ANUL III No. 861
X DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 8 (20) OCTOMBRE 1888
o
W'JMERUL |{\N1 NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Rucnresci: La casa Administraţiunel. In Tarn: Prin mandata poştala.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei. In screinntate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRI M ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agencc llavas, Placede la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, IV'o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DM INI STR AŢI UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
sa
întrunirea liberalilor-conservator

Candidaţii susţinuţi de partidul liberal-conservator, la colegiul I din Capitala, sunt :
G. VERNESCU.
GENERAL GEORGE MÂNU. PETRE CARP.
MENELAS GERMANI.
PACI1E PROTOPOPESCU.
Negreşit că d. Panu, ca ori-ce a-deverat radical, trebue se fie parti-san al căsătoriei libere, precum in politică d-sa se arată partisan al împerecherilor celor mai indecente.
De cât va timp, d. Panu face zilnic în fruntea gazetei sale, articole de pornografie politică, pledând legitimitatea orî-cărei împerecheri , cât de scandaloasă ar fi ea. Articolele d-saîe sunt menite a ţine locul publicaţiunelor legale de căsătorie a colectiviştilor cu liberalii, înainte ca aceştia se fi împlinit măcar cele 10 luni de văduvie, cerute de lege, de la ruperea coaliţiuniî.
In asemenea condiţiunî, oamenii civilizaţidau acestor căsătorii numele de concubinaj şi măritişul Colectiviştilor cu Liberalii, nu poate fi celebrat de cât înaintea autorităţilor de la Gretna-Green.
Ori-cât de meşteşugite ar fi inse argumentele d-lui Panu, această a-lianţă rămâne monstruoasă, şi oricât de iscusit ar fi d. Panu, coaliţiu- ' nile rămân nişte grupări anormale pe care nu ori-ce împrejurare şi simplul consimţiment al contractanţilor le pot legitima.
Sunt ce e drept circumstanţe care pot da naştere unor asemenea a-lianţe.
E firesc lucru ca două partide politice distincte, dar maî apropiate între ele de cât de o a treia partidă, să facă causă comună pentru a tabără asupra celei din urmă.
Nu este acesta însă caşul, în împrejurările de faţă. Liberalii nu au cuvent de a da mâna cu colectiviştii, proclamaţi de denşii partidul cel mai reacţionar din ţară; iar colectiviştii nu pot invoca temerea lor de ideile prea înaintate ale Junimiştilor şi ale Conservatorilor, pentru a legitima pactul lor cu radicalii şi cu socialiştii.
Dar să maî poate întâmpla ca un pericol uriaş să unească partidele cele mai opuse şi cele mal extreme.
Natural însă că în acest cas să cuvine ca să fie un pericol real, iar nu un pretext închipuit.
Ei bine, astă zi care este pericolul menit a da naştere coaliţiunei celei noui ? Guvernul personal or inva-siunea iconarilor? Pericolul exterior or spectrul cuzismului ?
Şi dacă guvernul actual înfăţişează asemenea primejdii, de ce n’a existat pericolul şi acum şase luni, când au venit Junimiştii la putere?
Aceste simple întrebări dovedesc cu prisos, că nici acest tip de coa-liţiune nu ni ’l înfăţişează împrejurările actuale.
Şi afară de aceste două tipuri de coaliţiune nu există alianţă legitimă.
In afară de aceste împrejurări cu totul excepţionale, ori-ce partid po-
litic are datoria se ducă înainte lupta pentru ideile sale, în numele acestor idei şi cu puterea de viaţă pe care ele îi o dau, şi această datorie îi se impune atât la putere cât şi în oposiţie.
Fie la guvern fie In opoziţie, sunt unele obligaţiuni care se impun unui partid care voeşte să fie respectat.
In oposiţie el trebue să fie un control pentru guvern şi să pregătească şi se propage ideile ce va fi chemat să aplice când va veni la putere.
Această îndoită datorie, partidul conservator a ştiut să şi-o îndeplinească cu abnegaţiune şi patriotism.
In oposiţie, el a ştiut să aprobe chiar actele adversarilor săi, precum Independenţa şi Regatul şi el a fost un control serios şi folositor ţării, împedicând adese-orl acte vătămătoare: precum împământenirea in masă a Evreilor. Partidul conservator n’a încetat lupta parlamentară de cât împins la această extremitate de adversarii săi, când ei îi au închis uşa parlamentului. Şi numai atunci a încheiat coali-ţiuni de răsturnare.
El caută azi aşi îndeplini şi cea-Faltă sarcină, aceia d’aşi aplica în mod cinstit ideile pregătite în op©-siţie. El va lupta pentru aceste idei şi va cădea de la putere, când va cădea, apărendu-şi credinţele ; el nu va cădea însă ca liberalii în sînge şi în noroiu.
In acest mod îşi îndeplineşte un partid patriot datoria către ţară.
De la această îndoită îndatorire a lipsit partidul liberal.
La putere, el şi-a părăsit credinţele ; a călcat în picioare chiar principiile in numele cărora s’a suit la putere ; s’a terfelit prin abusuri şi scandaluri şi s’a discreditat prin călcări de lege.
Iar în oposiţie ca şi la putere el este tot atât de nedemn de misiunea ce’i incumbă : incapabil de a fi un control pentru guvern ; neputincios întru a formula idei ; prea pripit şi prea lacom de putere pentru a se reculege după greşalele şi scandalurile cârmuireî sale, prea neîncrezător în puterea ideilor sale pentru a trăi prin ele, el pactisează cu toate credinţele, cu cele reacţionare şi cu cele radicale, şi dă mâna cu toţi mizerabilii, cu toţi hoţii, cu toţi puşcăriaşii.
Intre aceste două partide, ţara va avea acum să aleagă.
TELEGRAME
AGENŢIA I1AVAS
Psris, 18 Octombre.
Se asiguri că o scrisoare a principelui de Galles adresată împăratului Wilhelm relevează c i vioiciune pasagiul raportului lui principelui de Bismarck care insinuază că împăratul Frederîc ar ii fost capabil în 1870 se dea într'un mod abusiv secrete de ale Statului curţii Engliterel.
Numai în urma acestui incident principele de Galles nu voi se stea la Viena pe timpul visite împăratului Wilhelm.
Neapolc, 18 Octombre.
Suveranii afi plecat la Pompei. Acla-maţiunl lungi i-afi însoţit de la palat la gară. Trupele erafl rânduite pe Lot drumul.
ltoina, 18 Octombre.
Majest&ţile Lor au sosit la Pompei la 8.45 seara. Ele afl visilat museul şi partea oraşului deja curăţită şi au asistat la săpături.
La ameazî, împăratul şi Regele s’aQ întors ia Neapolc ; iar la 6 ore seara s’aă în tors la Roma.
Forum era iluminat în timpul serei.
cu
PUNGAŞII
__ >
Iată câte-va extracte din discursul d-luiDim. Brătianu de la Ateneu, extracte luate după textul oficial din
Naţiunea :
Acea alianţa nu s’a făcut, si voi spune pentru ce. DAR, DACA S AR FI FĂCUT UNDE ESTE REUL?.
NO!, LIBERALII INDEPENDENŢI SA NU NE PUTEM ALIA CU LIBERALII, OAMENI CINSTIT! DIN FOSTA COLECTIVITATE !
.. LINISTITI-VE! ALIANŢA NU
S’A FĂCUT SI NU SE VA FACE, CĂCI NU SE POT FACE ALIANŢE INTRE OAMENI APARŢINÂND ACELUIAŞI PARTID!
DUMINECA
LA 9 OCTOMBRE
LA 77, ORE SEARA
PARTIDUL LIBERAL-CONSERVATOR
VA TINE
o mmm mm
IN SALA VECHIULUI ATENEU
TOMBATERELE
Pe la 1840 tinerimea română aruncând iş-licul şi giubeaua, anteriul şi şapca cu cozorocul verde, începu să’şî prefacă îmbrăcămintea şi să pue gherocul, pălăria naltă şi fracul.
Câţi va bătrînl însă nevoind cu nici un preţ să se desfacă de obiceiurile trecutului, ne voind să înţeleagă că lumea a mers înainte şi că trebue să mergi alături cu lumea, păstrară costumul cel vechio.
Generaţiunea cea nouă ÎI boteză îndată cu denumirea caraghioasă de tombatere.
Tombaterele acesteaaOdispărut încetîncet, unele răpite de moarte, altele îşi aşteaptă sfârşitul într’o odae la gura sobei, suspinând dupe trecut, iar altele s’aO pus la pas cu ci-vilisaţia.
Dacă însă aii dispărut tombaterele croitoriei, ne aO rămas până acum tombatere politice.
In capul acestei colonii care numără cel mult patru cinci bărbaţi, locul întâia, pre-şedenţia, revine de drept venerabilului domnului Dumitru Brătianu, cu d. Gr. Arghiro-pulo ca vice-preşedinte.
Om de o onestitate ne tăgăduită, dar de o incapacitate tot atât de netăgăduită, d. D. Brătianu nu vrea să auză de alt ceva de cât de ceea ce a învăţat la şcoala revoluţionară acum patru zeci de ani şi anume : că libertatea e scumpa, că egalitatea e dragă, că fraternitatea e frumoasă.
De atunci până acum lumea a mers înainte ; aceste trei cuvinte nu mai fac parte din ştiinţa politică de cât ca floricele literare, dar d. D. Brătianu nu vrea să înţeleagă, nu vrea să se desbrace de giubeaua libertaţei, anteriul egalităţel şi işiicul frater-nităţel.
Oamenii politici care conduc astă-zl guvernele se gândesc ce legi anume sunt mal bune spre a face să propăşeascâ comerciul
în practică egalitatea şi libertatea; iar d. D. Brătianu ne istoriseşte ce a fost el la 48, cum se lupta el la 48, cum era surghiunit la 48, cum a suferit el la 48.
Foarte bine, foarte adevărat 1 Aşa este. Dar astă-zl suntem la 1888, nu mal suntem la 1848 şi din nenorocire d. Dimitrie Brătianu a rămas—intelectual vorbind — tot 0-mul de la 1848.
Libertăţile publice le avem toate, şi fiindcă d. Dimitrie Brătianu a luptat şi d -sa ca să le dobândim, îl suntem foarte îndatoraţi ; suntem gata a ’l recunoaşte dreptul de a fi aşezat într’un muzeO naţional unde toată populaţiunea va intra şi se va îngenuchea în-naintea d-sale,dar să nu ne ceară să ’l plătim alt bir de cât acesta.
O fi fost grozav de puternic d. D. Brătianu la 1848, o fi produs foarte mult, dar acum a ajuns steril şi ţara are nevoe de bărbaţi politici care să producă încă.
înţeleg că ’l vine foarte greO d-luî Dimitrie Brătianu să ’şi lepede costumul cel vechio şi să îmbrace acel al secolului, mal ales când ştim bine că n’are cu ce costum să se îmbrace şi că ar semăna piţigăeat în largele haine ale presentulul, dar ce să facem ?
De ce nu ’şl păstrează mal bine venerabilul roi de simplu povăţuitor al tinereţel, care priveşte cu drag la copil săi ajunşi bărbaţi în toată firea, le spune o vorbă bună, şi pricepe că ce a fost verde s’a uscat, ce s’a dus, s’a scuturat.
Gendarmil călări de astă-zl care aO înlocuit dorobanţii cu coadă cfe odinioară, nu mal pot escorta de la palatpânăîndealul Mitropoliei careta unor Miniştrii cu giubeaua şi işiicul politic ca dd. D. Brătianu şi Gr. Ar-ghiropulo.
Ar râde şi curcele când ar vedea că trec tombaterele.
Aga.
-------------------
VIITOAREA OPOZIŢIUNE
Să presupunem că guvernul şi partidul conservator vor avea o majoritate în viitoarea Cameră, aşa încât să poată ţine mai departe puterea; — fără îndoială că va fl, în cazul cel mai bun, onorat cu opoziţiunea a câtor-va zecimi de representanţi ai actualei coaliţiunl liberale-colectivi ste-radicale.
Ar fi dar de lămurit o întrebare, destul de serioasă pentru aceasta viitoare ODoziţiune parlamentară, aceia adică d*a se şti ce atitudine va lua atunci în cestiunea, atât de mult exploatată şi exagerată în timpul acestor şase luni : cestiunea guvernului personal.
Din prima zi când a luat viaţă cabinetul Teodor Rosetti, presa colectivistă şi cea disidentă, printr’un instinct comun de o probabilă fuziune, a început să’l a-tace cu o violenţă extremă pe lăturea că e guvernul Palatului, guvernul personal al Regelui, fără rădăcini în ţară, fără încrederea opiniuniî pubcice.
Şi această coarda a fost întinsă şi bătută necontenit cu o încăpăţînare de maniaci, ori cu desnădejdea unor oameni ce nu aveau alt-ceva de zis. Unii, înfricoşaţi de groaznica cădere ce suferiseră, alţii, amărâţi de ciudă că nu se urcaseră acolo unde doreaţi, viitorii coalizaţi se năpustiră cu insulte la a-dresa tronului, presentând opiniuniî publice pe Suveran ca pe un despot ce călcase în picioare Constituţiunea, dis-preţuise uzurile parlamentare şi întronase, Intr’o bună dimineaţă, regimul personal.
Acuzările şi insultele aduse din prima zi n’ad încetat nici azi; furia poate că le este slăbită din când în când, dar şirul le este neîntrerupt şi, tocmai în momentul când socoteşti că au uitat’o, coarda aceasta de predilecţie începe iar să sbîrnâie.
Dar până la alegeri mal sunt puţine zile; nici o săptămână nu mai e de aşteptat şi alegătorii vor începe să’şi dea verdictul lor; — vom avea un Parlament, majoritatea lui va desemna cabinetul definitiv şi ţara, dună o scurtă tranzitiune, ce a fost necesară pentru desinfectarea serviciilor publice, va reintra în mersul normal, va fi guvernată prin sine însăşi.
Ei bine, în acel moment, presa coa-liţiunii colectiviste înceta-va cu sălciul argument al guvernului personal, al ministerului Palatului, ori, nevoind să se convingă că ori-ce alt guvern ar fl fost în aceiaşi situaţiune ca cel actual până la alegeri, va continua să afirme că şi de atunci înainte guvernul este
tot personal al Regelui ? Va ţine seamă oare presa duşmană nouă că, daca ’f este iertat să spună prostii în timpul interegnului parlamentar, căci aceia care o redactează pot fi consideraţi ca nişte şcolari în vacanţie, apoi nu este acelaşi lucru când e vorba să discuţi la tribuna ţării, cu pieptul deschis, neacoperit de scutul, adesea înjosit şi meschin, al anonimului?
Să sperăm ca cei mai cu minte dintre colectiviştii coalizaţi vor readuce a-tuncîln firea lor pedesmeticii care ’i-au compromis în timp de şase iun! prin ziarele lor. Căci, alt-fei,săiabine seama, continuarea dezordonata cu argumentul guvernului personal va însemna, odata Camerile deschise, lupta deschisă în contra Regeluişi atunci,să se ştiebine, vom avea aface cu o opoziţiune anti-dinastică.
Lucrul nu ne-ar surprinde, fiind prea cu putinţă la nişte asemenea oameni1 cari, cu modul acesta, ar înota în elementul lor. Atât numai că n’ar fi rău să se ştie din vreme, de pe acum, la ce ne putem aştepta de la ruşinoasa alianţă a «fraţilor d’acelaşî sânge.»—Credem ca n’am pretins prea mult de ia presa colectivista cerendu’i să ne lumineze asupra acestei chestiuni, maî ales că nu e nevoie de prea multă gâu-dire pentru a rezolva o întrebare atât de limpede. Elementele problemei sunt cunoscute ; se ştie latitudinea în timp de şase luni; se presupune isbânda conservatorilor ; rămâne a se şti, fiind date spaima unora şi necazul altora, daca viitoarea opoziţiune va fi, sau nu antidinastică. Căci nu ne vine a lua pe seamă o foiţa colectivistă care, după ce a atacat cu atâta violenţa pe Rege, scoate acum, din chiar senin, strigăte de bucurie, prosternându-se aproape la picioarele tronului şi intonând imnuri pe tema : Regele veghează. Regele tot d’a-ura a veghiat, şi nu este nevoie de afirmări şi de asigurări pentru oamenii cu minte ca să ştie daca Regele mai veghiaza, sau nu. Asemenea lucrurile trebuiesc numai colectiviştilor care s’au îndoit necontenit de veghiarea plină de grije a Regelui, pîne a se considera eterni la putere,aşa că prăvălirea ’i-a surprins în deplină siguranţă şi desfătare.
De aceia privind actuala atitudine a Democraţiei ca un acces de friguri, sau ca un isterism inconşcient,ne întrebam din no0 : C8re le va fi purtarea după alegeri, atunci când vor fi adică tămăduiţi de iluziunl ? Viitoarea opoziţiune fi-va, sau nu antidinastică ?
întrunirea
LIBERALILOHMSEItVATORI
Cu toată ploia şi timpul urîcios care era erl, întrunirea a avut un succes strălucit. Sala Ateneului era atât de îndesată de lume în cât n’avea cine-va loc ca să se misce şi mulţi din cetăţeni aşteptau în afară din sală.
La orele 7, sosesc dd. general G. Mânu, G. Vernescu şi Pake Protopo-pescu. Ei sunt aclamaţi şi aplausele durează maî mult de zece minute.
D. Gheorhge Vernescu, e aclamat ca preşedinte al adunărel. D-sa mulţumeşte şi dă cuvîntul d-lul gene-lal Mânu (aplause frenetice).
Discursul generalului Mânu
Nu sunt orator domnilor, voi expune numai Înaintea d-v. câte-va vederi in privinţa alegerilor care afi sosit.
Dar înainte ca să fac această expunere, permiteţi-mi să vă mulţumeso pentru numărul mare al voturilor ce mi-aţî dat când m’aţî ales representan-tul d v.
Alegerea mea a fost o alegere demonstrativă, o manifestaţie în favoarea acelora care au combătut guvernul colectivist, care ah contribuit la răsturnarea Iui.
Cu toţi am contribuit la această răsturnare.
Acum lucrurile s’au schimbat. Aii venit alegerile. Azi, ne presintăm fiecare cu propriele noastre forţe, cu pro-priele noastre principii.
Dar ni se face proces pentru că am făcut ruptura cu d. Dumitru Brătianu. Ni se aduce diferite acusaţiuni. La toate vom răspunde rând pe rând şi veţi vedea daca noi suntem de vină.
şi industria, ce reforme se pot Introduce în viaţa noastră socială spre a pune în adevăr
www.dacorornanica.ro
2
EPOCA - 8 OCTOMBRE
daca din partea noastră e nedreptatea, ca să nu întrebuinţez acel cuvînt nu tocmai corect, de tragere pe sfoară.
Am luptat, domnilor, în contra colec-tivităţel 12 ani, şi am luptat un timp foarte îndelungat împreună cu grupul d-lul Vernescu.
Azi între acest grup şi conservatori e o fusiune complect», absolută.
D. Dumitru Brătianu şi Nicolae Fleva pe timpul când luptam noi în contra regimului căzut, erau alături cu d. Ion Brătianu şi aii participat la toate actele pe care le-a săvârşit dânsu. Am putea chiar foarte bine să atribuim şi acestora păcatele şi abuzurile grave pe care le-a comis partidul colectivist. (Aplause îndelungate).
Ne-am aliat cu d. D. Brătianu, după ce acesta văzu şi aprecie prăpastia în care era să arunce ţara fratele săd cel mic, ca să lucrăm cu toţi împreună la răsturnarea regimului de tristă memorie. Am luptat cu d-sa patru ani pentru a înlătura partidul căzut şi a face ca să nu mal revie la putere.
Dacă ne am unit nu am părăsit principiile noastre. Ne uniserăm ca să răs-turnăm pe d. Ion Brătianu şi a ajuta un guvern de transiţie care să facă alegerile.
Gând ne am despărţit de d. Dimitrie Brătianu ?
D. Constantin Boerescu ne acusă, că de ce tocmai acum am denunţat alianţa noastră cu grupul d-luî Dimitrie Brătianu. Dar ce era vorba cu domniile lor? Era vorba ca după căderea colec-tivitsţel, să lupte fie-care pentru principiile sale. El azi s’au supărat şi ne afl declarat răsboiu fiind că ad venit la guvern alţi oameni de cât cel care cre-deafi. (Aplause).
Ce am cerut noi toţi împreună ?
înlăturarea Iul Ion Brătianu şi aducerea la putere a unui guvern ori care ar fi el.
Chiar d. Dimitrie Brătianu şi d. Constantin Grădişteanu ad cerut aceasta M. S. Regelui.
D. Grădişteanu a adâogat chiar că s’ar putea chema la guvern d. Theodor Rosetti pe care d-sa l’a arătat regelui.
De ce suntem noi de vină că a venit d. Theodor Rosetti iar nu un guvern al oposiţiunil-unite ?
De unde avem dreptul să acusăm de guvern personal guvernul d-lui Theodor Rosetti, dacă chiar noi am contribuit la aducerea lui? (aplause).
Dar fost au corecţi cu noi aliaţii noştri, liberaliijd-luî Dimitrie Brătianu?
Nu voesc se amintesc aci [ce s’a făcut cu ultima mea alegere, când eşi un candidat in contra mea susţinut de d. Dimitrie Brătianu şi de ziarul s6u.
De asemenea nu voi să spun ce s’a întâmplat după ultimele alegeri comunale, la alegerea Primarului.
Să citeze domniile lor un singur fapt care să denote necorectitudinea noastră faţă cu eî.
Ad venit alegerile, şi n’am făcut de cât să indeplinim clausele contractului nostru. Ce spuneam noi ? Că vom lucra fle-care la alegerile generale pentru candidaţii noştri. Inchipuiţi-vă ce situa-ţiune monstruoasă şi ce resultate iarăşi monstruoase ar fi fost daca ne am fi presintat uniţi. Ar fi fost un non-sens să propunem alegătorilor liste monstruoase, cu candidaţi cu principiurl amestecate.
Nu d. Dimitrie Brătianu trebue să ne reproşeze nouă ce-va.
Dar am avut un alt angajament cu d. Dimitrie Brătianu, angajamentul de a lucra ca colectivitatea sâ nu iasă din mormint. A ţinut acest angajament d. Dimitrie Brătianu ?
Noi ’l vom ţine.
D. general Mânu spune că la întrunirile de la Orfeu şi la demonstraţiile din faţa palatului, liberalii conservatori nu voiad să forţeze mâna Regelui ca să aducă un guvern de oposiţie-unită un minister al nostru cu desăvârşire.
Noi liberalii conservatorii nici o dată nu vom face una ca asta.
Dar liberalii, urmează d. general Mânu, aduc mal multe acusaţiunl guvernului. Spun că n'a disolvat parlamentul imediat după alegeri. Acestea sunt acusaţiunl gratuite; şi aceste ces-tiunl se vor resolva de corpul electoral.
N’a disolvat d. Th. Rosetti parlamentul imediat după alegeri I Dar răscoalele, dar disolvarile consilielor comunale toate aceste nu avead trebuinţă de timp ?
Dar ce are a face asta cu origina corectă şi legală a guvernului Th. Rosetti ?
Fie-care partid şî~a publicat azi programele. Partidul liberal-conservator îşi are şi dânsul programul şi va lupta la alegeri cu individualitatea sa.
Aţi citit programul nostru.
Aţi văzut că nu voim răstrângerea libertăţilor publice.
Ca nu voim să fim birnicil vre unei puteri străine.
D. general Mânu sfârşeşte ast-fel admirabilul săd discurs:
Domnilor, peste câte-va zile sunteţi chemaţi să votaţi perepresentanţil d v. Luptam fără vre-un sprijin, singuri şi individualiceşte. Administraţia nu va da nimenuia sprijin, căci alegerile vor fi libere.
Vă făgăduim că vom da tot pentru ţară, şi nimic nouă. (Aplause frenetice care durează mal mult de două-zecl minute.)
Discursul d-luî Mânu face o adâncă impresie asupra publicului.
Discursul d-lui G. D. Theodo-rescu
In urma eminentului discurs al d-lul general Mânu,mie nu ’mi rămâne de cât prea puţin de zis. Ed, spune d. Theo-dorescu.voî vorbi în numele tinerime!. Colectivitatea a căutat să facă din a-ceastă tinerime ceva monstruos. Colectivitatea a conrupt’o şi a căutat să facă dintr’însa sad un agent sad un spion. (Aplause).
Colectiviştii ad făcut promisiuni e-norme.
Partidul liberal-conservatăr nu face promisiuni şi nu spune vorbe late.
E mal onest să nu promiţl mult şi să faci de cât să promiţl multe ca să nu faci nimic.
Noi vom urmări consolidarea armatei, consolidare onestă, şi partidul liberal-conservator are mulţi oameni capabili ca să facă aceasta consolidare. (Aplause).
Voim reorganizarea învăţământului pe base serioase. E o nenorocire că cu cât poţi să strigi şi să alergi mai mult, pe atât ţi se spune: eşti al nostru, fă milioane. De unde tineri cu 4 clase făcând milioane ? Unde ad făcut aceste milioane ?
Noi venim astă-zî să luptăm singuri înaintea d-v.
Nu vă promitem munţi.
Vom face ca agio să meargă descres-când.
Vom face tot ce ne va fi In putinţa să facem.
Trecutul na garantează aceasta.
N’avem nevoe de bâte nici de ban); colectiviştii ad usat numai de aceste mijloace nedemne, mârşave.
Eloquentul orator sfârşeşte frumosul săd discurs ast-fel:
Nu solicităm mandate de îmbogăţire. Nu cerem bani albi pentru zile negre. Mal bine o coaje de pâine neagră şi cu fruntea senină, (aplause)
Discursul d-lui George Vernescu
Leadeiul partidului liberal-conservator e primit In aplause frenetice.
D-sa începe ast-fel eminentul săd discurs:
Cercetaţi domnilor viaţa particulară, viaţa politică a fie cărui din candidaţii care vi se propun.
Aveţi o îndatorire mare de îndeplinit.
Am dărâmat Colectivitatea. Dar a-ceştl oameni neruşinaţi îndrăsnesc azi să se ridice şi să vă ceară iarăşi voturile dv.
Nu votaţi domnilor pe acel cari ad sugrumat ţara timp de 12 ani, nici pe acel care spun că nu e o monstruosi-tate să primească voturile Colectiviştilor (aplause îndelungate)
Feriţi-vă de a aduce la putere pe a-cel cari ad avut libertatea de a sugruma toate libertăţile.
Feriţi-vă de şarlatanii politici, de înşelătorii ţărel, feriţi-vă de acel cari ad curajul să susţie că nu fac ce-va monstruos primind voturile lui Radu Mihal şi ale lui Anghelescu. (aplause)
Fiţi cu acel cari mâna în mână ad luptat In contra colectiviştilor.
Ploeştiu arde şi flăcările colectiviste vor searză întreaga ţara(aplause frenetice). Feriţi-vă să aduceţi confusiunea.
Ce spunea o dată un orator care azi nu găseşte monstruos sa se unească cu colectiviştii ? Colectivistul n’are de cât stomac.
Ei bine feriţi-vă de acest stomac care daca ar mai fi stat la putere ne-ar fi înghiţit pe noi toţi.
Votaţi pentru oamenii cinstiţi, pentru acel pe care ’I cunoaşteţi.
Ce folos aduce ţărel tinerimea inteligentă care variază ? Ne trebue azi probitatea politică.
D Gheorghe Vernescu termină astfel cuvântarea sa care a electrisat întregul auditorid:
Duminică d-lor vom vorbi de toate, vom vorbi de dreptul sfânt al proprie-tăţel, de mijloacele ce trebuesc luate pentru acei cari sapă basele societăţel, vom vorbi In fine de talpa ţărel (aplause îndelungate.)
lata ce avem să vorbim domnilor şi acum la revedere fraţilor pentru Duminică.
Şedinţa se ridică la orele 8 3/4 în mijlocul unor aclamaţiuni nesfârşite. D. General Manu,d. George Vernescu şi d. primar al Capitalei sunt luaţi şi duşi în triumf.
P.
INFORMATIUNI
Eri d. A. Marghiloman, ministrul justiţiei, a plecat la Călăraşi unde se ştie, că d sa îşi pune candidatura la colegiul 1 de Cameră.
D. Marghiloman, a fost întâmpinat la Lehliu de o mulţime de alegători din plasa Câmpului în numele cărora d. Rioşeanu, alegător în colegiul 1, a ţinut o mică cuvîntare.
La sosirea la Călăraşi peste 300 de persoane veniră se salute pe d. ministru.
D. P. Răduleseu avocat, a ţinut o mică cuvîntare, la care a respuns d. ministru pentru a mulţumi.
La ora unu se anunţase o întrunire intimă în localul scoalei de copii cu tot timpul ploios mai tot oraşul a respuns la apelul făcut.
D. Alex. Marghiloman a pronunţat un discurs acoperit de aplausele alegătorilor. Seara d. Marghiloman s’a reîntors în capitală.
locueşte acesta, cum nici pe dânsul şi nici că a fost verî-o-datâ prin Bucureşti.
Soare, separat de orl-ce relaţiunl cu alte persoane, de şi era destul de bine tratat, învins însă de dificultăţile ce întâmpină în înscenarea şi reconstituirea crimei, mărturisi acum că toate declaraţiunile sale nu sunt de cât o pură invenţiune.
Moraru declară de asemenea că a fost pus la cale de Soare, care ’I dat amănunte despre căpitanul Stănciulescu şi nici nu poate fi alt-fel, câcî nu e admisibil ca căpitanul, care avea sergenţi şi soldaţi ordonanţe, să plătească 40 lei pe lună unul servitor. Am bănuit cât-va că poate ar fi fost trecut în controale ca sergent de oraş, dar această bănuială nu s’a putut adeveri în nimic.
De alt-fel am stabilit aci cum Soare, care se afla liber, venind pe la poliţie, a luat pe Moraru de o parte şi i a vorbit mal multe, şi numai în urma acestei întrevederi Moraru a revenit asupra primai sale declaraţiunl şi a declarat că cunoaşte pe căpitanul şi pe Ţârlea, dându-ne o mulţime de detaliurl, după cum am arătat mal sus.
Reîntors din Bucureşti, Soare ne-a arătat că toate declaraţiunile sale sunt pure invenţiunl, ce ’l ah fost inspirate de d. Costa-Foru, care ’l a promis bani şi ’l a mal promis că are să ’l facă guardian silvic la nişte păduri ale Statului din acest judeţ.
Colectivişti au luat hotărîrea ca se nu ţie seama de scrisoarea Principelui Dem. Gr. Ghica, şi se’i pue fără voia lui candidatura la colegiul I de Senat. Noi credem însă a şti că hotărîrea Principelui Dem. Gr. Ghica este nestrămutată.
D. M. Kogălniceanu va părăsi poi-mâne capitala pentru a se instala la laşi unde va sta cât vor ţine alegerile.
-asin urma anchetei făcute de d-nu Ştef. Mihailescu, inspectorul general al scoalelor, la şcoala secundară No. de fete, d-na Predescu a fost numită directoare la acea scoală.
Ni se scrie din Tecuciâ :
încă o satisfacţie dată Tecuciului. Judecătorul de instrucţie Alexandru Ion, cunoscut prin devotamentul seu fostului satrap Tache Anastasiu, a fost transferat şi înlocuit prin d-nu Darie Donici, magistrat integru, care sperăm va da legiuitul curs plângerilor depuse contra d-lor Tache A-nastasiu, A. Popovici, I. Malaxa, Ghimpa şi alţi foşti funcţionari a-busivi, care din causa complesenţei fostului judecător de instrucţiune, n’au fost încă supăraţi.
In adresa Tecucenilor către d-niî D. Sturdza şi M. Cornea ce am publicat în numărul de la 6 a le curentei, din eroare nu s’au trecut între semnatari d-nii Cincu, Plitos, Petraş şi alţi mulţi cetăţeni notabili cari au aderat la acea adresă. Pe d’altâ parted. Al. Cuharschifigurează din greşală printre subscriitorî, precum s’a reprodus greşit numele d-lui Gh. Bâlaşu ca Balş. Despre a-ceasta aducem cuvenita rectificare.
D.Gârdescu,unul din cei mai buni funcţionari ai ministeriului de interne, a fost numit director de prefectură la Tulcea, în locul d-lui Săn-dulescu demisionat.
D. Pake Protopopescu primarul capitalei a celebrat eri căsătoria civilă a d-lui Eugenie Stătescu cu d-na Malla.
Colectiviştii vor susţine candidatura d-lui Mihail Ferichide la col. I de Camer din Muscel.
Prea sfinţitul Melchisedek al Romanului întru tot veneratul decan al Episcopatului nostru, după o petrecere de câte-va zile în capitală în afaceri bisericeşti, s’a reîntors aseară la reşedinţa sa episcopală.
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
ACTE OFICIALE
(Urmare).
Se stabilea acum din nod că, în timpul când se petrecuse în Bucureşti crima din strada Soarelui, nici unul nici altul nu se găsea în Bucureşti ca sergenţi de oraş, după cum pretinsese Soare. Arătarea Iul Ţârlea, care spunea că nu s’a angagiat în corpul sergenţilor de cât în luna Maia 1886, concordă perfect cu registrele poliţiei.
Soare nu cunoaşte nici strada Soarelui, nici casa Modeştilor. Toate stradele din ace) cuartier şi toate casele lesemueşte cu strada Soarelui şi casa lulMiulescu, fără a putea anume ghici cel puţin teatrul crimei din 12 Maia 1885.
Vasilache Moraru, care se zicea că cunoaşte pe căpitan Stănciulescu, unde fusese râudaş, nu numai că nu cunoaşte casa căpitanului, dar nici strada Teilor, unde
Cum Ţârlea ’ml declarase acum că vo-eşte s& intenteze acţiune în calomnie contra lui Soare şi complicilor sâl, luasem disposiţia ca pe Soare sâ’l reţină la poliţie până la completa stabilire a faptelor; a-cum dânsul, profitând de nepăsarea supra-veghiătorilor, a dispărut din arestul poliţiei. Această dispariţiune stabileşte cu prisos că dânsul nu a fost de cât un calomniator miserabil, care ser. ea interesele altora în socoteala lui Ţârlea, pe care acum ’l am pus în libertate.
Şi în adevăr nici nu poate fi alt-fel, căci orl-eine a citit dosarul şi a cunoscut procesul soţilor MiuleştI, s’a putut convinge că verdictul afirmativ din noaptea de 4 Martie i886, departe de a fi o monstruoasă eroare judecătorească, după cum ni se spune în primul denuncifl scris ce am primit, din contră pronunţă cea mal uşoară pedeapsă ce s’ar fi cuvenit autorilor acestui odios asasinat. Cine, în definitiv, avea mal mulLâ nevoe să dispară din lume Ma-ria Popovici, de cât acel ce ’1 cheltuise cel 18.C03 lei în bonuri, prin depunere de garanţii, construcţiunl de binale şi altele? Cine a putut comite această crimă de cât aceia cari în ziua de 12 Maia strigah din curte, fără a fi tntrat în casă, «hoţii ne-afl lăsat săraci, afi furat bonurile Miţei, aa omorât pe Miţa.» Numai aci putem vedea mobilul crimei, pe care în zadar ’l căutam în fabula lui Gheorghe Soare.
Acum rămâne, d-le ministru, să vă arăt cum Gheorghe Soare a putut face denunţarea aceasta.
Este ştiut că Soare se bucură de cea mal proastă reputaţie în judeţul Putna. A fost condamnat pentru mal multe fapte, şi chiar acum ’l aşteaptă un mandat de încarcerare pentru o amendă ce nu a plătit.
Intrat la 6 Octombrie 1885 în corpul ser genţilor de oraş, nu a putut părăsi relele deprinderi de la satul săd. Ca sergent de oraş săvîrşeste un furt şi se depune în Văcăreşti, în ziua de 25 Iulie 1886, cu mandatul No. 1880 al judelul-instructor, cabinetul 2 Ilfov. Tribunalul Ilfov, secţia IV, ’l a condamnat la trei luni închisoare pentru furt cu chel mincinoase. Furase libretul unul alt sergent din casarmâ. Ţârlea fusese ascultat de comisar ca martor în a-ceastă afacere; la redactarea procesului verbal, şi tot atunci, căpitanul Stănciulescu administrase o bătae la casarmâ Iul Soare pentru furtul ce săvlrşise.
In Iulie 1886, pe când seaflaîn Văcăreşti, închis pentru faptul de mal sus, face cunoştinţa lui Alexandru Antoniu, fost ofl-cer asimilat, ce era condamnat, pentru furt, la închisoare şi degradare. Tot a-colo cunoaşte pe N. Gonciu, pe care prefectura poliţiei ’l înaintase parchetului de Ilfov cu adresa No. 9.741 din 1886, d’im-preună cu două procese-verbale prin cari se dovedea că n’are domicilia, nici mijloace de existenţă, şi că luându’şl calitatea de agent al poliţiei înşelase birjarul cu No. 270.
Tot în acelaşi timp d-na Eufrosina Miu-lescu, condamnată pentru crima din strada Soarelui la 5 ani închisoare, făcuse recurs şi aştepta în Văcăreşti judecarea pr ocesulul.
Cel 3 prieteni din Văcăreşti auzind pe D-na Miulescu că ar da o mare recompensă celor ce ar dovedi pe adevăratul autor, căci soţii MiuleştI tăgăduia crima, se gândesc la mijlocul de a inventa autorii pretinşi.Câte trei avead resentimente contra Iul Stănciulescu şi poliţiei de a-tuncl. Soare nu putea să uite bătaia ce o luase de la căpitanul Stănciulescu. El se bucurase până atunci de graciele căpitanului şi, chiar pe când era în Văcăreşti, căpitanul venind pe acolo ’l-a dat parale şi ’1 promisese să ’1 scape din puşcărie ; însă sentinţa tribunalului şi mandatul judecătorului de instrucţie T împedicase de a’şl ţine cuvântul. Pe de altă parte Soare avea urăneîmpăcată contra lui Ţâr lea de când cu procesul ce avusese cu Mârgăritescu. In acest proces, Soare declară de fals un act cu care se servea adversarul săd şi acesta chiâmase la tribunal ca martor pe Ţârlea care, în calitate de notar, scrisese actul şi care jurând a arătat tribunalului că actul este al Iul Soare,ceea
www.dacoromanica.ro
ce a fâcutcaSoare să piardă causa.Aceasta se petrece ia 14 Februarie 1885, dupe cum se constată din dosarul No. 1.242 din 1884 al judelui ocolului Zâbrăuţl, şi în 1886 Ţârlea f isese ascultat ca martor de comisar.
Recompensele ce promitea d-na Miulescu, zic, în Văcăreşti; ura ce avea Soare contra căpitanului şi aiul Ţârlea,’l a făcut se fie cel d'ântîifl care s’a grăbit a inventa alţi autori al crimei de cât cel condamnaţi.
Această descoperire a lui Soare ar fi rămas în zidurile temniţei daca Antoniu n’ar fi avut vederi mal depărtate. Eh care era mal inteligent, a povăţuit pe Soare sâ nu spună nimicde o cam dată şi aşteptînd timpul de a trage foloase din acea întâlnire nu a negligiat de a lua adresa lui Soare.
Lucrurile stafi în această stare până în luna trecută. D-na Miulescu, graciată prin Ianuarie de restul închisorel, ’şl reia tipografia în primire şi gândeşte la mijlocul de a scăpa pe soţul săa. Autoniu, care eşit din puşcărie se adăpostise la D. Teo-doreanu, cumnatul D-nel Miulescu, ’şl a-duce aminte de vorba din Văcăreşti de acum duol ani, şi scrie acestuia cele deuă scrisori de cari am vorbit mal sus.
Soare, pe când primise prima scrisoare a lui Antoniu (Iulie 1888), se găsea argat la o vie a d-lul Şuţu, ruinat cu desăvârşire, urmărit de perceptor pentru o a-mcndâ pe care acum am transformat’o în închisoare, dator d-lul Bălănescu şi la cel alţi creditori. In aceasta situaţiune ’l se pare că fâgăduelile unei bune recompense şi o altă funcţiune ar fi bine venite şi se grăbi a răspunde acestuia prin cele trei scrisori.
D. Gosta-Foru, care fusese advocatul soţilor Miulescilor la juraţi, a crezut de sigur, văzând scrisorile lui Soare în mâinile lui Antonin,cares’agrăbita’I le arăta, că şi unul şi altul sunt de bună credinţă şi, crezând că în realitate face servicifl instrucţiunel, a împrospătat în memoria lui Soare parte din amănuntele crimei (dupe cum ne-a declarat în urmă Soare),şi de aci a urmat seria de acte pe care am expus’o.
Acesta fiind, d-le ministru, resultatul definitiv al constatărilor noastre, cu respect ’l supun cunoştinţei d-voastre, ală-turându-vă aci şi copia corespondenţei dintre Soare şi Antoniu.
Bine-voiţl, vă rog, d-le ministru, a primi încredinţarea celei mal perfecte stime.
Procuror, Teodora.
(Va urma).
MIŞCAREA ELECTORALA
ROM AIVATI
întrunirea liberal-conservatoare
Duminecă seară, zice Vulturul, când era anunţată o întrunire a comitetului liberal-conservator pentru proclamarea candidaţilor şi citirea unui manifest către alegători, de şi întrunirea era destinată a fl cu totul intimă, mal mulţi d-nl alegători, interesaţi de lucrările ce sunt a se face pentru noile alegeri, ad bine-voit a asista în mare număr, aşa că toate cestiunile la ordina zilei s’ad tratat în şedinţa publică.
Şedinţa s’a deschis la ora 8 sub pre-şedinţa d-luî Ghiţă Popp.
S’a dat cuvântul d-lui D. C. Popescu, care a citit manifestul către alegători, sala Întreaga dând deplină aprobare prin aplause repetate. Manifestul s’a semnat de mare parte din asistenţi.
D. Popescu, după aceasta într'o substanţială cuvântare a arătat rolul ce trebue se joace representanţiî natiunel şi sistemul nenorocit ce a existat până astăzi în privinţa îndeplinire! misiunel lor. A insistat asupra datoriei alegătorilor de a ’şl exprima voinţa în deplină libertate, mal ales că ne aflam sub un guvern onest, hotărit a consulta ţara cu alegeri libere. In treacăt a vorbit despre interesele generale, privitoare la judeţ, cum gimnasiul şi podul de la Olt, interese lăsate în părăsire de fosta administraţiune, şi de care se ocupă cu multă bună-voinţă prefectul actual, care a parvenit a înfiinţa gimnaziul şi a începe lucrările podului de la Olt.
D. Ghiţă Popp, preşedintele adunâ-rel, a arătat alegătorilor ca sunt chemaţi a proci;'ma can Udaţii pentru viitoarele alegeri. Dupâ sfaturile ce s’aii făcut între alegător., s’au aclamat a-ceştl candidaţi:
D nil D. C. Popescu, C. S. Cezianu, pentru colegiu I de cameră.
D-nu P. P. Brătâşeanu, pentru colegiul II de cameră.
D-nil Guţă Brătăşianu, C. Chintescu pentru colegiul Ide senat.
D-nil Amza Jianu, Tache Oroveanu, pentru colegiul II desenat.
Nu s’a decis candidatul colegiului III remâind ca comitetul se ia înţelegerile cuvenite în această privinţă.
Au mai vorbit: d. P. P. Brătăşianu, mulţumind pentru încrederea ce ’1 se arata de a fi propus la colegiul II; d. Guţă Brătăşianu, îndemnând pe alegători ca se lucreze cu bărbăţie alegerile viitoare; d-nu D. C. Popescu cerând ca
)
EPOCA — 8 OCTOMBRE
3
adunarea se arate mulţumirile sale d-lul Ghiţă Popp, care cu atâta dosi n-teresare duce lupta întreprinsă In vederea alegerel, la care propunere s’a a-sociat fntreaga adunare prin aclamările sale.
Această frumoasă şi impunătoare întrunire s’a spart în linişte pe la orele 9 1/2.
PRAHOVA
Orgii liberul-colectiviste
Liberalii din Ploeştl s’ati demascat In fine prin el singuri 1 D. Enescu şi Să-ruleunu convocaseră pentru MercurI seara pe alegători la o întrunire In sala Liceului pentru a le da seamă de modul cum ’şî-au îndeplinit mandatul de deputat.
La această întrunire adrSpuns cupre-senţa lor mal mulţi cetăţeni oneşti şi patrioţi.
In mijlocul acestei adunări colectiviştii şi Grigoriştiî găsiră de cuviinţă a trimite In sala Intrunirei o ceata de bătăuşi şi de beţivi sub comanda vestiţilor fraţi Dobreşti, unul profesor şi altul flueră vlnt, cu însărcinarea d'a face scandal şi d’a Impedice, cu orl-ce preţ, pe oratori de a vorbi. D. Socolescu ar-chitectul, afirmă că al doilea căpitan al bandei era avocatul Reşcanu pe care Pa auzit singur când da ordine fraţilor Dobreşti a merge In mahalale pentru a ridica pe bătăuşi şi a veni cu el la întrunire.
La 8 1/2 ore, preşedintele adunărei deschide şedinţa şi acordă cuvîntul d-lul Sâruleanu. Dar abia d. Sâruleanu începe să vorbească şi un beţiv bătăuş începu să’l Întrerupă vociferând ca o fiară sălbatică; acesta; era semnalul, căci imediat toţi cei alţi beţivi şi bătăuşi începură să urle, să apostrofeze pe orator, şi să’l ameninţe.
Câţl-va cetăţeni obişnuiţi a respecta libertatea cuvântului şi atribuneî inter-veniră pentru a restabili ordinea şi a da afară pe bătăuşi. Silinţele lor fură zadarnice căci abia d. Sâruleanu începu să vorbească şi bătăuşii începură di n nod să’l întrerupă, să’l ameninţe şi să scoaţâ ţipete asurzitoare.
D. Sâruleanu desgustat părăsi tribuna şi d. Enescu II înlocui. Credeţi că a fost mai fericit ? nici de cum 1 abia pronunţă câte-va cuvinte prin care a-răta că nu se aştepta ca liberalii din cetatea Ploeştilor să nesocotească libertatea cuvântului şi să batjocorească ast-fel tribuna pe care bătrtnii noştri cu sudori de sînge şi cu mari sacrificii aii pus’o la disposiţiunea poporului pentru a’şî comunica ideile şi a se con-sfătui, şi un torent de urlete 11 Întrerupseră şi’l siliră să renunţe de a mai vorbi.
Indignarea era mare printre toţi cetăţenii ce veniseră să asculte pe foştii lor deputaţi. El constatară marea ruşine ce suporta liberalismul de la pretinşii liberali şi părăsiră sala, lăsând pe vestitul profesor să vorbească bătăuşilor şi beţivilor săi.
Oraşul Ploeştl e In plină mişcare şi toţi oamenii oneşti care aii asistat la această întrunire, coprinşî de scârbă, avură ocasiunea d’a rămâne adine convinşi că aceea ce tot vorbesc şi se jură In numele liberalismului nu sunt de cât nişte falşi liberali, şi Încă de cea mal de jos speţă.
Toţi Ploeştenil de bun s'mţ, oameni de bine şi de ordine, recunosc astă-zl marea ruşine ce liberalii aii făcut Ploeştilor şi toţi Intr’un singur glas strig : cerniţi statua libertăţei, căci. tribuna şi libertatea cuvântului aîi dispărut sugrumate de liberali!
Din toate acestea se vede limpede că colectiviştii şi Grigoriştiî mirosind că Prahovenii s'aii deşteptat şi aii înţeles că a mal ţine acest judeţ In perpetuă oposiţiune sistematica, este a’l ruina şi a’l degrada, şi că sunt ferm decişi a se emancipa de tirania unor oameni care aii ajuns a nu mal respecta nici tribuna nici libertatea cuvântului, s’aii hotărtt a se impune voinţei Prahovenilor In actuala campanie electorala cu cete de bătăuşi şi de tot felul de beţivi.
Vom vedea şi această ruşine 1
EII'OMTII I MUMI I DIN PARIS
COMITETUL NATIONAL ROMAN
Comitetul din C.-Lung a adresat următorul apel către producătorii din ju-petul Muscel. Să sperăm că acest exemplu cât şi acela dat de judeţele Iloma-naţi, Vasluiâ şi Tutova, vor fi urmate şi de cele-l’alte districte.
Câmpulung, ts Sep. 1888.
Domnul meu,
Printre naţiunile cari vor participa la marea exposiţiue universală din Paris din anul I889, va fi şi România.
Mal mulţi bărbaţi cu dor de ţeară, împreună cu prinţul Gheorghe Bibescu, aâ căutat să facă ca şi ţeara lor să se presinte Ja acest concurs internaţional, la această I
luptă pacifică dintre naţii tntr’un mod demn de numele si trecutul el.
In acest scop el, co:istituindu-se In comitet naţional şi delegând pe Principele Gh. Bibescu ca comisar general pe lângă guvernul Republicel Francese, afl putui ob-ţinedela acesta un spaţiQde terenln Incinta exposiţiunel îndestulător, pentru ca produsele ţârei noastre să fie visitate şi apreciate cum merita de lumea întreagă.
Toate sforţările generoase ale acestor bărbaţi, toate silinţele lor patriotice ar fi zadarnice, dacă concnrsul bine-voitor al producătorilor Români, industriaşi şi a-gricultorl ar lipsi.
Domnia-voaslră ca producător, suntem siguri, că asociindu-vâ la sentimentele de cari aii fost animaţi iniţiatori acestei Întreprinderi, veţi face ca şi România, prin expunerea produselor d-v.' să apară In ochii lumel civilisate, nu ca cea din urmă dintre naţiunile care se luptă pentru existenţa şi propăşirea omenirel.
Aici In judeţul nostru, s’a format un comitet de iniţiativă, sub preşedinţia subsemnatului compus din d-nil ;
N. Rucăreanu, fost deputat.
Ioan D. Neculicl, mare proprietar, fost deputat.
Euclid Langada, avocat.
Dimitrie Gătuneanu, pensionar.
I. A. Ghica, fost deputat.
Grigore Andrescu, avocat.
G. Em. Marinescu, avocat.
Matei M. Drăghicescu, inginer d« mine.
Victor Socecd, directorul fabricel de hârtie.
Florias Nicolescu, comersant, consilier comunal.
Emilian P. Constandinescu, directorul ziarului Vocea Muscelului.
Ghiţă Davidescu, proprietar, consiler judeţean.
Matache Banciu, proprietar.
Care punându-se In corespondenţă cu d-voatră, şi cu toţi producători din judeţ, vă roagă, ca în caşul când veţi bine-voi a participa, să ne anunţaţi aceasta în termen de o lună, arătând ce doriţi a expu-pune ; iar obiectele le veţi expedia la Gâmpu-Lung, pănă la 25 Decembrie anul corent, pentru predare, şi luare de re-cipise.
Bine-voiţI vă rog, domnul med, a primi încredinţarea distinsei mele considera-ţiunl.
Pre. Comitetului, P. Paraianu.
DIN DISTRICTE
Batausi colectivişti
Ştiind, zice Vocea Botoşanilor, că prin violenţi şi bătăi coletivistilor le au succes la alegeri In tot timpul cât eu fost la guvern, tot ast fel şi acum pun In aplicaţie acelaşi sistem.
Săptămâna trecută a avut loc o maltratare In băcănia Jby, urmată de o bună corecţiune dată fostului zbir poliţienesc de sub colectivişti.
Erl, d-nil Placa, A. Gheorghiade, Cristea, Petrescu etc., atraseră In cafeneaua d-luî Sebastian pe d-nil A îo-coban şi Clopoţel şi sub mustrarea că sunt agenţi electorali i-au maltratat In un mod barbar. In timp ce d. C. Placa cu un baltag crăpă capul d-lul Iacoban, d. A. Gheorghiade II lovia cu pumnii peste faţă. Victima se află In spitalul Sf. Spiridon, greu bolnav ; capul spart, a trebuit să i se radă părul spre a putea opera rana ; gâtul e umflat şi faţa acoprită de echimoza din cauza loviturilor d-lui Gheorghiade.
Colectiviştii aii avut pretenţiunea să le iasă delegaţii lor la col. III şi când au văzut resultatul scrutinului, atunci aii turbat şi ’n desperarea lor s’aQ năpustit asupra acestor doul şi i-au maltratat cu destulă laşitate, fiind 15 contra a doul tineri. Afacerea e pen-dentâla instrucţie, sperăm că justiţia se va face.
Pănă atunci nu ne putem stăpâni indignarea când videm că candidaţi la deputăţie recurg la aceste condemna-bile mijloace spre a’şl face profesiunea lor de credinţă. Ceia ce ne îngrijeşte mai mult e că spiritul derăsbunare să nu se deştepte şi să aducă consecinţi şi mai grave.
Deacă noi nu ne-am lasat intimidaţi clnd aceşti mişel aveau puterea In mână şi puneaţi instrumentele lor spre a ne bate şi maltrata, cum cred că a-cum când avem o justiţie imparţială, o administraţiune dreaptă pentru toţi ne vom speria şi’l vom laşa să’şl facă de cap ?
Ceia ce avem de regretat e că însuşi candidaţii colectivişti cred că prin asemenea mijloace să’şî ajungă scopul. Lumea, văzând faptele lor, mal bine se edifică asupra trecutului şi’l Impros-păcează In memorie şi fuga mai tare de el şi d’aî lor.
Acum se vede cine provoacă bătăile, acum mal bine se lămureşte cine a făcut pe 2 Noembrie. Oameni de scandal, el nu reculeazâ nici de’naintea crimelor.
Asasini al omenirel, încetaţi cu faptele voastre,* căci mare foc v’atrageţl asupra capetelor voastre I
A 2‘ EDITIUNE
u iMiimi
Primim următoarea telegramă din R.-Vâlcea :
Avem dovezi că Vilaero3 şi Disescu oferă bani la alegători. Colectiviştii foarte insolenţi şi puşi pe scandal. Verigeanu, controlor la Creditu A-gricol, a ingerat comuna Surupatele pentru alegerea Crăsnaru-Disescu. Delega se închirieze oteluri pentru colectivişti şi refuză se ese din oraş pentru a’şi face serviciul.
In tot judeţul sunt aleşi delegaţi noştri afară de trei comune unde s’au ales: la Pirmeasadoî colectivişti, la Surupate alţi doi, la Găzăneşti unu. Succesul sigur, sperăm în linişte căci suntem decişi a suferi provocările colectiviste până după alegeri.
*
D. Petre Grădişteanu, dupe cum ni se comunică din Călăraşi, în telegrama ce a adresat Majestătel sale Regelui şi care s’a publicat în «Naţiunea» pe lângă şirul de neadevăruri ce debitează, pretinde că jurnalul «lalomiţeanul» ce a apărut în Călăraşi este întreţinut din fondurile comunelor urbane şi rurale de acolo, ale căror bugete sunt încărcate spre acest sfârşit cu suma de 20 lei fie-care.
Această minciună sfruntată într’o telegramă adresată regelui depăşeşte or-ce limită. Indrăsneala şi cinismul d-lul Petre Grădişteanu a ajuns la culme.
Suntem în măsură a afirma că ziarul «lalomiţeanul» a cărui atitudine demnă a exasperat pe toţi şarlatanii politici din localitate este sub direcţiunea unul comitet compus de tineri independenţi al căror scop la fondarea ziarului a fost şi este cu totul altul de cât acela pe care il atribue d. Grădişteanu. II desfidem de alt-mintre-lea să devedească ceea ce a afirmat în a-ceastă privinţă.
Domnia-sa în turbarea care îl caracteri-sează mal pretinde că prefectul se plimbă la braţ cu candidaţi oficiali pentru care cere voturile alegătorilor.
Altă alirmaţiune tot atât de mincinoasă, pe care iarăşi îl desfidem să o probeze şi pentru care invocăm mărturiile tuturor oamenilor de bună-credinţâ în judeţ.
Nu am fi respuns atacurilor sgomotosu-lul domn Petre Grădişteanu al cărui trecut politic l’a făcut să’şi piardă de mult creditul peste tot. Pentru că a avut însă neruşinarea să mintă Majestăţel Sale, relevarăm de o cam-datâ aceste inexactităţi f tgâduindînacelaşl timp d-lui Grădişteanu că nu ne vom opri aci şi că vom şti sâ răspundem la toate aserţiunile sale mincinoase din zisa teiegramă.
X
D. C. Esarcu, eminentul vice-preşedinte al Ateneului Român, ne adresează următoarea scrisoare:
Domnule Director
Mai mulţi alegetorl din colegiul 1 şi II din capitală me întreabă ducă îmi pun candidatura în vre unul din aceste colege căci—bine-voesc a adăoga—ar voi se voteze pentru mine spre a’mi exprima recunoştinţa pentru monumentul Ateneului, cu care am înzestrat capitala, şi Insti-tuţinea ce se cristalizează într’însul.
Aş fi fost poate fericit, domnule director, se ocup un loc în Cameră dar, vezend lucrurile mai deaproape, m’am convins că ’mi este reservată o fericire mult mai mare, aceia de a putea zice- că acel Atenian din frumoasa epocă a Republicei Atenei— că toţi aceia care se vor alege în Parlamentul ţări melesuntmaidemni mai instruiţi, ca o mai mare capacitate, şi au adus sau sunt în stare a aduce mai mari servicii ţereî de cât mine.
Nu pot se am, în patriotismul meu, mai mare ambiţiune de cât acesta. Primiţi, ve rog, domnule director, încredinţarea distinsei melecon-sideraţiuni.
C. Esarcu.
X
D. Ion Brătianu a avut Mercuri o lungă întrevedere cu colonelul N. Bibescu în apartamentele ocupate de acesta la Azilul femeilor scăpătate al Domniţei Bâlaşa.
Din acest fapt, se vede, au dedus unele ziare, că se urmează tratative ntre colectivişti şi junimişti, probabil însă că epitropul aşezămintelor îrâncoveneşti a refuit ct: şeful eo-ectivitâţei daraverile lor intime în jrevederea socotelilor ce va avea se dea în curând.
X
Un congediu de o lună a fost acordat, d-lui colonel Argintoianu, s°cre-,arul general al Ministerului de Res-bel, pentru a merge în străinătate ! n interese de familie.
X
Primim următoarele rânduri din Sinaia : Aci munţii sunt acoperiţi cu zăpadă.
Erî M. S. Regele însoţit de A. S. Principale de Wied, a făcut o ex-cursiune până la Buşteni, unde au vizitat biserica ce se construeşte cu cheltuiala M S. Această biserică este zidită toată din piatră, şi e şi-mată pe marginea căei ferate, lângă scoală.
X
Erl dupe amiază d. C. F. Robescu a dus în suburbia Foişorul, unde ’a încercata face propagandă elec-orală.
Bietul C. F. R. abia a intrat prin vr6-o doue câroiuml şi peste £0 de
www.dacoromamca.ro
cetăţenî l’au luat la goană strigîndu’I: —Ne am săturat de mofturile d-tale, mai dute şi în altă parte, poate ei ve vor crede,noiînse ve ştim cât puteţi I..
X
La Ministeriul de domenie se lucrează cu multă activitate la terminarea controlului ce se face asupra planurilor a mai multor moşii de a le Statului ce se vor pune în vinzare în loturi mici.
X
A apărut chiar azi în Monitorul O-ftcial decretul de numire ca director al poliţiei capitalei a simpaticului şi activului fost procuror G. Cârlova.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 19 Octombre. — Se anunţa din Constantinopol lui «Daily-News că, proectul unei note colectiva a puterilor asupra cestiuneî bulgare a fost părăsit din causa refusulul Engliterel de a lua parte la negocierile ce fuseseră conduse la Berlin.
Lordul Salisbury a făcut cunoscut d-lul de Bismark că dorinţa Engliterel e de a continua politica sa de abţinere pentru tot ceea ce priveşte Turcia de Europa.
nmutu con uimeşti
CONVOCARE
In temeiul înaltului decret cu No. 2607 din Septembre a. c.
Noi, Em. Protopopescu-Pake, primarul comunei Bucureşti, invităm pe toţi d-nii alegători din judeţul Ilfov, inscrişl pe listele electorale definitive, formate pentru anul curent, se se adune în zilele şi în localurile arătate mal jos la orele 9 de dimineaţă spre a alege pe deputaţii şi senatorii ce au a compune nuoile camere legiuitoare:
COLEGIUL I DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu impărţiţl în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 12 Octombre pentru a alege cinci deputaţi în modul următor:
Secţiunea i compusă din 378 alegători al suburbielor: Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru, Curtea veche, Sf. Ioan, Biserica Doamnei, Şerban-Vodă, Creţulescu, Popa llerea, Col-ţea, Răsvan, Sf. George nou, Sf. Nicolae Şelari, Sf. George vechio şi Popescu: Voteaza in localul ospelului comunal din strada Colici unde e si biuroul central.
Secţiunea II 772 alegători al suburbielor: Cişmeaoa, Icoana, Baliştea, Sf. Vasile, Biserica Eni, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Dărvaşi, Precupeţii noui, Precupeţii vechi, Pitar Moşu, Oţetarii, Bo-teanu, Dichiu, Caimala, Amza, Popa Rusu, Silvestru, Armeni şi Sf. Ion Moşi:
Voteoza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III 605 alegători ai suburbielor: Ghencea, Mihai-Vodâ, Archimandritu, Spirea veche, Biserica albă, Spirea nouă, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. E-lefterie, Sf. Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, Sf. Voivozi, Schitu-Mâgureanu şi Brezoianu.
Voteaza in localul scoalei comunale din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV 291 alegători ai suburbielor: Bârbatescu vechiu, Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon, Bărbatescu nod, Slobozia. Vlădica, Flămânda, Mânu Gavafu, Radu Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (Maidanu Dulapului).
Secţiunea V 331 alegătorii ai suburbielor: Negustorii, Mantuleasa, Sf. Ştefan, Vergu, Oborul vechiu, Popa Soare’, Popa Nan, Hagiu, Iancu, Delea veche, Panteli-mon, Olarii, Oboru nou, Sf. Vineri, Udri-cani, Ceauş Radu, Lucaciu, Olteni, Delea nouă şi Isvoru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu.
COLEGIU AL II DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu împărţiţi tn 13 secţiuni se vor întruni tn ziua de 13 Octombre spre a alege nouă deputaţi în modul următor:
Secţiunea I compusă din 982alegători al suburbielor : Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru Sf. Ioan, Curtea-Veche, Biserica Doamnei, Şerban-Vodă, Creţulescu, Popa Herea, Col-ţea, Răsvan, Sf. George nod, Sf, Nicolae Şelari, Sf. George-Vechiti şi Popescu : Voteaza in localul Ospelui comunal din strada Coltei unde este'Jbiuroul central.
Secţiunea II idem 929 alegători al suburbielor Cişmeaua, Catiştea, Sf. Vasile, Biserica Enel, Popa-Cosma, Popa-DărvaşI, Pi-tar-moşu, Boteanu şi Amza:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clemenţi.
Secţiunea Iii idem 766 alegători al suburbielor: Icoana,Sf. Visarion. Precupeţii-Nol, Precupeţii-Vechi şi Dichiu:
Voteaza in localul scolei comunale de la Tunari.
Secţiunea IV idem 541 alegători al suburbielor: Popa-Chiţu, Oţetari, Caimata, Popa-Rusu, Siiivestru, Armeni şi Sf. ioan Moşi;
Voteaza in localul scoalei comunale de bacii de lângă biserica Siiivestru.
Secţiunea V idem 579 alegători al suburbielor: Manea Brutaru, Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumaa şi Sf. Voivozi:
Voteaza in localul scoalei primare de fete din calea Grivitei (Casa Adam)
Secţiunea VI idem 772 alegători al suburbielor: St. Ştefan, St. Elefterie, St Constantin, Popa-Tatu, Schitu Mâgureanu, Brezoianu, şi Gorganii:
Voteaza in localul scoalei Comunale de ambele-sexedin strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza).
Secţiunea Vil idem 444 alegători al suburbielor: Ghencea, Mihal Vodă, Spirea Nouă şi Isvoru.
Voteaza in localul scoalei de fele din strada Isvoru (Casa Ciuflea),
Secţiunea VIII idem 537 alegători al suburbielor : Archimandritul, Biserica Albă şi Spirea veche:
Voteaza in localul scoalei de baeti din strada Justiţiei (Casa Poenareseu).
Secţiunea IX idem 633alegâtori al suburbielor : Bărbatescu Vechi, St. Spiridon, Bărbătescu Nod, Slobozia, Vlădica, Flămânda şi Oraşul Olteniţa.
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Ser ban Vodă (Maidanul Dulapului).
Secţiunea X idem 561 alegălori al suburbielor: S-fa Ecaterina, Radu Vodă, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişoru, Mânu Gavafu şi Broşteni : Voteaza in localul scoalei de băieţi de pe strada Radu Vodă ( Vechea Maternitate).
Secţiunea XI idem 606 alegători al suburbielor: Oboru Vechi, Iancu, Pantelimon şi Oboru Nod:
Voteaza in localul scoalei comunale de băieţi din calea Iancului.
Secţiunea XII idem 492 alegători al suburbielor: Poapa Soare, Popa Nan; Hagiu, Delea Veche, Ceauş Radu, Delea Nouă şi Isvoru:
Voteaza in localul scoalei de băieţi din s'rada Delea Noue (Calist).
Secţiunea XIII idem 472 alegători al suburbielor: Negustori, Mântuleasa, Vergu, Olarii, sf. Vineri, Udricanl, Lucaci, Olteni şi sf. Ştefan:
Voteaza in localul scoalei de băieţi de la Mantuleasa.
COLEGIUL III DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în 2 secţiuni se vor întruni în ziua de 14 Octombre spre a alege duol deputaţi tu modul următor:
Secţiunea I compusă din 236 alegători direcţi al plăşilor Dămboviţa, Sabaru, Sna-gov şi 163 delegaţi al colegiului III din Bucureşti:
Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltzei unde este si biuroul central.
Secţiunea II idem din 135 alegători direcţi al plăşilor: Moştistea, Olteniţa, şi Negoeşti împreuna cu delegaţii Colegiului II din comunele rurale ale judeţului Ilfov:
Voteaza in localul scoalei comunale de la Mantuleasa.
COLEGIUL I DE SENAT
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 16 Octombre spre aalege doi senatori în modul următor:
Secţiunea 1 com msă din 390alegători ai suburbielor: D-na Balaşa, Sf. Dumitru, St. Ioan, Curtea Veche, Biserica Doamnei, Şerban Vodă, Creţulescu, Răsvan, Colţea, Sf. Gheorghe nod, Popa Herea, Sf. Niculae Şelari, Sf Gheoghe vechiu şi Popescu.
Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltei unde este si biuroul central.
Secţiunea II 699 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, biserica Enei, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Dărvaşi, Precupeţii noui, Precupeţii vechi, Popa Ghiţu, Pitar Moşu, Oţetari, Boteanu, Dichiu, Amza, Caimata, Popa Rusu, Armenii, Sf. Ion Moşi şi Siiivestru: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III 457 alegători ai suburbielor: Spirea nouă, biserica Alba, Chencea, Mihaiu Vodă, Archimandritu, Spirea veche, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, S-ta Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa-Tatu, Garemidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, S-ţii Voivozi, Schitu Magureanu şi Brezoianu:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din str. (Ştirbei Vodă Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV 209 alegători ai suburbielor: Barbatesou vechiu, S-ta Ecateriana, Barbalescu nou, Siobozia, Vlâdica, Flămânda, Mânu Cavafu, Sf. Spiridon, Radu Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidari de jos, Apostol, Staicu, oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambesexe din calea Serban Vodă (Maidanul Dulapului).
Secţiunea V 238 alegători ai suburbielor: Mântuleasa. Sf. Ştefan, Popa-Nan, Popa Soare, Iancu, Negustori, Olari, Vergu, Oboru vechi, Pantilimon, Oboru nod, Delea veche, S-ta Vineri, Udricaui, Ceauş-Radu, Lucaciu, Olteni, Delea nouă şi Is-voru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu.
COLEGIUL II DE SENAT
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi in 5 secţiuni, se vor întruni în ziua de 17 Octombre spre a alege 5 senatori, în modul următor:
Secţiunea I 219 alegători ai suburbielor: Doamna Balaşa. Sf." Dumitru, Sf. Ioan, Curtea-veche, Biserica Doamnei, Şerban-Voda, Creţulescu, Răsvan, Colţea, Sfântu Gheorghe-vechiu şi Popescu:
Voteaza in localul Ospelului Comunal din strada Coltei unde este si biuroul central.
Secţiunea II 540 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, Biserica Enel, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Darvaş, Precupeţi noi, Precupeţi vechi, Pitar Moşu, Oţetari, Boteanu Dichiu, Caimata, Amza, Popa Rusu, Armenii, St. Ioan-Moşi şi Siiivestru :
Voteaza in localul scoalei comunale de ambele-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III. 564 alegători ai suburbielor : Ghencea, Mihaiu-Vodă, Archimandritu, Spirea vechie, Biserica albă, Spirea nouă, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, S-ta Vineri-nouâ, Gorgan, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae-Du-sumea, Sfinţii Voivozi, Schitu-Măgureanu, Brezoianu şi Manea Brutaru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV. 428 alegători ai suburbielor : Bărbătescu nou, S-ta Ecaterina, Sf. Spiridon, Slobozia, Vlâdica, Flămândă, Bărbătescu vechiu, Mânu Cavaf, Radu-Vodâ, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişorul, oraşul Olteniţa şi alegătorii din plăşile judeţului Ilfov :
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (MaidanuDulapului) Secţiunea V. 353 alegători ai suburbielor: Mântuleasa, St'. Ştefan, Popa-Nan, Popa Soare, Iancu, Negustori, Olari, Vergu Oboru-vejhiu, Hagiu, Pantelimon, Oboru nod, Delea-veche, Sf. Vineri, Udricani, Ceauşi-Radu, Lucaci, Olteni, Delea-nouă şi Isvoru :
Voteaza in localul scoalei comunale ae ambe-sexe du la Lucaci
Primar, Em. 1‘rotopopcscii-I'akc.
Secretar general, C. Zalreanu.
No.	1888, Sepiembre la,
EPOCA — 8 OCTOMBRE
•mr.A
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E B DU 0
Strada Lipscani, ÎVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face OT-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
7 Octombre 1888
6 0/0 Renta amortisabila	Cump. Vend. 94 1 4 i 64 1/2	
B 0/0 Renta perpetua	92 3/4	93 1/2
6 0/0 Oblig, de Stat	98	98 1/2
6	0/0 Oblig, de st. drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	106 12	107
B 0/0 Scris. func. rurale	66 1 4	96 5 8
7 0/0 Scrie. func. urbane	105 1/4 105 3/4	
6 o/0 Scris func. urbane	100	101
B OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	92 1 2	92 3/4
	80 1/2	81
5 0/o împrumutul comunal	82 1/2	83
Oblig. Casei pens. (leiiO dob.)	255	2.35
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	55
	1025	1030
Acţiuni «Dacia-România»	235	245
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	80	60
Argint contra aur	1 60	2 20
Bilete de banca contra aur	1 90	2 20
Fiorini austriaci	2(8	208 1/2
Tendinţa foarte fermă		
CASE DE VENZARE
MfiCtn situateînStreda Frumoasă No. 12 llAOU Şi t2 bis; având fie-care 4 odât de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi gradină spaţioasa cu pomi roditori.
Se vinde în total sau în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
CASE DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victorie!, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
casadin Strada Polonă
DE ÎNCHIRIAT
____________ No. 104, compusă din
9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
MTWPUTDTAT Strada BerziI No- l22’
lllUilinixii Apartamentul de ios cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron.
PA1UTCDE mobilate şi nemobilate de In-UAlViijiUj chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.
MOŞII DE ARENDAT
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrescu.
nn 1 silMk 1T d® la 23 Aprilie 1889 moşia U Ei A ll LUI Al Laiosul Şl Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
MOŞII DE VENZARE
nn îrpiMinjI nou4 hectare vie şi Obratie si-Uu V Li\/i:llllj tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgăşanI.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE VENZARE MIA STANESTI ÎS',
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de lag, fâneţc, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă do locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-MoineştI, lângă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776
DIVERSE
n 11 nw —a— — ■
IOAN A. RHETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biurofl de avocatură şi notariat Str. Academiei 29.
Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la 0—9.	9)9
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiele se fac tlupe programele scoalclor publice. Aci sunt * clase primare st 3 liceale, si 11 ne-eare ari se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatittni pentru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale de lCOOlei.
952
"SOCIETATEA romana
DE
ARME GIMNASTICA SI DARE LA SEMI
Conform art. 82 din Statute d-nil membri al acestei Societăţi sunt cu onoare invitaţi a se întruni în adunareă generală Duminecă la 9 Octombre 1887 ora 2 p. m., în localul Societăţei strada Brâncoveanu No. 16.
La ordinea zilei este discuţiunea şi votarea bugetului Societăţei pentru anul 1889 şi darea de seamă a d-lul casier de la 1 Ianuarie până la 1 Octombre 1888.
Couii teta
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMlAS
Wo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 7 Octombre 1888
I Cump. Vinde
5 % Renta amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni de stal [Conv.rur.]
6	94	£F.-.R-,
5 %	„	Municipale
10 fr. ,	Casei pens. [300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5	%.....................z
7 %	„	„ urbane
6	% •„
Obl. Serbesti cu prime
laşi
lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constrnctiunl Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote franceso „	Italiane
,,	Ruble hârtie
KB. Cursul este socotit In aur
94 x
93%
98%
8214
225
108 % 96 X 1051, 9» X 92 H 81X
76
46
29
45
12
1 3/4
207 124 99 X 99 265
94 31 94
99
83X
235
107
96 3/4 105 3/4
100 93« 6254 80 40 32 50 14
ÎX
269
126
100)4
100
275
X
•xexm
ixe
x
RECOMANDAM
X
m
x
LEGATORIA DE CÂRTI
STRADA BISERICA IENEI NO. IO, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUIIESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
m
x
Esa
MARE DEPOSIT
DE
[LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Grivitei - No. 153
Staţiunea Tramvaiului
>xexi
X* ■X
SOBA MILSNESA
A PRIMEI FABRICE DIN MILANO
TRANSPORTABILA.PE ROTITE
CEL MAI NOU SISTEM
ARDE IN PERMANENŢĂ CĂLDURĂ IGIENICA
MARE ECONOMIE DE CĂRBUNI
CURA TENIE PERFECTĂ
Se poate încălzi mai multe udai cn o singura soba EFTIXA.
^Singurul deposit: STR. GABROVENI, 49?
X
%
yt
DOCTORUL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Syphilitice
pe care le trateaza tntr'uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—8'/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
817
In urma unei minuţioase analizce hi mice făcute de d. Dr. Ber-
nard de Lcndvay directorul laboratorlului chimis-hygienic de ta Ministerul de interne, resultă că
HÂRTIE DE QIGARI
„LA PATRIE
11
DIN FABRICA
LEON & G-ie, Paris
este liberă de ori ce materii vătămătoare şi că prin fineţa el extraordinare nu lasă arsă de cât urmă de cenuşă.
Din puntul de vedere tehnic şi hygienic, această hârtie corespunde la toato exiginţele artei şi ştiinţei. — Tot asemenea resultate s’aft 1 obţinut prin analisele făcute la Laboratoriul municipal din Paris: | la regia medicala din St. Petersbiirg: de profesorul de ciiemiel la universitatea din Lemberg şi de ntal mulţi alţi rhemisti coni-petinti.
Se saseste de venzare la toate debitele de tutun
Deposit gen: LEVINSOHN & FRIEDLAND Str. Smdrdan
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
Printr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că în palatul nostru din strada Doamnei A'o. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric.
A se adresa pentru informaţiunî mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biuroh 10—12 a. m. şi 2—7 p. m.
Direcţiunea generala
mistim/sast* 960
PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE
FONDATĂ LA ANUL 1874
D. STAICOVI CI
BUCURESCI
Preţul cutiei de i /" Ui
Mazăre boabe extra . Mazăre boabe lină. . Mazăre boabe mijlocie Mazăre păsteî Fasole fină .
Fasole grasă.
Tarhon. .	.
BobQ verde	.
Dovlecel .	.
Bame sos tomate Păt. vinete sos tomate Păt. vinete p. Musaca. Păt. vinete împănate. Pătlăgele vinete tocate Fasole boabe flageolets Ţîrî plachie .... Sparanghel	....
Bulion tomate	.	•	.
it lei	b.
1	25
i	15
—	90
—	sn
—	80
—	80
—	80
—	,30
—	*0
—	80
—	80
1	20
1	50
—	80
i	i0
	40
—	60
Preţul cutiei de 1 kilo lti\ b.
Mazăre boabe extra .
Mazăre boabe fină. .
Mazăre boabe mijlocie Mazăre păsteî Fasole fină Fasole grasă.
Tarhon.
Bob verde.
Dovlecel
Bame sos tomate Păt. vinete sos tomate.
Păt. vinete p. Musaca.
Păt. vinete împănate.
Păt. vinete tocate . .
Fasole boabe flageolets Ţîrî plachie Sparanghel Bulion tomate
80,
1 60
1 60 1 60 1 60; 2 —
1 50 i
COMERCIANŢILOR PRETURI REDUSE
Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi* Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturî, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
938

No-2, STRADA LIPSCANI, No-2
in facin liacaniei d-lui .\. Ioanid
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
Gradina Numită BRASLEA
Sub. Icoana Str. POLONA 104.
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de l-a clasă:
2 Medalii de aur de la Exposilia de horticultură din anul 1868 2 Medalii de la comiliul agricol de Ilfov din anul 1881 şi I88S 1 Ordinul Coroanrl României pentru horticulluri şi pomol. 1883 1 Diplomă de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din 188)
1 Brevet de Jurnisor al Curţel Regale din anul 1885.
1
Sunt )2 de an! de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea Întreaga Românie ln-| zestratâ cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l’alte State în privinţa calităţeî fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinătate să ’şî poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am făcut o însemnata reducere de preţ şi pentru alte iţ specii de pere, producţiunl rol, ce nu se văd în catalog, adică: REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, MIHAI-BRAVUL, STEFAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO Iei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei.
D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nii sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mai de timpuria, cu atât este mai bine.
559
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 7 Octombre
BICYCLES SI TRICYCLES
THE COVENTR! MAMUT C" LT0
CAPITAL FRANCI 1,500,000
VALORI	Scadenta Cupoanelor	Târg lib. curs med.
I'ondiiridr Hiat român		
Kerita rom. perpe. 1875 5%	i Ap. l Oct.	94
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	94%
Renta rsm. rur. conv. 6%	1 Mai 1 Noem.	98%
Oblig, de stat C. F. R.r,%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem 5 %	Idem	
Împrumut Stern 1861 7%	1 Mar. 1 Sept.	
lmprum. Openheim 1866 8%	1 lan. 1 iulie	9%
Agio		
împrumut de oraşe		
impr. oraş. Bucur. 5%	1 lan. 1 Inlle	83%
idem din 1884 594	1 Mai 1 Noem.	94
lm.or. Buc.cu prime lozfr.20		50
Valori diverse		
Creditul funciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	106%
idem idem 534	idem	96%
Cred. func. ur.din Buc. 7%	idem	105
idem idem fi%	idem	100
idem idem 6%	idem	94%
Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	81
01)1. cas. pensiun. fr*300 10	1 Mat 1 Noem.l	235

904
Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles.

PREMIU I
Paris, London,
Wien, Liverpool,
Slanchester,
Sydney, lilrming-
haiu, II cl bour ne | clc. etc.
AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8,
EFORIA
msERioii kiţmuo
PU8LICATIUNI
Se pune în licitatzie la ÎS Octombre viitor, închirierea etajului de sus al casei din str. Sf. Ionica, avend toate toate camerile mobilate si cu dependintze, cum sunt închiriate si acum cu inventar.
Licitatzia se va tzine oral la 2 ore si jum p. m. la Cancelaria Eforiei din curtea bisericii Kretzulescu.	955
"Tipografia Ziarului,, Epooa'
Tlpartf cn cerneala Ch. I oillleux-Cle Paria
GHraut reapoucabil V. P. Gheorghlu.
• ;>m: ' V-iii*
www.dacoromanica.ro