ANUL III No. 800
A DOUA EDITIUNE
VINERI 7 (19) OCTOMBRE 1888
^UMERII L ÎS BAI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
Iii Bucnrewci: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandata poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnrtate: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL U) BANI NUMERUL
ANUNCIIJRILE
DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, t AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia.
LA PARIS: segăseste jurnalul cu 15 crn«. numerul, la Kioscul din Bulevardul SI. Ger-maln, \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
No. 3,—Piatza Episcopiei.—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIUNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
RESBOIUL SACRU
------
Candidaţii susţinuţi de partidul liberal-conservator, la colegiul I din Capitala, sunt : G. VERNESCU.
GENERAL GEORGE MÂNU. PETRE CARP.
MENELAS GERMANI.
PACHE PROTOPOPESCU.
Azi când disidenţii au dat mâna cu colectiviştii, ne credem datori a reproduce aci parte din faimosul articol al Naţiune!, Resboiul Sacru, articol apărut la 11 Mani, adică dupe căderea colectivităţii.
Iată acel articol'.
Nişte oameni mal cu obraz, vinovaţi de atâtea jafuri, de atâtea infamii şi de sîngele de la 14 şi 15 Martie, ar fi luat haina pocăinţei, s'ar fi retras în înfundăturile cele mal întunecoase, pentru ca acolo, departe de lume şi de oameni, se mediteze asupra păcatelor lor şi se caute a să reabilita în ochii ţărel pe care au predafo şi au ofensat’o.
Dar conştiinţa răului nu este însuşirea colectivistului. Si asta-zi, dupe atâtea crime vedite, ei nu se sfiesc a ridica fruntea sus si a lua înaintea terei aerul de patrioţi si de mântuitori.
Daca am putea să închidem ochii asupra acestui trecut încă proaspăt, poate că ne am înşela a crede în sinceritatea intenţiilor lor. Dar memoria omeneasca nu este asa de slaba in cat se uite la o distanta de timp asa de scurta. Pe de altă parte neomeniile severşile de dinşil nu sunt de acelea pe care le ar putea ascunde un văl subţire. Trebue ca timpul se depue asupra faptelor lor strate de pulbere peste strate de pulbere, pentru ca trista lor amintire se se ingroape intr’insa pentru tot-d’auna.
Pe câtă vreme însă, memoria van-dalismelor de la 5 Septembre va fi recentă, pe câtă vreme abusurile vor fi vil în ţinerea de minte a Românilor, pe câtă vreme acele alegeri sel-batice nu se vor şterge din amintirea alegătorilor, nici un om de bine intre Romani nu va privi cu bună voinţă şi încredere în colectivitate...
Iată moştenirea ce ne o lasă, iată prin ce isprăvi au ştiut să se distingă la guvern.
RESBOIUL IN CONTRA LOR ESTE UN RESBOIU SACRU.
ESTE DE DATORIA FIE CĂRUI ROMAN se’i urmareasca pretutindeni, se’i demasce in or-ce loc, si, apucandu’i de guler se’i duca unde li se cuvine dupe faptele lor.
RESBOIUL SACRU
«Resboiul în contra Colectivităţii este resboiul sacru !» a exclamat a-cum cât-va timp d-nu Dimitrie Brâ-tianu.
Astă zi când colectiviştii au primit concursul câtor-va pretinşi liberali ; când cadrele colectiviste sau lărgit puţin prin adausul câtorva căpitani ; cind agenţii poliţieneşti care au stropit cu sînge uli-
ţele Capitalei au lepădat abia uniforma, şi s’au transformat in cetăţeni independenţi ; când banii furaţi de colectivitate din pungile noastre întreţin lupta colectiviştilor-li-berali în contra noastră, situaţia rămâne aceiaşi. Vrăjmaşul este tot Colectivitatea. Resboiul sacru trebue continuat.
In această luptă facem apel la toţi cei care timp de 12 ani au luptat la dărâmarea regimului colectivist. Ei care, cu toate ingerinţele aparatului administrativ, ou toate ademenirile, cu toate violenţele u-nuî regim sălbatic, au ştiut se biruiască, vor şti se pue călcâiul pe monstrul întins la păment care încearcă se ridice capul.
Resboiul sacru trebue continuat, pentru a cruţa ţării o ruşine: aceia de a vedea, dupe şase luni abia de uitare, reînvierea unui regim căzut în sânge şi în noroiu.
Dupe 12 ani de ruşini şi de umilinţe, când ţara cere un regim de reparaţiune, de muncă, de onestitate, de libertate şi de progres, ar fi se a-tragem asupră-ne dispreţul lumei ci-vilisate, când am da spectacolul a-cesta unic în istorie, al unui regim înecat în noroi şi în sânge şi readus dupe şase luni, în fruntea terei.
Naţiunea inse va şti să-şi facă datoria.
Ea nu se va lăsa a li înşelată de nişte împerecheri aşa de monstruoase, în cât ar putea zăpăci, un moment, bunul simţ popular.
Ea va strivi colectivitatea şi va privi cu dispreţ la această tristă apo-teosă:
Pe piedestalul întocmit din cadavrele victimelor de la 14 şi 15 Martie, Dim. Brătianu stând mână în mână cu Radu Mihaiu I
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS Petersborg, 17 Octombrie.
După Novosti, Wilhelm II ar fi obţinut de la regele Danemarcei o promisiune de. o neutralitate în cas derSsboiQ european.
Novosti confirmă resolutiunea regelui Greciei de a abdica. Regele ar li cumpărat proprietatea Smidsrupgaard aproape de Fredensborg pentru a se retrage acolo.
Belgrad, 17 Octombrie.
Ştirile relative la o crisă ministerială iminentă şi ia demisiunea ministrului afacerilor străine, d. MijatovicI, sunt lipsite de orl-ce temeiu.
Neapole. 17 Octombrie.
S'aQ ivit desordine şi confusiune ieri la Neapole din causa incapacităţii autorităţilor ; dar nu s'a produs [nici o lurbu-rare.
Borna, 17 Octombre.
Generalul de Robillant, ambasador al Italiei la Londra, a murit.
Neapole, 17 Octombrie.
După revista strălucită a flotei la Cas-tellamare în urma căreia Imperatul şi regele exprimară via lor satisfacţie, Majes-tătile Lor, prinţii şi miniştrii se întoarseră la Neapole. Seara oraşul a fost iluminat. Ministrul marinei a primit de la împăratul Wilhelm marele cordon al Vulturului Ros.
La dejunul ce s’a dat pe bordul iactulul Savoia, împăratul ridică un toast tn sănătatea d-lul Crispi cu care a ciocnit de mal multe ori. El i-a dat în urmă fotografia sa cu câte-va cuvinte autografe.
l'MREA DISIDENŢILOR
cu
PUNGAŞII
___	y
Iată câte-va extracte din discursul d-luiDim. Brătianu de la Ateneu, extracte luate dupe textul oficial din
Naţiunea :
Acea alianţa nu s’a făcut, si voi spune pentru ce. DAR, DACA S AR FI FĂCUT UNDE ESTE REUL?.
NOI, LIBERALII INDEPENDENŢI SA NU NE PUTEM ALIA CU LIBERALII, OAMENI CINSTIT! DIN FOSTA COLECTIVITATE !
... LINISTITI-VE! ALIANŢA NU
S'A FĂCUT SI NU SE VA FACE, CĂCI NU SE POT FACE ALIANŢE INTRE OAMENI APARTI-N END ACELUIAŞI PARTID!
ASTA-SEARA
JOI 6 OCTOMBRE
LA 6 ORE SEARA
PARTIDUL LIBERAL-CONSERVATOR
VA TINE
o mmm publica
IN SALA VECHIULUI ATENEU
CANALIA COLECTIVISTA
îndrăzneala şi neobrăzarea başi-buzucilor colectivităţel Întrece orl-ce închipuire : fo-losindu-se de o absolută libertate, ba chiar de o regretabilă impunitate, ce le o lasă guvernul actual, canalia colectivista să crede încă stăpână pe toată mişcarea publică în a-ceastă ţară, strivind în sînge or-ce obstacol ce întâlneşte din întămplare în exerciţiul tur-bărel sale după puterea pierdută 1
Ast-fel aseară in Întrunirea lor de la Dacia dupe ce oratorii lor turbaţi, ca zănaticul redactor al Democraţiei, poroclit De la Vran-cea, a îngânat cele mal ridicole nerozii pre-serate cu infame Înjurături asupra conservatorilor pe care ’l-a slujit o dată, năpustin-du se mal cu seamă cu turbarea unul lâeţ împotriva ministrului cultelor pe care Ta înjurat ca la uşa cortului, când unul din asistenţi preotul Niculescu îşi permise a protesta prin nevinovatul strigăt: «trăiască Ma-iorescu!» hingherii liberali naţionali se repe -ziră ca hienele asupra bietului întrerupător strivindu’l cu sute de ciomege până ce’i scăl-dară tn stnge, pe acest singur om care a în-drăsnit a’l rechema un moment la cuviinţa.
Foştii miniştrii cu toată ceata zbirilor lor, până la lihnitul reporter al Voinţei, Berlescu, comandaţi hingherilor colectivităţel să zdrobească, să răstignească, să ucidă pe nenorocitul preot, care a fost scos ast fel din acea vizuină de tâlhari într'o stare vrednica de jale.
Priveliştea îngrozitoare ce înfăţişa persoana preotului, prefăcută prin loviturile u-cigaşe a le colectiviştilor într’o piftie de sânge, a stîrnit scârba cetăţenilor cinstiţi, cari d'abia ’şl puteaCi stăpâni mânia con-
tra infamielor acelora cari, după ce aQ schin-guit doi-spre-zece ani ţara şi capitala, cutează încă a vărsa sânge pentru a se ridica din a lor mârşavă cădere.
Poliţia Capitalei spre a preveni, d’almin-terl o dreaptă pedepsire a mizerabililor, a intervenit cu toată puterea, şi luând sub protecţia el canalia colectivistă a scăpat’o nevătămată, economisind capitalei un scandal sângeros, pe care am fi fost cel d’întâiQ al regreta.
Ne este cu neputinţă însă, a nu aminti, că nu tot ast fel proceda poliţia colectivistă, care după ce provoca scandalul în întrunirile noastre să năpustea cu zbirii el, asupra victimelor pe care le ucidea şi le înfunda în puşcărie.
Dacă, deci, încuviinţăm menţinerea ordi-nel şi chiar ocrotirea canaliei colectiviste de urgia cetăţenilor, nu înţelegem cum s’a o-mis constatarea schingiuirei preotului Niculescu şi darea în judecată a hinghie-rilor.
Pentru că, în cel mal bun caz, colectiviştii puteatl să scoaţă din întrunirea lor pe întrerupătorul ce nu le era după plac, dar nu pot fi lăsaţi nepedepsiţt de bătaia de moarte cu care ad avut sălbătăcia a zdrobi un om singur fără apărare.
ingerinţe in alegeri
* _
Fără îndoială că nu vorbim de ingerinţele în alegeri pe care Voinţa Naţională şi Democraţia le aştern zilnic de-a lungul coloanelor ; — sunt chestiuni asupra cărora unii oameni nu mai pot vorbi de cât cu capul plecat şi cu gura pe jumătate, altfel se expun se fie huiduiţi de lumea întreagă ; — şi colectiviştii denunţând, prin organele lor, ingerinţele guvernului actual, se găsesc tocmai în situaţiunea d’a fi huiduiţi, nepu-tendu se sta de vorbă cu denşii in asemenea caz.
Aceasta ar fi regula de mai ’nainte stabilită, or-ce ar scrie şi ori cât ar striga gazetele salariate din ce au apucat colectiviştii fiind la putere;— dar, spre nefericirea lor, minciunile ce servesc publicului, fiind tot atâtea invenţiuni stupide şi afirmaţiuni mişeleşti din partea lor, situaţiunea noastră este cu deosebire comodă, lăsând cititorilor aprecierea dintre realitatea liniştită şi normală a lucrurilor, şi dintre spăimântătoarea fantasmagorie ce le este servită de organele minciunilor şi ale calomniei.
Nu mai puţin vom aplica aceiaşi măsură Naţiunel, suroră mai mare în minciună şi în calomnie a Voinţei şi a Democraţiei, căci ar fi o înjosire se răspundem, punct cu punct, la acuzările de ingerinţe ce se aduc de către ziarul ce are în comitet pe d. Gr. Arghiropol;—am avea atunci să stăm de vorbă cu d. P. Gredişteanu care, într’o neesplieabilă situaţiune a spiritului său înfăşurat în vapori, a denunţat guvernul că face presiuni şi ingerinţe electorale în satu Urzi-ceni ! Şi dacă ne-am ţine se dăm desminţire fie-cârei prostii ce ţîşneşte din niscaiva creeri stătuţi, ar trebui să luăm în seamă şi faimoasa acuzare a Naţiunii, cum că guvernul a subvenţionat cursele, cu 8cop d’a a-trage, într’o Duminică, lumea la hipodrom, ş’a o face să uite că în aceiaşi zi d. Dumitru Brătianu îşi convocase la întrunire comitetul a-
nonim de 15 persoane şi întreg partidul său din Bucureşti.
Gu toate acestea, fără a ne cobori la asemenea amănunte copilăreşti, am voi să întrebăm pe d. Dumitru Brătianu şi pe partizanii săi mai de frunte, daca îşi aduc aminte de ce scriau în Naţiunea înainte d’a se fi desfăcut coaliţiunea cu liberalii-con-servatori şi anume în primele luni de guvernare a junimiştilor. Pe cât ştim, focosul ziar n’aveacuvinte destul de energice ca să acuze pe guvern faţă cu îngăduiala ce i se părea că acordă colectivităţei căzute, ne trimeţând’o în corpore la Văcăreşti. Domnul Dumitru Brătianu scria înfuriat că «lacheii palatului» au învoeli tăinuite cu colectiviştii şi că, mai mult de cât ori-când, vestita sa frază : «hoţii la puşcărie» era la ordinea zilei.
Ei bine, întrebam pe actualul aliat al lui Simeon Mihâlescu, care susţine că reintrarea sa în colectivitate se întemeiază pe omogenitatea de principii şi pe frăţia d’acelaşi sînge, să ne spună ce ar zice daca guvernul, acum înaintea alegerilor, ar trimite în prevenţie la Văcăreşti şi prin închisorile din provincie pe toţi aceia care au provocat faimosul : «hoţii la puşcărie?» Ar fi satisfăcut d. Dim. Brătianu, ori-ar striga atunci că punerea în aplicare a proprielor sale sentinţe este o ingerinţă electorală ?... De sigur că bătrînul cavaler fără pată al liberalismului românesc, ar tipări atunci cu litere cât capul lui Vrăbiescu: «Ingerinţele guvernului, arestarea cetăţenilor în masă I»
Şi, în adevăr, chiar după convingerea d-lui Dumitru Brătianu d’acum câte-va luni, o eventuală punere în aplicare a programei d sale ar fi a-restarea în masă a colectiviştilor, aşa că s’ar suprima d’odată şi fără multă bătae de cap marele partid, iar candidaţii fraţilor împăcaţi, din lipsă de alegători, ar obţinea unanimitatea voturilor esprimate prin temniţele prefecturelor.
înţelege acum d. Dumitru Brâ-tianu că guvernul ar avea un mijloc eroic de ingerinţă electorală, plus aprobarea d sale forţată, şi nu voeşte să’l întrebuinţeze ? Cum dar ar mai alerga la ingerinţe mai puţin practice, ca subvenţionarea curselor, sau ca împedicarea unei întruniri la... Urziceni?
I. BRATIA1 f\ Ml HIAT LA VfLCEA
R.-Vâlcea 3 Octombre.
Omul de la patru-zecî şi opt care îşi începuse cariera politică pe dealul Fi-laretului şi-a sfârşit’o în modul cel mal ruşinos la Drâgâşanî, Înaintea copiilor de la şcoala de meserii şi a câtor-va zarzavagii Bulgari care vindeati ceapă pe piaţa unde marele om Îşi ţinea întrunirea.
Dar să încep de la sosirea în Drăgă-şanl a fostului prim-ministru colectivist, căci chipul ruşinos cum îşi sfârşeşte viaţa politică acest om, îmi pare că interesează pe tot românul şi poate fi privit ca un început de ecspiare a păcatelor sale.
Sosirea la Dragasani
Păcălit de Simulescu, care n’a înţeles încă adâncul desgust ce inspiră Vâlcenilor, d. Ion Brătianu a vrut să-şi pue candidatura la Vâlcea, singurul loc unde mat credea cft se poate strecura
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA - 7 OCTOMBRE
MigMaiţB.. s sacrn agrara
!n Cameră, şi unde îşi făcea ilusia ca va putea învinge pe d. Al. Lahovari.
La gară a fost întâmpinat de dd. I. Stânescu şi C. Liciu, alegători din col. j I-iu, şi cel dintâiâ fost deputat sub guvernul săh, de trei patru rude ale lui Simulescu şi de două-zecl cel mult treizeci de cetăţeni, mici comercianţi, meseriaşi şi ţărani chirigii, unii veniţi cu afaceri la gară, alţi aduşi cu mari rugăciuni. Pe peron era aşteptat cu un mare portret al sSfi, făcut prin subscripţie acum un an ca mulţumire pentru legea care autorisa vînzarea pământurilor rurale la Drăgăşani, şi pe care cât a fost la putere nici n’a primit să i-1 aducă vre-o delegaţie, ne ' cum să vie în persoană să’l ia. După , câte-va cuvinte schimbate cu ocazia o- | ferirel portretului d. I. Bratianu s’a suit în trăsură foarte desilusionat şi s’a dus la casa lui Simulescu,
Câtî-va cetăţeni mal învierşunaţî | contra colectivitâţeî voiad să-I facă o primire mal sgomotoasâ,dar foarte ne- I plăcută. Au fost însă împiedecaţi să o ' facă de rugăciunile sub prefectului şi j ale cetăţenilor mal moderaţi din Drâ- j găşani, care nu voiau a batjocori părul alb al unul om cu trecutul d-lui Ion Brătianu şi de care îşi rlsese destul Simulescu, Vilacros , Disescu , adu-cându-1 la Velcea.
A doua zi
A doua-zi, colectiviştii alergaQ din faptul zilei pentru a ruga lumea să vie la întrunirea lor. Erau aşa de ocupaţi cu acest lucru, în cât nici n’au mal luptat la alegerea de delegaţi.
Pe la ameazfi, câţi va colectivişti s’ah presentat cu o petiţie la primar cerân-du’l sala de la şcoala primară pentru întrunire. D. Costică Gostache primarul, le-a răspuns, că sala îi fusese cerută încă de o săptămână, pentru acea zi de d. Urşeanu. dar că crede că d. Ur-şeanu şi I. Iancovescu nu vor refusa de a admite ca să vie să vorbească şi d. I. Brătianu şi amicii sel, ba chiar de a-l ceda rândul ântăiu, lucru care a fost ! priimit de d-nil Urşeanu şi Iancovescu şi de amicii lor. Acest aranjament n’a convenit însă colectiviştilor şi ah ales o altă sala.
întrunirile
Pe la orele cinci după amează, ah sosit la localurile de întrunire respective, care erad la câţl-va paşi unul de altul, d. I. Brătianu însoţit de d-nil Disescu, Vilacrose şi Simulescu, precum şi d-nil Urşeanu, Iancovescu, A. Ma-rinescu, ajutorul de primar din Rîm-nic, şi mal mulţi alegători influenţi din localitate.
Pe când la întrunirea conservatoare sala era plină şi ocupată de mal toţi alegătorii colegiilor I ş; II din Drăgăşani, mai mulţi preoţi şi învăţători de primprejur şi alţi alegători direcţi din colegiul III, d. Ion Brătianu n'a găsit in sala de intrunire mai mult de zece oameni şi adecă pe d nil Stânescu şi Liciu, alege-get ori în colegiul I, trei nepoţi ai lui Simulescu şi patru cinci vieri ai aceluiaşi domn.
Atunci au inceput o goană desperată după asistenţi. Nepoţii lui Simulescu trăgeau trecătorii de mâneci şi li în-demnad să între la întrunire,după cum fac prin bâlciuri comedianţii şi întreprinzătorii de panorame. Bulgarii care vindead zarzavaturi în piaţa unde se ţinea întrunirea au fost rechiziţionaţi cu modul acesta şi aduşi a mări numărul asistenţilor, care a ajuns la un mac-sim de 50 sad 60 prin venirea elevilor scoalel de meserii sub conducerea directorului lor.
Atunci ad început discursurile.
Ad vorbit d-nil Disescu, Vilacros,— care a zis că miserabilil de conservatori fac hoţi pe cinstiţii colectivişti — d-niî Simulescu şi Ion Brătianu. Nimic de repetat din aceste discursuri de cât doiiă incidente:
1)	Simulescu zicea : «Fraţilor, ciocoii care ad pus mâna pe ţară zic că sunt hoţ şi vor sămă bage la puşcărie.»Bul-garii şi vierii cărora li se spusese să a-piaude, dar care nu ştiau când să facă acest lucru, ad început să strige: ura, bravo!...
Vă închipuiţi capul ce a făcut Simulescu.
2)	Pe când vorbea d. Ion Brătianu un muncitor, anume Florea Lampagiu, îl întrerupe zicând : «o fi şi ce spui d-ta, dar eu sunt om cu zece copil şi nu am păment 1»—Atunci d. Ion Br.' tianu, o-mul care s’a pronunţat contra vâDză-rel moşiilor statului la ţărani acum două zeci de zile la Bucureşti, zise : Păment ? Dar cine v'a dat păment dacă nu liberalii, sl tot ei o se va dea.
Cu această făgăduială, în contra căreia s’a pronunţat categoric la Bucureşti d. I. Brătianu, s’a sfârşit tot ce este interesant de povestit asupra îngrozitorului fiasco făcut de marele panglicar la Drăgăşani.
La întrunirea conservatoare ad vorbit dd. Urşeanu, Iancovescu, A. Mari-nescu, şi din localitate Părintele M ha-lache directorul scoale! de băeţi, N. Mi-hâescu avocat şi M.Costandinescu proprietar.
S’a aclamat numele d luiAlecsandru Lahovari şi s’a proclamat ca candidaţi dd. Lahovari, Urşeanu şi Iancovescu.
Plecarea
In urma ruşine! păţite la Drăgăşani’ d. Ion Brătianu,descurajat, a renunţa1 de a mal candida la Vâlcea şi deci la călătoria sa la Rtmnic unde Crăsnaru şi foştii comisari de poliţie îl aşteptau cu flori, şi cetăţenii cu câte va putini cu ardei muraţi, cu Iluere, cârsteiurT, piuliţe şi alte instrumente care să acompanieze cel mai frumo3 concert de huiduituri posibile.
Drăgăşenenil politicoşl l’au primit răd, abţinându se de la orî ce fel de manifestaţie, Râmnicenii erad să’l primească mal răd ca la Bacăd la 1868,
Teroarea la Vâlcea
Ziarele colectiviste spun că la Vâlcea sunt ingerinţe administrative. Iată ce fel de ingerinţe sunt :
întrunirile libere.
Directorul scoalel de meserii îşi duce elevii la întruniri colectiviste.
Unii controlori şi primari luptă şi a-leg în comunele lordelegat peCrâsnaru şi alţi şease şeapte colectivişti.
Un magistrat insultă pe coriservatorl si pe guvern mai alaltâerl la curtea cu juraţi In gura mare.
Mal mulţi alţi funcţionari superiori luptă pe faţă pentru colectivişti.
Şi toţi aceşti domni staQ nesupăraţl la posturile lor.
Şi cu toate astea din trei sute de a-legătorl în colegiul I, colectiviştii nu vor avea mai mult de 40-50 voturi.
INTMIiEUE Li DACIA
Clica obişnuită a colectivitlţel s’a întrunit şi erl seară pentru a discuta despre viitorul acestei ţări.
Nu lipsea nimeni din fideli.
Bucureni, Grigoriu, Coengiopol etc. etc., toţi erad presenţl, făcând escorta foştilor miniştrii colectivişti Nacu şi Sturdza.
D. I. Brătianu avea lângă d-sa pe d. Carada.
La uşa sale! un bătăuş colectivist nu lăsa să intre de cât pe acel care sunt şi ad fost partisanil regimului trecut.
Reporterul. Românie! voind să intre în sală e îmbrâncit şi ghiotitutt de bătăuşii colectivităţei.
La orele 8, d. Orăscu se declară preşedinte al adunărei,colectiviştiIaplaudâ.
D sa dă cuvântul d-lul Barbu Stefâ-nescu de la Delea-Veche.
D. De Ia Delea-Veche nu apucă să vorbească şi un cetăţean strigă, mai tare domnule (rîsete, aplause). In fine redactorul Democraţiei se decide a începe cuvântarea sa.
D-sa aiurează ca şi stăpânul săd Ion Brătianu, pronunţă de 350 ori cuvântul naţiune şi de vre o douâ sute de ori cuvântul poporul.
D' De la Delea-Veche zice că ţara e în pericol, că colosul de la Nord ne a-meninţă, că guvernul voeşte să vânză ţara streinilor şi ca probă elocuentul orator a duce pe iconari, pe jugânari etc.
Cine sunt acel oameni? De unde vin ? Unde merg? Unde vor să ducă ţara?
’I cunoaşteţi? Nu. ’I ghiciţi? Da. Sunt sigur. ’I—aţi ghicit deja.
Dar cine sunt ei? Sunt streini pentru ţară. N’au eşit din naţiune. Nu vor intra In naţiune. N’au eşit din popor. Nu vor intra în popor.
Elocuenţa lirică a d-lui De la Delea-Veche merge ăi mal departe.
Este vorba, continuă d. De la Delea-Veche, de viitorul acestei ţări. Este vorba de primejdia care ne vine de ia acei care nu trăesc în naţiune, care nu vor intra în naţiune.
Brahmanii cu funestul lor Brahma ad fost funeştt pentru popoarele indi-ane. Da, domnilor funestul Brahma a fost causa miseriilor indiane.
Dar cine e d. Carp ? Genialul d. Carp ?
E acela care a zis că ţăranul român e leneş şi că ovreii sunt inteligenţi.
Ce a devenit fiul uuul protopop ? Este şeful unei bande de sacrilegii.
O voce. Ne-a luat accisele (aplause).
De la Delea-Veche. A condamnat ziarele ca «Fulgerătorul».
Ast-fel sunt oamenii de la putere.
Dartrebue să'i sfârîmăm.
O voce. Cu altă ocasie (aplause).
De Ia Delea-Veche. Când hoţii noştri erau stăpânii noştri, când ţara era stăpâoâ pe sine, s’a văzut ce am făcut pentru dânsa.
Apoi redactorul Democraţiei apără paşoptul liberal-naţional şi datinele de la 54 şi 59.
Azi exista un Maiorescu care a subscris o petiţie prin care cerea colonizarea României eu germani, adică ca sâ vtnză ţara streinilor—şi continuă a invectiva pe d. Maiorescu.
O voce. Trăiască d. Maiorescu!
Scandalul
Cuvintele aceste provoc un scandal enorm. Colectivişti sunt turbaţi. Toţi strigă şi vociferează într’un mod ne-descriptibil. Foşti comisari colectivişti Rusescu, Bucureanu, Coengeopol şi spionul Grigoriu se reped ca nişte fiare selbatice asupra persoanei care pronunţase cuvintele Trăiască Maiorescu. Acesta este un preot anume Nicolescu.
E luat de fiarele colectiviste, lârlt, bătut, schilodit. Sîngele ’l curge pe nas. Un tînăr sărind In ajutor e şi dânsu bătut într’un mod grav.
Sgomotul este indescriptibil.
Reporterul Voinţei strigă cât II ţine gura :
Dalii in cap, omoriti-I pe u-ceasta canalie.
Canalia colectivistă care e verde-gal-benă de infamie, e apostrofată de un asistent.
D-ni Nacu, Sturdza, Ion Brătianu, intervin ca scandalul să nu se mal prelungească.
In fine se face linişte.
In afară însă spiritele sunt revoltate şi emoţionate de infamia colectivistă. Poliţia soseşte la faţa locului, şi face tot posibilul pentru a calma pe cetăţeni decişi a răsbuna pe, sermanul preot.
Cetăţeni cinstiţi care erad în mare număr se retrag despreţuind pe aceşti miserabili.
*
* *
D. de la Delesi Veche, continuă şi sfârşeşte zicând că toţi liberali trebue să lupte In conCa acelora care trâesc în afară din naţiune.
D. i\acu, are cuvtntul.
Venim înaintea d-v. să vă spunem ce am făcut cu însărcinarea ce ne-aţl dat’o. Să ne apăiăm în contra acusaţiunilor !
ce ni se fac şi de pericolul care ameninţă aceasta ţară.
S’a zis că guvernul d Iul Ion Bratianu a fost un guvern reacţionar, că am făcut majorităţi cu bâtele.
Dar aveam noi trebuinţă de bâte ? D.Nacu spune că nici la constituanta la 79, nici la 83 şi 87 la alegeri, guvernul d-lui Ion Brătianu n’avea trebuinţă de bâte.
In cât priveşte alegerile din urmă d. Nacu spune ca guvernul a «ratai o neactivitate culpabila.
Dar cine ne acusa ?
Acei cari la 14 şi 15 Martie au lovit pe procurori şi pe jandarmi (Ce mon-struositate 1 )
Apoi d. Nacu se poseszft în victima calomniei şi zice următoarele obrăsnicil care sunt o sfidare a opiniuneipublice:
Să înfiinţeze guvernul CensorI, pentru a vedea de unde avem averile noastre. Sunt sigur că nu va găsi nimic necorect în contra nimenuia din al noştri!.
S’ah făcut oare care greşeli. Dar arborul trebue curăţit.
O voce. Trăiască arborul, (râsete)
D. IVacu continua zicând ca conservatorii vreau să vânză ţara Rusiei şi că de acea ziarele guvernului de azi pre-sint ţara Intr’o aşa păcătoasă stare.
D. Nacu sfîrşeşte zicând că el cu partidul liberal vor apara tronul care e în pericol.
D. Dhnitrie Sturdza pronunţă un mic discurs, care se resumâ In aceste cuvinte:
Ţara şi viitorul el sunt în pericol, guvernul vrea să venzâ ţsra streinilor. Trebue să luptăm în contra acestei idei. Trebue să'i sdrobim pentru tot d’a-una (?)
Şedinţa se ridica la orele 9 1/2.
P.
INFORMATIDNI
Primim din partea prinţului D. Ghica, următoarea scrisoare:
Domnule redactor,
lline-voiti a publica în jurnalul d-voastre, cu rog pe amicii mei politici, sc nu puc candidatnra mea dc senator sau de deputat, fiind bine decis a mc retrage din viata politica.
Priimiti, domnule redactor, încredinţarea osebitei mele consi-deratiuni.
DUIHTUE GHICA.
—BKS —
D. N. Dimancea, fostul vice-preşe-dinte al Camerei colectivste, întâlnind de d Dim. Bratianu i a sărutat mâinele în stradă.
Aceasta nu e o glumă, faptul a fost văzut de mai multe persoane.
Venerabilul părea foarte jenat de această manifestaţie.
-SH8-
D. 1. C. Brătianu a strâns erî seară îa ora 12 noaptea pe toţii corifeii partidului seu pentru a se consfătui a-supra modului cum trebuesc ss fie împărţiţi oratorii ambulanţi ce trebue se meargă prin district.
-sw-
Primim din Ploeştl următoarea telegramă :
Ieri seara d. Enescu ca independent a provocat o întrunire publică în Ploeşt’, în sala liceului. Colectivişti1 s’au dus se facă scandal ; preşedintele le a oferit euvîn-tul ca se vorbească; au refusat preferând se facă scandal. Iată adevăraţi liberali 1
-ss-
D. căpitan Gârdescu din geniu a găsit ni se spune o nouă soluţie la cestiunea cârmei baloanelor.
O serie de experienţe vor începe peste câte-va zile cu unul din baloanele ce ministeriul de Resbel a adus din străinătate, pentru serviciul de campanie.
-**-
Peste câte-va zile se va sevârşi la Bruxela logodna d-lui Zosima cu d-şoara CarlotaLeriasimpatica noastră artistă
strucţia fortificaţiunelor să fie activate, astfel ca In cazul când timpul ar deveni defavorabil să se poată fără perdere ordona suspendarea lo
Fortul de la Cernica va fi cu desăvârşire terminat la 1 Martie din anul viitor. Lucrările acestui fort care sânt foarte înaintate permit ca chiar în toamna aceesta, să sî poată instala tunurile de asediu.
ss
In curând se va termina proectul de reorganisare a serviriurelor de la ministeriul de resbel.
Eată câte-va detalii ce am putut căpăta în privinţa acestei reorganizări.
t.) Se vor crea 4 mari divizii având ca şef câte un general.
2.) Aceste divizii vor purta numele de divizia Infantfriei, a Cavaleriei, a Geniului şi a Artileriei, şi Administrativă ; această din urmă va fi împărţită în trei sub divizii : Administrativă proprie zisă, sanitară şi a 'intendenţei.
Afară de acestea se va mai înfiinţa un consiliu de administraţie care va discuta toate furniturile, înarmările, etc.
Comisiunea pentru elaborarea pro-ectuluî de lege asupra monopolului luminărilor de ceară, formata din I. P. S. Mitropolitul primat ca preşedinte, Prea sfinţitul Melchisedek a! Romanului, d. profesor Poni, d. George Lahovari consilier la curtea de Compturî s’a întrunit alaltaerl la palatul mitropolitan şi în lipşa d-luî Gr. G. Cantacu-zino, al cincilea membru reţinut de o serioasă indisposiţiune, a luat în cercetare cestiunea.
Comisiunea a fost mal Inteiu sesizată de un memoriu amănunţit al Pea Sfinţitului Melchisedek asupra cestiunel ; apoi a ascultat concluziunile ştiinţifice ale profesorului Poni, şi a sfârşit întrunirea sa consemnând resultatul con-sultaţiunilor comisiuneî Într’un proces-verbal, pe care l’a înaintat ministerului cultelor.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS, Constantiuopole, 17 Octombrie.
Via Varna. — Articolul Corespondentei de Est, datat din Roma, insinuând trebuinţa abdicării lui Abdul-Hamid,dacăn’ar adera la tripla alianţă, continuă a agita spiritele la Yildiz Kiosk, mal cu seama de când a circulat ştirea că baronul Blanc ar Ii inspiratorul dacă nu chiar autorul acestui articol.
Reproducerea aceluiaşi articol în Italia, fără indicaţiune de sorginte, a fost socotită la Yildiz Kiosk ca confirmarea acestei ştir!.
Baronul Blanc şi d. Crispi, interpelaţi de Poartă, ah desminţit formal alegaţiunile ce li se atribue, zicend că acest articol ar fi din potrivă opera unei puteri ostile triplei alianţe, care putere ar subvenţiona pe Correspondance de l’Est şi Italie-, dar Sultanul nu pare convin.
Castellamare, 17 Octombrie.
Mal mult de 80,000 persoane ah venit din toate părţile Italiei pentru a asista la lansarea vasului Re Umberto. împăratul şi Regele ah fost primiţi la sosirea lor prin lungi aclamaţiunl în limbile italiană şi germană, pe când tunurile escadrei bubu-iah fără întrerupere. Episcopul bine cu-vîntă corabia, apoi fiica amiralului Acton asvârli pe punte o sticlă de Asii spumos. Când vasul alunecă îspre mare, se auziră lungi strigăte din partea mulţime!. După lansare Suveranii se urcară pe bordul iactulul Savoia cu pavilion german, şi plecarâla Neapole Toată escadra escorta iactul regal.
Berlin, 17 Octombrie.
Primarul din Berlin a adresat regelui Humbert o telegramă de mulţumire pentru primirea făcută în Italia împăratului Wilhelm.
A. S. R. Principele Ferdinand de Hohenzollern va sosi la Sinaia peste trei săptămâni. A. S. Regală va rămânea în ţară două luni de zile. -ss-
lntr’unul din numerile noastre trecute, am zis vorbind de candida tura d-lul Ion Brătianu la Vâlcea că d-nii C.Păunescu şi C- Liciu din Drăgăşani s’au dus la d. Ion Brătia-tianu pentru ca să i ofere această candidatură.
Intru cât priveşte pe d. Păunescu, regretăm că reporterul nostru a fost indus în eroare. D. Păunescu este un veehiu şi hotărît membru al partidului conservator şi amic al d-lui Lahovari.
încă o dată regretăm o greşeală care a putut ofensa pe d. Păunescu, confundândul’l cu un colectivist. D-si ne-a declarat că aşa demers r.’ar fi făcut de cât numai pentru d. Al. Lahovari.
-sw-
D. dr. Garoflide, noul prefect de Pr-hova a fost primit de M S. Regele la castelul Peleş unde i s’a presentat.
D. ministru de resbel a luat dis-posiţiunea ca lucrările pentru con-
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
ACTE OFICIALE
Rapoartele d-lul procuror al tribunalului Putna şi prefecturel poliţiei capitalei, despre care este vorba în comunicatul publicat în Monitorul Oficiat No. 146 de erî, 5 curent, relativ la crima din strada Soarelui.
Raportul d-lul procuror al tribunalului Putna cu No. 6,i8ţ, adresat d-lul ministru al justi(ieT.
Domnule ministru,
Ga resultatal cercetărilor făcute de parchetul nostru asupra denunciulul lui Gh. Soare, relativ la crima din strada Soarelui, am onoare a vă raporta următoarele:
In ziua de 25 August a. c.,d. Costa-Foru avocat îu Bucureşti, printr’o denunciare în scris ce ne-a presintat, ne pune la dis-posiţie trei scrisori semnate do un anume Gheorghe Soare, locuitor în comuna Stră-oani-de-Sus, acest judeţ. Din coprinsul lor resultâ că asasinii Măriei PopovicI, din ziua de Î2 Maih 1885, în Bucureşt’, ar 11 cu totul alţii de cât soţii Miuleşti, condamnaţi de curtea cu .juraţi de Ilfov, prin verdictul din 4 Martie 1886, ca autori al acestei crime.
D. Costa-Foru, apărătorul soţilor Miuleşti înaintea acelei curţi, pare convins de inocenţa clienţilor săi şi crezfindu’I victimele unei monstruoase erori judecătoreşti cere cu insistenţă ca justiţia să se alarmeze de denunţarea făcută.
Cele trei scrisori alăturate petiţiunel d-lul Costa-Foru poartă data de 30 Iulie, 5 şi 11 August a. c., şi sunt adresate ca răspuns la alte scrisori ce Gheorghe Soare primise de la un d. Alexandru Antoniu, ce locueşte în Bucureşti, strada Bucur No. 17. In prima scrisoare a lui Soare, ce o trimite ca răspuns la cea dintâih scrisoare ce primise de la Antoniu, dânsul pare surprins cum acesta nu a uitat o vorbă de acum doi ani ce avusese In Văcăreşti şi, arătându-î că ’şl menţine cuvîntu! dat, cere suma de 50 lei pentru a veni în Bucureşti-, unde trebuiah să se înţeleagă a-supra acestei afaceri. A doua scrisoare, cu data de 5 August, este mal categorică: Gheorghe Soare declară că are bună ştiinţă că crima din strada Soarelui este sevâr-şită de căpitanul Stănciulescu cu al lui oameni, din care cunoaşte doi. Sfârşind această scrisoare, Soare întreabă pe Antoniu ce recompensă ’I dă pentru a descoperi totul, căci dânsul nu poate umbla de geaba pe drumuri. In fine, prin ultima scrisoare, cu data 11 August, Soare confirmă din nou destăinuirile de mal înainte, dar şi acum cere să fie asigurat şi a ’I se trimite bani.
Soare fusese căutat de administraţie, şi, venind în Focşani, găseşte la otel pe d-nu Costa-Foru şi apoi se presintă împreună a face denunţarea în scris de mai sus. Cercetat de d. substitut al tribunalului, faţă cu d. prefect şi d. Costa-Foru, declară că recunoaşte că cele trei scrisori sunt proprii ale sale şi coprinsul lor este exacta sa cunoştinţă ce pretindea că are în privinţa asasinatului din strada Soarelui.
In această întâia a sa declaraţiune o-ralâ, dânsul nu se da de complice al crimei, ci numai arăta că are probe îndestulătoare |a dovedi justiţiei câ acea crimă fusese comisă de căpitanul Stănciulescu, în unire cu un agent al seh, care făcea parte din poliţia secretă şi care acum se găsea ca notar la una din comunele acestui judeţ. Acesta se numeşte ion Ţârlea. In acelaş timp denunţătorul arătă şi 2 scrisori ce primise de la acel Antoniu şi care, zicea densul, că T ar fi provocat se dea la lumină misterele acestei oribile crime, pentru care pretindea câ se condamnase oameni nevinovaţi.
Cele douăscrisox-I ale lui Antoniu poartă data de la 20 Iulie şi 2 August a. c. Prin cea dintâih, Antoniu, întreabă pe Soare daca n'a uitat ceea ce se înţelesese în a-facerea cu Ion Ţârlea, apoi asigurându-1 că căpitanul Stănciulescu este acum închis în garda pieţei şi are se fie condamnat, ’l promite câ de va da la lumină faptele va fi bine resplătit şi ’i se va da or-ce funcţie va voi. Prin a doua scrisoare, cu data 2 August, Antoniu se bucură de resultatul satisfăcător ce primise de la Soare, care ’i răspunsese la scrisoarea de mal sus, şi povâţuindu’i din noh se facă destăinuirile ce cunoştea, nu uită a’i vorbi de resplată: funcţie şi bani.
Această corespondenţă , unde nu se vorbea de cât de bani şi recompensă, cu condiţiune a se da la lumină o crimă din care ar firesultat nevinovăţia soţilor Miu-lescu, ar fl inspirat cele mal temeinice în-doelî, daca Soare revenind asupra primei sale declaraţiuni nu se dedea singur de complice al faptei, dând amănunte şi date care aduseră credinţă celor ce instruiau această afacere: câ dacă crima nu s’ar fi petrecut aşa cum o istorisea dânsul, cel puţin Soare şi căpitanul Stănciulescu nu puteah fi străini cu totul de crimă.
Iată în puţine cuvinte cum Gheorghe Soare istoriseşte faptul: (urmează versiunea lui Soare ce am publicat deja).
Săjconstatâacum că, dupeprimirea scrisorilor,Soare arătase atât d-lul sub-prefect Gonciu, cât şi unul d. Gheorghiu din Focşani, câ are cunoştinţăde crima din strada Soarelui şi cerea acestora consiliu ce trebue să facă.
Dacă, d-ie ministru, arătările lui Soare nu inspirah parchetului multă încredere, un fapt însă ce se petrecu îndată schimba cu totul aparenţele: Ţârlea, chemat şi cercetat, pare a se încurca, se contrazice tn declaraţiuni şi tâgădueşte nu numai crima, dar chiar că a fost vre-o-datâ în Bucureşti. Pe de altă parte tatăl şi rudele sale, chiemate şi cercetate, arătară că a fost în Bucureşti îu sergenţii de oraş; iar martorul Vasilache Moraru, propus de Soare, dupe ce tăgâdueşte Ia început, afirmă în urmă cu multe detaliurî că Ţârlea ţinea de casa căpitan Iul, unde T vedea adesea venind îmbrăca cu haine negustoreşti.
Numeroasele detaliurî pe care le dedea Soare, detaliurî care în parte reeşeau şi din instrucţiunea ce se făcuse în această afacere, cum era de exemplu şişul cu care medicul legist a spus câ a losl asasinată Maria PopovicI; ora la care se petrecuse crima; trecerea pe stradă a unul domn cu două doamne şi altele ; siguranţa şi In-drăsneala cu care părea că vorbeşte Soare; atitudinea fricoasă a lui Ţârlea; grija cea mare ce avea acesta de a tăgădui la început că a fost în Bucureşti, pe când se stabilise contrariul; trecutul săh compromis de oare-ce fusese în mal multe rîndurî tn judecată şi condamnat pentru diferite fep-te; faptul cânol nu cunoşteam încă trecutul şi antecedentele Iul Antoniu şi Goncih, oel doul prieteni diu Văcăreşti al lui Soarej
www.dacoromanica.ro
3
cărora pretindea acesta că Ie a încredinţat misterele crimei; toate aceste împre-giurărl, zic, d-le ministru, ne pusese în posiţiune ane îndoui mal puţin de posibilitatea crimei şi sinceritatea declaraţiuni-lor lui Soare.
îndată Ţârlea e separat de or-ce rela-tiunl şi începem cele mal minuţioase cercetări, intrând în corespondentă cu politia din Bucureşti, care de asemenea trebuia se verifice punct cu punct amănuntele date de Soare, pe care asemenea ’l isolăm de or-ce persoană străină.
Ţârlea, cercetat din noO, recunoaşte că a fost în Bucureşti, nu însă pe timpul când se comisese crima. Recunoaşte de asemenea că cunoaşte pe căpitanul Stănciulescu dar nu în conditiunile în care aratăSoare. Ţârlea e un sătean inteligent, posedă cunoştinţele a patru clase primare, a fost mult timp notar şi se hrănea cu condeiul, scriind jelbl pe la diferite autorităţi, pentru săteni. Aşa că, cercetând archivole tu-tulor autorităţilor din localitate, se putea stabili până la un punct oare-care timpul cât lipsise din satul săfj.
Am adus îndată diferitele acte şi dosare din archivele autorităţilor locale pe anul 1885, când se petrecuse crima în Bucureşti, şi am putut dovedi că Soare, care pretindea şi afirma cu siguranţă că în ziua de 2 Aprilie 1885 plecase cu Ţârlea la Bucureşti, de unde nu s’a întors de cât în seara comiterel crimei, se găsea la 8, la 9 şi 29 Aprilie în judeţul Putna. Aşa, la 8 A-prilie era cercetat de primarul comunei Straoani-de-Sus într’un proces ce acesta încheia în unfurtde cai. Declar ţiunea lui Soare e semnată de el însuşi (dosarul Nr. 23 din 1885, cu diferite pricini ale comunei Straoani-de-Sus); în ziua de 9 Aprilie dînsul se afla la judecătoria de pace din Panciu, unde făcea opozitiune la o carte a judecătorului de ocol şi la 29 Aprilie i se judecă opoziţia, fiind presinte şi răspunzând la apelul nominal (vezi dosarul Nr. 1.242 din 1884 aljudelui ocolului ZăbrăutI).
Pe de altă parte stabilim cu aceleaşi acte şi dosare că Ţârlea, în zilele de 28, 29 Aprilie, 7, 14, 15 şi 16 Maiu, să găsea în judeţ- Aşa, la 28 Aprilie scria o petiţiune a femeel Sanda Grigore Dobrin către subprefect (dosarul Nr. 23 din 1885, diferite pricini comunei Straoani-de-Sus). In ziua de 29 Aprilie scria o altă jalbă lui Niculae AndreiQ Drăgan (dos.Nr. 20 din 1885,de le-galisărlcomunei Slraoani-de-Sus).Inzia de 7 Maifl ’i se înmâna de primarul comunei o cita(iune pentru un proces de ultragid şi iscălea dovada de primire. Iar Ia 16 MaiQ se găsea la tribunalul din Focşani, unde prin act autentic vindea d-nel Elena Botez casele sale din comuna Straoani-de-Sus. In zilele de 14 şi 15 Maia se găsea prin Focşani, rugându-se de to(I să inter-vie pe lângă d-na Botez a ’I împrumuta suma ce căuta, şi aceasta, nevoind ,‘să ’l împrumute, ’l a propus să ’l vânză casele cu promisiunea a ’l le revinde îndată ce va avea bani. Este de notat că acest zor al săa de a găsi bani să petrecea în zilele de 14 şi 15 Maia 1835, adică a doua zi după comiterea crimei, când Soare pretindea că s’a întors din Bucureşti încărcat de bani.
Aceste resultate dedeaa cea mal formală desminţire declaraţiunel lui Soare, de oare-ce se stabilea prin acte, iar nu prin declaraţiunl “de martori, care pot fi puse la îndoială, că, în luna lui Aprilie şi Maia, Soare şi Târlea se găseaa încă în judeţul lor, cu ocupaţiunile zilnice.
Este adevărat că nu am putut stabili zi cu zi, în lunile lui Aprilie şi Maia, dacă dînşil se găseaa în judeţul Putna sad în altă parte, şi era posibil ca Soare făcând o greşeală de dată când spunea că a plecat Ia 2 Aprilie în Bucureşti şi nu s’a mal întors, Ţârlea să fi făcut acte de presenţe prin judeţ, pentru a invoca la timp alibiuri.
Pentru a aduce dar deplină lumină, s’a trimis poliţiei din Bucureşti atât Soare şi Ţârlea, cât şi Vasilache Moraru. Poliţia de aci începuse deja cercetările.
In Bucureşti, unde se petrecuse crima, unde instrucţia avea destule elemente pentru a se convinge de sinceritatea iul Soare, aci, zic, trebuia să se pună un capăt amăgirilor acestuia şi să se descopere întreaga intrigă a acestei denunciărl.
Se cercetează toate controalele şi se găseşte că Soare a intrat în corpul sergenţilor de oraş pe ziua de 6 Octombrie 1885, iar Ţârlea în luna lui Maia 1886, unul şi altul după ce se petrecuse crima din strada Soarelui. Din nimic nus'a putut stabili că el figurad în corpul sergenţilor înainte şi în timpul comiterel crimei şi că afl fost ştcrşl din controale, care s’ad găsit în deplină regulă.
Arătările oamenilor din poliţie de pe a-tuncl confirmă resultatul obţinut din registre.
(Va urma.)
CONCENTRĂRILE
MIIVRBLE CORI'tlIl I D ARMATA
Concentrările corpului I-ia d armată s’aa terminat.
Ileservele armatei permanente an fost concentrate pentru zece zile, iar regimentele de dorobanţi ad concentrat pentru 25 zile contigentele 1884 şi 1885, spre a li-se da cea din urmă instrucţie, urmând a trece treptat în reservă.
Aflăm cu plăcere că cu ocasia acestor concentrări s’a dat cea mal mare atenţiune instrucţiei individuale, şi oameni compe-
tenţi ne-afl asigurat că s’au obţinut re-sultatele cele mal satisfăcătoare.
Contigentele cele mai vechi (1880, 188I si 1882) dinreserva armatei permanente, la 25 August, ziu î de concentrare, s’ad presen-tat la corpurile lor (Regim, l-ia Linie şi Batal, l-ia Vânători).
De îndată li s’a distribuit tot echipamentul necesar şi a doua zi ad în eput instrucţia. Este îmbucurător a se vedea cum soldaţi liberaţi de 4—5 ani, după două zile de instrucţie nu se mal cunoştea că un timg aşa de îndelungat lipsiseră din casarmă.
După noi, aceasta este proba cea mal evidentă, cum-că li se predase cu stăruinţă şi pricepere instrucţia individuală în timpul serviciului de trei ani.
Din ziua de 26 August, corpurile având aproape efectivul de resbol, ad făcut exerciţii asupra scoalel de soldat, de companie, de batalion şi diferite eserciţil de luptă.
Esactitatea cu care ad răspuns la chemare, disciplina şi asiduitatea la instrucţie a reserviştilor, ad fost admirabile.
Această nouă ocasiune ne întăreşte convicţiunea că reservele sunt un element real şi puternic al armatei noastre, îndestul de instruit şi la orl-ce moment gata pentru mobilisare. Dacâ spiritul resboinic reside în natura, în sângele poporului nostru, apoi şi spiritul militar vedem că a prins rădăcini în moravurile lui. Spiritul militar al unei armate, este focarul virtuţilor militare; el asigură acele victorii strălucite şi durabile, el face armatele puternice prin ordine şi disciplină.
Reserviştil armatei permanente în ziua de trei Septembre s’ad desconcentrat pentru a se duce la vetrele lor, cu aceeaşi linişte cu care s’ad presentat la corpurile lor, după ce’şî-ad reamintit Întreaga instrucţie necesară infanteristului.
D-nil Generali Angelescu şi Crutzescu comandanţii corpului d’armatâ şi al divi-siel, ad rămas încântaţi în ziua inspecţiei de ţinuta, disciplina şi instrucţia reserviştilor armatei permanente.
Sistemul nostru regional, organisarea depositelor de recrutare, căile de comunicaţie, depourile de echipament şi materiale etc. ne oferă mijloacele de a trece de la starea de pace la cea deresbel cu repeziciunea de care nu se poate făli multe armate din Europa.
Regimentele de Dorobanţi ale corpului I-u de armata avend concentrate pentru 25 zile contigentele cele mal vechi (1884-1885) s’ad format în brigade şi ad făcut diferite exerciţii asupra reglementelor tactice, luptele şi tirul.
Nu putem de cât se ne felicităm cu or-ganisaţia armatei noastre teritoriale, ea nu este atât de costisitoare ca armata permanentă şi cu toate astea dorobanţul are îndestulătoare calităţi de soldat. Prin concentrările periodice este destul de instruit şi disciplinat. Fărâa lipsi de lamo-destie, organisaţia armatei teritoriale, — pe când la alte naţiuni întâmpină dificultăţi, ba chiar nu se poate aplica, — la noi, regimentele de dorobanţi formează masele de infanterie, care s’ad pus la încercare acum 11 ani şi a căror organisa-ţie astă-zl este definitiv complectată.
De la cele dîntâid zile de concentrare, dorobanţul nu se deosebea întru nimic de cel mal bun infanterist; cu adăogire că: abnegaţia, tenacitatea şi viaţa sa riguroasă nu o poate suporta infanteria multor naţiuni din Europa,—aceasta graţie vieţel laborioase a ţăranului nostru, care petrece mal toată vara sub cerul liber, la arşiţa soarelui, la venturi şi la ploi.
Brigadele divisiel l-ia aa fost concentrate :
l-a la FiliaşI, a 2-a la Craiova, iar ale Divisiel a 2-a, a 3-a aproape de Drăgăşanl şi a 4-a la Piatra.
In aceste localiţăţl, au făcut diferite e-serciţil, iar în zilele din urmă aii manevrat una în contra alteia.
Brigadele 1 şi 2 sub direcţia d-lul general Cruţescu ati manevrat şi aii avut lupte de întâlnire pe posiţiunile de la FiliaşI. TatomireştI, Valea-rea, Brădeşti de sus şi de jos, Morâreşti, iar brigadele a 3-a şi a 4-a sub direcţia d-lul general Vlădescu, pe posiţiunile dintre DrăgăşanI şi Piatra.
Temele pentru lupte sau dat şefilor de brigade de dd. Generali comandanţi al di-visiilor.
D. general Angelescu comandantul corpului de armată a asistat la aceste manevre, în zilele hotărâte.
La 19 Septembrie regimentele s’ail desconcentrat.
Regimentele de Calarasi asemenea ad fost concentrate mal întâid pe regimente ş’apol la Craiova în brigadă —unde i-am admirat pentru precisiunea cu care ese-cutau diferite formaţii pe Escadroane, Regiment şi Brigadă.
Instrucţia şi caii călăraşilor noştri, corespund pe deplin la serviciile ce este chemată a îndeplini o bună cavalerie în timp deresbel.
Cu ocasia acestor concentrări şi manevre, dd. comandanţi al marilor unităţi, ad rămas pe deplin mulţumiţi de resultatele I j dobândite.
Din parte-ne simţim o deosebită satisfacţie şi felicităm din inimă corpul oliţe- j resc; căci toata lumea ştie ca soldatul este oglinda în care se reflecta cu cea mai mare esactitate oficerul care fa instru t şi care a j ştiut să ’i inspire disciplina, sentimentul datorii şi iubirea către ţară şi tron.
(Aplrarta.)
EPOCA - 7 OCTOMBRE
A	TEDITIUNE
In judeţele Fălciu, Gorj, Dorohoiu, Botoşani, Ialomiţa, Vlaşca au reuşit listele de delegaţi favorabile ■partidului liberal-conservator.
x
Primim din Dorohoî, zice România Liberă, următorul estras dintr’o circulară a fostului ministru C. A. Roselti trimisă prefectului de acolo In 27 August 1881 cu No. 15,140. Circulara din care sunt extrase aceste pasage am ga-sit’o şi la ministerul de interne; ea ela disposiţia or-carul necredincios.
Domnul prefect,
«In ceea ce priveşte adresa d-tale de ia 25 August cu No. 7823 iacă tot ce pot şi sunt dator a'ţl spune în mod clar şi positiv. Dumneata amesteci în această adresă pe oamenii fâră căpătâiu cu cel cu profesiuni; pe cel care intra In ţară ca vagabonzi cu cel stabilit! de mai muit timp. Aceasta cu toate profesiunile de crtdinţă umanitare ştii bine că nu se poate admite în practică de nimenea şi nicăerl.
Curentul ce zici ca este acolo, şi pe care adaogl că nici D zeu nu’l poate opri, este cu totul antisocial. Nu este în dreptul administraţiunel s<3 caute să ştie pe presupuneri care este voinţa lui D-zefl, dar este datoria el să respecte şi să aplice legile.
Administratorele şi ministrul care nu respectă legile şi nu le aplică este culpabil de pericolele la care expune ţara lui.
Să respectăm dar legea, s’o aplicăm cu credinţă; acela dintre noi care voeşte a merge cu maxime biblice şi cu presupuneri despre voinţa lui D-zeu poate li un om mare dar nu poate 11 un ministru sau administrator.
Aceste zise te rog a respecta legea către toţi, ast fel precum ea este şi precum mal sus îţi am dovedit că ea este până ce representanţii naţiune! vor crede că trebue s’o modifice.
Etc. etc».
Rugăm pe confraţii noştri colectivişti se’şl împodobească foile şi cuacest decor, sub titlul Invasia evreilor.
*
«D. G. Nacu în întrunirea de aseară de la Dacia, sughiţă ((Lupta», a cerut să se ia măsuri energice In contra socialiştilor.
Cu asemenea idei reacţionare pot. fi siguri colectiviştii că nu mai pupă concursul nici unui democrat».
Ale voastre dintr'ale voastre 1
x
Ni se telegrallază din Văleni-de-Munte că: La ştirea disolvarei vitregului consiliu comunal din Văleni, sute de cetăţeni entusiasmaţi cu facle şi musica au percurs oraşul adresând primului-ministru telegrama de mai jos.
G. Petrescu.
D Iul Prim Ministru
Bucureşti.
Cetăţeni Văleneni recunoscători legitimei satisf&cţiuni ce li s’a dat prin disolvarea vitregului consiliu comunal, reminiscenţa nefastei ere colectiviste, exprimă profundul lor devotament către tron şi guvern.
(Urmează semnăturile a mal multor cetăţeni fruntaşi).
x
D. Iorgu Balş amicul nostru, care ’şi pune candidatura la colegiul al
111-lea de deputăţie din Tecuci, a dat îa lumină o fasciculă sub titlul Preoţii de mir, din lucrarea ce’şi propune a face asupre stărei clerului nostru mirean şi a învăţătorilor săteşti.
X
Colectivişti au început se angajeze bătăuşi în vederea alegerilor viitoare. Ast-fel ştim positiv, că ex-maioru brâtienist Fănuţă-Boulanger, a propus mai multor cetăţeni ca se vie se ajute la alegeri cu atâta pe lună. Au angajat pân’acum următoarele individe vechi bătăuşi brătie-nişti : Qhiţă Lungu, Lipieru, Cris-todorescu, Ulmeanu, Qrigoriu, Ta-nase Tănăsescu, Tănase Bărbieru şi vr’o doi alţi ale căror nume ne scapă.
Haita aceasta este întocmită a nume pentru a terorisa pe cetăţeni la alegeri ; şi va fi secondată de droaia ex-comisarilor, sub comisarilor şi epistaţ'lor colectivişti, daţi afară din poliţie pentru abuzurile şi hoţiile lor.
x
Pe lângă Preotul fticulcscu, colectiviştii au bătut aseră şi pe tânărul student Opreanu, fost funcţionar la Ministerul de Finanţe.
I). Opreanu are cămaşa ruptă şi mâinile sgâriate de unghiile sălbatice ale hinghierilor brătienişti.
Unul dintr'aeeî care loveau cu mal multă furie pe tânărul Opreanu era şi fostul inspector colectivist Epu-reanu, cel cu trădarea şefilor săi.
Sbirul colectivist lovind striga :
Să te înveţ eu să mal strigi Trainsca Maiorescu.
Numai gratie intervenţel unul cetăţean anume Petrache Rădulescu, tânărul Opreanu a putut scăpa din gkiarele canaliei brătienisle.
X
In curând vom denunţa publicului alte escrocherii descoperite acum şi
comise de fostul inspector colectivist Musceleanu, dat deja judecăţeî pentru delictul probat de mituire pe timpul serviciului său.
X
Poliţia capitalei e pe cale de a constata mai multe abuzuri comise de fostul inspector colectivist Epureanu, acum căpătenie a hinghierilor bră-tienişti.
X
Colectiviştii au hotărât să ţie o întrunire publică Duminică la 12 ore în localul salonului Dacia.
La această întrunire, hingherii colectivişti vor aclama lista lor de candidaţi pentru Capitală.
Ni se asigură, că între aceşti candidaţi figurează şi vestitul Radu Mihai.
X
D'ale venerabilului
O ştire gravă pentru partidul li-beral-disident care ara de şef pe venerabilul D Br’âtianu.
S’a observat că eri seara la întrunirea colectivistă,d.Arghiropol membru activai comitetului venerabilului D. Brătianu, aplauda cu frenesie la discursurile lui Nacu şi lui Sturdza.
Interwiewat de un reporter al u-nui ziar radical asupra acestei schimbări,d. Arghiropol a respuns că, aşa ’i place aşa face, în ciuda fratelui Dumitru.
La auzul acestei ştiri i-a venit foarte rău venerabilului.
PIUMARIA"COMOEI HLCIRESTI
CONVOCARE
In temeiul înaltului decret cu No. 2607 dm Septembre a. c.
Noi, Em. Protopopescu-Pake, primarul comunei Bucureşti, invitam pe toţi d-nii alegători din judeţul Ilfov, înscrişi pe listele electorale definitive, formate pentru anul curent, se se adune în zilele şi în localurile arătate mal jos la orele 9 de dimineaţă spre a alege pe deputaţii şi senatorii ce atl a compune nuoile camere legiuitoare:
COLEGIUL I DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 12 Octombre pentru a alege cinci deputaţi în modul următor:
Secţiunea i compusă din 378 alegători al suburbielor: Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru, Curtea veche, Sf. loan, Biserica Doamnei, Şerban-Vodâ, Creţulescu, Popa Herea, Colţea, Răsvan, Sf. George nod, Sf. Nicolae Şelari, Sf. George vechiu şi Popescu:
Voteaza în localul ospelului comunal din strada Coltei unde e si biuroul central.
Secţiunea ff 772 alegători al suburbielor: Cişmeaoa, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, Biserica Eni, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Dârvaşi, Precupeţii noui, Precupeţii vechi, Pitar Moşu, Oţetarii, Bo-teanu, Dichiu, Caimata. Amza, Popa Rusu, Silvestru, Armeni şi Sf. Ion Moşi:
Voteoza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III 605 alegători ai suburbielor: Ghencea, Mihai-Voaă, Archimandritu, Spirea veche, Biserica albă, Spirea nouă, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. E-lefterie, Sf. Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, Sf. Voivozi, Schitu-Mâgureanu şi Brezoianu.
Voteaza in localul scoalei comunale din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV 291 alegători ai suburbielor: Bârbatescu vechiu, Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon, Bărbatescu nou, Slobozia. Vlădica, Flămânda, Mânu Gavafu, Radu Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sărbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (Maiclanu Dulapului).
Secţiunea V 331 alegătorii ai suburbielor: Negustorii, Mântuleasa, Sf. Ştefan, Vergu, Oborul vechiu, Popa Soare, Popa Nan, Hagiu, Iancu, Delea veche, Panteli-mon, Olarii, Oboru nou, Sf. Vineri, Udri-cani, Ceauş Radu, Lucaciu, Olteni, Delea nouă şi Isvoru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu.
COLEGIU AL II DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu împărţiţi în 13 secţiuni se vor întruni în ziua de 13 Octombre spre a alege nouă deputaţi în modul următor:
Secţiunea I compusă din 982 alegători al suburbielor: Doamna Bâlaşa, Sf. Dumitru Sf. Ioan, Cnrtea-Veche, Biserica Doamne', Şerban-Vodâ, Creţulescu, Popa Herea, Col-ţea, Răsvan, Sf. George nod, Sf, Nicolae Şelari, Sf. George-Vechid şi Popescu :
Voteaza în localul Ospelui comunal din strada Coltei unde este'mbiuroul central.
Secţiunea II idem 92-9alegători al suburbielor Cişmeaua, Catiştea.Sf. Vasile, Biserica Enel, Popa-Cosma, Popa-Dărvaşl, Pi-tar-moşu, Boteanu şi Amza:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clemenţi.
Secţiunea III idem 766 alegători al suburbielor: Icoana,Sf. Visarion. Precupeţii-Nof, Precupeţii-Vechi şi Dichiu:
Voteaza in localul scolei comunale de la Tunari.
Secţiunea IV idem 544 alegători al suburbielor: Popa-Chiţu, Oţetari, Caimata, Popa-Rusu, Silivestru, Armeni şi Sf. Ioan Moşi;
Voteaza in localul scoalei comunale de baeti de lângă biserica Silivestru.
Secţiunea V idem 579 alegători al suburbielor : Manea Brutaru, Sf. Vineri Nouă, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumaa şi Sf. Voivozi :
Voteaza in localul scoalei primare de fete din calea Grivitei (Casa Adam)
Secţiunea VI idem 772 alegători al suburbielor: St. Ştefan, St. Eleflerie, St Constantin, Popa’-Tatu, Schitu Măgureanu, Brezoianu, şi Gorganii:
Voteaza in localul scoalei Comunale de ambele-sexe din strada Stirbei-Voda (Cuibu cu Barza).
Secţiunea VII idem 444 alegători al suburbielor: Ghencea, Mihai Vodă, Spirea Nouă şi Isvoru.
Voteaza in localul scoalei de fele din strada Isvoru (Casa Ciuflea),
www.dacoromanica.ro

Secţiunea VIII idem 537 alegători al suburbielor : Archimandritul, Biserica Albă şi Spirea veche:
Voteaza in localul scoalei de baeti din strada Justiţiei (Casa Poenarescu).
Secţiunea IX idem 633alegători al suburbielor : Bârbatescu, Vechi, St. Spiridon, Bârbâlescu Nod, Slobozia, Vlădica, Flămânda şi Oraşul Olteniţa.
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Serban Vodă (Maidanul Dulapului).
Secţiunea X idem 561 alegători al suburbielor: S-fa Ecaterina, Radu Vodă, Dobroteasa, Sărbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişoru, Mânu Cavafu şi Broşteni : Voteaza in localul scoalei de băieţi de pe strada Radu Vodă (Vechea Maternitate).
Secţiunea XI idem 606 alegători al suburbielor : Oboru Vechi, Iancu, Pantelimon şi Oboru Nod:
Voteaza in localul scoalei comunale de băieţi din calea Iancului.
Secţiunea XII idem 492 alegători al suburbielor: Poapa Soare, Popa Nan; Hagiu, Delea Veche, Ceauş Radu, Delea Nouă şi Isvoru:
Voteaza in localul scoalei de băieţi din s*rada Delea Noue (Calist).
Secţiunea XIII idem 472 alegători al suburbielor: Negustori, Mântuleasa, Vergu, Olarii, sf. Vineri, Udricanl, Lucaci, Olteni şi sf. Ştefan:
Voteaza in localul scoalei de băieţi de la Mantuleasa.
COLEGIUL III DE CAMERA
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în 2 secţiuni se vor întruni în ziua de 14 Octombre spre a alege duol deputaţi în modul următor:
Secţiunea I compusă din 236 alegători direcţi ai plâşilor Dâmboviţa, Sabaru, Sna-gov şi 163 delegaţi al colegiului III din Bucureşti:
Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltzei unde este si biuroul central.
Secţiunea II idem din 135 alegători direcţi al plăşilor: Moştiştea, Olteniţa, şi Negoeşti împreuna cu delegaţii Colegiu-lu. It din comunele rurale ale judeţului Ilfov:
Voteaza in localul scoalei comunale de la Mantuleasa.
COLEGIUL I DE SENAT
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în cinci secţiuni, se vor întruni în ziua de 16 Octombre spre aalege doi senatori în modul următor:
Secţiunea 1 corn usă din 390alegători ai suburbielor: D-na Balaşa, Sf. Dumitru, St. Ioan, Curtea Veche, Biserica Doamnei, Serban Vodă, Creţulescu, Răsvan, Colţea, âf. Gheorghe nod, Popa Herea, Sf. Niculae Şelari, Sf Gheoghe vechiu şi Popescu.
Voteaza in localul Ospelului comunal din strada Coltei unde este si biuroul central.
Secţiunea II 699 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, biserica Enei, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Dârvaşi, Precupeţii noui, Precupeţii vechi. Popa Ghiţu, Pitar Moşu, Oţetari, Boteanu, Dichiu, Amza, Caimata, Popa Rusu, Armenii, Sf. Ion Moşi şi Silivestru: Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III 457 alegători ai suburbielor: Spirea nouă, biserica Alba, Chencea, Mihaiu Vodă, Archimandritu, Spirea veche, Manea Brutaru, Sf. Ştefan, Isvoru, Sf. Elefterie, S-ta Vineri nouă, Gorgani, Sf. Constantin, Popa-Tatu, Caremidarii de sus, Sf. Nicolae Duşumea, S-ţii Voivozi, Schitu Magureanu şi Brezoianu:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din str. (Ştirbei Vodă Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV 209 alegători ai suburbielor: Barbatesou vechiu, S-ta Ecateriana, Bârbatescu nod, Siobozia, Vlădica, Flămânda, Mânu Cavafu, Sf. Spiridon, Radu Vodă, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidari de jos, Apostol, Staicu, oraşul Olteniţa şi plăşile din judeţul Ilfov:
Voteaza in localul s~oalei comunale de ambesexe dm calea Serban Vodă (Maidanul Dulapului).
Secţiunea V 238 alegători ai suburbielor: Mântuleasa. Sf. Ş.efan, Popa-Nan, Popa Soare, Iancu, Negustori, Olari, Vergu, Oboru vechi, Pantilimon, Oboru nod, Delea veche, S-ta Vineri, Udricani, Ceauş-Radu, Lucaciu, Olteni, Delea nouă şi Is-voru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe de la Lucaciu.
COLEGIUL II DE SENAT
Alegătorii acestui colegiu, împărţiţi în 5 secţiuni, se vor întruni în ziua de 17 Octombre spre a alege 5 senatori, în modul următor:
Secţiunea I 219 alegători ai suburbielor Doamna Balaşa. Sf. Dumitru, Sf. Ioan, Curtea-veche, Biserica Doamnei, Şerban-Voda, Creţulescu, Răsvan, Colţea,’Sfântu Gheorghe-vechiu şi Popescu:
Voteaza in localul Ospelului Comunal din strada Coltei unde este si biuroul central.
Secţiunea II 540 alegători ai suburbielor: Cişmeaua, Icoana, Batiştea, Sf. Vasile, Biserica Enel, Sf. Visarion, Popa Cosma, Popa Chiţu, Popa Darvaş, Precupeţi noi, Precupeţi vechi, Pitar Moşu, Oţetari, Boteanu, Dichiu, Caimata, Amza, Popa Rusu, Armenii, St. Ioan-Moşi şi Silivestru :
Voteaza in localut scoalei comunale de ambele-sexe din strada Clementei.
Secţiunea III. 564 alegători ai suburbielor : Ghencea, Mihaiu-Vodă, Archimandritu, Spirea vechie, Biserica albă, Spirea nouă, Sf. Ştefan, fcvoru, Sf. Elefterie, S-ta Vineri-nouâ, Gorgan, Sf. Constantin, Popa Tatu, Cărămidarii de sus, Sf. Nicolae-Du-sumea, Sfinţii Voivozi, Schitu-Mâgureanu, Brezoianu şi Manea Brutaru:
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din strada Ştirbei- Vodă (Cuibu cu Barza).
Secţiunea IV. 428 alegători ai suburbielor : Bârbatescu nod, S-ta Ecaterina, Sf. Spiridon, Slobozia, Vlădica, Flămânda, Bârbâtescu vechiu, Mânu Cavaf, Radu-Vodâ, Broşteni, Dobroteasa, Sârbii, Cărămidarii de jos, Apostol, Staicu, Foişorul, oraşul Olteniţa şi alegătorii din plăşile judeţului Ilfov :
Voteaza in localul scoalei comunale de ambe-sexe din calea Serban-Voda (MaidanuDulapului) Secţiunea V. 353 alegători ai suburbielor: Mântuleasa, Sf. Ştefan, Popa-Nan, Popa Soare, Iancu, Negustori, Olari, Vergu Oboru-ve. hid, Hagiu, Pantelimon, Oboru nod, Delea-veche, Sf. Vineri, Udricani, Cc.iuşi-Radu, Lucaci, Olteni, Delea-nouâ şi Isvoru :
Voteaza in localul scoalei comunale ae ambe-sexe de la l.ucaci
Primar, Em. I’rolopopescu-Pnke.
Secretar general, C. Zatreanu.
No. )4,190.	1888, Septembre iq,
4
m
m
EPOCA — 7 OCTOMBRE
CASA DE SCHIMB
613
I. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cumpera, sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
6 Octombre 1888
	Cump.	Vend.
6 0/0 Renta amortisabila	94 14	94 1/2
6 0/0 Renta perpetua	92 3/4	93 1/2
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer	98	98 1/2
7 0/0 Scris. func. rurale	106 1 2 107	
5 0/0 Scris. func. rurale	96 1,4 96 5 8	
7 0/0 Scris. func. urbane	105 1/4 105 3/4	
6 o/O Scris func. urbane 5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	100	101
	92 1 2! 92 3/4	
	80 1/2	81
5 0/0 împrumutul comunal	82 1/2	83
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	215	235
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	55
	1025	1030
Acţiuni «Dacia-România»	235	245
» Naţionala	220	230
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	190	2 20
Bilete de banca contra aur	1 90	2 20
Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă	2(8	208 1/2
CASE DE VKNZARE
m? PICI? situate înStrada Frumoasă No. iz J llitijL Şi ia bis; având fie-care 4 odâl de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădina spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde în total sad în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueste la No. za Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
rzzsnzzz
agmEsssHBen
CASE DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839)
casadin Strada Polonă
No. 104, compusă din nlr
DE ÎNCHIRIAT
9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	123
MTWPUTDTAT Strada Berzil No. 122’ lll L) 111II In i Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
P A MEDE mobilate şi nemobilate de In-uAiuEXlIl chiriat cu luna In Calea Victoriei No. 81.
MOŞII DE ARENDAT
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	1. INI. Alexandrescu.
Iii? IDrVniT de la 23 Aprilie 1889 moşia UL AnLMIAI Lalosul Şl Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.

utiSuTTETISSB
MOŞII DE VENZARE
nn VVXlinf} nouă hectare vie şi obratie si-Uu V L.i/j IIIL luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Dră^ăşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE VENZARE MOŞIA STANESTI Kfi
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineşti, lăngă fabricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or-ce lămuriri. 776
de
DIVERSE
IOAN A. RHETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biuroQ de avocatură şi notariat Str Academiei 29.
Ore de consullaţiunl de la 8—10 şi seara ia 0—9,	919
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea eea mai senatoasa (lin Capitala, in vasta gradina Heliade. Studiele se fac dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si 'n (le-care an se mai adaoga clase superioare liceale. I'reparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului esle pentru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei.
952_________________________
~ SOCIETATEA ROMANA
DE
ARME GIMNASTICA SI DARE LA SEMI
Conform art. 82 din Statute d-niî membri al acestei Societăţi sunt cu onoare invitaţi a se întruni în adunareâ generală Duminecă la 9 Octombre 1887 ora 2 p. m., în localul Societâţel strada Brâncoveanu No. 16.
La ordinea zilei este discuţiunea şi votarea bugetului Societâţel pentru anul 1889 şi darea de seamă a d-lul casier de la 1 Ianuarie până la 1 Octombre 1888.
Comitetul
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H M I AS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 6 Octombre 1888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.] ,,	C. F. R.
.,	Municipale
_____ , Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
fi %	»»	*»	»»
7 %	„	„ urbane
5 %	”	"	, ,
5 %	,.	„	,,	laţi
3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie Ualiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint san bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	Ualiane
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul esle socotit tn aur
Cump
94%
93%
9854
88%
225
106%
96%
105%
99%
&$
76
46
29
45
12
I 3/4
207
124
99%
99
265
Vinde
94"3/4
94
99
83%
235
107
96 3/4 105 1/4 /00 93% 82%
80
49 32
50 14
*%
80*
126
100%
100
275
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
*
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR’0 ZI ^	BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-^ ciurile cele mai moderate.
MARE DEPOSIT
DE
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea, Grivitei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului
1
796
a

CASA DE SANATATE
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
Din nou reorganisatâşi arangiatâ In modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mai distinşi medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebită Îngrijire.
Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie;
Se paate esecuta orl-ce operaţie;
Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12- 6 p. m. de către d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneuţă In institut.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se maî află. un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie.
(908)	Director, V. Lănţescu
xo
■X
X
X
X
m
X
X
i
asaBuat a» smsEss
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
0IN CELE MAI RENUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
Grădina Numita BRASLEA
'11?
Sub. Icoana Str. POLONA 104.
CURELE DE TRANSMISIUNE
prima calitate englezească
CURELE DE CUSUT
adevărat «Crown»
TUBURI DE CAUCIUC
pentru vin
TUBURI DE CAUCIUC
pentru pompe de apă
TUBURI DE CAUCIUC
pentru locomobile
TABLE SI RONDELE OE CAUCIUC
A S B E S T
FURTUNI DE GANEPA
pentru pompe de incendii!
CURELE DE CANEPA
pentru elevatore
STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE
se găseşte cu
PRETURI MODERATE
in drpositul fabrice!
OTTOHARNISCH
Calea Vicloriei is vis-a-vis de Pasaaiul si str. Academiei e, aproape de ministerul de Interne.
961
Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite:
Regele României, Regina României, Mihai-Bravu, Stefan-cel-mare, etc., am fost premiat cu următoarele recompense de I-a clasă:
2 Medalii de aur de la Exposiţia de horticulturii din anul 1868 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 1882 1 Ordinul Coroanrl României pentru hcrticuUură şi pomol. 1883 I Diplomâ de onoare cl. I de la Expos. Coop. României din 188 j 1 Brevet de furnisor al Curţel Regale din anul 1885.
ALItEîiT EH Srasoiî
No. 7, Str iul a Carol I, No. 7
BUCURESCI

Sunt j2 de ani de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această artă, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea s6 ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l'alte State în privinţa calităţel fructelor.
Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificlele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile ponţilor la jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinâtate să ’şl poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţă.
Asemenea am făcut o însemnată reducere de preţ şi pentru alte iţ specii de pere, producţiunl noi, ce nu se văd în catalog, adică : REGELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIEI, Mi HAI-BRAVUL, STEFAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de 2 0 lei bucata şi acuma vor fi numai tt lei.
D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se vor trimite.
Iscăliturile rugăm a fi cât se poate de descifrabile.
Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu căt pomii se vor planta maî de timpuriu, cu atât este mat bine.
559
LĂMPI
Anunţă onor. public şi numeroasei sale clientelă că este bogat asortat cu urmăLoarele noi sisteme de Lămpi;
t „»leteor“ Lampă cu foc rotund dând o lumină de la 60 5j până la 105 lumânări stearine fabricaţiunea cea mal nouă a renumitei firme R. Ditmar din Viena.
„Lnion“ Lampă sistem Belgian dând o lumină de 50 până la 130 lumânări stearine.
„l*erfcct“ Maşină cu foc rotund aplicabilă la ori-ce Lampă dă o lumină până ia 70 lumânări, precum şi ori-ce fel de Lămpi cu preţuri modeste. Posed o mare cantitate de
,.MAŞINI DE BUCĂTĂRIE"
din cele mal perfecţionate şi solide: Magazinul este asemenea bine a-sortat cu ori-ce articole necesare me-nagiulul precum şi Hai ia toate mărimile, Aparate de Duşi, Coroane funebre de metal si de .ieur,
FELINARE DE MORMENT
AOEVERATUL PETROLEUM OEBATUM, CAUCASIA
Primesc comande şi reparaţiunî de tini-chigerie şi de ori-ce fel de Lămpi. (966)
A apărut în editura de muzică
A. U. PAŢIN
Romanţa Tu ’mi eşti tot, Cuvinte de Paul Palin, Musica de A. Flechtenmacher. Polca Mazurca Porumbitza alba, de
| Alfonso Cirilla.
Se vinde cu preţul de 1 leu 50 b. bucata.
m ELEV ABSOLVENT
siale şi actualmente înscris în clasa IV ne având mijloace pentru a’şl complecta studiele urmând anul acesta cursul clasei IV, voeşte a şâsi o persoană căruia făcându-i ori serviciu $6-1 dea toate cele necesare pentru întreţnere etc.
Persoanele doritoare ’l pot găsi pe a-dresa I. P. în curtea Mitropoliei.
A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile Socecu şi loaniţiu;
MUSICA COPIILOR
carte didactică pentru clasa II şi IlI-a primară de George I. Mugur, membru diriginte al corulul-vocal de ia biserica Creţu-lescu, profesor la liceul Sf. Gheorghe şi la gimnaziul Lazar. — Preţul 75 bani.
URMĂTOARELE PREPARTECOMPUSE DE:
wăMMMxmh
DIMITRIE G. GHERMAN
MUZEU
Se găsesc în Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei.
Apa deulifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face să aispaiâ roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să dispară piatra şi mirosul gurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de gât, angină şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu.
Pomăda de Chiniua împiedică căderea părului şi ’l face să crească. — Borcanu 3 lei.
Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu
Prafuri albe si i-osi pentru dinţi
Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50
Apa de Chiniua curată şi Impedică căderea părului. — Flaconu i şi 50 bani.
Pudra Virgiuie
Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, Sadică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa. Preţul 3 lei.
Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. 818
■
BORVIZ DE REPAT
mniwioii eiN.at il‘t umil inmwhibimg
CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID
Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «Râpat» întrece prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunai de cura ca cele mal renumite.
> Apa minerală de «It6pat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistuire, în contra starei catarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, tn contra stârci catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefralgielor (mala-dielor rinichilor), tn contra afecliunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), în contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunci iritabile la ipoconarie st isterie; este un elicaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favorisează secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, indemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune în c >rp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe cate o *• joreşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate.
Ca borviz, adică băut cu vin s'a introdus de clasele cele mal distinse, care o beah cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( *j« 7 .4° C.) şi în urma gustului său pla ut si susţinut piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zilnic fărăa impune vr’o esenţială schimbare adietel.
Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sad lămâiâ şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasâ.
«Horvi/.ul de Hăpăi» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Itielz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale.
Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vânzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute.
Depositul general de export G. Giescl
(889)	__________Braşov (Transilvania)___
TAPETURISI PERVAZURI
Recomandă cu preţuri moderate
H. HONICH
Bulevardul Elisabeta (Băile Eforiei).
Se află de vânzare:
TRATAT VINICOL
Depoii principal la d-nu I. Popp, strada Câtunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale.
Stabilimentul de băl este deschis tn toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile ae vapori sunt deschise în toate Marjile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-kposiţia onoratului public.	Direcţiunea..
’ ® *
DE VENZARE
PIA.NO de pleyel
DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI
8traila Radu-Voda Ao. G (958)
BANDAGE ANATOMICE
945
PENTRU
HERNIE MINALE, CRURALE SI ML1CALE
După construcţiunele rele maî lmne şi maî practice cu deplina asiguranţu a reţinerel tuturor her-inielor repunente, chiar la caşuri învechite şi pă -1 răsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandage şi aparate pentru ser viciul sanitar se confecţionaza prompt cu cea maf J mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelieru special.
F. NAUMEANU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST —
Calea Grivita, DO Bucuroşii Casa fondata in Iaşi la anul 1 8491
Tipografia Zi*urulu.i„ Epoca*
Qirant reapousabil V. P. Gheorghlu.
Tipărit ou cerneala Ch. LorLIleux-Cle Pari»
www.dacoromanica.ro