ANUL III No N'JMERU L RJ BANI NUMERUL ABONAMENTELE LA I SI 16 A FIE-CARE1 LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bacurewci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetnte: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 NUMERUL ÎS BANI NUMERUL anuxciijjui.e OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agcnt-e Havan, Place de la Bourse, I Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAKIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-main, Mo. S I. 60 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN1STRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 ALEGERILE AC FOST LIBERE VERDICTUL TEREI CHESTIE DE TARABA amaraciune ALEGEREA D-Lll V. liRECUIE ____I_* mm--- ROMANI IN ISTRIA LOGODIŢII ALEGERILE AL FOST LIBERE Ceia ce ne mândreşte în resultatul ultimelor alegeri, e mai întâiu că a-ceste alegeri au fost o manifesta-ţiune în favoarea ideilor conservatoare, şi apoi că această manifesta-ţiune este isvorîtă din libera expre-siune a voinţei ţerii. Na zicemcănus’auputatîntimpla pe ici, pe colo, câte-va cazuri rare de ingerinţă; nu susţinem că câţî-va agenţi subalterni nu au putut face exces de zel; nu pretindem că practica de 12 ani a sistemului colectivist nu au 'putut lăsa câte-va urme regretabile. Asemenea fapte dacă s’or fi petrecut pot fi reparate de cameră. Se va găsi, în viitorul parlament, deşt ulă independenţă pentru a se repara greşelile ce se vor constata şi pentru a invalida alegerile bănuite că au fost viciate. In genere, putem Inse afirma că alegerile au fost absolut libere. Ceia ce dovedeşte mal bine de cât ori-ce că guvernul nu a vrut se prigonească pe adversarii seî, e că dîn-sul a refuzat se useze de mijloacele de presiune ce ’i oferea însăşi oposi-ţiunea. Liberalii din fosta coaliţiune au criticat, mult timp, indulgenţa guvernului actual pentru abuzurile regimului trecut. Când dar, în multe localităţi liberalii s'au unit cu colectiviştii pentru a duce împreună lupta in contra guvernului, acesta, daca ar fi vrut se desorganiseze o-posiţiunea, putea foarte lesne se vîre pe colectivişti subpăment, începând in contra lor urmăririle reclamate de înşişi liberalii. Dar dacă, pe de o parte, guvernul n’a vrut se useze de acest mijloc de presiune cu agrementul a însăşi unei părţi din oposiţiune, pe altă parte noi am avut a lupta cu ingerinţele colectiviştilor care au încă în mâna lor o mulţime deinstituţiunî, precum Banca Naţională şi sucursalele ei, creditul funciar rural şi urban etc. Şi se ştie în ce mod s’a folosit d. Dim. Sturdza în alegeri, de situaţia sa de directorat creditului funciar rural. Se ştie, asemenea, câ d. Pe-ridi, ca director al Băncii Naţionale de la Brăila, a cutreerat judeţele Brăila şi Ialomiţa, făcând cele mai sfruntate ingerinţe. Când spunem câ noi suntem acei care am suferit ingerinţe din partea colectiviştilor, nu exagerăm nimic. Dacă cercetăm cele câte-va caşuri de violenţă ce s’au întâmplat, constatăm că mai toate s’au săvârşit în paguba noastră. La Iaşi, d. Mârzescu apostrofează într’oîntrunire pe d. Holban, şi când acesta cere cuventul şi se sue la tribună, bandele liberale şi colectiviste se năpustesc asupra oratorului, îl împiedică dea vorbişi îl silesc a părăsi sala. La întrunirea colectiviştilor de la Dacia, un orator insultă pe d. Maio-rescu. Un preot relevă insulta strigând : «Trăiască Maiorescu !» şi i-mediat el este nu numai dat afară, dar bătpt în mod îngrozitor. Când la eşire cetăţenii voiră se resbune pe preotul Niculescu, poliţia interveni pentru a protege pe colectivişti, şi recunoaştem că foarte bine a făcut poliţia procedând ast-fel. LaPloeştî, liberalii lui Grigorescu, tot atât de infami ca colectiviştii lui Stanian, se duc cu bande de bătăuşi în cap cu faimosul Dobrescu şi as-vîrlâ jos de pe tribună pe liberalii Ienescu şi Săruleanu, care provoca-seră o întrunire. In fine, acum două zile, acelaşi Dobrescu avu cutezanţa să bată pe un sub-prefect, fapt pentru care credem câ va primi o lecţiune pe atât de aspră pe cât de meritată. Iată câte-va fapte care dovedesc în ce mod s’au făcut ultimele alegeri. De altmintrelea facem apel chiar la liberalii de bună credinţă, care în multe localităţi au luptat alături de noi şi care pot să afirme în ce mod s’au făcut alegerile. Facem apel la dd. Paladi şi Nico-rescu, ca să ne spue dacă administraţia a făcut ingerinţe la Berlad ; luăm martor pe d. Voinov ca să a-flrme dacă aleşii de la Putna au rău-şit prin ingerinţe şi prin teroare ; ne supunem judecăţii d-lor Blaram-berg şi Boerescu care pot atesta că ingerinţele care s’au pus in sarcina prefectului de Brăila sunt curate in-venţiunî. Se afirme dd. G. Gr. Coza-dini, Caton Leca, Ion Leca şi alţii, dacă la Piatra, la Bacău, alegerile au fost libere or dacă, cum zic colectiviştii, ele s’au făcut prin corupţiune, violenţă şi teroare. TE LE GR AM E AGENŢIA HAVAS Londra, 30 Octombre. Se anunţă din Viena ziarului «Daily Telegraph» că, în cercurile austriace, lumea se arată foarte preocupată în privinţa situatiunel în Serbia şi a revisuirel Constituţiei acceptată de Sârbi îu sensul în-tinderel libertăţilor. Se consideră ca în-doios că regele Milan ar fi dispus s6 a-corde Serbiei o situatiune mal nestabilâ de cât a Bulgariei, şi se crede că în caşul unei abdicări voluntare sati silite a regelui Milan, Serbia ar cădea în anarhie şi câ crisa orientală s ar redeschide. Paris, 30 Octombre. D. Peytral a depus pe biuroul Camerei proectul săftde imposit asupra venitului. Berlin, 30 Octombre. Numirea alegătorilor pentru Dieta pru-sianâ n’aO alterat într’un mod simţitor până acum starea partidelor. La Berlin, candidaţii liberali au fost aleşi. Viena, 30 Octombre. Camera a ales pe dd. Chlumetzky şi Zeithammer ca vice-preşedintî. Friedericlisruhe, 30 Octombre. împăratul a plecat la 3 ore seara, El a părăsit castelul dând braţul principesei de Bismark de la care a luat congediO sâ-rutându’l mâna. |E1 a strîns într’un mod cordial, de mal multe ori, mâna principelui de Bismark care s’a înclinat adânc, împăratul a stat la fereasta cupeulul săfl până când trenul nu s’a mal putut vedea. Corniţele Herbert de Bismark luase loc în tren câte-va momente înainte de plecare. Postdain, 30 Octombre. împăratul a sosit la 8 ore seara. Atena, 30 Octombre. Cu ocasia jubileului săd, regele a primit pe representantiî puterilor care ’l-aii remis scrisori autografe ale suveranilor lor respectivi. Djevdet-Paşa a remis reginei ordinul Nişan-i-Şefcat cu briliante. VERDICTUL TEREI Iată cum apreciază Voinţa Naţională, resultatul ultimelor alegeri: «Alegerile s’au terminat. In zadar ne-am trudi se atenuăm efectul re-sultatuluî: el este sdrobitor pentru partidul liberal. In zadar vom face acusaţiunî reciproce; în zadar vom atribui căderea noastră împrejurărilor că ţara a fost oare-cum surprinsă şi până la un punct indusă în eroare sau câ membrii partidului naţional-liberal nu aii desvollal destulă inteligenţă, destulă activitate or destulă energie, în zadar vom exagera efectul desastros produs prin declararea d-lui D. Brătianu; faptul material, faptul brutal stă neclintit înaintea ochilor tuturor». «Faptul brutal este că d. Carp a fost ales de Capitala României ; câ d. Tache Ionescu se alege în Capitala Olteniei, iar d. George Chiţu cade; că d-niî Dimitrie Sturdza, Di-mitrie Geani, Petre Aurelian, Mihail Pherekyde au căzut la Tecuci, Dâmboviţa, Gorj şi Muscel ; că d. C. C Arion a obţinut în Bucureşti 2465 voturi, d. C. Gosta-Foru 614, iar d. Grigore Serurie numai 454 şi Ro-mulus Opreanu 613 voturi. Faptul brutal este câ capitala ţereî, colegiul I de Senat, adică magistratura, jurisconsulţii, inginerii, medicii, co-merciul, proprietatea mare, foştii şi actualii demnitari ai Statului au respins pe I. G. Bratianu şi au preferat pe Cristofi Gerlenti». Prin urmare organul de căpetenie al co-lectivităţel recunoaşte: înfrângerea cumplită a partidului d-lul Ion Brătianu, că această cădere trebue atribuită lipsei de inteligenţă, de activitate şi de energie a colectiviştilor, şi atitudinel d-lul Dim. Brâ-tianu. Prin urmare să înceteze colectiviştii d’a scuza căderea lor prin pretinse ingerinţe, şi sS adopte o atitudine potrivita cu situaţia unul partid pe care ţara, în deplină libertate, l’a osîndit. CHESTIE DE TARABA Când e vorba de discutat liberalism, ziarele colectiviste seamănă cu prăvăliile acelea care anunţă că numai la ele se găseşte de vînzare adevărat ciment Portland, iar că în prăvălia vecinului se vinde marfă stricată. Nu mal departe de erî seară, Democraţia, cântărind valoarea liberalismului fle-căruia, zice : «Nimeni nu poate lua la serios oposiţia pe care ar fi în stare să o facă câţî-va pretinşi liberali sau câţî-va liberali rătăciţi, care ab primit să intre în Cameră sub sculul guvernului actual. «In adevăr cine va putea lua în serios ca apărători al liberalismului pe un d. Palade sau Nicorescu, care s’au făcut instrumentele administraţiunel din Tutova, saii pe un Dumitru Brătianu, ales cu sprijinul prefectului Ga-roflid ? «Cine va putea lua drept liberali pe dd. Blaramberg safi C. Boerescu, a-leşii prefectului Suditu de la Brăila?..» Mai întâii! In materie electorală, Democraţia face îndată două clase chiar pentru liberali: aceea a aleşilor prin voinţa alegătorilor , In care nu pot intra de cât cei ce sunt neaoşi colectivişti, ca Tache Protopopescu şi Tache Anastasiu ; şi aceea a aleşilor din porunca prefecţilor, In care intră or-ce libera) n’a luat parte la putina cu brînzâ. Asemenea idei pocite nu pot prinde rădăcină de cât în creerii unul redactor al Democraţiei. Cea ce este Insă mal interesant în a-precierile acestui ziar, e opiniuneace are despre liberalismul d-lor D. Brătianu, Blaramberg, C. Boerescu, pe care zice că nu’i poate lua la serios. Aşa dar, până In ajunul alegerilor s’a jucat de colectivitate o adevărată comedie, când se cerea în numele liberalismului unirea cu d. Dimitrie Brătianu, pe a cărui seriositate în materie de liberalism nu se bizue colectivitatea? Acel Dumitru Brătianu care în întrunirile publice rostea discursuri cerend Înfrăţirea tutulor elementelor liberale, —In care băga şi elementul pungaşilor—e tratat astă zi de ales al poliţiei, care a intrat în Cameră sub scutul guvernului. Apoi daca colectiviştii sunt în stare să arunce asemenea acusări unul om după al cărui prieteşug politic au alergat, ce trebue să r.e aşteptăm noi de la dânşii ? Dacă Învinovăţesc chiar pe dd. Boerescu, Blaramberg, D. Brătianu că au eşit din urnă cu spiijinul prefecţilor, neapărat că pentru noi nu vor găsi cuvinte mai dulci. Dar neapărat că publicul va judeca valoarea ţipetelor unor asemenea gazetari I AMARACIUNE Dupe apelurile epileptice către a-legătorî, dupediscursurile de la vrân-ceşti avend drept tesă «în naţiune şi afară din naţiune (?)» dupe invoca-ţiunele adresate soarelui cald al li-bertăţei care trebuea se lucească a-supra câmpiilor mănoase ale ţerei— (şi când colectiviştii zic câmpii mănoase, ei vorbesc în cunoştinţă de causă)—dupe protesturi şi înjurături, a sosit pentru colectivitate ceasul amărâciunei, ca pentru femeile sbârcite, pentru şandramalele bulevardului, care se plâng că bărbaţii de astâ-zî nu ştiu se mai fie galanţi. Un resboi fericit, independenţa dobândită prin el, înfiinţarea creditelor, construirea reţelelor de drumuri de fer,—toate acestea, zic ziarele colectiviste, n’au însemnat nimic în ochii alegătorilor,şi ţara preferă pe d-nu Gherassi sau pe d. Gerlenti lui Ion Brătianu ? Aşa este ! Aveţi dreptate, toate acestea nu numeră nimic şi ţara întoarce spetele chear când aude de numele d lui Ion Brătianu, din causă că socotelile ce ’i aţi înfăţişat de ani de zile, sunt încărcate peste mesură, şi cum zice francezul: «le jeu ne vaut pas la chandelle /» Ţara nu se gândeşte numai la cea ce’i aţi dat ; densa se gândeşte la cea ce’i aţi luat, şi or cât ar crede de cinstit pe d. Ion Brătianu personal,\ara. nu uită toate jafurile care s'aufăcutsub scutul seu. Când aţi perdut Basarabia v’a ertat ţara oare cum, aţi mai putut dobândi voturi, pentru că s’a făcut partea cerinţelor politicei, dar când au început hoţiile, când au început ministerele voastre se fie un fel de sală de aşteptare a tribunalelor co-recţionale, sau a curţilor cu juraţi, ţara n’a putut se ve mai erte, câcl cu cea mai mare bună voinţă, or cât ar fi închis ochii case nu vază opera voastră de jefuire, mereu ’i trecea prin minte că prea aţi fost hoţi afară din cale. De priso3 îi vorbiaţl de resboi fericit, căci dânsa îşi aducea aminte că aţi avut pe un Angheles-cu ca Ministru de Resboi. De prisos vorbiaţi despre case de bancă şi drumuri de fer, despre liberalism şi ruinele despotismului, ţara ’şi aducea aminte că Dimancea a presidat Camera, că Radu Mih&iu a stat în capul mesei colectiviste, că Stolojan a cumpărat naftalină şi că ghetele voastre cu tocurile scălceate la 1876 s’au preschimbat în cipici de lac plimbaţi în faetoane. Acum pe nedrept sunteţi amărâţi şi de geaba puneţi peste toate aceste răni spurcate sulimanul liberalismului, ştiubetul egalităţel, şi toate preparaţiile mai mult sau mal puţin parfumate cu care nădăjduiţi se atrăgeţi lumea. Sunteţi căzături, luaţi-ve inima în dinţi şi mulţumiţi-ve cu erta-rea păcatelor dar fără mântuirea lor. ALEGEREA D-Lll V. A. IIIECUII In privinţa alegerel d-lul V. A. Urechiă la colegiul al II-lea de Senat (Govurluitl) Posta scrie următoare : «Numai unul dintre candidaţii propuşi de partidul liberal-conservator, d. Em. Flodor, a reuşit la această alegere, căci d. Urechiă a figurat pe lista adversarilor noştri. Aceasta însă nu însemnează de loc reuşita lor în această a-legere. D. Urechiă In apelul set! declară că «este liberal-fndepcndent, că nu va fi un factor disolvant In sinul partidelor şi că nu umblă după onoarea d’a represinta colegiul II in senat cu gând d'a se amesteca în certele locale, ci cu dorinţa d’a mai consacra ultimii ani ai vieţei sale la consolidarea statului Român şi la reardicarea mult decăzutului şi amărîtului prim-port al României, Galaţii.» Această declaraţiune unită şi cu făgăduinţa dată de d. Urechiă tot prin a-pelul său că va dărui liceului de Galaţi biblioteca sa istorică de 4,000 volume, a determinat pe mulţi dintre alegătorii liberali-conservatori să-I dea voturile. Alegerea dar a d-luî Urechiă nu se datoreşte colectiviştilor or disidenţilor locali. Ea se datoreşte întâiu neatâr-năreî cu care s’a presintat candidatura sa, în cât a devenit agreată şi multora din amicii noştri, şi al doilea meritelor sale personale. Că i’au pus adversarii noştri ca candidat al lor aceasta nu face nimica. El l’ati luat de nevoe, ca o scândură da scăpare, cum aii făcut şi altă dată. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 20 OCTOMBRE ROMANII DIN ISTRIA Tribuna din Sibiu publică următoarele documente interesante asupra Românilor din Istria (o provincie italiană sub stăpânirea Austriei): In fruntea ziarului italian din Pola «11 Giovine Peasineo» Nr. 8, din 20 Octombrie acum c anul, se află tipărit cu litere distinse următorul prim-articol 1): «Gătrâ onorata dietă a Istriei. Păcatul grav al uitârei seculare reclama, In ultima oră a ne cesităţi, dreptate şi remediu In sensul legilor obligătoare, de la patriotismul şi Înţelepciunea acelora cărora voinţa alegatorilor istrienl ad Încredinţat cel mal sfânt mandat. «Atât pe coastele petroase ale Cars-tulut, cât şi la poalele mal erboase ale muntelui Maggiore, tărăgăneş te Îşi viaţa de sute de ani bătută de calamităţile elementare şi osândită la ignoranţă, dar tot-d’aunaonestă tot-d’aunapacinică şi supusă, o poporaţiune, care pe zi ce merge tot mal mult perde din cel mal sfânt caracter al seu, din limbă şi naţionalitate. «O ast-fel de existenţă nenorocită, re-presentanţia Istriei nu poate şi nu tre-bue se o mal sufere. A ajuns momentul suprem, ca pe basa echităţii şi a garantelor constituţionale se fle ascultate şi suferinţele contribuenţilor pacînicl şi iubitori de ordine al locurilor sus numite. «Nici locuitorilor din Sciance, nici celor din Susneviţa, Berdo, Letain, Grom-nic, Vilanova, Gradine şi Iesenovic, nu le este permis a ascuita, în biserică cuvântul Domnului nici de cum In limba lor proprie, dar nici In una înrudită cu a lor; el sunt siliţi a ’şl vedea copiii lor deprinşi cu o limba de tot străină. «In satul Sciane mal mulţi de 60 de băieţi români sunt obligaţi de a frecu-nnta şcoala străină îndepărtată din Munc. Dar nimenia se nu se mire, că abnormitatea aceasta colosală e un fapt căci, după ultima conscripţie făcuta de organe maliţioasesafl ignorante, In părţile acelea nu există nici un Român! «Iu cât la cele-Palte comune mai mici de la poalele muntelui Maggiore, statistica arată un număr de vre-o2000 de Români, dar nici acolo nu se află urmă de şcoala româna şi de preot român; singura femeia conserveazâ scumpele re-liquil ce sunt ameninţate cu peire. «Noi ne rugim deci de onorata dietă a Istriei, se se Îndure a ne veni Intru ajutor, In sensul legilor statului, atât In afacerile şcolastice, cât şi In cele bisericeşti In cele bistriceştl Indure-se prea meritatul comitet provincial, de a interveni la competentul ordinariat e-piscopesc, cae din paatea sa prea uşor va putea obţine instrucţiunile şi dispo-siţiunile necesare de la veaerabdaCurte romană, care a regulat deja de timp îndelungat afacerile Românilor catolici din alte ţări. «Binecuvânteze cerul operatul onoratei diete istriene spre mulţumirea generală. «Susneviţa, 20 Octombrie 1887. Mai mulţi Români istrienl.» Dieta provincială din Istria chiar In epoca aceea Îşi ţinea şedinţele sale din i) Traducere diu limba Italiană. anul trecut la Parenzo, şi fraţii noştri de aici, adresându-se în modul acesta câtră dietă, voiaQ să’I atragă atenţiunea asupra stării deplorabile, 1n care se află el, şi tot-o-datâ să dispună inimele binevoitoare ale deputaţilor de naţionalitate italiană în favorul unei eventuale petiţiunl formale. Intru-cât ’şl-ati ajuns scopul vom vedea mal la vale. Direcţiunea ziarului sus numita făcut sub steluţă observaţiunea următoare: «După părerea noastră chiar şi Pro Patria 1) s'ar putea eventualmente ocupa de această cestiune prea importantă şi justă». Avis societăţilor române de felul acesta I Tot acelaşi ziar, după decursul unei luni, In numărul 17 din 26 Noembre 1887 aduce următorul prim-articol: «Gâtrâ Italienii din istria. 2) «Precum prea bine ştiţi, locueşte Intre voi de secoll un popor latin, care nu v’a făcut şi nu vă face nici un necaz. Poporul acesta e bătut de toate furtu-nele elementare şi nu se plânge, sol-veşte tributul ce ’l-se cere şi nu se plânge. «Toţi ’l-ad uitat; numai voi vă mai aduceţi aminte de el, câcl din când In când 11 numiţi pe nume In cărţile voastre cu o bună voinţă vouă proprie; dar In regeneraţiunea actuală, reclamată de umanitate şi de progresul timpului, nu v’aţl decis încă nici voi de a ne întinde mâna voastră frăţească şi nouă sărmanilor părăsiţi. «Numele de Român, care reînvie şi în noi şi In voi atâtea memorii de o glorie comună, nu are el oare putere destulă ca să vă hotârească a ne sări într’aju-tor In extremul moment de necesitate? «Fraţi istrienl, In numele cel sfânt al mamei şi al patriei, care ne sunt comune şi nouă şi vouă, vă rugăm, nu ne negaţi sucursul vostru. Dreptatea şi ecuitatea de asemenea vă consiliază să ne ajutaţi. «Noi, de când suntem, şcoală n’am a-vut; şi de se arăta câte odată vre-un învăţător străin între noi, acela ne vorbia o limbă care nu este a noastră. Numărul prunci or noştri e cu mult mal mare ca cel indispensabil prescris de legea provincială. Apoi § 19 al constituţiunii dispune, ca naţionalitatea noastră să fle respectată. «De ani şi ani suntem siliţi să ne rugăm Domnului In o limbă străini; tot In limba aceia ni se ţin şi predicele; în aceiaşi limbă ni se împărtăşesc sfintele binecuvântări, cu toate ca noi nu voim şi iubitele noastre muieri mal bine rămân ia propriul lor, conservând cel mal sublim cult In inima lor cu propria limbă. Apoi § 19 din con3tituţiune ne garantează naţionalitatea. «Inimicii noştri poate cred, că In a-tari condiţiunî, noi în curând ne vom uita limba şi ne vom lepăda de toate tradiţiunile despre originea noastră, şi că peste puţini ani se va pierde şi urma nenorocitei noastre existenţe In locurile acestea I «Sperăm Insă, că cel puţin voi, iubiţi 1) oPro Patria» este o instituţiune culturala a Italienilor din Austria (Tirol, Triest, Gori-ţia, Istria şi Dalmaţia). Corespunde Asocia-ţiuniî noastre transilvane. 2) Traducere din originalul italian. fraţi, care aţi fost şi sunteţi tot-d’a-una oneşti şi generoşi răspânditori al culturii, de care dispuneţi, veţi ridica vocea voastră acolo unde se cuvine, ca respectivii factori legali săse intereseze de miseriile noastre intelectuale şi morale, şi considerându-le, să le remedieze : ca uitarea nedreaptă de până acum să fle recompensată conform i-deilor bunel administraţiunl. «Dea Dumnezeii, ca cu puternicul vostru ajutor Românii aceştia nenorociţii, dar Intru toate oneşti, şi aibă bucuria, de a ’şl vedea împlinit dorul inimii lor: instrucţiunea In propria lor limbă I Şi noi vă vom fi recunoscători, vom fi şi de aici înainte credincioşi a-celor principii de afinitate şi conlocuire, pe care basăm speranţele noastre. «Fraţi istrienl, nu este momentul şi nici nu suntem în stare, dar nici nu ni se cuvine nouă să vă indicăm modalităţile, cu care poate mal uşor s'ar putea satisface lipsei ce simţim. Iniţiativa energică, modul şi efectuirea lucrării este reservată vouă, popor înţelept şi generos; fiţi convinşi, că toate familiile noastre vă vor bine-cuvânta. «Susneviţa, 19 Noembrie 1887. Un român In numele tuturor. INFORMATIUN1 La colegiul universitar din Iaşi s’a ales Senator d. profesor Gheorghiu cu 17 voturi. D. Guliano a obţinut 16 voturi. -*#- D. Lascar G. Gatargiu, unul din leaderi partidului liberal-consarva-tor, a plecat eri din Galaţi la Golaşei. D-sa va veni în Bucureşti la 25 curent. Aflăm că modul cum se ţinea comptabilitatea la administraţia căilor ferate Lemberg Cernăuţi-Iaşiera cu totul nostimă. Tot anul nu se scria în reg. nimic; iar la sfârşitul anului comptabilul şef pleca la Viena unde, dupe plac se puneau ţifrele, care trebuiau se fie representaţia exactă a cheltuelilor de exploatare aiiniei!.. -a* Credem a şti că d. Theodor Ro-setti care s’a ales deputat la Co-vurlui şi senator la Vaslui va opta pentru acest din urmă scaun. In locul de deputat de Covurlui care va remâne vacant va candida probabil susţinut de către partidul liberal-conservator din Galaţi, eminentul membru al baroului din a-cest oraş, d. Victor Macri. Eri s’a adus la casieria primăriei capitalei, un milion în aur din împrumutul contractat la Dresda. Aseară la Universitate d. C. Nacu care venise se afle resultatul alegere! colegiului Uuiversitar, a declarat către un domn, că d-sa fusese de părere că dupe înfrângerea ce colectivişti suferiseră la colegiul 1 de Cameră, se se retragă toate candi-daturele atât pentru cameră cât şi pentru senat. Mai mulţi insă din membrii comitetului partidului s’au opus sub pretext că colegiul al 2-lea are se fie luat în total de listele liberale. Vorbind în urmă de atitudinea d-luî Dem. Brâtianu, d sa a calificat-o de o vulgară tragere pe sfoară. Ni se spune câ actuala cascadă ce se află în Cişmegiu, şi care a fost construită în pripă pentru inaugurarea aducerei apei în capitală, va fi reconstruită sistematic. Cu greu pot funcţionarii colectivişti cari învăţaseră se ciupească, se se desveţe de obiceiurile lor. Aşa eri au fost destituiţi de către d. G. Cârlova, directorul poliţiei, capitalei care în persoană a făcut ancheta cuvenită, sub-comisarii Pan-deli Ionescu şi Dobre lonescu, care s’a constatat câ au primit mită pentru a da drumu unui arestant şi au arestat pe un altul, care n’a vrut se ’i numere suma ce i s’a cerut. Amândoi aceşti funcţionari abu-sivi sunt rămăşiţe colectiviste; şi de azi aceste mărgăritare colectiviste probabil vor începe se colaboreze la Voinţa or Democraţia colectivistă. SsS- Ni se spune că între apărătorii căpitanului Stănciulescu figurează şi fostul ministru de justiţie d. Euge-niu Stâtescu. Procesul e sorocit pentru ziua de 22 Octombrie. Un incendiu a isbucnit eri seara pe la orele 7 1/2 în strada Heliade lângă Obor. Au ars doue şoproane, şi apoi focul s’a localisat, graţie măsurilor grabnice [ce a luat poliţia pentru neîntinderea focului. D. Algiu, prefect al poliţiei capitale5, a plecat azi dimineaţă la Sinaia. Aflăm câ facultatea de drept din Bucureşti va fi complectată pentru a se putea elibera pe viitor diplome de doctorat. ss- D. Hitrowo, ministrul rusesc, a sosit aseară în capitală. D. general Barozzi, ministrul de resbel, a convocat consiliul general al comandanţilor de corpuri, pentru a elabora tabloul de înaintări. -•*- Consiliul Universitar este convocat pe diseară la 8 ore 1/2 pentru a discuta cestia diplomelor streine. Primirea diplomelor streine va fi de azi înainte regulamentată prin-tr’un proect de lege. Se ştie cât se abuza de diplomele ce se cumpărau din străinătate. -SBS- Prinţu Alexandru Ştirbei, ministru lucrărilor publice, a primit azi de dimineaţă pe cei doi represen-tanţi ai companiei Lemberg-Cernăuţi-Iaşi. Aceşti domni au remis d-lui ministru un memoriu în scris, prin care compania protestează contra secuestrărei liniei Roman-Iaşi-Su-ceava. Azi la biserica de la Domniţa Bă-laşa s’a celebrat o ceremonie religioasă, in onoarea jubileului M. Sale regelui Greciei, care a împlinit astăzi două-zeci şi cinci de ani de domnie. La această, ceremonie foarte im-posantâ, au asistat d. Petre Carp ministru nostru de externe, prinţul Alexandru Ştirbei, mai mulţi ofiţeri superiori, d. G. Cârlova directorul poliţii Capitalei precum şi parte din corpul diplomatic, toţi în mar9 ţinută. Colonia Elenă era în mare număr. După săvârşirea ceremoniei, o re-cepţiune oficială s’a făcut la legaţiu-nea grecească. Aflăm cu părere de rău încetarea din viaţă a prea onor. iconom Alecu, protoiereu al capitalei. Părintele Alecu a purtat peste 30 de ani cu muită demnitate sarcina de protoiereu, bucurendu-se de o mare şi meritată popularitate în clerul mirean şi de stima întregului nostru episcopat, care ’l-a onorat cu cele mai înalte distincţiuni bisericeşti, înălţendu-1 până la rangul de Micro for, purtător al coroanei arhiereşti, care se acordă foarte rar clerului mirean. pin districte BRAILA Cronica electorala Ca se dăm măsura manoperilor şi mijloacelor deleale întrebuinţate de Fle-vişti, GiuvariştI şi colectivişti In ultima lupta electorală din Brăila, dăm aci un specimen de proclamaţiunile cu care inundase Brăila şi umpluse zidurile tu-tulor edificiilor publice, ba chiar a le Primăriei, unde se vota : Candidatul lor Blaramberg vine In cetateaBrăili se primeascăresplata trădării ce a comis la Bucureşti. Dupe ce In numele liberalismului s’a strecurat In încrederea şi iubirea bătrânului şi demnului patriot Dimitrie Brâtianu, el a fugit In ceasul primejdii, a deşertat şteagul trecând la reacţiune,şi In schimbul acestei apostasiî, stăpânirea ’I acordă sprijinul el la colegiul I-u de Adunare. El a venit însoţit de tovarăşul, de complicele lui, de Constantin Boerescu omul\de casă, şi până eri, mâna dreapta a cinstitului Dumitru Brătianu. Acest om pregătit pentru orl-ce transacţiune, gata de orl-ce compromis, primitor de ori-ce precupeţire ; acest om, care şi-ar vinde sufletul pentru un portofoliu ministerial, a părăsit pe Dimitrie Brătianu In minutele de grea cumpănă şi sub o nouă vspsea politică vine să cerşească la umbra autorităţii guvernamentale un scaun de Senator. Aceşti oameni nu sunt, aceşti oameni nu a fost nici o data liberali. Speculanţi de principii, vânzători de formule democratice, el au smuls buna credinţă şi liberalismul ţârei, şi In ceasurile de primejdie, atunci când In locul poftelor trebuiau bătăile inimel, el aii părăsit sânul dureros al liberalismului care nu mal avea lapte pentru dânşii. Ei au învăţătură, dar nu pentru a mângâia durerile Ţârei ; Ei au talent, dar nu au patriotism ; Ei ad Indrâsneala şi abilitate, dar cinste politică şi caracter, nu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 131) YVALTER SCOTT LOGODIŢI 9 SAU C0HTAB1LEL DE CHESTER X. (Urmare) — Nobila mea rudă este acum oştean al lui D-zeii, şi s’a jurat că nicl-un acoperemtnt nu va adăposti capul şed până ce nu va pleca spre Palestina. Darvă felicitează pringlasul meu pentru Înfrângerea selbatioilor voştri duşmani, şi vă trimete aceste dovezi că tovarăşul şi prietenul nobilului d tale tată n’a lăsat multă vreme moartea lui fără răs-bunare. La aceste cuvinte, puse la picioarele Evelinel bruţsrele de aur şi endor-chawgul, sau lanţul de inele de aur împletite, însemne ale prinţului Galez. — Gwenwyn a murit ? zise Evelina înflorându-se ; căci natura combătea In dlusa simţimântul râsbunărel Împăcate, vă«ând câ aceste trofee erau pline de sânge; omorâtorul tatălui med nu mal trăeşte dar ? . — Lancia rudei mele a străpuns pe prinţul breton, pe când să încerca a’şl aduna din nou oştenii. A murit aruncând o privire de turbare asupra armei care’I trecuse prin trup dintr’o parte In alta. Adunâudu’şl puterile ce’I mal rămăsese, a voit să lovească cu busdu-ganul pe învingătorul sed, dar n’a is-butit. — Cerul e drept. Ierte păcatele lui acestui om crud, de vreme ce a murit ast-fel 1 Am Încă a’ţl face o întrebare. Rămăşiţele tatălui med... Evelina nu putu să isprăvească, şi Damian să grăbi a’I răspunde. — Dup8 un ceas vi să vor înapoi, Ii zise el, cu o dulce compătimire pentru mâhnirea unei aşa de tlnără şi frumoasă orfană. Când am părăsit oştirea, să făceau pregâtirele cele îngăduia timpul, spre a aduce tot ce mal rămase di/i nobilul Berenger. L’am găsit în mijlocul unul monument alcătuit din duşmanii ce do-borlseşi pe care i-el rădicase spada lui. Jurământul ce a făcut unchiul med nu’I învoeşte să Intre In castelul vostru, dar cu voea d-tale, şi dacă ’ţl place astfel, îl voi Înlocui la sărbarea Inmor-mlntărel, dupu cum m’a Însărcinat. — Viteazul şi nobilul med tată, zise Evelina silindu-se a’şî opri lacrimele, nu poate fi mal bine onorat de cât prin părerile de refl a le vitejilor şi nobililor noştri apărători. Ea voi să zică mal mult, dar nu mal avu glas, şi fu nevoită a să retrage cam pripit, spre a să da In pradă du- rerelsale fără Impedicare, şi se pregăti pentru înmormîntare cu tot ceremonialul ce’l îngăduiau împrejurările. Damian, văzând’o că pleacă, o salută cu respect par-câ ar fi fost o sfântă ; şi suindu-se pe cal, să întoarse la unchiul său, a cărui oştire îşi făcuse tabăra In grabă pe câmpul de batae. Soarele era atunci la amează, şi pe câmpie să vedea o mişcare deosebită de tăcerea si liniştea nopţel trecute, precum şi de sgomotul şi furia ce domnise In timpul luptei de dimineaţă. Vestea victoriei câştigată de Hugues de Lacy să răspândise pretutindeni. Mal mulţi locuitori din vecinătate, care fugise spre a scăpa de turbarea lupului de la Plinlimmon, să şi Intorcead In locuinţele lor pustiite. Păcătoşii vagabonzi de ambele sexe, ce să află tot-d’a-una în număr mare In orl-c eţară expusă a fi adesea teatrul resboiulul, veniau In gramadă, a-traşl fie decuriositate, fie de nădejdea câştigului. Jidovul şi lombardul, dis-preţuind tot d’a una pericolul când era ce-va de câştigat, Incepead târgul lor cu oştenii victorioşi, şi le dădeafl băuturi tari sad mărfuri, In schimbul podoabelor de aur ce purtase galezii învinşi. Alţii slujafl de mijlocitori Intre prinşii bretoni şicdcsre’i prinsese, şi când aveau încredere, In putinţa de a plăti şi In buna credinţă a celor d’Intăl, se dădeau chezăşl pentru dtnşil sad chiar plăteau pe şin şi pe iscălitura lor suma cerută pentru rescumpărarea lor; alţii, şi mai numeroşi, cumpăraA pe prinşii care nu să putead răscumpăra ei înşişi îndată. Pentru ca banii câştigaţi ast-fel de soldaţi să nu’I încurce prea multa vreme şi să nu le potolească aprinderea pentru noi întreprinderi, mij'oacele o-bişnuite de a.risipi prada ce luase le erau pe loc date. Trupe de curtisane, de caraghioşi, de şarlatani, de cântăreţi şi de bufoni de tot felul, urmase armata In mersul el de noapte, şi, bi-zuindu-se pe faima militară a renumitului Hugues de Lacy, ţsă oprise fara teamă la oare-care depărtare, rpre a aştepta ca bătălia să fie dată şi câştigată. Pe când cântafl, jucafl, bead, pe câmpul de batae Însângerat, săteni, strlnşî anume, săpad gropi largi spre a înmormlnta pe morţi ; hirugii îngnjau pe răniţi ; preoţii şi călugării T spovedeau ; ostaşii rîdicad corpurile ofiţerilor celor mal de seamă care murise ; ţeranil plângeau prăpădirea recoltelor lor, prădarea sad aprinderea locuinţelor lor; şi văduvele, orfanii, căutafl să descopere rămăşiţele unul soţ, unul tată, In mijlocul cadavrelor care acopereau pamlntul. Ast-fel durerea 'şl amesteca plângerile sale cele mal Induioşitoare cu strigăte de triumf şi cu o larmă de backanale; câmpia Pazei Dureroase să asămăna atunci într’un chip ciudat cu labirintul amestecat al vieţel omeneşti, In care bucuria şi veselia sunt aşa de adesa vecine cu durerea şi cu moartea. Spre miezul zilei, tăcerea urmă tu-ror acestor deosebite sgomote, şi bă- garea de seamă atât a celor care să Inveselead ca şi a celor care plângeau fu de o potrivă întoarsă de la plăcerele şi de la durerile lor prin sunetul sgo-motos şi jalnic a şease trimbeţe anunţând trista ceremonie a Inmormlntărel viteazului RaymondBerenger. Doî-spre-zece călugări negri, veniţi de la o mănăstire vecină, eşiră câte doi din un cort făcut In grabă pentru adăposti corpul răposatului. In frunte mergea sta-riţul lor, care ducea o cruce mare, şi care începu a glăsui slăvitul cânt catolic Miserere mei, Domine. Venea apoi un corp ales de oşteni Inzelaţi, ţinând lăn-cele lor cu vârful In jos. Cel mal viteji cavaleri din suita conetabilului, care, ca toţi cel mari de pa acea vreme, a-veau o casă alcătuită dupe chipul celor regale, urmau trupul dus pe lăncii, şi conetahilul de Chest r el însuşi, singur, înarmat de sus pănă jos, dar cu capul gol, mergea înaintea lor, conducând dolifl. Un alt corp de ostaşi lnze-laţl, de scutieri şi de pagi născuţi nobili, isprăvea cortegiul, care mergea Încet, pe când trimbeţele respundead din timp In timp la cântecul duios al călugarilorprin note tot atât de jalnice. (Va urma) www.dacoromanica.ro 3 Alături cu dânşii, împrejurul lor staii representanţil partidului conservator, Căzut în putreziciune, odraslele reacţiu-neî, postulantil de demnităţi politice, care cer guvernului un scaun parlamentar, cum se cere o sub-prefec-tură. Aceşti oameni cari stafl în genuche în faţa puterii guvernamentale, cari nu a£i alt crez politic de cât forţa brutală, aceşti apostoli al ingerinţei, nu au nimic de pierdut. Personalitatea lor ştearsă şi calpă osândită unei nelolâtura-bile mediocrităţi, nu ar răsări în luptele noastre politice, dacă o sărăcie învederată de bărbaţi mai capabili, nu ar sugruma reacţiunea în fie care minut. Banul este singurul |argument, singurul contingent personal ce ei pot a-duce luptei ; el tind să facă din politică o zărăfie, din patriotism o marfă, şi au cinismul să propuie cumpărarea conştiinţelor cu arginţi. Apostasie, ingerinţă şi corupţiune, iată singurele însuşiri cu cari reacţiu-nea se presints; în numele lor noua stăpânire îndrasneşte se ceară încrederea corpului electoral. Mergeţi la vot cu inima curată şi cu patriotice cugetări şi Dumnezeul părinţilor noştrilva bina-cuventa viitorul mult încercatei noastre Ţări. Alexandrescu Petre, Apostoleanu Ion dr.ApostoluDum.,Berceanu George 1), Campiniu S.Radu2),Cavadia Gheorghe, Creminianu P.Gr.3)GociaşConstantin4) Carapanu Ion, Demetrescu George 5), Djuvara Alexandru, PlevaNicolae,Giani Grigore6),Ganea Nicolae, Ionescu Dumitru, Ionescu NicoIaeN., Movilă loan, Moisescu Dum. 7), Portocala M., Sassu Vasile, Stamu Constantin, Stamu Dumitru, SuliotuAlexandru8), Stefanescu Constantin, Triandafil loan, Zamfi-rescu Z. C. 1) . Primarul colectivist. 2) . Primar colectivist şi concurentul d-lul Fleva în trecutele alegeri. 3) . Procurorul care a scos oştirea şi a atacat pe alegători în ultimele alegeri. 4) Acel care s’a ilustrat în afacerea 0-roveanu. 5) . Acel ce organisase bătăuşi în alegerile trecute. 6) . Deputat colectivist. 7) . Judecătorul de instrucţie al colecti-vităţel. 8) . Cunoscut sub numele de hoţul. Ase citi ziarul «Resturnarea». INDUSTRIA PE DOMENUL COROANEI Pe Domenul Coroanei Gherghiţa, administraţia Domenulul Coroanei, In lăudabilul scop d’a Introduce printre locuitorii diferite industrii, a înfiinţat un a-telier model pnntru fabricarea şi împletirea de coşuri Începând de la cele mal primitive pănă la coşurile şi împletiturile de artă. Atelierul e dotat cu maşinile necesare la tăiatul şi curăţitul nuelilor şi are In capul său un maestru, bine cunoscut In Bucureşti ca special pentru facerea u-nor asemenea coşuri. Ni se mal face cunoscut că tot In comuna Gherghiţa, Administraţia Domenulul Coroanei va mai înfiinţa şi un atelier de frânghii pentru care s’a luat deja disposiţiunile necesarii. Este în adevâr de admirat cum d. Ion Calinderu, administratorul Domenulul Coroanei, ştie se esecute voinţa şi dorinţa Suveranului cu o abnegaţiune C8re a făcut ca In scurt timp Domenul Coroanei care era la început aşa de nepopular se devie astă-zl o instituţiune populară, şi de remarcabilă utilitate pentru sătean şi pentru progresul industrial şi agricol din ţara noastră. FELURIMI Animale selballce in India. — In India britanică aii fost omorlţi prin animale sălbatice In anul 1886, după cum arată rapoartele oficiale, 24,841 de oameni şi anume 22,134 prin şerpi, 928 prin tigri, 222 prin lupi, 194 prin leo-parzl, 11 prin urşi, 57 prin elefanţi, 24 prin hiene şi 1,169 prin alte animale, precum scorpioni, şacali, porci sălbatici, crocodili, bivoli, câni turbaţi şi vulpi turbate. In acelaş an aO fost omorâte prin feare sălbatice 57,451 de vite de tot felul şi adecă 23,769 prin tigri, 22 275 prin leoparzl, 4,275 prin lupi, 2514 prin şerpi, 1312 prin hiene şi 758 prin urşi. Uciderea oamenilor şi a animalelor pare a creşte; numărul oamenilor omo-rîţi e mal mare ca In fie care din cei 10 ani precedenţi. In anul 1886 ad fost omorâte 22,417 de animale sălbatice şi şi 417,596 de şerpi. * * * Câni vindecători de boale — Un piedic american, plecând din princi- piul, că ţăranul rânitori lovit pune pe cânele său de ling acolo unde’l doare, s’a anucat d’a studi.it principiele, ce fac din limba acestui animal un agent de uşurare şi de vindecare. Conclusiunile sale sunt aşa de avantagioase penlru specia cănească, că s’a hotărât să deschidă In curând o staţiune terapenticfi cu cânii. Localitatea, în care se va stabili, lângă Zurich, va lua numele de Zungenbad. Câ d de toate speciile vor fi acolo la disposiţiunea bolnavilor, răniţilor, nervoşilor şi, după ordonanţa doctorului, vor linge părţile suferitoare Intr'un timp determinat. Hrana acestor simpatici auxiliari al ştiinţei va fi studiată şi alimente apropiate vor fi date cânilor de cătră servitori speciali. Se citează deja vindecări miraculoase, care fac a se prevedea un succes mare pentru staţiunea terapeutica de la Zungen-bad. «Ftgaro», de unde luăm aceste rânduri, nu se îndoieşte, că eleganţii şi elegantele din toată lumea vor adopta şi acest mod nou de curarisire, precum au adoptat băile de mare. * # * In numele legei ve însor 1 — Căsătoria liberă Intr’un Stat liberi A-cesta este nouă axiomă a americanilor, care au auzit vorbind de Cavur. S’a format ast-fel In Statele-Unite o nouă societate care vrea să treacă peste formalităţile de la oficerul stărel civile sau de ceremoniile bisericeşti. Un tînăr şi o tlnără persoană din Boston se deci-seseră să se unească Intr’un mod liber şi ca să nu fie nici un echivoc, invitaseră la masa nunţel elita societăţeî oraşului, Intre care şi guvernatorul acestui Stat. Pe timpul prânzului s’a vorbit natural şi de această căsătoriă. Se credea ca cu acest mod cel doi soţi eraţi să fie obligaţi a regula posiţiunea lor. Guvernatorul care asculta, se amestecă în conversaţiune şi se păru foarte mirat când se informă despre hotă-rîrea tinerilor căsătoriţi. — D Ie Sacnidso, este adevărat că voiţi a lua în căsătoriă pe domnişoara, a o iubi In zilele bune şi In zilele rele? spuse de o dată guvernatorul. — De sigur replică, soţul. — Şi d-v. domnişoară aveţi intenţiu-nea de a asculta de acest om ca o soţiă? — Da, domnule, răspunse frumoasa domnişoară. Guvernatorul se scula atunci şi zise cu voce tare. — Ei bine, In numele legel vă declar de soţ şi de soţie. Ziarele americane nu spun cum cel doi soţi au primit această surprinsă la care nu se aşteptau. * * * Catastrofa de Ia Grassano. — Sescrie dinNapolicăun teribil accident s’a petrecut între Grassano şi Salandra Grottole Intre kilometri 217 şi 230, pe linia din Potenza la Ferandina. Trenul plecase din Napoli la 7 ore seara pentru a sosi la Metaponte la 5 ore dimineaţa. Fiind că trenul plecase din Napoli pe timpul serbâtorilor, densul număra un mare număr de vagoane. La clasa întâia se aflau mal mulţi amploiaţi superiori ai administraţiei, o socetate de cant, care mergea la Brin-disi şi de acolo la Corfu, un locotenent de carabinerlşicâţi-vanotabilidin Sud. La clasa a doua şi a treia mulţi membrii ai unor societăţi patriotice politice şi militare, cu drapeluri şi cu musica, precum şi 30 de carabinerl mergend de la Napoli la Tarento. Ajuns în valea din Salandreta, trenul mergea în mare vitesă într’o noapte splendidă şi luminată print’o lună superbă. Ploile zilelor precedente făcuseră câte-va crăpături în păment, dar nu s’a dat atenţiune la aşa ceva. In momentul Insă când trenul voia să treacă o curbă, o bucată mare de păment ca de 50 metri căzu pe dănsul. Vagoanele din urmă n’au suferit a-proape nimic. Călătorii au putut să iasă dintr’ănsele şi a coopera cu cel 30 de carabinerl la scăparea generală. La început nu s’a crezut că se întâmplase un mare desastru, numai când s’a constatat că vagoanele erai! strivite, s’a înţeles care era mărimea catastrofei. S’a telegrafiat la Napoli. Inginerul şef d. Cosuth sosi cu un tren special, cu tot personalul său şi cu numeroşi doctori. Răniţi eraQ foarte mulţi. Cel doi şefi de tren Bassi şi Rerardeti, Impiegatul postai De Mayo şi o mulţime de voiajori ’şl-ail perdut viaţa. In ziua de Duminică 300 lucrători lucrai! la scăparea victimelor. S’au trimes de la Napoli 100 de cos-ciuguri, şi seara toate conţineau câte un cadavru. EPOCA — 20 OCTOMBRE tea?.**» A 2' EDITIUNE MU IMIIUTIH D. G. P. Carp Ministru afacerilor streine pleacă mâne la Sinaia, unde va lucra cu M. S. Regele. X Ordine au fost date prin toate mi-nisteriele ca de îndată se se înceapă cu multă activitate pregătirele diferitelor proecte de legi ce se vor'n-fâţişa Corpurilor legiuitoare. X D-niî Teodor Rosetti, preşedinte al consiliului şi P. Carp, ministru al afacerilor străine, vor pleca mâine la Sinaia. X Corniţele de Montebello, ambasador al Franciei la Constantinopol, a trecut azi prin Bucureşt’, mergend în Francia cu Expres-Orient. X De şi se ştie cert că d Ion C. Brâ-tianu nu'şi va mai pune candidatura la colegiul I de Senat, totuşi agenţii colectivişti, lucrează pe capete pentru a face propagandă In favoarea acestuia. Ast-fel, erl s’a văzut faimosul Seru-rie, umblând pe la toţi locuitorii din culoarea Verde pentru a’l ruga să dea voturile şefului colectivităţeî, adăogând că d. Dimitrie Brătianu nu mal pune candidaţi la balotagid. D. Serurie pe lângă acestea arunca asupra d-luî Dimitrie Brătianu cele mal grosolane injurii, acusându’l că a pricinuit căderea colectiviştilor. X Astă-zl dupe amiază s’a sevârşit la Biserica Sf. Spiridon-nou înmormântarea prea regretatului econom Alecu protoereul capitalei, In mij'ocul unei imense asistenţe de clerici şi de cetăţeni din toate treptele societăţeî bucu-reştene. Consiliul comunal a fost representat de primarul In persoană. S’au rostit mai multe cuvântări, Intre care s'a deosebit al unul tînăr seminarist, din institutul Nifon Mitropolitul, prin focul sacru al chemărel şi al talentului retoric. X D. M. Millo, prefectul Sucevei ’şi-a dat azi demisiunea. X In curând S9 vor face însemnate schimbări în personalul parchetului din Capitala. X Mercurî 26 curent se va face Inaugurarea bustului poetului Dimitrie Bolintineanu, în comuna Bolintinul-din vale, plasa Sabarul,judeţul Ilfov (doue ore depărtare de Capitală) la orele 2 p. m. X D. C. Pastia, doctor în medicinădela facultatea din Paris vechiu medic comunal şi de spital în Bucureşti a dat la lumină o broşură sub titlul de : «Propunere de organizarea serviciului sanitar asupra prostituţiu-nei în capitala. » X Citim în «România Liberă : Pentruînlesnireacomerciuluî, ministerul de comerciu de acord cu ministerul de lucrări ''publice, a luat disposiţiuni a se afecta în mod pro-visoriu magasiile târgului de la Constanţa pentru depositul de producte. X Citim în Telegraful: Comitetui electoral al partidului naţional-liberal face cunoscut alegătorilor colegiului I de Senat din Ilfov convocaţi pentru ziua de 23 Octombrie că retrage candidaturele d lor I. C. Brătianu şi P. Dancovici. X D. Nottara, simpaticul artist societar al theatrului Naţional, va da o representaţie în beneficiul seu la sala Băilor Eforiei, Duminică 23 Oc-tombre. Suntem siguri că publicul Bu-cureştean, care a apreciat atât de mult talentul acestui artist, se va grăbi a merge se’l aplaude. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Petersburg, 31 Oetombre.— Amănuntele deraierii trenului imperial sunt Încă necunoscute, dar se afirmă că a fost numai un accident de drum de fier ordinar iar nici de cum resultatul unui comp'ot. Itointi, 31 Odombre. — Un incendii! s'a declarat In Quirmal la miezul nopţii într'o sală mare care coprindea obiecte demobile cari nu se mal lntrebuiuţai!. Tot ce se găsia In această sala a fost nimicit. Perderile sunt evaluate la câte-va zecimi de mii de franci Pare că pe lângă alte obiecte, sala incendiată mai conţinea şi torţe precum şi păcură. Sala de alăturea care servă de depo-sit pentru argintăria şi bronzurile Curţi, evaluate la un milion, a fost preservată Înălţimea sălii care a ars şi desimea zidurilor sale laterale aii împiedicat | focul să se comunice In sus şi ală-ţ ture a. BULETIN COMERCIAL Dumineca 18 Octombrie 1888. Grâil 2,600 hect., 56 libr., 10 7 1/21.; „ 850 n 553/4 fi 1042 1/2 „ 700 tf 56 3/4 i t 1045 „ 3,500 fi 531/2 t) 9 45 „ 7,000 a 58 3/4 t« 11 90 „ 2 900 i» 57 »1 1025 „ 5,200 • » 57 3/4 i 1 10 40 „ 3.800 9» 59 1/2 »♦ 21 72 1/2 „ 2,100 99 58 19 1120 „ 1,590 a 58 3/4 ) » 1120 „ 3.700 a 55 fi 10 75 „ 2,800 ii 591/2 i» 1130 „ 1,500 a 561/2 it 10 3 „ 1.200 a 541/1 a 10 „ 2.100 tt 55 3/2 ii 10 „ 4,000 ti 57 i 1 10 ,, 1,050 a 56 3/4 a 10 55 Orz 1,500 tt 44 1/2 a 525 „ 1,800 a 42 1/2 a 4 25 „ 3,200 tt 42 1/2 tt 4 25 „ 4,000 tt 453/4 91 5 60 „ 2,100 tt 431/2 ii 4 90 Secar 2,100 fi 43 1/2 i i 5 20 Grâu 3,000 a 57 1 1 10 60 Seca. 3,400 11 51 VI 5 25 „ 2,160 a 53 ii 615 PRIMĂRIA COMJjlI BUCUREŞTI PUBLICATIUNE In interesul Igienei şi Salubrităţi publice sunt rugaţi toţi d-nl proprietari din stradele canalisate ca In termenul cel mal scurt, să’şî facă canale pentru scurgerea apelor de ploaie, a lăturilor şi a lichidelor resuitate din stabilimentele industriale de clasa I In conformitate cu art. 27 şi următorii din regulamentul asupra salubrităţi, construcţiu-nilor şi locuinţelor; în cas contrariu vor fi pasibili de penalităţile prevăzute de art. 63 din acelaşi regulament. Primăria n’a insistat până acum pentru esecutarea disposiţiunel menţionata mal sus, câcl apa nefiind Introdusă In oraş, canalele puteai! să devie prin ele lnsă-şl o causă de infecţiune, acum, că avem apă cu care să se poată curăţa canalele, Primăria este hotârltâ In interesul igienei şi salubrităţel publice, să execute acest regulament cu toată ri-gurositatea. p. Primar, loan !U. Romniceanu Secretar-general, C. Zatreanu No. 39460. 1888, Oct. 18. DE ÎNCHIRIAT Etagiul I cu 6 încăperi una bucătărie si pivniţa Calea Plevnei., 74 bis. _ 131 HOTEL HUGUES IHA BUCUREŞTI Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile ast-fel ca se poată concura cu verl-ce Hotel din Capitală ; pentru d-nil Senatori şi Deputaţi, pensiune zilnice, cu preţuri escepţionale. RESTAURANTUL prevăzut cu o bucătărie escelentă română şi franceză. Preţuri foarte reduse. Camere de la 3 lei în sus. (869) Administraliunea DE ÎNCHIRIAT Inutil in strada Diaconeselor No. 4. Ase adresa lad-nu Itoldur Voinescu procuror pe lângă parchetul de llfo.v (965) CASA RGEHRS 1>1\ PIUGl FURNISORUL CURTZII I. SI R. A AUSTRIEI BUCUREŞTI, STRADA REGALA, 1 având transporturi nuol pe drum, oferă onorabilei sale clientele un rabat de 20 0/0 asupra mobilelor de lux ce se găsesc în de-posit în magazinele sale: 1, Strada Regala, l Vinderea în aceste con-ditziuni bune va ţine de la 15 Oetombre corent până la l-iu Ianuarie viitor 980 Doctorul A. KOSLINSKY retntorcându-se în Capitală, şi-a reluat orele de consultaţiunede la 1—3 p. m. No. 5, Strada Apolou, No. 5 (Isvoru) (988) W IMMITOlt DE MOŞIE mice şi o îndelungata experien|ă în câutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dând cele maî bune garanţii de integritate şi activitate. Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca». (000) nC \J C M 7 A Q ET Cu începere de la 12 Ut VtllLAnt Oetombre de la ora 1 p. m. va în epe vânzarea Tablourilor de artă, Biblioteca şi alte obiecte de valoare, averea răposatului Mitropolit Calinic, licitaţia se ţine la Mitropolie, unde urmează uvâzarea de mal multe zile. (974) pentru învelit producte şi vagoanede transport prima qualitate lad-nu HI Li. Imun Strada Lipscani 10. (944) BOLNAVILOR DE NERVI Se recomandă a se încerca în tratamentul meii de vindecare atras în aplicaţiune din zi în zi în cercurile mat mari de către d-nit profenori, medici şi public, care consistă numai în spâlarea esternâ, nevătâmător şi de succese surprinzătoare. APROBAT SI RECOMANDAT DE Dr. lecld med. super, la stat-major, c. r. cl. I în Viena. Dr. Arulieiui şi Dr. Uollmaun medici Vienn. Dr. IlaeMcli med. dirigenle la Policlinic In Berlin. Dr. A Corazzn med. în Veneţia şl dr. I.. Re- geu medic în Berlin. Dr. I. de Overxclielde profesore, r. în Krems. Dr. Schcrinjf consilier intim in băile Ems Dr. H. t.cossiuau med. de despar. îu loch- lingen. Dr. Biisbach med. c. r. de district în Zirknitţ. Dr. Kohn med. sanitar regal în Stettin. D. Rittuer consilier intim In Frankfurt a. M. Dr. Karst med. in Barnowitţ dr. Rareuuy medic în Hirschberg şi alţii. BROŞURA 0ESPRE BOALE NERVOASE SI APOPLEXIE Ediţia a 17-a se eliberează gratis si franco de câtre farmaciile următoare: 1. A. Ciura Bucureşti; S. Lebel Ploeştl; C. F. Eitel Galaţi; E. M. Keresztez Roman; Charles Herzenberg laşi şi E. Hainal Botoşani. Persoane care sufer de agitaţiune, insomnie, migrene şi sensibilitate mare, precum şi acelor care sufer încă de urmările de aploplexie şi anume: paraiisarea membrilor, dificultatea de a vorqi şi slăbire ale memoriei şi în fine bolnavilor predispuşt apoplexiet printr’o nelinişte persistenta, ameţeala şi strdngere de eap, simtimOnt de presiune sub frunte etc., tutor acestor persoane consiliez a citi broşura sus menţionata. ROMAN VI’ISMVW fost medic militar, Membru onorific ai ordinulu sanitar italian al Cruce! albe. B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BVHBVTEASCA Vindecă după cele mal noî metode radical fără durere şiîmpedicare,dupâ experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 528 DOCTOBllL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiuni de la71/2—81 /2 dim. şi de ia 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 nc I M PLI I DI AT de la Sf. Dumitru UL Iii OII Ini hi în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) MARIREA MAGASINULUI LA LOUVRll DIN PARIS Calea Victoriei, Bucureşti alaturicu Politia CU începere de MARTI 16 OCTOMBRE 1888 IVI A RE CXPOSITIUNE SI PUNERE IN VÂNZARE DE NOUTATI IN MATASERIE Lânuri de rochi, Stofe de mobila, Perdele, Portiere, Plusuri, ete. pentru sesonul de toamnă şi iarnă, sosite în urma reîntoarcerel mele din cele mal principale Fabrici din Franţa, Italia, Elveţia şi Germania. (967) PRETURI EXCEPŢIONALE CĂTRE SURZI OrI-cine va adresa d-lut D-r Micholson la Paris rue Drouet, va primi in limbele Franceză, Germană, Engleză saii Italiană descrierea reme-diulul prin care o persoană suferinda de Surzenie în timp de jj ani coutinuu a fost tămăduita. ___________________ 788 Avis Onor. Public! Atelierul de tâmplărie şi de mobile al lui 5. Emanuel, situ&t în strada Stirbel-vodă, colţul stradel Luterană se va muta de la Sf. Dumitru 1888 In strada Romana No. 32. (943) CĂRBUNI (LIGNIT) 1000 KILOGRAME ADUSE LA DOMICILIU 25 LEI CALITATE SUPERIOARA LEMNE DE FOC, CER SI FAG 1000 KILOGRAME «DUSE LA DOMICILIU 25 LEI TAIATE SI SPARTE Se vinde la Em. Lessel, Calea Plevnei 195, 984 BIBLIOGRAFIE A apărut de sub presă în Editura Librăriei Universală Leon Alcalay, Calea Victoriei, 19 CATECHISMU prelucrat conform programei învâţămîntuul primar de loan l. Micescu. IOAN A. RH ETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biurou de avocatură şi notariat Str. Academiei 19. Ore de consultaţiuni de la 8—10 şi seara de la 0-9, 9J9 Se află de vânzare: TRATAT VINICOL Depot! principal la d-nu I. Popp, strada Gătunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale, www.dacoromamca.ro EPOCA — 20 OCTOMBRE r 4 CASA DE SCHIMB 6i3 I. IN. F E R IVI 0 Strada Lipscani, i\o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursu 1 Bucureşti 19 Octombre 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila S-3 3,4 94 1/2 5 0/0 Renta perpetua S>3 94 6 0/0 Oblig, do btat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 98 98 1/4 7 0/0 Scris. func. rurale 106 106 1/2 5 0/0 Scris. func. rurale 96 96 1 2 7 0/0 Scrie. func. urbane 105 106 6 q/0 Scris func. urbane 5 0(0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 99 3/4 101 92 t 4 92 1/2 81 1/2 82 5 0/o împrumutul comunal 82 1/2 83 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 230 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 55 1025 1040 Acţiuni «Dacia-Romănia» 2.18 450 » Naţionala 245 250 » Constructiuni 85 90 Argint contra aur 2 20 2 35 Bilete de banca contra aur 2 20 2 35 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 207 208 CASE DE VÂNZARE MOŞII DE ARENDAT DE VENZARE MOŞIA STMESTI situată la 0 oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, făneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumă pe şoseaua Bacău Moineştl, lăngâ fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Gatinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776 nnilE! f IUI] situate în Streda Frumoasa No. ia HUIUj VlilijIlJ Ş> ia bis; având fie-care 4 odaf de stăpân, 4 de servitori, curte mare ţi grădina spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde In total saQ în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţet 776 DE A REN DAT '2$: Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. NI. Alexandrescu. UF 1DFYIHT de la 23 Aprilie 1889 moşia UlJ lllL uJ.ll Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. UF ilIFYIllT de la Sf. Gheorghe 1890 îna-IIlJl AIIl UI A 1 inte. Moşia numită Martoift din comuna Lupşan plasa Borcet judeţul Ialomiţa. Amatorii sâ se adreseze strada Coltel No. 10. Sac Nicolescu (993)' nr IUIPUIDIAT0 P i m n i ţa mare de LML 1 nUn llil HI vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu câpşiunl calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case In dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Gasârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slăniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) CASE DE ÎNCHIRIAT rixî TWPUTDTAT Casa din strada Umilii IJlUnlnlAl brii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo ia îngrijitor. (839) Tir T’MPUTDTAT casadin Strada Polonă DE IA UliilllA 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi ocuhnie, 0 spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 DE ARENDAT SE&KgM: Sărat, având peste 9000 pogoane. Doritorii de a 0 lua în arendă se vor adresa în ziua de 8 Noembre la 12 ore la d. Grigore Laho-vari, în Bucureşti, Strada Pensionatu No. 7 lângă Colţea. 985 MOŞII DE VENZARE 115 1,519/11)1.1 nouă hectare vie şi obratie si-Uîl 1 Ij l/j lllr, tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DIVERSE A N U N G I JJ Compania de gaz din Bucureşti, reaminteşte numeroşilor clienţi sCI abonaţi, câ ori ce re-clamaţiune pentru’ defectuositâţl de eclaragiu trebuesc adresate Biroului din Calea Victoriei No. 66 unde se găseşte In permanenţă personalul necesar pentru a da de urgenţă satisfacţie onor. Public. Directorul TVD THJPUTDTAT Strada BerziI No- 122- JJE iii Oniruxi i. Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. P UMEDE mobilate şi nemobilate de în-UiliVIEIlE chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Nationali (Dacia-RomAnia) B uouresti Cumpără ai vinde efecte publice ai face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 19 Octombre 1888 Renta amortizabila ,, romana perpetua Obligaţiuni de stat fConv.rur.l „ C. K. K. „ Municipale r. , Casei pena. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % urbane Obl. Serbesti cu prime Îmi. cu prime Buc. (20 lei] Lozuri crucea roşie haliane „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-Romănia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote franceze ,, italiana ,, Ruble hirtie NB. Cursul este socotit in aur las! Cump Vinda 94% 95 93% 94 98% 99 83% 8, UO 235 U>6 106% 96 % 9 7% 105% 108 100 (01 9S 3/4 93 1/4 bi *1 76 78 66 80 i9 38 4* 6* 18 81 1 90 t 20 207 209 124 126 99% 100% 99 100 265 276 •X X X :x@x= x X * x x X X CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41— Bucureşti Din nou reorganisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, avănd angagiaţl pe cei mai distinşi medici din Capitali, casa este pusa în plăcută posiţiune de a ca bolnavilor, cea mai deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se tac consultaţiuni medicale atât pentru bolnavii din capitala, cât şi pentru cei din provincie. Se dau consultaţiuni în toate zilele între orele 12- 6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se allâ în permaneutâ în institut. O moaşă fostă internă lainstituvul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mai allâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lănţescu X® X X X X m X X xmx x Ix X0 MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Gr ivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului 79* ®Xi X IX#XI RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI mw* 1» 10b W o fir STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Legat orie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. & X exî »x®x> Xu £ t-UO rj; a «•S <7 fo A £ >■ 2. C"1 &l“~' ?o ai i-s C> IO I 600,000 FRANCI A CASC IHA INTR'O ZI JL.ii I-iu Decembre 1888 TRAGEREA MMI LOTERIEI OTTOMWE TABLOUL CÂŞTIGURILOR: «00,000 fr. «o.ooo fr. 20.000 fr. 20.000 fr, <1.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 6.000 fr. 36.000 fr. 2*,OUO fr. 200,000 fr. 5511 loturi. . . Total; i,u00,000 fr. Rambursarea loturilor este garantată de GUVEHXUL IMPERIAL Ol OMAN PREŢUL biletelor: AOO Bilete . . . Frcl. 465 25 Bilete . . . Frcl. 118 7 Bilete . . . Frci. 34 1 Bilet . . . Frci. 5 Formalităţile cerute de lege au fost îndeplinite. Tragerea va avea Ioc la Constantinopole, la Palatul Imperial al monedelor. îndată după primirea banilor, biletele se vor adresa imediat cumpărătorilor. B lete de bancă şi ori ce timbre fără escep-ţiune, sunt primite în platafârâ orice dificultate, cu curs In aur. Ori ce câştigător va fi înştiinţat prin telegramă chiar în zioa tragere!. Pentru a primi biletul sau biletele, trebuc să se eespedieze banii prin manda' postai, eh eque sau seri soare recomandată laDirectorul —Oom.pt, o ir* oommercial— 557, GRANDE RUE DE TfiKlv, 557 CONSiANTlIMOrOLE 987 lot mare de 0 5 0 8 O fr. lot de. . . 60,000 fr. lot de. . . 20,000 fr. lot de. . . 20,000 fr. lot de. . . 6,000 fr. lot de. . . 6.000 fr. lot de. . . 6,000 fr. lot de. . . 6,000 fr. loi de. . . c- o' c 0 fr lot de. . . 6,000 fr. loturi de . ?,ooo fr. loturi de . 1,000 fr loturi de . 400 fr BORVIZ DE REPÂT DNA DIN CELE MAI BOGATE APE MINERALE IN ACIDO-CARBONIC CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «Ilâpat» in-trece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. _ Apa minerală de «U6pat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistuire, în contra starei calarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei calarhalo-chronice ale besicei, In contra nefratgielor (ma)a-dielor rinichilor), în contra afectiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), îu contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficaciii remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune în c mp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o joreşle, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fund un eminent alcalin-acid rece ( »|» 7 .4° C-) şi în urma gustului seu plaut si susţinut piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zilnic fărâa impune vr'o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sad lâmâiâ şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvizul de Mâpat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz Ia «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. Depositul general de export G. Giesel (889) _____________________Braşov (Transilvania) N. 20 STRADA DREAATA N. 20 MOAŞE » CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI PRACTICANTA DIX PARIS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 922 SUBURBIA PITAR IYIOSU In urma unei minuţioase analize faimice făcute de d-nu Dr. Ber-nanl de Leuivaţ directorul laboratoriului chimic-lcygienic de la im-nisterul de interne, resultâ că HARŢII DE ŞIGARI „LA PATRIE 11 DIN FABRICA LEON & G-ie, TPar*is este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin flneţa el extraordinare nu lasă arsă de cât urmă de cenuşă. Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde la toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’au obţinut prin analisele făcute la I.aboratoriul municipal din Paria; la regia medicala din St. Frlersliurg; «ie profesorul de chemic la universitatea din Lembrrg şi de mal mmţt alţi chemiati com-petiuti. Se gaseste de venzare Ia toate debitele de tutun ; Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Sir. Smârdan IO „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la cunoştinţa amatorilor câ în palatul nostru din strada Donmnel IM'o. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroQ 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-a-vis de Lib. Soeec Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn ieftinatate al soliditate urma toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitaiile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. CiorapideD&me si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după nixtemul profesorului Dr. I». Jacger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TronNouri complecte pentrn fldantati. Iajctles si TrouNonri pentrn copii. Tronsonri pentru pensionate, oteluri mi restauranturl Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTHU ILUSTRAT 81 VA FI THIMIS OHI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Soeec 535 CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani IM'o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 19 Octombre VALORI F’onduride stat român Renla rom. perpe. 1875 5' Renta rom. amorlisab. 5' Renla rsm. rnr. oonv. 6 Oblig, de stat C. F. R.6' idem idem 5 Împrumut Stern 1864 7 lmprum. Openheim 1866 81 Agio Împrumut de oraşe Impr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or. Buc.cu prime lozfr.20 Valori diverse Creditul foneiar rural 79 idem idem 59 Cred. func. ur.din Buc.79 idem idem 69 idem idem 59 Cred. func. ur. din laşi 69 Ord. cas. pension, fr-3001 Scadenta Cupoanelor 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem Idem 1 Mai 1 Noem. Târg lib. curs med. 94 94% 99 8* 50 106% 96% 105 100 99% 82% 235 COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) NO. 3 —BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FOIUE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE MOŢURI IIYDRAULICI, STÂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURI DE FOC--- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X U E5 U Fţ I cu elete si obicinuite i Medalie dc argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 1 Tipografia Ziarului,, Epoo»*1 Tipării cu cerneala Ch LoriUeox-Cle Pari* GUrant reaponaabi] V. P. Gheorgblu. www.dacoromanica.ro