ANUL III No. 864 ^ DOUA EDITIUNE MERCURI 12 (24) OCTOMBRE 1888 W’JMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnrescl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strclnetate: La toate ofiiciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BANI NUMERUL AXUXCIUR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria : Agence Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: seg&sestejurnalul cu 15 cent. numerul, Ia Kioscul din Bulevardul 8t. Ger-maln, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMINJSTRA ŢI UNEA Xo. 3,—Piatza Episcopiei,—Xo. 3 Xo. 3.—Piatza Episcopiei.—Xo. 3 SECHESTRAREA LINIILOR Lemberg - Cernăuţi- laşi ----------- Candidaţii susţinuţi de partidul liberal-conservator, in Capitala, sunt : COLEGIU i. G. VERNESCU GENERAL GEORGE MÂNU PETRE CARP MENELAS GERMANI PAGHE PROTOPOPESGU COLEGIUL II. GRIGORE TRIANDAFIL G. DEM. TEODORESCU I. P. BALANOLU D. ECONOMU D-R SEVEREANU G. C. ARION T. FOCSANEANU AL. IONESCU T. NICA CAMPANIA DE MINCIUNI D-LUI PANU Este ceva ne mai pomenit silinţa nebună ce ’şi dau adversarii noştrii d’a produce corente factice în opinia publică, exploatând fapte fără însemnătate, exagerând cele mai micilu-crurî, şi mai ales denaturând adevărul în modul cel mai sfruntat. Gând vezi titlurile pompoase cu care anunţă în capul ziarelor lor de pildă Oda boerilor, pentru a însoţi o poesie a lui Ilăjdeu din 1869, or Ruptura între junimişti şi conservatori, nume cu care decorează isprăvile a trei tineri fără greutate din Iaşi, Iţi dai seamă cât de săraci sunt el în argumente cu care se poată se ne combată. Dar ziarele care au biruit pe toate cele l’alte în campania aceasta de minciuni, sunt fără îndoială Naţiunea şi mal ales Lupta. De la primul penă la cel din urmă rând al acestor ziare nu găseşti de cât insinuaţiuni calomnioase şi minciuni sfruntate: ba că cutare candidat conservator sigur de reuşită nu-şiva pune candidatura; ba că conservatorii sunt siguri d’a fi învinşi în cutare localitate, ba că triumful liberalilor e asigurat în cutare altă localitate, ba că Regele a spus cutare lucru unui oare-care Dobrescu, etc. Dar se dăm câte-va exemple de modul cum d. Panu exploatează şi punga cititorilor şi buna credinţă a alegătorilor sei. Acum doue zile, Lupta publică în capul coloanelor sale, acest titlu de sensaţie : Junimiştii cerând alianţa colectiviştilor. Se zicea de Lupta că Junimiştii au cerut în mod oficial colectiviştilor se sprijine pe candidaţii lor în Bucureşti şi că comitetul culectivist a comunicat pro-punerilecomitetului d lui Dim. Bră-tianu (Se vede că aceste doue comitete au relaţiuni oficiale între ele). Iată acum ce respunde însăşi Voinţa Naţională : «Nici Junimiştii nu ne-au trimis un delegai, nici noi n'am trimis delegaţi la Junimişti. Tratările de care vorbeşte . al 3-lea de Ilfov, îşi anunţa candidatura de deputat la acest colegiu. D. Bălteanu care se bucură de o mare şi meritată popularitate printre săteni, nu aparţine nici unei grupări politice, dar se va alătura cu hotftrîre de aceia care vor urmări cu credinţa Îndreptarea soartel ţăranului. -SB- D. Doctor Boicescu ne autoriză a declara, că d-sa nu candidează, şi n;cl că va primi să i se pue candidatura undeva. D sa ne mal roagă sâ declarăm că nu este esact că ar fi făcut vre-un fel de reclamă electorala, mai puţin încă că ar fi trimes ia vre-un alegător din Vâlcea câte un exemplar din cartea d-sale intitulată «Centri nervoşi». D. Colonel Poenaru, comandantul diviziei a III de stat major, a depus planurile şi carta militară a Moldovei ce a lucrat’o în timpul verel dinpreuna cu comisia geodesică a marelui stat major. Lucrarea este unica în felul el şi face onoare statului major al armatei noastre. -SB- In curând se va întâmpla în presa buaureşt ană o eclipsă. Se ştie că ziarul Naţiunea al cărui tiraj nu trece peste 900 de foi, era subvenţionat de d. G. Boerescu. Acesta odată retras, Naţiunea va trece în mormîn-tul de veci. Lipsa ei însă nu va fi simţită. Nu rămâne Voinţa Naţională ? D’ale venerabilului Venerabilul e părăsit de către par-tisanii seî cei mai intimi. Ast-fel eri la Fialcowski d. Arghiropol striga în gura mare, că nu de geaba a muncit el pentru d. Dimitrie Brătianu, ca se se unească cu colectiviştii cărora le va dă toate portofo-liurile ministeriale. DEPESI TELEGRAFICE ] AGENŢIA HA VAS berlin, 22 Octombre. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că Germania întreagă mulţumeşte Austriei şi Italiei pentru primirea afectuoasă făcută împăratului el şi că zilele petrecute la Viena, Romf şi la Neapole afi lăsat o impresiunea neştearsă In inima lui Wil-heim al Il-a. Germania va păstra tot-d’a-una suvenirul el. Solia, 22 Octombre. Eri principele a visitat pe miniştrii săi. Proectul de buget presinlat de guvern | se va solda cu un deficit mal puţin însemnat de cât cel precedent. Sofia, 22 Octombre. In sferele guvernamentale se zice că dacă D. de Ilirş, nu va consimţi să reducă tarifele şi să ţinăangajamentul verbal luat de dânsul în privinţa liniei Vakarel-Sa-rambey, guvernul bulgar va face să se suspende exploatarea liniei Zaribrod-Va-karel. întrunirea colectivista DE LA DACIA Întreaga familie liberală colectivistă se alia in corpore la această întrunire ca să fie presenţi la marele eveniment: acel al unireî. Se va vedea mal jos că el nu s’aQ înşelat aşteptând, şi că, unirea între grupul venarabilulul şi grupul colectivist este astă-zl un fapt îndeplininit. * « Pe scenă acolo, unde se adun somităţile partidului, nu vedem pe nici unul din fraţii Brălianu. întrebând pe un colectivist de ce n’a venit soarele partidului ne răspunde că se allâ la fratele săO,adică la venerabilul. Din contra, pe scenă obser- vâm pe d-uit Frederic Dame, C. C. Bacal- ! başa şi redactorii «Naţiunel» cari împreună cu redactorii «Democraţiei» discuta asupra reuşitei Ia alegeri a marelui partid liberal-colectivisl-unit. La orele 8, d. Orescu se proclamă preşedinte al adunărel. D-sa acordă cuvântul debutantului Alexandru A. Beldiman, ex diplomat la Sofia şi Belgrad şi actualmente orator de întruniri colectiviste şi ţinându-se de pulpana stăpânului săQ Mi-tiţă Sturdza, D. Al. A. Beldiman, care nu ştie româneşte,începe ast-fal cuvântarea sa: Discursul (1-Iui Al. A. Reldiman Pentru întâia dată iau cuvântul Intr’o întrunire publică de şi am făcut parte din elita socială diplomatică, ca repre-sinlant al ţărel Româneşti la Sofia şi am visitat curţi regeşti şi împărăteşti (aşa !) Totuşi n'am uitat că represint o ţară democratică şi un rege democratic, (aplause răguşite). Ce ab făcut filosofii junimişti în această ţară ? Se ştie că d. Carp a cerut desfiinţarea constituţiunel (?); aceasta este singura idee pe care o afl junimiştii. D. Alex. A. Beldiman face apoi istoricul actualei stări de lucruri In Bulgaria repetând mereu pentru a speria pe foştii comisari că i-a spus cutare lucru prinţul Bulgariei, că a fost la dânsu, că a venit şi l’a găsit prinţul, etc etc. Dar să venim spune d. Beldiman A. Alexandru la un fapt grav cu desăvârşire ce se petrece azi sub ochiul ministerului... E vorba de propaganda anti-dinas-tică şi prin urmare antinaţională pe care guvernul junimist o susţine neţinând seamă de pericolul imens pe care ţara ’l riscă daca va mai continua această propagandă. Acest pericol la prevăzut d.IonjBr&tianu, care a fost şi este şi azi vocea naţiunel ţ?) acum 30 de ani. Dar debutantul colectivist nu se opreşte aci. El merge şi mal deparLe. Atacă ziarul Epoca cu o furie nespusă de sigur cu scop de a răsbuna pe patronul săQ Mitiţă Sturza. In fine d. Beldiman sfârşeşte cu elucu-braţiunile sale citind adunărel o resolu-ţiune prin care colectivitatea face pe guvern responsabil de mişcarea anti-dinas-tică şi anti-naţională pe care inamici ţârei o conduc în România. Resoluţiunea e votată prin aclamaţiunl. Discursul d-lui C. Nacu Ţara dintr’un colţ la cel-l’alt reclamă de la căderea guvernului, unirea liberalilor. Ea ne strigă: aţi făcut greşală neertată că v'aţl certat, disentimentele d-v. au slăbit partidul liberal. Trebue se vă uniţi, căci daca aţi fi continuat cu certurile ţara ar fi fost într’un mare pericol. In faţa unul ast-fel de avânt puternic de la T.-Severin la Dorohoiu, nu mal încape nici o tndoială. Trebue se satisfacem şi se ne Închinăm înaintea voinţei naţiunel. (de adaos: indignate). Şefii partidului liberal dd. Dimitrie ltratianu si Ion C. Bratianu n au tivul ce face. D. Dimilrie Dratianu a spus’o la întrunirea de la Ateneu, ca unirea s'a făcut precum de asemenea a spus’o alalta-eri si d. Ion Bratianu, (strigăte răguşite: trăiască fraţi BrătienI 1 Colectivişti sunt în delir). Comitetul central al partidului liberal-unit, ve preş in ta azi o lista pe care figurează ambi fraţi dd. Dimi-trie si ion Bratianu. (Nacu plânge). Ce ar însemna cele-l’alte persoane faţă cu aceste două inimi adevărat ilustre ? Aţi văzut că erl la întrunirea de la Ateneu ah fost două persoane care s’aQ opus ca să se facă unirea. Aceste persoane nici nu puteati figura pe lista noastră fiind puse pe liste opuse nouă. I»e asemenea sunt doi tineri dd. G. Paladi si V. C. Roselti care n’au voit sa se faca unirea si prin urmare nu ’i am pus pe lista noastra comuna. Fostul ministru de interne în zilele de 14 şi 15 Martie explică de ce nu e pus pe listă el şi alte somităţi ale partidului, zicând că nu e vorba acum de persoane ci de principiuri. lata acum si lista pe care asta seara am stabilit’o, spune d. Nacu, împreuna cu comitetul d-lui Dimitric Bratianu, aceasta este lista oficiala. D. Nacu citeşte : Colegiul I. Dimitrie Brătianu. Pană Buescu. C. Dimitrescu (Coco). G. C. Cantacuzino (Voinla). Torok. Colegiul II. Gr. Serurie. lordache Io-eseu (Mititel). Romulus Opranu. I>. Grădişteanu. V. Lascar. I. Bibicescu. Grigorie Brătianu. Gr. Alexandrescu (corner). N. Vrăbiescu. Colegiul III. C. Stoicescu. Em. Culoglu. Colegiul I. de Senat. I. C. Brătianu. Petre Dancovicl. Colegiul II do Senat. C. F. llobescu. C. Ta baco viei. Gr. Ştefănescu. D. Maldăr eseu. Voci răguşite colectiviste. Sunt buni de tot. C. Nacu. Acum la lucru d-lor, să facem să triumfe lista partidului liberal-unit. La orele 9 f/2 şedinţa se ridică, şi colectiviştii sunt deja siguri că răuşita e ne-îndoioasă şi că vor mal pupa bugetul ca să’l fure tnc’o daLâ. I». ura MIŞCAREA ELECTORALA ILFOV Scrisoarea d-lui C. C. Arion Către alegătorii Col. II de Ilfov. ’Ml pun candidatura la colegiul II de Ilfov. De şi înţelegere cu comitetul liberal-conservator, îmi pun candidatura ca libera independent Nu mi s’a cerul şi n'am dat nic'-o adesiune la nicl-un program, la nicl-o grupare politică. Remân cea ce am fost: Apărător sincer al libertăţilor constituţionale, inimic neîmpăcat al sistemului colectivist. Doresc să vâd libertatea încetând de a fi o vorbă sonoră şi o firmă mincinoasă. Doresc să ou mal fie posibilă exploatarea neruşinată a ţerel prin cuvîntul de liberal, cum atâta lung timp a fost sub colectivişti. Doresc sa nenorocitul sistum de a se da ţeara pradă tovarăşilor de politică sS înceteze. Doresc sS se restabilească echilibrul regalat al puterilor Stalului, şi, pentru asigurarea chiar a liberlăţei, vreau ca justiţia să devie a treia putere reală în Stat. Pentru aceasta nu văd alt mijloc de cât inamovibilitatea. Cred că în materie economică şi socială, rolul Statului nu se poate mfir-ginila acela de simpulspectator, că este de datoria sa să intervie, când pentru a exercita o tutelă bine-făcătoare, când pentru a da exemplu şi [a lua iniţiativa. Aceasta mal cu seamă la noi, unde spiritul de iniţiativă privată este încă atât de restrâns. Pentru a permite însă desvoltarea iniţiativei private, pentru a deştepta In fie-care libertatea individuală şi conştiinţa de sine, cred că Statul nu trebue să useze de intervenţia sa de cât cu multă precauţiune şi numai atunci când este absolută necesitate. Doresc să se uşureze miseria netăgăduită a claselor muncitoare şi mă voi asocia la orl-ce mesurl destinate a le veni în ajutor, luând de bază de o parta dreptatea, de cea-l’altă respectul proprietăţeî. Doresc o descentralisare administrativa care se corespundă trebuinţelor actuale. L^gea comunală trebue să fie revisuitâ într’un spirit larg. Comuna trebue să fie pentru cetăţean primul focar il educaţiunei|sale politice. In trăsuri generale* aceste sunt dorinţele şi credinţele mele. Am încredere In viitor. Ţeara va trăi la lumina bine făcătoare a libertăţel. Ea trebue se scape de falşa lumină la care vor se o ţie falşii liberali. Doresc reformarea partidului liberal, dar este de datoria mea— care am fost din acel cari s’au luptat contra colectivitate!, declarând’o sfâşietoare a libertăţilor publice, impilătoare a dreptului şi mal pre sus de ori-ce jăfuitoare şi neonestă, este de datoria mea de a mă lupta, din to .te puterile,contra reînviere! colectivitate!. Trista colectivitate este încă un pericol naţional. Contra acestui pericol toţi oamenii de bine, toţi oamenii o-neştî trebue să lupta. C. C. Arion. * * * D-nu A. C. Catargiu punându-şl candidatura la colegiul al treilea de Ilfov se exprimă asupra reformelor rurale actuale în chipul următor: Din actele mele ca prefect al acestui judeţ am dovedit cât ’ml ah stat tot-d’a-una la inima păsurile sătenilor şi n’am pregetat un moment spre a contribui din toate puterile mele la a lor bună stare. Iar ca Deputat în mai multe Adunări legiuitoare, am fost pătruns de mult, de a-devăralele trebuinţe ale ţăranilor şi am fost unul dintre cel d’întâiO, care am propus în camera Deputaţilor încă de la 1874 un proiect de lege pentru vânzarea mo-şielor statului în loturi mici la ţărani, pentru că am fost pururea convins că In buna stare a săteanului stă puterea ţerel şi în a lui pro âşire virtutea naţiunel. îndemnat, de aceiaşi convingere, în faţa stârel actuale de lucruri, cred că, cele mal nemerite mijloace pentru garantarea pro-păşirel statornice a săteanului ar consta în următoarele puncte: I. Gă întocmai după chipul legel rurale din 1864, se urmeze improprietărirea pe moşiele Statului a capilor de familie săteni în lipsă de pământuri, făcdndu-se plata pe trimestru de 20 de ani, şi în valoarea fixată printr’o lege actuală a preţului pământului, în intindere până la 5 hectare. II. Pentru toţi acel din săteni cari având pământuri şi cari prin munca şi economia lor au strîns un capital, să’l poată întrebuinţa în cumpărătoare de moşit în întindere de 5, 10, 15, până la 20 hectare maximum de pământ pe moşiele Statului. La această categorie să fie admise şi micele capitaluri din tîrgurî, ale neguţătorilor şi meseriaşilor, pentru ca prin acest mijloc mica proprietate să poată atinge acea dezvoltare, menită a face se crească puterea de viaţă a ţărel. Această categorie se fie supusă a plăti la început a patra patra parte din valoarea proprietăţei iar restul tot în rate pe timp de 15 ani. III. Creditele agricole, cari până acum printr’o rea întocmire şi aplicare a legel, ori a ahuzui ilor ce s’aQ făcut, fn loc se înlesnească pe sălenl, ’i-a încurcat în datorii împovărătoare, urmează se fie modificate în modul următor: împrumuturile să se încheie în comună şi formalităţile să se îndeplinească la faţa locului de agenţii fiscali, de la cari tot pe locse’şl primească săteanu banii împrumutaţi, pentru ca astfel se nu mal (ie nevoit a bale drumurile luni întregi prin reşedinţele judeţului, unde săteanu cade, de obicei, pe mâna exploatatorilor lacomi, pentru îndeplinirea formelor, întorcându-se adesea la sat cu banii ce i-a împrumutat chieltuiţl prin oraşe şi pe drumuri, în loc să’şi uşureze nevoile pentru care a fost silit să se împrumute. IV. Judecata pricinelor locale din sate atât corecţionale cât şi civile până la o măsură caracterizată de lege, să sg facă în comună în prima instanţă de judecă- EPOGA - 12 OGTOMBRE j» «-.t-- ^jgţ- yfr—.vx - - ■'rseşmi 3 toria comunală şi în apel de judecătorul de Ocol, care însă se va transporta odată sad de doue ort pe lună în fie-care comună, pentru definitiva hotarîre aapelurilor, pronuneiând judecata la faţa locului. Toate acţiunile de această natură se nu fie supuse la nici un fel de taxe ori timbre, ci cu desăvârşire gratuite. Aceasta, pentru ca sătenii, se nu mal (ie târtţl şi trăgâniţî pentru o pricină de nimic, prin reşedinţele autorităţilor, unde în cele mal multe cazuri din cauza neştiin-ţeî lor, cad jertfă unor mijlocitori nemiloşi or asprimel legel din causa neputinţei d’a se apăra. V. Pentru construirea şoselelor în coace priveşte prestaţiunea în natură se se modifice legea în înţelesul, ca săteanul se nu poată 11 transportat mal departe de 10 kilometre de comună: se nu fie îndatorat a lucra de cât trei zile pe an cet cu palmele şi trei cutii cei cu boii; şi în tot-d'a-una cu preferinţă, ca lucrarea se se facă în comuna respectivă. VI. îmbunătăţirea soarteî materiale a preoţilor este o cestiune de viată pentru naţiune, pentru că starea vrednică de jale de azi a preoţilor lăsaţi la voia tntâmp ă-rel nu mal poate fi suferita, fără a prăvăli în pierzare fără leac sfânta noaslră biserica naţională şi cu dânsa însuşi neamul românesc. Pentru care voi cere că pe lângă o întreţinere cuviincioasă din partea comunelor a Bisericel, statul să fie îndatorat a prevedea în budgetul general o sumă hotârttă de bani pentru existenţa preoţilor de mir. VII. Pentru propăşirea învăţământului sătesc şi asigurarea poziţiuneî învăţătorului, voi cerea se aplica gradaţiunea lefilor profesorilor şi la învăţătorii săteşti; precum şi îngrijirea din partea judeţelor şi a statului, la aşezarea de locale şcolare îndestulătoare pentru elevi cum şi locuinţa învăţătorilor. VIII. Pentru ca toate aceste îmbunătăţiri să-’şl atingă ţelul este de neapărată trebuinţă a ne Îngriji de sănătatea generală a locuitorilor ţărani. Căci ştiinţele ce ne daţi zilnic raroartele medicilor sunt înspăimântătoare despre mulţimea boale-lorde moarte ce s’aQ Încuibat prin satele noastre, în cât, o adevărată primejdie a-meninţă chiar fiinţa poporului român. Spre tntimpinareaacestei îngrozitoare nenorociri voi propune cu holărîre, a se înfiinţa un impozit pentru ocrotirea sănă-tăţel publice, cu anume destinaţie pentru un fond osebit de Lesaurul public, spre a sluji la înfiinţarea cât mal în grabă de numeroase spitale şi spiţerii rurale. COVURLUI întrunirea liberal-conservatoare din Galaţi Duminecă la GOitombre, s’a ţinut In sa'a Alcazar din Galaţi, întrunirea provocată de comitetul executiv al par tidului liberal conservator local. Cu tot timpul ploios şi rece întrunirea a reuşit în mod splendid. încă din nainte de orele 2 fixate pentru întrunire, lumea venea valuri, valuri. Murea sală Alcazar, cea mai spaţioasă din Galaţi, era ticsită de ascultători, alegători de toate colegiile şi de toate clasele. Mulţi nici n’au mai găsit locuri, aşa că se formase un şir care ţinea până în stradă. Când intrară în sală membrii comitetului executiv al partidului liberal-conservator, începu un tunet puternic de aplause, şi care nu încetă de cât dupe ce se suiră pe scena teatrului Alcazar. Presedenţia întrunirel o avu venerabilul d. C. Buşila, mare agricultor şi fost senator. Primul orator fu d. Virgiliu Poenaru, care fiind ajutat şi de bogăţia materialului colectivist, şi de o dicţiune clară, elegantă, cu care analisă acest material, a atras aplausele tuturor la intervale foarte scurte. D. Poenaru a trecut în revista aproape toate actele sevârşite de colectivitate, şi a format apoi cadrul hidos al şcoa-lei colectivişte de corumpţie şi de înjosire. Dupe aceea vorbi d. Pacu, care se o-cupă în special de şcoală şi biserică. A descris foarte desgheţat şi limpede făţărnicia acestor liberali - naţionali, care se recomandă lume! dedemocraţî, de liberali, în fapt însă au format o societate de exploataţiune, ce s’ar putea numi cu drept cuvânt «la clique dor<$». Pe când vorbea d. Pacu, sosi şi d. Lascar Catargi, unul din leaderiî partidului liberal conservator, care din causa timpului a făcut 11 ore de la Go-lăşeî, pe când în timp normal această distanţă nu se percurge de cât în 4 ore. La intrarea d lui Catargiu în sala în-trunireî, publicul întreg sculându se în picioare a isbucnit în aplause de trăiască Catargiu ; şi urale care au ţinut mal multe minute. Acest entusiasm din partea publicului, probează câtă dragoste şi câtă stimă aii gălăţeniî pen • tru acest bărbat de stat, care e o icoană ca corectitudine şi ca onestitate. Dupe d. Pacu începu publicul să cheme pe d. Ressu, care imediat a început să vorbească. Tot timpul cât a vorbit d. Ressu, am observat o atenţiune şi un interes zugrăvit pe feţile tuturor, ca să’I asculte vorbele şi poveţele, şi aceasta ponte din pricină că or de câte or! vorbeşte acest om, vezi sinceritatea şi bunul simţ eşind din gura lui. Afară, de a-ceasta, pasionat de convingerile lui politice le expune tot-d’auna cu căldură, şi cu elan, în cât nu se poate când îl asculţf să nu’l aplauzi. Şi de aceea la fie care două minute publicul î! sublinia cuvintele cu aplause. Duped Ressu vorbi d. G. Robescu, unul dintre bărbaţii ce! mal populari si mal iubiţi din câţi ti avem la Galaţi. Toţi oratorii au înfierat cu accentele cele mal elocuente turpitudinile şi mişeliile colectiviste. Se aclamară apo! în unanimitate candidaţii următori pentru Cameră: Col I. Lascar E. Catargi şi Theodor Rosetti. Col. TI. G. G. Robescu, M. N. Pacu şi V. Poenaru. Col. III. C. Ressu. Candidaţii pentru Senat se vor hotărî In viitoarea întrunire ce s’a anunţat Marţi ii Oclombre, orele 2 p. m. tot In sala Alcazar. Entusiasmul e la culme, colectiviştii sunt ploaţl. Afară de acestea mal puneţi şi câte-va imprudenţe de a le liberalilor, bună oară, declaraţiunea d-lui Fleva tot In sala Alcazar, că de Far întâlni pe d. Ion Brătianu, Far săruta In bot. Înţeleg această declaraţie s’o fi făcut mal târziii, dar acum în preziua alegerilor, nu cred să fie de gustul g’tlăţeni-lor, dupe cum a spus'o d. Poenaru. X. Y. A X EDITIUNE ULTIME INFORM,TTIII TRADAREA INTERESELOR NAŢIONALE România liberă de astă seară aduce următorul comunicat : Oratorii colectivişti şi toate ziarele lor ne semnalează un noii act de trădare a) guvernului. Până acum calatorii care plecau cu vapoarele din diferitele staţiuni dupe malul Dunărei şi mai cu seamă de la Turnu-Mâgurele, erau es-puşi a aştepta pe pontoane zile întregi sosirea vapoarelor când ceaţa sau un accident oare-care le împe-dieau în mersul lor. Această stare de lucruri va înceta, graţie mesure-lor luate de direcţiunea noastră poştală şi aprobate de guvern. Societatea Dunăreană se obligă a afişa în fie-care oficiu postai ora pornire! vapoarelor de la staţiile învecinate şi pentru acest scop se înfiinţează un biurou telegrafic la Agenţie in legătură cu o/îciele noastre de Stat care, deci, nu poate transmite nici o depeşe fără ştirea şi voinţa noastră. Mai mult încă (vezi art. 2), un biurou uu poate comunica cu altul de cât numai prin intermediul oficiilor Statului. Acest biurou deservit de amploiaţii societâţeî vapoarelor nu ne costă nimic, ne serveşte şi ne aduce venit, înfiinţarea lui constitue inse un act de înaltă trădare; aceasta este, cel puţin, părerea Democraţiei. Organul oficios al coleclivităţei consacră doue coloane întregi din leadingul seu articol 9 (21) Oetombre 1888 la desvoltarea acestei ţese. Redactorii acestei serioase gazete uită că fără un vot al Camerei, fără aprobaţiuneaconsiliului de miniştri, ci prin simplă decisiune a directorului general al poştei dupe atunc’, un biurou telegrafic al societsţeî Dunărene, a fost pus la Galaţi în legătură cu oficiul nostru de Stat la Decembre 1878 şi funcţionează d’a-tunci, şi că la Aprilie 1879 alte doue biurouri telegrafice au fost instalate la Agenţia vapoarelor de la Giurgiu şi de la Turnu-Severin. Înfiinţarea acestor biurouri a fost o mesurâ utilă, şi nu pomenim faptul pentru a’l critica, ci numai spre a constata că noul act de trădare al guvernului nu are măcar meritul originalităţii. In această ocasiune rară, guvernul actual a copiat colectivitatea. * Ni se telegrafiază din Caracal : Protestăm cu indignare contra neadevărurilor infame scornite de colectiviştii din localitate şi aduse prin telegramă la cunoştinţa Majestăţei Sale. Nu e adevărat că se fac ingerinţe de către prefect, şi că s’au înfiinţat bătăuşi, aceste procedări se întrebuinţează numai de colectivişti. Tot oraşul şi judeţul sunt martori, că administraţiunea nu face nici o ingerinţă; colectiviştii însă sunt consternaţi gândind la resul-tatul alegerilor. GhiţăPopp, C. Chintescu, Guţă Bră-tăşianu, C. Cezianu, D. C. Popescu, Paul P. Brătăşianu. Amza Jianu, M. Petrovicî, Gr. Monostriceanu, Iorgu lîo-şoteanu, M. Prejbeanu, C. Boşoteanu, Al. Brătăşeanu, George Stănculescu, Mih.Mihail, I. Brătăşeanu, T. Gazan, Angeleanu, Maior Bălăceami, C. Ma-rescu,Iorgu Jianu. n Numai încape mei o îndoială că cei de la Naţiunea sunt coprinşl de o năuceală asemănată unei desăvârşite nebunii, cătid voind a ne da des-minţiri, tăgăduesc faptele şi scanda -lele date la iveală în faţa lumeî întregi atât la întrunirea lor cdt şi a colectiviştilor. Apoi bine, onor. d-nii Blaramberg, Boerescu, Rioşanu, Paladi, M. Alex an ■ drescu etc. care s’au retras cu o legitimă indignare din partidul venerabilului frate Dumitru din cauza unirei acestuia cu colectiviştii, spun minciuni ?! Erl seara foştii miniştri ai colec tivităţii aii proclamat la Dacia foarte categoric unirea cu fratele Dumitru, fixând şi lista candidaţilor unirei-liberal-colectivisle, după ce s’au povestit amănuntele alipirei şi tot noi, înregistrând aceste acte politice de do-mcnul publicam spus, dupe Naţia venerabilului, neadevăr /... De sigur, că pe cei ce Dumnezcă voeşte să’i piarză le ia minţile: Na tiunea s’a năucit şi venerabilul făcând a se publica în capul ei o listă deosebită de a coleclivităţei, minte lumea, mintindu se pe sine. Vremea panglicarilor e pe sfârşite, ascultă Naţie a venerabilului şi te pocăeşte mai înainte de aţi da ortul!... n Ni se spune că d. Dobriceanu comerciant, care e pus pe lista liberală colectivistă, refusă formal de a figura pe această listă, nevoind a se jnumera printre susţinătorii regimului colectivist. U D. George Ducaînsoţit de şeful serviciului de mişcare şi de doui ingineri va pleca la 17 Octombrie se priimească linia Roman-Iaşl-Itzcanî. * Ni se spune, că d. Cogălniceanu, preşedintele consiliului de administraţie a liniei Lemberg-Gernăuţi-laş’, va pleca îndată dupe alegeri la Vie-na, unde a fost chemat de Direcţia centrală a acestei linii. Pe de altă parte se spune, că o întrunire de acţionari ai acestei liniî va fi convocată în curând. n D Dem. Sturdza însoţit de ciracul d sale A. A. Beldiman pleacă de seară la Roman, pentru a lua parte la alegerile colegiului I. * D. Mih. Paleologu amicu nostru, mare proprietar ţîn Dâmboviţa pleacă astă seară la Târgovişte spre a lua parte la alegerile legiuitoare. * Toţi funcţionarii actuali ai liniei Lemberg-Gernăuţi Iişi au fost înştiinţaţi azi, de direcţia G. F. R. că acei ce doresc a remâne în serviciul nuoei direcţiuni sunt datori a face aceasta cunoscut printr’o adesiune în timp de 48 ore ; iar aceia care nu vor trimite o asemenea adesiune, vor fi înlocuiţi. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVAS, Paris, 23 Octombrie. — D. de Frey-cinet visiteazft fortificaţiunile de ia graniţa sud est. El a Rost foarte aclamat la Nice. Intr’un toast ridicat în onoarea ministrului de resbel, generalul Jappy a zis că armata întreagă apreciază calităţile d-lui de Freycmet. Roma, 23 Octombrie. — Ambasadorii Nigra şi Tornielli sunt aştept&tl la Roma peutru a conferi cu d. Crispi. D. Crispi a primit ieri pe d. de Lau-nay careva pleca pe la a2ajumâfate a lui Novembrie. L Italie zice că doctorul Nerrazzini se va îmbarca pe sfârşitul lunii la Masu-ah de unde va merge în Abisinia cu o misiune a guvernului. PltiMĂRiMMp BrâREST1 PUBLICATIUNE Pentru ca toţi d-nii alegători se poată avea înlesnire de a cunoşte în ce anume Colegiu figurează înscrişi la care secţiune urmează a se pre-senta spre a lua parte la vot, Primăria a dispus ca toate listelo electorale complecte ale colegiilor I, II, IU de Camera şi I, II, de Senat cu indicaţie pe secţii, dupe care este a se face alegerile fixate în zilele de 12, 13, 14, 16 şi 17 Oetombre curent se fie afişate în curtea Ospelului Comunal in partea stânga a intrârei pe păreţi! de sub marchiza de sticlă construită ad-hoe, unde ori-cine poate vedea la ori ce oră Colegiul şi Secţia din care face parte. Primar, Em. Prolopopeseu-Pako Secretar-general, C. Zatreanu No. 38889. 1888, Oct. II. BUN SI NU SCUMP FABRICA DE CONSERVE NAŢIONALE Fondata la anul 1879 sub firma C.T. CHRIST0F0R „L VI V RIV V R“ Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-CIub Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricant! cu 30 la sută mal eftin : s g « = 0 S u*. *rţ a ■5 -S e* Mazăre boabe fină . . Fasole ţucăr nemţească. Fasole verde fină. . . Rame cu sos de pătl. roşii Pătlegele vinete . . . Dovlecei.............. Tarhon ............... Ardrel gras .... Ghiveci............... Bob................... Anghenari............. Bulion de pătlăgele roşii Ciuperci albe cutia de 12 pers. 2.J0 Ciuperci albe cutia de (ipersoane 1.20 Sparanghel gras cutia. . . .2.50 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine In propriele mele pivniţe Ci . - a (Vin ucg-ru (le Nicoresti vechi de 4 an Litru IV. 1 Viu alb de DragaNimi veelri de 4 ani Litru f’r. 1, (925) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 11 OCTOMBRE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R M 0 Strada l ipscani, No, 27 Cumpera sivinde efecte publice si fs.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti iO Octombre 1888 Cumn. Vend. 6 0/0 Renta amortisabila 94 3 8 64 5/8 6 0/0 Renta perpetua 93 94 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 981/4 98 1/2 7 0/0 Scris. func. rurale 106 1 4 106 5/8 5 0/0 Scris. func. rurale 96 14 96 3 4 7 0/0 Scris. func. urbane 105 1/2 106 6 q/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 100 101 92 14 92 1/2 81 1/2 82 5 0/o împrumutul comunal 82 1/2 83 1/4 Oblig. Casei pens. (leilO dob.) 230 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 55 1030 1040 Acţiuni «Dacia-România» 240 250 » Naţionala 230 240 » Constructiuni 85 95 Argint contra aur 2 2 20 Bilete de banca contra aur 2 2 20 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 207 208 CASE DE VENZARE Mflinn situate in Streda Frumoasă No. 12 MM şi t2 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total saO in parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. 12 Str. Frumoasă in casele din fundul curţel 776 ■M—MnBB—MnBHBB——— CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porţelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) 1YE TlinilT'DT A T casa din Strada Polon& UH lflUninlitl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 123 MTWPUTUTAT Strada Berzit No. 122’ iilUninilil Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. P AMTUL mobilate şi nemobilate de !n-uAIuEIiH chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81. MOŞII DE ARENDAT DE ARENDAT 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. IV. Alexandrescu. nn 1 nrvn de la 23 Aprilie 1889 moşia I/ti AnL.lU.V I Lalosul şi Dobriceni din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. MOŞII DE VÂNZARE 143 YVX'141) I; nouS hectare vi» şi obratie si-llju vEilUfllltl tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrâgăşanI. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. de mim. siosia simestT», situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lângă fabricile do gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE IOAN A. RHETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biuroQ de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la 0—9. 959 flC INPUIDIAT0 Pivniţă mare de Ut 111LIIIIII A I vinuri; Irel locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pom! fertili şi trei pogoane cu căpşiunl calitatea Întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case In dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă In strada Casărmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiele se fac (lupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si ’n ife-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparaliuni penlru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasele primare, 800 lei, iar peutru clasele liceale de 1CQ0 lei. 05* CASA DE SCHIMB *05 MOSCU N AC H M I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) B u c u r e s t i Cumpără si vinde efecte publice ai face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de iO Octombre 1888 Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] „ C. F. R. „ Municipale r. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % »* »» v 7 % „ „ urbane ^ % n », », ® 9» ” " " i i 3 % Obl. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliunl Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tu aur Cump ~94%" 94 98 3/4 83 42» 106% 90 % 105 100 92 % 81 3/4 75 40 29 48 13 1 90 207 124 »9% 99 205 Vinde 91% 93 % 98 «3% 235 107 90 2/4 105% /Oi 22 3/4 82% 72 60 3! 52 15 *% 2C9 120 100% ioe *76 iXOXî RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI Mo F I m L STRADA BISERICA IENEI No. IO, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X MARE DEPOSIT DE tiXi iX^Xi X x& LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei -- No. 153 Staţiunea Tramvaiului -m :xmx. CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatâşi arangiată In modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal diatinşî medici din Capitală, casa este pusă In plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebită îngrijire. Primeşte In căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se naate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl In toate zilele între orele 12- 6 p.m. de către d-nul Dr Drugescu, care se allâ în permaneuţâ în institut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boaielor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lănlescu X# X X X X X®X 945 BANDAGE ANATOMICE PENTRU HERNIE MINALE, CRHtALE $1 UIIIILIULE După construcţ unele cele mal bune şi mal prac-ti ce cu deplina asiguranţă a rsţinerei tuturor her-nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite. APARATE DE ORTHOPEDIE PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE CIORAPI ELASTICE CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE precum tot felul de bandage şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţionazâ prompt cu cea ma! | mare esactitate şi cu preturi moderate la atelieru special. F. NAUMEANU — BANDAGIST-ORTHOREDIST — Calea Grivita, 90 Bucureşti Casa fondata in Iaşi la anul 1 8491 CASA. DE SCHIMB ION ESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 10 Octombre VALORI Scadenta Cupoanelor Târg lib. curs med. Fonduri de stat roiuftu Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rsm. rur. conv. 6% Oblig, de stal C. F. R.6% idem idem 5 % Împrumut Stern 1864 7% Imţirum. Openheim 18G6 8% Agio 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 iulie 93 3/4 94% 9S% 2 Împrumut de oraşe Impr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% lm.or. Buc. cu prime lozfr.20 1 lan. 1 iulie 1 Mai 1 Noem. 83% 94 52 Valori diverse Creditul funciar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur.din Buc. 7% idem idem 6% idem Idem 5% Cred. func. ur. din iaşi 5% Ohl. cas. pension, fr-30010 1 lan. 1 iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem. 107 96% 106 100 92 3/4 83 240 FABRICA COMET 1 i DE SOBE IYIEIDINGER SI IVIAjSINE DE BUCĂTĂRIE ADOLF SALOMON Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine In permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb. VENTILAŢIA ODĂILOR Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc. CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca cel mai excelent M (laliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu .Medalie de Aur» rt C e_ — . 2- c3 — -O ■0056055 iifiisi C— «15 ° U «2* ||s?2“2g c — © -r g- . ÎS.S «5 ® C S 0^*21§. ş * f s-S pT5T3 w 2 AUX QUATRE SA ISON S 71, Calea Victoriei, vis-â-vis de Palatul Regal |PR0f. DR. G. J/E6ER, W. BENGER SGEHNE, STUTGSRT Preturile de vânzare originale ale Fa-__________bricei dupe mărime._____ J|g|| [ concep COMPANIA GENERALA DE fOlOCTE DE APA (societate anonima) la liege (belgia) No. 3.—BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ producere anuala de tuburi turnate vertical 20,000,000 kil. FOIIJE, TURNATORII, ATELIERE 1IE CONSTRUCŢIE MOTOR1 HYDRAULICI, STÂVIDARE, ROBINETE, FÂNTÂNI, ---GURID EFOC---- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂRGETOR DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X TJ B TJ R I cu elete si obicinuite Medalie de argint; Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvers 1885. Medalie de aur; Craiova 1887. 940 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-a-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre olientele pentru leftlnatate al aolidltate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzeso de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemnl profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimn fason. Mare asortiment de cravate uitimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsonrl complecte pentru fldantati. Layettes si Tronsonrl pentru copii. Tronsonrl pentru pensionate, otelarl si restanrantnrl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATA.LOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA* vis-â-vis de librăria Socee 635 POMI ROBITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII □ IN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA II Grădina Numită BRASLEA Sub. Icoana Str. POLONA 104. * No- 2, STRADA LIPSCANI, No- fn facia Băcăniei d-lui IV. loanid Pentru maT multe calităţi de diferite fructe. Intre care şi noile varietăţi de pere numite: Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de l-a clasă: S Medalii de aur de la Exposiţia de horticultura din anul 1868 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul /881 şi 188i 1 Ordinul Coronari României penlru horticultura şi pomol. 1883 l Diplomă de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din 188 j ! Brevet de furnisor al Curiei Regale din anul 1885. | Sunt ja de ani de când m£ ocup cu pomologia, desvoltând aceasjă artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrată cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea s<5 ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l’alte State în privinţa calitâţel fructelor. Penlru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotarâl a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevCzute în catalog, ca prin această efiinătate s£ şl poată procura ori-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă. Asemenea am făcut o însemnată reducere de preţ şi pentru alte 15 specii de pere, producţiunT roi. ce nu se vbd Î11 catalog, adică : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MIHAI-BRAVUL, STEFAN-CEL-MARE, ele. — Acestea se vindeau cu preţ de IO ici bucata şi acuma vor ii numai tt ici. D-nil amatori din Capitală şi din dislricte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se vor trimite. Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comnndelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuriu, cu atât este mal bine. 559 l—co 51 VjJ O CO-= G.-7 ^73 M ’3 •re «5 Q5 «s t-i*" co.S PANZAKIE SI LINGERIE Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi, Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI ii — a PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE FO.VUATÂ LA ANUL 1874 D. ST Al CO VI Cl BUCURESCI î Preţul cutiei de 1 /* kilo r Mazăre boabe extra . «Mazăre, boabe fluă. . Mazăre boabe mijlocie Mazăre păsteî . . . Fasole fină .... Fasole grasă. . . . Tarhon............... liobQ verde .... Dovlecel............. _liame sos tomate . . "hăt. vinele sos tomate jEPât. vinete p. Musaca. Făt. vinele împănate. Pătlăgele vinete tocate Fasole boabe llageolets Ţtrl plachie .... Sparangliel .... Bulion tomate . • . lei b. 1 1 2n 15 90 80 80 80 80 80 80 80 80 1 20 1 50 80 — 00 Preţul cutiei de I kilo Mazăre boabe extra . Mazâre boabe fină. . Mazăre boabe mijlocie Mazâre păsteî . . . Fasole fină .... Fasole n asă. . . . Tarhon............... Bob verde............ Dovlecel............. Bnme sos tomate . . l’ât. vinete sos tomate. Pat. vinete p. Musaca. Pat. vinete împănaLe. Pât. vinete tocate . . Fasole boabe llageolets Ţîrl plachie .... Sparanghel .... Bulion tomate . . . lei, f> “2 40| 2 20 I 1,G0I 1 60| 1 60 1 60 2 — 1 50 | 2 50 4 — — 90 COMEIKJI/WTII.Olt IMtETUHI ItEDUSE Tipoyrafla Ziarului,, Epoea1 Tipării ou cerneala Ch. Lorllleux-Cle Paris Qirani responsabil V. P. Gheorgbln. www.dacoromanica.ro