ANUL III No. 876 A DOUA EDITIUNE MARŢI 25 OCTOMBRE (6 NOEMBRIE) 1888 NUMERUL RAM NUMERUL ABONAMENTELE LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE Iu nucuresci: La casa Administraţi unei. In Tura : Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In Slrelnetate: La toate ol'licicle poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL AXU.YCIUKILE OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: .Vjjcnee llavns, Placede la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, bufa 30 bani; anunciurl S' reclame pe pag. IM, 2 lei linia. LA PAIUS: seg&sestojurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscu! din Bulevardul St. Ger-mato, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3,—Pintza Episcopiei,—No. 3 ÎYo. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 1NTR1GELE CEI DISPĂRUŢI VADE RETRO... RESULTATUL BAL0TAGIEL0R ALEGERILE si APRECIATIUNELE PRESEI LOGODIŢII INTRIGEL Colectiviştii şi liberalii fiind cu desăvârşire striviţi în alegeri şi-au pus toată speranţa în campania de intrigi pe care au intreprins’o în contra noastră. Toată puterea de viaţă a partidului liberal se consumă în născocirea unor ştiri tendenţioase şi in comentarea minciunelor publicate de foile colectiviste. Frumoasă şi demnă atitudine pentru «marele partid 1» A trage cu urechia pe la uşa partidului conservator, a colporta cuvintele reu înţelese de prin anticamerile miniştrilor, la aceasta se reducă pentru moment toată activitatea partidului liberal. A comenta în mod maliţios unele ştiri pe care, prin gazete, li se aruncă ca hrană pentru polemicele lor, aceasta a ajuns se fia ocupaţia da căpetenie a bărbaţilor de stat ai partidului liberal. De mai multe luni de zile ei îşi cheltuesc tot geniul lor de intrigi, în a scorni certuri în sânul partidului liberal-conservator, or între junimişti şi partidul liberal-conservator. Apoi ei găsesc mijlocul de a lăuda pe unii, in paguba celor l’alţi, şi a înălţa pe cei Falţi căutând a înjosi pe cei d’ânteiu. Intr’o zi conservatorii sunt desemnaţi ca zestre guvernamentală ; în-tr’altă zi guvernul este arătat ca a-fl&ndu-se prisonier al partidului liberal-conservator. Când, de şi aparţinând aceluiaşi partid, vroim se ne păstrăm toată independenţa, şi criticăm vre un proiect al guvernului, Lupta, a cărui director nu a strălucit în toate timpurile prin independenţa sa, ne a-cuză că aruncăm ţara în anarhie. Iar când, în ciuda adversarilor noştri!, dispreţuim intrigile lor, a-tunci slugile plecate din camerile d-lui Ion Brătianu, ne tratează de zestre guvernamentală. încredinţăm inse pe toţi conducătorii acestei campanii de intrigi, că silinţele lor sunt zadarnice şi că vor isbuti numai se arate tristul hal în care a ajuns partidul liberal. Independenţ i noastră am dovedit’o faţă cu adversarii noştrii; şi lupta invierşunată ce am dat în contra colectiviştilor ia or ce înţeles răuvoitor înţelepciune! şi disciplinei noastre de azi. Au dreptate adversarii noştri: se vorbească de «zestre». Suntem zestre a ideilor noastre, a principiilor conservatoare. Vină inse un partid liberal la putere şi îi vom dovedi că,tot ca în trecut, rămânem vrăjmaşi hotărâţi ai ideilor sale. T E I,E GR A.M E AGENŢIA HAVAS Paris, 3 Noembre. Deputatul Gilly va Ii judecat la sfârşitul lui Noembre de curtea cu juraţi din Gard pentru că a defăimat comisiunea bugetului. New-York, 3 Noembre. De când cu măsurile luate In contra lordului Saekville, sorţii d-lul Gleveland ca candidat la preşedenţie sporesc. Prinzâto-ril II iau cu 10 contra 8. Se crede că d. Cleveland va Întruni o majoritate de 10,000 voturi. Viena, 3 Noembre. D. Duca, director al căilor ferateromâne, a fost primit tn timpul dimineţe! de către ministrul de comerţ, căruia a declarat, In numele guvernului român, că drepturile acţionarilor liniei Cernăuţl-Iaşl vor fi pe deplin ocrotite, şi că seefestrarea este o măsură curat administrativă. Belgrad, 3 Noembre. Comisiunea însărcinată cu elaborarea proectulul de constituţie va însărcina un sub-comitet cu elaborarea acestui proect. Dacă nu se va putea cădea de acord asupra unei cestiunl oare-care, comisiunea pleniară va avea de decis. Belgrad, 3 Noembre. Prima şedinţă a comisiunel pentru Con-stituţiune s’a deschis ia 11 ore de Regele care a rostit un mare discurs, dupe care el a întrebat dacă comisiunea se va pronunţa pentru revisuirea Constituţiei actuale, saQ pentru crearea unei nuol Constituţii. In urmă sub-comitetul a fost ales. El se compune din trei membrii din fiecare partid, adică 9 membri. Regele sau vice-preşedinţil comisiunel vor presida sub-comitetul. Budapesta, 3 Noembre. Guvernul a pr«sintat azi Camerei pro-ectul de lege relativ la conversiunea obligaţiunilor drumurilor de fer al statului şi cel relativ la noua lege asupra armatei. Berlin, 3 Noembre. «Monitorul imperiului» vorbind de co-mentariele răb-voitoare ale unei părţi din presa berlineză asupra răspunsului împăratului la adresa municipalitâţel din Berlin, declară din ordin imperial, că limba-giul organelor liberale din capitală, ab atins simţimîntele împăratului. Având în vedere reiaţiunile speciale aie autorităţilor municipale cu această presă, împăratul a socotit că cuvintele sale ar putea să contribue să facă să înceteze asemenea inconveniente. Solia, 3 Noembre. Iată textul respunsuluî la discursul tronului : RepresentanţiI poporului bulgar convocaţi tn a doua sesiune ordinară, sunt fericiţi că pot să presinte Alteţei Voastre Regale, simpatiile de adânc devotament şi de iubire de eare poporul este Însufleţit către suveranul săb. Representaţiunea naţională a ascultat cu bucurie cuvintele Alteţei Voastre Regale, zicând că graţie păcel generale, precum şi mulţumită li-niştel care domneşte în ţară, dreapta cau-să a Bulgariei sc consolidează din zi în zi, şi că speră că guvernul, sub înalta şi înţeleaptă Voastră direcţiune, va desfăşura toate sforţările sale pentru a asigura Bulgariei un viitor strălucit şi fericit. Deschiderea liniei Zaribrod-Vakarel umple inima poporului bulgar cu o dreaptă mândrie; el a arătat că ştie se ocrotească drepturile sale şi se respecteze obligaţiunile Iul, şi că posedă darurile şi calităţile necesare pentru a’şl îndeplini singur afacerile sale şi dea îngriji de bunătatea şi de progresul săb. Practica pe care poporul bulgar a dobfindit’o prin construirea acestei linii ’I va servi asemenea în viitor în timpul execuţiuniî unor asemenea întreprinderi care relevează bunul traib general al ţării. Călătoriile ce Alteţa Voastră le-a făcut In ţară au dat poporului putinţa de a exprima simţimintele sale de adâncă iubire şi devotament către persoana aceluia care şi-a consacrat viaţa serviciului patriei şi care ţine drapelul independenţei şi al libertăţii Bulgariei. Poporul 'şl va aduce a- minte de marile sacri (leii ce faceţi pentru ocrotirea libertăţii şi drepturilor sale, şi va îl tot-d’a-una gata se proteagă şi să a-pere pe Suveranul şi călăuza sa. Cuvintele Alteţei Voastre Regale pentru buna instrucţiune şi desvoltarea vitezei armate bulgare ne-ab pricinuit o mare satisfacţie. Sacrificiile ce poporul face şi va face pentru menţinerea armatei sunt nişte dovezi manifeste de încredere şi de speranţa ce avem tntr’insa, iar represen-taţia naţională e convinsă că subt înalta direcţiune a Alteţei Voastre Regale, Bulgaria va avea tn tot-d'a-una armata sa instruită şi disciplinată, demnă şi gala se respundă misiunii sale. Represintaţia naţională ne ignorând de loc trebuinţa indispensabilă şi Însemnătatea unei bune organisaţil interioare a Stalului, va studia cu o îngrijire particulară şi cu atenţiune toste proectele de lege şi propunerile pe care guvernul le va presinta adunării şi va face tot ce ’1 vor dicta datoriile şi interesele patriei. Trăiască Alteţa Sa Regală Ferdinand I, pri icipe al Bulgariei. Solia, 3 Noembre. Azi dimineaţa s’a Înmormântat Corniţele de Grenaud. Principele conducea doliul, înconjurat de suita sa civilă şi militară, represintanţil guvernelor străine ab asistat la ceremonie. Monseniorul Mening a o-ficiat. O mulţime considerabilă asista la înmormântare. St. Pctersburg, 4 Noembre. Familia imperială a făcut azi intrarea sa la St. Petersburg în mijlocul aclamaţiu-nilor unei mulţimi imense. întregul oraş era împodobit. Petersbuve;, 4 Noembre. «Journal de St. Petersbourg» zice că în accidentul de la Borki, împăratul a fost rănit la picior iar împărăteasa la mână, dar acesta n’a împiedecat pe MajestăţUe Lor se dea ajutor răniţilor. Jurnalul arată persoauele din jurul imperial mal mult sab mal puţin grav rănite. El constată că ab fost 21 de morţi şi 37 de răniţi. I.omlra, 4 Noembre. Circulă ştirea că d. Miliael Henric Her-berg va fi numit însărcinat de afaceri al Marel Bretanil la Washington. Lord Saekville s’ar întoarce în congedib. Roma, 4 Noembre. In faţa emoţiuniî persistente a Sultanului în privinţa articolului «Corespondenţei ‘ de Est» semnalat mal înainte,şi asupra raportului baronului Blanc pe care Sultanul ’l bânueşte că e inspiratorul acestui articol, d. Grispi, pentru a tăia scurt tutu-lor acestor interpretări compromiţătoare pentru baronul Blanc, s’a holărît se adreseze lui Fotiades-Paşa o notă care des-minte formal aceste alegaţiunt şi care a-firmă că articolul «Corespondenţei de Est» emană de la adversarii triplei alianţe, că are probe de aceasta, şi care adaogă că departe de a voi se sdruncine autoritatea Sultanului, tripla alianţă, al cărui scop e curat paclnic, a înscris integritatea imperiului otoman printre principiile sale fon-damentale. RESULTATUL BALOT AGI ELOR DE ERI PRAHOVA Mihail Munteanu lih.-cons. 116 ales Radovicî liberal 75 OLT Constantin Mânu lib. cons. 54 ales Maiorul Munteanu liberal 48 DOLJ Gheorghe Chiţii liberal 152 ales Colonel Logarii iib.-cons. 130 ales G. Săulescu liberal 67 N. T. Pnpp liberal 93 IAŞI Prinţul Grigorie Sturdza lib. 147 ales Grigore Cogălniceanu 1. cons. 145 ILFOV Christoti Zerlendi lib.-cons. 384 ales Alecu Gatargiu cons. indep. 299 GeneralIpătescu 114 CEI DISPĂRUŢI Abea trecură câte-va săptămâni de la faimoasele zile când colectiviştii în adunările lor electorale, speriaţi de numărul asistenţilor pe care’I luah drept partisani, proclamaţi din toată puterea plămânilor tăria partidului colectivist, şi iată că unii după alţii el dispar, se cufundă, nu mai dau semne de viaţă. Unde e d. Ion Brătianu? Ce s’a făcut? Retras la Florica dans son beurre, cum zice francezul, el s’a recunoscut luvins mal Înainte chiar de a se termina răsboiul şi a retras candidatura sa la balotagiul pentru colegiul întâiu de Senat. Despre Dimancea cine ar mai vorbi, cine ’şi ar mal aduce aminte că există cel puţin, dacă n’ar fi numeroasa falangă a victimelor pârlite de fostul vice-preşedinte al Camerei? Unde e Radu Mihaî? Se mal găseşte oare In ţară sau a avut parte de dânsul vre-o puşcărie străină? Chemat ca martor Intr’un proces la consiliul de răsboiu, citaţia nu nemereşle unde să’l găsească, şi cine ştie dacă nu vom vedea zilele astea prin Monitorul Oficial vre-un mandat de înfăţişare pe numele fostului ministru, cu domiciliul necunoscut. Dar bărbaţi politici de o categorie mal spălată de cât Dimancea şi Radu unde sunt? Ge s’a făcut veninosul Stătescu, care nici candidatura nu şi-a pus’o cel puţin la alegerile generale ? A lăsat cu desăvârşire In pace oposiţia noastră, care pentru dânsul n’avea odinioară drept ■ ’f g;lr> ţârei ? Mititiculus Sturziculus, a ajuns să facă reportajiCi la Democraţia — (repor-tagiu şi raportagiu); de când nu mal comunică oficial cu M. S. Regele, uitând să vede că telegramele nu le mal poate da gratis, trage depeşî de u mie de cuvinte. Dar Stolojan pe unde ’şl mai leagănă burta ? S'a isprăvit era Intrunirelor, s’a isprăvit era manifesturilor către naţiune, apelurilor în contra iconarilor, jugăna-rilor. Mortuus est! Dar se nu credeţi că colectiviştiî ab renunţat ia luptă cu desăvârşire ! Acum, după lupta legală, începe lupta revoluţionară. Aveţi puţina răbdare şi veţi vedea cum unul câte unul vor eşi i irăşl la lumină. Au nevoe de ce va timp ca să se uite niţel blestemăţiile trecutului, au nevoe de mica prescripţie a opiniunel publice, şi avem să dăm peste dânşii ascunşi în pivniţele palatului, lucrând în tipografii clandestine, complotând şi cu Turcii, dacă va fi nevoe, ca să readucă colectivitatea la cârmă. Ei ab dispărut pentru că nu le dă mâna să stea la lumina zilei, dar fac pe mortul ca clownul de la circ, numai cât timp e necesar pentru a depărta a-tenţiunea publică. VADE RETRO.... «Nici un fapt imoral—zice Democratzia de Duminică,—n’a putut trece fără a atrage o umbră neagră, o pată asupra acelui care s’a făcut culpabil d’a ’l fi săvârşit. Dacă exigenţele politice au silit câte o dată pe oamenii politici a întinde mâna lor curată unor oameni de o moralitate tndoioasâ, el aii făcut acest lucru cu inima scârbită i de furcile caudine pe sub care treeab; cel de lângă el i’ab putut vedea ştergându’şl mâna după această strângere de mâ ă.» Ceasul pocăinţei a sosit dar pentru Democratzia şi spre a ajunge la mântuire, dînsa începe prin mărturisirea păcatelor. Să luăm aminte ! .. «Nici un fapt imoral n’a putut trece fără a atrage o umbră neagră, o pată a-supra acelui care i’a săvârşit...» La cine să face oare alusie prin aceste cuvinte, dacă nu la d. Ion Brătianu, a cărui lungă listă de fapte imorale a fost c; ti LA chiar de dîn-sul de pe banca ministeriala ? Aşa dar e o umbrăneagră, e o pată neagră asupra fostului preşedinte al consiliului; de ce să mal miră deci Democratzia de faptul că colegiul l-iţi de Senat a preferit pe d. Cerlenti d-lul Ion Brătianu ? ...«Dacă exigenţele politice au silit căte o dată pe oamenii politici a întinde mâna lor curată unor oamenlde o moralitate în-doioasă, el au făcut acest lucru cu inima scărbilă.» Plângi Râducule, plângf|Dimancea, plângeţi Săvene, Cortazzi şi mulţi alţii ! De-mocratziash dă cu piciorul, vă strigă Vade retro I şi mărturiseşte că necesităţile politice i’att silit căte o dată să vă întinzăvouă oameni de o moralitate îndoioasă (tndoios e cam prea politicos cuvânt) o mână curată. ...«Cel de lângă el, i’aO putut vedea ştergându’şl mâna după această strângere de mână I» Aşa o fi fost; dar mulţi ab văzut pe Ştefan Belu ştergându-şl mâna după ce o întinsese lui C. F. Robescu şi pe C. F. Ro-bescu făcând Ia rândul săb aceiaşi fricţiune după ce strânsese vârful degetelor iul Ştefan Belu. Radu în contra iul Dimancea, Stătescu In contra lut Ion Brătianu, Anghelescu în contra lai Carada, şi viee-versa,fle-care în parte îşi ştergea mâna în urmaslrângerel impusă de necesităţile politicei. Şi chiar astă-zl citind Democratzia, în care e publicat acest Vade retro, stal şi te întrebi dacă toţ! redactorii acestei foii nu se supun unor necesităţi politice lucrând împreună, şi dacă atunci când dimineaţa Îşi zic bună ziua şi ’şl strâng mâna, nu trec apoi în odăiţa de alături unul după altul spre a ’şl spăla mâinele ? ALEGERILE flPRECIfiTtUNILE PRESEI Continuăm cu consemnarea apre-ciaţiunelor presei asupra alegerilor legislative. Iată cum clasifică România Liberă pe deputaţii noui aleşi: «E un parlament în mare parte nob prin individualităţile ce ’l compun şi prin grupările din care e constituit. Vechia colectivitate este microscopic represinlala. Disidenta liberala a pătruns in cantitate mai mare. Restul este conservator.» La Nouvelle Revue care a sosit azi din Paris, consacră câte va rînduri alegerilor din România. Iată ce citim sub iscălitura d nei Adam : «In România, toată tactica oposiţiuuel s’a resumat în scopul unic de a scăpa o-noarea românească, de a isgoni pentru tot-d’a-una de la putere banda d-lul Ion Brătianu; această tactică a triumfat. Conservatorii şi junimiştii ab fâcutpe colectivişti să cază în noroib — tn ţărînă ar fi & întrebuinţa o expresiune prea nobilă. D. Dim. Brătianu despre care să poate zice schimbâudu-se formula: «stngele nici o dată nu minte», că stngele nu e nici o dată sincer la Brătienl, a jucat un rol care l’a discreditat tn ochii ţării. El a primit acea alianţă «monstruoasă» cu fratele săb, alianţă pe care o bănuisem şi o vestejisem încă din ultima mea Cronică. Oposiţiunea românească păşeşte puţin câte puţin, spre succesul definitiv. Deja ea a biruit şi a îndeplinit visul de independenţă a ţărel, zicând alegătorilor: «Faceţi ca verdictul vostru să fie sentinţa de moartea colectivităţe1,caresă facă pentru tot-d’a-una imposibilă reîntoarcerea regimului minciunel şi al corupţiei». Mal târziu, dupe ce oposiţiunea se va fi deprins cu exerciţiul puterel, ea va putea prin unirea sa şi .prin probitatea sa politică, să grupeze la un loc toate bu-nele-voinţe patriotice. O ţară în care se duce în triumf un cetăţean curagios ca d. Nicolae Blaramberg nu a pierdut, «nici nobilele aspiraţiunl, nici noţiunea drep-tăţel şi a nedreptâţel». DIN STREINATATE Conflictul intre Chestura Camerei francese si presa In fine incidentul provocat de chestorii Camerei francese şi jurnaliştii pa-risienl, s’a sfârşit tn modul următor: In urma unul vot al Camerei emis de d. de Lacretelle, şi In urma retragerel demisiunelor ce cel şeapte membri al biuroulul tşt deduseră, motivate pe măsurile de rigoare luate de chestură, chestiunea a fost vidată In avantagiul ziariştilor. www.dacoromanica.ro EPOCA - 25 OCTOMBRE ^■H33BBMBB3E23RK353EmBH Sindicatul Presei a stipulat dinpre-ună cu biuroul Camerei, basele recon-ciliaţiua el. D-nil Chestori însă în cap cu faimosul d. Madier de Montjau s'au retras din funcţiunile lor. Victoria căpătată de presă, nu se da-toreşte decât atitudinel energice acelor şeapte membri din biuroîi, radicali, republicani şi conservatori, care cu to^i ad găsit ca e mal bine să se retragă de cât să se facă solidari cu despotismul d-lul Madier de Montjau. Mesurile de rigoare luate de primarul oraşului Bordeaux In faţa incidentelor regretabile iscate în Bordeaux cu ocasia unei întruniri socialiste, unde mal multe persoane ati fost greii rănite, Primarul o-raşulul a decretat, că nici o întrunire socialistă'nuva mal puteasă să ţină fâra o autorisare specială a Primăriei. Afară de aceasta, cât se va ţine bâlciul anual, nici o întrunire nu se va mal putea ţine. Un deputat radical va interpela In curând pe ministrul de interne asupra acestor măsuri. Ipotesa uuei ocupaliuni a oraşului Coustanlinopol de către armata rusa Daily Teleqraph publică într’un articol al său următoarele : Motivele invocate de Rusia pentru a declara din când în când un resboid turcilor, sunt fără îndoială onorabile şi umane, Ţarul şi poporul rus nu pot să considere cu răceală situaţia creştinilor din Turcia, cu toate acestea nu trebue a se perde din vedere, că, pentru oamenii de.stat ruşi fle-care ţară scăpată de jugul otoman, e o peatră de cale spre Gonstantinopol. In acest mod a operat Napoleon I cu statele sale aliate când a mers spre Moscova. Tot ast fel Ţarul cel alb va putea într’o zi se conducă pe Români, Sârbi, Bulgari şi Greci, cu steagul rus în cap, la cel mal mare eveniment al acestor patru din urmă secole, adică la luarea ConstantinopoluluL Acest vis, de sigur nu se va realisa aşa de lesne, pentru simplu motiv, că Românii, Serbii, Grecii şi Bulgarii voesc mal bine să stea la eî, şi că se opun foarte energic la intrarea armatelor ruse pe teritoriul lor. In faţa dar, a acestei opuneri, Rusia consimţi-va ea ore să renunţe la ideea dominanta a rasei sale, va ajunge ea oare la ţinta care ’şl-o propune în Asia-Minora, prin alte mijloace, şi mal ales printr’un fel de alianţă cu Sultanul chiar ? Iată chestiunea. Şi se poate spune cu dreptate că a-ceastă chestiune interesează Europa întreagă. Nu numai Anglia, dar încă Austria şi Italia susţinute de Germania, nu se vor mulţumi numai a desaproba aceasta. Aceste puteri se vor opune cu forţa la or-ce fel de ocupaţiune a Constantino-polului de ruşi. Din vestul Africei. O depeşă primită la Liverpool istoriseşte o şcenă înfiorătoare de carnagid petrecuta pe coasta vestului-African pusă sub protectoratul Angliei, la Or-kika, o mică insulă situată pe rîul Bonny. Două fracţiuni din tribul Ogonişilor erad în ostilitate pentru nişte co-mercid de unt-de-lemn. Una din aceste fracţiuni a atras într’o cursă, sub pretext de lmpăcaciune pe cea-l’altă; ea luă ca prisonierl pe mal mulţi barbaţl, copii şi femei. Aceşti prisonierl fură omorâţi, tăeaţl în bucăţi şi mâncaţi. Pe copil II siliră ca se bea sângele părinţilor lor. Spectacolul acestui carnagid era imposibil de văzut. Membre umane erau semănate pe câmpii,corpuri tâeate pluteau pe apa rîulul Bonny. In fine învingătorii sfârşiră opera lor infamă arzând satele celor învinşi. Casaloria Uicei generalului Boulanger. Contrar tuturor aşteptărilor, graţie măsurilor de ordine luate de poliţia din Paris, căsătoria d-şoarel Boulanger cu d. căpitan Driant s’a petrecut In cea mal perfectă linişte. Boulangiştil s’au mulţumit a veni In număr cât se poate de mare şi a aclama în modul cel mal vid atât pe ttnăra pe-rechiâ cât şi pe generalul Boulanger. După cununia religioasă, un mic lunch a fost servit la casa generalului. Generalul purta uniforma. Ziarele conservatoare, intransijente şi chiar o parte din cele republicane constat că manifestaţiunile ce s’au făcut generalului Boulanger sunt nişte adevărate ovaţiunî. Unele ziare republicane, accentuez din ce în ce grija lor pentru popularitatea crescândă a generalului. X. INFORMATIUNI M. S. Regele a sosit erl de la Sinaia eu trenul ordinar care vine la ora 11.50. El se afla singur în vagonul regal, care fusese alipit pe lângă trenul ordinar. La gară au aşteptat sosirea M.Sale dd. Petre Carp, T. Maiorescu, prinţul Stirbey, general.Barozzi, d. Marghiloman, generalii Cernat, Arion, mai mulţi ofiţeri superiori, primarul capitalei, şi d. procuror general Filitis. M. S. când s’a dat jos din vagon, a dat mâna maî.întâiu d-lor Petre Carp şi T. Maiorescu şi apoi celorlalţi asistenţi. Apoi urcându-se în trăsura care’l aştepta,M. S. s’a scoborât la palatul, din capitală. M. S. va rămâne în capitală până mâine Marţi, când va pleca din nou la Sinaia, de unde se va întoarce peste câte-va zile întovărăşit şi de principele de Wied. Aflăm că în urma faimoasei telegrame a d lui D. Sturdza adresată M. S. Regelui, d. ministru de Interne a ordonat o anchetă care, dupe cât ni sespune, cercetând cu deamânun-tul în localitate a descoperit că, ca tot d’a-una Mitiţâ a spus neadevărurile cele mai sfruntate. M. S. Regele, a lucrat eri seară cu d. P. P. Carp, Ministrul de Externe, şi general Barozzi Ministrul de rezbel* D. Dim. Rosetti-Teţcanu, prefect al judeţului Bacău ’şi-a trimis eri demisiunea ministerului de Interne. Procesul căpitanului Stănciulescu se va judeca în ziua de 9 Noembrie. D. Alexandru Steriadi, directorul reşedinţelor regale, a fost decorat de M. S. împăratul Austriei cu crucea de comandor al ordinului Francisc-Josef. Azi la ora 10 şi 1/2 s’a întrunit sub preşedinţa M. S. Regelui consiliul de miniştri. M. S. Regele va părăsi capitala mâine la ora 8 şi ,1/2 de dimineaţă, pentru a se reîntoarce la Sinaia. M. S. va reveni în capitală la 31 ale curentei pentru a asista la deş-chiderea Corpurilor legiuitoare. D. colonel Algiu, prefectul poliţiei capitalei, a adresat ministeriului de Interne un raport prin care cere reorganizarea complectă a serviciu-rilorde siguranţă şi de servitori. Acest raport l’a Însoţit d. Prefect al poliţiei de un proect de regulament. Abuzurile constatate la primăria Capitalei In urma unei denunţări primite ded. Primar al Capitalei, în contra unui funcţionar anume G. Tacorian, şef perceptor al taxelor nouî, d. prim-proeuror a fost avizat. Eri un delegat al parchetului din preună cu d. consilier adjutor Nau-mescu, a procedat la facerea anchetei. Eatâ ce s’a constatat în sarcina d lui G. Tacorian : Acest funcţionar fiind însărcinat ca de două ori peseptămână. Marţea şi Sâmbăta, să meargă la obor şi să încaseze taxele ce se cuvin comunei, încasa sumele întregi, iară în suşurî nu trecea de cât a treia parte, păstrând restul pentru sine. Intre altele s’a găsit şi o chitanţă în care erau trecuţi 275 lei, iar în suş nu era trecut da cât 25 lei. Lucrările de examinarea tutulor actelor vor necesita un timp foarte îndelungat. , Examenul actelor nu sau făcut do cât pe o singură lună, şi din aceasta rezultă, ca d. G. Tacorian frustra comuna cu 400 de lei pe fie care lună. In faţa probelor zdrobitoare ce sau * descoperit, d. jude de instrucţie a şi arestat eri pe d. Tacorian. Acest funcţionar care e în serviciul comunei de i2 ani, se bucura de încrederea tutulor şefilor săi, nimeni nu l’ar fi putut bănui de nu se primea un denunciu pozitiv. Amicul nostrud.ChristodorSuliotu Deputat al Brăilei, doctor în Drept şi Litere de la Facultatea din Paris, a dat la lumină in limba franceză, o însemnată operă asupra Dreptului Natural or Filosofia Dreptului (Le Droit Naturel ou Philosophie du Droit). Opul face onoare savantului autor şi este menit a face cunoscut străinătăţei locul ce ocupă în ştiinţă, erudiţiunea bărbaţilor noştrii publici. La alegerea de Deputaţi pentru Camera Austriei ce s'a făcut deună zi în districtul Suceava-Rădăuţ-Câmpu-lung din Bucovina elementul românesc a repurtat o izbândă strălucită, alegându-se candidatul Românilor d. Corneliu Cosovicî cu 403 voturi din 40l votanţi. D. Cosovicî care e şi Deputat al Sucevei în Dieta Bucovinei, aparţine majorităţei partidului naţional. Diseară se va întruni din nod la ministerul de Rezbel, comisia de generali, chemată a se pronunţa în privinţa proectului de reorganizare & ministerului de Resbel. In ultima şedinţă d. general Fâl-coyanu s’a opus şi s’a declarat contra acestui proect.Ceacee curios,este ca d-sa a pronunţat un discurs în contra proectului, înainte chiar de a’l fi auzit. Diseară numai se va începe discuţia pe paragrafe. Credem a şti, că articolul României Libere de al altă-eri intitulat Dupe Luptă, este o urmare a expli-caţiunilor date d lui Alex. Catargiu de d. Laurian asupra articolului ce ’l publicase România Liberă Mereuri 19 ale curentei contra d lui A. Catargiu. Să telegrafiază din Paris că d-nu Constantin I. C. Brătianu e auto-risat a urma cursurile şcoalei de mine. CONGRESUL INTERNATIONAL DE DREPT COMERCIAL DE LA ANVERS (1885) SI BRUXELLES (1888) (Urmare şi fine). Este loc de a se permite trasului se steargâ iscălitură sa pe cât timp trata se gaseste în manile sale? Art. 287 al codului nostru de comercid hotăreşte: «Acceptarea trebue să fie dată la înfăţişarea cambiei, sau cel mai târzid în cele 24 ore de la înfăţişare. Ea nu poate fi revocată după ce cambia a fost înapoiată.» Resultă din acest text că acceptarea poate fi revocată pe cât timp trata se găseşte încă în mânile trasului. Voinţa unei părţi nu conferă un drept cele-l’ate părţi dacă nu există un concurs de voinţe resultând din fapte concludente, sad din declaraţiunea reciproca a părţilor. Reamintim totuşi că în materie de schimb singura iscălitură obligă. Principiul soluţiunel trebue dar căutat aiurea. Şi, în adevăr, trebue să facem distingerea următoare : Posesorul lăsat’a el trata din negii-genţă un timp îndelungat în mânile trasului ? Dânsul trebue să ’şî impute sie-şi consecinţele negligenţel sale, şi trasul poale să şteargă iscălitura sa pe cât timp trata se găseşte încă în mânile sale. Nu există, din contra, nicl-o ne-gligenţă din partea posesorului, trata rămânâod un timp îndelungat In mâna trasului în virtutea unul mandat primit de la trăgător sad în virtutea unul de-posit ? Trasul nu trebue să aibă dreptul să şteargă iscălitura sa. Un exemplu pentru lămurirea ultimei ipotese : trăgătorul trimite, să presupunem, trasului, originalul pentru acceptare, lnsărcinându’1 a’l păstra la disposiţiunea secundei sad a copiei. Posesorul, c: re d. ţine secunda, află, a-desea târzid, unde se găseşte originalul, care trebue să ’l să înmâneze la a sa cerere. întârzierea, în caşul acesta, nu e imputabila posesorului. Art. dar 15 al proiectului de la An-vers se modifică în chipul următor : «Trasul poate să şteargă iscălitura sa pe cât timp scrisoarea de schimb se găseşte încă In mânile sale, afară numai dacă dânsul deţine scrisoarea cu titlu de mandatar sau depositar. Este loc de a se înscrl in lege ca posesorul tratei este In drept a cere în tot momentul acceptarea si câ orice clausâ contrarie este exclusâ ? In răspunsul med la cestiunea nouă-spre-zece a primului cestionar observasem In această privinţa: «En Alle-magne, â Augsbourg, existait autrefois la coutfime d’insârer dans la trăite: «â accepter quinzaine avant l’âchance,» ce qui favorisait l’âmission des bil-lets de complaisance (Wechselreiterei). Pour prâvenir l’abus dont il s'agit, l’art. 18 de la loi allemande dispose: «que le possesseur put â tout moment pră-senter le billet â l’acceptation», et la novelle 5 ad art. 18 cit. ajoute : «Toute stipulation contraire sera nulle et non avenue.» Nous pensons qu’il faut tirer profit de l’expărience faite en Allemag-ne, et inscrire dans la loi que le porteur a le droit de demander â tout moment l’acceptation et que toute clause contraire est nulle.» Secţiunea resolvi cestiunea noastră In sens afirmativ, după o scurtă expunere orală a punctului de vedere accentuat în răspunsul meu, făcută de delegatul gazetei germane Zeitschrift fur vergleichende Rechtswissenschaft (Hei-delberg). Este loc de a se deosebi indosamen-tul înainte si dupe scadentâ ? Girul după scadenţă are după legea noastră (art. 281) numai efectul unei cesiuni. Trasul poate opune indosataru-lul dupescadenţă excepţiunilece le avea dânsul în contra irdosantuluî în momentul scadenţei. Care e raţiunea acestei disposiţiunl ? Răspunderea ceamare a datornicilor de schimb trebue să fie compensată, se zice, prin o scadenţă certă. Privilegiele dar excepţionale de cari se bucură creditorii de schimb au a fi limitate la in-dosamentele până la scadenţă. Prin girarea tratei dupe scadenţă s'ar îngreuna peste măsură răspunderea obligaţilor, s’ar da loc la o speculaţiunefără sfârşit pentru câştigarea de dobânzi. Dar, se răspunde, şi nu fără temeiu, că, de fapt, e foarte cu anevoe de constatat dacă indosamentuls’adat înainte sad dupe scadenţă, căci indosamentul e 8desea nedatat, sad dat In alb. Datornicii de schimb au, deosebit de a-ceasta, un mijloc eficace de a preveni pericolele ce însoţesc indosamentele dupe scadenţă, căci eî ad dreptul să indice pe bilet persoana care să plătească lanevoe. Secţiunea suprimă dar art. 21 al proiectului de la Anvers, care sună ast-fel: «Si l’endossement est postârieur â l’âchâance, Ie tirâ pourra opposer au cessionaire Ies exceptions qui luicom-petaient contre le propriâtaire de la lettre au moment ou elle est âchue.» FOIŢA ZIARULUI «.EPOCA» (35) WAL1ER SCOTT LOGODIŢI » SAU CONETABILUL DE CIIESTER XI. (Urmare) Uşa era alcătuită din şease lăncii al căror lemn era îmbrăcat în argint, şi vârful de acelaş metal. Erad înfipte în pămlntcâte două, şi capetele lor să ln-crucişad, ast-fel ca să închipuiască un şir de arcade acoperite cu matasă verde, cea ce alcătuia o plăcută nepotrivire cu aurul şi purpura. Interiorul acestui pavilion, dupe cele ce spunea doamna Gillian, pe care cu-riositatea o îndemnase a merge să’l vadă, cu alte tovarăşe a le sale, era vrednic de frumuseţa lui din afară. Pe jos era întins un covor de Orient; pereţii erau înfrumuseţaţi cu tapiserii frumoase de la Gând şi Bruges ; şi partea de asupra, de matasă albastră ca I Seninul, era întocmită ast-fel casă în- 1 fâţişeze cerul ; căci să vedeau acolo soarele, luna, stelele, de argint masif. Acest strălucit pavilion fusese făcut pentru faimosul Guillaume d’Ypres, care strlnsese mulţi bani, ca general al trupelor mercenare a le regelui Ştefan, care’l făcuse conte de Albemarle. Dar soarta resboiulul îl dăduse în mâna conetabilului de Lacy, dupe una din acele lupte înverşunate cum avuse loc de multe ori între Ştefan şi împărăteasa Maulda|sad Matilda. Nicî-o-dată conetabilul nu să slujise cu dtasul ; căci de şi bogat şi puternic, fugea obişnuit de lux şi resfâţare, cea ce făcea ca purtarea lui în asta Imprej urare să mire mult pe cel care’l cunoşteau. La amează, sosi el însuşi la poarta castelului, pe un cil frumos, şi urmat de scutieri, pagi şi servitori, toţi îmbrăcaţi ca de sărbătoare. El Insărcină pe nepolu şeii să spue stăpânei castelului Paza-Dureroasă că cel m ,1 smerit servitor al el aştepta onoarea de a o vedea. Printre cel care să adunase ca să vidă pe conetab I când ba sosi, mulţi gândiră că ar fi făcut mal cuminte dacă sr fi păstrat pentru propia lui persoană o parte din strălucirea şi podoabele ce sâ arâtad In pavilionul şi In cortegiul seu ; căci îmbrăcămintea lui era atât de simplă că să putea zice chiar ca e neîngrijit, şi cu toate aceste natura nu’i dăduse un exterior aşa de plăcut în cât să se poată lipsi cu totul de ajutorul artei şi a împodobirel. Această opinie să răspândi şi mal mult când să coborî de pe cal, căci pănă atunci chipul cu care se ţinea calare II dăduse un aer de demnitate pe care’l perdu îndată ce părăsi strălucitoarea sa şea de oţel. Vestitul conetabil de Chester era abia de statură mijlocie, şi membrele Iul, de şi puternice şi bine pro-porţionate, nu aveaţi nici graţie nici îndemânare. Picioare'e lui erau cam In-lăuntru, lucru de care ce’I drept, se folosia la călărie ; şchiopăta puţin, fiind că un picior II fusese rupt de o căzătură de pe cal şi pun la loc cu ne-dibâcie de un chirurg nedestainic. Da acea mergea cu greii, şi de şi umerele sale largi, braţe lui nervoase şi peptul seu dovedeau puterea ce o arătase de atâtea ori, era puterea unuî om stân* gaciu şi fără graţie. Vorbele şi mişcările lui era ca de sinior care vorbeşte rar cu semenii sei, şi mal rar încă cu cel mal sus de el, adică pripite, hotârlte, posomorite, mal răstite. După judecata celor ce’l cunoşteau de aproape, ochiul şed vid şi sprinceana lui în chip de arc bine tras arătau că este un om demn şi bun ; dar cei care’l vedead pentru întâia oară nu’l judecad aşa de binevoitor, ci’l bănuiau a fi pornit şi aspru, de şi sâ învoiad a zice că o-brazul lui avea înainte de toate o înfăţişare râsboinicâ. N'avea mal mult de patru-zecl şi cinci de ani, dar os-tenelele resboiulul şi schimbările de clima 11 fâcead să pară cu zece ani mal mare. Nu era nimeni In suita lui mal simplu îmbrăcat decât dînsul. Purta numai mantia ce& scurtâ normandă ' peste haina sa de capra selbatecâ, care, fiind mal tot-d’a-unaacoperită cu armura lui, era ca patată în mal multe locuri. Pe cap avea numai o pălărie neagră, cu o ramură de rosmarin, în a-mintirea jurâmîntulul sed. Spada lui cea bună şi pumnalul seu erad atârnate de o cingătoare de piele de focă. In capul numerosului cortegiu care băga de seamă la cele mai mici mişcări a le sale, conetaailul de Chester aşteptă sosirea Evelinel Berenger la poarta castelului Pazeî-Dureroase. Sunetul trimbiţeior în lăuntru vesti că era să apară. Puntea să lăsă în jos, şi orfana, dusă de Damian de Lacy In bogată îmbrăcăminte, şi întovărăşită de Roşa Flammock şi de toate femeile casei sale, trecu sub poarta vechie şi masivă a cetăţel tatălui sed. Era la doliu mare, şi, durerea sa ne Ingâduin-du'I a să împodobi cu nicl-o găteală, ea înfăţişa o nepotrivire isbitoare cu bogata podoabă a conducătorului sed, a le cărui vestminte străluciad de sur, broderii şi pietre scumpe, pe când, în orice altă privinţă, tinereţa şi frumuseţa lor ar fi făcut sâ fie socotiţi de frate şi soră. Această împrejurare, se vede, stârni, când stăb.iturâ prin mulţime un murmur uşor, un fel de sbârnâit, de plăcere, pe care numai respectul pentru doliul Evelinel II împedecă de a sâ schimba In strigăte de splause.* îndată ce frumosul picior al Evelinel făcea un pas dincolo de palisada ce alcătuia bariera din afară acastelulul, co- netabilul de Lacy înainta spre a o întim pina.şi, răzemîndu’şl genuchiul dretp In pămînt, Ii curu iertare pentru fapta potrivnică curteniel la care’l silise jură-mîntul sed, arătându’I cât era de simţitor la cinstea ce bine voia a’l face, şi adăugând că toata viaţa lui, menită sluj bel sale, nu va ajunge pentru a’l dovedi recunoştinţa sa. Această ţinută şi aceste cnvinte, dejşi potrivite cu romantica curtenire de a-tuncT, făcură pe Evelina să se sflasca oare cum ; şi cea ce mărea sfiala eî, era faptul că această cinste i să tăcea în public. Ea rugă pe conetabil să se ridice, şi să nu mărească uimirea unei femei care fără asta nu ştia cum să’şl plătească datoria de lecunoştinţâ ce a-vea către dînsul. Hugues de Lacy se ridică dar / şi după ce sărută mâna ce’l dădu Evelina, o rugă, de vreme ce era aşa de îndurătoare, sâ bine voiască a Intra sub smeritul cort ce’l pregătise, şi de a'i face cinstea unei audienţe. Evelina îi răspunse numai printr’un salut, primi mâna lui, şi, poruncind suitei sale s'o aştepte, zise Rosei s’o urmeze. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 25 OCTOMBRE 3 Daca Indosamentul nu este datat trebue se se impună proba datei posesorului, sau trebue se se permită posesorului se umple data, proba contrarie fiind re-servata contestatorului ? Data indosamentului interesează pe posesorul tratei In ceea ce priveşte dovada de f*cut ca cutare indosament a a-vut loc Înainte sad dupe falimentul in-dosantulul, Înainte sau dupS scadenţa. Indosatarul după scadenţă al uneitrate ne protestate la timp nu are acţiunea recursorie In contra indosanţilor Înainte de scadenţă. Indosamentul nu e valabil după legea noastră (V. art. 279 codul comercial român, conform art. 137 francez şi art. 258 italian) dacă nu e datat, dar dânsul e valabil daca e făcut In alb. Aceasta e o inconsecuenţă pe care a evitat’o legea franceză, după care girul In alb nu poate să producă toate efectele dupe dreptul schimbului. Legea belgiană, de alta parte, hotărăşte : «Si l'endosse-ment n’est pas dată, c’est au porteur, en cas de contestation, â ătablir quelle est cette date.» (conform art. 23 al pro-ectulul de la Anvers). Cele mal multe legislaţiunî (legea engleză, cea germană, sviţerană, scandinavă) nu cer data. Daca se recunoaşte ca indosamentul In alb trebue se producă toate efectele dupe dreptul schimbului, şi toată lumea e asta zi de acord asupra acestui punct, consecuenţa cere să nu se statueze că «indosamentul trebue să fie datat.» In bună logică dar, singura întrebare de resolvat este aceasta : «Data lipsind, cui trebue să impunem proba datei?» Posesorul scrisoarei de schimb este acela care susţine că indosamentul a fost făcut înainte de faliment sau în-nainte de scadenţă, şi pe dânsul dar, s’ar crede, trebue se privească sarcina dovedirel. Ei qin dicit incumbit onus probandi. Art. 23 al proiectului de la Anvers, care impune portorului proba datei, se născu sub domnirea acestei consideraţiuni. Dar se obiectează căînmânarea indo-samentului nedatat implică procura-ţiuneade a umplea data. Posesorul in-dosamentului în alb poate să adaoge data şi numele cesionarului. Trebue dar să se permită posesorului să imple data şi să se reserve contestatorului proba contrarie. HArt. 23 al proiectului de la Anvers trebuia dar să se modifice precum urmează : «Şi l’endossementn’est pas dată,c’est â celui qui conteste â âtablir la date.» Nu este loc de a se deosebi între cecuri şi cambie la vedere ? La ce criteriii trebue sS ne alipim in această privinţă ? Nu este loc de a se admite cecul crossed (barre ) ? Cecul presupune, după art. 364 al codului nostru de comerţ, ojumă disponibilă în folosul trăgătorului, aflătoare în casa trasului înainte de emiterea biletului, în deosebire de scrisoarea de schimb, pentru care legea nu stabileşte această cerinţă. De aici re-sultă că cecul e un instrument de li-chidaţiune şi de plată, scrisoarea de schimb, din contră, un instrument de credit. Acela care emite cecul, fără s§ existe suma disponibilă, se face pasibil de o amenda egală cu 10 0/0 a sumei arătată în cec (art. 369 codul comercial român). Aşa hotărăşte şi legea engleză,că acela care emite un cec, ştiind că cecul nu va fi plătit, comite un delict. Mai sunt şi alte deosebiri între |cec şi scrisoarea de schimb. Termenul pentru presentarea cecului e mult mai scurt de cât termenul pentru presintarea scrisoarei de schimb la vedere. Cele două raporturi de drept puse în paralelă se deosebesc şi din punctul de vedere al legislaţiuneî fiscale. Cecul e scutit de timbru, scrisoarea de schimb la vedere nu. Care dar este criteriul exterior cu ajutorul căruia să se poată deosebi cecul de scrisoarea de schimb la vedere? Cecul şi scrisoarea de schimb la vedere nu se deosibesc de loc prin forma lor exterioară; trebue dar să a-dăogăm la această formă un element nou, ca să câştigăm un criteriu de deosebire. Nu ne rămâne, în adevăr, de cât sau să hotărâm că cecul trebue să coprindâ, sub pedeapsă de nulitate, denumirea de «cec,» satt să admitem că biletele şi efectele purtând numirea de «cambie» nu sunt cecuri. Ce este cecul crossed (barrâ) ? Barre-mentul cecului sad aşezarea de linii transversale pe cec(cuvinte!e«et C-nia» sau «non negociabil» nu sunt esenţiale în sistemul crossingulul)esteo precauţiunece seîntrebuinţează în contra pierdere! sad furtului cecului. Banca poate să lichideze un asemenea cec încrucişat, dar ea nu '1 poate plăti In numerarid. Posesorul unui cec încrucişat trebue să se adreseze la o bancă intermediara, bancă cunoscută de tras, care lichidează cecul. In mâna unul fur dar un cec încrucişat nu are nici o valoare. Secţiunea deci adoptă proposiţiunile următoare : «Les dispositions de la prâsente loi concernant la lettre de changa payable â vue s’appliquent aux effets qui, sous la dănomination de châques, bons, accrâditifs ou autres, sont crăes pour opârer le retrăit de fonds disponibles, sauf les modifications suivantes : 1) Le porteur d’un de ces effets droit le prăsenter au payement dans les cinq jours de sa date, quand il est tirâ de la place ou il est payable. Si 1’efTet est tirâ d’un autre lieu, le dâlai de prâ-senlation est de huit jours, avec aug-mentation d’un jour par distance de cinq cents kilomâtres ; ce dâlai estdou-ble quand le trajet doit s’elîectuer en tout ou en pârtie par voie de mer ; 2) Si l’effet porte en travers et au recto deux lignes paralleles, il est payable ă une maison de banque. Si, entre les deux lignes un «non» est inscrit, il est payable ă la maison in-diquie. Tout payement fait par le tire d d’autres est effectue â ses risques et perils. Ne seront pas soumis d ces dispositions (nu se consideră ca cecuri) les bilets et effets d vue: /) Qui porteraient la mention de lettre de change. 2) Qui d’aprâs les lois ou usages du pays ont nâcessairement le caractâre de lettres de change i). In oposiţiune cu problemele ce premerg stau problemele următoare care au fost scoase din desbatere, crezân-du-se că dânsele n’au intrat încă în domeniul ştiinţei fără contrazicere : «Nu este loc de a se substitui notifi-caţiuneî protestului pentru lipsă de acceptare un simplu avis dat garanţilor prin scrisoare recomandată ? Este loc de a se supune termenele pentru exerciţiul acţiunei recursoriî, precum şi formalităţile de observat pentru exerciţiul acestui recurs, la regule precise şi uniforme ? Care este procedura de observat pentru a se obţine plata în cas de perderea scrisoarei de schimb ? Este loc de a se hotărî că debitorii, care invoacă prescripţiunea de 5 ani, sunt ţinuţi, daca se cere, de a afirma sub jurâmînt că nu mal daloresc nimic? Avalul prin act separat produce el e-fecte în virtutea dreptului de schimb ? Cestiunile acestea se sustrag, aşa se presupunea, unei stabiliri internaţionale. Se hotărî dar că regularea lor remâne reservată legislaţiunilor diferitelor State. Separând ast-fel cestiunile cele mari de cele secundare, dreptul pur de dreptul istoric, secţiunea reduse la măsura lor exacta obligaţiunea morală care incumbă Statelor de a jertfi tradiţiunile lor în cestiunile cele onthologice de drept şi libertatea ce trebue lăsată naţiunilor se desvolte geniul lor particular în cestiunile de ordine. Sintesa dar, la care a ajuns secţiunea, că, cu toate divergenţele ce mal exista, nimic nu se opune la unificarea legiuirilor cambiale, e pe deplin îndreptăţită. înainte de a se separa, membrii congresului exprimară un şir de urări tinzând : i) la reducerea, în măsura posibilului, a cheltuelilor protestului; 2) la organisarea unul servicid internaţional pentru încasarea şi acceptarea e-fectelor de comerciă; 3) la crearea u-nul timbru unic şi internaţional pentru efectele trase dintr’o ţară asupra unei alte ţări, timbru unic, care să se sub-stitue celor trei timbre : timbrului ţărel de emisiune, timbrului de transit In ţările unde efectul este indosat, şi timbrului ţărel unde efectul este plătit; 4) la recunoaşterea că lipsa sau insuficienţa timbrului nu trebue să atragă nulitatea scrisoare! de schimb. DIN DISTRICTE ARGEŞ Primim din partea d-lul Ion P. Comă-neanu următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica. Domnule Redactor Acum 5 zile vă trimesesem un articol, pe care vă rugam a’l publica, ca să mulţumesc celor 128 de alegători, cari, j cu toate opresiunile Răduleştilor, atot putinţl azi la Piteşti, şi câţl-va prieteni ai lor, ml-aă dat mie încrederea şi dragostea lor, fără să ţie seamă de presiuni, şi fără să asculte resboiul ce’mî declara In sala Coculescu în seara alegerel, 1) Un bilet, de exemplu , care nu e tras asupra unei case de banca, nu e un ) cec dupe legea engleză şi alte legislaţiunî, ' mar şi deputat, şef de partid, şi contra comitelulul. Articolul nu v’a ajuns, nu ştid prin ce împrejurare, hotărlt eram a nu mal seri, m’am crezut însă dator a da oare cari explicaţiunl pe de o parte, iar pe de alta mulţumi cu recunoştinţă şi amicie celor 128 amici personali ce m’au votat; câci, combătut de prieteni de erl, şi nesusţinut de nici un grup, străin credinţelor mele politice, cel ce mi-aâ dat voturile lor, mi le ah dat personal, şi gândesc că, după cum am fost de violent combătut, dator sunt a mulţumi la cel a treia parte a alegătorilor colegiului al II-lea, cari au respins cu dispreţ falascinoasa conduită a amicilor mei politici din localitate, ce au preferat pentru el umbrele d-lul Rădulescu. Ga să ’ml dau motivul, pentru ce sm fost combătut de Rădulescu şi de comitet, cu toate că fusesem din matca oposiţil unite la Piteşti, nu’ml pot es-plica; câci, pe când fruntaşii de azi aii colindat toate partidele şi ş’au făcut trebile, eu am stat în oposiţie neclintit, cu toate că am fo3t ca şi d-sa solicitat de colectivişti, dar tot d'a una le am respins propunerea, pe când d-sa a fost de toate şi pentru toate bun, cea ce nu lipseşte a fi nici azi. Nu ’1 invidiez, dar simţ desgustul a judeca chiar după cum merită această conduită. Să’I fi importunat cu pretenţiile ? nu, câci din fire sunt mal modest de cum trebuia să fiu faţă cu d-nu Radu, lescu, şi dovadă l-am dat’o nepriimind nici o demnitate chiar după căderea colectivitate!! Cauza dar trebue a fi aiurea-nu’I trebuia amiciţia şi tovărăşia mea în localitate, a voit a’ml pierde prestigiul la comitetul central, şi de sigur a’şl crea a tot puternicia la Piteşti; s’a înşelat însă, câci prefer să muncesc precum am muncit pentru a demasca pe alţi şi pe d-sa, şi nădajduesc, că, de şi autocton din Piteşti, după cum a susţinut la întruniri, iar eâ străin, voi şti şi în viitor să dau dovada că în ţara mea, ori unde m’am născut, ori unde trăesc, ştiu a’ml face datoria corect şi onest, urând vilacturile create pentru interese ii dividuale. Cum rămâne Insă, faţă cu alegerile făcute la Piteşti, situaţia d-lul Rădulescu la comitetul central, unde declara că nu ’mî combate candidatura, şi ce se mai poate crede de acest onorabil, care deja a început să sforie, că’şl aparţine şie, şi n’are nicl-un partid amic ? II vom vedea conduita la Cameră; eu nădăjduesc că curând proprietarii mari ce rad ales, 'şl vor rupe mânile că l’au votat. Trecutul se zice că e oglinda viitorului. Dimancea, Viişoreanu, pot la mulţi arăta ce a fost amicul de erî, cu el ad lucrat, el l’ad ridicat, pe el i-ad Înjurat şi batjocorit. Cu Kiriţescu a lucrat, Piteştiul ştie cum l’a tratat. La consiliul comunal, unul din actuali deputaţi, de şi consilier, a fost aproape insultat de acest amic între amici de azi. Un biet Simion Pescaru, devotat amic de luptă, a fost sictirit şi înjurat în mijlocul drumului. Deja nu ’l mal încap stradele Pitestiului, croeşte şi rescro-eşte mered, proecteazâ din bugetul comunii se ne facă Pitestul un Paradis. Doresc toate acestea, fie chiar lui Râ-dulescu, mă tem însă să nu uităm trecutul pe lângă present şi din punctul acesta de vedere gândesc că combaterea lui Rădulescu şi lupta contra mea erau naturale. Mulţumind dar cu recunoştinţă celor ce m’advotat, şi de sigur cei mal independenţi şi inteligenţi din oraşul Piteşti, fâgăduesc că voi fi la postul med tot-d’a-una, şi, voi aştepta cu Încredere în viitor. Publicând aceste rânduri, vă mulţumesc anticipat d-le redactor, şi vă rog a priimi stima şi consideraţia mea. Ion P. Comaneanu. In 23 Octombre 1888. TELEORMAN IVIa.zaif‘est către toti alegatorii din. Teleorman Voturile mal unanime ce aţi dat în aceste din urmă alegeri, trimeţînd în corpurile legiuitoare ca mandatari al d-vstră pe bărbaţii cel mal încercaţi în luptele pentru triumful libertăţilor noastre publice, le considerăm ca o solemnă aprobaţie şi un energic sprijin dat credinţilor politici ce el împărtăşesc. Resultatul acestor voturi este jprin urmare o dovada despre progresul ideilor partidului liberal-conservator atât de violent combătute, în timp de 12 ani prin spiritul de partid. Cât despre aceea cărora li s’a făcut onoarea de a li se încredinţa mandatul în aceste grele nevoi prin care trece ţara, suntem autorisaţt a declara că el recunoscgreutatea sarcinelce’şl efl luat d-vstre; şi, mulţumită patriotismului lor luminat, putem asigura, fără a îmbrăca forma promisiunilor vagi, că el nu ţintesc de cât către un singur scop : acela de a realiza binele pestru ţară în general şi în particular pentru judeţul nostru unde uni. au văzut lumina şi cu care toţi sunt legaţi prin inimă şi interese. Comitetul electoral liberal-conservator al cărui organ suntem, adresează călduroase mulţumiri tutulor domnilor alegători din Teleorman, în numele întregului partid. Trăiască Teleormanul 1 (Isbânda) SCRISOARE DESCHISA ADRESATA D-LUID. SIMIT FOST MINIŞTRII Domnule Sturdza! Iţi pot proba prin acte, că, ca se complaci complicelui d-talede răutăţi d. Tache Anastasiu, m’al pradat de|averea [mea ca se o dai lui Maican ; Iţi pot proba asemene că condamnaţiu-nea, cu care loveşti în mine, şi a căreia infamie ar trebui să vă facă pe amîndol se roşiii, dacă aţi mal păstra ver-nu senti-ment omenesc în d-v., este opera demnului d-tale prieten d. Tache Anastasiu. Sunt patru ani, d. Tache Anastasiu, care se temea deinfluenţa’ce aveam în’acest district, ce te făcuse se cazi ca ministru la colegiul I de senatori în anul 1879, influenţă, ce ştia că, la un moment dat, va fi peatra de care se va răsturna carul mări-rel sale atât de nemeritate, nu visa şi nu avea de cât o dorinţă, aceia de a me ester-mina moralmente şi materialmente. — Pentru acest scop el, omul fără scrupu-lurl şi fără cunoştinţă ; monstrul care nu s’a dat îndărăt dinaintea orl-căril infamii, prin oamenii Iul, pe din ascuns, profitând de absenţa mea din ţară, mi-aO fâcutun proces de furt, de care Inse am fost achitat de Curtea din Galaţi. — Dom-nia-ta ştii aceasta, de vreme ce erai ministru şi am servit doi ani încă, fără să ’ml ziceţi nimic ; domnia-ta ştieal ase-mine scopurile d-lul Anastasiu în privinţa mea, de vreme-ce l’al ajutat la ruina mea materială; eQ ştiam asemine ura şi setea de resbunare ce păstrai în contra mea de la 1879, şl cu toate aceste am tăcut. — Aş fi tăcut şi astăzi, şi aceasta numai pentru respectul ce ’ml datoresc mie, dacă nu te-alfi scoborît pănă a îndrăsni senainli pe M.S. Regele, insinuindu’l grosolanele calomnii ce mal înainte debitaşi prin jurnale contra mea. Te somez dar că sad se probezi sad se retractezi fapte] e insultătoare" ce’ml atribui, căci, la cas contrar, îţi declar că te voiu trata, orl-unde te void întâlni, ca pe un mizerabil şi las calomniator ce eşti. COTIM PLITOS A T EDITIUNE ULTIMI INF0RMATI1I DOUE DOCUME|NTE Consemnăm aci doue documente apărute azi şi care îşi au importanţa lor în situaţia actuală. Iată ce citim în România Liberă de azi ; Lupta, Naţiunea şi foile colectiviste ad umplut multe coloane ale lor cu nişte articole de fond desnitate a interpreta o scurtă notiţă apărută în România Libera, care zicea mal ales că «o modificare a Cabinetului în sens politic este esclusă prin resultatul alegerilor.» De aici numitele fol s’ad grăbit a trage concluzia că «junimiştii,» cum ne numesc ele, resping pe conservatori, şi a arunca apoi obicinuitele insulte când unora, când altora, şi mal cu seamă conservatorilor. Tactica ziarelor liberal-colectiviste este prea străvezie pentru a înşela pe cioe-va, afară poate de proprii lor partizani, şi prea contrară adevăratei situaţii a Parlamentului, pentru a avea vre-un efect, fie cât de efemer. Că guvernul pune tot accentul pe proiectele sale de legi şi nu pe persoane, este lucru firesc într’un Stat constituţional. A-ceste proiecte de legi, tn tendinţa lor generală, sunt raţiunea de a fi a guvernului actual, sunt sensul lui politic ; persoanele ca persoane sunt indiferente. O modificare a persoanelor se poate întâmpla, şi s’a întâmplat în or-ce minister de oarecare durată. Şi Cabinetul conservator Ca-targiu şi Cabinetul (numit liberal) Bră-tianu a admis-o de mal multe ori. Dar o modificare în direcţia politică internă nu s’a întâmplat în nici unul din ele ; căci în mod constiluţional-onest o asemenea mortificare trebue să tragă după sine căderea unul Cabinet şi înlocuirea lui cu altul, care să corespundă schimbatei tendinţe politice. Unde însă aii văzut foile citate o asemenea divergenţă de vederi politice între majoritatea actualilor representanţl al Ţărel şi guvern ? Pe cât ştim noi, toţ! conservatorii şi mulţi liberail-disidenţl din Parlamentul de astă zi aii fost aleşi în unire cu guvernul, şi în nici o manifestare publică nu am văzut din partea lor susţindndu-se vre-un alt program legislativ în contra celui guvernamental. Dim potrivă «Epoca», înaintea alegerilor, a publicat vederile sale politice cari în tendinţa lor sunt identice cu pro, iectele guvernului, şi chestia agrară, inamovibilitatea magistraturel.stîrpireaagiu-lul, descentralizarea administrativă—pentru a nu cita de căt pe cele principale— sunt menite a fi obiectul importantei lu- spuind că cine votează pentru mine, vo- ' în faţa tează contra d-sale I. I. Rădulescu, pri- crărl comune a unei compacte majorităţi în noua legislatură. Tocmai importanţa acestor chestii de reformă, studiate şi supuse desbaterilor parlamentare, formează contrastul cel mal îsbitor cu seceta de idei, care a caracterizat ultimii cinci ani al colectivităţii, şi nu actualii, saQ foştii colectivişti vor isbuli prin nişte articole de ziar să împedice majoritatea Parlamentului de la lucru. De alminterl organele conservatoare saâ conservator-liberale ati şi dat răspunsul lor acelor tecercărl de intrigi colectiviste, şi atât «Epoca» cât şi «România», în numărul lor de Sâmbătă, arată foarte bine situaţia actuală. «Partidul conservator duce în Parlament o luptă impersonală, în scop de a da ţeril reformele de care ea are nevoe.» [Epoca). «Suntem siguri, că aleşii naţiunii se vor pune cât mai în grabă la lucru, pentru îndreptarea relelor de cari a suferit, şi resolvarea cestiunilor mari de cari atârnă viitorul seh.» [România) Aceasta este şi convingerea noastră. D. Dim. Brătianu publică azî în Naţiunea, sub iscălitura sa, un articol adresat Onoraţilor colegi, membri ai viitorului parlament. Limpezind situaţia partisanilor se', d. Dim. Brătianu zice : Noi aleşii avem nevoe de această analiză psichologieâ peutru că ne-am ales mulţi în condiţiunl cu totul escepţionale, subt o atmosferă estraordinară, nepomenită, ca tot ce e junimist. Mulţi dintre noi am trecut în alegeri de junimişti fără se fim junimişti. Apoi d. Dim. Brătianu adresen-du se liberalilor, le zice: Se ne slrîngem rîndurile, şi, or cât de puţini vom fi tn noul Parlament, prin u-nirea şi energia noastră stăruitoare, puţinii vom deveni mal tari de cât cel mulţi. D. Dim. Brătianu sfârşeşte apelul seu ast-fel: La postul vostru liberali 1 Patria are nevoe de voi. Al vostru trecut şi crezul vostru, naţionalitatea şi democraţia, emanciparea, luminarea şi întărirea poporului, vă vor da forţa şi putinţa se faceţi încă minuni pentru salvarea, pentru întărirea şi fericirea României. # Atragem serioasa atenţiunea onor. Eforii a spitalului da copii asupra următorului fapt: Unul din internii secţiei medicale de la spitalul de copii & adresat şefului sEu un raport prin care îi arătă că calitatea măncărei date bolnavilor era proastă. Şeful de serviciu constatând, de visu, veracitatea celor co i s’su raportat, a comunicat faptul Eforiei, care luând act a însărcinat pe un funcţionar so ancheteze faptul. Noi care dorim ca cu noua direcţiune a Eforiei se înceteze favorite de care se bucurau intendenţii de spitale, atragem atenţia Eforiei, ru-gând’o ca se ia grabnice mesuri de îndreptare. n D. V. A. Urechie reîncepe cursul seu la facultatea de litere. D-luî face anul acesta, Lunea de la 4 ore p. m. istoria secolului al XlX-le, iar Mer-curia, la aceiaşi oră, continuă istoria de la secolul Xl-lea înainte. D. Stef. Mihăilescu, inspector general al scoalelor, a fost însărcinat cu gerarea secretariatului general al ministerului Cultelor şi lnstruc-ţiunei publice, în locul d-lui E. Melic care pleacă la Iaşi pentru a ’şi relua funcţiunea de inspector al scoalelor din partea de sus a Moldovei. * Aflăm că d. colonel J. Lahovarinu va mai lua de o cam-dată portofoliul ministerului de resboiu, aceasta dupeînsăşidorinţaexpriraatăde d-sa. D. colonel Lahovari crede, că gradul seu actual nu’i ar da destulă autoritate faţă cu oficeru ce au gradul de general, şi pe de altă parte numai atunci când se va face pro-moţiunea în care vorintra şi cei-l’alţi coloneii mai vechi de cât d sa, d. colonel Lahovari ar primi se i se Încredinţeze portofoliul ministerului de resboî. * Din eroare s’a trecut d. Anastase Botez între când daţii din Botoşani ca colectivist. Cititorii noştri îşi vor fi amintit, de sigur, energia cu care a luptat d. Botez pentru combaterea şi nimicirea colectivitâţeî, în cât de la început au putut vedea şi îndrepta greşala involuntară de care e vorba şi po care o regretăm. * Representaţia de erl seară la teatrul naţional « Vicleniile Iul Scapin» a avut un succes strălucit. Iulian, Hagiescu, Petrescu, Anes-tin, toţi artiştii într’un cuvint, au fost perfecţi şi rare ori am putut a-sista la un succes atât de deplin din toate puncturile de vedere. Vicleniile Iul Scapin se vor juca şi mâine saară, Marţi. Multe locuri s'au oprit de acum. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Londra, 5 Noembre. — Lord Salis-bury e foarte supărat pentru acea că d. Cleveland a trimes paşaportul s6fi lordului Saekville, cu toate că lord Sackville a fost deja rechiămat în congediu. Totuşi el nu va usa de represalii, www.dacoromanica.ro EPOCA — 25 OCTOMBRE CASA DE SCHIMB 613 1. NI. F E R M 0 Strada Lipscani, No. !27 Cumpăra sivinde efecte publice si fa.ee or-ce schimb de monezi Curau 1 B ucuresti Octombre 1888 6 q/0 Scris func urbano 5 OiO Scris. func. urbano Urbano 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premio Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermi 5 0/0 Renta amortisabila Cunip. <•3 h 4 IIÎTil-fU- Vend. f-4 1/2 t 6 0/0 Renta perpetua P3 94 1 6 0/0 Oblig, de btat 98 98 1/4 8 0/0 Oblig, de st.drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 106 106 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale 96 96 1 2 7 0/0 Scris. func. urbano 105 106 99 3/4 92 t 4 81 1/2 82 1/2 230 50 1025 2.18 845 85 2 20 2 20 201 101 92 1/2 82 83 235 55 1040 S59 250 90 2 35 2 35 208 CASE DE VENZARE . nniţjJ (114111 situate în Strada Frumoasa No. iz HUlirj li iijli şi 12 bis; având fie-care 4 odâl de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total saO în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Slr. Frumoasa în casele din fundul curţcl 776 CASE DB ÎNCHIRIAT Ţ\V mpUTUT AT Casa din strada Um-iJH iilbflmiAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) casadin Strada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camero pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 123 nu TAIPUTDTAT Strada Berzit No. 122, DJu îmUnlniAi Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron. PA MEDE mobilate şi nemobilate de In-UAlTlCmi ohiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. MOŞIT DE ARENDAT eaasKScuu DE ÎNCHIRIAT n C S D C fJ n A T ar ROUGET DE LISLE i^ro o i fâ rţjfâ i In urma unei minuţioase analize himlce făcute de d-nu Dr. nard de Lcndvay directorul laboratoriului ehimie-hygienic de nislerul dc interne, resultă că . Iler- | la im- tn HÂRTIE DE QIGARI ,,L A P A T R I 11 9 JO cls. & V DIN FABRICA LEON & G-ie, F*ar*is este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin fineţa ei extraordinare nu lasă arsă de cât urină de cenuşă. Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde I Ia toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’aii obţinut prin analisete făcute la Lahoratoriui municipal din Parisi; la roşia medicala din St. Peterslinrg! de profesorul de elirmie | la universitatea din Lembcrg şi de mal muiţl alţi elieinisti corn- ‘ petiuti. 971 Se gaseste (le venzare la toate debilele de tutun Depăşit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Slr. Smârdan 10 j LA ORAŞUL V1ENA m vis-d-vis de Lib. 8 o cec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc do toate calitatila si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domnide Fii d’Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase. petit™ iefiinatate ei soliditate urma Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Br. 6. .îaegcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru Mantail. K.ayette*; si Trousouri pentru copii. Tr ©usc uri pentru pensionate, otelnri si restacrauturi. Avem onoare a informa pe clientela no&stra ca a apărut CA.TĂ.L06K.' itiGSTBl' ILUSTRAT 81 VA FI TRIH7S ORS-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis d® librăria Socec 535 MEDALIE DE AUR Vtena 1883 Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALE Di». S. KOWYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalole gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, I. O. vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini-—Botoşani, Hajnal, — Dorohoi, Itague. 54- CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS No. 8, in palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-cs schimb de monezi Cursul pe ziua de 21 Oetembre 1888 5 % Renta amortisablla 6 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni destat [Corir.rur.] 6 % „ C. F. li. 5 % „ Municipala 10 fr. , Casai pana. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurala 6 7 % „ ,, urbana 6 5 5 3 Obi. Sârbeşti cu pWme lm. cu prime Buc. l*o lei] Losuri crucea roşie italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ llaliane ,, Ruble hârtie XB. Cursul este socotit In aur lasl Cump. Vinde 93 93 H 98 3/4 83*4 <15 tos 97 10» >4 IM 93 7b »0 ii 41 1» i 10 307 114 »9 % 9» 96» 9»S 94 % 99-4 la 430 10644 97Jţ 106 104 93 l/l 84 78 88 31 89 19 i 10 m 1*6 K»X 100 *78 „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Pfintr’aceasla aducem la eunoş-tinţa amatorilor ca în palatul nostru din strada Doamnei IVo* 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroQ 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generata COMPANIA GENERAM DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSHURE DE DISTRIBUIRE DE APâ SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kîl. FORJE, TURNATORII, ATELIERE l)E CONSTRICŢIE MOTORI HYDRAULICI, STAVILA RE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂHGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1883. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 PRETURI EXCEPŢIONALE DE REDUSE MARELE BUCUREŞTI CIL EA VICTORIEI 46 MARE ASORTIMENT DE COVOARE PROVENIND DIN Persia, Korasan-Feraelian, Turcia, Smyrna-Houla, Ouchac, Jordes, Hagislan, Sosiiac, Bukara, Rclujtstan, Herat, Zili, Chetde, Kirchir, Torcoman etc. etc. etc. MARE ASORTIMENT DE PORTIERE SI PERDELE DIN Djidjiuies, Caramaleş (vechie si moderna), Tunisiene etc. etc. etc. 992 Mare asortiment de Perdele de la 18 fr. în sus perechea de 4 metri înălţime. Intorcându-me din lungul meu voiagiu din Orient am onoare de a anunţa pe onor. Clientela ca am adus un mare asortiment de Covoare si Portiere de toate demensiunile cu preturi excepţionale de reduse. 600,000 ERANCI A CASC IC A INTR'O ZI Lu I-iu. Decembre 1 888 TRAGEREA MlltF.1 LOM 0TT0M1NE TABLOUL CÂŞTIGURILOR: (400,000 fr. (40,000 fr. 80.000 fr. «0,000 fr. (4,000 fr. (4.000 fr. 6.000 fr. (4,000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 8(4.000 fr. 38.000 fr. 300,000 fr. I lot mare de . 600,000 fr. I lot de. . . . 60,000 fr. I Iot de. . . . 20,000 fr. I lot de. . . . 20,000 fr. I lot de. . . . 6,000 fr. I lot de. . . . 6,000 fr. I lot de. . . . 6,000 fr. I lot de. . . . 6,000 fr. I loi de. . . . 6,000 fr. I lot de. . . .6,000 fr. 12 loturi de . . ) ,000 fr. 28 loturi de . 1,000 fr. ţoo loturi de . . 400 fr. 550 loturi. . Tot il: 1 Rambursarea loturilor esto garantată de GUVEKXUL HlPEItlAL OIOV1AX PREŢUL BILETELOR: 1(10 Bilrte . . . Frci. lli.1 35 Itil,-te . . . Vrei. MH 1 Bilete . . . leci. 8 1 « Itilet ... Vrei. 5 Formalităţile cerule de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată după pnmirei banilor, biletele sever adresa imediat cumpărătorilor. U Icte de bancă şi ori re timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata Iară orice dilioul-tate, cu curs în aur. Ori ce câştigător va fî înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere). Pentru a primi biletul sau biletelo, trebue să se eespedieze banii prin manda postai, châquesau ser soare recomandata la Directorul — GoniŢitoii’ ooimixeroial — 557, GUANDK RUE DE TIÎÎKE, 557 CoIV-S 4 AiMTIAOl'OLE 987 PRIIKia FABRICA ROMANA DE CONSERVE FONDATĂ LA ANUL 1*74 D. ST Al CO VI CI BUCURESCI Preţul cutiei tle 1/3 tilo Mazăre boabe extra . Mazire boabe bria. . Mazăre boabe mijlocie Mazăre pftstol . . . Fasole fină .... Fasole grasă. . . . Tartan................ Bobii verde .... E Dovlecel ..... ■ Bârne sos tomate . . “l'ăt. vinete sos tomate Pat. vinete p. Musaca. ,Păt. vinete îm jănate. ' Pătlăgele vinete tocate .Fasole boabe llageolets i'ijlrl plachio - jîâoparanahel . , ] Hui ion tomate U ______ (OMERCIW Kjti3BBEB86% Renta rsra. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.G% idem idem 5 % Împrumut Stern 1804 7% Imiirum.Openheiai 1866 8% AgiO 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai 1 Noera. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie 94 95 99 t 10 împrumut dr oraşe Impr. oraş. Bucur. 6% idem din 1884 6% Im.or. Buc.cu prime iozfr.iO 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. 65 Valori diver.ne Creditul funciar rural 7% idem tdem 5% Cred. tune. ur.diri Buc. 7% idem idem 6% tdem idem 6% Cred. func. ur. din Iaşi 6% Obt. cas. pensiun. fr-30u iu 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem »1 Mai t Noem. 106 X 36% 10 100 93% 89% *35 CĂRBUNI (LIGNIT) 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI CALITATE SUPERIOARA LEMNE DE FOC, CER SI FAG 1000 KILOGRAME JDiiSE LA DOMICILIU 25 LEI TAIATE 81 SPARTE Se vinde la lira. Lessel, Calea Plevnei <83. 984 Tipografia Ziarului,, I poca" Tipării cu ecrnc.nl» Ch. l 'irlîlecx-CIf Parii Girant reapcmaabil V. T. Lheorghlu, www.dacoromanica.ro