ANUL III No. 802 A DOUA EDIT1UNE DUMINECĂ 9 (21) OCTOMBRE 1888 a W,JMERUL 15 BANI NUMERUL ARONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A'UNA înainte In RucnreHci: La casa Administraţiunel. Iu Tara : Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In :>»treiiietate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 Candidaţii susţinuţi de partidul liberal-conservator, la colegiul I din Capitala, sunt : G. VERNESCU. GENERAL GEORGE MÂNU. PETRE CARP. MENELAS GERMANI. PACHE PROTOPOPESCU. l■ll■lHlMl■il■lll■ll^llll^^li^ll iiiiiiiiiiiHiun rrm PENTRU JLEG1T0RI Colectiviştii au ţinut şi întruniri prin suburbii în vederea alegerilor ce s’au apropiat, au cutezat de asemenea se convoace pe alegători la adunări mai apropiate de centru, cum au fost cele de la «Dacia». Indrăsneala şi lipsa de ruşine a acestor oameni nu ne-au mirat câtuşi de puţin ; e în natura colectivistului se fie cu atât mai îndrăsneţ şi mai neruşinat cu cât e mai în pericol şi mai aproape d’a fi depus la umbră. Nu ne-au surprins, ne grăbim a o spune, cele ce s’au vorbit atât prin întrunirile mărginaşe, cât şi prin cele mai din centru; căci e acum ceva recunoscut şi intrat în obiceiurile pământului armele cu care tovărăşia aceasta de exploatatori luptă şi când este la putere şi când este în opoziţie. De aceea ar fi timp pierdut şi muncă zadarnică să revelăm şi se combatem ce au spus pe la mahala toţi vagabonzii şi toţi pungaşii de rînd, care încă mai sunt lăsaţi liberi, de capul lor, prin suburbiile Bucureştilor ; în acelaşi timp ar fi o înjosire se mai contrazicem pe oratorii colestivişti care au făcut se re-sune sala «Dacia» de totjfelul de minciuni şi de calomnii, de tot felul de acuzări mişeleşti şi de afirmaţiuni laşe. Au ajuns, pe cât se vede, cu toţii, la tristul resultat ca toţi oamenii de bine se zică: «Cu Ion Bră-tianu, cu Mitiţâ Sturza şi cu Nacu, nu mal e de stat de vorbă, căci ori ’şi-au perdut minţile, or sunt nişte şarlatani de respântie care merită dispreţul şi scârba tuturor». Ceea ce ne miră însă este faptul că in această capitală a ţerei, siluită, jefuită şi schingiuită atâţea ani de-a rîndul, mai rău de cât or-ce alt oraş al ţerei, se mai găsesc încă atâţia indiferenţi şi nesimţitori ca se garnisească o sală unde vorbeşte IonBrătianu şi unde, la intrare, stau Epureanu şi Nichi Xenopol 1 Fără îndoială e bine când se alege grâul din neghină, ştii pe ce te întemeia, poţi calcula la ce se te aştepţi, dar mărturisim că la atâta neghină prin stratul de jos al popu-laţiunei bucureştenenu ne aşteptam. Nu mai încape vorbă, că nici un om cum se cade n’a putut trece pragul întrunirilor colectiviste şi este afară din or-ce bănuială că oamenii pierduţi, vagabonzii, foştii bătăuşi şi toţi fotografiaţii din albumurile poliţiei au fost şi sunt cetăţenii onorabili care constituesc marele partid naţional-liberal pe la întrunirile colectiviste. Aceasta însă nu ne împiedecă se regretăm că printre curagioasa şi statornica populaţiune a Bucureştilor mai există încă bandiţii şi mise-rabilii trecutului care cutează se seoaţă capetele la lumină, de prin vizuinile în care trebuiau se intre şi se stea pecetluiţi; toţi oamenii poliţiei lui Radu şi Moruzi;—toţi bătăuşii care se plimbau pe stradele capitalei pe caprării, atacând pe oa- ■ irob—w—MII— meni şi locuinţele lor ziua-nămiaza mare ;—toţi lucrătorii nemernici şi viţioşi, infectaţi de boala socialismului d-lui Panu şi compania ;—toţi pungaşii şi beţivii nestrînşi încă prin aresturile comisariatelor,—iată elementele ce au compus şi compun auditorul oratorilor colectivişti, iată cine formează opiniunea publică in numele căreia d. Ion Brătianu şi complicii săi pretind se ia din nou puterea în mână. Negreşit că această ceată de oameni perduţi este neasemănat de mică în raport cu marea, cu imensa majoritate a poporului bucureştean cu minte, muncitor şi cu dor de înaintarea şi prosperitatea ţării; totuşi e trist că se mai găsesc între noi atâtea resturi ale regimului trecut care se însoţească la întruniri şi pe strade pe şefii de bande, pe a-micii şi complicii d-lui IonBrătianu. E de datoria alegătorilor cinstiţi, convinşi şi statornici în principiile lor se facă se înţeleagă pe aceste drojdii ale societăţii bucureştene, că vremea lui Radu Mihai a trecut şi că azi trebue se se hotărască s’aleagă între tăcerea smerită a vinovatului şi între odăiţa întunecoasă a închisorilor. Când ticăloşiile, hoţiile şi crimele trecutului sunt încă proaspete în memoria tuturor, şi totuşi aceşti miserabili scot capetele şi se arată printre noi, de ce vor fi capabili a-cum la alegeri când desnădejdea îi va sili se încerce totul? De aceia, cu tot numărul lor restrîns, trebuesc ţinuţi în respect pentru canucum-va azi când guvernul şi partizanii lui voesc a lăsa deplină libertate în a-legeri, să se găsească o bandă de mişei, care nu mai au nimic de perdut, şi care se turbure pe ici, pe colo ordinea publică. TE LE GR AM E AGENŢIA IIAVAS Madrid, 19 Octombre. Guvernul Spaniol a primit ştirea că împăratul WUhelm va visila Madrid şi Lisabona. Dar data acestei noul călătorii nu este încă determinată. Paris, 19 Octombre. Informaţiunile primite din Cair constată că situaţiunea în Egipt devine defavorabilă englezilor. Se crede în generai că guvernul englez va redeschide în curând negocierile cu Poarta asupra ocupării Egiptului. Berliu, 19 Octombre. «Politische Nachrichten» publică o scrisoare a profesorului Tobold care acuză pe Sir Morel Mackenzie că a iuţit moartea împăratului Frederic printr’o explorare a laringeluî în timp de mal multe luni. Roma, 19 Octombre. împăratul a părăsii Quirinalul cu aceiaşi pompă şi în mijlocul aclamaţiunilor mulţime!. La gară Suveranii se îmbrăţişară de patru ori, repetând cuvintele «la revedere». Trenul Imperial porni la 3 ore 10. Roma, 19 Octombre. Dupe «Fanfulla» împăratul Wilhelm ar fi exprimat d-lul Crispi înalta sa satisfacţie, adăogând că speră că ’l va revedea Ia Berlin, apoi încă la Roma, în această Roma înlr’adevăr intangibilă. Belgrad, 19 Octombre. “‘Regele a sosit. El a fost primit ia gară de către miniştrii şi înalţii demnitari al statului. Mulţumi înainte de toate d-lul CristicI asigurându-1 de buna-voinţa sa. Mulţimea a aclamat pe Rege. Berlin, 19 Octombre. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că de-peşiie din Zanzibar anunţă că desordine i au isbucnit şi la Mombassa, principalul port al companiei englezeşti. «Ei DISIDENŢILOR cu PUNGAŞII y lată câte-va extracte din discursul d-lui Dim. Brătianu de la Ateneu, extracte luate dupe textul oficial din Naţiunea : Acea alianţa nu s’a făcut, si voi spune pentru ce. DAR, DACA S AR FI FĂCUT UNDE ESTE REUL?. NO!, LIBERALII INDEPENDENŢI SA NU NE PUTEM ALIA CU LIBERALII, OAMENI CINSTIT! DIN FOSTA COLECTIVITATE ! .. LINIŞTIŢI-VE ! ALIANŢA NU S’A FĂCUT SI NU SE VA FACE, CĂCI NU SE POT FACE ALIANŢE INTRE OAMENI APARTI-NEND ACELUIASIPARTID! DUMINECA U 9 OCTOMBRE LA 71/* ORE SEARA PARTIDUL LIBERAL-CONSERVATOR VA TINE o mmm publica IN SALA VECHIULUI ATENEU SCRISOAREA D-LUI L. CATARGIU ADRESATA D'LUI AL. C. MAVR0C0R0AT PREŞEDINTELE COMITETULUI LIBERAL-CONSERVATOR DIN IAŞI Bucureşti, 14 Septembre 1888 Domnule Preşedinte, Conform articolului 41 din Statutele Partidului, am onoarea a vă comunica că Comitetul central Liberal-Conservator, în şedinţa sa de aseară 1 j Septembre, adoptănd modul de vedere al Comitetului sSQ executiv, a ho-tărît că scopul coaliţiunel fiind atins prin căderea de la putere a d-lul I. C. Brătianu, coaliţiunea cu d-nu Dumitru Brătianu şi cele-l-alte grupuri politice nu mal are raţiune de a fi, că în consecinţă, partidul Liberal-Conservator îşi redobândeşte deplina sa libertate de acţiune în lupta electorală, pre-sintănd candidaţii sSI proprii. In districte însă, e lăsată toată latitudinea comitetelor de a forma toate alianţele impuse de nevoe pentru combaterea Colectiviştilor, care trebuesc priviţi ca vrăjmaşul comun. Personal, sub-semnatul, atât în Comitetul executiv, cât şi în Comitetul central m’am crezut dator a exprima părerea mea contrarie acestei decisiunl, care a fost însă votată cu aproape unanimitate. Comunicându-vS cele ce preced, am 0-noare a vă ruga să priimiţl încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni. Preşedintele Partidului Liberal-Conservator L. Catargi Toţi câţi fac politică saO citesc o gazetă In ţara asta, cunosc aproape în detail, amănuntele desfacerel opoziţiei-unite. Se ştie intre altele, cum d nul Lascar Catargi, care, precum spune prin scrisoarea sa, crezuse se esprime o părere contrară, îşi dădu demisiunea din preşedinţia comitetului partidului liberal-conservator, şi cum— recunoscând în urmă la rândul sgfl că opozi-ţiunea unită îşi atinsese scopul şi nu mal a-vea raţiunea de a fi — ş’a retras acea demi-siune şi a continuat se râffiâie preşedinte al comitetului partidului liberal-conservator. Această din urmă hotărâre a fost luată de d sa mal cu seamă când a vgzut că onorabilii colectivişti, abia căzuţi sub povara a-tâtor infamii, caută fără ruşine sS seoaţă din noo capul în lume—şi mal ales când s’a convins, căchiar liberalii disidenţi nu respingeai! propunerile de alianţă ce li se făceaţi de către colectivişti. Publicăm deci azi'în capul acestor coloane, in Întregul el, scrisoarea d-lul Lascar Catargiu preşedintele partidului liberal conservator, adresată d-lul Al. C. Mavrocor-dat, preşedintele comitetului din Iaşi, pentru ca sfi se vadă o dată mar mult, că înjghebarea opoziţiunel unite nu avea absolut alt scop de cât : combaterea colectiviştilor care trebuesc priviţi ca vrajimsul comun. Când dar, acest vrăjmaş comun se găseşte asta zi aliat, sprijinit şi protejat de liberalii disidenţi, cum de mal are d. Mârzescu curajul se susţie de pe înălţimea tribunei din întrunirea publică de la 1 Octombrie, că d. Lascar Catargiu ar desaproba alianţa dintre nuanţele conservatoare făcută în scopul de a combate cu puteri unite pe vrăjmaşul comun ? Ce? nu cum-va d. Mârzescu ar vroi se facă pe lume a crede, că d lui (Lascar Catargiu îl este milă de colectivişti, de acel care ş’ao bătut 12 ani joc de ţară şi de drepturile cele mai sfinte ale poporului român, de acel în fine pe care d. Mârzescu îl numeşte : fraţii sil liberali} Ce tupeu american 1... In Iaşi mal cu deosebire,‘alianţa nuanţelor conservatoare,—faţă cu reaua credinţă a disidenţilor care pe când cochetaQ cu colectiviştii impunead espres foştilor lor aliaţi din opoziţiunea unită condiţii neacceptabile, — se impunea de situaţiune. Este un fapt adeverit deja şi cunoscut de toată lumea, că nu conservatorii aQ desfăcut opoziţia-unită din Iaşi, ci liberalii, care atl împins lucrurile la acest desnodământ, spre a se putea mal pe urmă întovărăşi cu colectiviştii, fapt ce este şi va rgmâne o ruşine politică pentru el. (Ţara.) CONTABILITATEA COLECTIVISTA Ori-ce negustor care voeşte să’şl ţie socotelele In bună regulă şi se nu a-puce drumul spre Văcăreşti ţine un registru In care Însemnează şi intrările şi eşirele. Partidul colectivist are Insă o comp-tabilitate ce-va mal d part, are nişte registre în care însemnează eşirele dar nu pomeneşte nimic de intrări. Aşa spre exemplu Democraţia de ieri seară, care a ajuns să se dea şi peste cap în scop de a orbi pe alegători publică socotelile de tot ce a eşit pentru ţară din blagoslovitele mâini ale guvernului trecut. Democraţia zice : Noi am spus că am făcut un răsboiâ victorios ; că prin el am făcut independenţa ţerei Că am înălţat ţara independentă de la domnie la rangul de regat ; Că am îmbunătăţit armata şi am înzes-trat’o cu un material de răsbol din cele mal complecte ; Că am rescumpărat drumurile de fer ; Că am făcut linii de drum de fer în toate punctele principale şi chiar secundare din ţară ; Că am rescumpărat monopolul de la companii străine şi am îmbogăţit budgetul statului cu 18 milioane venit pe an ; Că am înfiinţat Banca Naţională şi creditele agricole ; Că am Înfiinţat creditele urbane şi rurale ; Căam clădit căzărml, arsenale, spitale, palate administrative, etc ; Că am clădit şi Înfiinţat scoli şi mal cu seamă scoli rurale ; Că am împroprietărit însurăţeii ; Că am vîndut moşiele Statului în loturi pentru a facilita dobândirea proprietăţii rurale ; Că am scăzut dările ţeranilor ; Că am suprimat mijloacele barbare de urmărire cu călăraşi, cari apăsaţi şi înjo-seaD pe ţăran şi pe stat ; Democraţia nu spune însă : 1. ) Resbelul victorios care l’atn făcut v’a costat o provincie, [şi colectiviştii care să laudafl odinioară că vor lua Transilvania au perdut şi Basarabia. 2. ) Materialul de răsbol cu care am îmbunănâţit armata a fost cumpărat de Maican care ne a adus ghiulele ce ucideail pe fraţii voştri. 3. ) Am îmbunătăţit armata puindlo www.dacoromanica.ro NUMERUL BANI NUMERUL ANUNCILIRIL.E DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agrare Havan, Place (le la Bourse, 3 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PAltIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-niain, No. (44. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 ■BOBBnnBannHBBi capul el pe un ministru care fura, pe un director care fura, din care unul e în puşcărie, ear altul a luat acelaşi drum. 4. ) Am rescumpărat drumurile de fer ca să avem de unde fura, şi am plătit 8 milioane mal mult de cât ni se ceruse, ca se avem ce împărţi. 5. ) Amj făcut credite agricole pentru ca la aceste credite ţărani să nu găsească nicl-o-dată un ban, iar Radu Mi-haî, Dimancea, şi toţi colectivişti să poată lua de acolo suma Îndoită de cât valoarea lucrului angajat. 6. ) Am clădit căzărml, scoale, am făcut şosele, dar toate aceste s’au făcut pe un preţ Întreit de cât valorează pentru ca Poteca fura de la şosele Paul Stătescu fura de la clădiri. 7. ) Am scăzut dările ţăranilor cu o mână şi le am înmulţit cu alta,|căcî am înfiinţat monopolul chibrituritor, sărei, taxa asupra ţuiceî. 8. ) Am vândut moşiile Statului în loturi, dar le am vândut numai proprietarilor colectivişti ca să le mărim a-verea. Eată ce trebue să spue Democraţia ca să arăte socoteli în regulă. Trebue mal ales să spue că ani întregi colectivitatea a furat, a furat, şi iar a furat într'una. Asta’I este pata cea mare, pe care nu o poate şterge cu nimic. Jefuitori, tâlhari de codru, locul vos tru e la Valea Tânganulul, nu In Cameră. Comptabilitatea voastră cu registrele ce înfăţişaţi alegătorilor sunt socotelele unui falit fraudulos. La puşcărie tâlharilor 1 MIŞCAREA ELECTORALA ROMAN Candidalurele La colegiul I, în contra dd-lor Lupu Bogdan şi Ariton Goilav, alianţa co-lectivistă-radicalâ-socialistâ a pus candidatura d-lul Panaite Donici şi a mult cunoscutului Guconu Mihalachi Kogăl-niceanu. In întrunirea publică la care a fost huiduit d. Mitiţa Sturdza, d. Donici a declarat ca candidatura sa însemnează o lecţiune Regelui pentru «lovitura de stat».—Ce zice Conu Mihalachi ? 1 La colegial al Il-a în bontra dd-lor G. I. DrăghicI, Eugeniu Ionescu şi Leon Eraclide, s’afi năpustit o droaie de candidaţi. Trecem peste numele lor. Cel mal nostim e tot Tânăsucă care s’a adresat alegătoilor cu|un caraghios manifest imprimat pe o carte de vizită ! La colegiul al IlI-lea să zice că se va pune candidatura lui Nădejde, profetul socialist. D. Nicolae Ionescu, solicitat de un mare număr de alegatori direcţr, a acceptat, să zice, să i se pună candidatura în contra representantulul celui mai autorisat al partidului resvrătito-rilor. C. M. VAICEA Minciunile colectiviştilor Asupra denunţărilor mincinoase fâ^ cute de vestitul Simulescu cu ceata lui M. S. şi guvernului In privinţa pretinselor ingerinţe a le administraţiei, cel mal fruntaşi cetăţeni au adresat M, S, regelui şi primului ministru următoarea telegramă : «In ziarul «Voinţa Naţională» de la 28 Septembre trecut, am văzut publicată o telegramă din Dragăşanl cătr3 Majestatea Si, prin care se învinueşte d. Herăscu, prefectul judeţului, că împreună cu sub prefecţii, însoţeşte pe d. A. Lahovari prin judeţ făcând presiuni asupra alegătorilor. Spre restabilirea adevărului supunem respectos Majestâţel Voastre, următoarele : Că, d. Lavovari a fost prin judeţ şi a venit In oraşul nostru fără să fi fost însoţit de vre-un agent administrativ, fie de ori-ce treaptă; Că, d. Lahovari venind în Drăgăşanl, 2 EPOCA — 0 OCTOMBRE a făcut o întrunire cu mare succes la care a luat parte unînsemnat număr de alegători; Că, d. Simulescu a făcut şi d sa o întrunire a doua zi după aceia ad-lui La-hovari, şi acolo a dat de s’a iscălit citata telegramă, fără însă să se fi luat vre-o resoluţiunejci numai s’a zis să se facă o hârtie constatatoare că s’a făcut întrunirea. Unii din cel iscăliţi nici nu sunt alegători.» Deci, din toate acestea, se poate vedea că râul obiceid de a induce Tronul In eroare, continuă In acest soiţi de oameni. Mărturisim faptele In sinceritatea lor şirugam peMajestatea Voastră să bine-voiascâ a şti că administraţia judeţului nostru, mulţumită alegerii ce aţi făcut In persoana d-lul Herăscu numin-dul prefect, este la înălţimea el. (Semnaţi) 1. Celăreanu, Ştefan Cre-ţeanu, Preotu N. Ştefănescu, Teodor Marinescu, N. Scârlătescu, R. Dimi-triu, T. Gabrielescu, N. Costache, Pet-cu loan, Nae Sandulescu, I. Uiescu, Florea liie Duinac, Petricâ lonescu, C. Păunescu, Voicu P. Botoran, N. C. Mi-hail, Ilie Popescu, Ion Rădulescu, Ta-che Sterian, A. Georgescu, Pr. M. Ni-colăescu, M. Costescu, T. Bârbulescu, loan Mihăescu, G. G. Stănescu, M. Marinescu, Ştefan M. Bălşan. I. L/iţă, Radu lonescu, D. Bădescu, T. I. Ignat, R. Duţă Zâvoianu,NaellieBoeru, I. Georgescu, Hristea Păunescu, C. Măndicescu, Alexe Rsdulescu, D. Ni-ţulescu, Dicu Florea Dobrescu, Babru R. Câmpeanu, Ion Bărbulescu, Florea Georgescu, Niţâ M. Mustaţă, G.I. Pană D. Sandulescu, I Constantinescu, Marin Tudorescu. Barbu Dumitru, Ghiţa G. Blestu. Petre Boiangiu, 11 ie P. Va-silescu, N. Mihalache, Ştefan Savu, G. Câpeţ, Ion Constantinescu, Ioniţă M. Fera, I. Dumitrescu, D.Constantinescu, B. Ciobotescu, C. Davidescu, G. Am-zulescu, C. Georgescu, D. P. Florea, D. T. Pogeneanu, I. D. Binişor, Al. Cercelăreanu, I. Stan, D. Vasile, I. Dumitrescu, I. Andrei, L. Lugulescu, I. D'culescu, R. Stănescu, Savu Bu-sioacă, Stan Ancuţa, Stoica Dumitru. Opreai. Creţu, I. T. Pogoneanu, D, Bobeică, C. Irina, C. Costache. INFORMATIDNI Mânie vom publica un portret al d lui Dim. Brâtianu, datorit penei maestre a d-lui N. Blaramberg. In acel articol d. Blaramberg combate şi teoria guvernului personal formulată în mod solemn, într’un manifest, de d. Dimitrie Brâtianu. Candidaţii anti colectivişti, din judeţul Bacău, sunt cei următori : Colegiul I de Camera Dd.Dimitrie Ghica Comăneşteanu. Torna Rafael. Ernest Sturdza. Colegiul II Dd.Gh. Levezeanu. Gaton Lecca. Costache Răileanu. Colegiul III Dd. Ion Lecca. Mihail Climescu. Reuşita acestei liste este mai mult de cât sigurajpe cît ni se spune. Ni se telegrafiază din Tecuci : Venirea l ul Dimitrie Sturdza în Tecuci în scop de a fine întruniri pu- blice colectiviste a exasperat atât de mult spiritele, în cât pe o ploaie torenţială mai întreaga populaţie ridicată ca un singur om şi având în fruntea ei pe notabilii districtului au parcurat stradele oraşului cu strigăte de: jos colectivitatea,jos Tache Anas-tasiu, afară Dimitrie Sturdza ! Cu toate măsurile energice luate de administraţie nu s’a putut împiedica legitima indignare a mulţimei care,înţeleaptă şi devotata guvermduî s’a mărginit numai a arăta ura şi o-roarea ce are pentru colectivitate re-trăgdndu se apoi în bună ordine şi linişte. A. Cincu, doctorul Pătras, Ion Să-vescu, C. Plitos, Sava Altar, D. Pe-trovici, Ion Cincu, N. Botez, N. Nes-tor, C. Vidraşcu. In urma fiascolui păţit la Drăgă-şani de Brâtianu, zice Buciumul Vâlcei, Simulescu este desperat. Ni se spune cala plecare Brâtianu a zis lui Simulescu următoarele : Dimi-trache m'ai compromis, trebuia să te gândeşti mult până să mă aduci aicea, pentru ca eu să ţin discursuri, la câţiva precupeţi de zarzavat şi unor copii de scoală. Dupe ştirile ce avem. zice Ţara, despre alegerea delegaţilor din comunele rurale ale judeţelor laşi, din vre-o 280 de delegaţi, sunt 26 socialişti ; la aceasta se reduce toată is-bânda faimoasă anunţată de socialişti prin afişe roşii lipite pe zidurile oraşului. Parale şi bucurie cheltuite de geaba 1 Ziarul Fulgerul anunţă că prefectura judeţului ar fi refusat grupurilor colectivisto socialste-liberale pentru seara de Joi 6 Octombrie, sala curţei cu juraţi din palatul administrativ. Cea mai bună desminţire ce se poate da unei aşa minciuni liberale, este, că d. preşedinte casier al comitetului colectivisto-liberal a şi lansat convocările care sunt pla-cardate pe toate stradele. -a»- Colectiviştii sunt tot aşa de infami în oposiţie ca şi la guvern : — N’au fost mulţumiţi se vede ca pe timpul tristului regim colectivist, au făcut viaţa imposibilă comerciantului Pe-trescu,fost prim j urat în procesu O ro-veanu; azi aflăm că au comis o nouă mişelie punend pa unul din agenţii lor ca se bată pe acest cetăţean cinstit. Banditul care a atacat pe d. Pe-trescu se numeşte Pave) Mihai, şi e acelaş trist personagiu care, după achitarea lui Oroveanu, atacase împreună cu alţi 4 indivizi pe d. Pe-trescu. Sperăm că justiţia de astă-dată ’şi va face datoria, trimiţând la locul cuvenit pe acel mizerabil bătăuş al colectivităţii. Pentru noul gimnasiu din Caracal zice Vulturul, s'a numit ca profesori; D, Lăcusteanu pentru partea literară. D. Burghelea pentru musică şi gimnastică. D. Beculescu pentru partea ştiinţifică. Cât pentru religie şi desemn se vor numi profesori în curând. îndată ce profesorii vor sosi la post, gimnasiul va începe a funcţiona. Aflăm dintr’o sorginte autorizată, că d. Doctor Asalti a refuzat candidatura ce voiau colectiviştii se i-o pue la colegiul I de Cameră al judeţului Roman. Joi seara, s’a sinucis In pivniţa sa ungurul Rutkai, fost şef de atelier al primăriei, dat în judecată de d. Pake Protopopescu pentru abusurl ce a comis pe timpul când era in serviciu. Nenorocitul, reîntorcendu-se din străinătate unde mersese spre a se căsători şi aflând despre urmărire, s’a decis a ’şi curma viaţa. In comuna Poenarii din plasaZna-gov s’a întâmdlat Joi o tâlhărie cu omor. D-na Anica Bolintineanu, trecând prin comuna Poenarii, pentru a veni în Bucureşti, a fost prădată şi ucisă de nişte tâlhari. D. procurorSfetescu, împreună cu d. judecător de instrucţie Pretorian, au fost trimişi pentru a urmări pe criminali. Ni se spune, că în urma unor ne-gociări ce se urmează acum, guvernul frances va reveni asupra măsu-reî ce o luase de a se interzice urmarea scoalelor militare franceze şi ofiţerilor noştrii. Se crede că guvernul frances va accorda această favoare anume numai pentru Rusia şi România, menţinând dispoziţiunea pentru cele-l’alte State. D. M. Sutzu, directorul general al poştelor şi telegrafelor, va presenta consiliului de miniştrii un proect de reorganizare a serviciului postai, precum şi altul privitor la crearea unui serviciu de telefoane. D. de Hitrovo, ministrul Rusiei, este aşteptat Duminecă în capitală. In stagiunea de estimp a Theatru-lui Naţional, se va representa o tragedie în versuri «Virgiliu» datorită penei măeslre a bardului de la Mir-ceşti. -sss- D. Basile Alexandri, Ministrul plenipotenţiar al ţârei la Paris, ce se află actualmente la castelul Peleş, va sosi Luni în capitală, de undo după o şedere de vre-o 7 zile se va duce le Mirceşti. -»*- La alegerile de delegaţi ce s’au fâ-cutDuminecă, 2 corent, ziceOrditiea, a eşit în întregul judeţ candidaţi li-berali-conservatori. In oraşul Târgo-vişte colectivitatea nici n’a îndrâsnit a se presenta. D. colonel Gramaticescu este numit şef al direcţiei artileriei de la Mi-nisteriul de Resbel. Sunt înaintaţi în arma artileriei : La gradul de locotenenţi coloneii; d-nii majori N. Emanoil şiGeorgescu-Bereşteanu, La gradul de |major : d. căpitan Mareşiu Gheorghe. La gradul de căpitani: d-nii locotenenţi Frunză Petre, Valvoreanu Constantin şi Russo Emil. HManaaaoBnuMMM D ALE VENERABILULUI S’a sfârşit. Partis&ni d-lui Dem. Brâtianu încep se '1 părăsească ; astfel că partidul seu peste câte-va zile nu se va compune de cât de vene-rabilisima sa persoană. Aşa, eri s’a remarcat prea mult lunga întrevorbire ce a avut la primăria capitalei, d. Ileliade Cârciu-mărea cu d-nu Pake Protopopescu primarul. Precum aflăm, d. Cârciumărescu solicită postul de inspector al ac-ciselor. CRIMA DIN STRADA SOARELUI ACTE OFICIALE (Urmare şi fine). Raportul prefecturel poliţie! Capitale! relativ la constatările făcute cuocasiunea denunciarilor primite, prin prefectura de Putna, de la individul Gheorghe Soare, care se declara de bună-voe complice In omorul din strada Soarelui, săvîrşit tn ziua de ii Maiu t88ţ. Istoricul sumar al descoperirei denuncia-torului si începutul investigatiunilor. (Partea aceasta am dat’o tn raportul procurorului). Verificarea declaraţiunilor denunciăto-rţiluî şi resultatid constatărilor. Constatările fâcuţe cu minuţiositate atât prin depunerile diferiţilor martori, cât şi prin cercetările dosarelor şi scriptele oficiale de tot felul din Bucureşti şi Focşani conchid ppnct cu punct la neexactitalea absolută a faptelor relatate în paragrafele precedente şi anume : 1. Nu este adevărat că Gheorghe Soare sau Ţârlea Ion aii venit în Bucureşti la 2 Aprilie 1885; şi mal mult de cât atât, este incontestabil că au lipsit din Bucureşti cel puţin lunile Aprilie şi Maiâ, şi că, pe când aci se comitea crima din strada Soarelui, el eraQ în judeţul Putna. In adevăr, sâ constată In diferitele acte şi dosarele archivel autorităţilor din Focşani, că, la 8, 9 şi 29 Aprilie 1885, Gheorghe Soare se afia în judeţul Putna; ast-fel la 8 Aprilie el iscălea o declaraţiune în dosarul Nr. 23 din 1885 la o cercetare ce făcea primarul comunei Straoani-de-Sus ; la 9 Aprilie dînsul făcea oposiţiune la judecătoria de pace din Panciu şi la 29 A-prilie era present la judecată,în oposiţie, răspunzând la apelul nominal, dupe cum se vede în dosarul Nr. 1.242 din 1884 al judecătoriei de pace din Zăbrăuţî. Pe de altă parte se constată în registrele prefecturel poliţiei Capitalei şi în acelea ale corpului sergenţilor de oraş, cum şi ale diferitelor circumscripţiunl, că Gheorghe Soare a fost însumat ca sergent de oraş la 12 Octombrie 1885 în compania4-a de Albastru, conform ordinului de zi Nr. 886 din 11 Qctombre acel an. Este de notat că toate registrele şi scriptele, fiind controlate cu deamânuntul, s’a constatat că ele coincid perfect şi nu lasă cea mal mică îndoială de a se fi putut altera ceva dintr’însele. De altmintrelea, a-ceasta ar fi fost şi imposibil, de oare-ce ele sunt atât de numeroase, şi legăturile lor reciproce sunt atât de strict cerute în cât cel mal inteligent şi prevăzător om din lume nu ar fi putut ascunde presenţa lui Gheorghe Soare fără a desfiinţa cu desăvârşire registrele prefecturel, corpului şi comisielor. In fine, probele prin martori aii demonstrat şi ele acelaşi lucru, căci s’au găsit mulţi sergenţlde oraş, care sunt şi astâ-zl FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (24) YVALTER SCOTf LOGODIŢI 9 SAU CONETABILUL DE CHESTER VIII. (Urmare) Ast-fel de cuvinte mişcaţi vili pe acel cărora eraţi spuse, şi pe care obiceiul II oţelise mal de mult contra tuturor primejdiilor. Normanzii, însufleţiţi de ideile lor cavalereşti, juraţi că vor muri pănâ la cel din urmă înainte de a ’şî părăsi postul, Anglo-Saxonil strigau că ar fi ruşine să lase pradă lupilor ga-lezî un miel ca Evelina, cât timp vor putea-o apăra cu pepturile lor ; o scânteie din aprinderea obştească să furişă chiar şi In inima Flamanzilor celor răci. Lăudaţi unul către altul frumuseţa tinerel castelane, şi’şl spuneaţi unul altuia In puţine cuvinte hotârîrea lor nestrămutată de a o apara din toate puterile lor. Roşa Flammock, care dimpreună cu două femei care slujau pe stăpâna el, o însoţea în rondul său împrejurul castelului, părea că’şl regăsise firea el smerita şi sfiicioasă, pe care ’şî o per-duse o clipă în ajun când aflase cu ce bănueli batjocorea preotul pe tatăl el. Ea urma pe Evelina pas cu pas, de şi la depărtare cuviincioasă, şi asculta ce zicea din timp în timp, cu admiraţiunea unul copil ascultător, pe când ochii săi umezi arătau cu elocvenţă că simţea toată mărimea primejdiei şicăjnţele-gea toată puterea cuvintelor stăpânei sale. Totuşi Într’un moment dat ochii tinerel Roşa străluciră cu un foc mal vili; mersul său arătă mal multă încredere, şi privirelor sale mal multă Indrăsnealâ: şi anume când să apropie de locul unde tatăl ei, după ce dăduse poruncile sale la toate punctele, ca un comandant dibacid, îşi îndeplinea slujba sa de inginer punând să aşeze un mangono de cel mari — o maşina de resbel cu care să sluj aii atunci spre a arunca pietre— Intr’un lo î de unde pute l păzi Intrarea de la o portiţă care ducea din castel pe câmpia din spre a-pus, şi unde se putea presupune că va avea loc atacul cel mai înverşunat, Flammock Îşi lepădase armura, pe care o aruncase lânngă dînsul, ş’apol o acoperise cu haina sa ca s’o apere de rouă dimineţel, şi rămânând numai In vestă de piele, cu braţele goale pănă la cot şi mâna Inarmatâxu un ciocan greoi, dădea el însuşi pilda lucrătorilor care lucraţi sub ordinele sale. Caracterele domoale, dar hotârlte, sunt de obicei acele care să ruşinează şi se sflesc mal mult când calcă vr’o mică cuviinţă socială. Wilkin Flammock ascultase în ajun, aproape cu nepăsare învinuirea de trădare ce i să aruncase ; dar să roşi, şi să Iruşină când reluă repede haina sa, pentru a ascunde ochilor Eveiinel neorânduiala In care’l găsise. Nu tot ast fel făcu şi fiica sa. Mândră de sârguinţa tatălui el, privi pe stăpâna sa cu semeţie parcă ar fi vrut săT zică : — Iată pe ce credincios servitor cutezau să’l bănuiască de trădător ! Inima Eveiinel ’l bănuia acelaşi lucru, şi In graba ei de a dovedi Flamandului că prepusurile sale nu ţinuse mult, 11 puse în mână un inel de mare preţ : — Slabă despăgubire, Ii zise ea, pentru un prepus pricinuit de o neînţelegere. — N’am nevoe de dînsul, Milady, răspunse Flamandul cu nepăsarea lui obicinuită, doar numai dacâ’mî dalvoe să’l dăruiesc Rosei, căci mi se pare c’a fost foarte Îngrijită de un ce care mă neliniştea foarte puţin. Şi de ce m’aşl fi neliniştit ? — Fă ce’f vrea cu dînsul, zise Evelina ; credinţa d tale e mult mai de preţ de cât peatra scumpă din acel inel. Aruncând apoi o privire asupra câmpiei care să întindă Intre castel şi rid, 11 făcu sâ bage de seamă ce linişte şi ce tăcere domniad acolo unde In ajun să întâmplase o scenă de sgomot şi măcel. — Nu va ţinea mult aşa, răspunse Flammock ; vom auzi In curând destul vuet, şi încă mai aproape cfe urechile noatre de cât ier!. — In contra au tăbărlt duşmanii ? întrebă Evelina, nu văd nici corturi nici pavilioane. — Nu le Întrebuinţează, răspunse Wilkin; cerul nu i-a bine cuvlntat ca să ştie face pânză din care să le întocmească. VezlT culcaţi pe ambele maluri a le rlulul, acoperiţi numai cu mantalele lor albe. Cine ar crede că o armată de tâlhari şi hoţi poate să sa-mene ast-fel cu cel mal frumos lucru ce poţi vedea In natură, cu nişte pânze întinse pe o câmpie spre a se Inălbi ? Dar ascultaţi I ascultaţi ! vespiele încep se blzîe ; In curând au să’şi pue In lucrare acele ; In adevăr, să auzi In armata galeză un sgomoţ năbuşit, asemenea cu bâ-zăitura. Unui stup ce se desloapla, de o primejdie ’ngrozit. Speriată de acest murmur, care din moment In moment să făcu mal ameninţător, Roşa apucă de braţ pe tatăl sed, şi’I zise cu jumătate glas şi cu groază : — Par-că e sgomotul ce făceau valurile, cu o noapte înaintea Înecului celui mare. — Şi asta vesteşte un timp prea aspru pentru nişte femei, răspunse Flammock. Retrageţi-vă în apartamentul d-voastre, lady Evelina, dacă binevoiţi. Dute şi tu, Rosico, şi cerul să vă In servicii! şi care, cunoscând foarte bine pe Soare, ah dat destule amănunte despre dînsul, însă nici unul nu l’a văzut până în toamna anului 1885. In ceia ce priveşte pe Ţârlea, se constată asemenea la Focşani că el a fost în judeţ în zilele de 28 şi 29 Aprilie, 7, 14, 15 şi 10 Maiu. Ast-fel, la 28 Aprilie el a scris o pe-tiţiune a femeeî Sanda Grigore Dobrin către sub-prefect, după cum se vede în dos. Nr. 23 din 1885; la 29 Aprilie a scris o altă petiţiune a lui NiculaeAndrei Drăgan (ase vedea dosarul de legalisărl Nr. 20 din 1885 al comunei Slraoani-de-Sus); la 7 Maia a iscălit o dovadă de primirea unei citaţiunl din partea primăriei aceleaşi comune, la 14 şi 15 Maiu se găsea prin Focşani, ru-gându-se de toată lumea a interveni pe lângă d-na Botez să ’I împrumute 150 lei; iar la 10 Maia se afiala tribunal unde prin act autentic vindea d-nel botez, pentru 150 lei, caselejsale din comuna Slraoani-de-Sus, cu drept de rescumpărare. Tot asemenea, din registrele prefecturel poliţiei Capitalei, ale corpului sergenţilor şi ale circumscripţiunel respective, să constată că Ţârlea a fost pentru prima oară însumat ca sergent de oraş la 14 Mal 1880, cu ordinul de zi Nr. 425, în compania 4-a de Albastru. Aici este de notat că toate aceste constatări coincid perfect cu declaraţiunile lui Ţârlea, care nu putea şti ce inscripţiunl se pot găsi la Bucureşti, pe când el era interogat la Focşani. 2. Este adevărat câ sergentul Ion U-ţoiu a scos pentru Gheorghe Soare o dovadă de bună purtare, pentru a se anga-gia în corpul sergenţilor de oraş, dar a-ctsastă dovadă nu s’a scos în Aprilie, ci la 6 Octombre 1885, legalisându-se în registrul secţiei 30 la No. 04, aşa că această dată admite întocmai arătările registrului, care prevede ziua de 12 Octombre ca zi de însumare a lui. S’a găsit chiar dovada originală care poartă data de O Octombre şi este aci alăturată, 3. Declaraţi unea lui Vasile Ion Moraru era făcută cu destulă nepricepere pentru a nu ţine seamă de dânsa, din momentul când ne sileşte a crede că căpitanul Stăn-ciulescu, un om înalt, a avut în timp de 14 luni fecior ou 40 lei pe lună, bucătăreasă, femee în casă, vizitiu şi ordonanţă militară. Această cestiţine nici nu este de discutat ; ceea ce însă este mal grav, este că acest individ, adus la Bucureşti, la cea d’ântâiQ propunere ce ’l s’a făcut de a merge în persoană se arate casa undea servit la Stânciulescu, camera ce ocupa dânsul etc., a rămas abătut şi a declarat imediat că nu a fost în viaţa lui în Bucureşti, dar câ la Focşani ’l-a făgăduit unul, anume Gheorghe Soare, 200 lei, în-văţându’i se spună minciuni şi arâtându’l pe Ţârlea, pe care el nu l’a cunoscut pînâ atunci. 4. De astâ dată Gheorghe Soare este condus In presenţa a duol comisari clasa I, Grant şi Creţu, şi a căpitanului Savo-polu, comandantul sergenţilor de oraş, pe calea victoriei, şi ’i se cere a da o repre^ sentaţiune repetând tot ceea a făcut în ziua de 12 Maifi 1885, adică, conform de-claraţiunel sale, se intre pe strada Fân-tîneî, apoi pe strada Soarelui şi în fine se să oprească la poarta casei lui Miulescu, unde se arate pas cu pas cum a pîudit dupe portiţă, pe unde aii intrat cel alţi doul, Iu ce giam abătut pentru a semnala apropiarea acelui domn cu două doamne, unde a staţionat hirjea, etc. Este de prisos a mal da toate detaliu-rile resultatului acestei represintaţiunl, ele fiind deja consemnate în alăturatul proces-verbal, dresat chiar atuijcl. w i nitr ocrotească pe amândouă 1 aice nu puteţi decât să stingheriţi. Simţind că făcuse tot ce era datoare, toţ ce putea să facă, şi temându-se ca fiorii ce o cuprindeau fără voe sâ nu molipsască şi pe alţii, Evelina urmă sfatul vasalului el, şi porni cu paşi Înceţi spre apartamentul săi}, lntorcându’şl adesa capul Îndărăt spre a privi pe ga-lezil cu armele In mână, a le căror ba? talioane Înaintau ca valurile mârel la vremea fluxului. Prinţul de Powys dovedise cunoştinţa artei militare chibzuind un plan de atac care săpotrivia cu spiritul pornit a'l soldaţilor sei, Si care trebuia In acelaş timp să arunce spaimă pretutindeni In rând ile duş nanilor săi puţin numeroşi. Cele trei laturi ale c; steiului aparate de rlu fură Împresurate de corpuri însemnate din oştirea galeză, care aveaţi ordin să se mărginească a nelinişti gar-nizona prin aruncare de săgeţi, dacă nu cum-va s’ar fi înfăţişat vr’un prilej bun pentru un atac. D ar trupele cele mai însemnate a le lui Gwenwyn, împărţite In trei coloane, înaintau de a lungul câmpiei către partea din faţă a castelului întoarsă spre apus, şi ameninţai! să dea asalt zidurilor care, în a-cea parte, nu erau ocrotite de rid. (Va urma) -ne. www.dacoromanica.ro EPOCA - 9 OCTOMBRE SaBBBHBMOBHnBnKMOi Este destul a resuma în câte-va cuvinte că cu acea ocasiune Gheorghe Soare s’a trădat cu desăvârşire; se citea bine pe fata Iul dorinţa extremă de a ghici şi a trece acest obstacol, care probabil ’l-ar fl putut uşura sarcina; se vedea tn acelaşi timp grija deplină ce avea de a observa cu a-tenţiune mişcările şi privirile celor ce ’1 urmaO, căutând a le surprinde atenţiunea Îndreptată spre casa crimei de care era cu desăvârşire străin. La fie-care întrebare răspundea cu o precautiune remarcabilă, reservându’şl tot d’a-una dreptul de a reveni asupra răspunsului ce ar fi dat, şi la fie-care pas se oprea cu o mină din ce în ce ma! îngrijată.—Desperat de prea multe tatonamente, şi silit de a se pro-nuncia în mod categoric, s’a aruncat la noroc asupra unei case şi a zis «aceasta este casa,—iată unde am stat efl, etc». — Norocul însă nu ’l a ajutat nici de astă dată, căci a arătat o casă străină şi pe partea opusă aceluia unde locuia Miulescu.— In definitiv, Soare a plecat de acolo fără să fi putut găsi nici casa, nici strada măcar şi fără a avea cel puţin consolaţiunea să ştie până astâ-zl daca a ghicit saii nu, şi prin urmare daca s'a achitat de sarcina ce şl a luat. Un incident După câte-va zile de şedere tn Bucureşti, timp în care Gheorghe Soare persista în declaraţiunile sale şi adâoga pe fie-care zi detaliurl cu cari se încerca a potrivi veri o probă de culpabilitate a lui Ţârlea şi Stănciulescu, desperat de nereuşită şiîngrijat că cercarea ce face ’l ameninţă a merge sigur la puşcărie, revine de o dată la mârturisirele anterioare şi declară categoric că lăcomia de bani ’l-a îndemnat a juca acest trist rol. Silit a da probe despre această nouă de-claraţiune, mărturiseşte că a fost încura-giat de d. Costa-Foru şi că tot ce a spus aflase pe când era la hotel Triandafu în Focşani, unde sta tinut la secret într’o cameră alături de a d-lul Costa-Foru. Aduce diferite probe în această privinţă şi declară că nu a fost în Bucureşti până în Octombrie 1885. Detaliurile ce dă de astă dată şi probele, pe cari sprijină această nouă mărturisire, ccincid^cu constatările făcute în tot timpul şi despre cari el nu putea avea nicl-o Cunoştinţă. D. Costa-Foru, informat de acest incident, vine la politie, unde de astă dată ’l se permite întrarea la Gheorghe Soare şi dupâ o couversatiune cu acesta, care a durat mal mult de o oră, ’i hotâreşte din noii a măntine primele declaratiunl, şi reîncepe cu modul acesta a s® declara iarăşi complice la crima din strada Soarelui. După acest incident s'a pus în practică ultimul mijloc de constatare menţionat la § 4, unde Gheorghe Soare nu a putut parveni cu nicl-un chip sâ ghicească casa unde s’a comis crima. Conclusiunt Idea de a scăpa pe Miulescu a fost probabil urmărită din momentul când Anto-niâ a recunoscut calităţile Iul Gheorghe Soare şi actele de cari dânsul ar fi capabil. Gheorghe Soare abia s’a lăudat în treacăt că ştie multe şi a şi mirosit că ar putea face o speculă; a amânat însă această speculă, poate chiar fără intentiune de a o aplica veri-o dată, de şi nici nu putea face alt-fel pe atunci pe când ’l lipsea pe de o parte curagiui, iar pe de alta nevoia nu o simţea In destul de tare pentru a nesocoti pericolul la care se expunea. Liberându se din Văcăreşti s’a dus a casă, unde s’a apucat de muncă şi de diferite daraverl, în cari de obiceitl nu era de loc cinstit; cu toate acestea nu se mal gân-jieş. la această afacere, când primeşte de ja Antoniu întâia scrisoare care ÎI dă şi curagiui ce ’l lipsea odinioară şi ’l excită şi gustul de îmbogăţire în nişte momente tn cari nu mal ştia ce să facă de miserie, când sechestrul era gata a ’l doborâ de tot. Atunci primeşte a juca orl-ce rol şi răspunde cerând recompensă. Recompensă, funcţii, de toate ’l se fâ-găduesc în pripă ; investigatiunile încep. Se cam observă că Soare nu ştie ce se spună; i se dă ajutor în interesul de a scăpa Miulescu mal curând, şi în sfârşit Soare inaugurează primul succes al operei şale, Încheîarea istoricului crimei înregistrat în deelaratiunea sa oficială. Puncte precise destule pentru a câştiga încrederea unora în faptele expuse de dânsul ; dar de şi sprijinit pe nerocul de a fi pemerit verl-un detaliu compromiţător pentru pretinşii săi complici, are grija a se aprovisiona şi cu o probă mal sigură. Atunci recurge la Vasile Ion Moraru, i se permite a pătrunde la dânsul şi ’i promite 200 lei pentru a face deelaratiunea ce l’a învăţaţ. Soare persistă cu speranţa că cel interesat! în causă a& destulă influentă şi ştiu cum să lucreze pentru a asigura isbânda. La un moment dat, văzându-se prea iso-lat şi cercetat de scurt, perde speranţa şi dă pe fată adevărata situatiuue. Revede pe D. Costa-Foru, câştigă din nott speranţa şi reîncepe farsa penare probabil o urmăreşte şi aştă-zl în necunoş-cintă de resullatul dobândit. In consecinţă, el nu este vinovat a fi participat la crima din strada Soarelui, ci numai pentru a fi atentat la libertatea vednică a doi oameni pentru lăcomia sa de recompensă bănească. Ţârlea este nevinovat în această crimă, iar Vasile Ion Moraru este un agent secundar al protectorilor Iu! Miulescu. p. Prefect, IV. luuoicscu. J888, Septembre 37. DIN DISTRICTE ARGESIU. Uneltiri colectiviste. Mare zăpăceală în rândurile colectiviştilor, zice Gazeta de Piteşti. Se Hgită, se frământă, colindează plăşile, comunele din judeţ pentru propagând i e-lecloralâ de pe lângă alegători în favoarea candidaţilor liberalînaţionali. Totul Inse fără efect. Un fel de desgust, de repulsiune coprinde pe ori-cine de la care colectiviştii să încearcă a cerşi voturi. De şidînşi pun în circulaţiune diferite sgomote absurde şi grosolane, cum spre ex. că M. S. Regele a impus d-luî D. Brătianu alianţa cu şeful colectiviştilor, d. I. Brătianu ; că acest din urmă va relua da sigur puterea după alegeri; totuşi nimeni nu cada în cursa lor, toţi simt ca asemenea vorbe sunt tertipuri colectiviste, menite în spiritul autorilor lor, a exersa o presiune asupra alegătorilor mal timizi şi mal creduli. Din nefericire însă pentru oamenii regimului căzut, nu se mal găseşte printre alegători, fie acel din oraş, fie acel de la ţeară, nict-unul care să consimtă cel puţin a sta la vorbă cu el. — El ştifi aceasta şi de aceia zăpăceala este mare în colectivitatea din Piteşti. Vor sărmanii să mal dea semn de viaţă, să se afirme, zic dtnşil, ca să se ştie că n’au renunţat la deliciile puterel şi prin urmare la posibilitatea de a mai exploata ţara ca o moşie a lor. Ei bine, cetăţenii piteştenl sunt generoşi cu dînşil, nu vor să’I încurageze, să conceapă ilusiuni, care ar fi fatalmente; şi d9 aceia are vr’un colectivist mal de frunte curagiui să se insinueze pe lângă alegătorii independenţi cu linguşiri şi solicitaţiuni în vedera a-legerilor, numai de cât i se întoarce spatele fără chiar a se face pomană un cuvlnt de răspuns. Dupe faptă şi resplată... Păcătoşii de colectiviştii aii desfăcut cu desăvârşire şi băerile pungeî. Corupţi din fire şi conrupătorl, el caută a împinge pe alegători să traficheze cu votul seu; în acest scop, colectiviştii ’şî au întocmit bande de agenţi electori cărora le umpluse posunarele cu bani şi apoi ’l pornesc să cutreiere mahalalele după vlnătoare de voturi. Dar însă nici banul lor nu inspiră mal puţină oroare ca mutrele lor ; aşa că, alegătorii pe care colectiviştii încearcă a’i seduce prin virtutea banului, ’i respinge cu dispreţ, gonindu’I din curţile lor... A TEDITIUNE ULTIME INFORMAŢII! Ni se telegrafiazi din Braila: Telegrama colectiviştilor prin care denunţa ingerinţe închipuite este menită numai a explica căderea lor care e sigură. Nici o ingerinţă n’a fost şi nici nu pot cita şi proba vre un act precis. Alegerea delegaţilor s’a făcut în modul cel mai corect. O singură protestat’ime. nu s’a ivit. Sub colectivişti care azi protestează, afişele oposiţiuneî se rupeau. De opt zile s’a lipit pe ziduri un manifest co lectivist. Desfulem se se dovedească că toate nu sunt intacte. La o întrunire a oposiţiuneî, erl a luat parte mai mulţi funcţionari. însuşi interesul partidului liberal conservator este, ca alegerile să fie perfect libere, pen ■ tru ca isbândă se fie şi mai strălucită. n Ingerinţe neruşinate colectiviste Infamia colectiviştilor nu mai cunoaşte margini ! Iată ce ni sa tele-grafiază din Tecuci : Dimitric Sturdza a venit nici cu tabloul împrumutaţilor creditului funciar rural si ca director al acelei institiiliiini a convocat pe toii datornicii nineuintendu'i cu vîuzarea moşiilor daca nu vor vota cu Tache Anastasiu si pe dansul la Senat. Gheorghiu. Colectivitatea 'din Tecuci simţin-du-se foarte slabă faţă cu indîgnaţia întregului judeţ care a avut atât de mult de suferit, recurge la toate mijloacele pentro aşi asigura isbânda. Corupţiunea care a fost un principii.î politic sub regimu trecut, este şi as tă zi nădejdea lor cea mai puternică. Sinistrul Sturza a sosit astă zi, şi pentru mâine se aşteaptă M. Cogăl-niceanu pentru a da fostului satrap sprijinul tor moral. Se aşteaptă şi Radu J\Jihai, căci Maican se află deja de mai multă vreme la moşia sa Lar-ghiseni din acest judeţ. 1. C. lsac, Gli. llurmu/.achi, Jane •fugarii, IV. Theodor, Ion lliinrii, C. Toniescu, C. 1. Iluuilenesou, Hriato-clie Crivatzu. ft Printre candidaţii partidului liberal conservator în judeţul Dâmbo-viţa am omis din eroire a anuncia şi candidatura d-Iui Ioan Ciuflea la Colegiul al 11-a de S ui t, una d n cele mai populare şi a cărei reuşită pare afară de nici o îndoială, dată fiind consider iţia şi iubirea de care se bucura d. Ciuflea printre conjude-ţenii sei. M Staalen Correspondenz din Berlin desminte ştirea ivită acum câte-va zile în presa europeană, despre înlocuirea d-luî Ilitrovo ministrul Rusiei la Bucureşti cu d. de Kotzebue consilier de ambasadă la Paris. * Mai mulţi cetăţeni considerabili de peste Mileov ne cer desluşiri asupra numelui Epureanu, ce’l poartă fostul inspector poliţienesc,de teama confuziuneî ce da în public cu trei veacuri strălucita familia a Epure-nilor Moldovei. Pentru liniştea legitimei indigna-ţiuni a societâţei lămurim o dată pentru tot-d’a-una, că numitul zbir colectivist este un fost boiangiu dupe calea Rahovei din Bucureşti de neambulg.ar. Dînsul aexersat meşteşugul §boiangeriei pănă când a dat faliment la anul 1877, când a fost numit prin stăruinţa d lui Serurie su-bcomisir poliţienesc, de când ’şi a adoptat şi numele pompos de Epureanu, ca aţâţi alţi parveniţi, cari n’au nic de cum a face cu familiele istorice ale ţârei. * Meritosul nostru confrate de la «Romînul», d. Dianu a plecat azi dimineaţă la Romanaţi unde îşi va pune candidatura la colegiul al treilea de acolo. Se ştie. că d. Dianu de doue ori punendu’şî candidatura la acest judeţ, n’a putut fi ales graţie ingerinţelor colectiviste. D. Dianu s’a presintat ca candidat favorabil guvernului. n In locul ci lul Henri Gatargi care a fost numit procuror, dar care ca supleant, eşisela sorţi ca se pres’de-ze secţia 12 pentru colegiul al doilea da cameră, s’a ales d. judecător Mimi, K Câţi-va colectivişti s’au întrunit azi la d. G. Nacu, pentru a lua cunoştinţa de rezultatele ce au abţinut delegaţii lor pe lângă alegătorii din culorile de Verde şi A'bastru. Se pare dupe spusa unui fost deputat din majoritate chiar, că numai în culoarea de Negru se mai poate spera ceva, Io Roşiii, Galben şi Verde, le este teamă că vor cădea ruşinos. * Hala cea noue de la Matake Mâ-celaru fiind aproape terminată, va fi deschisă la 1 iu Noembre. * Următoarele nuoî dispoziţiuni 8U fost introduse în regulamentul Fa-cultftţei de Medicină. 1. Înscrierile pentru examenele de doctorat nu se vor putea face de cât Lunea, Marţea şi Mercurea, 2. Examenele nu şe vor ţine de c;ât în cursui septâmenei viitoare după înscriere. 3 Data şi comisiele de examen vor fi afişate la începutul septâme-neî. Aceste mesuri vor pune capet favorurilor ce se făceau pîne azi, unor studenţi cari voiau se aibă cutare sau cutare comisie. Aflăm dint’ro sorginte autorizată că D. 1. G Brătianu pregăteşte un faimos discurs pentru viitoarea întrunire colectivistă. In acest discurs d. Brătianu seva ocupa în special de politica e^teri* oară a ţârei. S’au luat toate măsurile, ne spunea un colectivist, ca acest discurs se fie tipărit şi trimis în străinătate. Va avea Europa de ce rîde or plânge! n Aflăm cu regret moartea d-luî Victor Colin vice-coasul al Franciei la Ta m pic o. D. Colin a ocupat dupe cum se ştie funcţia do cancelar al consulatului francez din Galaţ!, unde a lăsat cele mai placate suveniri. n Lufti-bey, al 2 lea secretar al'legaţiei otomane din Bucureşti, este înaintat la gradul de secretar i-iu la legaţia din Getinia în Montenegru. ULTIMA. ORA AGENŢIA II.WAS Londra, 20 Octombrie.— Times zice că Wilhelm ll Irebue se fie satisfăcut, j căci Austria şi Italia sunt legate ÎDtr’un mod intim de politica germană, că Rusia estt^decisâ se menţină neutralitatea sa şi că Francia este isolată. Singura primejdie posibilă este din partea Bul- gariei, dar nu este probabil ca Bu'garil cu toata dorinţa lor de a interveni în Macedonia se îndrăsneasca a brava nemulţumirea Europei. Times conchide că nimic nu ameninţa pacea pentru moment. Yiena, 20 Octombrie. — Jurnalul 0-ficial înregistrează numirea Gomitelul BadenI ca guvernaLor al Gali ţiul. Rugăm pe toţi dd. abonaţi cărora îi am trimis azi avizele noastre se bine-voiască a ne trimite respunsul cerut, luând notă că din parle-ne vom urma în tocmai dorinţei d lor. Administratiunea ziarului EPOCA PRUURU COMUNEI RLCURESTI CONVOCARE In temeiul înaltului decret cu No. 2607 din Septembre a. c. Noi, Em. Protopopescu-Pake, primarul comunei Bucureşti, invitam pe toţi d-nii alegători din judeţul Ilfov, inscrişl pe listele electorale definitive, formate pentru anul curent, se se adune în zilele şi în localurile arătate mal jos la orele 9 de dimineaţă spre a alege pe deputaţii şi senatorii ce ah a compune nuoile camere legiuitoare : COLEGIUL I DE CAMERA Alegătorii acestui colegiu impărţiţl în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 12 Octombre pentru a alege cinci deputaţi în modul următor: Secţiunea i compusă din 378 alegători al suburbielor: Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru, Curtea veche, Sf. Ioan, Biserica Doamnei, Şerban-Vodă, Creţulescu, Popa Ilerea, Col-ţea, Răsvan, Sf. George noQ, Sf. Nicolae Şelari, Sf. George vechifi şi Popescu: Votcaza în localul ospelului comunal din strada Colcei unde e si biuroul central. Secţiunea II 772 alegători al suburbielor: Cişmeaoa, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, Biserica Enf, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Dârvaşi, Precupeţii noui, Precupeţii vechi, Pitar Moşu, Oţetarii, Bo-teanu, Dichiu, Caimata. Amza, Popa Rusu, Silveslru, Armeni şi Sf. Ion Moşi: Voteoza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei. Secţiunea III 605 alegători ai suburbielor: Ghencea, Mihai-Vodâ, Archimandrilu, Spirea veche, Biserica albă, Spirea nouă, Manea Brutsru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. E-leflerie, Sf. Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, Sf. Voivozi, Schitu-Mâgureanu şi Brezoianu. Voteaza in localul scoalei comunale din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza). Secţiunea IV 291 a egători ai suburbielor: Bârbatescu vechiu, Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon, Bârbatescu noti, Slobozia. Vlădica, Flămânda, Mânu Cavafu, Radu Vodă, Broşteui, Dobroteasa, Serbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (Maidanu Dulapului). Secţiunea V 331 alegătorii ai suburbielor: Negustorii, Măntuleasa, Sf. Ştefan, Vergu, Oborul vechiu, Popa Soare’, Popa Nan, Hagiu, lancu, Delea veche, Panteli-mon, Olarii, Oboru nou, Sf. Vineri, Udri-cani, Ceauş Radu, Lucaciu, Olteni, Delea nouă şi Isvoru: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu. COLEGIU AL II DE CAMERA Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în 13 secţiuni se'yvor întruni tn ziua de 13 Octombre spre’a alege nouă deputaţi în modul următor: Secţiunea I compusă din 982]alegătorI al suburbielor : Doamna Bâlaşa, Sf, Dumitru Sf. Ioan, C vrtea-Veche, Biserica Doamnei, Şerban-Vodâ, Creţulescu, Popa Herea, Col-ţea, Răsvan, Sf. George nou, Sf, Nicolae Şelari, Sf. George-Veehm şi Popi seu ; Voteaza in Localul Ospelui comunal din strada Coltei unde este'kiuroul central. Secţiunea II icUm 929 alegatori al subur-bţelor Cişmeaua, Catiştea,Sf. Vasile, Biserica Enei, Popa-Cosma, Popa-Dârvaşl, Pi-tar-moşu, Boteanu şt Amza: Voteaza în localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clemenţi. Secţiunea III idem 766 alegători al suburbielor: Icoana,Sf. Visarion. Precupeţii-Nol, Precupeţii-Veclii şi Dichiu: Voteaza in localul scolei comunale de la Tunari. .Secţiunea IV idem 544 alegători al suburbielor: Popa-Chilu, Oţetari, Caimata, Popa-Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi; Voteaza in localul scoalei comunale de baeti de lângă biserica Silivestru. Secţiunea V idem 579 alegători al suburbielor: Manea Brutaru, Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumaa şi Sf. Voivozi : Voteaza in localul scoalei primare de fete din calea Grivitei (Casa Adam) Secţiunea VI idem 772 alegători al suburbielor: St. Ştefan, St. Elefterie, St, Constantin, Popa-Talu, Schitu Mâgureanu, Brezoianu, şi Gorganii: Voteaza in localul scoalei Comunale de ambele-sexe din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza). Secţiunea VII idem 444 alegători al suburbielor: Ghencea, Mihal Vodă, Spirea Nouă şi Isvoru. Voteaza in localul scoalei de fete din strada Isvoru (Casa Ciuflea). Secţiunea VIIL idem 537 alegători al suburbielor : Archimandrilul, Biserica Albă şi Spirea veche: Voteaza in localul scoalei de bacii din strada Justiţiei (Casa Poenareseu). Secţiunea IX id« m 633alegători al suburbielor : Birbatescu Vechi, St. Spiridon, Bârbătescu Noii, Slobozia, Vlădica, Flămânda şi Oraşul Olteniţa. Vo 'eaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Serban Vodă (Maidanul Dulapului). Secţiunea X idem 501 alegători al suburbielor: S-fa Ecaterina, Radu Vodă, Dobroteasa, Sărbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişoru, Mânu Cavafu şi lifoşteni: Voteaza in localul scoalei de băieţi de pe strada Uadu Vodă [Vechea Maternitate). Secţiunea XI idem 606 alegători a! suburbielor : Oboru Vechi, lancu, Pantelimon şi Oboru Nou : Voteaza in localul scoalei comunale de băieţi din calea lancului. Secţiunea XII idem 492 alegători al suburbielor: Poapa Soare, Popa Nan; Hagiu, www.dacoromainca.ro Delea Veche, Ceauş Radu, Delea Nouă şi Isvoru: Voteaza in localul scoalei de băieţi din strada Delea Noue (Calist). Secţiunea XIII idem 472 alegători al su» burbielor: Negustori, Mântuleasa, Vergu? Olarii, sf. Vineri, Udricani, Lucaci, Olteni şi sf. Ştefan : Voteaza in tocatul scoalei de băieţi de la Mantuleasa. COLEGIUL III DE CAMERA Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în 2 secţiuni se vor întruoi în ziua de 14 Octombre spre a alege duol deputaţi în modul următor: Secţiunea I compusă din 236 alegători direcţi al plăşilor Dâmboviţa, Sabaru, Sna-gov şi 163 delegaţi al colegiului III din Bucureşti: Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltzei undeeste si biuroul central. Secţiunea II idem din 135 alegători direcţi al plăşilor : Moşliştea, Olteniţa, şi Negoeşti împreuna cu delegaţii Colegiu-lu 11 din comunele rurale ale judeţului Ilfov : Voteaza in localul scoalei comunale de la Mantuleasa. COLEGIUL I I>E SENAT Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 16 Octombre spre a alege doi senatori în modul următor: Secţiunea 1 com usă din 390 alegători ai suburbie!or: D-na Balaşa, Sf. Dumitru, St. Ioan, Curtea Veche, Biserica Doamnei, Şerban Vodă, Creţulescu, Răsvan, Colţea, Sf. Gheorghe noO, Popa Berea, Sf. Niculae Şelari, Sf Gheoghe vechiu şi Popescu. Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltei unde este si biuroul central. Secţiunea II 699 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, hi-serica Enei, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Dărvaşi, Precupeţii noui, Precupeţi-vechi. Popa Ghiţu, Pitar Moşu, Oţetaria Boteanu, Dichiu, Amza, Caimata, Popi Rusu, Armenii, Sf. Ion Moşi şi Silivestru, Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei. Secţiunea III 457 alegători ai suburbie: lor: Spirea nouă, biserica Alba, Chencea, Mihaiu Vodă, Archimandritu, Spirea veche, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf-Elelterie, S-ta Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa-Tatu, Caremidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, S-ţii Voivozi, Schitu Magureanu şi Brezoianu: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din str. (Ştirbei Vodă Cuibu cu Barza). Secţiunea IV 209 alegători ai suburbie. Jor: Barbatesou vechiu, S-ta Ecateriana* Bârbatescu noQ, S.obozia, Vlădica, Flămânda, Mânu Cavafu, Sf. Spiridon, Radu Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidari de jos, Apostol, Staicu, oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov: Voteaza in localul s oalei comunale de ambesexe din calea Serban Vodă (Maidanul Dulapului). Secţiunea V 238 alegători ai suburbie lor: Mântuleasa. Sf. Ş etan, Popa-Nan, Popa Soare, lancu, Negustori, Olari, Vergu, Oboru vechi, Pantilimon, Oboru noii, Delea veche, S-ta Vineri, Udricani, Ceauş-Radu, Lucaciu, Oiteni, Delea nouă şi Is-voru: ‘Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu. COLEGIUL II DE SENAT Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în 5 secţiuni, se vor întruni în ziua de 17 Octombre spre a alege 5 senatori, în modul următor; Seoţiunee. 1219 alegători ai suburbielor: Doamna Balaşa. Sf. Dumitru, Sf. Ioan, Curlea-veche, Biserica Doamnei, Şerban-Voda, Creţulescu, Răsvan, Colţea,’Sfântu Glieorghe-vecbiu şi Popescu: Voteaza in localul Ospelului Comunal din strada Coltei unde este si biuroul central. Secţiunea II 540 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, Biserica Enei, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Darvaş, Precupeţi noi, Precupeţi vechi, Pitar Moşu, Oţetari, Boteanu, Dichiu, Caimata, Amza, Popa Rusu, Armenii, St. Ioan-Moşi şi Silivestru : Voteaza in localut scoalei comunale de ambele-sexe din strada Clementei. Secţiunea III. 564 alegători ai suburbielor : Ghencea, Mihaiu-Vodâ, Archimandritu, Spirea vechie, Biserica albă, Spirea nouă, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, S-ta Vineri-nouâ, Gorgan, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae-Du-şumea, Sfinţii Voivozi, Schitu-Măgureanu, Brezoianu şi Manea Brutaru: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza). Secţiunea IV. 428 alegători ai suburbielor : Bârbătescu nou, S-ta Ecaterin, Sf. Spiridon, Slobozia, Vlădica, Flămânda, Bârbătescu vechiu, Mânu Cavaf, Radu-Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişorul, oraşul Olteniţa şi alegătorii din plăşile judeţului Ilfov : Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (Maidanu Dulapului) Secţiunea V. 353 alegători ai suburbielor: Mântuleasa, Sf. Ştefan, Popa-Nan, Popa Soare, lancu, Negustori, Olari, Vergu Oboru-vechiti, Hagiu, Pantelimon, Oboru nou, Delea-veche, Sf. Vineri, Udricani, Ceauşi-Radu, Lucaci, Olteni, Delea-nouâ şi Isvoru : Voteaza in localul scoalei comunale ae ambe-sexe de la Lucaci Primar, Em. Prolopopescu-Pake» Secretar general, C. Zatreanu. No. )4,19(>. 1888, Septembre 10. «BS3SB&5QL-338232 TMH, < :.TKSî£âL222l2aai MĂRIRE* MAGASINULUI L& LOUVRU DIN PARIS Calea Victoriei, Bucureşti alatui-icit Politia CU ÎNCEPERE DE MARTI 16 OCTOMBRE 1888 M ARE LXPQSITIUNE SI PUNERE 1* VENZ&RE DE NOUŢ ATI IN MATASEIUE Lânuri ile roeltl, Stoi'e de mobila, Perdele, Portiere, Plusuri, ele. pentru sesonul de toamnă şi iarnă, sosite în urma reîntoarcere! mele din cele mai principale Fabrici din Franţa, Italia, Elveţia şi Germania. (967) PRETURI EXCEPŢIONALE EPOCA — 9 OCTOMBRE ■MBMHKaOHHI CASA. DE SCHIMB 613 I. M. F E E M 0 Strada Lipscani, No. ÎÎ7 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 8 Octombre 1888 6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane 6 q/0 Scris func. urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermâ Cutnp. Vend. 64 1,4 64 3/4 93 ( 9.4 1/2 98 1/4 98 5/8 I 106 1/4 101 3/4 66 96 3 4 105 1/2 105 100 101 92 1 4 92 3/4 80 1/2 : 81 82 112 83 CASE DE VENZARE Mflltm situate în Streda Frumoasa No. ii ll/liMj şi t2 bis; având fie-carc 4 odă! de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi gradina spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietara care locueşle la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel 776 CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) casadin Strada Polonă No. 104, compusă din iii 130 235 50 55 1030 1040 240 250 220 230 80 60 1 90 2 10 l 90 2 10 207 208 DE ÎNCHIRIAT 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 723 MTXTPUTI1T A T Slrada Berzil No. 122’ liuminiAI Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. CAMERE riei No. 81. chiriat cu luna în Calea Victo- MOSII DE ARENDAT DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrescu. de la 23 Aprilie 1889 moşia ___________t\ 1 Lalosul şt Dobriceni din judeţul Vâlcea pe cinci sau mai mulţi ani. MOŞII DE VENZARE 11 nouâ hectare vie şi obratie sili tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de ia Drăgâşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE VENZARE MOŞIA STANBSTIfi». situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de jiăcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştî, lăngâ fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or ce lămuriri. 776 DE ÎNCHIRIAT DIVERSE IOAN A. RHETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biuroQ de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la i>—9.______________________9)9 o pimniţâ mare de vinuri; trei locuri mari virane; două grădini mari cu diferiţi pomi fertili şi trei pogoane cu căpşiunî calitatea întâia, vis-â-vis de gara de Nord. Case în dealul Spirei strada Seneca No. 4 ce dă în strada Casârmilor. Doritorii se vor adresa la d-na Paulina Slâniceanu vis-â-vis de gara de Nord No. 124. (975) societateâTromana DE ARME GIMNASTICA SI DARE LA SEMI Conform art. 82 din Statute d-nil membri al acestei Societăţi sunt cu onoare invitaţi a se întruni în adunareă generală Duminecă la 9 Octombre 1887 ora 2 p. m., în localul Societâţei strada Brâncoveanu 16. La ordinea z'lel este discuţiunea şi votarea bugetului Soeietăţeî pentru anul 1889 şi darea de seamă a d-iul casier de la 1 Ianuarie până la 1 Octombre 1888. Comitetul CASA DE SCHIMB 805 MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in facianoei eladir Bancei Naţionale (Dacia-llomănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice 8i face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 8 Octombre 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] 6 % „ C. F. R. 5 % „ Municipale 10 fr. Casei pens. (300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % V, ", urbane 5 % " " " 5 % lasl 3 % Obl. Serbestl cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NI). Cursul este socotii In aur Cump. Vinde 94% 03'/, 08 y, 82 3/4 225 100* 9054 105 % 100 9Ϋ 80 3/4 75 45 20 45 12 1 3/4 208 124 100 90 270 94 3/4 94 3/4 08 3/4 8314 235 107 96 3/4 105 3/4 )00% 92 3/4 8iH 78 50 32 50 14 214 210 126 100% 100 275 :x»Xz CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatăşi arangiată In modul cel mai complect, având angagiaţî pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl în toate zi lele între orele 12--6 p.m. de că! re d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneuţâ în institut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinata cu cautarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mal atlă un aparat de tratament special al sifilisului precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lănlescu x® x x X X & X X MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Crivitei -- No. 153 Staţiunea Tramvaiului 7o6 •x; XI IX®Xi IX® X RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI Mo 3? I m L STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x IC UAL CURELE DE TRANSMISIUNE prima calitate englezească CURELE DE CUSUT adevărat «Crown» TUBURI DE CAUCIUC pentru vin TUBURI DE CAUCIUC pentru pomps de apâ TUBURI BE CAUCIUC pentru locomobile TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC A S B E S T FURTUNI DE CANEPA pentru pompe de incendia CURELE DE CANEPA pentru elevatore STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE se găseşte cu prHturi moderate In depositul fabricci OTTOHARNISCH Calea Victoriei 48 vis-a-vis de Pasayiul si str. Academiei 8, aproape de ministerul de Interne. 951 imi-rT' '6Jr5 jarTr?,.-- .' r. -■ V------------------- ~ T_ . „.- t UBARJ’.F.J -y *pji i« t ? tu i—9 *■ T *—; ♦■■t-.t—r—î—■-—î—:—2 2 »- * • * » » » * * • » v •—♦ » v * JJUM farmacia CHR. ALESSANDRIU română W SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o j reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce I afi constatat foldse surprincJOtdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţâzâ cu succes contra durerel de piept, j tuse! provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul, astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mân- j care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bdlelor mat sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron in apă ta charată saă lapte dulce 2—3 ori pe