ANUL III No. 875 A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ 23 OCTOMBRE (4 NOEMBRIE) 1888 NUMERUL Io BANI NUMERUL ABONAMENTELE LA I SII6 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bucaresci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandata poştale. Pentru l an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. In stlrelnelate: La toate ofliciolo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL HAM NUMERUL ANUNCIUniLE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Aj-rnce llavas, Placede la Bourse, 8 Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS : segâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din bulevardul St. fcier-imiin, No. 8-1. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢIUNEA Mo. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINIS TRA ŢI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3 HElIMliiH CONSTITUŢIEI NEPASAREA -------O-------- VIITORUL PARLAMENT ACUZARI RIDICOLE CONGRESUL INTERNATIONAL LOGODIŢII Perioda electorală fiind sfirşită, credeam că adversarii noştri nu au nevoe se mai emoţioneze publicul cu ştiri de sensaţie, menite a fi exploatate în timp de alegeri, înaintea corpului electoral. De aceia ne-am mirat cetind, eri, In Naţiunea, un articol asupra revi-suirei Constituţiunii, în care se zice, între altele, următoarele: «După tendinţele quasi despotice ale Junimiştilor, nu este de loc de mirare ca sgomotul ce circulă de câte-va zile cu privire la o revisuire a Constituţiunel să se adeverească.» Suntem încredinţaţi că nici măcar cei de la Naţiunea nu cred, în mod serios, că dupe atâtea rele săvârşite de colectivişti, rele care trebuesc cât mai grabnic reparate, avem se ne aruncăm în nesfârşite discuţi uni constituţionale. Nimeni, nici măcar redactorii Na-ţiunel, nu crede că avem se abordăm acum această cestiune, pentru resolvarea căreia, am trebui se ne supunem următoarelor formalităţi : trei discuţiunî consecutive în Cameră şi Senat asupra necesităţii revisuireî; o disolvare a Camerilor urmată de noui alegeri pentru o Constituantă ; apoi dupe diseuţiunea din sinul Camerilor de revisuire, o noue disolvare, urmată de noul alegeri care se dea o noue cameră ordinară. Primul resultat al acestei campanii revisio-niste ar fi amânarea reformelor pe care, cu nerăbdare, ţara le aşteaptă de la noi. Dar In afară de această cestiune de metodă politică, ni se zice că totuşi, mai curând sau mai târziu, vom trebui se revenim la legea electorală din nainte de 1884, de oare ce am denunţat Revisuirea ca fiind incons-tituţională. Aşa este. Am declarat că pactul de la 1866 s’a rupt în moi unilateral, fără o liberă consultaţiune a ţerii, de către nişte camere constituante isvorîte din nişte alegeri care au echivalat cu o lovitură de Stat. Şi astă-zi zicem ceia ce am zis a-tuneî. Numai se observe adversarii noştri, că tot ce am spu3 noi, au spus şi ei. D. Dim. Brătianu se exprima astfel, în Naţiunea, a doua zi dupe săvârşirea alegerilor pentru Constituantă : «O asemenea revisuire devine o lovitura de Stat acoperită prin forme constituţionale, o violare a conştiinţei naţionale.» Şi d. Dim. Brătianu se retrase din acel parlament, care dupe părerea d sale, nu represintâ voinţa ţerii. Alţi douî fruntaşi ai liberalismului, dd. Kogălniceanu şiBlaramberg, publicau în acelaşi timp, la li Maiu 1883, un manifest către naţiune, în care declarau că refuză se intre in parlament. In acel act solemn, ei zicea ă ; «Nevrâ id prin participarea noastră, sad măcar prin presenţa noastră, să dăm o aparenţă de legalitate acestei lovituri de Stat, abia deghizată, credem de a noastră datorie să protestăm formal tn faţa ţării contra fraudei ce se face drepturilor naţiunii » Prin urmare, toate căpeteniile liberale au declarat că Constituţiu-nea revisuită îşi are origina în o lovitură de Stat. Când dar Naţiunea anunţă în mod atât de positiv depunerea pe biuroul parlamentului a unui proect de revisuire, trebue se credem că siguranţa cu care vorbeşte organul d-lui Dim. Brătianu vine de acolo, că ştie că patronii sei au de gând, se ceară modificarea Constituţiunii, ei, care au tratat revisuirea de lovitură de Stat. Noi, care am denunţat alegerile pentru Constituantă, ca făcute prin violenţă şi prin fraudă, am putea în acest cas, dar numai în acest cas, se ne asociem la proectul de revisuire, propus de liberali, şi aceasta dupe săvârşirea reformelor urgente pe care ţara le aşteaptă. Căci noi am privit Constituţiunea de la 1866 ca un compromis între toate partidele, şi la 1884 am combătut revisuirea, intre altele, pe a-cest motiv, că se rupea în mod unilateral, de către unul singur dintre partide, pactul încheiat între ele. Când dar partidul liberal ar lua iniţiativa revisuireî, presupuind că ar vrea să o ia, şi partidul conservator s’ar putea asocia în mod corect la o a-semenea propunere. Până atunci, vom căuta prin calea simplă a legilor ordinare se îndreptăm răul făcut prin reforma Constituţională a legii electorale, şi. să dăm corpului electoral independenţa ce i s’a luat. Prin reforma magistratureî vom face pe magistrat independent de ministru. Asemenea avocaţii şi împricinaţii nu se vor mai teme pe viitor d’a fi prigoniţi pentru opiniu-nile lor politice. Prin garantarea libertăţii individuale se va asigura cetăţenilor exerciţiul libertăţilor pub'ice. Prin reforma comunală se vor sustrage 3,000 de primari de sub îurlu-rirea administraţiunel , cea ce va da mai multă independenţă colegiului al III a. In fine prin legea de admisibilitate şi de înaintare in funcţiunile administrative, guvernul nu va mai putea face numirile dupe singura re-comandaţie a servicielor politice ce le pot oferi solicitoriî de funcţiuni şi dupe numerul voturilor de care dispun. Prin aceste câte-va legi se va îndrepta credem, imediat,întru cât-va, inconvenientele Revisuireî Constituţiunii. N. F. TE LE GRAM E AGENŢIA IIA VAS Londra, 2 Noembre. «Times» admite că o înţelegere poate să se facă între corăbiile englezeşti şi corăbiile germane de pe coastele Africeî pentru a urmări pe negustorii de negri, dar respinge or-ce idee a unei acţiuni comune pe uscat. Roma, 2 Noembre. Vaticanul a comunicat marilor puteri o protestare care coprinde revendicările Sfîn-tulul Scaun în contra Italiei. Solia, 2 Noembre. Textul respunsulul la discursul tronului, cum SI presintase comisiunea a fost primit tn unanimitate afară de un vot. A-cest respuns va fi semnat măine şi îndată se va face alegerea comisiunil însărcinate să i remiţă principelui. Londra, 2 Noembre. «Post» respunzând jurnalului «Des De-bats» care pretindea că Englitera ar trebui se deşarte acum Egiptul, respunde că acest moment n’a sosit Încă. Lisabona, 2 Noembre. Cuirasala «Elisabela» a sosit tn portul Lisabonei. Belgrad, 2 Noembre. Cu prilejul iluminaţiilor de alaltâ-erî, câţl-va indivizi din mulţime ad aruncat pietre asupra ferestrelor legaţiunil aus-triace. Instrucţiunea care s’a deschis în această privinţă, a arătat că aceşti indivizi n’avu-seseră intenţiunea de a face o demonstraţie politică, căci şi ferestrele altor case care nu erad iluminate ad fost de asemenea sfărâmate cu pietre. Incidentul a fost aplanat îndată chipul cel mal amical. Vlena, 2 Noembre. «Corespondenţa Politică» publică o schiţă a noului proect militar ce va fl supus parlamentelor. Proectul menţine ţifra de 800,000 oameni pe picior de resbel pentru armată; dar pentru ca acest efectiv se fie într’adevăr atins, contigentul anual al recruţilor destinaţi armatei, va fi sporit cu câte-va mii de oameni. Landverul va primi un contigent analog de recruţi. Ţifra contigentelor va fi fixată pentru zece ani. Armatei şi celor două landvere se alătură o reservâ complimentară care va face exerciţii periodice. Data intrării în servicii! vaţft schimbată. In loc de a începe de la 20 de ani se va începe de la 21 de ani. Modul recrutării este simplificat şi îmbunătăţit. Pentru marina de resboid, se crează un soiu de a doua reservă. Noul proect conţine în general îmbunătăţiri esenţiale şi eficace fără a spori tn-tr'un chip simţitor cheltuelile armatei, mulţumită unei drepte repartiţiunl a datoriilor. Berlin, 2 Noembre. Dupe «Gazeta Naţională» împăratul a a-probat proectul de reorganisare a administraţiei marinei. NEPASAREA Au trecut asupra capetelor noastre a-tâtea vijelii, am asistat la atâtea lucruri de necrezut, în cât poporul românesc de la mic până la mare a îmbătrânit prea de timpuria şi Ta atins boala scepticismului. Aprinderea pentru evenimente neînsemnate care face să clocotească sângele gin-tel latine, pare că a găsit un hotar la noi, unde chear faptele mat cu greutate trec fără să ne mişte, fără să ne scoaţă din amorţirea acelor şoaricl de munte numiţi mar-mole. Un prieten al med, maiorul Hiibsch, a găsit patru cuvinte foarte expresive spre a clasifica această nepăsare, însă cuvintele sale sunt din acelea care trec adesea pe lângă urechi fără a le vătăma, dar nu pot fi puse sub ochii ruşi noşl al cititorilor. Ce ne pasă de cuvinte, ne ajung dovezile că nimic nu ne mal mişcă şi că duhul aşezat al Englezilor a prins rădăcină la noi. Suntem nepăsători; moartea unul mare om de stat, o revoluţie socială, un eveniment dramatic, o destăinuire Însemnată, o crimă celebră, un mare eveniment literar nu opresc gândurile noastre mal mult de cât trebue spre a vedea şi a trece, ca într’o panoramă unde se desfăşură peripeţiile unei lupte uriaşe, la care nu am fi luat parte. S’a retras principele Dimitrie Ghica din viaţa politica şi nimeni din noi nu s’a gândit să sacrifice acestui bărbat mal mult de cât o simpla informaţiune conţinând textul renun-ţarel sale la or ce mandat legislativ. In tot trecutul, în tot presentul acestui bărbat, care or ce s’ar zice a jucat un rol însemnat in ţara noastră, nici un ziarist român nu agăsit materia necesară spre a vorbi fie in bine, fie în răQ, nu pentru că lipsea materia, dar pentru că dânsa nu interesa pe nimeni. Prinţul Dimitrie Ghica se retrage după scena politică.... — El, şi ? Eatâ respunsul atârnat pe buzele fie căruia. S'a retras, s’a dus, a trecut, să vorbim de alt ceva 1 Politica ne interesează cu condiţie se nu mergem până la filoşofia politicei, cu con- diţie să nu apucăm cărarea ce ne depărtează de drumul bîtut al «infamiilor colectiviste» sau al «infamiilor ciocoeştl». Printr’o ciudată coencidenţă de idei şi fără cea mal mică răutate ascunsă, mă văz împins să trec de la un bărbat care a jucat un rol însemnat pe scena politică, la un bărbat care a jucat un rol tot atât de însemnat pe scena dramatică, de ia principele Dimitrie Ghica la artistul Millo. Şi acest veteran s’a retras de la teatrul Naţional, dar nimeni n’a vorbit despre dîn-sul mal mult de cât spre a comunica cititorilor acest fapt divers. N’ar fi meritat oare mal mult bătrânul care a asistat la întemeerea teatrului nostru, n’ar fi găsit oare nici unul din noi destule amintiri spre a spune ce a fost Millo, ce a făcut Millo, ce era teatrul Naţional odinioară ? Nici critică, nici laudă, nimic 1 Nimic de cât o informaţie laconică,rece, ca un bilet de înmormântare. Ce zor, ce nevoe într’adevăr să mergi mal departe când acelaş public nepăsător are să ’ţl răspunză ; Ei şi ? S’a retras, s’a dus, a trecut, să vorbim de alt ceval. O ! dacă ar fi vorba de o umbră de bă-nueală asupra unul colectivist , :sad unul ciocoi, care e încă amestecat în luptele politice, atunci ştim să sgândărim lucrurile, ştim să publicăm coloane peste coloane, să spintecăm de via pe X sad pe Y spre a vedea cam ce are în fundul maţelor. Dar omul neamestecat în luptele politice, scriitorul, medicul, artistul, de ce interes pot fi el pentru public ? Această educaţie nepăsătoare noi am dat’o Românilor, aceste seminţe ale scepticismului noi le am presărat în inimele fie-câ-ruia. Cura ne mal putem oare aştepta să’t mişcăm simţurile, să ’l deşteptăm mânia, mila, saQ recunoştinţa, când dimineaţa el citeşte prosa prin care ne sfâşiăm, iar seara ne vede ciocnind împreună paharul cu vin. Publicul trece, şi cugetând mal adânc, devine partisanul vorbei Iul Hiibsch. D. R. R. VIITORUL PARLAMENT Citim în Romania: Alegerile s’au terminat; puţină vreme încă şi nouile Corpuri legiuitoare se vor deşchide, şi pentru întâia oară, după atâtă vreme, poporul român ’şi va putea exprima aspiraţiunile şi voinţele prin organul reprezentanţilor sei. In aceste puţine zile, cari mai rămân până atunci, este firesc lucru ca com-binaţiunile şi invenţiunile de tot felul să ’şî dea liber curs ; fie care interpretând rezultatul alegerilor în sensul dorinţelor sau al ambiţiuailor sale. Bine înţeles, organele partidului căzut de la putere se silesc în toate modurile, prin propagarea a felurimi de rumori şi de insinuaţiunl, a arunca chiar de acuma seminţe de discordie şi de neîncredere între aceia care ’l-au învins. Noi credem că aceste încercări vor fl zadarnice. Partidul liberal-conserva-tor s’a presintat la luptă în alegeri cu programul şi cu drapelul săd, de alt-minterea de mult cunoscute ţârii. Suntem siguri că aleşii naţiune! se vor pune cât mal în grabă la lucru pentru îndreptarea relelor de care a suferit şi resolvarea cestiunilor mari de carlatâr-nă viitorul săd. Aşa dar credem că o majoritate stabilă se va putea forma lesne In parlament. Acea majoritate însă se va deosebi în mod radical de majorităţile d-lul Ion Brătianu ; câcî nu va fi nici servilă, nici interesata; concursul ce ’l va da unul guvern, nu i ’l va vinde ; şi acel concurs desinteresat nu va exclude nici controlul, nici libera discuţiune, fără de care regimul parlamentar nu este de cât o minciună şi o decepţiune.. Căderea adâncă a unul om, care a avut odinioară ziua sa de popularitate, care a fost incarnaţiunea unul partid vechili şi puternic, şi care azi nu mal găseşte un colegiu electoral care să ’l deşchiză porţile Parlamentului, conţine o lecţiune de care trebue să ne fo- losim cu toţii; ea însemnează că naţiunea ’şl-a perdut cu desăvârşire ilusiu-nile în privinţa «Oamenilor providenţiali,» a Vizirilor sad a Cancelarilor ; şi că cere în mod imperios caera cea nouă să'I dea ceea ce de atâta vreme n’a mal avut: un regim în care legile să fie studiate matur de miniştrii care le prezintă, şi discutate liber de Adunările cari le votează. ACUSARI RIDICOLE Cu desăvârşire turbaţi de când ad căzut de la putere, colectiviştii n’ad pierdut numai cumpătul, ad pierdut şi bunul simţ. In dorinţa lor de a lovi me-red în or ce membru al guvernului, după ce aa depănat toate calomniile, ad ajuns la nişte ecscese curat ridicole. Pentru acest guvern, ziarele colectiviste ad două acusărl stupide : anti-dinasticismul şi venzarea ţârei Muscalilor. Să luăm pe junimişti aşa cum sunt, aşa cum 11 ştim de mult, şi să vedem dacă vre una din aceste acusărl să potriveşte măcar. Junimiştii antidinasticî 7 Apoi dacă în viaţa lor politică junimiştii ad avut vre o dată o reputaţie bine întemeată, a fost tocmai aceea de dinastici. In nici o ocasie, nici unmoment el n’ad schimbat, sad slăbiL cel puţin principiile lor dinastice. Pentru cel de la Voinţa şi de la Democraţia, adevărata nota de exploatat — (dacă e vorba de exagerat lucrurile)—ar fi putut să fie o învinovăţire adusă guvernului că va fl prea devotat palatului, că va fl slugă, lached tot ce poftiţi, dar numai autidinastic nu 1 înjurăturile pe scara aceasta, exa-geraţiile pe calea aceasta, mal putead prinde, darsă acuzi de antidinasticism tocmai pe acel care nu s’ad deslipitnicl o data de palat, e ridicol. Să porneşti de la faptul că primul ministru e unchiul lui Cuza, şi că Ma-iorascu şi Carp sunt miniştrii Intr'un cabinet cu d. Th. Rosetti, spre a deduce de aci că guvernul e antidinastic, aceasta e o argumentare neghioabă. Ge se mal zicem despre acusarea că junimiştii voesc să dea ţara pe mâna Muscalilor ? In toată viaţa lor politică, dânşii s'ad 8rătat prieteni al Germaniei, ad făcut studiele lor acolo, şi până In zioa de as-tâ-zl s’ad arătat mereu adepţii politicei germane. Aşa dar pentru cel de la Democraţia şi cel de la Voinţa, adevărata nota de exploatat, în detrimentul junimiştilor, ar fi putut să fie tocmai exagerarea sentimentelor junimiste In favoarea Germaniei. S’ar mal fi potrivit oare cum dacă colectiviştii ar fl născocit că guvernul caută să îngenuncheze ţara în faţa Germaniei; se mal potrivea să spue că are să ne aducă funcţionari prusaci, dar să faci din junimişti slugele plecate ale Rusiei e o prostie mal mare de cât capul d-lui Gogu Cantacuzino. închipuiţi-vă că ne am apuca noi să scrim într’o bună dimineaţă că d-nu Dimitrie Sturza e dinastic şi că colectiviştii ad fost oameni cinstiţi ; aşa e că ar rlde toată ţara românească de la apus până la răsărit? Exageraţia ca să fie bună, trebue cel puţin să se potrivească. www.dacoromanica.ro s EPOCA - SB OCTOMBRE DIN STREINATATE Masuri «le ris«*are contra Uou-In lirismului Guvernul Floquet pare a fi Înspăimântat de progresele ce fac tn Paris partizanii generalului Boulanger. Aşa In prevederea cununiei fetei celei mici a generalului Boulanger, ordinele cele mal severe au fost luate pentru a Împiedica or ce manifestaţie ; poliţia Întreaga va fi In acea zi In picere. Generalul Saussier, comandantul Parisului, a dat un ordin de zi prin care interzice tutulor ofiţerilor de a asista chiar Îmbrăcaţi In haine civile la căsătoria d-şoarel Boulanger cu d. căpitan Driant. Poliţia a mal primit un ordin circular al ministrului de Interne, prin care ordonă ca or ce gravură representând pe generalul Boulanger să fie confiscată şi înaintată parchetului. In sferele parlamentare, maîales, exist meri temeri ca In zioa căsătoriei să nu se întâmple tulburări regretabile. Sromote despre asasinarea lui Stanley «.Echo du Nord» anunţă că d. Paul Crăpy, preşedintele societăţel geografice din Lille, a primit ştirea despre moartea lui Stanley, care ar fi fost măcelărit dinpreună cu escorta sa. Doul oameni singnrl ar fi scăpat. Pe de altă parte ziarele engleze ne spuind nimic, măsuri ah fost luate la Londra pentru a se verifica această ştire. Uniunea Franco-Ainericana Ziarele franceze dau seamă despre banchetul care a fost dat In saloanele otelului Continental din Paris pentru inaugurarea statuel Libertăţel. Amiralul Jaure3 presida acest banchet având la dreapta pe d. Goblet, ministrul afacerilor streine,eara la stânga pe d. Mac-Lane, Ministrul State!or-U-nite In Prancia. La sfârşitul mesei d. Goblet a pronunţat un lung discurs In care a rezumat interesul de o amicie veclnică ce leagă America de Franciaşi a sfârşit zicând : «Trăească Unirea Franco Americană 1 Trăească d. Cleveland, preşedintele respectata! Statelor-Uui te din America!» La acest discurs d. Mac-Lane ministru American a răspuns bând In sănătatea d-lul Sădi Carnot, şeful Statului Francez. Au mal fost ţinute şi alte toasturi de câtre d-nil Berger, Bartoldi, etc. Cazul genernlui Miribel Ziarele Parisiane se ocupă cu multă căldură de cazul generalului Miribel, comandantul corpului al 6 de Armată. (Nancy). Eată despre ce e vorba : Generalul Miribel fiind numit comandant al corpului al 6 lea de armata, şi mergând la Nancy se ia comanda, a pronunţat un discurs în care ar fi spus şi următoarea frasă: Trebue ca toţi se mediteze asupra ada-giulul oraşului Nancy «Aon inultus premor» căci voiă face totce’mi va sta prin putinţă pentru ca districtul ce locuiţi se nu mal fie un district-fruntarie. Unde afi trecut părinţi noştri vor trece şi copil noştri». Unele ziare chiar, cum de exemplu La France, adaogă ca generalul Miribel ar fi zis «Nu veţi mat fi un departament de fruntarie înainte de o lună». Bine înţeles generalul nu a putut spune aceste cuvinte. In or ce caz, chiar daca generalul Miribel ar fi spus aceste cuvinte, noi găsim că nu e patriotic din partea ce-lora ce le sulevez In starea actuală In care se găseşte politica exterioară, a doua zi chiar de întrevederea celor trei monarhi ce formez tripla alianţă. Alsacia-Lorena Ştirile ce vin din Alsacia şi Lorena sunt foarte Îngrijitoare. Aşa pe lângă continuele lucrări de fortificaţii noul ce se fac, se comunică că s’au început o mulţ'me de lucrări de drumuri noul prin Vosgi, drumuri ce tind toate a a-junge la localitatea numită «le balon de Servance» unde suut nişte fortiflcaţiunl Franceze. RUSIA Derailiara trenului imperial Asupra accidentului ivit la Tara-noioka care a răsturnat o parte a trenului imperial şi era se puie In primejdie viaţa Intregel familii imperiale a-flată pe tronul Rusiei, Ministrul casei aduce printr’un comunicat oficial amănuntele următoare : Tronul imperial care porni din Tara-nowka la 17 ale curentei In amiazi, de-railiâ Intre Taranowka şi Borki pe o distanţa ce trece printr’o strâmtoare cam adâncă. Pe timpul derailiărei împăratul şi împărăteasa cu Întreaga familie,cum şi suita imperială,se aflau la dejun In vagonul sala de mâncare. Pe când derailiă primul vagon se produse o Îngrozitoare zguduitură. Vagoanele următoare zburară, tn amândouă părţile căiel ferate; vagonul salon de mâncare rămase Intr’adevăr pe linie dar In-tr’o stare de nerecunoscut : arcurile şi roatele erau scoase afară, pereţii cu totul striviţi şi numai Invelitoarea strâmbată Intr’o parte mal acoperea pre cel din năuntru. Era de necrezut, ca în faţa unei asemenea distrugeri să râmâie cine-va ne atins. Dumnezeu Insă, păzi pe Ţar cu familia sa ; şi cu toţii descinseră din ruinele vagoanelor nevătămaţi. De a-semenea cele-l’alte persoane a le suitei aflate prin vagoane scăpară teafere, cu câte-va lovituri cr răniri uşoare, afară de adjutantul de câmp prinţul Şere-metielî, care a suferit mal mult ca cel-l’alţi, dar nu fu greii rănit. Din nenorocire sfărâmarea celor-l’alte părţi a le trenului, au fost urmate de cazuri jalnice : au fost omorîţi căpitanul de stat major Breş, un adjutant sanitar, un scriitor, un oficiant, doi curieri, un cazac camerier, un vlnător de curte, cinci impiegaţi al căiel ferate şi şase soldaţi al batalionului de căi ferate ; iar 18 persoane au fost greii rănite. împărăteasa ordonă In persoană, a se aduce grabnice îngrijiri răniţilor. Cu tot timpul rău, căci ploa Intr’una şi terenul era alunecos, Împăratul se duse de mal multe ori să vază pe morţi şi să îngrijească de răniţi nepărăsind locul sinistru'ul de cât după ce toţi răniţii au fost aşezaţi In trenul sanitar, ce’i transportă la Charkov. Imperatut ordona a se transporta morţii la Petersburg şi a se Îngriji de cel rămaşi după urma lor. Trenul imperial din nod improvizat sosind la Lo-sovoje, după ordinul impâratulul se ţinu un parastas pentru cel morţi şi apoi un pre tine te lăudăm Doamne, pentru cel scapaţl, iar la prânzul ce urmă, impăratul invită la masa imperială ce se dădu In gară toate persoanele a-flate In tren, coprinzindu-se şi servitorii. Cercetările intreprinse nu vor lipsi a determina cauza adevărata a acestei nenorocite întâmplări, dupe acum Insă orl-ce uneltire criminală este cu desăvârşire exclusă. INF ORMATIUNI Informaţiunea dată aseară de un confrate din capitală, cum că d. Mun-teanu candidat liberal conservator la colegiu! I iii de Senat de Prahova s’ar fi retras de la balotagiul de mâine este cu totul neadevărată. Din potriva d. Munteanu sprijinit de numeroşii sei amici urmează a’si susţine candidatura pane în capăt. Aflăm cu adâncă părere de reu încetarea din viaţă a Prinţului Di-mitrie Cuza întâmplată la Rugi-noasa, smuls în floarea vieţei de o boală neînduratâ. Intre candidaturile rămase în ba-lotagiu la colegiul 1 de senat pentru judeţul Ilfov se găseşte şi aceea a d-lui general Grigore Ipâtescu ca liberal independent. D. Gr. Grâdişteanu s’a desistat în favoarea generalului lpătescu. D. Th. Rosatti, a plecat aseară la Ruginoasa, spre a lua parte la înmormântarea nepotului seu. -3MB- D. Ion Vâcârescu, ministrul plenipotenţiar pe lângă curtea Serbiei, va părăsi azi capitala pentru a merge la postul seu. -ss- D. B. Alexandri, ministrul nostru la Paris, a părăsite ri seara Castelul Peleşu. D sa va p’ecala Paris chiar în cursul septâmânei viitoare spre a relua direcţiunea legaţiunei noastre din Francia. D. G. G. Costa-Foru care a fost reţinut pane aseară la Focşani în afacerea crimei din strada Soarelui a pornit d’acolo la Galaţi şi ne roagă se prevenim pe cititorii Scrisoarel săptămânei, că din această cauză a-pariţiunea ziarului d-sale va suferi o întârziere de câte-va zile ce va fi compensată prin conţinutul foarte interesant al acestui numer. Aflam, că d. Radu Mihaiu, ne voind se se presinte n şedinţă publică la procesul căpitanului Stăneiules-cu, va cere comisarului regal voia, de a depune in scris. Ministerul de resbel având tn vedere ca numărul prea mare de voluntari pe şase luni ce se înscriu, au împlinit golurile ce existau pe la corpuri, a luat decisiunea, ca pe viitor toate cererile de voluntariat se se adreseze direct ministerului, pentru ase putea repartisa pe arme. Un Te-deum a fost cântat azi la biserica Kreţulescu pentru serbă-toarea scăpârei vieţei M. S. lmpe-ratului Rusiei, în ultimul accident de drum de fer. Pe lângă d. de Hitrovo cu tot personalul legaţiunei imperiale, au luat parte la această solemnitate d-nu Carp, cornul diplomatic, ofiţerii superiori aflaţi ţn capitală, cum şi un mare număr de notabilităţi politice. Am înregistrat eri un sgomot ce a circulat prin capitală, că o nenorocire gravă s’a întâmplat familiei d lui Costescu fost procuror şi actualmente inspector de poliţie. Acest sgomot a provenit din faptul agravârei desăvârşite a boalei d-lui Costescu,care din norocire dupe cum aflăm cu plăcere se află mult mai bine şi se speră, că se va restabili complect peste câte-va zile. Luni seara la orele 4 după prânz consiliul comunal va ţine o şedinţă publică. Mai multe cestiuni importante sunt la ordinea zilei între acestea sunt şi următoarele : Raportul d-lui primar prin care dă seamă de starea lucrărilor de e-dilitate în câte va din capitalele şi oraşele importante Europene, ce a visitat cu ocasia călătoriei d sale în străinătate. Referatul d lui şef al serviciului de constatare pentru a se desemna persoanele ce vor compune comi-siunile de recensâmînt. Suntem fericiţi a aduce la cunoştinţa cititorilor noştri strălucitul succes obţinut la Universitatea din Paris de tînerul nostru amic George Creţianu, fiul prea regretatului I. Creţianu, fost preşedinte la casaţie. Din 84 candidaţi ce s’au presen-tat la examenul de licenţă în litere numai 14 au fost admişi între care d. G. Creţianu a fost clasat al treilea; iar la istorie a fost întâiul din patru admişi. Profesorii Lavise şi decanul Hunly au felicitat călduros pe d. Creţianu asigurându’l că acest examen e foarte greu chiar pentru Francezi. D. maior dr. Petrescu Grigore a fost înaintat la gradul de locotenent colonel. -»*- D. general Greceanu, prefectul palatului, a sosit în Capitală spre a lua măsurile cuvenite, pentru sosirea M. S. Regelui in Capitală. Direcţia căilor ferate L. C. I. a fost predată în întreg d-lui M. Paciurea, noul director delegat de direcţia C. F. R. Foştii directori şi impiegaţi superiori austriaci au şi părăsit laşul. *- D. N. P. Focşa (Fălticeni) a susţinut cu succes teza sa asupra Chole- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (34) WALTER SCOTT LOGODIŢI 0 SAU CONETABILUL DE CHESTER XI. (Urmare) Pe când lntrebuniţa scurtul interval de timp de care am vorbit Intru a pune la cale interesele fiicei lui Raymond Be-renger, Hugues de Lacy nu căuta să tulbure durerea el fiiască prin o întrevedere. El II trimitea numai pe nepotul lui In fle-care dimineaţă spre a'i duce complimentele sale cu cuvinte pompoase cum să făcea atunci, şi a’I da seamă de tot ce săvârşa In privinţa afacerilor el. Pătrunsă de recunoştinţă pentru Insâmnatele sluj bl ce’I făcuse conetabilul, şi’I făcea încă, primea tot-d’a-una pe Damian, care să întorcea la unchiul şefi, însărcinat cu mul ţumirele orfanei şi cu învoirea el la tot Ce’I propunea de Lacy. Par după ce trecură cele d’întăl zi'e de doliu mare, Damian II spuse din partea rudei lui că tractatul cu Galezil fiind încheiat, şi totul fiind regulat In vecinătate pe cât mal bine să putea, conetabilul de Chester avea de gând să se întoarcă acasă, spre a urma cu pregătirele pentru călătoria In Palestina, pe care le lăsase de o camdată de o parte din nevoea de a o resbuna In contra duşmanilor el. — Dar înainte de a să depărta de noi, zise Evelina cu avântul de recunoştinţa ce să cuvenia atât de mult In-datorirelor ce i să făcuse, nobilul conetabil nu va primi mulţumirele personale a le acelei care era aşa de aproape de peire când el i-a luat apărarea cu a-tâta curaj ? — Tocmai In privinţa asta sunt însărcinat avă vorbi, răspunse Damian; dar nobila mea rudă să teme de a vă propune cea ce doreşte d>n suflet. Abia cutează a vă cere voie să vă vorbească de oare care lucruri pe care le priveşte ca foarte Insâmnate, şi (care nu pot fi regulate de cât Intre d-ta şi dtnsul. — Fără îndoială, răspunse Evelina roşinrlu-se, nu poate fi necuviincios să văd pe nobilul conetabil când va dori el. — Dar jurămîntul seă II împedecă de a’şl pune capul sub vr’un acoperă-mlnt înainte de plecarea sa In Palestina, răspunse Damian ; şi, ca să vă poată vedea, trebue să al bunătatea de a te duce In cortul seă, fapt de precădere, pe care ca nobil normand şi ca- valer, abia cutează să’l ceară de la o domnişoară de viţă mare. — Atâta numai ? zise Evelina, care crescută In retragere, nu cunoştea re-gulele aspre de etichetă pe care le pă-zau cu sfinţenie domnişoarele nobile de pe vremea el câtre cel-l’alt sex. Şi de ce nu aş merge să duc mulţumi-rele mele mântuitorului meii, de vreme ce nu poate veni să le primească ? Spune nobilului Hugues da Lacy că lui şi tovarăşilor lui de arme, după D-zeu, datoresc toată recunoştinţa mea. Mă voi duce In cortul Iul ca Intr’o capela stântă ; şi, dacâ’I place mă voi duce cu picioarele goale, drept cinste pentru el, de o fi chiar drumul presurat cu petre şi spini. — Unchiul meă va fi bucuros pe cât şi onorat de hotârlrea voastră, răspunse Damian, dar va căuta a vă cruţa orl-ce osteneala de prisos, şi pentru acea, va ridica de Indata un pavilion In faţa por-ţel castelului d voastre, unde tntreve derea ce doreşte va putea să aibă loc, dacă bine-voiţî a’l hărăzi favoareajtnfâ-ţişărei d voatre. Evelina consimţi, fiind că acest lucru era propus de Damian şi părea plăcut conetabilului; dar, In nevinovăţia iniinel sale, nu vedea nicl-un cuvlnt pentru care n'ar pleca Indata, sub ocrotirea tt-nârulul de Lacy. şi fără nici o formalitate, castelul el nefiind despărţit de tabăra conetabilului de cât prin o parte a câmpiei pe care, câţî-va ani mal înainte, se ducea să prindă fluturi şi să culeagă flori. Tlnărul trimes, cu care se obişnuise a vorbi mal prieteneşte, se retrase spre a da socoteală unchiului seu, de isbân-da Insărcinărel sale, şi Evelina să simţi pentru întâia oară Îngrijită de când Înfrângerea şi moartea lui Gwenwyn II îngăduise de a nu să gândi de cât la perderea tatălui seu. Dar durereael slăbise de la sine, de şi era departe de a fi secat ; şi acum când Evelina era se apară dinaintea unul om de renumele cărui auzise vorbindu-se atât, şi care o ocrotise de curând cu alâta putere, ea începu fireşte a cugeta la Întrevederea ce’I să cerea şi la urmările el. Adevărat că văzuse ge Hugues de Lacy la marele turnir de la Chester, unde toţi lăudaţi vitejia şi talentele lui militare ; şi când depusese la picioarele el premiul ce câştigase, ea primise acest omagiu făcut frumuseţel sale cu toată plăcerea ce (trufia linguşită poate insufla tinereţel; dar nu avea o idee lămurită de exteriorul lui, dinu că era de statură mijlocie, că purta o arma foarte bogată, şi că fruntea ce o văzuse când ridicase visiera casculul seu i se păruse mai tot aşa de încărcată de ani ca şi a tatulul el. Acest om, de care’şl amintea atât de puţin, era cu toate a-ceste acela pe care’l alesese ocrotitoarea sa, Maica Domnului de la Paza-Dureroasa, spre a o scăpa de robie şi a răsbuna moartea tatălui el; deciju-rămlntul seu o silea a’l privi ca stăpân pe soarta el, dacă ’i plăcea să fie. Ea’şl framlntă zadarnic mintea spre a’şl a-minti ce-va din trăsurile lui, ca să’şl rel la paseri, pentru obţinerea diplomei de Medic-veterinar. Felicitările noastre. «Agenţia Havas» ne comunică următoarea informaţiune: Mal mulie ziare au respândit ştirea că o foaie cotidiană care trebue să a-para In curând sub titlul de Gazeta, e foudata de Agenţia Havas. Aceasta ştire e cu totul inexactă. Agenţia Havas, aflând ca se creazâ un ziar de dimineaţă, a voit să-şl asigure exclusivitatea publicităţii acestui ziar ; ea s’a însărcinat deci cu anunţurile şi abonamentele sale, după cum a fâcut’o deja pentru mal multe ziure, şi după cum e dispusa să facă şi pentru altele. In ce priveşte fondarea unei fol oare care, Agenţia Havas nu s’a gândit nici odată la aceasta. Ea nu trebue nici nu voeşte să iasă din neutralitatea care, In fapt de politica, e impusa chiar de situaţiunea sa. DE DREPT COMERCIAL DE LA INVERS (1885) SI BRUXELLES (1888) Monitorul oficial publică raportul d-lul Al. Degre, delegatul guvernului român, relativ la congresul internaţional de drept comercial de la Bruxelles, adresat d-lul ministru do justiţie, precum urmează : Domnule ministru, ’MI permit de a vă supune aci alăturat raportul med asupra resultatelor congresului (secţiunea scrisoarel de schimb) internaţional de drept comercial de la Bruxelles, care a ţinut şedinţele sale de la 30 Septembre până la 6 Octombre st. n. anul curent. Primiţi, vă rog, încredinţarea înaltei mele consideraţiunl. A. Degr*. Care din resoluţiunile congresului merită mai cu seama luarea aminte a guvernelor, al căror sprijin e necesar pentru realisarea uniflcarei legiurilor? Nu trebue să incomodăm guvernele cu controversele cele mici. De minimis non curat Praetor. Trebue, din contra, să deosebim cestiunile asupra cărora ştiinţa dreptului a pronunciat ultimul săd cuvânt de cestiunile care nu intră In această categorie. Făcând această deosebire, făcând adica abstracţiune de cestiunile de a-manunt, vom vedea că desbaterile congresului presinta un mare interes, nu numai din punctul de vedere juridic, dar şi din punctul de vedere politic şi economic. Resoluţiunile luate de congres sunt, In adevăr, expresiunea curentului ideal al timpului nostru, care cere să se reducă căuşele de nulitate, să se simplifice principiele dreptului, să se scape comerciul de povara legilor restrictive ce’l apasă, şi dânsele tind ast-fel a îndrepta creditul pe o cale nouă de progres. Ideile totuşi fundamentale, de care s’a condus congresul, s’ar întuneca, şi idealul de atins s’arîmpiDge Intr’o perspectiva din ce în ce în ce mal depărtată, daca am amalgama cestiunile cele mici cu cele mari. Vom reproduce dar aci numai cestiunile cele mai importante, cu care s a o-cupat secţiunea scrisoarel de schimb a congresului, vom releva antitesele care s’au ivit cu privire la dânsele, şi vom indica, In fine, resoluţiunile luate de secţiune. Se se ceara, ca conditiunea cambiei adica sub pedeapsa de nulitate, menţiunea de «cambie» sau de o expresiuue ehi-valcnta? Principiul care zice ca menţiunea de «cambie» (clausa cambială) e un essen-tiale negotti, o condiţiune esenţială & poată închipui cam cum ar fi caracterul şeii ; toate strădânuinţele salejfură de pnsor, şi nu fu mai fericită In căutarea el de a şti ce putea să aibă a’l spune. Baronul el însuşi părea că priveşte întrevederea ca foarte însâmnată, şi dovedea aceasta prin măreţia pregatire-lor ce poruncise să se facă. Evelina gândea că un mers de cinci minute putea să'l aducă la poarta castelului, şi că In alte zece minute un cort, adus de la tabăra lui, putea fi aşezat, dacă eticheta cerea ca întrevederea lor să aibă negreşit loc sub un pavilion. Dar în curând se văzu limpede că conetabilul vrea ca întrevederea aceasta să fie cu totul ceremonioasă ; căci cam o jumătate de.ceasdupe ce D imian părăsi castelul seQ, vr’o două-z: ci de soldaţi şi lucratori sosiră dinaintea porţei, duşi de un şef al cărui platoşă purtă insem-nele casei de Lacy; şi să apucară a clădi un pavilion de acele minunate Cum să făceau In turnire şi alte Împrejurări Însemnate. El era de mâtasă purpurie brodată cu aur, şi sfoarele care’l legau era de asemenea de matasâ şi de aur. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 OCTOMBRE scrisoarel de schimb su aparţine clasei principielor metaflsice. De fapt, mai toate scrisorile de schimb coprind această menţiune, aceea ce dovedeşte că practica recunoaşte necesitatea el. Codul nostru de eomerciu («rt. 270) ţine seamă de această necesitate şi hotărăşte că «numirea de cambie sad poliţa rostită In textul înscrisului este una din condiţiunile esenţiale ale cambiei». Dar se nasc Indoell. In această privinţă, experienţa făcută In Englitera fiind contrarie acestui chip de a vedea. Legea engleză nu cere nici menţinerea clausel la ordin, nici menţinerea clau-sel cambiale. Şi adevărul este că nu trebue să înmulţim inutil clausele de nulitate. Scrisoarea de schimb coprinde un ordin de plată (mandatul ce se dă trasului de a plăti suma cambiala) şi ga ranţia implicită din partea celor obligaţi că vor plâti el singuri, daca nu se va esecuta ordinul de plată. Prin garanţia de care e vorba se deosibeşte scrisoarea de schimb de cele-l’alte documente, constatând o datorie. Menţiunea clausel cambiale dar e mal mult sad mal puţin indiferenta. Orl-cum ar fi, să nu ne uităm ca garanţia vorbită, care constitue esenţa cambiei, nu e espres menţionată In scrisoarea de schimb, aşa că, suprimân-du-se necesitatea clausel cambiale, ne ar lipsi or-ce criterid exterior de deosebire. Secţiunea mănţinu neschimbat art. 4 al proectulul de la Anvers, care nu prescrie clausa cambială sub pedeapsă de nulitate, dar dispune că: La dănomi-nation de lettre de change vaut clause â ordre, â moins que le contraire ne soit indiquă». Se se ceara, sub pedeapsa de nulitate, menţiunea datei in scrisoarea de schimb'! Data e necesară, căci dupe dată se determină scadenţa. Biletul poarta de exemplu: «Vel plâti trei luni de la dată», şi data lipseşte. Ce va trebui să decidem In asemenea cas ? Să impunem posesorului biletului dovedirea datei? Dar scadenţa va fi atunci necertă, adică va atârna de la dovedirea unul fapt, aceea ce nu e admisibil. Legea noastră (art. 270, No. 1) cere data ca o condiţiune esenţială a scri-sorel de schimb. Dar întrebarea este dacă sancţiunea nulităţei e necesară ca să se facă ca de fapt toţi trăgătorii să dateze tratele lor, sau dacă ajunge pentru aceasta o sancţiune mal puţin riguroasă ? Trata lipsită de dată nu e nulă dupe dreptul englez. Legea engleză permite posesorului scrisoare! de schimb nedatate să adaoge data. Data inserată de posesor se consideră ca dată exactă, daca nu se dovedeşte contrariul. Doctrina germană admite de asemenea, pe de oparte, că data e o condiţiune esenţială a scrisorel de schimb ; iar pe de altă parte, că Inmânarea unei scrisori de schimb în alb implică auto-risarea pentru posesor de a umplea lacunele înainte de protest. Ultima sancţiune ajunge şi nulitatea trebue dar înlăturată. Secţiunea, condusa de aceste consi-deraţiunl, mănţinu art. 6 al proectulul de la Anvers, dar hotărî să se adaoge proposiţiunea următoare : «La remise de la lettre sans date vaut procuration de remplir la date». Trebue sa se ceara, sub pedeapsa de nulitate, ca scrisoarea se indice epoca platei ? Arătarea scadenţeie, după codul nostru (art. 270, conform art. 251 italian) una din condiţiunile esenţiale ale scri-soarel de schimb. Avem a face totuşi aici numai cu o regulă abstractă, căci legiuitorul nostru adaogă In art. 128 în fine (adaos care lipseşte In codul italian) Că, dacă poliţa nu indică epoca plăţel, ea e plătibilă la vedere. O disposiţiune analogă se regăseşte In legea belgiană, In cea scandinavă, In cea rusească. Soluţiunea aceasta merită, credem, preclderea înaintea teoriei contrarie, care cere arătarea scadenţei sub pedeapsă de nulitate şi, fără nicl-o re-servă, In favorea validităţel scrisoarel de schimb. Arătarea epocel plăţel e fără Îndoială o condiţiune esenţială a scrisoare! de schimb, dar, biletul neindicând’o, se presupune că scrisoarea e plătibilă la vedere. Aceasta răspunde intenţiunei probabile a părţilor. S.opul (certitudinea scadenţei) se atinge cu sjutorul acestei presupuneri mal bine şi cu o mal mare cruţare a intereselor In joc, de cât cu ajutorul sancţiunel nulităţei. Secţiunea respinse dar propunerea tinzând a se modifica art. 6, § 2 al proiectului de la Anvers, care hotâreşte : «Si la lettre de change n’indique pas l’âpoque du payement, elle est payable & vue.» i Este loc de a se insera In lege câ stipulntinnea de interese t<> scri-soarea de schi i.b este a se considera ca nescrisa *? Rpamintim art. 273, § 2 al codului nostru, care sună ast-fel «Promisiunea de dobânzi coprinsă In cambie se socoteşte ca nescrisă.» Regula de care e vorba se restălmâ-ceşte ca nescrisa.» Regula de care e vorba se restălmă-ceşte de.cei mal mulţi; trebu udur să arătăm care este adevăratul ei înţeles. Art. 273, § 2 citat, nu opreşte stipula-ţiunea de dobânzi, cum presupun unii. Legea nu Impedicâ stipulaţiunea de dobânzi, dar părţile caută sâ le calculeze în suma principală. Aceea ce este oprit este de a se adâoga la suma principală o stipulaţiune deosebita de dobânzi. Trebue să evităm greutăţile resultând din calcularea dobânzilor, greutăţi care turbură comerciul cambial. Un exemplu pentru lămurirea lucrului. Biletul purtând : «Vel plăti 1,000 lei cu dobândă pe 0 0/0,» stipulaţiunea de interese sa va considera ca nescrisă. Biletul coprinzând, din contră : «Vel plâti 1,060 lei», stipulaţiunea va fi valabila, câci dobânzile s’aâ calculat In suma principală. (Wachter Wechselrecht, § 37, pag. 144). Dar adevărul este, din contră, că interesele se pot calcula cu înlesnire. Şi, admiţându-se chiar ca calculul poate să fie dificil, trebue totuşi lăsat părţilor să refuse tratatele purtând o stipulaţiune de interese. Jura vigilantibus scripta sunt. Propunerea tinzând a se insera In lege că stipulaţiunea de interese In scrisoarea de schimb este a se considera ca nescrisă, nu se adoptă. Este loc dea se Insera in lege cA scrisoarea «le schimb nu poate se (ie plătibilă prin fracţiuni si in mai multe epoce succesive ? Legea noastră răspunde da. Scadenţa nu poate să fie, după art. 271 al codului nostru de eomerciu In vigoare, de cât una şi aceeaşi pentru toata suma arătată In cambie. Ar fi dar nulă scrisoarea de schimb purtând : «Vel plâti la 1 Februarie 1.000 lei, la 1 Martie 1.000 lei, la 1 Aprilie 1.000 lei». Trebue să evităm neajunsurile resultând din pluralitatea protestelor. Dar relevăm că legea eng'eză (secţiunea 9) nu cunoaşte o asemenea oprire. Trebue lăsat părţilor să evite plurali tatea protestelor, refusând scrisorile de schimb platibile prin fracţiuni. Propunerea ae a se insera In legea-tip oprirea de care e vorba avu aceeaşi soartă ca propunerea precedentă. Este loc ca legea se sancţioneze trata au porteur (la iufatisator) ? Codul nostru exclude trata au porteur, câci el hotăreşte (art. 270, No. 2) că arătarea numelui primitorului e una din condiţiunile esenţiale ale scrisoarel de schimb. Dar codul nostru permite In acelaşi timp trăgătorului să emită scrisoarea de schimb în ordinul său însuşi (art. 274, alin. II, şi ’i dă voe să o indo-sezelnalb (art. 279, alin. II). Aceasta este, se relevă In nota adâo • gata la cestiunea 3 a secundului cestio-nar, o contrazicere. O trată au porteur, nu se deosebeşte de loc în practică de o trată creată In ordinul trăgătorului însuşi şi pe care aceasta o indosează In alb. Dar oare aşa să fie? Deosebirea Intre trata au porteur şi trata emisă In ordinul trăgătorului însuşi şi pe care aceasta o indosează In alb este din contra mare şi sare la ochi. Posesorul unei trate au porteur nu are, In adevăr, mc! un mijloc de a se apăra In contra fraudei. In zadar ar indica dânsul pe bilet numele cesionarului, ca se silească pe tras se verifica seria in-dos imentelor, căci emitentul tratei s’a s’a îndatorat se plăteaset au porteur, adăogarea dar a numelui cesionarului s’ar considera ca nescrisă şi trasul va trebui se plătească posesorului tratei şi nu va fi In drept se ceară ca dânsul se justifice seria indosamentelor. Posesorul unei trate, care s’a emis în ordinul trăgătorului însuşi şi pe care acesta o indosează In alb, are din contra drepturi mal întinse, căci el poate se imple indosamentul in alb. se indice a-dicâ pe bilet numele cesionarului, şi se scape ast-fel de pericolele care însoţesc tratele au porteur. Trebue dar mal întâi se Inscrim în lege că şi posesorul unei trate la în făţişilor are dreptul se adauge clausa la ordin, şi atunci, o recunoaştem, nu va mal exista nici o deosebire Intre trata au porteur şi trata emisă In ordinul trăgătorului însuşi şi pe care acesta o indosează 1n alb. Acestea eraQ argumentele de care m’am servit lntr’o scurtă cuvântare ce am ţinuL’o, ca se dovedesc că trata au porteur nu trebue se se admită de cât sub reserva expresă a dreptului pose- sorului de a adăuga clausa la ordin. Alţii din contră, stăruiau se se excludă absolut trata au porteur, sub coloarea căreia s’ar putea emite bancnote, aceea ce nu trebue îngăduit Secţiunea, ţinând seamă de aceste obiecţiunl, mănţinu art. 4 § 2 al proiectului de la Anvers, care sancţionează trata au porteur, dar dânsa declară că trata se poate emite au portenr, sub reserva expresă a dreptului posesorului de a adăuga clausa la ordin, şi apoi sub reserva dreptului Statelor de a preîntâmpina pericolul unei emisiuni clandestine de bancnote prin legi penale şi financiare. Este loc te 9000 pogoane. Doritorii de a o lua în arendă se vor adresa In ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, 1n Bucureşti, Strada Pensiouatu No. 7 lângă Colţea. 985 MOŞII DE VENZARE 1IB1171DI? nouă hectare vie şi obratie si-"u V IVt/j lltL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrâgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE ARENDAT »E VENZARE «OSIA STASESTI«. situată la o oră dc viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi’do fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, h&n-cârciumâ pe şoseaua Bacău Moineştl, lângă fabricile ele gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776 DIVERSE Ct|ji D i | T 1 o pădure de stejar sau tufan în DEi Ii AL IA vechime de la 80 ani în sus, tn mărime de 3—6P0 pogoane spre exploatare pe timp de 5 sau 10 ani. Apropiere de o staţie a Căilor ferate până la 12 chilometri este condiţionat. >une oferte de-feiss. 99 9 v/imvuicbl 1 UOVL UUUUlţlUUHl. Proprietari sunt rugaţi a depuni tailate la Tipografia Thiel et Weis nc IN P UIRI A T 0 PlDQnH* m,re de Ut inun InlH I vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case tn dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă In strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) CA3 \ DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H M1AS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in ficia noei cladir Bancti Nationali lDacia-Bemănia) Buouresti Cumpără si vinde efecte publice si faoe ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 22 Octombre 1888 S % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 6 % „ C. F. K. 5 % , Municipale 10 fr. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % „ „ 7 % „ „ urbane 6 5 . 6 % ,, ,, laşi 3 % OU. Serbestl cn prime lm. ou prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Sec. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiana ,, Ruble hârtie Nb. Cursul esle socotit tn aur Cump. Vinde “»~T 5‘U 93% I «K 08 3/* 9»« 83 % 225 10« 97 io* y. 100 H3 76 60 28 48 2 L0 207 124 99 % 99 205 8« 230 108% «’jt 108 iot 93 1/2 83 78 86 31 62 19 3 46 209 1*0 îoox îoo 876 X RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI LfSii STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTR’0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X mi ■XfcXî DE > •> SOBE FABRICA COMET“ MEIDINGER SI IH.SINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate In mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mai perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROSUftl ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. iii CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorg&nisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ca maladie; Se naate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultatiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zilele Intre orele 12- 6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află In permaneuţâîn inst tut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut. Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lănţescu X X © e x x x©x X X X# CURELE DE TRANSMISIUNE prima calitate englezească CURELE DE CUSUT adevărat «Crown» TUBURI DE CAUCIUC pentru vin TUBURI DE CAUCIUC pentru pompe de apă TUBURI DE CAUCIUC pentru locomobile TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC A S B E S T FURTUNI Dfc£ GANEPA pentru pompe de incendia CURELE DE CANEPA pentru elevatore STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE se găseşte cu PRETURI MODERATE in depovitul Lubricei OTTOH AR N iSCH Calea Victoriei vis-a-vis de Pasagiul si str. Academiei 6', aproape de ministerul de Interne. 961 A apărut în editura de muzică A. L. F» j\ TI IST Romanţa Tu ’mi eşti tot, Cuvinte de Paul Palin, Musica de A. Flechtenmacher. Po'ca Mazurca l'orumbitzu alba, de Alfonso Cirilla. Se vinde cu preţul de I leu 50 b. bucata. UiH ELEV ABSOLUT siale şi actualmente înscris în clasa IV ne având mijloace pentru a’şf complecta stu-diele urmând anul acesta cursul clasei IV, voeşte a găsi o persoană căruia fâcându-I ori serviciu s£-I dea toate cele necesare pentru întreţnere etc. Persoanele doritoare 'I pot găsi pe a-dresa I. P. tn curtea Mitropoliei. aaaaKaaHHnaaBZ A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile Socecu şi loaniţiu: MUSICA COPIILOR carte didactică pentru clasa II şi IlI-a ori-mară de George I. Mugur, membru diriginte al corulul-vocal de la biserica Creţu-lescu, profesor Ia liceul SI. Gheorghe şi la gimnaziul Lazar. — Preţul 75 bani. BMS 3TS szsiimimzc,aşa. l POMI RODITORI ALT0ITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA rwi—mw—nmn wţwy ■ jrâdina Numita BRASLEA GEORGE I01NID Sub. Icoana Str. POLONA 104. î!! TIMPUL SE APROPIE!!! Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite: Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-niare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de I-a clasă: 2 Medalii de aur de la Exposiţia de horticultura din anul 186S 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 18Si 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticultura şi pomol. li82 1 Diploma de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din ÎS)) 1 Brevet de furnisor al Curiei Regate din anul 1S8S. Sunt )i de ani de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această arta, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea Întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea s£ ajungă a se mândri vis a-vis de cele-l’alte State în privinţa calitâţel fructelor. Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele _ băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la ju- :-mâtate din cele prevăzute în catalog, ca prin această efiinătate jS ’şl g poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţa. Asemenea am lâcut o înseninată reducere de preţ şi pentru alte iţ specii de pere, producţiunl rol, ce nu se văd tn catalog, adică : RE - ( GELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MI HAI-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, ele. — Acestea se vindeafi cu preţ de IO lai bucata şi acuma vor fi numai 3 Ici. D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa gradină şi Indata ii se vor trimite. Iscăliturile rugăm a fi câl se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru toamna fiind sosit, d-nil «unt rugaţi a grăbi trimiterea comandeior d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuria, cu alâl este mal bine. 569 Avem onoare a încunoştiinţa pe Onor. Comercianţi de Galanterie, Confiserie şi Papeterie că atât în Depositul meu din Bucureşti Strada Poliţiei vechi No. 13, lâDgâ Circul Sidoli cât şi din Iaşi Strada Galia, am aprovi-sionat un MARE SI BOGAT ASORTIMENT DE DIFERITE BOMBONIERE, IMRI1E, PANERiSE CIUTE PENTRU MIM SI SI BATISTE ETC. LUCRATE IN PLUSC H, ATLAS, PAIE CU GARNITURI DE BRONZ, NIKEL, EMAILLE PARTE CU MUSICI SI CU OGLINZI FINE SI ELEGANTE PRETURI FOARTE MODERATE In vederea apropiatelor sârbălorî rog pe d nil Corner- j cianţî sâ se grăbească de a face comenzile d-lor, spre a putea fl efectuate la timp. FABRICA DE CARTONAGE SAMOIL GOLDENTHAL & FIU CASA DE SCHIMB IONESCU & MAFSCU Strada Lipscani IVo. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 22 Octombre VALORI Scadenta Cupoanelor Târgllb, eursmed. j fonduri de stat român | Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. i Oct. 94 Renta rom. amorlisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 9654 Ronta rsm. rur. conv. 6% 1 Mai 1 Noem. 9k» Oblig, de stat C. F. R.6% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5 % Idem împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. t Sept. Imprum. Openheim 1866 8% 1 lan. 1 Iulie Agio * 1/4 împrumut de oraae Impr. oraş. Bucur. 5% 1 lan. 1 Iulie 83% idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 94 Im.or. Buc.cu prime lozfr.20 Valori diverse Ş Creditul fonciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 106 % idem idem 5% idem 97 K E Cred. furie. ur.din Buc. 7% idem 106% idem idem 6% idem 100 . idem idem 5% idem 93 § . Cred. func. ur. din iaşi 5% idem 82 X B ODl. cas. pensiun. fr-30010 1 Mai 1 Noem. 935 ECONOMIA DE ÎNCĂLZIRE se poate aduce prin închiderea ferestrelor şi uşeior prin B URLE TE SUEDE care le închid heremetic, ast-fel de nu lasă sâ intre nicî aerul, nici sâ iasă căldura şi afl preferinţa, că sâ poate deschide ferestrele pentru ae-risare. Aceste burlete se găsesc la MAGAZINUL DE TAPETE H. HONICH Bulevardul Elisabcta-Doamnă (băile Eforiei) __________________ 956 Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi. Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturl, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână ele., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., i tc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT No-2, STRADA LIPSCANI, N°-2 in facili liacailiei d-lui IV. loanid £0 600,000 FRANCI A CASCIGA INTR'O ZI La l-iu Decembre 1888 TRAGEREA URBEI LOTERIEI OTTOIRl tabloul câştigurilor: «00,000 fr. «0.000 fr. 20.000 fr. 20.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.UOO fr. 36.000 fr. «8,090 fr. 200,000 fr. I lot mare de . 600,000 fr. I lot de. . . . 60,000 fr. I lot de. . . . 30,000 fr. 1 lot de. . . . 30,000 fr. I lot de. „ . . 6,000 fr. 1 lot de. . . . 6,000 fr. I lot de. . , . 6,000 fr. I lot de. . . . 6,ooo fr. I loi de. . . . 6,ooo fr. I lot de. . . . 6,000 fr. 13 loturi de . 1,000 fr. 38 loturi de 1,000 fr. ţoo Ioturi de . . 400 fr. 550 loturi. . . Total: 1, © Rambursarea loturilor este garantată de GUVEHNUL IMPEItlAL OI OMAN PREŢUL BILETELOR*. 100 Bilete . , . Frci. 465 «o Bilete . . . Frci. IIH 7 Bilete . . . Freî. 34 1 Bilet . . . Frei. 5 Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. ■ Tragerea va avea loc la Conslanlinopole, Ia Palatul Imperial al monedelor. îndată dupâ primire» banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. B lete do bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în plata Iară orice dificultate. cu curs în aur. Ori ce câştigător va li înştiinţat prin telegramă chiar în zioa Iragercl. Pentru a primi biletul sau biletele, trebuo se se eespedieze banii prin manila postai, cliâquesau scrisoare recomandata la Directorul —Cjoinp-toir- commerctal-557, O HAN DE RUU DE TBkB, 557 COIVS A AIVTEVOEOLE 987 TURNATORIE DE FIER SI ALAMA ATELIERUL MECANIC No. 59 si 34 h>is, Strada Isvor, No. 59 si 34 k>is Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuoî şi perfecţionate va put?a exacuta or-ce comandă de această branşe într'un mod solid şi prompt Se ase-cută şi se află în depoul Atelierului meean’c : FONTA ©RM&KBMY&TA SŞ I^oivr/RE DE Y©YS SISTEMELE ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB TUBURI SPECIALE PENTRU Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor CAPACE pentru HASNALE SGHIABURI m y Itaaui dc gradina si Furnituri, Inslalatiiiui complecte de Hai si Conducte de apa Cu stimă, KEILI1UAER 982 Strada Isvoru No. 59 GRILAJE buME FONTANI Pil ĂSTUI SI CANDELABRE ummmm DE OOBORIRE FIGURI PENTRU AŞEZAT LA FONTINI COLOANE PtNTRu CLĂDIRI h Tipografi» Ziarului,, Fpo«a‘ Tipărit cu cerneala Cb. i.vrillfnx>Cle Pari» Girant re«pon#»bil V. P. Gheorghiu. www.dacoromanica.ro