazanele şi a fabrica rachiul de fructe în curtea locuinţelor lor, sub pretext că nu se poate ţinea un control esact de cantitatea de rachiil fabricată şi să frustează cu uşurinţă statul şi comuna de dările asupra rachiului. Locuitorii au venit şi au reclamat la d. prefect, care transportându-se tn faţa locului, dupe ce tot prin d. Polizu a pus pe fabricanţi la contribuţiune după numărul şi mărimea cazanelor, au adunat ca vr’o 3,000 lei pe care i au luat el ca ruşfert, şi a dat ordin verbal d-lui primar Polizu ca să lase lumea în pace. Dovadă este : Ovreiul Şmil din supuşi cara a fost strângâtorul banilor de la fabricanţi. 6) D. Nicu Săveanu, în calitate de prefect a căutat să facă în regie un număr de saltele şi perne pentru spitalul din Vrancea, după autorisaţia ce cred să fi avut de la minister. Luciul saltelelor şi a pernelor s’a încredinţat în a-nul 1887 Iul Ene Mihai plapomar strada Palatu Administrativ, iar lâna s'a cumpărat din Ploeşti prin d. Alecu Ioan a Românoael cu preţul de 2 lei şi 50 bani ocaua predată în gara Focşani. Lucră-toriulul Ene Mihai i s’a dat 214 lei, lâna s’a plătit pe 2 leî 50 bani ocaua pe când chitanţa luată de la Ene Mihai ca act justificativ coprinde suma de leî 1512, adică In plus de cea ce a costat în punga d-luî Săveanu. Martori sunt d-nil Ene Mihai şi Alecu I. a Românoael. 7) Gu mandatul No. 28 din 1887 a comitetului permanent, s’a dat un credit de lei 600 din fondul drumurilor pentru aşezarea prundului pe şoselele din judeţul Focşani—Vrancea, de la kil. 1—6, banii s’ad 1'’«t de d. prefect Sâveanu după cum asigură d. inginer Costică Anghelescu. Iar lucrarea nu se justifică că s’a efectuat In condiţiunile cerute şi se afirmă ca prundul s'a împrăştiat cu oamenii ce poliţia II aresta preventiv noaptea, iar ziua ÎI punea la lucru sub paza gardiştilor. Dovadă că până acum nici s’a justificat cheltuiala. D. IAŞI Consiliul judeţean Consiliul general al Judeţului laşi, zice Curierul, s’a deschis In numele M. S. Regelui, In ziua de 15 Octombre de către d. prefect al judeţului, fiind prezenţi 14 domni consilieri. S’a procedat la alegerea biuroulul, şi după des-poerea scrutinului au fost aleşi d-nil: Sandu Dudescu ca Preşedinte, Neculae Gheuca şi Gh. Tăcu ca Vice-preşedinţi şi Gh. Niţescu şi I. Vidraşcu ca secretari. După formarea biuroulul, d. membru al comitetului Gh. Pavlofl a dat citire expunerel situaţiunel judeţului pe anul 1888—1889. După espunerea acestei situaţiunl s'a dat citire următoarelor comunicate : Adresei prefecturel jud. Iaşi pe lângă care inapoeşte Regulamentul pentru îngrădirea vetrei satelor primit cu oficia d-lul Ministru de Interne de a se introduce In el o modificare—care seva lua în discuţiune clnd va veni ordinul el de pe programă. A-dresa prefecturel judeţului cu care comunică oficia d-lul Ministru de Interne cu propunere ca să se pue diferitele credite judeţiene pentru întreţinerea poştelor rurale la dispoziţia direcţiei generale a poştelor care se va însărcina ca în măsura alocaţiunilor fixate să or-ganiseze, pentru judeţ,un serviciu postai propria care se va lua în discuţie când va veni ordinul el după programă. Adresa prefecturel judeţului cu care comunică cficia d lui Ministru al cultelor şi instrucţiune! publice prin care arată că deja s’a început clădirea şcoa-lel «Vasile Lupu» pe locul de la viea Pester, cerând a se face urgent o şose de legătură între oraş şi acea şcoală, plantată cu 4 rânduri de arbori formând continuaţia frumoasei alee a co-pouluî, asupra căreia s’a decis a se recomanda Comitetului Permanent spre a regula formarea planului şi divizelor pentru această construire. — Adresa Prefecturel Judeţului cu care trimitesu-plica maimultor cetăţeni ai urbei Târgu-Frumos, prin care cer strămutarea reşedinţei sub-prefectureî din podul-Iloel la Târgu-Frumos, asupra căruia s'a decis luare în consideraţie. Adresa so-cietăţei agricole din Graiova prin care cere ca Consiliul să bine-voiască a introduce Revista agricolă ce apare In acea localitate In satele dinacest judeţ, plătind numai câte 5 lei abonamentul pe an, asupra căruia s'a decis a se recomanda comisiunel de petiţiunl. Peti-ţiunea d-lul căpitan Galuşcă care cere săi se dea un ajutor bănesc numai pentru anul acesta pentru orfana Lucia Po-pescu ce actualmente se află ca elevă la externatul secundar clasa ll-a, asupra cărei s'a decis a se recomanda comisiunel de petiţiunl. — După citirea a-cestor comunicate şi distribuirea lor boinic, omului de stat desăvârşit al cărui renume era aşa de mare, bueu-rându-se de nelndemnarea sa ca de un triumfal sexului seu, şi putând abia să creadă că haina lui de piele de capră şi talia lui patrată să potriveau cu strălucirea acestei scene şi frumuseţa aproape îngerească a Eveiineî, care juca acolo, dacă nu Întâiul, cel puţin al doilea rol. — Milady, zise conetabilul după ce stătu la gând cât-va, aş vrea să vorbesc cu cuvintele ce plac doamnelor, şi de care frumuseţa d tale neasămănată e cu totul vrednică; dar am trăit prea mult In tabăre şi In sfaturi de răsboid: pot vorbi numai scurt şi deschis. — Te voi înţelege cu atât mal lesne, Milord, răspunse Evelina care tremura, de şi abia ştia pentru ce. — Iţi voi vorbi dar pe faţă. S’a petrecut ce-va între nobilul d-tale tată şi mine, în privinţa unei uniri între amândouă casele noastre. E! tăcu, ca pentru a primi un răspuns ; dar fii d că Evelina pă3tâ tăcerea, el urmă: — A stat de faţă la începutul acestui tractat, şi bine ar fi fost ca D-zed să’I îngâdue al încheia cu Înţelepciunea Iul obişnuită 1 Dar ce să faci? A pornit pe o cale pe unde trebue să trecem toţi, — înălţimea voastră a răsbunat In-tr’un |chip nobil moartea vrednicului sed prieten. — Mi-am făcut numai datoria: datoria de cavaler, apărând o orfană în primejdie ; de sinior al graniţelor, răs-pingând pe duşmanul ce năvălise ; de prieten, răsbunând pe un prieten. Dar să lăsăm aceste. Vechia şi nobila mea familie poate să se stângă In curând. Nu’ţi voi vorbi ds ruda mea depărtată, Randal de Lacy, căci nu văd nimic bun în el, nimic care să dea cea mal mică speranţă; şi de mal mulţi ani nu ne mal vedem. Nepotul meu Damian a-rătâ că va fi o ramură vrednică da vechiul nostru trunchid ; dar abia are două-zeci de ani, şi va trece încă prin multe întâmplări şi va înfrunta multe primejdie pe viitor înainte de a să gândi să reintre cu onoare In viaţa privată, spre a’şi îndeplini datoriele de soţ. De altmintrelea, mama lui e ingleză cea ce cam pătează nobleţă sa. Totuşi, dacă ar fi avut zece ani mal mult, şi cinstea de a fi cavaler, cred că ceream pentru Damian de Lacy onoarea la care râvnesc acuma pentru mine. — Nu mă mir că propunerea aceasta îndrăsneaţă vă surprinde, zise conetabilul liniştit ; Căci, o dată ce’şi desle-gase limba, redobândise sângele sed obişnuit. — N’am poate un chip plăcut ochilor unei doamne, şi am uitat, dacă vr’o dată le am ştiut, frasele şi cuvintele care încântă urechile sale ; dar, nobilă Evelină, soţia lui Hugues de Lacy va fl una din cele întăi doamne din Inglitera. — Cu atât mal mult urmează că acea cărei să hărăzeşte o demnitate aşa de mare să cate Intru cât este vrednică de a’I Împlini îndatorirele. — In privinţa asta, n’am nicl-o teamă. Acea care a fost o|fiică atât de bună nu poate fi mai puţin stimabilă In orice stare a vieţel. — N’am In mine, Milord, răspunse Evelina nelndemănată, încrederea ce vrei să’mi dai... Eu... mă iartă, dar vă cer timp pentru a mă gândi... spre a mă sfătui... — Tatăl d-tale, nobilă Evelină, ţinea mult la unirea aceasta. Vel vedea dovadă pe hârtia aceasta iscălită de mâna sa. — Şi conetabilul, Ingenunche a doua oară spre a i o da— Soţia lui Hugues de Lacy va avea, cum o merită fiica lui Raymond Berenger,[rangul unei princese, Văduva conetabilului va rămânea cu o avere de regină. — Această ţinută rugătoare e o luare în rîs, Milord, zise Evelina, când îmi arăţi poruncile tatălui meti, care unite cu alte împrejurări, adause ea oftând adânc, îmi lănţuesc cu totul voinţa. încurajat de acest răspuns, Da Lacy, care era în genunchi, să sculă, şăzu lângă Evelina, şi urmă a o îndemna să se plece cerinţei lui, nu cu aprinderea unul amant, ci ca un om simplu şi deschis, a cărui fericire, zicea el, atârnă de la răspunsul el. Fără îndoială vedenia ce avuse In capelă, înaintea Maicel-Domnuluî de la Paza Dureoasă, frământa în acel moment toate gândurile Eveiineî, care, legată de jură-mlntul solemn ce făcuse In acea împrejurare, să văzu silită să|alerge|la|răs-punsurl nehotârîte, la care ar fl răspuns prin nu dacă n’ar fl avut să asculte de cât de dorinţele el .însăşi. — Nu te poţi aştepta, Milord, ztse ea, ca o orfana, care nu e In această stare de cât vr’o câte-va zile, să ia o hotărlra aşa de pripită asupra unei trebî de aşa Insămnătate. Lasâ-ml vremea trebuincioasă spre a mă întreba pe mine însămi şi a vedea părerea amicilor mei. — Val 1 frumoasă Evelină I nu te supăra fiind că te grăbesc ast-fel. Voi pleca In curând pentru o expediţie depărtată şi primejdioasa ; şi puţin timp ce'mi rămâne spre a cere bunăvoinţă d tale trebue să te facă a ierta stăruinţele mele superăcioase. — Şi In asemenea Împrejurări, nobile De Lacy, vrei a te Incarca cu lanţurile căsătoxiel ? — Sunt soldat al lui D-zeu, şi acel pentru care voi lupta In Palestina va apăra pe nevasta mea In Inglitera. — Ascultă dar răspunsul med, Milord, zise Evelina scuiându-se. Mâine plec la mănăstirea benedictinelor de la Glocester, unde cinstita soră a tatălui meu e stanţă, Dupe sfaturile el m’ol purta In această treabă. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 26 OCTOMBRE 3 \ TEDITIUNE s’a procedat la alegerea diferitelor co-misiuni şi aii devenit aleşi : la comi-siunea pentru verificarea compturilor a jud. pe anull887-1888d-nif : A. Voloţa A. Lupu, D. Zota. P. Hudig şi G. Ni-tescu; la comisiunea budgetară pe anul 1889—1890 dd. C. Lepadatu, I. Botez, N. Gheuca, Gh. Tăcu şi maj. Vasilescu; la comisiunea de petiţiunî dd. Gh. Pa-vlov, I. Vidraşcu şi D. Zota.—Fiind o-rele Înaintate şedinţa s’a ridicat şi cea viitoare s’a anunţat pentru ziua de 22 Octombre 1888 In care zi neflind dd. consilieri presenţi în numSr cerut de lege nu s’a ţinut, şi s’a amânat pentru ziua de 25 Octombre a. c. RAM VICU-SARAT Libertatea alegerilor Duputatul col. al III a adresat alegatorilor sel următorul manifest prin Gazeta Săteanului: Mulţumesc, din suflet celor 482 cari, cu aventul şi intusiasmul nepomenit, ce nu voi putea uita nicl-o dată, ’ml afl dat putinţă d’a fi proclamat alesul col. al III-lea din judeţul R. Sărat. Mulţumesc prietinilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, cari prin recomandările ce aii bine-voit a face alegătorilor ’mî au asigurat o aşa de frumoasă isbândă. Mulţumesc tuturor pentru frumoasa sărbătorire ce ’ml au făcut după alegere, şi care cu atât mai mare valoare are cu cât acea sărbătorire a fost alcătuită de alegători şi prietini «ca o surprindere pentru mine.» Mulţumesc biuroulul de alegere şi tu-tulor cetăţenilor cari, prin prudenţă şi înţelepciune, aii făcut ca libertatea alegere! să fie desăvârşită şi liniştea cea mal mare să domnească. Simţimântul de echitate mă sileşte, încă, a constata — ceea-ce ce toţi cari aii asistat la această alegere au recunoscut— că guvernul, prin măsurele ce trebue să fi luat, a făcut ci nicî-un slujbaş— mic sad mare — nu s’a amestecat în timpul acestei alegeri, ci au lăsat pe alegători să voteze după cum aii YOit. Pot spune că aceste alegeri sunt primele la cari asist fără d'a vedea ingerinţe, gâlcevi, amestecul slujbaşilor, ci cea mal deplină libertate. Alegătorii când au avut desăvârşita libertate d’a vota cum voesc, s’au pronunţat— cu toate că mal erau doul candidaţi pentru col. III-lea— aproape în unanimitate pentru mine. Le rămân recunoscător. Le mulţumesc tutulor şi le fâgădu-esc a ’ml îndoui slabele mele puteri, pentru a mă arata cât mal demn de marea cinste, iubire şi încredere ce ’mî-au arătat înainte de alegere, în timpul ale-garel şi după alegere. Trăiască alegătorii col. III lea 1 Trăiască libertatea volăret 1 C. C. Datculescu. ARGES1U Alegerile de azi. Ordinea şi libertatea care ati presidat la alegerile cead avut loc zilele trecute, pentru Cameră şi Senat, în judeţul nostru, zice Gazeta de Piteşti, au făcut şi ma isbitor contrastul, resultând din modul cum se efectuau alegerile sub regimul trecut al colectiviştilor, şi cum s’au făcut astă-zl sub guvernul actual. Numărul cel mare în care au venit la vot alegătorii, veselia ce se vedea pe figura fle-căruia, liniştea şi demnitatea cu care fle-care alegător ’şî depunea buletinul său în urnă, au produs o impresiune din cele mal plăcute asupra tutulor care sunt geloşi de a vedea con-servându-se intacte instituţiunile ţărei, respectate drepturile şi libertăţile pa care legile şi constituţiunea le recunoaşte şi garantează cetăţenilor. Pe când sub regimul colectivităţeî, nu mal rămăsese nicl-un drept cetăţenesc necălcat în picioare şi ne batjocorit din care causă alegătorii ajunsese în-tr’o stare de nepăsare complectă faţă cu interesele şi afacerile publice, nepăsare ce ’I împingea până a nu mal face us nici de drepturile lor electorale ; pe când sub acel execrabil regim se vedea abia câţî-va alegători—şi aceştia cedând presiunilor şi ameninţărilor brutale ale administraţiei sbirilor colectivişti—mergând la vot în silnicie şi votând în mod incoscient, ca nişte automaţi, ca să scape de urgia persecutorilor oficiali; asta-zl însă, ce deosebire 1 Cetăţeanul se duce voios şi liber la vot, având deplină conştiinţă că este chemat a se achita de una din datoriile cetăţeneşti cele mal sacre, acea de a ’şl da votul sâii pentru persoane care ’l oferă garanţii suficiente că în toate actele lorîn parlament se vorinspira numai din ceea-ce poate contribui la binele şi prosperitatea ţărei. Iată pentru ce la alegerile din 12, 13, 14,16 şi 17 curent, alegătorii diferitelor colegii electorale au venit toţi la vot, şi ah acordat încrederea lor candidaţilor partidului Liberal-Conservator, cu cer- titudinea că aceştia nu vor merge pe urmele colectiviştilor, şi că vor fi în parlament adevărata representaţiune a intereselor judeţului şi oraşului nostru. BOTOSAM Proclamaţie către cetatenenli Uotoseneni Iubiţi Concetăţeni, Liniştea şi calmul ce n'au încetat d'a domni în lupta crâncenă a p rtidelor, ce s’au desfăşurat în tot timpul periodului electoral, dovedesc în de ajuns că garantate toate libertăţile, aţi ştiut a face us de ele. Pătrunşi de dreptul sacru al votului, cetăţenii s’au presentat la urnă în un număr atât de mare cum la nici o altă alegere s’a mal văzut. însemnătatea scrutinului n’a scăpat prevederilor voastre: aţi urmărit un scop mare, un scop nobil; aţi ţinut ca judeţul să fie bine representat în parlamentele ţărei; aţi dorit ca meritul, capacitatea şi onest'tatea să facă să tacă convoatizele diferitelor aglomeraţiunl politice, şi aţi reuşit pe deplin. Ori de câte ori poporul român a fost lăsat în libertate a se pronunţa, de a-tâtea ori a dat dovada unul bun discer-nement. Aleşii voştri sunt imaginea fidelă a aspiraţiuneler voastre. Conduşi de o deplină desinteresare alegătorii judeţului ca şi ai capitalei Iul, au ţinut a se ridica la înălţimea dreptului lor cetăţenesc ; de aceea aii învins pe toată linia. Onoare lor I BasaţI pe forţa drepturilor voastre, aţi respectat, iubiţi concetăţeni, pe a-cele ale adversarilor voştri. Precum aţi ştiut a răbda cu linişte toate vexaţiunile un amar şir de anî, de asemenea calmul şi prudenţa nu v’au părăsit până în chiar manifestaţiunile voastre spontanee. Nici un strigăt jignitor la adresa nimănui : toate urele şi pasiunile au fost înăduşite. Poporul liber, aţi dovedit că menţineţi libertăţile ce ie-aţl recuperat, şi împingeţi respectul de dreptul cetăţenesc, fără escepţiune, cu o egalitate demnă de invidiat. Onoare voue1 Ca primar al capitalei judeţului vă mulţumesc. Locuitori al Botoşanilor 1 Fiţi mândri de isbânda repurtată ; fiţi mai mândri de libertăţile recâştigate. Alegerile în present sunt cea mal frumoasă podoabă a eserciţiulul derp-tulul vostru cetăţenesc. Să ne arătăm şi în viitor demni cetăţeni al unui falnic oraş. Trăiască libertatea 1 Primar, A. Enaeovici. EXP0SITI4 UNIVERSALA DIN PARIS COMITETUL NATIONAL ROMAN Locuitorii din judeţul Tutova, având în vederea iniţiativa luată de mal mulţi bărbaţi cu bună voinţă şi dorinţă de progresul ţârei noastre română, în capul cărora se află principele Gheorghe Bibescu, aU format un Comitet local compus de d-nil profesor Ioan Popescu, preşedinte; profesor St. Neagoe şiDr.Bercaru,secretari; profesor Stroe Belvescu, casier; Colonel Vrabie, deputat; I. Kostaki-Epureanu, deputat; Dr. Varlam, Al. Şabner Tudun, Lascar Popescu, Andrei Thiery, G. I. Diamandi, membri. Dupe constituirea sa, Comitetul a luat decisiunile coprinse în procesul-verbal următor : PROCES-VERB AL Bârlad, 19 Octombre 1888 Sub-semnaţil membri al Comitetului pentru Exposiţiunea din Paris din 1889, lntru-nindu-ne astă-zl pentru a discuta măsurile necesare pentru adunarea de fonduri, am decis: 1) A intra în înţelegere cu Comitetul Damelor instituite pentru acest scop, de a organisa o serată musicală şi una dansantă. 2) A intra în înţelegere cu Direcţiunea Circului Sidoli din localitate spre a oferi o representaţi în folosul Exposiţiunel. De-legându-se pentru acest (inii pe d-nu I. Popescu, preşedintele Comitetului. 3) A pune în circulaţie şi câte-va liste de subscriere pentru adunarea celor întâi fonduri, pe cât va fi cu putinţă. Cu aceasta ocasie am decis a procede la adunarea obiectelor care ar merita se fle expuse, făcând o adresă câtre toţi primarii şi învăţători comunali şi particulari pentru ca se adune şi se aducă Comitetului toate objectele ce li se vor indica dupe un anume formular şi pe acele care le ar mal descoperi şi le ar crede demne de a figura la Exposiţiune, cât mal târziii la l Decembre viitor. — Pie-care objecl va purta in-dicaţiunele următoare: a) Valoarea, f>) Numele şi locuinţa proprietarului, c) Daca pro.iucâtorul depune obiectul numai pentru Exposiţiune şi în urmă se i se restitue, sad dacă pretinde a i se cumpăra obiectul în timpul Exposiţiunel. D-nil Primari şi învăţători vor bine-voi a lua răspunderea asupra-le pentru restituirea obiectelor primite având la rându-d-lor respunderea Biuroulul şi a întregul lui Comitet de a se restitui obiectele sad în natură sad valoarea lor în bani pentru obiectele ce vor ii de vânzare sad se vor vinde. Având a indica bine înţeles valoarea cea mal justă a obiectelor fără nici o exageraţiune, fiind că de alt-fel ar fi contrar intereselor noastre naţionale. 4) Sediul întrunirilor Comitetului va fi la d. Dr. Bercaru. 5) Localul unde se vor aduce de o cam dată obiectele pentru Exposiţiune va fi tot la d. Dr. Bercaru caro a bine-voit a pune la disposiţiune o cameră pentru acest scop. 1. Popescu, preşedinte', St. Neagoe, Doct. Bercar, secretari; Stroe Belvescu, casier; Colonel Vrabie, I. Kostaki-Epureanu, Dr. Varlam, Al. Sabner Tuduri, Lascar Popescu, Andri Thiiry, G. 1. Diamandi, membrii. ULTIME INFORMAŢII! Lupta de astâ-zi ne dă următoarea informaţiune : «D. Maiorescu ar fi declarat că densul se va retrage din ministe" în caşul dacă vor intra în cabinet trei sau patru conservatori». Dorind se ştim ce temeiu se poate pune pe această informaţie am a-lergat la d. Maiorescu pe care l’am găsit foarte emoţionat şi care ne-a declarat că a fost nevoit se ia a-ceastă hotărîre,în urma consfătuirilor ce a avut cu C. C. Bacalbaşa de la Lupta. Se crede că până mâine cel mai terziu, d-nii Garp şi Th. Rosetti vor face declaraţiuni identice dupe îndemnul lui C. C. Bacalbaşa care precum zice francezul : veroit que c’est arrivt/» x Se ştie că colonelul de flotilă Mur gescu a mers la Londra pentru a a-sista la primirea vasului de resbel «Elisabeta» care fusese comandat de ex-generalul Maican la ojfabrică din Newcastel. Acum aflăm, că directorul fabricai de mai sus, refuză de a preda vasul, pe motivul că are se mai ia de la ex generalul Maican suma de 500,000 lei, pe care numitul le-a reţinut ca bacşiş pentru această comandă, aşa cum convenise cu directorul fabricei din Newcastel. Vom căuta se aflăm positiv toate cele petrecute cu aceasta noue afacere scabroasă a ex-gmeralulu! Maican care, de s’ar proba că a comis şi această pungăşie, va trebui se fie trimis din nou înaintea justiţiei. * VD ni consilier! ai înaltei Curţi de Justiţie se vor întruni Joi pentru a regula procedura de urmat iu afacerea fostului general Alexandru An-ghelescu, trimis în judecată pentru gestiunea sa ca ministru de resboiu. X Aflăm că în privinţa alegere! co • legiuluî al III lea de Ilfov s’au adunat dovezi grave de neregularităţile săvârşite, ce sunt atâtde concluante, în cât vor putea atrage invalidarea acestei alegeri. X D. G. Duca, director general al căilor ferate, s’a întors astă zi de la Viena. Telegraful ne comunică azi oştire a «Corespondenţei Politice» din Vie-no, dupe care d. Duca ar fi discutat cu guvernul austriac mai multe Gestiuni, care privesc d’aproape or de departe secuestrul liniei Roman-Iaşl-lţkani. Credem a şti din contra, că d. Duca nu a discutat de cât cestiunea seeuestrului linie7, neavend a intra nici într’un fel de altă discuţiune. * Citim în România Liberă: Guvernul a stabilit punctele carî constitue fondul Mesagiuluî Regal pentru deschiderea Parlamentului. X Ni se spune că la întrunirea de la Banca Naţională, a comitetului de scompt, compus de un mare număr de comercianţi, d. Garada şi colectiviştii cari sunt la bancă, venind printre e! au început să le reproşeze decadenţa caracterelor lor. — Nu sunteţi d-v., striga în gura mare onor. Carads.care spuneaţi că i. C. Brătianu e un soare şi’l calificaţi de ilustru cetăţean ? Cum azi T lăsaţ! ca să cază aşa de ruşinos ? Nimeni din comercianţii presenţi n’a găsit un cuvent de opus îndrăzneţelor apostrofe ale veslituluî Ca-rada. X D. Co3ta-Foru s’a reîntors în Capitală. D-sa oprindu se la Galaţi, pentru a cerceta pe cei doui deţinuţi cari pretindeau că au cunoştinţă despre asasinii Măriei Popovici, a constatat că aceşti doui indivizi sunt nişte impostori, puşi înadins să repete mărturisirea lui G. Soare spre a încurca mai mult afacerea. x La primă-vară M. S. împăratul Germaniei în trecerea sa spre Cons-tantinopole. unde va merge să viziteze pe M. S. Sultanul, se va opri o zi la curtea noastră. Consiliul sanitar superior al armatei a terminat discuţia proectuluî de reorganizarea serviciului sanitar. Prin acest nou proect s’au adus mai multe îmbunătăţiri serviciului medical. Intre altele putem cita sporirea numărului medicilor de regiment, şi nişte avantagii ce se vor da medicilor civili cari ar dori se intre in armată. X www.dacoromanica.rp D nii Dem. Sturdza şi Alexandru A. Beldiman au organizat un serviciu de corespondenţe la diferite ziare streine, prin care se poată a-runca toate calomniile lor contra guvernului şi partidului conservator. «Lupul îşi schimbă părui, Jar năravul ba»; In loc să se pocăească stimabilul d. Mitiţă continuă a calomnia. X Aflăm că d. Tache Protopopescu va demisiona din mandatul de Deputat al colegiului I-iu de Olt pentru a 'şi ceda locul d sale d-lui I. G. Brătianu, care la noua alegere îşi va pune candidatura. X Privitor la relatiunile perecheî regale a Serbiei, aflăm că demnitarii lîurţei din Belgrad, ’şî au dat toată osteneala până acum a ascunde prinţului regal Alexandru actul de divorţ intervenit între auguştii sei părinţi. De teamă însă, ca nu cum va regina Nathalia să pue în cunoştinţă pe fiul seu unic despre această tristă afacere, guvernorul principelui regal a adresat reginei o respectuoasă rugăciune ca în corespondenţa sa cu regalul seu fiu se nu pomenească nimic de divorţ. Regina Nathalia a fost de părere, că nimeni altul n’ar trebui să fie pus în cunoştinţă de durerrasa măsură ce o izbeşte de cât fiul său şi prin urmare a făcut cunoscut guverno-rului, că e hotărâtă a spune adevărul prinţului regal. X Un accident nenorocit s’a întâmplat eri. Ordonanţa d-lui colonel Grădişteanu, comandantul regimentului I iu de Roşiori, a fost trântită după capra cupeului, rânindu se foarte grav la cap şi la mâini; pacientul a fost condus în grabă la spitalul militar. HUMA COMEI BUCIRESTI CONVOCARE In temeiul înaltului decret Regal cu Nr. 2847 de la 4 Octombrie a. c. Noi. Em. Protopopescu-Pake, Primarul Comunei Bucureşti, Invităm pe toţi d-nil alegători din judeţul Ilfov, înscrişi pe listele electorale definitive, formale pentru anul curent, să se adune în zilele şi localele arătate mal jos la orele 9 de dimineaţă spre a alege 24 membrii care au a compune Consiliul judeţian de Ilfov, însă : Alegătorii colegiului III de Cameră, împărţiţi în 11 secţiuni se vor întruni înziua de 30 Octombrie spre a jalege 163 delegaţi în modul următor : Secţiunea I compusă din 267 alegători al suburbielor: D-na Bâlaşa, Sf. Dumitru, Sf. Ioan, Curtea Veche, Bis. Doamnei, Şerban Vodă, Popa Berea, Colţea, Răsvan, Sfîntul George NoO,Sf. George Vechia, Popescu şi Creţulescu. Votează în localul Ospelulul Comunal din strada Col ţel şi alege 5 delegaţi. Secţiunea II compusă din 633 alegători al suburbiilor: Cişmeaua, Batiştea, Sf. Va-sile, Popa Cosma, Popa Dârvaş, Pitar-Moş, Oţetaril, Boteanu, Icoana, Caimata, Popa Rusu, Silivestru şi Armeni. Votează în localul şcoalel comunale de ambele sexe din strada Clemenţei şi alege 12 delegaţi. Secţiunea III idem 1000 alegători al suburbiilor : Sf. Visarion, Popa Chiţu, Precupeţii Noul, Precupeţii Vechi, Dichia şi Sf. Ioan Moşii. Votează tn localul şcoalel comunale de la Tunari şi alege 20 delegaţi. Secţiunea IV idem 594 alegători al suburbielor: Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea şi Sf. Voivozi. Votează în localul şcoalel de fete de pe Calea Griviţel (Casa Adam) şi alege 11 delegaţi. Secţiunea V idem 745 alegători al suburbielor: Ghencea, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, Gorgani, Sf. Constantin, Popa-Tatu, Schitu-Mâgureanu şi Brezoianu. Votează în localul şcoalel Comunale de ambe-sexe din strada Ştirbeî-Vodă (Cuibu cu barză) şi alege 14 delegaţi. Secţiunea VI idem 1000 alegători a! suburbielor : Mihal-Vodă , Arhimandritu, Spirea-Veche, Biserica Albă şi Spirea Nouă. Votează In localul şcoalel de băeţl din strada Justiţiei (casa Peonârescu) şi alege 20 delegaţi. Secţiunea VII idem 747 alegători al suburbielor : Bârbâtescu-Vechiu, Sf. Spiri-don Bărbâtescu-Nou, Slobozia, Vlădica,Flămânda, Mânu Cavafu, Sf. EcaterinaşiBroş-tenil. Votează în localul şcoalel comunale de ambe-sexe din calea Şerban-Vodă (Maidanul Dulapului) şi alege, 14 delegaţi. Secţiunea VIII idem 1000 alegători al suburbielor : Radu-Vodâ, Dobrol.easa,Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu şi Foişorul. Votează în localul şcoalel de băeţl de pe strada Radu-Vodâ (vechea Maternitate) şi alege. 20 delegaţi. Secţiunea IX idem 1000 alegători al suburbielor : Oboru vechia, Iancu, Pante-limon şi Oboru noU. Votează în localul şcoalel comunale de băeţl din calea tancului şi alege 20 delegaţi. Secţiunea X idem 452 alegători al suburbiilor : Ceauş Radu, Negustori, Mân-tuleasa, Sf. Ştefan, Vergu, Popa Soare, Ilagid, Olari, Sfânta Vineri, Udricanl, Lu-cacl şi Olteni. Votează în localul şcoalel comunale de la Mântule&sa şi alege 9 delegaţi. Secţiunea XI idem 911 alegători al suburbielor : Popa Nan, Delea Veche, Delea Nouă şi Isvoru. Votează în localul şcoalel de băieţi de pe strada Delea Noua (Calist) şi alege 18 Delegaţi. audă. Colegiul I de Camera Alegătorii acestui colegiu împărţit! în cinci secţiuni, se vor Întruni în zioa de 11 Noembre 1888 pentru a alege opt membrii tn modul următor : Secţiunea I compusă din 378 alegători al suburbiilor : Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru, Curtea veche, Sf. Ioan, Bis. Doamnei, Şer-ban-Vodă, Creţulescu, Popa Herea, Colţea, Răsvan,Sf. George NoU, Sf. Nicolae Şelari, Sf. George vechi şi Popescu. Votează în localul Ospelulul Comunal din strada Colţel unde este şi biuroul central. Secţiunea II idem 772 alegători al suburbiilor : Cişmeaua, Icoana, Batiştea,Sf. Vasile, Biserica Eni, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Dârvaş, Precupeţii noi, Precupeţii vechi, Pitar Moşi, Oţe-tarl, Boteanu, Dichia, Caimata, Amza, Popa Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi. Votează In localu şcoalel comunale de ambe sexe din strada Clemenţei. Secţiunea III idem 605 alegători al suburbiilor: Ghencea, Mihal-Vodă, Archi-mandritu, Spirea Veche, Biserica Albă, Spirea nouă, Manea Brutaru, Sf.-Ştefan, Isvoru, Sf.-Eleflerie, Sf.-Vinerea Nouă, Gorgani, Sf.-Gonstantin, Popa-Tatu, Cârâ-midaril-de-Sus, Sf.-Nicolae Duşumea, Sf.-Voevozl, Schitu-Măgureaşu şi Brezoianu. Votează în localul şcoalel comunale din strada Ştirbei Vodă (Cuibu cu Barză). Secţiunea IV idem 191 alegători al suburbiilor : Bârbătescu Vechia, Sf.-Ecate-rina, Sf.-Spiridon, Bârbătescu Nou, Slobozia, Vlădică, Flămânda, Mânu Cavafu, Radu Vodă, Broşteul, Dobroteasa, Sârbii, Cârâmidaril-de-Jos, Sf.-Apostol, Staicu, Oraşul Olteniţa şi plăşile dinjudeţul Ilfov. Votează în localul şcoalel comunale de ambe sexe din calea Şerban-Vodâ (Maidanu Dulapului). Secţiunea V idem 331 alegători al suburbielor : Negustori, Mântuleasa, Sf.-Ste-fan, Vergu, Oboru Vechia, Popa Soare, PopaNan, Hagiu, Iancu,Delea Veche, Pan-telimon, Olarii, Oboru Noa, Sf.-Vinerl, Udricanl, Ceauş-Radu, Lucacl, Olteni, Delea Nouă şi Isvoru. Votează în localu şcoalel comunale de ambe sexe de la Lucacl. Colegiul II de Camera Alegătorii acestui colegii împărţit în 13 secţiuni se vor întruni în ziua de 12 Noembre spre a alege opt membri în modul următor: Secţiunea I compusă din 982 alegători al suburbielor : Doamna Bâlaşa, Sf -Dumitru, Sf.-Ioan, Curtea-Veche, Biserica Doamnei, Şerban-Vodâ, Creţulescu, Popa-Herea, Colţea, Răsvan, Sf.-George Noa, Sf.-Nicolae Şelari, Sf.-George-Vechia şi Popescu. Votează în localul Ospelulul comunal din strada Colţel unde este şi biuroul central. Secţiunea II idem 928 alegători al suburbielor Cişmeaoa, Batiştea, Sf.-Vasile, Biserica Eriii, Popa-Cosma, Popa-Dârvaşl, Pitar-Moşu, Boteanu şi Amza. Secţiunea în localul scoale! comunale de ambe sexe din strada Clementei. Voteaza în localul şcoalei comunale de ambele-sexe din strada Clemenţi. Secţiunea III idem 766 alegatori ai suburbielor deoana, Sf. ^Visarion, Precupe-ţii-Noi, Precupeţii-Vechi şi Dichiu. Voteaza în localul şcoalei comunale de la Tunari. Secţiunea IV idem 554 alegatori ai suburbielor: Popa Chiţu, Oţetarii, Caimata, Popa Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi. Voteaza în localul şcoalei comunale de băeţl de lângă biserica Silivestru. Secţiunea V idem 579 alegatori ai suburbielor : Manea Brutaru, Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de Sus, Sf. Nicolae Duşumea şi S-ţii Voivozi. Voteaza în localul şcoalei primare de fete din calea Griviţei (casa Adam). Secţiunea VI idem 772 alegatori ai suburbielor : St. Ştefan, St. Elefterie, St. Constantin, Popa-Tatu, Schitu Măgureanu, Brezoianu şi Gorgani. Voteaza în localul şcoalel comunale de ambele-sexe din strada Ştirbei Vodă (cuibu eu Barză). Secţiunea VII idem 444 alegatori al suburbielor: Ghencea, Mihaia Vodă, Spirea Nouă şi Isvoru. Voteaza în localul şcoalei de fete din strada Isvoru (casa Ciufiea). Secţiunea VIII idem 537 alegatori ai suburbielor : Arhimandritul, Biserica Albă şi Spirea Veche. Voteaza în localul şcoalei de băeţi din strada Justiţiei (casa Poenarescu). Secţiunea IX idem 633 alegatori ai suburbielor : Bârbătescu Vechia, S-tu Spiri-don, Bârbătescu Noa, Slobozia, Vlădică, Flămândă şi oraşul Olteniţa. Voteaza în localul şcoalei comunale de ambe-sexe din calea Şerban Vodă (maidanul Dulapului). Secţiunea X idem 561 alegatori ai suburbielor : S-ta Ecaterina, Radu Vodă, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de Jos, A-postol, Staicu, Foişorul, Mânu Cavafu şi Broşteni. Voteaza tn localul şcoalei de băeţi de pe strada Radu Vodă (vechia Maternitate). Secţiunea XI idem 606 alegători al suburbielor : Oboru-Vechia, Iancu, Panteli-monu şi Oboru-Noa. Votează în localul şcoalel comunale de băeţl din calea tancului. Secţiunea XII idem 492 alegători al suburbielor : Popa Soare, Popa Nan, Hagiu, Delea-Veche, Ceauş Radu, Delea-Nouă şi Isvoru. Votează în localul şcoalel de băeţl din Strada Delea-Nouă (Calist). Secţiunea XIII idem 472 alegători al suburbielor : Negustori, Mântuleasa, Vergu, Olari, Sf. Vineri, Udricani, Lucacl, Olteni şi Sf. Ştefan. Votează în localul şcoalel de băeţl do la Măntuleasa. Colegiul III de Camera Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în 2 secţiuni se vor întruni în ziua de 13 Noembre spre a alege opt membri în modul următor: Secţiunea I compusă din 236 alegători direcţi al plăşilor: Dâmboviţa, Subaru, Snigov şi 163 delegaţi a' colegiului III din Bucureşti. Votează în localul Ospelulul Comunal din S-r. Colţi unde este şi biuroul central. Secţiunea II idem cin 135 alegători direcţi al plăşilor: Moşlişlca, Olteniţa şi Negoeştl împreună cu delegaţii Colegiului III din comunele rurale ale jud. Ilfov din comuna urbană Olteniţa. Votează în localul şcoalel comunale de la Mântuleasa. Primar, Em. Protopopescu-Pake Secretar-general, C. Zatreanu. No. 38,412. 1888, Octombre 7, EPOCA — 20 OCTOMBRE ■ mgaaeeaamiBM— CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E B !Vi 0 Stradu Lipscani, No. 23 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Curs u 1 Bucureşti 25 Octombre 1888 5 0/0 Renta amortiaabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 q/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Romănia* » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa susţinută Cump. Vend. 1.4 7 8 95 1/8 03 8/4 94 1 i 98 7)7 99 1/4 107 1/4 97 4/8 105 3/4 100 93 1 8 82 1/2 83 3/4 230 50 1030 235 220 80 2 2 208 107 3/4 97 1 2 106 1/4 101 93 1/2 1 83 84 3/4 235 60 1035 250 230 90 2 20 2 20 208 1,2 CASE DE VENZARE M!J5 Si l OII situatelnStreda Frumoasă No. 12 El li.li'lj ţi 12 bis; având fie-care 4 oda! de stâpân, 4 de servilor!, curte mare fi grădină spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde In total sati In parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 K 9BKX S 3E3EiS3S&BU33SSXBB£t2BnHHiHBB CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) 1113 TWPUTBTAT casadin Strada Polonă JJIj In Unim A. 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru .stăpân 3camera pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, cal, şopron pentru trăsuri. grajd de 6 723 im TWPUrQT AT Strada BerziT No. 122, JJH ilt UUlETilL 1 Apartamentul de jos cn 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. D A1WÎÎBE mobilate şi nemobilato de In-uAiTim\£ chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81. MOŞIT DE ARENDAT n C fl D CII n f T ,lc la sr- Gheorghe Ut A D 111 U K I 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. N. Alexaudrescu. nil 1 (»r\|k 1 T do la 23 Aprilie 1889 moşia Utl AllUilUAl Lnlosul şi DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. 1)1/ 4 01 VUIT de la Sf. Oheorglie 1890 Ina-IIL /UlLilU.11 iute, Moşia numită Martoiu din comuna Lupşan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii sS se adreseze strada Col ţel >. 10. Sae Nicolestu (P93) No. DE ARENDAT Moşia Căleşti şi Mi-hâlenl de lângă R.-Sărat, având peste 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa In ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Labo-vari, tn Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea. 985 MOŞII DE VENZARE DO 1/1/141741)1/ nou2 âectare vie şi obratie si-Ulu V EllluAIlLl tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. he mm moşia mm «?, situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, piduredo brad şi de fag, făneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cărciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăugâ fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa Ia d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE ■rouu j ANUNGIU Compania de gaz din Bucureşti, reaminteşte umeroşilor clienţi siil abonaţi, că ori ce re- nu iiujuci vyiiui - " * ' ~-i'i — — vi * ic clamaţiune pontru defectuosităţl de eclaragiu trebuesc adresate Biroului din Calea Victoriei No. 66 unde se găseşte In permanenţă personalul necesar pentru a da do urgenţi satisfacţie onor. Public. 784 Directorul ne I W P U I Dl AT 0 pironit* mare de Ut irSUHlnlA I vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă In strada Gasărmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) CASA DE SCHIMB K05 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facianoei ctadir Bancei Naţionale (I)acia-Rmnănia) Ft ucuresti Cumpâră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb da monezi Cursul pe ziua de 25 Octombre 1888 Cump. Vinde 6 % Renta amortisablla 95 94% 6 % ,, româna perpetua 94% 6 % Obligaţiuni deslat [Conv.rur.] 98 3/4 99% 6 % „ C. F. R. 5 % ,, Municipale 83% 84 10 fr. Casei pons. 1300 L.l 425 430 7 % Scrisuri funciare rurale iot» 106% 5 % „ 97 97 f, 7 % „ ,, urbane 105% 10* 6 100 101 b % w 93 1/î 5 % ,, laşi 82% 63 3 % Obl. Serbesti cu prime 7§ 78 Im. cu prime Buc. [40 lei] 60 55 Losuri crucea roşie llaliaue 28 31 ,, Otomane cu prime 48 62 Losuri Basilica bombau 16 19 Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete 2 10 4 to Florini Wai. Anstrluc 207 209 Mărci germane 144 126 Bancnote francese 99% 100% ,. italiane 99 100 ,, Ruble bârlie 975 NB. Curjuleste socotit tn aur RECOMANDAM LEGA TORIA DE CÂRTI o Jr Sa STRADA BISERICA IENEI NO. IO, CASA BISERICE! DINTR 0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. K m m x «7 > 7 FABRICA COMET 1 1 I i » , : : l-r' CI RIŞTI DE SOBE MEIDINGER SI MA,SINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de Încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate In mod perfect. Focul se poate Întreţine In permanenţă zile şi săptămâni Întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. JÎ38L •X X X :x*x= ii X X m x X CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatăşi arangiatâ In modul ce! mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitali, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebită Îngrijire. Primeşte In căutare bolnavi afectaţi da ori «a maladia; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiunî medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunî în toate zi lele Intre orele 12— 6 p. m. de câ're d-nul Dr Drugescu, care se află In permaneuţă în institut. O moaşă fostă internă lainstituiul Maternitatea, este însărcinata cu căutarea boalelor de femei, pracum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mal ailă un aparat de tratament «pecial al sifilisului, pracum şi o instalare complectă pentru bydoterapie. (908) Diractor, V. Lintcscu Xi X X I X m x X 600,000 FRANCI A CASCIGA INTR'O ZI La I-iu. Decembre 1888 TRAGEREA MEI LOTERIEI OTTOMSE tabloul câştigurilor: 1 lot mare de . 600,000 fr. . 61)0,000 fr. x lot de. . . . 60,000 fr. 60,000 fr. 1 lot de. . . . 20,000 fr. 20,000 fr. 1 lot de. . . . 20,000 fr. 20,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. 6,000 fr. 1 tot de. . . . 6,000 fr. 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. 6.000 fr. x loi de. . . . 6,000 fr. 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. 6,000 fr. 12 loturi de . . 3,000 fr. 36,000 fr. 28 Ioturi de . 1,000 fr. . 28.000 fr. 500 loturi de . . 400 fr. . 200,000 fr. 550 loturi. . . Total: 1,000,000 fr. Rambursarea loturilor este garantată de GUVERNUL IMPERIAL OTOMAN preţul biletelor: 100 Bilete . . . Frcl. 465 25 Bilete . . . Urci. 118 7 Bilete . . . Urci. 34 1 Bilet . . . Urci. 5 Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea loc la Constantmopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. Bilete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata fără orice dilicul-i&te, cu curs în aur. Ori ce câştigător va ft înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere!. Pentru a primi biletul sau bilelole, trcbus să se ecspediezc banii prin ruanda', postai, châque sau scrisoare recomandată la Directorul —Comptoir commercial— 557, GRANDE RUF, DE T&KE, 557 CONSTANTINOPOLE 987 ALBEHT E1IL Succesor No. 7» Strada Carol I, No. 7 BUCUR ESCI CEL m MARE MAGAZIN DE LĂMPI Anunţă onor. public şi numeroasei sale clientelă că esLe bogat asortat cu următoarele noi sisteme de Lămpi: / „Meteor4* Lampă cu foc rotund dând o lumină de la 60 jg pânâ la 105 lumânări stearine fabricaţiunea cea mal nouâ a renumitei Urme R. Dilrnar din Viena. „I nion“ Lampă sistem Belgian dând o lumină de50 pânâ la 130 lumânări stearine. „Perfect44 Maşină cu foc rotund aplicabilă la ori-ce Lampă dă o lumină până la 70 lumânări, precum şi ori-ce fel de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de „MAŞINI DE BUCĂTĂRIE" din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sorlat cu orî-ce articole necesare me-nagiului precum şi Hai io toate mărimile, Aparate de Duşi, Coi bane funebre de metal si de Jeur, FELINARE DE M0RM£NT ADEVERATUL PETROLEUM DE BATUM, CAUCASIfl Primesc comande ţi reparaţiunt de tini-chigerie şi de orT-ce fel de Lămpi. (966) CAST G PRINCIPAL 500.000 mărci 825.000 franci în aur hsb& ANUNCIU DE NOROC CÂŞTIGURILE SUNT GARANTATE] DE STAT CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU INVITAŢIE DE PARTICIPARE LA NOROCUL DE CÂŞTIGURI de la marele trageri de prime garanlatc de Statul Hamburg 9 Milio ne 345,605 mărci imperiale trebue numai de cât câştigate neaparat In aceste trageri avantagioase conţinând după prospect numai încă £ 98,000 loturi, ies câştigurile următoare, adică: Câştigul principal este preţuit 500,000 mărci 26 câştiguri de 10,000 mărci 56 câştiguri de 5,000 mărci 3.000 mărci 2.000 mărci 1.000 mărci 500 mărci 300 mărci de de de de prima 1 câştig 1 câştig I câştig 1 câştig 1 câştig 2 câştiguri de I câştig de I câştig de 1 câştig de 1 câştig de 8 câştiguri de de 300,000 mărci de 200,000 mărci 100,000 mărci 75.000 mărcT 70.000 mărci 05.000 mărci 00,000 mărci 55,0044 mărci 50.000 mărci 40.000 mărci 30.000 mărci 45.000 mărci toj câştiguri de 206 câştiguri de 612 câştiguri de 888 câştiguri de jo câştiguri de 127 câştiguri de 200. 150, m. 304»» câştiguri de 448 mărci 7»84 câşt. de 4 27,4 00,1)4 m. 8850 câşt. de 07,40,20 mărci total 404 00 de câştiguri cari vorcâştiga de sigur în 7 părţi în spaţiul de câte-va luni. Câştigul principal de I-a clasa este de M. 50,000, acela de a 2-a Clasa'M. 55,000, în a j-a M. 00,000, 4-a M. 05,000, ţ-a M. 70.000, 6-a M. 75,000, în a 7-a M. 300,000, şi cu prima de M. 300,0,000 eventual M. 500,000. Pentru prima tragere a câştigurilor fixată în mod oficial costă: lotul original întreg numai lei 7,50 b. în aur jumătate lot original numai lei 3,75 b. în aur sfertul iot original numai lei 1,88 b. In aur şi expediez loturi originale garantate de stat nu promisiuni oprite cu prospectul prevfizut cu urmele statului chiar în t