ANUL 111 No. 865
A TREIA EDITIUNE
JOUI 18 (25) OCTOMBRE 1888
W'JMERUL \§	NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In BucnreMcl: La casa Administraţiunel. Iu Tara : Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelurtate : La toate oflicielo poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paria '. Agrnce HavaPlacede la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S«. Ger-main, !Vo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3

Candidaţii susţinuţi de partidul liberal-conservator, in Capitala, sunt :
COLEGIU i.
G. VERNESCU GENERAL GEORGE MÂNU PETRE CARP MENELAS GERMANI PACHE PROTOPOPESCU
COLEGIUL II.
GRIGORE TRIANDAFIL G. DEM. TEODORESCU I. P. BALANOLU D. ECONOMU D-R SEVEREANU G. G. AR10N T. FOCSANEANU AL. IONESGU T. NICA
JUDECATA
Dupe o lună de pregătire, în cea mai deplină libertate ce s’a vezut foarte rar în această ţară, partidele politice se înfăţişează azi înaintea marelui Tribunal al judecăţei publice.
Partidul liberal-conservator dupe ce a trecut doi-spre zece ani prin foc şi sabie, eşit oţelit îu urma luptei uriaşe ce a susţinut împotriva stăpânire! de jaf şi asasinate a co-lectivitâţeî, păşeşte liniştit şi cu fruntea senină la urna, aşteptend, cu acea încredere ce dă o muncă cinstită şi desinteresată pentru binele public, dreapta judecată a alegătorului chemat a’şî exercita suveranitatea.
Ce privelişte înfiorătoare însă, înfăţişează în acest moment suprem, colectiviştii întăriţi cu toate soiurile lor, rezlăţite câte-va timp în cursul stăpânirei lor din pricina neîndes-tulărei poftelor!...
După ce le-a fost îngăduit a se mişca în cea mai desăvârşită libertate nesupăraţî de nimeni, ba chiar ocrotiţi de autorităţi cu îngrijire, până a păta întrunirile lor cu sîn-gele unor întrerupători nevinovaţi şi cu totul neputincioşi ;
După ce au secat toate isvoarele calomniei infame contra guvernului şi aliaţilor săi;
După ce prin instituţiunile de credit public lăsate încă la a lor dis-creţiune, au exercitat cele mai neruşinate ingerinţe ;
După ce au terorisat prin sicarii brătianişti masa cetăţenilor liniştiţi;
După ce în sfârşit, prin cele mai Înjositoare intrigi şi prin aţîţarea patimelor unor ambiţioşi nesocotiţi, colectiviştii au isbutit a’şi reforma oare cum rândurile, atrăgând la dânşii pe toţi deşuchiaţiî ce conspiră împotriva ordinei sociale actuale, ei să năpustesc acum, ca cetele de răufăcători, cu cea din urmă desnădăj-duire asupra urnelor.
Libertatea deplină insa, în care au fost lăsate toate grupurile politice a se desfăşura după plac acuma, va lumina,suntem convinşi, şi va încălzi Ca unsoare radios conştiinţa cetăţenilor, care 'şi vor aminti cu groază cele din urmă alegeri ale stăpânirei co-
lectiviste de la începutul anului curent, când alegătorul independent trebuia să facă sforţări uriaşe de curagiu şi a’şi lua inima în dinţi spre a asista la întrunirile anti co-leetiviste, ne fiind sigur că se va întoarce cu viaţă de la alegeri, şi se minuna mulţumind lui Dumnezeu, dacă a reuşit să scape neatins de oandele henghierilor brătianişti, ce schinguiau lumea ziua mare sub conducerea şi conlucrarea autorităţilor publice.
Lupta hotărâtoare ce se dă azi coleetivităţei de întreaga ţară cinstită şi muncitoare, este judecata fâră-de-legilor, a jafurilor şi asasinatelor unei stâpîniri despotice şi desfrânate ce a umilit şi batjocorit timp de 12 ani naţiunea română, in cât este cu neputinţă ca vinovaţii să nu fie osândiţi.
Osînda aceasta neapărată, a îngrozit în al 12 a ceas pe însuşi şeful disidenţilor de la «Naţiunea», care într’un moment de o nemăsurată dorinţă de a se impune situaţiei, a făcut să lucenscâ în vizuinile tâlharilor colectivişti o rază de scăpare de înfricoşata pedeapsă ce’i aşteaptă.
Ast-fel d. Dumitru Brătianu, îngrozit de oprobriul public ce ’şî a-trase prin conlucrarea cu colectiviştii, în ultimul moment, a pusa-seară în ziarul seu o declaraţie prin care respinge din nou or-ce comuniune cu colectiviştii.
Or cum o fi, colectiviştii urmează a susţine din resputerî, că unirea cu disidenţii este un fapt îndeplinit şi exploatează pe capete această necinstită împerechiere.
Ziua hotărâtoare deci, a readus la judecata suverană faţă în faţă pe victime cu călăii, în cât nu mai poate fi îndoială, că cu toată zvîr-colirea colectiviştilor tovărăşia bra-tianistă va fi zdrobită de dreapta judecată a alegătorilor.
TELE GRAME
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 23 Ootombre.
Post zice că situaţia generală a Europei n’admite să se crează că Rusia se ocupă actualminte cu pregătiri de răsboifi în contra vecinilor eî de la vest.
De când cu visila împăratului Wilhelm la Petersburg, rclaţiunile între cele două imperii continuă de a fi bune şi amicale.
Borna, 23 Octombre.
«Osservatore romano» desminte formal ştirea dupătare lordul Salisbury ar fi informat pe cardinalul Rampolla printr’o notă, că trimiterea unul represintant al Englitereî pe lângă Papa ar fi imposibilă.
Roma, 23 Octombre.
Papa a trimes Cardinalului Lavigerie
300,000	franci pentru rescumpărarea robilor.
Berlin, 23 Octombre.
După «Berliner Tagblatt» ştirea căsătoriei principesei Victoria cu Principele de Batlenberg e fără temeifl.
Borna, 23 Octombre.
După informaţiunile primitede minister şi de administraţia reţelei mediterane, numărul morţilor în nenorocirea de la Grassano ar fi de 19 şi al răniţilor de 52. Exagerarea numărului morţilor provine probabil de acolo că s’afi trimes la fata locului 90 coşciuge şi că mulţi călători care au scăpat desastrulul s’aQ împrăştiat în dată pe câmpie.
ÎNTRUNIRILE lor
Un observator eminent pretinde că oamenii grămădiţi la un loc ar deveni mat proşti de cât sunt în realitate; el merge mai departe şi spune că oamenii foarte inteligenţi, luaţi individual, Îndată ce se adună mal mulţi la un loc se prostesc ca prin farmec. Şi acel observator, căruia ’l-a dat în gând să noteze asemenea lucruri, dă ca exemplu o sală de spectacol; — «nimic nu anihilează mal mult deşteptăciunea unul individ, de cât starea la un loc cu mat mulţi alţii» conchide el, cu oare-care grabă.
Dacă vom aplica teoria acestui observator mal departe, vom ajunge la rezultate surprinzătoare, câcl dacă cel deştepţi se prostesc, întru cât-va, când sunt grămădiţi într'o sală, ce trebuie să se întâmple când pacienţii supuşi la această scădere de inteligenţă, sunt mărginiţi la minte din firea lor ?
Aşa, la întrunirile de pe la «Dacia» — e caracteristic cât sunt de proşti colectiviştii; — aci mai cu seamă se poate aplica în toată întinderea el teoria observatorului de care ne fu vorba. Cine pretinde că cunoaşte nivelul intelectual al colectiviştilor de frunte, numai din cele scrise, ori rostite prin Parlament, se înşeală cu 90 la sută ; trebuie să ît asculte cine va în întruniri publice, şi mal ales acum, în faza de isterism prin care trec, pentru ca să ’şl formeze o ideie deplină în materie.
Iată, mal dâunăzr, vorbiră la «Dacia» trei mostre de oratori colectivişti, care ar putea repnesinta întreaga şi complecta inteligenţă a partidului; nici-odata la întrunirile lor nu s’aO văzut combinate atâtea varietăţi de talente ; tot-d’a-una defilau pe la tribună obra-. zele mal renu mite, excelenţele fostului guvern care, ori cât se sileau a ’şl păstra o individualitate proprie, eşeaU regulat la aceleaşi clişeurl stătute şi prăfuite.
De astă dată însă, d. Ion Brătianu, marele înscenător politic, a ordonat să vorbească trei oratori, cari represintă cele trei categorii din care este format marele partid. Mal întâiu a vorbit d. Serurie, apoi d. Em. Culoglu şi, în cele din urmă, d. Coco Du-mitrescu. Un bătrînluptător de la 1848, un represintat al tinerimii democratice, nerăbdătoare să ’şt ară te puterea, şi un învăţat liberal, — artileria grea a colectivităţii. EI bine, iată puterea de observare a criticului de care vorbiam; — câte trei oratorii aU fost proşti la aceiaşi măsură. Unul cu frazele pe care le ţine scrise pe fol îngălbenite de patru zecimi de ani, — altul cu frânturi de critici, strînse de pe la mesele de joc, în moţăiala obosita de prin cluburi, — iar cel din urmă cu o doză de pedantism greţos sub aparenţa unor forme mai îngrijite;— iată tot bagajul literaro-politicesc cu care aceste trei păpuşi, trase de sfoara d-lul Brătianu, s’afl expus înaintea grosului colectivităţii, viţios şi prostit, adunat în sala teatrului «Dacia.»
Ar fi peste putinţa să se dea o măsura dreaptă despre prostiile zise cu bună credinţă de către obişnuitul oaspete al cârciu-marilor din dealul Spirei; — după cum, de asemenea, nu ’şl-ar putea forma nimeni o ideie, numai din simple fraze izolate, despre obrăsnicia seacă şi sălcie a fostului prefect al Constanţei, ajuns acum fel de bucate în rândurile paraponisiţilor ; — de asemenea ar fi pacat să trunchiâm umflatele opinteli ale frazeologului profesor de la Universitate, care a formulat acuzări şi a debitat stupidităţi potrivite satl pentru un om de rând, sad pentru un şarlatan fără ruşine.
Pănă la un punct se mal trece cu vederea d lui Serurie. să îngâne că guvernul conservator se serveşte «cu puşcăriaş'» în administraţie ; mal merge ca un băeţoid înfumurat să încerce a lua peste picior pe atâţea bărbaţi eminenţi ; — dar ca un profesor de Universitate, de valoarea şi cu pretenţiile d lui Dumitrescu, să aibă îndrăsneala necaii-ficabilă d'a spune «că azi trebuie să'ţi faci
testamentul când te duel la alegeri» e ceva care revolta şi scârbeşte ori ce om de bun simţ.
Şi în acelaşi număr, în care reproduce aceste trei discursuri, pline de vorbe grosolane şi de insulte de răspântie la adresa guvernului actual şi a partidului conservator, Voinţa Naţională se plânge de violenţele de limbaj ale presei oficioase şi independente din capitală. Trebuie ca cine-va să'şl fi perdut minţele cu desăvârşire pentru ca să se plângă de violenţa expresiunilor unor adversari, atunci când el începe mai întâia cu înjurăturile surugieştl şi cu termenii întrebuinţaţi prin tavernele mahalalelor.
Redactorii ziarelor colectiviste ar trebui să recitească discursurile domnilor Serurie, Culoglu şi Dumitrescu,orlde câte or! găsesc oportunsăesecute vr’o ieşire în contra presei adversare, ţinând seamă, în acel aşi timp, că ceia ce s'ar permite unora, nu le poate fi permis altora ; — clcî pe când unii aruncă numai acuzări în vânt, cel-l’alţl pot însoţi fie-ce expresie violentă de câte un mandat de înfăţişare înaintea judecătorului de instrucţie.
ALEGEREA DE AZI
Alegerile aii începui L. ; Capitală sub cele mal bune auspicie. Timpul frumos, va favorisa o mare afluenţă de alegători. Liniştea complectâdomneşte pretutindeni, cu toate provocările colectiviştilor care nu au uitat încă obiceiurile lor.
Se va vedea mal jos cum s’ati împărţit bătăuşii colectiviştii pe la toate sec-ţiele, crezând că presenţa lor va intimida pe alegători şi ’i va forţa de a nu veni iâfvot.
Această speranţă nu s’a îndeplinit de oare-ce încă de la formarea birourilor mulţi alegători sosiseră deja.
Iată acum şi cum sunt formate birourile celor cinci secţii.
Localul primăriei
Preşedinte d. Burcă. Biroul e compus din dd. G. Vasiliu şi Paplica Ion,ca secretari, şi Sava Vasiliu şi Alexandru Ivanoviclca scrutători. Toţi sunt par-tisanl ai partidului liberal-conservator.
Din colectivişti observăm pe dd. Bi-bicescu, Moroianu, Ccengiopol , Ve-rescu şi vr’o doul alţii care luând la o parte pe fle-care din alegători, ’l spun să voteze din buletinele de candidaţi colectivişti, depuse la biroii, pe dd. Dim. Brătianu, Torok, G. Dumitrescu, şi G. Cantacuzino; pe cele-l’alte două persoane puse pe lista d-luî Dimitrie Brătianu: dd. M. Gogălniceanu şi Nico-lae Ionescu să nu ’I voteze.
Secţiunea de la şcoala Clementei
Linişte complecta. Preşedinte d. Ma-vrodin.
Biroul e compus din dd. TomaNico-lescu, Răducan Ionescu, Nae Ionescu şi Marin Ionescu, toţi aparţinând partidului liberal-conservator.
Din colectivişti, dd. Nacu, fostul comisar Bogdan, Ghiţă Lungu care fac propagandă.
Ex inspectorul de poliţie Epureanu caută să facă scandal fiind ca mal mulţi alegători şi-aii permis a’i aminti că e contestat ca alegător şi că n’are drept la vot.
Secţiunea de Ia şcoala Lucacl
Mare afluenţă de alegători. Preşedinte d. Dobrescu. Biroul, format din d-nii D. Gheorghescu, N. Ionescu, N. Theodorescu şi I. AnghelovicI, e exclusiv liberal-conservator.
Dd. V. Hernia, San Marin, Dinică Ionescu, Toboc şi Pană Buescu fac o aprigă propagandă pentru lista colectivistă.
Secţiunea de la Maidanul Dulapului
Preşedinte d. Râdoiă. La biroii Fâ-nuţă-Boulanger şi Nicolescu colectivişti şi Petrache Grigoriu şi Scorţeanu, din partidul liberal-conservator.
Alegătorii vin în mare număr.
Secţiunea de Ia Cuibu cu Barza
Preşedinte d. Voreas. D-nil Stati Ştefan,Eust. Mărculescu, I. Dumitrescu şi Grigorie Cesar formează biuroul.
Vestitul foît inspector poliţienesc, Musceleanu, provoacă lumea. Colectivistul obrasnic e pus la locul seu de d. Petrescu, comerciant,fost primjurat la procesul Oroveanu, cunoscut pentru persecuţiile ce a avut să sufere.
D. Petrescu aminteşte lui Musceleanu toate infamiile guvernului trecut.
P.
SECHESTRAREA LINIILOR
LEMBERGGERNAUTTIASI
Referatul d-lut minislru al lucrărilor publice către consiliul de miniştri.
Domnilor miniştrii,
Compania Lemberg-Cernăuţl-Iaşl (liniiie române) a presintat aprobaţiunel guvernului compturile exploatârel po anuU887.
Din aceste compturl reese:
Venituri brute, lei	3,126,153	57
Cheituell	2,710,915	21
Diferenţa	415,238	36
Din care scăzându-se agiul plătit pentru conversiunea garanţiei Statului, lei	363,942	75
Remâne un soldo de lei	51,295	61
pentru anul 1887
Fără a mal intra de o cam-dată în dis-cuţtunea cifrelor presintate de companie, din punctul de vedere al exactităţeî lor, mă voiţi mărgini a observa ci, dupe 17 ani de exploatare a acele! reţell, Statul trebue 'Să mal piătească încă 89,26 0/0 din garanţia stupulâţă prin actul de concesiune.
Acest resultat sâ fie oare un fapt isolat, datorit unul an excepţional de trafic slab, sati datorit unor cause independente de o bună administraţiune?
De sigur că nu; şi, pentru a aprecia mal bine resultateie administraţiunel li-nielor române ale companiei Lemberg-Cernăuţl-IaşI, voiil lua resultateie exploa-tărel pe timpul celor 5 ani din urmă, astfel cum sunt trecute în raporturile presintate de către companie, fără a ţine în seamă cifrele nerecunoscute de Stat.
Procedând ast-fel, voim să ne punem în ipotesele cele mal favorabile pentru companie.
Aceste cifre sunt următoarele:
	Anii	Venituri brute pe kilometru	Clieltueli pe kilometru	Venituri nelo pe kilometru
d d	1883 1884 1885 1886 1887	15,681,05 15,644,23 16,869,90 14,248,08 13,956,04	12,230,61 13,129,08 12,251,52 10,588,56 11,336,01	3,450,44 2,515,15 4,348,38 3,659,52 2,620,03
	Medii P° . r> am	15,279,86	11,961,16	3,318,70
Să luăm ca termen de comparaţie re-sultatele exploatârel reţelei Statului tot pentru aceeaşi perioadă de timp, observând că, procedând ast-fel, ne punem în condiţiunl de comparaţiune din cele mal avantagioase pentru administraţiunea li-nielor Lemberg-Cernăuţl-Iaşl, mal cu seamă că de la 1883 până la 1887 reţeaua Statului s’a sporit mereu prin darea în ec-sploatare a nouel linii.
Aceste linii aii apăsat cu mult, prin traficul lor cel mic, asupra veniturilor generale ale reţelei; iar de altă parte, prin construirea linielor noul, aO trebuit introduse o mulţime de lucrări suplimentare pe vechea reţea; în fine de la 1883 tari* fele au fost foarte mult scăzute pe linele Statului, căci s’a făcut o reducţiune do
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 13 OCTOMBRE
aproape 32 la sută asupra tarifului de mică iu (,eală.
Toate aceste Împrejurări nu există pe liniele Roman-Iaşl-Suceava-Botoşanl.
	Anii	Venituri brule pe kl-t.m.lru	Chellueli p. kil.ine In	Venituri neto pe kile-m*lru
ci				
	1883	19,070,19	10,668,48	8,409,71
	1884	17,105,36	10,704,92	0,400,44
	1885	16,949 95	10,623,17	6,326,78
d	1886	16,698,58	10,481,99	6,216,59
	1887	14,469,89	8,906,10	5,503,79
	Med.			
	pe 5 ani	16,858,79	10,289,32	6,569,47
Făcând dar o paralelă între veniturile brute, cheltuelile şi veniturile neto pe kilometru, între ambele relele, constatăm că media acelor5anlde exploatare este de;
	Liniile Lem-• î Cernăuţi laţi	Liniile ctilor ferit» ruinări»
Venituri brute pe kilometru Cheltuelî pe kiiom.	15,279,86 11,961.16	16,858,79 10,289,32
Venituri neto pe kilometru	3,318,76	6,569,47
Ast-fel că veniturile brute pe kilometru sunt cu 9,36 0/0 mal mici de căt pe liniele Statului, pe când cheltuelile pe kilometru sunt cu 16,35 0/0 mal mari, ceea ce con-stitue un venit neto pe kilometru de 97,95 0/0 mal mic de cât venitul kilometric de pe liniele Statului.
Fără de a intra în detalii, ne vom mărgini a arăta câte-va cifre: cheltuelile pe kilometru ale administraliunel centrale sunt de 489,75 pentru liniele Statului şi de 1,785 pentru liniele Lemberg-Cernăuţl-IaşI, adică peste de 3 ori şi jumătate mal mari, dupe cum reese din tabloul următor :
	Leniberg-Cernaul- lasi		Căile ferate romăne	
5E	Chellueli	Chellueli	Chellueli	Chellueli
■<	loiale	pe kiiom.	loiale	pe kiiom.
1883	253,063	1,130	452,382	387
1884	374,058	1,670	549,809	429
1883	656,589	2,93i	742,565	577
188(3	315,710	1,409	749,013	566
Med.		1,785		489,75
Dacă vom lua mijlocia reparaliunilor unei locomotive, tot pentru perioada celor din urmă 5 ani de exploatare, constatăm : Costul reparaţiunei de locomotivă
Anii	Lemberg-C«rnauti- lasi	Caile ferate romăne
1883	9,191	3,470
1884	5,959	3,739
1885	6,388	3,829
1886	4,949	3,291
1887	7,933	3,525
Media	6,884	3,571
Adică reparaliunea unei locomotive costă în termen mediu, pentru perioada celor 5 ani din urmă, 92 0/0 mal mult de cât pe releaua Statului.
Gât despre preturile unitare ale mate-rielor de consumaliune, ele sunt mal urcate de cât preturile analoage ale econo-matulul căilor ferate ale Statului; pentru multe articole aceste preturi sunt chiar îndoite.
In fine, dacă comparăm raporturile dintre veniturile brute şi dintre cheltuelî, vom avea resuljtato’re următoare pentru periodul de la 1883—1887 :
Anii	Liniile Lemhere-Cer-nauli-lasi	Liniele Statului
1883	82, 4%	54, 7%
1884	92, 6 »	62, 2 »
1885	91, 6»	62, 2 »
1886	81, 6»	62, 8 »
Media	87,05%	60,47%
Adică o mijlocie de 87,05 la 0/0 pe liniele Lemberg-Cernăull-IaşI şi 60,47 0/0 pe liniele Statului.
Aceste cifre vorbesc singure şi nu aQ trebuinţă de comentarii.
Din toate acestea reese dar că administraţia linielor române ale companielor Lemberg-Cernăull-IaşI se face în condi-ţiunile cele mal oneroase pentru Stat şi că nimic nu poate justifica o asemenea stare de lucruri.
Acest prim punct stabilit, să revenim la comptul de exploatare presintat pentru anul 1887.
Din raportul comisiunel însărcinate de către ministerul lucrărilor publice cu verificarea acelor compturl, resultă că :
1)	Compturiie de exploatare nu sunt basate pe înregistrări făcute conform cu normele unei comptabilitâtl regulate ;
2)	Actele justificative originale nu sunt anexate la compturl ;
3)	Cheltuelî făcute în 1886 nu aQ fost Înscrise în comptul acelui exerciţiG, ci trecute în acela al anului 1887, contrariQ cu toate regulele de comptabilitate publică, şi aceasta flind-că exerciţiul 1886,în loc de aselichidacuunsoldode lei 4.761,4), ar fi dat un deficit ;
4)	Comparând preturile diverselor contracte încheiate cu furnisoril, se constată că aceleaşi furnituri sunt trecute cu preturi diferite în contracte, în cartea mare şi în schemă ;
5)	Preturile unitare ale materielor de Consumaliune se fixează la Viena, fără ca ptatul 6ă poată avea verl-un mijloc de
control. Comitetul dirigent precum şi direcţiunea do exploatare din Iaşi nu aQ de cât un rol pasiv într’o cestiune atât de capitală. Orl-ce mijloc de control fiind ref'usal Statului, compania 'şl a dat o foarte mare latitudine pentru stabilirea preturilor, mărindu-le sab micşorându-le după circumstanţe. Ast-fel în 1886, dupe ce compturiie exploatărel aQ fost stabilite, compania găsindu-se în fata unul deficit, a redus aceste preturi cu o sumă rotundă de 119,777 lei; aceasta arată îndestul e-lasticitatea preturilor.
6)	Unele furnituri făcute de economa-tul din Paşcani sunt diferit preţuite, dupe cum ele sunt întrebuinţate pentru liniele român: sau pentru liniele austriace ale reţelei- Ast-fel şinele îndreptate în atelierele din Paşcani sunt trecute în corupturile Statului c i lei 76 tona, pe când compania avîndut linielor sale austriace, în anul 1887, 2.234 tone de asemenea şine cu preţul de 56 lei tona ;
7)	In ceea-ce priveşte serviciul ateliere-relor, orl-ce control al cheltuelilor făcute este absolut imposibil din causa lipsei u-nul compt regulat de întreţinere;
8)	Societatea trece în comptul Statului cheltuelî privitoare la serviciul titlurilor şi cupoanelor, cari nu sunt cheltuelî de exploatare.
Din cele ce preced resultă că :
1.	Administratiunea linielor române se face în conditiun! din cele mal grele pentru Stat ;
2.	Compturiie exploatărel sunt tinute în mod neregulat ;
3.	Din causa lipsei unei administraţii proprie şi deosebită a linielor române, Statul este lipsit de orl-ce mijloc de control.
Cerindu se o administraţie proprie şi deosebita a linielor române, se ridică oare o pretenţie nouă din partea Statului? Această cerere este, da saQ nu, contrarie stipulatiunilor din actul de concesiune ? Iată cestiunea pe care ne propunem să o examinăm acum.
Concesiunea a fost dată unul grup de persoane străine (art. 1), cu facultate (art.
15)	d'a forma o societate anonimă de acţionari, saQ d’a fusiona cu o companie existentă, dar care va trebui în tot-d’a-una se fie represintată în tară prin un comitet dirigent, care va fi organul săQ legal pe lângă guvernul român.
In realitate, concesionarii nu au format
0	societate anonimă prin acţiuni; el aQ fusionat cu compania Lemberg-Cernâutl, care exista deja la acea epocă. Tocmai în prevederea acestei fusiunl, actul de concesiune prevede acea reservă importantă, adică: obligaţiunea pentru companie de a avea în tară un organ legal pe lângă guvernul român; acest din urmă are prin urmare dreptul de a nu cunoaşte caracterul străin al companiei, de a o cita în mod legal în persoana comitetului săQ dirigent şi de a cere ca dânsa se aibe în România o existentă proprie şi separată.
Acesta este fără îndoială spiritul conce-siunel. Numai sub această conditiune compania poate pretinde să se bucure de a-celeaşl drepturi ca şi o societate care s’ar fi format în tară, precum se prevede la art. 15, care nu reservează acest privilegiu de cât unei companii pe care concesionarii o vor forma, iar nici de cum unei companii fusionând, avâ-ad existenta sa în străinătate.
Guvernul, rămânând în spiritul şi textul art. 15, are dar dreptul se ceară ca compania, care a succedat concesionarilor liniei Suceava-Roman-Iaşl-Botoşanl, să 'şl aibe în România existenta sa proprie şi separată.
De all-minterea nici nu mal poate fi ver o îndoială în această privinţă, căci cestiunea a fost deja judecată, în sensul acesta, prin sentinţa arbitrală din 15 MaiQ 1872, care a hotărît ca societatea Lemberg-Cer-năutl-laşl se aibe delegat în România o administraţie specială pentru liniele române sub denumirea de comitet dirigent.
Considerantele pe care este basată ho-tărîrea lămuresc şi mal bine rolul comitetului dirigent.
In adevăr ea spune :
a)	Conform art. 15 din concesiune, guvernul nu a consimţit la fusionarea cu o companie existentă, de cât cu restricţia ca această companie se fie în tot-d’a-una represintată în tară prin un comitet dirigent, care va fi organul săQ legal pe lângă guvernul român;
b)	Expresiunile de comitet dirigent şi organ legal nu se pot înţelege alt-fel de cât ca administraţia drumului de fier român să se facă de acea companie printr’un corp administrativ special delegat, care sub numire de comitet să 'şl aibe reşedinţa în România; că, prin urmare, zisul articol permiţând fusionarea, tot-d’o-dată a voit se conserve concesiunel drumului de fier român o administraţie proprie şi separată.
Cu toate stăruinţele şi reclamatiele guvernului , concesionarii s’aQ sustras în tot-d’a-una de la această îndatorire formală prevăzută de concesiune, confirmată prin sentinţa arbitrală; şi comitetul dirigent din Bucureşti, precum şi direcţiunea de exploatare din Iaşi, nu sunt de cât nişte organe de administraţie inerte şi fără putere, a cărora existentă în aceste conditiunl nu face de cât se apese greu şi fără de nici un folos bugetul cheltuelilor.
De alt-mintrelea, aceasta nu este sin-
1	gura abatere de la actul de concesiune.
' In adevăr, art. 18 stipulează că conce-
sionarii trebue se preleveze asupra venitului net anual amortismentul capitalului emis atât pentru construcţie cât şi pentru întreţinerea liniei.
Actul de concesiune prevede deci constituirea unul capital pentru întreţinerea liniei, şi nici că putea se fie alt-fel daca ne referim la art. 6, care stipulează că, în ceea ce priveşte materialul rulant, adică : vagoanele de călători şi de mărfuri şi locomotivele, concesionarii se lndatoresc a le avea în tot-d’a-una în proporţie îndestulătoare, pentru ca serviciul se nu sufere.
Din lipsa acestui capital, stipulaliele art. 6 n’afi fost respectate nicl-o-datâ de concesionari. Parcul materialului rulant al linielor române este cu totul neîndestulător; el a rămas neschimbat de la Începutul exploatărel.
Deja în 1873 concesionarii, recunoscând el înşişi nesuficienta materialului lor rulant, propuseră cumpărarea a 7 locomotive, 20 vagoare de călători şi 50 vagoane de mărfuri; dar, în contra articolului6, el voiaQ să treacă cheltuelile cumpărăturel în socoteala exploatărel. Guvernul nevoind să primească această abatere de la îndatoririle concesionarilor, parcul a rămas aşa cum era, iar cheltuelile de închiriere a vagoanelor aQ fost trecute, contra orl-că-rul drept, în socoteala exploatărel.
Dacă resumăm situaţia Statului fată cu concesionarii linielor IaşI-Roman,Suceava-Botoşanl, constatăm, pe de o parte, o rea administraţie, traducându-se prin sarcini oneroase impuse Statului, o organisatie fără altă lintâ de cât aceea de a se sustrage în mod sistematic de la orl-ce control al Statului, făcându’l aplicaţia imposibilă; pe de altă parte, violarea de cătră concesionari a articolelor esenţiale din concesiune, cari le impuneQ îndatoriri fată cu Statul.
Această situatiune prejudiciabilâ Statului nu se mal poate prelungi. De altmin-terea art. 31 sună : stipulaliele conţinute în acest act de concesiune nu vor avea bine înţeles valoare, de cât numai dacă anga-giamentele luate de ambele părţi contractante vor fi conştiinlios îndeplinite şi de o parte şi de alta.
Statul a tinut în tot-d’a-una cu scrupu-lositate angagiamentele sale, iar concesionarii s’aQ pus afară din lege prin violarea art. 6, i5 şi 18.
In resumat, considerând că compturiie de exploatare a linielor române administrate de compania Lemberg-Cernăutl-IaşI nu sunt întemeiate pe înregistrări făcute în conformitate cu o tinere regulată de scripte în comptabilitate, că nu sunt însoţite de acte justificative, şi că conţin numeroase neregularitâtl;
Considerând că Statul se află în imposibilitate de a controla şi verifica aceste compturl, de vreme ce la sediul comitetului dirigent, organ legal al societătel la Bucureşti, nu se află o comptabilitate proprie şi deosebită pentru liniele române;
Considerând că din acest fapt resultă numeroase neajunsuriÎBrdfttrfamaVul Statului ;
Considerând că, contrar dispositiunilor art. 15 al actului de concesiune, şi contrar sentinţei arbitrale din 15 MaiQ 1872, liniele române nu aQ o administraţie proprie şi deosebită, comitetul dirigent din Bucureşti şi direcţiunea de exploatare din Iaşi fiind nişte organe fără puteri, cari există numai de formă;
Considerând că, contrariQ numeroaselor invitări ale guvernului, concesionarii aQ refusal în tot-d’a-una d’a se conforma stipulatiunilor art. 6 relativ la materialul rulant;
Considerând într’un mod general reaua administraliune a linielor române de către compania Lemberg-Cernăuţi-Iaşi, constatată atât din compturiie de exploatare pe anul 1887, cât şi din acele ale anilor precedenţi;
Având în vedere art. 30 al actului de concesiune, am onoare, d-lor miniştri, a vă propune sechestrarea linielor române a companiei Lemberg-Cernăuţl-IaşI pe ri-sicul şi pericolul concesionarilor.
Dacă şi d-voastră aprobaţi propunerea subsemnatului, vă rog se bine-voiţl a subsemna alăturatul jurnal şi a mă autorisa a ’l supune şi la înalta aprobare a M. S. Regelui.
Ministru lucrărilor publice,
Alexandru B. Ştirbei.
Bucureşti, 5 (17) Octombrie 1888.
No. 10.115.
INFORMATIUNI
Aproape întreg colegiul I-iO al alegătorilor din Vâlcea aQ adresat M. S. Regelui telegrama următoare :
Rugăm pe Majestatea Voastră a nu da nici im crezămănl acusărilor nedrepte aduse administraţiunii de nişte oameni esasperaţi prin neputinţa lor. In oraş domneşte o linişte esemplară şi o libertate deplină, nici un conflict nu s’a ivit nici chiar între particulari, şi toate nu sunt de cât invenţiunî.
Devotaţi alegători ai colegiului I-iă de Vâlcea.
Alexandru Lahovari, I. Celăreanu, Petre Millo, Ursanu, Vâbrianu Vasile Pleşoianu, Emanoil Lahovari, Al. T. Paraianu, A. G. Mânescu, I. Florescu, Saki Scredeanu, loan Fotescu Aluneanu, Răducanu Stănescu
Gheorghe Şerbănescu, Iacob Săndulescu, Grigore V. Pleşoianu, Ştefan I. Slăvescu, Gheorghe Pleşoianu, Grigore I. Pleşoianu, Toma Iliescu, NaeDiculescu, Radu Mârcu-lescu, Al. I- Slăvescu, P. D. Berbesru, G. Berbescu, G. Bengeanu, I. B. Paraianu, C.
S.	Stroescu, Hristachi Dimitriu, loan Cra-ioveanu, D. Popescu, N. St. Irusca, D. I. Popescu, Ştefan Craioveanu, A. P. Giu-lescu, Ilie Ceriselu, Nae Mihail, Preotul T. Popescu, Grigore N. Vlădescu, P. M. Vlâ-descu, C. [Copăceanu, C. Olăneseu, Gh, Greceanu, Florea Popescu,Badea Stâtescu, C. G. Ogrâzeanu, I. Dimitrescu, G. Pătură. G. Ştefânescu, D. Grinderescu, C. Pâu-nescu, I. Creteanu, D. Voicescu, ŞLefan Popescu, NaeDiculescu,Ştefan Craioveanu, Ilie Cerganu, C. Iliescu, Ion G. Vlădescu, Ilie Popescu, Matei Maciceanu,Ştefan Sava, C. Mărgineanu, N. Voicescu, Ilie Voicescu, loniţă Costache, Ion Mârcinescu, C. N. Pa-raoşanu, B. Tomescu.C. G. Babeanu, G. Te-toianu. (Urmează încă 20 de iscălituri nedescifrabile.)
Primim din Brăila următoarea telegramă:
Eri seară a fost a doua mare întrunire a partidului liberal-conservator la Teatrul Paradis. Nici o dată Brăila n’a avut o întrunire atât de numeroasă şi de aleasă.
Au luat cuvântul dd. Nicolae Bla-ramberg, Gonst. Boerescu şi N. Fi-lipescu.
Succesul a fost strălucit. Aplause frenetice au acoperit discursurile o-ratorilor.
La eşire candidaţii au fost aclamaţi de public.
D. C. G. Costa-Foru, amicul nostru, sprijinit de un grup însemnat de cetăţeni, urmează a ’şi susţine candidatura la colegiul al Il-leadin Capitală.
Direcţia Telegrafelor a luat toate măsurile pentru a pune la dispoziţia tutulor ziarelor din Capitală rezultatele alegerilor de azi.
D. Inspector Herescu a fost însărcinat a primi pe ziarişti la or ce oră, comunicându-le pe dată numele şi rezultatele alegerilor din toată ţara.
Faimosul Take Protopopescu a plecat la Olt.
înainte de a pleca însă, d sa a scris la mai mulţi din funcţionarii colectivişti de la ministeriul de Finanţe şi Regie, invitându’i a vota pentru colectivitate.
D-sa termină acele scrisori prin cuvintele: »Ne vom mai întâlni poate şi altă dată.»
Consiliul sanitar superior al armatei a decis ca se se prevadă de la 1 Aprilie viitor în bugetul ministerului de Resbel o suma destinată a împlini toate vacanţele de medici militari ce exist pe la diferitele regimente.
La d. Alexandru Vlădici din str. Brezoianu era instalat azi Statul-major colectivist din Verde.
La poarta d-sale se aflau peste 20 de birji în cari s’au suit diferiţi indivizi şi foşti comisari cari au apucat în diferite direcţiuni.
D. Const. Ghyka Deleanu fiind bolnav la Paris, zice Vocea Botoşanilor, nu poate primi mandatul de deputat : d-sa mulţumind alegătorilor ce au bine-voit a propune candidatura, declină această onoare. Comitetul partidului liberal conservator adunat, propune candidatura d-luî Al. N. Lahovari; mui mulţi alegători au admis’o şi o susţin cu toată căldura.
Sunt rugaţi dar, toţi alegătorii a vota aceste candidaturi. Cauza dreaptă fiind cu noi, reuşita nu poate fi de cât tot a noastră.
Aseară la ora 10 şi jumătate d-nii Pană Buescu, Gr. Eliad şi vre o trei colectivişti foşti deputaţi, eşeau de la d. Dum. Brâtianu.
Aceşti domni se oprise în poartă gesticulând.
Un amic al nostru aşteptând ca să se spargă această sindrofie, a acostat pe unul din colectivişti şi i-a pus următoarele cestiuni :
—	Ce însemnează notiţele publicate în Naţiunea privitoare la refuzul d-lui Dum. Brâtianu de a primi chiar sprijinul d-voastre?
—	D. Dum. Brâtianu care este un..
...... (trecem acestcuvent foarte
ireverenţios la adresa venerabilului) se unise cu noi, şi din preună cu noi stabilise lista citită de Naou la Dacia, când ne pomenim astă seară cu schimbarea la faţă a «Naţiunei »
—	Care bănueşti d-ta ca este motivul acestei volte-face după cum pretinzi d-ta ?
—	Eu nu înţeleg nimic... cea ce cred e că retragerea d-lor Blarem-berg, Boerescu, G. Palladi ete, a-ceasta din urmă mai ales, l’a speriat îritr’atâta în cât ’şi-a pierdut capul :
—	Ce atitudine veţi păstra dv. faţă cu această purtare a d lui Bră-tianu ?
—	Noi ne vom ţine de cuvânt votând pentru d-sa.
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
Din cauza grămădirei materiei ne a fost cu neputinţă a publica de eri scrisoarea ce ne a adresafo d. C. Costa-Foru prin care să apără de acuzaţiunile ce i se aduc. Privind dreptul de apărare ca un ce sfânt ne îndeplinim o datorie reproducând şi acest document, cum am făcut cu cele oficiale :
D-le redactor,
Aţi publicat Comunicatul din Monitorul Oficial de la 5 Octombre şi rapoartele pe care se baza relativ la denunţul ce am făcut parchetului de Putna în privinţa crimei din strada Soarelui.
Acest comunicat este o răutăcioasă şi stupidă calomnie la adresa mea, pornită de la chiar autorul comunicatului, pe care nu cred a mă .înşela numindu’l Al. Marghiloman, cu coJaboratiunea amicului său Populeanu.
Intr’adevăr, această calomnie nu se regăseşte în raportul procurorului de Putna şi este abia sub formă de insinuare în a-cela al poliţiei.
Această calomnie publicată în Monitor, reprodusă de mal toată presa, câte-va zile înaintea alegerilor, ’şl a făcut opera, aemoţi'onat publicul şi a surprins pe alegători.
Este evident că dacă comunicatul nu minte, eQ am jucat în această afacere un rol infam, şi sunt nedemn de stimaşi încrederea oamenilor cinstiţi, ba încă pasibil de toată rigoarea codului penal.
Dar asemenea trebue să recunoaştem câ în caşul contrariu, dacă Monitorul a minţit, dacă m’a calomniat, faptul este d’o gravitate excepţională, care trebue să a-larmeze pe orl-ce partid politic, şi trebue să atragă asupra autorului săQ cea mal exemplară pedeapsă.
Pentru această lămurire, nevoe [este că justiţia să intervie şi să descopere publicului, până în cele mal mici detaliurl, purtarea mea în această afacere.
Se va vedea atunci că departe de a merita vre-un blam, am dreptul la simpatia şi încurajarea tutulor oamenilor de bine.
Monitorul a şi anunţat începutul cercetărilor; până azi însă sunt în drept d’a considera aceasta ca o simplă ameninţare, fanfaronadă, menită a ’şl produce efectul înaintea alegerilor, şi atâta tot.
Aşa dar somez,şi vă rog a vă uni cu mine întru aceasta—somez în modul cel mal energic şi imperios pe d. ministru al justi(iel să deschidă ancheta judecătorească, înaintea căreia să pot stabili inocenţa mea şi culpabilitatea d-lui faţă cu mine de delictul bine intenţionat de calomnie.
Când calomnia ministrului va fi bine stabilită, îmi place a prede că şi d-voastră împreună cu toţi oamenii de inimă vă vell unicu mine pentruacere cao strălucită satisfacţie să fie dată atât publicului indus în eroare prin «Monitor», cât şi mie, pe calea publică precum mi se datoreşte.
Intru cât priveşte însă purtarea personală a d lui Al Marghiloman—fostul meQ camarad de studii — fată cu mine, ea ti zugrăveşte perfect firea ce toată lumea d’altmintrelea îl cunoaşte.
Numai un ministru al justiţiei, ajuns la această înaltă demnitate fiind că era ciocoiul altul ministru, putea să se poarte ast-fel precum s’a purtat I
D’almintrelea voiQ şti la timp, când nu va mal fi la adăpostul portofoliului ministerial ce deţine, să îl cer reparaţiunea ce ’ml datoreşte.
In adăstarea anchetei judiciare ce trebue să se deschizâ, ţin a stabili pe simpla mea afirmare, pentru cel cari mă cunosc :
1)	Că soţii Miulescu aQ fost într’ade-văr osîndiţl pe nedrept.
2)	Că printr'o minune această eroare judecătorească s’a putut stabili, şi că chiar azi încă s’ar mai putea dovedi dacă s’ar încredinţa unor oameni capabili şi de bună voinţă.
3)	Că dacă d. Theodor, procurorul de Putna, n’a fost fericit în modul de a conduce această delicată anchetă; şi dacă aci, căpitanul Dimancea, care a dirigiat-o în Bucureşti, a probat o inepţie vădită, aceasta nu trebue se fie motive pentru a «clasa afacerea la dosar»; ori cât de compromisă ar fi descoperirea adevăraţilor autori al crimol, totuşi sunt convins, că oameni dibaci şi siguri încă şi azi i-ar putea da de urmă.
4)	Că ministrul justiţiei, în loc d’a se arăta la înălţimea misiune! ce are, s’a scoborît la înjosimea sentimentelor unul Populeanu în tot cursul acestei afaceri, n’a avut altă ţintă de cât d’a apăra pe fostul procuror general de orl-ce respun-dere morala, ba poate şi chiar penală ; căci manoperile d-lui Populeanu pentru a smulge o condemnare nedreaptă, sunt azi cunoscute.
5)	Că în ceia ce mă priveşte, n’am fost mişcat în toată această afacere de cât de un interes curat umanitar, absolut dezinteresat din punctul de vedere bănesc, cheltuind chiar de la mine, şi refusând restituirea celor câte-va sute de lei ce am scos din pungă cu ocazia demersu-
i rilor făcute şi călătoriei mele făcută la Focşani.
www.dacoromanica.ro
Atât mat rău pentru d. Al [Marghiloman şi pentru aceia care nu înţeleg sentimentul ce mi-a dictat aceasta purtare.
6.	Ca nici nu ştiam cine e G. Soare, pe când acesta făcea revelaţi unt asupra crimei în care s’a arătat ca a luai parte, şi ca nu ’l-am văzut de cat în Focşani, dupe ce d. Prodan mi-a scris că afacerea e serioasă, şi că Soare a spus chiar sub-pre-fectulul faptul despre care trata scrisorile sale.
D. Th. Rosetti ştie aceasta; căci m’am dus de i-am arătat scrisoarea d-lul Prodan, cerând sprijinul său în această afacere, înainte de a merge la Focşani.
Nu voesc a abuza de dreptul de apărare, de şi acuzarea s’a resfâtat în numeroase coloane din «Monitor», toate reproduse de ziare.
Termin, rugăndu-vă se nu lăsaţi afacerea să se stingă.
Gânditi-vă că e un inocent în ocnă şi că adevăraţii asasini pot scăpa gratie dorinţei d-lul Populeanu-Marghiloman de a vedea afacerea făcută «muşama».
Scopul ce mă acuză comunicatul că am urmărit este obţinerea gratiei lui Miu-lescu.
Pentru a obţine această gratie zice că am recurs la cele mal odioase şi culpabile manopere.
Ce nerozie 1
Daca aş fi vrut se obţin gratii şi favoruri, n’aşl fi aşteptat până azi se m’arât capabil de odioase manopere.
De de mult mi-aş fi încovoiat spinarea înaintea puternicilor zilei, fie chiar înaintea d-lul Ion Brătianu—precum a început a face însuşi d. Marghiloman—şi acum în urmă, m’aş fi abţinut cel puţin d'a face făţişe oposiţie actualului guvern, ba aş fi primit chiar functiele ce mi s’afl propus, safl aş fi consimţit a figura pe listele oficiale de candidat! la Cameră.
Aş fi avut diferite mijloace de a obţine gratia d-lut Miulescu daca n’aş fi fost tocmai foarte scrupulos asupra alegere! acelor mijloace.
A obţine gratia unul condamnat în zilele d-lul Marghiloman nu poate fi lucru aşa greu, daca ea s’a obţinut pentru un Maican îndată dupe condmnare 1
Miulescu cere repararea unei nedreptăţi, iar nu gartie.
Gratie se ceară lui Dumnezeii, acel care l-au osândit pe nedrept 1 Iar eh cer lumină, şi vă rog se o cereţi cu mine, stăruitor, până când vom otine ca lumina să se facă, unindu-se împreună tot ce în presă e om sincer, tot ce în tărâ e om de bine.
Cu toată stima C. G. Costa-Foru.
MIŞCAREA ELECTORALA
IAŞI
întrunirea conservatorilor.
Duminecă seara 9 Octombrie, a fost o întrunire monstră provocată dej conservatorii din Iaşi. Vasta sală a Gurtel cu juraţi pentru prima oră ni s’a părut mică faţă cu mulţimea care intrase şi care m’al dorea să intre.
La uşa sălel o bandă de colectiviştî-liberalî, (în cel mal adevărat şi mal din urmă înţeles) de beţivani şi bătăuşi căutafl să intre cu forţa în sală şi să facă cu orl-ce preţ scandal, pentru ca întrunirea să nu se mai poată ţinea.
Adversarii noştri văzend că această întrunire va fi una din cele mai impo-sante din care a văzut laşul, că la a-ceastă întrunire va lua cuvlntul şi d. Maiorescu, că în fine laşănii vor aplauda şi aproba pe oratorii partidului Conservator ’şî-au zis : «Acum ni e timpu» şi aducându’şl aminte de nefastul lor regim aii voit să sperie lumea cu sistemul lui Toboc; dar de geaba, cscl cetăţenii au păşit cu dispreţ peste a-ceşti desperaţi.—
Intrăm aşa, dar târziu de tot în sală şi cu toate sforţările de a putea dobândi un colţuşor de masă a fost impo-posibil din causa mulţimel.
Adunarea aclamă de preşedinte pe bătrînul profesor universitar d. Suciu care acordă cuvlntul d lui Misir.
D. Petre Misir demonstră într’un mod admirabil, că astăzi nu mal este vorbă de[reacţiune şi că toţi acei care invoacă acest cuvînt contra conservatorilor nu fac de cât agită spectrul cel mai imaginar. Apoi spulberă calomniele aduse de d. Panu contra «Partidelor sale politice» şi arătă, că departe dea dori regimul personal, cum pretind adversarii, este cel d'intăia’l condamna. Termină rugând pe a'egătorl se se ferească de membrii «familielliberale.»
Discursul şeii des aplaudat a făcut o foarte bună impresiune.
După d. Misir vorbi d. Sculi Logoteti-des. D-sa după ce arătă purtarea corectă a partidului Liberal-Conservator, insistă asupra unirel liberalilor cu colectiviştii şi adresându-se către d.Ţoni ce era în auditor ÎI zise cam aceste cuvinte : Frumos îţi şade, d-le Ţoni, să lupţi alăturea cu acel pe care i-al combătut atâta timp» la care d. Ţoni răspunse că nu-i nici un răii să stal ală-
turea cu d. Ştefan Şendrea şi Naiman Paraschivescu. La care d.Sculi îi aduse aminte cum d. Şt. Şendrea la alegerile trecute venise în capul bătăuşilor şi dădea asalt la urnă. D. Ţoni promise că va vorbi Marţi sara, adăogînd : Dacă ghionturile liberale ne vor încun-jura, voiu fi la postul med.
Vorbi apoi d. Maiorescu, care fu primit la tribuna cu salve repetat? de ■<-plause.
După ce rugă pe d. Preşedinte să lase Întreruperile cu totul libere şi promise că va răspunde la fle-care întrerupător, eminentul orator demonstră cu logica sa atât de cunoscută cum e necesar ca scel ce solicită mandatul de încredere al naţiunel să vie să arăte cetăţenilor ce voeşte şi ca să întrebe şi el pe cetăţeni ce voesc el, şi după ce vor vedea că se înţeleg să le solicite încrederea lor. Respinse cu multă demnitate atacurile ce i se aduc de unele jurnale liberale, că ar voi să suprime facultatea de medicină din Iaşi, că ar voi să nu mal clădească Universitatea de Iaşi etc., şi ajunse şi la acea învinuire ce se aduce guvernului că ar voi să facă presiuni administrative. De-clără categoric că «nici prin minte nu ne-a trecut la nicl-unul să ne gândim la presiuni.»
Aminti apoi devastarea redacţiilor jurnalelor Epoca, L’ Independance şi România şi spargerea capetelor de ziarişti, în timp ce poliţia stătea nepăsă-toare, precum şi şcenele de la 14 şi 15 Martie şi exclamă .• Aceste d-lor va să zică presiuni administrative şi mi se pare, că dacă d. Ţoni sau Mârzescu s’ar fi aflat asuncî lângă d. Fleva, n'ar mai fi putut face astăzi alianţă. Aceste cuvinte ab fost subliniate cu tunete de aplause.
Arătă apoi că şi dacă conservatorii au făcut greşeli ; el au profitat de o oposiţie de 11 ani şi astăzi nu vor mal face acele greşeli, Guvernul a muncit şi să presintă înaintea alegătorilor cu proecte formulate, pe când liberalii spun numai, că nu le place guvernul şi atâta tot : «el nu vă arată ideile lor.»
Arătă) cum disidenţii şi-ab perdut drapelul lor contopindu-se cu colectiviştii şi lăsând să fie conduşi de oamenii pe care i-au combătut atâta timp şi citind lista candidaţilor liberall-co-lectiviştl declară ca sunt oameni eminenţi, dar au numai defectul că conduc la despotismul hă Ion Brălianu-Radu Mihai! —
Adresându-se apoi către candidaţii liberali le zise : Crezi oare d le Toni, că vei putea pune sub masă pe Dumi-trie Sturza, d ta d-le Corjeseu crezi că vei trece înaintea lui Ion Brătianu ?» Cum ? cu ce condiţii v’aţî unit d-v. ? şi terminând admirabilul seb discurs, roagă pe cetăţeni să nu-i voteze, căci eî conduc iarăşi la regimul de care a-bia am scăpat. Tunete de aplause au acoperit ultimele cuvinte ale eminentului orator, care a fost viu felicitat de numeroşii seî amici. D. Holban citi a-pol lista candidaţilor şi mulţimea începu să se retragă în cea mal deplină linişte.
Tegel
k T EDITIUNE
România Liberă aduce ciudata informaţie că P. S Calistrat Bârlâdea-nul ’şi pune candidatura la coleg, al II de Senatori din Prahova şi asupra ctstiunei de a se şti dacă poate candida Arhiereul răspunde afirmativ.
Este regretabil, că confratele nostru s’a pripit a ’şî da o părere care de sigur nu va putea fi împărtăşită de logofeţia bisericească şi mai puţin de sf. Sinod, întru cât este im-potriva demnităţei înaltei prelature a se amesteca in luptele electorale şi a se expune la căderi înjositoare pentru sfinţenia episcopatului.
Ar fi de dorit deci, ca fugosul pretendent la mărirea lumească, care a suferit deja înfrângeri grele la concursuri profesorale şi s’a făcut vestit prin rezlătirea de sacrul corp, din care face încă pHrte prin îndelunga răbdare şi mărinimie a fraţilor sei mai mari întru Domnul se’şi stimpere demonul ambiţiei profane şi se ’şî vază de sfântul seu apostolat, pentru care s’a ostenit prea puţin până acum.
*
D. colonel Algiu prefectul poliţiei capitalei a dat ordinele cele mai precise tuturor subalternilor d-sale a nu lua nici o parte la alegerile ce au loc.
D. prefect al poliţiei le a declarat, că cei ce se vor constata că au luat parte activă la alegeri vor fi destituiţi şi daţi judecăţei.
EPOCA - 13 OCTOMBRE
ra»u
Funcţionari poliţiei nu se vor a-mesteea altmintrelea d» cât pentru a menţine ordinea, acolo unde ea va fi tulburată şi unde intervenţia lor va fi cerută.
*
«Voinţa» colectivistă obosită de calomnii şi desnădsjduitâ de efectul minciunilor sale atacă acum şi pe d. Oprescu perceptorul de la culoarea de Galben, pe care ’l Invinu-eşte că ingerează alegerile prin a-meninţări de urmăriri şi puşcărie ce ar adresa cetăţenilor.
Or cine cunoaşte pe acest integru funcţionar fiscal, care tocmai din pricina blândeţei şi onorabilităţei sale se bucură d9 o iubitoare popularitate în circumscripţia sa, va rîde de născocirea «Voinţei.
Adevărul este, că colectiviştii suut turbaţi pe d. Oprescu pentru că n’a voit a se face zbirul lor.
*
Azi s’a presentat la redacţia noastră d-niî D. Dimitrescu şi D Mano-leseu, membri din comitetul Naţional anti semit, care ne au rugat în numele comitetului a face declaraţia următoare ;
«E. căpitan Moroiu nu face parte din comitetul Naţional anti-semit, şi prin urmare nu are dreptul se ’şi pue candidatura în alegeri, în numele acestui comitet.»
*
Aflam cu regret încetarea din viaţă a bătrînulul profesor de ma-thematică la gimnastul Mihaiu-Bra-vul, d. Th. Eustaţiu Ciocanelli.
*
Ni se trimite spre publicare scrisoarea următoare :
Domnule Redactor,
Ingăduiţi-mî ca prin organul dv. se fac cunoscut o faptă frumoasă : D. Max, al cărui talent Bucureş-tenii l’au putut aprecia, a binevoit a da o reprezentaţie în folosul Institutului Surorilor de Caritate Sf. Elisabeta, şi beneficiul net mi l’a înmânat ca superioară al acestui Institut. E bine se fie cunoscut acest nobil mijloc de a se sluji un artist de talentul său.
Permiteţi-mi dar se aduc aci mulţumirile mele d lui Max, şi binevoiţi a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţii.
Superioara
Alexandra G. Florescu
*
Azi în grădina Cişmegiului doui bătăuşi colectivişti au urmărit pe un domn alegător anume M. Con-stantinescu pe care ’l bănuiau că nu a votat cu colectiviştii.
Ajuns în dreptul bufetului, acest domn a fost silit să o ia la fuga. Bătăuşi tâindu-î drumul ’i-au eşit înainte, şi tocmai în momentul când , unul din eî ridicase bastonul, el a fost oprit de doui studenţi în drept, care l’au apucat de mână, scăpând ast fel pe d. Constantinescu de o bă-tae sigură.
Studenţi voind apoi să ducă la secţie pe aceşti doT brătianiştî, dînşii smucindu-se au scăpat fugind spre tribunal.
lată până unde merge infamia şi neruşinarea acestor asasini.
*
Obrăsnicia colectivistă n’are mărgini.
Azi la orele 5 şi 20 s’a adresat M.
S.	Regetui o telegramă semnată de d nil Ghilă Manolescu, Căpitan Dă-nescu, Nae lonescu, I. Diaconescu şi Ghifă Ştefănescu, cunoscutul bătăuş colectivist, prin care arată că la şcoala Clemenţei bătăuşii împedica pe a-legători d'a vota, că se sparg capetile şi că teroarea domneşte pretutindeni.
Avisat despre aceasta, d. Prim ministru însoţit de d. Ministru al justiţie, s’a dus imediat la faţa locului pentru a cerceta faptul.
Liniştea cea mai perfectă domnea. Dupe mărturisirile tuturor celor ce erau presenţî; Ghiţă Ştefănescu, pre-sentdndu se la vot cu o carte de alegător care nu era a sa, a fost interpelat de alegăterî, că n’are drept se voteze cu acea carte. Chiar el a recunoscui că are o cartă streină, zicând că pe a sa a perdut'o. Nimeni nu s’a atins măcar de d sa. D. avocat Ră-descu l’a însoţit in persoană până afară.
A 3‘ EDITIUNE
RESULTATUL
ALEGEREI COL I
Q-orjiu
Tltu Maiorescu Alecu Camarasescu
Prinţul N. Binescu Vasile Lascfir
Ialomiţa
Votanţi i 92
144 vot. ales 139 vot. ales 64 vot.
34 vot.
Al Marghiloman	155 ales
l’oenaru Bordea	122 ales
Petre Grădişteanu	74
Filitis	68
Neamtu	
Votanţi 114	
Col. Bosnovanu	75 ales
George Cozadin	72 ales
Nicu Albu	52
Suceava	
Votanţi 78	
Gheorghe Softea colectivist	60 ales
Gostache Ghiţescu colectivist	42 ales
Matei Milo lib. cons.	29
Iorgandopol lib. cons.	25
"Vaslui	
Votanţi 105	
Petre Carp	70 ales
Ion Negrea	63 ales
Colonel St. Rosetti	39
Ghica	24
Roman	
Votanţi 114	
Lupu Bogdan	67 ales
Ariton Goilaf	60 ales
P. Donicî colectivist	55
M. Cogălniceanu	43
Romanati	
Votanţi 208	
Diniilrie Popescu 1. cons.	107 ales
C. Cezianu 1. cons.	141 ales
Mih. Demetrian col.	78
Vergati colect.	41
anulate 48	
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 24 Octombre. —Se anunţă din Viena ziarului «Times» că cercurile politice nu consideră ca serioase ştiri'e privitoare la o alianţă a Rusiei cu Turcia.
Viena, 24 Octombre. — «Fremden-blatt» vorbind de ştirea relativă la o mişcare a trupelor ruseşti spre graniţă zice : «Cunoaştem puterea aliaţilor Europei şi propriile noastre forţe ; dar tocmai pentru aceasta este de interesul general să se observe toate. Am constatat, pe basa unor informaţiunl serioase, un fapt şi am probat că In Austro-Uogaria se veghiază asupra tot cea ce se petrece dincolo de graniţe. ; De altmintrelea situaţiunea n’are nimic neliniştitor.
www.dacoromanica.ro
Ol tu.
Votanţi 165
DhnitrieProtopopescu col. 104 ales
C.	Deleanu lib. cons.	96 ales
Constantin Maniu 1. cons.	70
I. Calenderoglu independ.	55
Barbu lonescu soc.	2
Fa. Ic ui
Votanţi 115
Titu Maiorescu junimist	82 ales
Maior C. Teliman cons.	67 ales
Col. Iamandi col.	34
I. Cogălniceanu col.	41
Muscel
Votanţi 158
Nicolae Iiretulescu 1. con. 104 ales 1. Negulici 1. cons.	116	ales
M. Ferikidi col.	30
I. Dobrovici col.	24
Covurlui Votanţi 213
Th. Rosetti 1. cons.	171	ales
L.	Catargi 1. cons.	178	ales
M.	Cogălniceanu col.	62
D.	Brătianu col.	64
Vlasoa
Votanţi 187
George Laliovari 1. cons. 167 ales Ion Laliovari 1. cons.	131	ales
Spirache Porfirescu col.	75
Argeş
Votanţi 195
1. Radulescu 1. cons.	125	ales
Alex Vericeanu 1. cons.	121 ales
Dumitru Brătianu col.	74
P. Cecropide col.	70
33 raila
Votanţi 240
N.	Blaramberg 1. cons.	162 ales
A. Simu 1. cons.	157	ales
N.	Fleva col.	62
P. Alexandrescu col.	88
O or* o li o iu.
Votanţi 8 8
Calimaki Theodor 1. cons. 64 ales
C.	Stroici 1. cons.	63	ales
Docan I. col.	24
D.	Mor uzi col.	21
Botoşani Votanţi 153
Alex. Laliovari 1. cons.	91 ales
Al. Enacovici 1. cons.	97 ales
Goilas Luca 1. cons.	68	ales
Dr. Stefanovici col.	61
Urzică col.	58
Gheleme col.	53
Teleorman
Votanţi 192
General Mano !. cons.	178 ales
G. D. Vernescu I. cons.	153 ales
G. Peucescu I. cons.	174 ales
Grig. T. Brâtianu col.	44
Tecuci
Votanţi 146
M. Ilals I. cons.	84	ales
Take Anastasiu col.	74	ales
C.	Vidraşcu cons.	70
D.	Mortzun	36
1. Cresante	10
G. Dumitrescu	10
Ft. Sărat
Votanţi 186
M.	Glierinani l. cons.	94	ales
I. Gradlsteanu I. cons.	101 ales
Margâritescu 1. cons.	83
Cristoforaanu colect.	42
N.	Fleva colect.	42
33 ac an
Votanţi 250
D. Gh. Comanisteanu 1. c. Ernest Sturdza 1. cons. Petre Ene disident.
Toma Rafailă conservator Juniu Leca lib. conservator Iuraşcu colectivist
T utova
Votanţi 172
I. M. 14. Epurennu 1. cons. Gli. Famandl libaral cons. Colonel Vrabie conserv.
I. Codrescu colectivit Iorgu Giuvara colectivist I. Sturdzş colectivist
33 uz eu
Votanţi 348
Alex. Marghiloman jun.
1. IHinitriade jun.
C. Boranescu 1. cons.
N. I. Constantinescu col. Procopie Cazotti col.
Grig. Monteoru col.
3Dâink>ovita
Votanţi 267 C. Raceauu 1. cons.
C. Olanescu 1. cons.
Dr. lovitz col.
Giani col.
R.-Veloea Votanţi 267 Al. Laliovari l.cons. Vasile Plesoianu I. cons.
I. Simulescu col.
G. Disescu col.
G. Fărcăşeanu col.
Iaşi
Votanţi 305
lacob Negruzzi 1. cons. Emil Mavrocordat I. cons.
Balotagifl Intre V. Pogor
Alex. Holban
M. Cogălniceanu
C. Georgescu
Lan ga
G. Tăcu
Vogoridi
Ilfov
Votanţi 1429
General Mânu 1. cons.
G. Vernescu 1. cons.
130 ales 124 ales 109 ales
82
77
72
117 ales 95 ales 109 ales 83 43 42
246 ales 211 ales 209 ales 139 104 98
199 ales 174 ales 100 74
202 ales 160 ales 72 62 14
175 ales 150 ales
146 134 141
147 138
84
70
1058 ales 980 ales
Pake Prolopopeseu 1. con. 964 ales Ghermani junimist	934	ales
P. Carp junimist	963	ales
Dim. Brâtianu col.	415
Cantacuzino	356
Torock col.	242
Cogălniceanu col.	236
Buescucol.	253
G. Demetrescu col.	209
N. IODB3CU col.	141
Maxenţian col.	25
Votul a fost primit în aplausele frenetice ale alegătorilor.
D. G. Vernescu a pronunţat un mic discurs care a fost primit în urale şi strigăte de trăiască d. Vernescu.
Dupe aceia o impunătoare manifes-taţiune cu musica In cap, au mers la casele aleşilor aclamându-î cu urale nesfârşite.
La miezul nopţeî capitala e |tncă în picioare, şi veselia e generală pentru strălucita isbândă a partidului liberal-conservator.
SUPRALICITARE
relativă la două perechi case din strada Smârdan No. 41 şi 43, averea familiei En-ghel, va avea loc la onor. Tribunal Ilfov Secţia de Notariat, tn ziua de 14 Octombre a. c. 1888.
La prima licitare casele cu No. 41 s’afl adjudecat cu preţul minimum de lei 21,000 şi No. 43 cu lei 20,000.
Supralicitatoril urmeuză a aduce cauţiune de 10 0/0 din preţul primei adjudecării.	981
nc I N P LII D I A T ° casa mare eu Ut IU Un Ini Al doue etaje situata iu strada Diaconeselor No. 4. A se adresa la d-nu Boldur Voinescu procuror pe lângă parchetul de Ilfov.
(965)
HOTEL HUGUES
DIN BUCUKESTI
Gu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nistraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile Camerilor ast-fel, ca, prin posi-ţiunea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capitala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză. Preţurile foarte reduse.
(869)	Administratiunea
CĂTRE-SURZI
Orî-cine va adresa d-luî D-r Micholson la Paris rue Drouet, va primi tn limbele Franceză, Germana, Engleza sad Italiană descrierea reme-diuluî prin care o persoană suferinda de Surzenie în timp de 2) ani coutinuu a fost tămăduită.
78U
nC I M PU I O I KT de la Sf. Dumitru Ut INI» ni Iii Ml în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
nr UriU7 A or Cu începere de la 12 Ut V tNZ.tt nt Octombre de la ora 1 p. m. va tn epe vânzarea Tablourilor de artă, Biblioteca şi alLe obiecte de valoare, averea răposatului Mitropolit Calinic, licitaţia se ţine la Mitropolie, unde urmează uvezarea de mal multe zile.	(974)
ilfiRUITOIl DE
mice şi o îndelungată experienţă în căutare de moşii, doreşte a se angaja la o moşie mare, dănd cele mal bune garanţii de integritate şi activitate.
Doritorii se vor adresa la administraţia ziarului «Epoca»,	(000)
4
EPOCA — 13 OCTOMBRE
CASA DE SCHIMB
613 (
1. M. F E R M 0
Strada Lipscani, Mo. 27
Cumpera. sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cursul Bucureşti
12 Octombre 1888
5 0/v Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig, de at.drum de fer
7	0/0 Scris. îunc. rurale
6	0/0 Scris. func. rurale
7	0/0 Scrie. func. urbane 6 Q/0 Scris func. urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend.
94 3,8 94 5/8 93	| 94
98 1/4 98 1/2
I
106 1 4 106 5/8 96 1/4' 96 3 4 105 1,2 106 100 101 92 1 4 92 1/2 81 1/2 82
CASE DE VENZARE
DOLE CASE TS
situate tn Strada Frumoasă No. 11
de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde in total sau in parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte ia Str. Frumoasă în casele din fundul
la No. curţel
77 <>
CASE DE ÎNCHIRIAT
230	235
50	55
1030	1040
240	250
230	240
85	95
2	2 20
2	2 20
207	208
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
DU TWPUTDT 4T casadin Strada Polonă UC IJUinmIAI No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
nn TWnUTDTAT Strada Berzil No. 122’ un 1 JIU 111111 Al Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron.
H A MEDE mobilate şi nemobilate de In-UAlTinnn chiriat cu luna în Calea Victoriei NO. 81.
MOŞII DE ARENDAT
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. \ Alexandrescu.
ni? t IIL'TII 4 T de la 23 Aprilie 1889 moşia Uil /\ll Hi DA 1 Lalosul Şl Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
MOŞII DE VENZARE
nn I I7V / AI) I? nouă hectare vie şi obratie si-ilu lUlUiflllEi luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgăşanI.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE mUU «MÎSTie.
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de jiâcurâ, pâdurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă do locuit, han-cârciurnâ pe şoseaua Bacău-MoineştI, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
DIVERSE
IOAN A. RH ETOREDY
AVOCAT
a înfiinţai un biuroO de avocatură şi notariat Str. Academiei 29.
Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la ă—9.	9)9
nr INPUIDIAT0 Peniţă mare de UL mUnmiH I vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea întâia, vis-ă-vis de gara de Nord.
Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casârmilor.
Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-visde gara de Nord No. 124.	(975)
INSTITUTUL
HELI ADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea eea mai senaloasa din Capitala, In vasta gradina Heliade. Sludiele se fac dube programele seoalelor publice- Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si ’n Ife-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiunl pentru şcoala militară. Preţul internatului est# pentru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale da ltOO lai.
052
CASA UE SCHIMB «05
MOSCU N AC H IVI I AS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Qhika Sir. Lipscani, in faci a noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Ilorndnia)
B ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 12 Octombre 1888
5 % Renta amortisabila
5	%	„ româna perpetua
6	% Obligaţiuni desial [Conv.rur.l
6 %	„	C. F. K.
5 %	,,	Municipale
10 fr. , Casei pens. [300 L.J
7	% Scrisuri funciare rurale
"	urbane
Obi. Serbesli cu prime
^ăij| '20 lei taliarîe
laşi
cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşiei
Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslriuc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiene
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump.	Vinde
94X	94 H
94	93 x
98 3/4	98
83	83)4
225	235
	107
96 K	90 3/4
105	105 g.
100	tot
92 H	92 8/4
81 3/4	SS)4
75	u
46	60
29	3*
48	52
13	15
1 90	
207	209
124	120
99 %	10014
yj	100
265	275
N. 20 STRADA DREAATA N. 20
MOAŞE
l
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI 1 PRACTICA MW DIX PARIS
r.
CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 9i2
SUBURBIA PITaTIYI0SU

fn urma unei minuţioase analize liimicc făcute de d-nu I)r. Ber-îrd de Lcmivay directorul laboratorlului chimic-htjgtenie de la im-
nnr»l (le Lendvay
nisterul de interne, resultâ că
hygienic
HÂRTIE DE QIGARI
„LA PATRIE
DIN FABRICA
LEON & CJ-ie, IParis
este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin iineţa el extra-1 ordinare nu lasă arsă de cât urmă de cenuşă.
Din puntul de vedere tehnic şi Itygienic, această hârtie corespunde! Ia toate exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’aui obţinut prin analiseie făcute la Laboratorul! municipal din Paris;) Ia regia medicala din St. Potersburjg; de profesorul de elirmie | la universitatea din Lembcrg şi de mai mu ţi alţi eliemisti eoni- j petiuti.
Se gaseste de ven/arc Ia ţoale debilele de tutun
Depăşit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smârdan 10\
~isssm^^^^ssss£ssmssssxs!msmaaPA
DOCTORUL SUTEI!
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphiiitice
pe care le trateaza tntr’unmod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—8 i /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Forlutii No. 4, lângă Spiţeria de ia Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
SOBAMIjJNESA
A PRIMEI F4BRICEJJIN MILANO
--0 TRANSPORTABILA PE ROTITE
CEL MAI NOU SISTEM
ARDE IN PERMANENŢĂ
CĂLDURĂ IGIENICA
MARE ECONOMIE DE CĂRBUNI
CURA TENIE PERFECTĂ
Se poate încălzi mai multe odăi eu o siugiira soba EFTINA.
X
©
X
^Singurul deposit: STR. GABROVENI, 49^
o xi
MARE DEPOSIT
DE
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Grivitei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului
796
•XI XI
»xexi
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
X
X

exi
STRADA BISERICA IENEI No. |0, CASA BISERICEI DiNTR’0 ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
IX©XI
■aragMiBjwgja/fsre-fr.
945
BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
HERNIE IVIImi.E. IUIIIUE $1 DMRLICAlEl
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 12 Octombre
DupS construcţiunele cele mal bune şi mal practice cu deplina asiguranţă a reţinerel tuturor her-| nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALEI
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandage şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţionază prompt cu cea mal | mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelieru special.
F. NÂUMEANU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST —
Calea Grivita, 90 Bucureşti Casa fondata in Iaşi la anul 1849 i
VALORI	Scadenta Cupoanelor	Târglib. curs med.
Fonduri de stat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rsm. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 5 % Împrumut Stern 1864 7% Imprum. Openheim 1866 8% Agio	1 Ap. l Oct. 1 Ap. 1 oct. 1 Hai 1 Neom. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie	93 3/4 94)4 98)4 t
împrumut de oraşe		
lmpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cn prime lozfr.20	1 lan. 1 Iulie 1 Hai 1 Noem.	83 y. 94 52
Valori diverse Creditul fonciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur.din Buc, 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din iaşi 5% OBl. cas. pensiun. fr-30010	1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem.	107 96)4 106 100 92 3/4 83 240
A apărut de sub presă în Editura Librăriei Universală Leon Alcalay, Calea Victoriei, 19.
CATECHISMU
prelucrat conform programei învăţămîntulul primar de loan 1. Miccseu.

COMPANIA GENERALA DE CONDUCTE RE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE AP* SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORI HYDRAULICI, STĂVILARE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
---GURI DE FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPĂRGETOR DE COICE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, TUBURI cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887.
240
DE VENZARE
PIA.NO de pdeyel
DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI
Strada Hadn-Voda Ao. 5	(9ţ8)
Se află de vânzare:
TRATAT VINICOL
Depoît principal la d-nu I. Popp, strada Cătunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, pre-oum şi la Librăriile principale.
STRADA LIPSCANI, N°-
fu luciu Băcăniei d-lui IV. loanid
PRIMA
FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATĂ LA ANUL 1874
PANZARIE SI LINGERIE
D. STAICOVICI
BUCURESCI
Ici	b.	ft*rctul cutiei tlt* i kilo
~	25	Mazăre boabe extra .
i	15	Mazăre boabe fină. . .
—	90	Mazăre boabe mijlocie •
—	80	Mazăre păsleî ....
		80	Fasole fină	
		80	Fasole si asâ	
—	80	Tarhon	
—	80	Bob verde	
—	80	Dovlecel	
		80	Bârne sos tomate . . .
—	80	Păt. vinele sos fornăie. .
î	20	Păt. vinete p. Musaca. .
i	50	Păt. vinete împănate. .
		80	Păt. vinete locale . . .
i	10	Fasole boabe ilageolets.
	40	'Ţîrl plachie	
—	—	Sparanghel 	
—	00	Bulion tomate ....
Protul cutiei dc t /!î kilo lei b.
Mazăre boabe extra .
Mazăre boabe fină. .
Mazăre boabe mijlocie Mazăre pâstel Fasole fină .
Fasole grasă.
TTarhou. .	.
HBobQ verde .
L Dovlecei . .
|g flame sos tomate ; Păt. vinele sos tomate y Păt. vinete p. Musaca.
Li Păt. vinele înmânate.
Pătlăgele vinete tocate Fasole boabe ilageolets Ţîrl plachio .
Sparanghel .
Bulion tomate
COMERCIANŢILOR PRETURI REDUSE
^2
Recomandă bogatul sSu Magasin Cu tot felul de pânzeturi, Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
t 50 i
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
#5* N° 2, STRADA LIPSCANI, N°-2
“	in facili Rncnnici d-lui IM. lonnid
ALIMT ENGEL Succesor
IVo. 1, Strada Curol I, IVo. 1
BUCURESCI
DE
L AM PI
Anunţă onor. public şi numeroasei sale clientelă că este bogat asortat cu următoarele not sisteme de Lămpi:
/ „Mcteor“ Lampă cu foc rotund dând o lumină de la 60 pânc ia 105 lumânări stearine îabricaţiunea cea mal nouă a renumitei lirme II. Ditmar din Viena.
Luion” Lampă sistem Bel-
$ a ) gian dând o lumină de50 până la 130 lumânări stearine.
„Perfect** Maşină cu foc rotund aplicabilă la ori-ce Lampă dă o lumină până la 70 lumânări, precum şi orl-ce fel de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de
,.MAŞINI DE BUCĂTĂRIE"
din cele mat perfecţionate şi solide : Magazinul este asemenea bine a-sortat cu ori-ce articole necesare me-nagiuluî precum şi Rai fa toate mărimile, Aparate de Ruşi, Co otme funebre de metal si de Jcur,
FELINARE DE MORMENT
AOEtfCRATUL PETROLEUM Dl BATUM. CAUCISIA
Primesc comande şi rcparaţiunT de tini-chigerie şi de orT-ce fel de Lămpi. (9*>G)
j
Tipografia Ziarului,, Epooa"
Tipărit cu cerneai» Ch. Lorllleux-f te Pari*
Girant responsabil V. P. Gtaeorghlu.
www.dacoromanica.ro