ANUL III No. 874 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 22 OCTOMBRE (3 NOEMBRIE) 1888 m sa N'JMERUL BANI NUMERUL ABONAM EXTELE LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu Bacareuci: La casa Administraţi unei. Iu Tarii: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streiuetate: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL U) HAM NUMERUL AXUXCIUIULE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agrnce Ilava h, Vlaccde la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ucr-inalu, Xo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3,—I'int/.a Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 SITUAŢIA PRESA si RESULTATUL ALEGERILOR GRUPUL COLECTIVIST IMPOPULARITATEA COLECTIVITATE! •—-—•• ••-—-—— —*-•—- « RESULTATUL BALOTAGIELOR ROMANII IN ISTRIA LOGODIŢII SITUAŢIA __ 9 Dupe 5 ani de o stare de lucruri anormală , înconstituţională şi a-proape revoluţionară, în care parlamentul nu mai represinta voinţa ţării şi guvernul, după expresia d-lui Maiorescu, nu mai era de cât o stăpânire de fapt, ţara a intrat în fine, acum, în legalitate. Două fapte au contribuit să aducă acest desnodăment. Demisia d-lui Ion Brătianu primită de M. S. Regele. Alegerile care au osândit starea de lucruri din trecut şi care au dat legalitatea constituţională nouei stări de lucruri inaugurată acum şase luni. Doui factori au contribuit mai a-les se dea naştere situaţiunei actuale. Regele, care a primit demisiunea d-lul Ion Brătianu, când simptome netăgăduite în parlament şi atară din parlament Tau convins despre impopularitatea guvernului colectivist. Ţara, care a sancţionat usul făcut de Rege, din prerogativele sale constituţionale. Dar dacă aceşti doui factori au meritul d'a fi deslegat fârăsguduire o situaţie atât de încordată, partidul liberal-conservator poate şi el cu drept cuvent revendica pentru dîn-sul o mică parte cel puţin din acest merit. El a ţinut necontenit deştept spiritul Regelui, fără ca lunga şi încercata sa răbdare se ’l fi adus vre-o dată a comite acte revoluţionare, după pilda adversarilor săi. Tot o dată, el a rămas necontenit în sinul poporului,luptând împreună cu naţiunea şi pentru naţiune. După 12 ani de lupte uriaşe, el a dat ţării şi emanciparea ei de sub regimul colectivităţii, şi o soluţiune positivă la acea crisâ, înfăţişând naţiune! un partid organizat putând răspunde de situaţiune. Ţara în schimb ’i-a dat în parlament contingentul cel mai numeros, In cât el dispune azi în corpurile legiuitoare de o majoritate sigură, fără a avea nevoe d'a recurge la alianţe MM*™ or 1& compromisuri ce nu sunt demne de dtnsul. Suntem încredinţaţi că partidul liberal-conservator va şti să se folosească pentru binele ţării de puterea pe care încrederea naţiunii’i-a dat’o. Ne având în sînul său ambiţiuni vulgare de satisfăcut, neavând pofte de săturat şi nulităţi îngâmfate de cocoţat în situaţiuni înalte, partidul conservator va duce în parlament o luptă impersonală, în scop d’a da ţării reformele de care ea are nevoe şi o eră de linişte şi de progres sub cârmuirea unui guvern absolut cinstit, perfect parlamentar şi scrupulos constituţional. N. F. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Washington, 1 Noembrie. Guvernul american a informat într'un mod oficial pe d. Sackville că menţinerea sa în capul legaţiunil Marel-Britanil la Washington e de acum înainte inacceptabilă. Să ştie motivele acestui incident. Guvernul american, cere rechiemarea d-lul Sackville din Statele-Unite pentru că a scris o scrisoare prin care recomandă candidatura d-lul Cleveland la presidenţie şi pentru că a intervenit ast-fel în cestiunea electorală. Viena, i Noembrie. Cu ocasia accidentului din care a scăpat familia imperială a Rusiei, împăratul Franţ-Iosef a adresat Ţarului o telegramă prin care ’l felicită într’un mod foarte călduros. Din partea sa, corniţele de Kalnoky, în numele guvernului austriac, a adresat guvernului rusesc o telegramă analoagă. Dimineaţa s’a celebrat un serviciu divin î:i capela rusească. Au asistat toţi membrii ambasadei Rusiei, dd. de Kalnoky şi Szoegyenyi, principele şi principesa de Reussşi Sir Paget. înainte de servicii!, d. de Kalnoky şi cel doui ambasadori al Germaniei şi Engliterel au presintat felicitările lor principelui Lobanoiî. Petersburg, i Noembrie. Toţi capii Statului au felicitat pe Ţarul că a scăpat din accident. Ilaga, i Noembrie. Regele Olandei e rău bolnav. Belgrad, 1 Noembrie. Regele a primit alaltă-ierl pe dd.RisticI, Garaşanin şi GruicI şi i-a reţinut mult timp. Să asigură că această întreţinere a făcut o escelentâ impresie asupra regelui. PRESA RESULTATUL ALEGERILOR Urmăm azi a consemna aprecia-ţiunile presei asupra resultatului ultimelor alegeri. Am arătat deja opinia presei a-mice. Trecând acum la presa liberală şi colectivistă, constatăm şi din această parte o unanimitate perfectă în recunoaşterea strălucitei victorii a partidului liberal-conservator. Ziarul La Liberte Rovmaine să exprimă ast-fel : «Nu este o umbră de îndoială în această privinţă: Majoritatea aparţine partidului liberal-conservator». Acelaşi lucru îl zice şi Telegraful'. «Cercetat d’aproape, resultatul numeric al alegerilor dovedeşte: «Că conservatorii sunt în maiori-late». Democraţia însăşi mărturiseşte succesul nostru, căci iată ce scrie dânsa în numerul ei de erî : «Majoritatea compactă este a conservatorilor bătrâni şi tineri, atât în cameră cât şi în senat». Prin urmare presa oposantă de toate nuanţele este unanimă pentru a recunoaşte strălucita isbândâ a conservatorilor, în alegerile din urmă. RESULTATUL BALOTAGIELOR DE ERI PRAHOVA G. Grigorescu lib. disident 408 ales Micescu liberal disident 326 ales ROMAN Eugeniu Ionescu junimist 177 ales Gafencu liberal 124 T.-SEVERIN Ion Vucsoreanu lib. cons. 149 ales IAŞI Dimilrie Alexandrescu 1. c. 643 ales Gh. Tocilescu liberal 575 ales GRUPUL COLECTIVIST Ziarele colectiviste s’ad ocupat foarte mult în aceste din urmă zile despre diferitele grupuri ce se vor întocmi în Cameră şi au făcut socoteala, mal mult sau mai puţin exacta, a liberalilor-con-servatori, a junimiştilor şi a disidenţilor. Singura grupare lăsată la o parte a fost acea colectivistă, care totuşi nu e lipsită de interes. Din marea oştire a d-lul Ion Brătianu, au intrat în Camera legislativă numai patru colectivişti, şi anume: doi Tache, (din care unul Anastasiu şi altul Pro-topopescu) d-nii Stanian şi Vilner. Rolul acestor domni deputaţi va fi negreşit foarte neplăcut şi se va putea considera ca un fel de purgatoriu prin care trec pentru ispăşirea păcatelor săvârşite în timpul colectivităţel. Ştim bine că acum, a cam sunat ceasul când toţi colectiviştii, slugele cele mal plecate ale guvernului de odinioară, jură pe ochii din cap că el n’au fost colectivişti, dar asemenea jurăminte mai pot avea trecere pentru cel ce au trăit la întuneric, iar nu pentru cel doi Tache (din care unul Anastasiu şi cel-l’alt Protopopescu). Cuvlntul nu’l vor prea lua în Cameră, dar vor suspina adesea când vor auzi vorbindu se despre administraţiile din timpurile Vizirului şi despre suferinţele alegătorilor. D. Tache Anastasiu, In special, va a-vea plăcuta fericire de a fi faţă când se vor istorisi In Cameră neajunsurile unul locuitor din oraşul Tecuciu, în vremea când d. Tache Anastasiu era prefect în localitate. Anecdota, de şi trista, are însă partea el glumeaţă şi merită să fie înregistrată. lat-o: «Acum trei luni, d. M... întorcându-se din străinătate, se Întâlneşte în tren cu un domn ce venea din Şviţera şi cu care începu să vorbească : — Aţi fost la băi? întrebă d. M. — Ba nu, răspunse d. R. Ea trăesc In Şviţera; m’am retras acolo de trei ani şi am jurat să nu mă mal întorc în ţară până când nu se va schimba guvernul. Am aflat acum că Brătianu a căzut, că Tache Anastasiu nu mal e prefect la Tecuciu şi mă întorc acasă, căci eu sunt din Tecuciu. — Nu pot înţelege ce te a făcut să fugi din ţară ? zise d. M. . surprins. —Eu, domnule, trăiam răii cu prefectul pentru că nu voiam să mă dau în apele lui. Aveam două slugi : un fecior şi o bucătăreasă. Intr’o zi mă pomenesc cu feciorul că 'ml spune că vrea să plece; biDe, îl las să plece, dar caut altul ca să’l înlocuesc. Am căutat o zi, o săptămână, o lună; nici unul n’a voit se intre la mine. Aşa m’am hotărît să rămâi numai cu bucătăreasa. După o săptămână, mă trezesc că vine şi dânsa şi ’mî spune lămurit că nu mal poate să şează la mine, că o bat agenţi poliţiei de câte-orî merge în piaţă. Pleacă şi bucătăreasa, caut alta, dar nici una nu voeşte să intre la mine; atunci mă supăr şi eu, mă încăpăţinez, închiz casa, plec în Transilvania şi mă întorc de acolo cu o unguroaică. La săptămâna, agenţii poliţiei o a-restează şi o trimit peste graniţă fiind că e streină, de şi avea paşaport In regulă. M’am hotărât să mănânc la birt, şi ’ml petreceam seara la mine jucând ivhist cu doi prieteni. La cincisprezece zile, unul din prietenii mei încape se nu mai Îmi calce In casă şi rămâi cu cel alt singur. Am lăsat whistul şi ne-am apucat se jucăm pichet, dar n’a trecut trei zile şi m’a părăsit şi a-cest prieten, mărturisindu’ml că ’l persecută prefectul pentru că vine la mine. Aşa, domnule, văzând că am rămas singur şi că în loc de ivhist, In loc de pichet, ajunsesem să fac pacienţă, am vândut toate mobilele, am lăsat casa şi m’am mutat la Vevey, unde am trăit trei ani. Acum aflând ca s’a schimbat guvernul, mă întorc şi eu In ţara mea.» Eata ce anecdote va auzi d. Tache Anastasiutn Cameră, şi de sigur că grupul colectivist nu va fi tocmai mulţumit de impresia ce vor produce aceste a-mintirl. Cine ştie chear dacă într’o bună dimineaţă nu se va lepăda şi d. Vilner de colectivitate, zicând : «Nu ştiu, n’am văzut.» Epo. 0 DATORIE PENTRU PARLAMENT Ceea ce a caracterisat cârmuirea colectivistă a fost, fără îndoială, necinstea şi corupţiunea. Mai ales în această privinţă, tre-bue dar ca parlamentul viitor se fie o antitesă a parlamentului colectivist. Pe lângă proectele de legi care întocmesc programul de principii al partidului conservator, sunt unele J legi moralisătoare care, de şi nu con-stituesc cestiuni de principii, tre-bueşte se ne privim ca moralmente angajaţi d’a le vota. In această ordine de idei, intră legea In contra cumulului, suprimarea biletelor de liber percurs, în a-farâ de timpul sesiunelor, etc. Este o cestiune de cinste ca cât mai curând aceste legi se fie votate. Cât pentru noi, luăm angajamentul ca, daca aceste legi nu vor fi presintate de alţii, se le supunem noi aprobaţiunei parlamentului. IMPOPULARITATEA COLECTIVITATE! Toţi acel care în interesul luptelor electorale au fost prin diferitelejudeţe ale ţărel, ah putut constata mal ales lipsa complectă de popularitate a colectiviştilor, chiar în acele localităţi unde el fusese aleşi ani întregi de a rîndul. Nu e vorba aici de criminalii cel mari, cu greşalele ruşinoase care negreşit să revarsă asupra tutulor celor ce aO susţinut colectivitatea, dar este vorba de acel deputaţi al parlamentului trecutcare n’aâjucat nici un rol tn evidenţă, care aveau pe ici pe colo, mulţi prieteni, şi care în colegiul I-ifl nu au putut dobândi de cât nişte voturi cu desăvârşire neînsemnate, variând la 300 de alegători între 15 şi 30 glasuri. Ce a putut dar produce în aşa scurt timp o atât de puternică preschimbare în opiniuneapublică? Ceajputut hotărî pe mulţi alegători a rupe cu desăvârşire or-ce legături cu alesul de erî, când acest a-les nu săvârşise el personal nici o greşală? Nimic alt decât indiferenţa alesului pentru judeţul carel’a trimis în Corpurile legiuitoare. Nu este de ajuns într’adevăr pentru re-presentantul unul judeţ să nu fi fost tovarăş cu Simulescu, Poteca saii Chiri ţopulo; nu este de ajuns ca el să nu fi furat, să nu fi bătut, să nu fi participat la atrocităţile trecutului, el avea înainte de toate datoria de a nu se arăta indiferent pentru suferinţele judeţului săâ. Impopularitatea colectiviştilor pentru unii, reese tocmai din nepăsarea ce el aâ arătat pentru tot ce se petrecea. EI ştiaâ bine că în oraşul care’I a trimis în parlament sad săvârşit lucruri nepomenite, el ştiau bine unde este buba, dar nici odată nu ati avut curajul de a’şl tmplini datoria, denunţând de la înălţimea tribunei relele ce se comiteau, sad alergând pentru a face dreptate celor asupriţi. N’am dori să cităm nume proprii, dar negreşit că mulţi din acel ce ai! căzut a-cum în luptele electorale au auzit pe a-legătoril lor de odinioară invinovăţindu’I pentru nepăsarea lor. Li s’a amintit câte anume fapte ruşinoase ad cunoscut, şi cum pentru nici una nu s’aii revoltat; li s’a amintit cum nenorociţii alegători veneau de la marginea ţărel în Capitală, spre a se plânge deputatului lor şi a’I cere dreptate, şi cum zile întregi ad stat postaţi pe peatra de la poarta casei, fâră să poată da măcar ochii cu alesul lor. Colectiviştii cel mai buni se mulţumeai! să suspine când mal aflau câte un scandal guvernamental, dar cu suspinul se sfârşea.şi acţiunea lor parlamentară. S’ad arătat indiferenţi pentru suferinţele alegătorilor şi de acea prin indiferenţă li s’a răsplătit. DIN STREINATATE Apropriata călătorie a Imperatuliii Austriei si a Regelui Italiei la Berlin L'Italie spune că suveranii Italiei şi al Austriei vor merge In curând la Berlin, pentru a Întoarce visita ce li s’au făcut de Împăratul Wilhelm II. Dupe ziarele Berlinese sceastă visită se va face pe la sfârşitul lunel Iul Ianuarie cu ocasia a 30-a aniversare a naşterel împăratului Germaniei. Incidentul de la llavre Cu toată soluţiunea ce consulul German şi prefectul de Havre ad voit să’I dea, incidentul pare a nu fi încă închis. Sâmbăta trecută un delegat al ministrului de interne a plecat la Havre cu o misiune specială. Prefectul Senei inferioare a fost de asemenea invitat să se găsească la Havre Dumineca seara. L’Autoritc vorbind de acest incident zice: «Actualmente nici un incident fie cu «Germania fie cu Italia, nu se termină «lesne ; totul tinde la o complicaţie, la www.dacoromanica.ro EPOCA - 22 OCTOMBRE «un conflict. Cel mai mic fulg de zăpadă «ameninţa de a se termina printr’un groasnic sloiti». Chestia Zanzfbarului Novosti din St. Petersburg declară a şti, dintr’o sorginte autorisată, ca ces-tiunea Zanzibarulul ameninţă de a a-duce un conflict serios Intre Germania şi Anglia, şi aceasta din causa supără-rel ce prinţul de Bismark a simţit cu ocasia eşecului companiei Germane din estul African ; eşec ce 11 arunca în spinarea agentului Britanic din Zanzibar care se zice că l’ar fi provocat. Pe de altă parte neîncrederea ce marchisul de Salisbury simte, din causa politicei coloniale a cancelarului; 11 lmpedica de a ceda. O ruptură între EnglejI şi Germani mai curând sad mal târziii este inevitabila şi ea nu depinde de cât din momentul ce Germania îşi va accentua proectele sale coloniale. Regele Wurtembergulul Din Berlin se scrie ziarului L’Autorite: Regele Wurtemberguluî ar fi refuzat, ni se spune, de a merge la Stut-gard, să primească pe împăratul Wil-helm al II, care îi anunţase visita sa ; densul ar fi declarat că va remâne la Priedrichshaffen, şi că nu se va mişca din această localitate. Poporul Wurtemberghez are patriotismul local foarte viu; dârei a considerat în tot-d’auna pe Hoheuzollernî care’şi auorigina din Suabia, oare-cum ca compatrioţi; el ţine la casa de Iio-henzollern. Nu se putea întrebuinţa în contra regelui o armă mai bună ca aceasta. Jurnalele spun că pentru a îndupleca pe suveran i se trimise o deputaţiune ; care însă s’a întors fără nici un res-puns. Ministrul, M. Mittnach, s’ar fi decis In fine să se ducă în persoană la Priedrichshaffen, şi numai graţie ameninţărilor de retragere, ar fi reuşit să înduplece pe Suveran să vie în capitală. Incendiul de la Posen In noaptea de 26 0ctombre, un mare foc a isbucnit în gara de la Posen. Un bastiment, în care se găseau 50 vagoane şi o mare cantitate de material, a fost aproape cu totul distrus. Pagubele se urcă aproape la o jumătate de milion. Lupta de la Suakini In Suakim situaţiunea nu s’a schimbat. Focul inimicului câştigă în siguranţă. Alaltăerl noapte, cinci obuse au căzut în oraş. Locotenenţii Gordon şi Beech au fost răniţi Împreună cu un oflcer egiptean şi patru canonierl. Nici unul din el însă nu este rănit serios. Rebelii continuă a se fortifica. ROMANII DIN ISTRIA De la Montemaggiore, 20 Octombrie 1888 (Urmare) «SubscrişiI prevăd, că multe pedicl se vor pune deschidere! acestei şcoale: înainte de toate lipsa de învăţători şi după aceea lipsa unul edificiu şcolastic corespunzător. Insă dacă nu există în Istria învăţători calificaţi pentru învăţă- mântul în limba română, se află atarl învăţători în Bucovina, şi n’ar fi lucru greii a aduce unul sau şi mal mulţi de acolo; pe când de altă parte pentru un edificiu şcolastic corespunzător comunele sus numite, fiind adânc interesate, ar face orl-ce sacrificiu, spre a reduce o casă din Susneviţa ca se poată servi de şcoală sau în cas de lipsă, spre a construi chiar una nouă, fireşte cu speranţa, că onorata dieta, convinsă despre cuviinţa şi necesitatea, de a nu lăsa se dispară şi urma naţiunii, care de se-coll şi de secol! locueşte aici şi-’şl con-servează în mijlocul altor popoare propria sa limbă, — animată de cele mal liberale principii de echitate şi dreptate şi iubitoare de tot progresul cultural, se va Îndura a-’i ajuta cu un subsidiu din fondul provincial. «Poporaţiunea română din Istria în reali ta t e se afla în condiţiuni foarte triste, atât morale, cât şi economice, numai din lipsa unei şcoale proprie. Ea de asemenea trebue se contribuească la cheltuelile însemnate ale provinciei pentru scopuri şcolastice ca şi cele-l’al-te naţionalităţi, fără se aibă însă cel mal mic folos. Dar dacă în decursul multor ani Românii din Istria, recunoscând drepturile sale, n’au intreprins nici un pas, ca se li se conceadă o şcoală poporală în limba lor maternă, acum a sosit momentul, ca, oiteniţl de a mal trăi In ignoranţă şi părăsiţi, şi ne mal voind să; fie consideraţi mal prejos de cât cele-l’alte naţionalităţi conlocuitoare, care se bucură de şcoalele lor publice bine prevăzute, trebue se-’şl ridice vocea sub scutul acelor sfinte drepturi, care precum compet tuturor cetăţenilor, tot aşa le sunt garantate şi lor prin legile fundamentale de stat. «Deci neavând noi subscrişil în nimenea mal mare încredere când e vorba de supravegherea şi observarea acestor drepturi, de cât în onorata dieta, în-drăsnim a ne ruga ca onorata dietă încă în decursul sesiunii sale din anul curent se se îndure: 1) . «De a îşi da votul şeii ca cât mal curând se se deschidă în Susneviţa şi în cas de lipsă şi în alt loc o şcoală pu- j blică poporală cu limba de învăţământ română şi cu limba germană ca materie obligătoare; 2) . «De a însărcina comitetul provincial se facă paşii necesari cătră onoratul for i. r. şcolastic provincial, ca votul dietei cât mal curând se fie realisat; 3) . «De a destina din fondul provincial — considerând cu deosebire sărăcia comunelor — pentru un subsidiu adecuat pentru provederea, adaptarea şi mobilarea unul local şcolastic corespunzător. Susneviţa, 31 August 1888 Lrmeaza 74 de subscrieri. După lectura petiţiunil, d. Constantini, ca referent, continuă : «Comisiunea şcoiasticâ, căreia ’l-a fost transmisacest memorial spre stu-diare şi relaţionare, are onoare a refera precum urmează : «In părţile Val d’Arsei şi anume în comunele censuare Susneviţa, Berdo, Vilanova, Iesenovic, Letain, Posert, Gromnic şi Gradine poporaţiunea e română şi, după ultimele date statistice, numără 2299 de suflete. «Nu există însemnări istorice, care ne-ar indica originea acestui neam Iu Istria, pe. când despre venirea şi transportarea poporaţiunilor slave avem mal multe date sigure ; prin urmare cu tot dreptul preponderează opiniunea, că Românii noştri! sunt descendenţii a-celor colonii, pe care le-ah aşezat Romanii de la Quarnero până la Marnero (Marea neagr») şi care ici-colo până în ziua de azi se susţin. «Românii din Istria 'şi-au conservat limba lor în ciuda poporaţiunil slave ce 'I încongiură şi a preoţilor slavi, care le dau instrucţiunea religioasă; din care causă încă de copil sunt constrlnşi a învăţa dialectul slav. «Cu toate acestea el nu numai îşi conservează limba, dar nu’şi reneagă nici neamul lor, înteitl pentru că tipul poporului vecin li se manifestează de tot străin şi opus atât în neam, cât şi în limba ; apoi pentru că el ocupă un teritor destul de larg şi populat, în cât se pot căsători între el; şi In fine pentru că poporul, cu care sunt în contact, nu exercitează asupra lor nici o superioritate prin calităţi morale, ca să se simţă îndemnaţi de a se asimila. «Drept aceea, cu toate că aâ fostdaţl uitării sute de ani, Românii din Val d’Arsa ao conştiinţă deplină de sine şi ştiu, că el sunt alţi oameni şi mal deştepţi ca vecinii lor străini. Şi documentară aceasta tot-d’a-una, cândtreceape la el câte un călător român de o cultură mai înaltă şi se întreţinea cu el,ca să facă studii; căci bieţii oameni se adunau extasiaţl pe lângă el, numai ca să audă cuvinte şi sonurl mal frumoase ca cele folosite la el în lipsele lor zilnice. «Nu e deci nici o mirare, ca la urma urmelor în timpurile acestea de deşteptare generala, poporul acesta îşi manifestează dorul şi aspiraţiunea, ca şi el să se bucure de un oare-care învăţământ în limba sa. «După ce a făcut aceste consideraţiunl, comisiunea şcolastică a recunoscut în maximă dreptul acelei poporaţiunI,de a avea oareşi care instrucţiune în limba sa proprie, din resonul, că poporul a-cela Intr’adevăr există şi prin urmare are drepturi egale cu cele l’alte şi pentru că şi el este supus, ca şi cele-l’alte, greutăţilor impuse de provincieşiel sacrifică sânge şi avere pentru stat, ca şi cel-l’alţi. «De există sau nu condiţiunile extreme 1) recerute de lege pentru instituirea unei şcoale în plrţile acelea, de e preferibil satul Susneviţa sad altul pentru edificarea şcoalel, despre a-ceasta comisiunea n’are informaţiunl detailate, căci spre scopul acesta se recer date exacte. «Dânsa e însă din începutul locului de părerea, ca în privinţa aceasta să se facă o cercetare minuţioasă a condiţiu-nilor recerute, nefiind nicl-un pericol de a da de dificultăţi insuperabile în realisarea practică a şcoalel dorite; apoi chiar de ar exista dificultăţi, ele nu ad să reţină pe nimenea a priori de a face tot ce e posibil spre delăturarea lor, când e vorba de activarea unei institu- i) Numărul băieţilor, distanţa de o oră a locuinţelor. ţiunl folositoare, nu numai justificate, dar chiar recerute de drept, precum ar fi şcoala în cestiune. «Din consideraţiunile acestea comisiunea şcoiasticâ are onoarea de a propune, ca onorata dietă să bine-voească a decide : «Memorialul Românilor din Val d’Arsa pentru instituirea unei şcoale poporale în Susneviţa cu limba de instrucţiune română, susţinut şi recomandat se transpune comitetului provincial, cu însărcinarea, de a face cercetările necesare şi de a înainta conform acelora, propuneri favorit oare cătră forul şcolastic provincial.» După aceasta se începe discuţiunea. Vorbeşte Slavul Jenko, dar nime nu-’l înţelege, căci vorbeşte In limba croată. Sa aude de multe-orl cuvîntul Ciribirl. După dânsul Laginja (Slav, advocat In Volosca). Gestiunea aceasta n’are de cât o importanţă istorica. Admite, că se află în istorie rămăşiţe de popoare romanice, dar de naţionalitate română în istorie nici pomeană. Acele fracţiuni de popor, pe care noi le numim «Ciri-biri», nu sunt Români. El cunoaşte şi a studiat d. e. locuitorii din Seiane, n’a aflat însă In el rămăşiţe romane. Fie cum va fi, acele poporaţiunl s’ad croi-tisat. Toate elementele culturale la oamenii aceia sunt slave. înţelege prin acestea religiunea care e croată, (Oho 1 din dreapta) şi numirile recuisitelor de economia rurală, care de asemenea sunt croate. Tot tesaurui rămăşiţelor romane se reduce poate la 7—8 sute de cuvinte. E sigur, că aici chiar cel subscrişl în pe-tiţiunea din cestiune nu ah Înţeles cuprinsul el. Ar fi mal bine, ca în locul limbel române să se propună limba clasică latină. Oamenii aceia cel mult simţesc lipsa unei şcoale. Am putea discuta întrebarea : ce fel de şcoală să se conceadă Susneviţanilor, croată sad italiană; dar de şcoală română nici gând. Ne mal vorbind alţii, încheie discuţiunea d. ref. Costantini. Nu-’şl închipuia, ca din partea minorităţii să se facă oposiţie petiţiunel pentru o şcoală română. Acel domni, care sunt atât de sensibili, când e voi ba de naţionalitatea lor, n’ar trebui să denege puţină dreptate nici celor-l'alte, măsurând astfel cu două măsuri. Că suplicanţii sunt români, este un adevăr incontestabil, recunoscut de filologi şi etnografi chiar străini. Nu neagă, că fiind IncungiuraţI de Croaţi, sunt constrânşi să vorbească şi croăţeşte. Şi e adevărat, că preoţit din locurile acelea cearcă toate modurile de a-’I croatisa. E adevărat însă şi aceea, că băieţii până nu umblă la biserică, nu vorbesc între sine altă limbă de cât cea română. De sigur d. Laginja nu cunoaşte poporaţiunile acelea, — din Susneviţa şi giur, — dar îl poate asigura, că nu numai limba, dar chiar şi datinile şi tipul sunt de tot diferite de ale Croaţilor. El îl poate asigura despre aceasta, câcl cunoaşte bine oamenii aceia. Dacă până acum au fost desconsideraţi, nu e just ca să li se iee chiar şi dreptul de a cere ce-va. Deci recomandă dietei să primească propunerea co-misiunii. Care pusă la vot fu primită cu mare majoritate. Şi cu acestea, d-le redactor, comunicarea mea a ajuns la capăt. O am făcut în interesul iubiţilor noştril fraţi din Istria, care au început a lucra; în onoarea Italienilor din Istria în general şi în special a acelora, care cu cuvîntul şi cu fapta îl spriginesc ; şi în fine spre avis şi orientare pentru toţi Românii şi îndeosebi pentru aceia, care pot şi vreau să ajute pe fraţii lor reaflaţî. Dorul meu s’a stâmpărat şi sufletu'mî sperează întru bine. Vineentiu Aîconrâ. (Tribuna). I N F ORMATIUNI Eri seară s’a întrunit la clubul conservator, comitetul executiv al partidului liberal-conservator, sub preşedenţia d-lui G. Vernescu. *- Credem a şti că P. S. Calistrat Bârlădeanul care ’şî a pus candidatura la col. al Jl-a de Senat din Prahova, n’a obţinut pentru aceasta arhiepiscopala bine cuvînlare de la I. P. S. Mitropolit Primat în a cărui e-parhie e pelrecălor şi cu atât mai puţin p’acea canonică a I. P. S. Mitropolit al Moldovei şi Sucevei or a P. S. Episcop de Huşi al căror su-frag an este. Prin urmare, Arhiereul Calistrat este şi d’aslă dată candidatul rezvră-tirei contra autorităţeî apostolice a Episcopalului nostru; şipoziţiunea P. S., de va isbuti se intre în Senat, nu se va putea susţine ; întru cât Arhiereii, ca Episcopi ajutori (in partibus) au trebuinţă la fie care moment de expresa autorizaţie a Kiriarhilor , pentru a săvârşi or-ce act bisericesc or public şi când această autorizaţie le lipseşte, rămâne supuşi disciplinei monahale ca or care Monah, fxindu le ast fel cu neputinţă, a sta faţă în faţă cu Episcopii eparhioţi. -sss- In ziua de 5 Novembrie, se vor face alegerile judeţene la Tulcea. Intre candidaţi aflăm că este un domn Bunescu, finul d-lui Paul Stă-tescu şi administrator la Babadag, destituit acum două luni de guvernul d-lui Theodor Rosetti. Aflăm că d. Scarlat Orescu a fost numit inspector de clasa I pe lângă prefectura poliţiei capitalei. Se vorbeşte ca ministerul lucrărilor publice ar fi avend de gând se restitue amenzile luate de la comercianţii care au întârziat cu descărcarea vagoanelor de cereale peste şease ore, ce erau mai înainte acordate de direcţia căilor ferate. D. dr. Ursulescu, candidat la colegiul al doilea de Senat dinT.-Neamţu ne roagă se rectificăm ştirea ce am dat că e colectivist. D-sa ne declară că tot d’a-una a luptat in contra colectiviştilor. Luăm act cu plăcere de această declaraţie. Democraţia într’o informaţie apăruta eri seara, întreabă pe d. prefect al poliţii ce se face cu banii luaţi de d. Davila de la Poliţiă, fără & le mai restitui păn’ acum. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (33) WALTER SCOTT LOGODIŢI 9 SAU CONETAlllLliL DE CHESTER X. (Urmare) — Nu mă mir că’ţi pare reu dupe a-semene stăpân. — De sigur că nu’I de mirat. Ş’apol ce o să fie de noi ? să crezi că tînăra noastră stăpână săjva duce la mătuşa el, sau va lua de bărbat pe unul din Lacyi «ştia de care să VGrbeşte atât ; aşa ca, într’un chip ori în altul va părăsi castelul ; şi atunci gândesc că pe bâtrlnul Râul şi pa mine ne vor trimete să paş-tem cu caii cei batrînl al lui sir Ray-mond. Mal bine l’ar spânzura, ţea pe câinii fără dinţi, căci n’are nici picioare cum n’are nici cu ce mai rosde, şi nu mal e bun de nimic. — Stăpâna d-tale e fără îndoiala a-cea tlnără doamnă în mantie neagră, j care a voit mal acum să se arunce pe i ţrupul mortului. — Ea însăşi, şi are dreptate să plângă după dtnsul. Va putea căuta mult încă pană ce va găsi un aşa tată. — Văd că eşti o femeie de bun simţ, doamnă Gillian, şi acel tînăr care o spijina e de sigur logodnicul săd ? — Are nevoe de cine-va care s’o sprijine; şi pot zice tot aşa despre mine, căci ce am de aşteptat de la bietul bâtrîn de Râul ? — Dar ce să spune de măritişul tinerei d-tale stăpâne ? — Tot ce să ştie, e că a fost vorba de asta între stăpânul nostru răposat şi conetabilul de Chester, care a sosit astă dimineaţă tocmai la vreme spre a împedeca pe Galezl de a ne tăia gâtul, şi D-zeu mai ştie ce ; dar e vorba de căsătorie, asta e sigur ; şi mulţi cred ca soţul ce o să i s6 dea e Damian acesta cum îi zic, tînărul ăsta fără barbă ; căci, de şi conetabilul are una, ea e prea căruntă pentru un fldanţat. De altmintrelea el pleacă în Palestina, unde ar trebui să se ducă toţi resboini-cii cel bâtrlni, şi aş vrea să iea şi pe Râul cu dînsul. Dar asta n’are a face cu cea ce’ml spuneai cu privinţă la mărfurile d tale de doliu. E un adevăr trist că bietul nostru stăpân a murit; dar ce urmează de aici ? ştii zicăloarea : In groapa puna’l azi sau mâine Ne trebue haine, bero, pâine. Şi cât despre mărfuri, sunt în stare să te ajut ca şi Margery cea spăşita, numai de’i şti să te porţi cu mine ; căci, dacă nu sunt aşa de preţuită de către stăpâna noastră, intendentul e în mâna mea. — Ia asta drept arvună pentru târgul nostru, mândra mea doamnă Gillian ; şi când carăle mele vor fi sosit, îţi voi da dovezi mal bune de recunoştinţa mea, dacă ’ml.vel căpăta muşterii ca să’m desfac marfa. Dar cum să întru iar în castel ? căci al atâta pricepere, în cât aşi vrea să te întreb înainte de a Începe vânzarea. — Dacă sentinelele vor fi Inglejl, n’al de cât să întrebi de doamna Gillian, şi ori-care ’ţt va deşchide uşa ; căci noi ăştia Iuglejii ne ăprijinem unul pe altul, măcar de pică pe Normanzi. Daca vor fi Normanzi, să întpebl de bătrî-nul Râul, zicând că vii să'I propui câini sau şoimi de cumpărat ; şi, o dată Intrat, îţi răspund că voi găsi un mijloc de aţi vorbi. De vor fi Flamanzi, spune numai că eşti negustor, şi te vor laşa să Intri de dragoste pentru negustorie. Negustorul îl părăsi după ce II mulţumi din nou, şi se amestecă printre spectatori, pe când ea să fericea că a câştigat doi fiorini vorbind în acelaşi timp cât îi poftise inima, cea ce adesa o costase mult. Tristul resunet al clopotului capelei nu să mai auzi îndată ce rămăşiţele nobilului Berenger fură depuse In mor-mlntul In care tatăl săd odihnea de mal nainte. Resboinicil care veniseră de la armata lui Lacy pentru a fi de faţă la Inmormîntare să duseră Intr’o sală a castelului unde li să dădu, după obiceid, răcoritoare la care el să împăr- tăşiră fără a eşi din mărginele cumpă-tărel. Damian de Lacy, punându-se a-pol în fruntea lor, îl duse înapoi In tabăra conetabilului In bună rânduială şi cu pas încet, precum veniseră. Călugării rămaseră în castel spre a face rugăciuni pentru răposat şi pentru ostaşii care căzuse împrejul lui. Corpurile fusese atât de desfigurate şi măcelărite de Galezl în timpul luptei şi In urma ei, în cât nu să putea deosebi un om de altul ; altmintrelea Denis Morolt ar fi primit, cum merita, onoarea unul mormlnt deosebit. XI. Ceremoniele religioase care urmară după înmormîntarea lui Raymond Berenger ţinură şese zile într’una. In vremea aceasta, se făcu pomană seracilor pe socoteala Evelinel, şi să dădu ajutoare tuturor acelora care suferise pagube din pricina năvalirel Galezilor. Să dădu de asemenea, dupe obiceid, un praznic în onoarea mortului ; dar tînăra orfelină şi cea mal mare parte din femeile în slujba el postiră, cea ce părea Normanzilor un chip mal cuviincios de a arăta respectul lor către morţi, de cât de a bea şi a mânca peste măsură, cum era obiceiul Saxonilor şi a Normanzilor în asemena lin prejurare. In vremea acea conetabilul de Lacy ţinea un corplnsămnat de soldaţi, tăbâ-rlt la oare-care depărtare de zidurile Pazel-Dureroase, ca să poată ocroti castelul dacă Galezii ar voi să’I atace din nod, Altmintrelea să folosea de victoria lui pentru a răspândi groaza printre dlnşil făcând în ţara lor mal multe năvăliri care erau însemnate prin pustiiri tot aşa de îngrozitoare ca şi acele pe care le făceau el înşişi. Pe lângă ne-fericirele ce isvorâsc dintr’o înfrângere şi o invasiune, Bretonii mal îndurau şi acele pe care lejaduc desbinarea ; căci două rude depărtate ale lui Gwenwyn să certau pentru tronul ce’l avuse el, şi cu acest prilej, ca de multe ori, Galezii au suferit din pricina neînţelegerilor lor din lăuntru cât de la spada Normanzilor. In asemenea împrejurări, un politic aşa de dibaciu, un răshoinic aşş de încercat ca vestitul de Lacy, să pricepu a face o pace care, luând Powys-landu-lul o parte d i graniţele şi din locurile tari unde avea de gâni a clădi noi castele, întărite, puse cet dea Pazel-Dureroase la adăpostul atacurilor neaşteptate ale acelor vecini tulburători şi neastâmpăraţi de care nu fusese aşa de bine apărată pâră atunci. El avu de a-semeneaIn grijăa restabili din nod la locurile lor pe locuitorii care fugise de acasă, şi de a pune pămîntul care atunci era al unei orfane fără ocrotitori, Într’o stare de apărare cât mal bună să putea, fiind dată vecinătatea lui de graniţa duşmană. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 22 OCTOMBRE 3 Acusaţiunea in contra d lui Al. Davila e nedemnă şi perfidă. D-sa n’a reţinut nici-un ban, şi domnii redactori de la Democraţia n’au de cât se treacă pe la poliţie, ca se vază că nu lipseşte nici-un ban din casa poliţii. Ar fi de dorit ca Democraţia se mai înceteze cu calomniile. Următoarea scrisoare, fiind adresată redacţiunei ziarului Democraţia, i s’a refusat inserţiunea: Domnule Redactor In «Democraţia» din 20 corent, văd la informaţii că aş fi chemat un cetăţean a-legfetor, la secţia 37, înainte de alegeri, ca să-l intimidez. Adevărat este că ’l am chemat dar nu câtuşi de puţin ca s6-l intimidez. Acest cinstit cetăţean «alegător» a fost comisar de poliţie la menţionata secţie, şi, aflând că ar fi ciupit pe adevăraţi alegători din raionul secţiei cu câte 2 şi 4 lei, am voit a mă convinge de acest denunţ prin mărturisirea chiar a reclamantului. Dar acest alegător «cinstit» (precum v’am mal spus) a crezut mal practic de a nu se presinta. Vedeţi dar că din cele coprinse în informaţia d-v. există de loate.... afară de bună credinţă. Primiţi asigurarea consideraţiunel mele. C. Grant. Colegiul universităţei, zice Tara din laşi, a ales ieri senator pe d. A-lexandru Gheorghiu cu 17 voturi din 33 votanţi. D. N. Culianu a avut 16 voturi. Trebuie se notăm că Biuroul, în majoritate de doi şi anume d-nii G. Ureche şi doctor Rizu, a respins de la vot pe d. doctor Russ junior pe motiv că era inscris cu scriere de mână în lista alegătorilor universitari. D. P. Missir cel de al treilea membru în Biurou, a făcut deosebită socotinţă, consemnată în dosarul aleger6i. DIN DISTRICTE NEAH1TZU Consiliul judetzean Noul consiliu general, zice Corespondenţa Provincială, s’a Întrunit în sesiunea sa ordinară la 15 Octombre curent, unde după ce a verificat titlurile noilor aleşi a compus Biroul pentru toate se-siunele anului din: D-nii Grigore Cozadini, Preşedinte « Sotir Panaitiu) Tr. „ .... « Dimilrie Vicolj Vice Preşedinţi « Arist. Matasariu) „ . r « Dim. G. Corbu \ Secretari După aceasta s’a împărţit consiliul în secţiuni şi s’a amânat şedinţa pentru 18 curent. COVURLUIU Gomerciu infam Ni se spune, zice Posta din Galaţi, că în seara de 17 spre 18 curent, orele 61/2 a sosit cu trenul de Roman două nenorocite fete, ce se susţine că ar fi răpite de la părinţi (din Roman). Asemenea în dimineaţa zilei de 18 aă sosit alte două fete, tot din Roman. Comisarul găreî locale, înştiinţat prin telegramă, le a oprit în cancelaria comisariatului. Se asigură însă că în urma stăruinţei mediatorului Marcu Swartz, din strada Popa-Stamati despărţirea 3, fetele au fost puse în libertate şi transportate la zisul mediator. Se crede ca aceste nenorocite fete sunt destinate pentru Constantinopol. Cerem autorităţilor în drept să cerceteze faptul şi să ia severe măsuri în consecinţă. FELURIMI Dobitoace beţive. — Poarte multe animale nu numai că sunt iubitoare de băuturi alcoolice, dar sunt atât de pasionate, în cât încearcă toate mijloacele numai să poată obţi ea beutura dorită. Ast-fel maimuţelor din Dafur, în Africa, le place grozav berea şi caută orl-ce mijloc să o poată obţinea. Ele se îmbată de ea, tot asemenea precum se îmbată omul. In starea aceasta sunt foarte lesne de prins. Ast-fel oamenii Întrebuinţează acest mijloc anume spre a le prinde. S’au văzut şi cloţani, cari beau cu mare plăcere spirtoase ; mai cu seamă în pivniţele de vinuri, unde se varsă sau creapă prin accident vre-o bute, cloţanil consumă beuturi cu mare pofta. Nici animalele domestice nu se sfiesc de beuturi spirtoase. Unii stăpâni aQ încercat să obicînuească pi-sicele şi cânii la ast-fel de băuturi. Mulţi papagali beafl rum, şi elefantul preferă să bea arrak, cailor şi măgarilor le place berea. Nu numai ca aceste animale beau cu plăcere spirtoasele, dară unele din ele ştiti chiar să distingă calitatea băuturei. Se spune despre un Urangutan, căruia îi plăceaQ toate felurile de rachiuri, de când un chimpanz, prefera şi alegea numai vinurile cele mal bune. Buffon spune despre un o- rangutan, pe Borneo, care cunoştea vinurile bune, când găsia câte o butelie de vin de Malaga o bea pfină la cea din urmă picătură. S'a observat la urşi îmblânziţi plăcere mare să bea şampaniă. Paserile se delectează cu grâne muiate în spirt. Unele albine se îmbată de sucul deosebitelor flori. Urşii şi alte animale mănâncă cu plăcere struguri, de cari se îmbată. Tocmai ca şi între oameni, să găsesc şi între animale băutori pasionaţi, cari mor în urma efectelor ce le are aceasta pasiune. Buchner descrie un Orangutan, care a murit după ce băuse o butelie de rum pe care o furase. * ♦ * Apa de faina. (MehlivasserJ pentru hrana cailor. Vedette arată că, în ultimele manevre germane, s’a încercat apa de făină pentru hrana cailor de cavalerie şi de artilerie ; experienţa a isbutit pe deplin. Făina de secară, amestecata cu apă, constituie un aliment foarte lesne de pregătit şi practic, în manevre şi în marşurile din timp de pace şi răsboi. Se întrebuinţează adesea în Elveţia şi în Italia, în loc de Brodfutter, pe care o dau Germanii cailor destinaţi a face un marş lung, fără a avea îndestul timp de odihnă. In unele staţiuni poştale, zice acelaşi ziar, se dâ cailor apă de făină, îndată după ce sosesc, şi după câte-va minute, sunt întăriţi şi pot porni iar în trap. Alimentul acesta se cade se se prefere la Brodfutter, care cere timp mult de mestecat, când sunt caii osteniţi şi au sete. Apă de făină le taie, din contră în dată setea; este sănătoasă, chiar când se dă cailor în dată după un lung marş. când nu e bine a se întrebuinţa ovăzul. Calatorii de instrucţiune mili-litara. — In luna Septembre, s’a făcut o)călătorie de instrucţiune pe lîngăpiaţa întărită Viborg, în Rusia. Comandantul fortâreţel a făcut oficerilor din detaşament, istoricul pieţei, şi le a arătat care este azi rolul ei. Oficeril ah visi-tat apărările şi magasiile săpătorilor-minori; au asistat la armarea unul fort de la Est cu două tunuri de fontă de 12 livre şi un mortar de 6 degete. Fiecare din oficeri a avut să resolve patru chestiuni fundamentale şi câte-va altele secundare, privitoare la diferitele fase ale răsboiului de asediu (atacarea, apărarea, serviciul de siguranţă, recunoaşteri, etc.) Inlr’o seară, foarte întu necoasă, s’au făcut încercări de luminare a tărâmului d'înaintea forturilor şi în interiorul uvragielor şi al şanţurilor. (Revista armatei.) IT EDITIUNE In sinul comitetului executiv al partidului liberal-conservators’a luat hotărîrea d’a se ţine mai multe consfătuiri, cu deputaţii partidului li-beral-conservator, înainte de deş-chiderea Camerilor. Ar fi dar de dorit ca toţi deputaţii şi senatorii liberali-conservatori de prin judeţe se vie în capitală cu câte va zile înainte de 1 Noembre, data deşchiderii corpurilor legiuitoare. * D ni Th. Rosetti şi Petre Carp, care au avut la Sinaia cu M. S. Regele, o convorbire asupra situaţiuneî create prin resultatul alegerilor, s’au întors în capitală. K Ziarul Telegraful tratează de zestre guvernamentală , pe deputaţii Brăilei şi ai Galaţilor. Credem că organul colectivist nu are intenţia de a trece în rubrica zestrei guvernamentale pe d. Lascar Catargiu, unul din leaderii partidului liberal-conservator. Asemenea nu credem că în această categorie a pus pe d. Mihail Marghiloman, care a iscălit un act în care se declară liberal-conservator. In fine nu credem că se poate a-plica epitetul de zestre guvernamentală dd. Ressu , Robescu , V. Poenaru, Pacu, Simu, Ch. Suliotu, Vericeanu, Filipescu, care sunt cunoscuţi ca membri statornici ai partidului liberal-conservator. Atunci, cine represintă zestrea guvernamentală ? * D-nu Prodan, prefect al judeţului Putno, se află de azi în capitală. D sa a fost chemat pentru afaceri de serviciu, iar nu pentru ca se treacă ca membru la Curtea de Casaţie, precum anunţă uni din confraţi noştri. D. Prodan a fost primit în audienţă de către dd. Th. Rosetti şi A. [ Marghiloman, cărora le-a spus cum stă afacerea Soare-Miulescu. * O îndrâsneaţă tâlhărie s’a comis într’o comună din judeţul Tulcea. Perceptorul Răducăneseu din Baba-dag a fost atacat de către li tâlhari care dupe ce l’a legat pe densu şi pe vr’o câţi-va alţi călători ce’l însoţeau, l’au jefuit, luîndu’I suma de 1-4,000 lei. Se crede că peste puţin timp tâlharii vor fi prinşi, jefuiţii cunoscând pe unul dintre ei. IC Contele Gulochovskv,ministru plenipotenţiar al Austro-lJngarieî, aplecat aseară în congediu la Galiţia. * D. Papp, judecător, care se a-fiâ acum în concediu, la Iaşi, va relua la întoarcerea sa instrucţiunea afacerei Aristomeni Fotino, contra căruia s’a zis că s’a dat cas de neurmărire, ceea ce nu e adevărat. * Primim |urmâtoarea scrisoare din Tecuci cu rugăciunea d’a o publica : Domnule Redactor! Am onoare a vS ruga ca să bine-voiţi a face să se însereze în stimabilul d-v. ziar alăturata somaţiune. Mulţumindu-vă de ospitalitatea ce veţi bine-voi a acorda cerere! mele, vă rog, d-le Redactor, a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni. C. I’Iilos. SOMAŢIUNE Am citit în Voinţa Naţională din 16 Octombrie curent două articole intitulate : Alegeri Curate şi Alegerea din Tecuciu subscrise de dd. Dimitrie Stur-dza, Mihail Cornea, Tache Anastasia, şi alţii, care articole nu conţin de cât insulte la adresa mea- Declar dar acelor dd. că toi ce au scris în contra mea sunt minciuni grosolane, şi ’f somez să probeze stupidele lor ale-gaţiuni, iar până atunci li voiă considera, ca şi toţi oamenii de bine, de infami si iniserabili calomniatori. C. Plitos. * D. Gheorghe Peucescu va publica zilele acestea în ziarul Ro mânia un articol prin care va proba neculpabilitatea soţilor Miulescu, precum şi nefundarea acusaţiuneî nedemne ce se aduce d-lui G. G. Gosta-Foru cum că nu de bună credinţă a căutat se implice pe Ţârlea în omorul d-neî Popovici. * A încetat erî din viaţă d. Gostescu, fost procuror şi inspector de poliţie. Trimitem condoleanţele noastre întristatei familii. * Citim în România Libera: D. Beleş, delegat din partea ministerului de comerciu şi d.A. Duca, delegat al primăriei, au depus raportul privitor la anchetarea biu-roului de verificare al mesurelor şi greutăţilor metrice din Gapitală. Se zice că acest biurou ar lăsa mult de dorit, şi atât ministerul cât şi primăria, pe lângă măsurile ce vor lua în urma resultatului anchetei privitoare la personalul acelui serviciu, ehibzuesc şi la modul de a esercita un control mai de aproape asupra acestui serviciu care fiind un serviciu exterior ataşat pe lângă primăria Capitalei scăpa de sub controlul zilnic al autoritâţeî. E vorba de a se ataşa la unul din serviciile interioare ale primăriei cu legături mai solide ca în trecut. * Procesul lui Vasile Rădulescu şi Simeon Mihăilescu se va judeca foarte curend, de către secţiunea I a tribunalului corecţional de Ilfov. * Duminică de dimineaţă cu trenul ordinar la 11 şi 50, soseşte în Capitală M. S. Regele. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS Moscova, 2 Noembre.—Familia imperială a sosit. Recepţiunea a fost en-tusiastă. Ea a plecat spre seară la Gacina. l'KIlhltll CORI IIUCIRESTI (CONVOCARE In temeiul înaltului decret Regal cu Nr. 2847 de la 4 Octombrie a. c. Noi. Em. Prolopopescu-Pake, Primarul Comunei Bucureşti, invităm pe toţi d-nii alegători din judeţul Ilfov, înscrişi pe listele electorale definitive, formale pentru anul curent, să se adune în zilele şi localele arătate mal joslaorele9 de dimineaţă spre a alege 24 membrii care aii a compune Consiliul judeţian de Ilfov, însă : Alegătorii colegiului III de Cameră, împărţiţi în Ii secţiuni se vor întruni înziua de 30 Octombrie spre a|alege 163 delegaţi în modul următor : Secţiunea I compusă din 267 alegători al suburbielor: D-naBălaşa, Sf. Dumitru, Sf. Ioan, Curtea Veche, Bis. Doamnei, Şerban Vodă, Popa Uerea, Colţea, Răsvan, Sfintul www.dacoromanica.ro ! George NoQ.Sf. George Vechiu, Popescu şi Creţulescu. Votează în localul Ospelulul Comunal din strada Col ţel şi alege 5 delegaţi. Secţiunea II compusă din 633 alegători al suburbiilor: Cişmeaua, datişlea, Sf. Vasile, Popa Cosma, Popa Dârvaş, Pitar-Moş, Oţetaril, Botcanu, Icoana, Cauaata, Popa Rusu, Silivestru şi Armeni. Votează în localul şcoalel comunale de ambele sexe din strada Clemenţei şi alege 12 delegaţi. Secţiunea III idem 1000 alegători al suburbiilor : Sf. Visarion, Popa Chiţu, Precupeţii Noul, Precupeţii Vechi, Dichih şi Sf. Ioan Moşii. Votează în localul şcoalel comunale de la Tunari şi alege 20 delegaţi. Secţiunea IV idem 594 alegători al suburbielor: Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de sus, Sf. Nicoiae Duşumea şi Sf. Voivozi. Votează în localul şcoalel de fete de pe Calea Griviţel (Casa Adam) şi alege 11 delegaţi. Secţiunea V idem 745 alegători al suburbielor: Ghencea, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, GorganI, Sf. Constantin, Popa-Tatu, Schitu-Mâgureanu şi Brezoianu. Votează în localul şcoalel Comunale de ambe-sexe din strada Ştirbel-Vodă (Cuibu cu barză) şi alege 14 delegaţi. Secţiunea VI idem 1000 alegători al suburbielor : Mihal-Vodă , Arnimandritu, Spirea-Veche, Biserica Albă şi Spirea Nouă. Votează în localul şcoalel de băeţi din strada Justiţiei (casa Peonărescu) şi alege 20 delegaţi. Secţiunea VII idem 747 alegători al suburbielor : Bârbâtescu-VechiO, Sf. Spiri-don Bârbătescu-Nofl,Slobozia, Vlădica,Flămânda, Mânu Cavalu, Sf. EcaterinaşiBroş-tenil. Votează în localul şcoalel comunale de ambe-sexe din calea Şerban-Vodâ (Maidanul Dulapului) şi alege 14 delegaţi. Secţiunea VIII idem 1000 alegători aî suburbielor : Radu-Vodă, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu şi Foişorul. Votează în localul şcoalel de băeţi de pe strada Radu-Vodă (vechea Maternitate) şi alege 20 delegaţi. Secţiunea IX idem 1000 alegători al suburbielor : Oboru vechiu, Iancu, Pante-limon şi Oboru noO. Votează în localul şcoalel comunale de băeţi din calea Ianculut şi alege 20 delegaţi. Secţiunea X idem 452 alegători al suburbiilor : Ceauş Radu, Negustori, Mân-tuleasa, Sf. Ştefan, Vergu, Popa Soare, Hagiii, Olari, Sfânta Vineri, Udricanl, Lu-cacî şi Olteni. Votează în localul şcoalel comunale de la Mânluleasa şi alege 9 delpgaţl. Secţiunea XI idem 911 alegători al suburbielor : Popa Nan, Delea Veche, Delea Nouă şi Isvoru. Votează în localul şcoalel de băieţi de pe strada Delea Noua (Calist) şi alege 18 Delegaţi. Colegiul I de Camera Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în cinci secţiuni, se vor întruni în zioa de 11 Noembre 1888 penLru a alege opt membrii în modul următor : Secţiunea I compusă din 378 alegători al suburbiilor : Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru, Curtea veche, Sf. Ioan, Bis. Doamnei, Şerban-Vodă, Creţulescu, Popa Berea, CoRea, Răsvan,Sf. George NoO, Sf. Nicoiae Şelari, Sf. George vechi şi Popescu. Votează în localul Ospelulul Comunal din strada Colţel unde este şi biuroul central. Secţiunea II idem 772 alegători al suburbiilor .■ Cişmeaua, Icoana, Batiştea.Sf. Vasile, Biserica Eni, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Dârvaş, Precupeţii noi, Precupeţii vechi, Pitar Moşi, Oţe-tarl, Boteanu, Dichiu, Caimata, Amza, Popa Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi. Votează în localu şcoalel comunale de ambe sexe din strada Clemenţei. Secţiunea III idem 605 alegători al suburbiilor: Ghencea, Mihal-Vodă, Archi-mandritu, Spirea Veche, Biserica Albă, Spirea nouă, Manea Brutaru, Sf.-Ştel'an, Isvoru, Sf.-Elefterie, Sf.-Vinerea Nouă, GorganI, Sf.-Constantin, Popa-Tatu, Câră-midaril-de-Sus, Sf.-Nicoiae Duşumea, Sf.-Voevozl, Schitu-Măgureaşu şi Brezoianu. Votează în localul şcoalel comunale din strada Ştirbei Vodă (Cuibu cu Barză). Secţiunea IV idem 191 alegători al suburbiilor: Bârbâtescu Vechili, Sf.-Ecate-rina, Sf.-Spiridon, Bârbătescu Nou, Slobozia, Vlădică, Flămânda, Mânu Cavafu, Radu Vodă, BroştenI, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidaril-de-Jos, Sf.-Apostol, Staicu, Oraşul Olteniţa şi plăşile dinjudeţul Ilfov. Votează în localul şcoalel comunale de ambe sexe din calea Şerban-Vodă (Maidanu Dulapului). Secţiunea V idem 331 alegători al suburbielor : Negustori, Mântuleasa, Sf.-Ste-fan, Vergu, Oboru Vechiu, Popa Soare, Popa Nan, Hagiu, Iancu,Delea Veche, Pan-telimon, Olarii, Oboru Noii, Sf.-Vinerl, Udricanl, Ceauş-Radu, Lucacl, Olteni, Delea Nouă şi Isvoru. Votează în localu şcoalel comunale de ambe sexe de la Lucacl. Colegiul II de Camera Alegătorii acestui colegiu împărţit în 13 secţiuni se vor întruni în ziua de 12 Noembre spre a alege opt membri în modul următor: Secţiunea Icompusă din 982 alegători al suburbielor : Doamna Bălaşa, Sf-Dumitru, Sf.-Ioan, Curtea-Veche, Biserica Doamnei, Şerban-Vodă, Creţulescu, Popa-IIerea, Col-ţea, Răsvan, Sf.-George Nou, Sf.-Nicolae Şelari, Sf.-George-Vechi îi şi Popescu. Votează în localul Ospelulul comunal din strada Colţel unde este şi biuroul central. Secţiunea 11 idem 928 alegători al suburbielor Cişmeaoa, Batiştea, Sf.-Vasile, Biserica Enii, Popa-Cosma, Popa-DârvaşI, Pitar-Moşu, Boteanu şi Amza. Secţiunea în localul scoale! comunale de ambe sexe din strada Clemenţei. Voteaza în localul şcoalei comunale de ambele-sexe din strada Clemenţi. Secţiunea III idem 766 alegatori ai suburbielor : Icoana, Sf. Visarion, Precupe-ţii-Noi, Preeupeţii-Vechi şi Dichiu. Voteaza în localul şcoalei comunale de la Tunari. Secţiunea IV idem 554 alegatori ai suburbielor: Popa Chiţu, Oţetarii, Caimata, Popa Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi. Voteaza în localul şcoalei comunale de băeţi de lângă biserica Silivestru. Secţiunea V idem 579 alegatori ai suburbielor : Manea Brutaru, Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de Sus, Sf. Nicoiae Duşumea şi S-ţii Voivozi. Voteaza în localul şcoalei primare do fete din calea Griviţei (casa Adam). Secţiunea VI idem 772 alegatori ai suburbielor : St. Ştefan, St. Elefterie, St. Constantin, Popa!-Tatu, Schitu Măgureanu, Brezoianu şi Gorgani. Voteaza în localul şcoalel comunale de ambele-sexe din strada Ştirbei Vodă (cuibu cu Barză). Secţiunea VII idem 444 alegatori al suburbielor : Ghencea, Mihaiu Vodă, Spirea Nouă şi Isvoru. Voteaza în localul şcoalei de fete din strada Isvoru (casa Ciuflea). Secţiunea VIII idem 537 alegatori ai suburbielor : Arhimandritul, Biserica Albă şi Spirea Veche. “Voteaza în localul şcoalei de băeţi din strada Justiţiei (casa Poenarescu). Secţiunea IX idem 633 alegatori ai suburbielor : Bărbătescu Vechio, S-tu Spiri-don, Bărbătescu NoO, Slobozia, Vlădică, Flămândă şi oraşul Olteniţa. Voteaza în localul şcoalei comunale de ambe-sexe din calea Şerban Vodă (maidanul Dulapului). Secţiunea X idem 561 alegatori ai suburbielor : S-ta Ecaterina, Radu Vodă, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de Jos, A-postol, Staicu, Foişorul, Mânu Cavafu şi Broşteni. Voteaza în localul şcoalei de băeţi de pe strada Radu Vodă (vechia Maternitate). Secţiunea Xi idem 606 alegători al suburbielor : Oboru-Vechifl, Iancu, Panteli-monu şi Oboru-NoO. Votează în localul şcoalel comunale de băeţi din calea Ianculul. Secţiunea XII idem 492 alegători al suburbielor : Popa Soare, Popa Nan, Hagiu, Delea-Veche, Ceauş Radu, Delea-Nouă şi Isvoru. Votează în localul şcoalel de băeţi din Strada Delea-Nouă ("Calist). Secţiunea XIII idem 472 alegători al suburbielor : Negustori, Mântuleasa, Vergu, Olari, Sf. Vineri, Udricani, Lucacl, Olteni şi Sf. Ştefan. Votează în localul şcoalel de băeţi de la Mântuleasa. Colegiul III de Camera Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în 2 secţiuni se vor întruni în ziua de 13 Noembre spre a alege opt membri în modul următor: Secţiunea I compusă din 236 alegători direcţi al plăşilor: Dâmboviţa, Sabaru, Snagov şi 163 delegaţi al colegiului III din Bucureşti. Votează în localul Ospelulul Comunal din Str. Colţi unde este şi biuroul central. Secţiunea II idem din 135 alegători direcţi ai plăşilor: Moştiştea, Olteniţa şi Negoeştl împreună cu delegaţii Colegiului Iii clin comunele rurale ale j ud. Ilfov din comuna urbană Olteniţa. Votează în locaiul şcoalel comunale de la Mântuleasa. Primar, Em. Prolopopescu-Pake Secretar-general, C. Zatreanu. No. 38,412. 1888, Octombre 7 EFORIA Din lipsă de concurenţi, se publică că se va ţine a doua licitaţie pentru închirierea etajului de sus al casei Bisericei din strada Sf. Ionică avSnd toate camerile mobilate, dupe inventar, dupe cum sunt astă-zi închiriate cu dependenţele lor. Licitaţia se va fine la 2 Noembre viitor, la 3 ore p. m. cu oferte închise cu cauţiune de -400 lei pentru licitare, la cancelaria Eforiei din curtea Bisericei Kreţulescu. Condiţiile se pot vedea în toate zilele de lucru. 1001 Ceva interesant! Anunţul de câştig Samuel Ileckscher senior de la Hamburg, caro se află în numărul de astăzi al gazetei este foarte interesant. Această casă 'şl a câştigat o reputaţie aşa de bună prin plata promptă şi discretă a sumelor câştigate aci şi în împrejurimi în cât rugăm pe toţi cititorii de a da atenţie inserţiei el de astăzi. Atragem atenţiunea cititorilor noştr-asupra Anunciulul din pag. IV al Mai relui Magasin Oriental, B. Djabourov. CASA RCEHRS DIX PRAGA FURNISORUL CURTZII I. SI R. A AUSTRIEI BUCUREŞTI, STRADA REGALA, 1 având transporturi nuol pedrum.oferâonorabilel sale clientele un rabat de 20 0/0 asupra mobilelor de lux ce se găsesc în de-posit în magazinele sale: 1, Strada Regala, I Vinderea în aceste con-ditziuni hune va ţine de la 15 Octombre corent până la I-iu Ianuarie viitor 980 CASA DE SCHIMB ,« I. M. F E R M O s’a mutat, alature în STRADA LIPSCANI N. 23 Doctorul A. KOSLiNSKY rcîntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiune de la 1—3 p. m. IVo. 5, Slnula Apolon, No. 5 (Isvoru) (988) n C I N P U I OI ft T 12 bis; având fie-care 4 odâl de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total saO în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 C ~'.d. *SaL*!c*Jkâîe«S CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa ci in strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apft, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) casadin Strada Polonă No. 104, compusă din V» camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi ocuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 123 DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Strada Berziî No. 122, Apartamentul de ios cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron. n A Ml?DU mobilate şi nemobilate de tn-UiiluiillJQ chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81. MOŞII DE ARENDAT DE ARENDAT 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasoa, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. IV. Alexnndrcscu. de la 23 Aprilie 1889 moşia ___________ Lalosul şt Dobricenl din judeţul Vâlcea' pe cinci safi mal mulţi ani. nr IDL YIU T de la Sf. Gheorghe 1891 Ina-UE AHL.1lf.ll inte, Moşia numită Martoiu din comuna Lupşan plasa Borcel judeţul Ialomiţa. Amatorii s6 se adreseze strada Colţel No. 10. Iţoe Nţcolescu (993) nr qcnnst Mo?uBsle?us*Mi- Ut Afl L NU Al liâlenl de lângă R.-Sâral, având peste 9000 pogoane. Doritorii de a o lua tn arendă se vor adresa tn ziua de 8 Noembre la 12 ore Ia d. Grigore Laho-vari, tn Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea. 985 ■zhxtZfZ "r.S£LAĂ2- MOŞII DE VENZARE nn irnlHnin|l nouS hectare vie şi obratie si-lli I Ij.w.AiUj tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanî. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE VENZARE JIOSIA STANESTI«, situată la o oră do viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, faneţe, locuri de arat pe şeşul Tazloul moară. Casă do locuit, han-cârc-iumâ pe şoseaua Bacău-Moineştt, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na C-atinca Cru-penski, tn Roman pentru or ce lămuriri. 776 nr I N P LII DI A T 0 Pimni|Â marc de Ut I N h 1111 A I vinuri; trei locuri mari virane; doufe grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case tn dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă tn strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124.________________________(975) DIVERSE ANUNCIU Compania de gaz din Bucureşti, reaminteşte numeroşilor clienţi sbl abonaţi, că ori ce re-clamaţiune pentru defectuositâţl de eclaragiu trebuesc adresate Biroului din Calea Victoriei No. 66 unde se găseşte în permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public. 184 Directorul CASA DE SCHIMB 805 MOSCU î! AC H M I AS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir B ancei Nationalt (Dacia-Remânia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 21 Octombre 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stal [Conv.rur.] 6 % C. F. R. 5 % ,, Municipale 10 fr. , Casei pene. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ", ”, urbane 8 % ,, t, », 5 % ,. „ ,, lasl 3 % Obl. Serbestl cu prime im. cu prime Buc. (40 lei] Losuri crucea roşie italiana „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Bacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiana ,, Ruble hârtie NI). Cursul este socotii In aur Cump. Vinde 91 93 S 98 3/4 83IŞ 445 106 97 ios yt 100 95 84 % 76 60 46 48 16 4 10 407 144 9914 99 465 96 14 94' 99 8« 439 106 >2 97 H 106 <01 93 1/4 Bl 76 65 31 64 19 4 40 469 146 10OJ4 100 475 N. 20 STRADA DREAATA N. 20 SEVASTIA COASTAMIAESCl MOAŞE CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI I PRACTICANTA DIN PARIS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE | - DE LA ORA 1 PANĂ LA ORA 3. — 944 | ^uburbiFpiYTr mosu riimilllllllll I 1683*9,niăftmvm.'jaB în urma unei minuţioase analize lilmlce făcute de d-nu Dr. Ber-1 nard de Lendvay directorul laboratorlului chimic-hygienic de la im-nisttrul de interne, resultâ că harţii; de qigari ,,L A PATRIE 11 DIN FABRICA LE O IST «& G-ie, Paris este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin flneta el extra-1 ordinare nu lasă arsă de cât urmă de cenuşă. Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde I la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s au i obţinut prin analiseie făcute la Lahoratoriul municipal din Pari*: In regia medicala din St. Petersbnrj;; de profesoral de eliemie [ la universitatea din Leniberg şi de mal mulţi alţi clieniisti com-petinti. 971 Se gaseste câştiguri de 612 câştiguri de 888 câştiguri de jo câştiguri de 3.000 mărci 8.000 mărci 1.000 mărci 500 mărci 300 mărci 127 câştiguri de 800, 1 50, m. 30100 câştiguri de 148 mărci 7084 câşt. de 187.100,04m. 8850 câşt. de 07,40,80 mărci total 40100 de câştiguri cart vor"câştiga de sigur în 7 părţi în spaţiul de câte-va luni. y4.• 1 . i . —: « »■ n 1 .4 V » aI » »x »» Câştigul principal de l-a clasă este de M. 50,000, acela de a 2-a Clasa M. 55,000, în a j-a M. 00,000, 4-a M. 05,000, Ş-a M. 70.000, 6-a M. 75,000, în a 7-a M. 300,000, şi cu prima de M. 500,0,000 eventual M. 500,000. Pentru prima tragere a câştigurilor fixata în mod oficial costă: lotul original întreg numai lei 7,50 D. In aur jumfitate lot original numai lei 3,75 b. în aur sfertul lot original numai lei 1,88 b. In aur şi expediez loturi originale garantate de stat nu promisiuni oprite cu prospectul prevăzut cu armele stalului chiar în terile cele mai depărtate, daca se trimite francat suma. Fie-care participant primeşte ime- j diai după tragere lista oficiala, fura a face cerere. Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevăzut cu armele statului conţinând misele şi dîvisiunile câştigurilor în cele 7 clase următoare. Plata si trimiterea sumelor câştigate se face prin mine direct j si prompt si sub discreţia cea mai absoluta. Ori ce comande se poate face prin mandat postai. Rugăm sS se adreseze toate ordinele imediat până la 20 IVOEIVEEPURE 1888 stil nou din cauza epocel apropiate a tragerel cu toată încrederea câtră Samuel Heckscher senr., 000 Bancher şi comptoar de schimb la HAMBURG (Germania) Anunţă onor. public şi numeroasei sale clientela că este bogat asortat cu următoarele noi sisteme de Lămpi: / „Meteor1* Lampă cu foc rotund dând o lumină de la 60 până la 105 lumânări stearine fabricaţiunea cea mal nouă a renumitei firme R. Ditmar din Viena. „Union" Lampă sistem Belgian dând o lumină de 50 până la 130 lumânări stearine. „Perfect" Maşină cu foc rotund aplicabilă la ori-ce I Lampă dă o lumină până la 70 lumânări, precum şi ori-ce fel ' de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de ,.MAŞINI DE BUCĂTĂRIE1' din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sortat cu orî-ce articole neeesare me-nagiulul precum şi Hai in toate mărimile, Aparate de Duşi, Coroane funebre de metal si de Jeur, FELINARE DE MORMÂNT ADEVERATUL PETROLEUM Of BATUM, CAUCASIA Primesc comande şi reparaţiunl de tini-chigerie şi de orl-ce fel de Lămpi. (966) VALORI Scadenta Cupoanelor Târg lib. eursmed. Fonduri dr stat român Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. 91 Renta rom. amortisab. 5% 1 Ap. 1 Oct. 94 H Renta rsm. rar. conv. 6% 1 Mai l Noem. 98 3/4 ObliK. de stat C. F. R.6% i lan. 1 Iulie idem idem 5 % idem . împrumut Stern 1864 1% 1 Mar. 1 Sept. 1 imnram.Openheiail866 8% 1 lan. 1 iulie Agio 2 4/8 Împrumut de oraşe Impr. oraş. Bucur. 5% 1 ian. 1 iulie idem din 1884 5% 1 Mai l Noem. im.or. Buc.cu prime lozfr.20 56 Valori diverse Creditul fonciar rural 1% i lan. 1 Iulie 107 idem idem 556 Cred. func. ur.din Buc. 7% idem 97 idem 106 idem idem 6% idem 100 idem idem 5% idem 93 Cred. func. ur. din laşi 5% idem 83)4 Oui. cas. pensiun. fr-300 10 1 Mai 1 Noem. 240 CĂRBUNI (LIGNIT) 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI CALITATE SUPERIOARA LEMNE DE FOC, CER SI FAG 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI TAIATE SI SPARTE Se vinde la Em. Lesscl, Calea Plevnei 103, 984 A apărut de sub presă în Editura Librăriei Universală Loon Alcalay, Calea Victoriei, 19 CATECHISMU prelucrat conform programei învâţămîntuul primar de loan I. Micescu. I; COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FOHJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRUCŢIE MOTORl IIYDRAULICI, STĂ VIL \ RE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE D 33 UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 MEDALIE DE AUR Viena 4 883 Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA ensenţă pentru gură {PULBERE VEGETALA PENTRU DIHTI ALE] Dr. S. IîOlvYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur l sunt remedii radicale pentru durerea de jj dinţi, boalele gurei si ale gingiilor, jj Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner.I. O-vesa, Hruss Stela si Branndus—Braila Fabini-—Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Uague. 54 • LA ORAŞUL VIER A VILLEDEV z Cal. Victorii A Pal. Dac.-Rom. Recomandam onorabilei noastre olientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. do Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzosc de toate c&litatilo ei lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colo- l rate. CiorapideDamosiDomnide Fii d’Ecoese, 1 de bumbac, de lâna si de matase. pentru keftinntate «I soliditate urma- Flanele, camasi si ismene do lâna după sistemul profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu faeoD. Corsete frantznzesti cu balene veritabile. Trousonri complecte pentru fidautatl. Layetten si Trousonri pentru copii. Tronsouri pentru pensionate, oteluri al restaurauturl. Avem onoare a informa pe clientela no&stra ca a apărut CA.TALOOU NOSTRU ILUSTBA.T 81 VA FI TRIMIS ORI-fîUI VA FACE CEBEBE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACI A-R OM AN IA» vis-â-vis de librăria Socec 535 Ziarului,, Epova'1 tipărit cm cerneala Ch. Larllleux-CI* Parii www.dacoromanica.ro Ciirant roaponaabll V. P. Gheorgbla.