ANUL III No. 858 £ DOUA EDITIUNE MERCURI 5 (17) OCTOMBRE 1888 U'JMERUL BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Uncaresci: La casa Administraţiuneî. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an AO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnetsue: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL <3 BANI NUMERUL ANUXCILHILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ln Paris: Agenrc Havan, Place de la liourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let linia. LA PARIS: segâsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S*. Ger-main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 In întrunirea de la 2 Octombre, la Ateneu, d. Dim. Bratianu, vorbind de unirea cu Colectiviştii, a făcut următoarea declaratiune, pe care o reproducem textual dupe «Lupta»: „Cum ar fi monstruoasa u-nirea între liberali, între oamenii care au aceleaşi principii?** „Cu totii dar liberalii se mergem la urne se facem se iasa candidaţi liberali.** LUPTA CONTRA COLECTIVITĂŢII Lucrurilegali dat în fine pe faţă: D. Dim. l -âtianu a spus categoric că nu e măcar nevoe d’a se face alianţă între elemente de aceleaşi credinţe, căci ele sunt unite din fire. Contopirea e dar făcută, cu toate protestaţiunile d-lor Blaramberg şi C. Boerescu. Liberalii-disidenţî nu mal sunt de cât avant-garda colectivităţii. Cine nu-şi aduce aminte protestaţiunile indignate ale d-lui Dim. Brătianu, în contra noastră, când cum-va îndrăsneam măcar se numim pe colectivişti, liberali. Colectiviştii erau atunci cei mai aprigi vrăjmaşi ai libertăţilor publice ; colectiviştii nu ereau de cât o asociaţiune de pungaşi şi de escroci ; nici un principiu, nici o i-dee nu-i unea, ci numai interesul şi jaful averei publice. Azi d. Dim. Brătianu, care se mulţumeşte cu numele şi rolul modest de disident de la colectivişti, găseşte afinităţi între partisanii sei şi Angheleştiî, Radu Mihaî, Maican, Mihâlescu, etc. Astă-zi bătrânul liberal nu mai vede într’înşii de cât nişte liberali imaculaţi şi neprihăniţi, şi le cere votul la alegeri, şi probabil şi banii furaţi ca se combată pe aliaţii sei de eri. Astă-zî d. Dim. Brătianu descoperă oameni cinstiţi în rândurile colectivităţii ; poliţia colectivistă a-duce lume la întruniri; bătăuşii regimului trecut fac cortegiu bătrânului liberal ; banii Caradalelor întreţin resbelul in contra noastră, iar asasinii regimului Brătianu , acei care au făcut se curgă sîngele pe uliţele capitalei, transformaţi în cetăţeni independenţi se sue la asaltul guvernului personal conduşi de venerabilul Bum. Brătianu. Naţiunea indignată, care eri spărgea ferestrele-redacţiunilor, se năpusteşte acum la iuş; asupra doi a-mici ai noştriî, care fuseseră la o întrunire liberală, şi îi dă afară din sală. Iar Naţiunea, organul venerabilului, aplaudă isprăvile bătăuşilor. Da, are dreptate d. Dim. Brătianu: Asemănarea fiind complectă, unirea era firească. Astă-zi vechii colectivişti şi neo-colectiviştii, nu mai fac de câto singur apă. Dupe ce în discursurile sale a trimes pe hoţi la puşcărie, d. Dim.Bră-tianu a tras acum zăvoarele de la u- şile penitenciarelor şi a primit pe toţi colectiviştii în casa sa. Pungaşii colectivităţii s’au coalizat cu paraponisiţi'; desuchiaţii socialismului s’au unit cu reacţiunea colectivistă. Resbelul sacru proclamat de d. Dim. Brătianu, trebue reînceput cu o noue vigoare. Toţi oamenii care au ceva de păstrat în această ţară, ameninţaţi de pericolul socialist ; clasele muncitoare sărăcite de 12 ani de regim li-beral-coleetivist ; cetăţenii care au luptat 12 ani pentru apărarea libertăţilor constituţionale şi în contra unui regim de jaf şi de ruşine ; toţi cei pe care regimul colectivist îi a sărăcit, schingiuit şi aruncat în puşcării pentru opiniile lor politice, vor urma cu credinţă p9 şefii noştri, care duc şi azi resbelul sacru în contra colectivităţii, şi vor şti se înfiereze pe acei care dupe ce au proclamat resbelul sacru au depus armele şi au fugit în tabăra vrăjmaşilor noştri, a vrăjmaşilor libertăţilor publice şi a onoarei naţionale. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 15 Octombre. D. Floquet a depus pe biroul Camerei proiectul s6Q de revisuire. El a cerut un vot de încredere pe care Camera i l-a a-cordat cu 307 voturi contra 181. Proectul a fost trimes unei comisiunl. Discuţiunea bugetului s’a fixat pe Luni. Paris, 15 Octombre. Ministrul de resbel a decis ca de acum înainte se nu se primească nici un ofiţer strein în şcoalele sau stabilimentele militare, nici în regimente. Prag», 15 Octombre. «Gazeta de Praga» (ediţie de seara) publică o scrisoare din Viena în care se zice: «Prin numirea d-lul de Schcenborn I ca ministru de justiţie, speranţa oposi-tiel de a vedea cabinetul Taafle sdrunci-nat, este nimicită. Corniţele Taafle a primit o nouă dovadă de încredere ce coroana o are într’lnsul. E vorba de a întări majoritatea actuală, de a respinge elementele extreme şi de a proba că Austria aparţine el însăşi şi că realisează pe o bază conservatoare tradiţiunile trecutului s60, respectând absolulaminte obligaţiunile şi drepturile existente. Tot în sensul acesta, d. de Schoenborn ’şl va îndeplini datoriile ca ministru pe viitor, ca şi în trecut; o egală justiţie se va face tutulor naţionalităţilor şi tutulor partidelor. Iterliu, 15 Octombre. Dupe «Gazeta Germaniei de Nord» broşura doctorului Mackenzie a fost confiscată pentru motiv de les-majestate. Roma, 15 Octombre. Eri la 5 ore seara, împăratul şi regele s’ati dus împreună se visiteze Villa de Borgheze, trecând prin Corso. In urmă regele a presintat împăratului pe totl generalii presentl la Roma. Iluminaţia Forumului a fost suspendată din causa timpului urît, D. Crispi va da în villa sa din Neapole un prânz în onoarea comitelui de Bjs-marck. Roma, 15 Octombre. D. Crisipi a avut azi dimineaţa o lungă conferinţă cu d. de Bismarck. Roma, 15 Octombre. Se asigură că într’o audientă specială acordată comitelui de Bismarck, Papa a făcut alusiune la positiunea sa actuală la Roma şi că d. de Bismarck a dat se înţeleagă Iul Leon XIII că Germania consideră cestiunea Romană ca închisă. Rerlin, 15 Octombre. Autoritatea comunală a decis se tri-meată împăratului, dupe întoarcerea sa, o deputatiune pentru a-1 remite o adresă care se exprime satisfacţia populatiunil berlineze pentru isbânda călătoriei lui Wilhelm II şi voinţa de a face să se execute o fântână monumentală conform dorinţei împăratului. MOMENTUL PSYCOLOGIC dar toată lumea are mal mult spirit de cât Voltaire!» Localisănd acest aforism, putem zice şi noi: «Are duh domnu Ioan Brătianu, dar tot poporul are mal mult duh de cât d-nul. Brătianu!» Poporul cunoaşte momentul psyco-logic. R. mult, că un singur lucru poate întrece reaua credinţă a colestiviştilor: prostia lor. A răuşit pe deplin. CE VOR? Ceia ce caracterizează mai mult coaliţiunea.colectiviştilor, este lipsa totală de francheţă a membrilor ei faţă cu opiniunea publică. De la început, de când cu tratativele sfioase între deosebitele frînturl şi grupuri ale fostului partid naţio-nal-liberal, pane acum, când unirea e un fapt împlinit şi real, dar ne-mârturisit încă pe faţă şi în toată forma, ideia d’a trage pe sfoară opiniunea publică a fost în mintea fiecăruia dintre ambasadorii ca voiau apoi se se tragă pe sfoară cât s’o putea mai mult unii pe alţii. D’o parte, ce-i drept, au fost unele esitări, de altă parte au fost stăruinţe formale pentru unirea la lumina mare între liberali, colectivişti şi radicall-socialiştl;—mai pe urmă, s’a ajuns la această leală combina-ţiune, de a se face în realitate unirea, dar în formă se se tăgăduiască împlinirea ei cât s'o putea mai bine şi mai mult timp. Ideia ar fi fost ingenioasă, daca ar fi ţara aceasta compusă numai din naivi; din nenorocire înse pentru sincerii-liberali n’a trebuit multă vreme pentru ca lumea se simţâ şi se descopere această manoperă. In adever, lucrul nici nu era greu de dat la lumină, căci prin toate judeţele pretinşii liberali neprihăniţi dăduseră mâna şi se pupaseră cu colectiviştii în public şi în vederea viitoarelor alegeri; de altă parte, la centru nu se tăgâduia limpede şi fără ocoluri împlinirea unirii, întocmai precum nu se pledase pe faţă pentru alianţă. întrunirea de la Ateneu însă a început se ridice velul acestei coco-loşiri liberale ; mai ales discursul şefului disidenţilor, d. Dumitru Brătianu, ne dă nota situaţiuniî. Bă-trînul liberal a găsit, sub forma unui discurs-sirop mijlocul d’a împăca şi capra şi varza, d’a face declaraţi uni satisfăcătoare pentru colectivişti şi d’a continua în acelaşi timp şi cu tragerea pe sfoară faţă cu opiniunea publică. «Nu poate fi vorba de alianţe între elemente politice omogene»,—a zis d. Brătianu ;—«vom lupta în a-legeri la un loc cu toţi oamenii cinstiţi şi vom priimi concursul tuturor liberalilor, ete.—a mai adâogat d-sa. Iar mai departe, surprins de convingerea ce ascundea în sînul seu esclamă: «Şi noi liberalii se nu putem trata cu amicii noştri, cu fraţii noştri de sînge ! A căzut de la putere colectivitatea, ea nu mal există!» Negreşit că nu mai există colectivitatea la putere, dar există acum coaliţiunea tuturor colectiviştilor în oposiţiune!... Aşa dar, se fim bine înţeleşi. In mijlocul acuzărilor şi recriminaţiu-nilor de tot soiul, în mijlocul florilor oratorice şi a tiradelor patriotice, adevărul a ţîşnit, poate fără voia, daca nu şi fără ştirea orato- E lucru cunoscut şi dovedit prin experienţă, că pentru ori ce faptă vrei se îndeplineşti fie în bine, fie înrăti-trebue se ştii se alegi momentul psycologic, adică cum am zice pe româneşte curat: Momentul când se ‘potriveşte. Dacă ai nevoe de luat bani cu împrumut., nu alerga la negustor tocmai In ziua când a dat falimerft, căci ’ţi va arăta drumul uşei. Dacă’ţi plac ochii unei fetiţe, nu te a-puca se’i cazi în genunchi tocmai atunci când moare după altul, căci nu se prinde. Dacă vrei se ’ţi asigurezi casa In contra incendiului, nu alerga la Societatea de asigurare tocmai atunci când lucrează pompierii ca se stânga focul ce’ţi consumă acoperişul. Intr’un cuvent, trebue se alegi pentru toate faptele tale momentul psycologic. Acel ce nu ştie se aleagă momentul psycologic e un prost, şi se mă erte d. I. Brătianu cu fratele d-sale Dumitru, cu toţi colectiviştii în cap şi cu toţi disidenţii în co8dă, dacă le spui verde că sunt slabi de tot In oposiţie. Sunt mai mult de cât slabi, sunt pros-tuleţi, căci nu ştiu se aleagă momentul psycologic. Atunci când după resboî ni s’a luat Basarabia, se prindea şi eranemerit se vorbeşti despre un guvern care vinde ţara străinului, dar astăzi nu se prinde; atunci când d. I. Brătianu dorea se pue la vot convenţiunea consulară, era momentul psycologic pentru presa oposan-tă ca se facă apel la toţi Românii şi se strige: «Ridicaţîvă cu toţi, căci guvernul ne dă în mâna streinului». Astăzi nu merge, n’are miez, n’are raţiune de a fl o asemenea recriminare căci nu se razămă pe nici o încercare de acest soi din partea guvernului. Atunci când d-nu Ioan Bratianu cumpăra votul şi sprijinul d-iuî P. Borş şi G-nie dându-le din paragrafele extraordinare ale bugetului câte 1,500 de lei ca se pledeze procesele Statului—de şi Statul are avocaţi cu anul—era momentul bine ales pentru presa oposantâ ca se vorbească despre sacul cu grăunţe ca mijloc de guvernâmînt. Astăzi însă când nimeni în guvern nu plăteşte sprijinul ce i se da, momentul psycologic e prost ales pentru Democraţia ca se vorbească despre sacul cu grăunţe. Când agiul era 18 la 0/0 se potrivea se vorbeşti despre suferinţele comer-ciului dar astăzi când a scăzut la 3 la 0/0 nu se prind8. Când bătăuşii îţi spărgeafi capu la respîntie era momentul psycologic se vorbeşti despre teroare şi se scrii în capul ziarului cu slove mari cât pumnul: «Guvernul asasinilor 1» astăzi nu se prinde. La 14 şi 15 Martie era foarte natural, foarte lesne, se ridici tot poporul în picioare, căci fie-care din noi avea o re-servă însemnată de suferinţe, de perse-cuţiuni. Poftiţi însă astăzi de vă adresaţi poporului şi vom vedea dacă nu vă rlde în nas. Se nu crează d-nu Ion Brătianu că e de ajuns ca cel d’ântâi zevzec se iasă pe peaţa Teatrului şi se vorbească de 48,de reacţiune, ciocoii, Alexandru al II, Napoleon, Palmerston şi toţi reposaţr întru fericire, pentru ca poporul se ridice steagul răsbunfirei. Francezul zicea; «Voltaire are spirit, www.dacoromanica.ro Voinţa Naţională de Duminică, în-tr’un articol scris de sigur fără ştirea primului său redactor, să năpusteşte a-supra d-lui Theodor Rosetti, Preşedintele Consiliului, acuzându’l d'a fi luat măsuri ca Evreii alungaţi conform le-gel, să se poată întoarce prin sate, şi publică o circulară către prefecţi a secretarului general al Ministerului de Interne. Foaia colectivista e plină de bucurie că a putut pune mâna pe acel document, şi noi nu mai puţin suntem veseli de aceasta, pentru ca publicul să poată vedea, o dată mai mult, calibrul farselor pe care numita foaie ’i le serveşte zilnic. Voinţa Naţională nu se mulţumeşte însă,numai a înşira după obiceid vorbe late pentru a ameţi pe bieţii nenorociţi care o mai citesc încă, ci d’astă data are şi pretenţia, la finele articolului sed, d’a discuta serios şi cu texte de legi circulara în cestiune, pe care o acuză d’a călca legi anterioare, d’a deschide porţile unei noul invasiunl ovreeşti, şi altele multe. Biata Voinţă nu ştie ce spune. Judece ori-cine. Circulara constată că se primesc la Ministerul de Interne relamaţiuni, cum că, în virtutea art. 4 diu legea comunală în vigoare, adică cea din 1887, se expulse&ză de prin sate toţi străinii ce 'şi au domiciliul lor în acele sate de mar mulţi ani. Ministerul atrage atenţiunea prefecţilor asupra acestui fapt, arătându-le ca măsura este ilegală, de oare-ce art. 4 din legea din 1887, ne putând avea efect retroactiv, nu se aplică străinilor care se află în categoria de mal sus. De altmintrelea textul legei e clar : «Străinul care va voi a se stabili într’o comună rurală va trebui să obţie încuviinţarea consiliului comunal.» Legea nu vorbeşte de cei ce sunt deja stabiliţi. Deci, circulara este nu se poate mai legală. Voinţa nu e Insă de părerea aceasta. Pentru a susţine părerea sa şi pentru ca zeflemeaua pentru cititori să fie complectă,inventează fără a se jena o nouă lege comunală, legea din 1879! Nu credem ca cine-va în ţara românească să fi auzit până acum despre a-ceastă lege. O dată această lege inventată, lucrurile merg strună. In virtutea el, zice Voinţa, un mare număr de Evrei au fost expulsaţi; pe baza circulărei Ministerului de Interne ei sunt autorisaţi a se reîntoarce în sate. Dar de unde scoate aceasta ? Circulara vorbeşte formal de străinii ce şi aii domiciliul lor de mai mulţi ani. Cei ce au fost expulsaţi, nu-şi mai aă domiciliit;despre ei circulara nici nu pomeneşte,căci ei cad sub prescripţiunile art. 4 al legei din 1887. Credem că cititorii s’au luminat. Invasiunea Evreilor, va trebui să fie pusa alături cu complotul conservatorilor şi al junimiştilor contra Dinastiei, sub ocrotirea d-lui Th. Rosetti, cu propaganda iconarilor şi cele-l’alte. Voinţa a vrut să probeze o dată mal 2 EPOCA — 5 OCTOMBRE rulul; sau mai drept o fi eşit mai în evidenţă de cât avea interes oratorul se ’i dea drumul. In ori ce caz, preferim această si-tuaţiune limpede, de cât ciudata dare dupe degite do erî, care curat vorbind era absolut neonestă, politiceşte vorbind. Acum, rămâne întrebarea : ce vort ce vrea această impunătoare coali-ţiune a tuturor colectiviştilor ? In numele căror principii s’au unit ? pe baza cărui program politic se presintă umăr lângă umăr în faţa alegătorilor. Şi în caz de isbândă, în numele căror idei de organizare a statului vor pretindeguvernulţerii?!. Nu cum-va d.D.Brătianu va scoate din nou faimosul d-sale strigăt: «hoţii la puşcărie !» acum când are pe colectiviştii pur sang de-a dreapta d-sale ? Dar admiţend chiar că colectiviştii vor fi atât de dibaci în cât se treacă cu vederea, de astă-dată şi d’o cam-datâ, alusiunile personale, nu vede d. D. Brâtianu că strigătul d-sale nu poate ţine loc de program politic? Ori se va aduce iar pe tapet legenda lui 1848, de care au început se facă haz şi copii din clasele primare ? Ţara e în drept se ceară lucru precis, mai ales când ’i se serveşte asemenea alianţe monstruoase, asemenea împerechieri imorale. In ori-ce caz nu credem că noua coaliţiune a colectiviştilor a însărcinat pe d. Palade se schiţeze programul în următoarea declaraţiune de principii : «liberal e acela care e născut în nevoie; conservatorul e născut în puf şi nu ştie ce e nevoia I» Naivităţile monumentale ale d-lui Palade nu pot ţine loc de program politic... CUTIA CUSCRISORI D-lui I. G. Bibicescu Prim redactor al ziarului «Telegraful» Mal toate ziarele cari au publicat cele petrecute la tribunalul Ilfov secţia IlI-a civ. corecţionalâ, în ziua de 28 Septembrie es-pirat, cu ocaziunea cercetărel procesului ae calomnie intentat de mine contra a 13 dintre membrii consiliului comunei Bucureşti din anul 1885, au făcut această dare de seamă în mod liniştit şi cuviincios; numai ziarul Telegraful, redactat de d-ta, din 29 Septembrie espirat, prin care înştiinţează că are s& se cerceteze procesul, şi din 30 Septembrie prin care publică resul-tatul acestui proces, probează că d ta al mult necaz în contra mea. Acest necaz se explică prin faptul că şi d-ta, d-le Bibicescu, faci parte dintre calomniatorii mei şi te supără cutezarea mea că am vroit se probez înaintea tribunalului culpabilitatea d-tale şi a colegilor d-tale. Aceste probe, cari sunt foarte multe, le aşi fi arătat dacă d-nil judecători mi-ar li permis se fac aceasta; dar modul cum s’a procedat, probează că suntem tot în starea aceea în care cel mic trebue sacrificat pentru cel mulţi şi puternici. D-ta şi colegii d-tale, aţi rădicat Îndată ecscepţiunea că, ca consilieri comunali, eraţi suverani în 1 ori-ce hotărîrl ale d-voastrâ şi că prin ur- 1 mare nu puteţi fi chemaţi la judecată. Poate fi un argument mal slab de cât acesta? Ce-va mal mult. D-voastră vi s’a permis ca, cu ocazia rădicărel ecscepţiunel, se trataţi cestiunea în fond şi se ’ml atribuiţi aceleaşi fapte, pentru cari eO sunt achitat, dinpreună cu toţi cel-l'alţlfuncţionari,prin sentinţa tribunalului sub No. 161/886, iar mie nu mi s’a permis se vorbesc şi se prezint toate actele, singurul mijloc prin care se poate scoate adevărul la lumină, mal cu seamă într’o cestiune atât de grea, câcl îndată s’a declarat admis incidentul invocat de d-voastră. In faţa deselor şi asprelor întreruperi ale d-lul Preşedinte, efi n’am putut se prezint de cât numai două din vr’o 70 acte cari le posed, şi la cetirea cărora, am fost mereh întrerupt de unul din colegii d-lale, d. Ştefan Petrescu, câruea, d. preşedinte n’a bine-voit să ’1 facă nicl-o observaţiune. Prin aceste două acte, însuşi d-voastrâ declaraţi lămurit, că m’aţl calomniat. Prin actele oficiale cari le mal posed şi cari n’am putut se le prezint,din cauza modulul de procedare a d-lul preşedinte, şi prin martorii aduşi de mine, dacă d-nil judecători ar fi vroit se ’I asculte, a’şl fi putut proba: Că d-nil ajutori de primari însărcinaţi cu oficiul stărel civile, în loc se mă ajute spre a face ca se meargă bine acest nod oficiO, în care ed am concentrat toate oficiile în număr de cinci cât# ecsistau înainte, d-lor mă şicanai!, vroindprin aceasta a face, să nu rămână minciunoase prooro-ciile d-voastră, rostite cu ocazia aprobărel ce vi s'a cerut de d. primar, pentru ase-minea concentrare, că adecă un singur oficia nu va putea birui trebuinţele publicului. Că presiunea întrebuinţată de calomniatorii mei, pentru a căpăta declaraţiunl ne adevărate de la funcţionarii oficiului, în contra mea, ah fost atât de tari, în cât unul din acel funcţionari a murit în scurt timp, iar altul a înebunit, după câte-va zile, şi a zăcut în institutul Mărcuţa până în ziua de 29 Ianuarie anul curent când a murit. Că după ce aţi sevârşit aceste selbăticiî, apoi aţi alergat pe la unii dintre cetăţeni, invitându’I să reclame în contra funcţionarilor oficiului stărel civile; dar v’a refuzat, spunându-vă că el sunt foarte mulţumiţi de purtarea funcţionarilor. Că d-voastră ca consilieri comunali eraţi contrabandişti de băuturi spirtoase, pentru care posed probe oficiale; şi tot în acelaşi timp dâdeaţl ordine să se împuşte nişte bieţi săraci, care aveau cutezarea să treacă bariera cu câte o sticluţă de spirt, fără plată de taxă. Mal posed scrisori iscălite chiar de d-v. prin care vă acusaţl unul pe altul, că aţi comis fapte scandaloase, că sunteţi şarlatan’, calomniatori şi asasini; că aţi furat cal şi chiar mînjil de la epele primăriei. Iată pentru ce v’aţl grăbit a ridica es-cepţiunea de suveranitate şi aţi făcut tot ce v’a stat în putinţă, ca să induceţi în e-roare pe d-nil judecători, aşa în cât eQ văzăndu-mă între doi suverani din care [ unul mă ataca, iar altul mă ţinea să nu ! mă pot apăra, a trebuit să’ml iau pălăria şi să plec. După toate aceste fapte, aveţi curagiul sevă mal miraţi că cer despăgubiri civile. Dar cum să nu cer? Când prin barbarele şi nemeritatele lovituri ce mi le aţi dat, ’ml-aţl răpit sănătatea şi ’ml-aţl scurtat viaţa, făcând ast-fel să remânâ fără mijloace de existenţă familia mea compusă din 7 copil minori şi cu mama lor opt. După ce tribunalul m’a achitat, d-v. aţi continuat cu persecuţiunile pe alte căi. până m’aţl adus în posiţiune să’ml pierd şi casa în care îmi adăposteam numeroasa familie de care sunt înconjurat. Dacă judecătorii pământeşti vă prote-jazâ, se fiţi foarte siguri, că judecătorul cel de sus, în care nu vroiţi să credeţi, vă va plăti dupe fapte, precum a şi început cu unii dintre d-voastră. Când va începe să vă funcţioneze con-ştinţa, atuncea, mal cu seamă acel care aveţi copil ca şi mine, vă veţi căi de faptele nelegiu te care le aţi comis, însă va fi târzia. D. Braescu. 1888, Octombre 2. ------—----------- INFORMATIUNI UNIREA CU COLECTIVIŞTI Iată câte-va amănunte ce ni se transmit de un abonat al nostru a-supra unirei d-lui Dem. Brâtianu cu colectivişti, şi a căror veracitate ne-o afirmă in modul cel mai positiv. Eri seara dd. P. S. Aurelian şi Coco Dumitrescu au mers Iad. Dem. Brâtianu, unde au stabilit în mod definitiv ca unirea se fie făcută. Colectivişti primesc această unire fără condiţii. Toţi aderenţi d-lui Dem. Brâtianu au consimţit la unire, afară de dd. Blaramberg şi C. Boerescu care fac oare-care obiecţiuni. Un colectivist întrebat de abonatul nostru asupra modului cum s’a făcut unirea, a răspuns : «Unirea noastră cu Dem. Brâtianu erea absolut necesară, căci poate numai ast fel vom reuşi a a-vea 30—40 de scaune în Cameră, iar 15—20 in Senat; cât despre d. Dem. Brâtianu nu putea face altmintrelea de oare ce presentendu-se singur la alegeri, ar fi avut un singur glas pe acela al d-lui Arghiro-polu dupe cum spunea Epoca. Căderea d-sale în alegeri ar fi fost aşa de ruşinoasă, în cât ar fi căzut pentru vecie. Programul ceremoniei împăciuire! colectiviştilor cu d. Dim. Brâtianu se va stabili astâ-zi la ora 2. lată câte-va amănunte căpătate dintr’o sorginte autorizată : De la întrunirea ce colectiviştii vor ţine la Dacia o delegaţie va merge la dd. Dem. Brâtianu, N. Fleva, N. Blaramberg, G. Boerescu şi Grcdişteanu rugându-i se vie la întrunire. Acei care vor consimţi la împăcare vor fi aduşi cu alai până la Dacia. Ajunşi aci ambi fraţi se vor pupa întocmai ca Stanian cu Gri-gorescu. A doua zi se va da apoi banchetul destinat a sărbători a-ceastâ unire. La Brăila s’a lipit pe ziduri un manifest iscălit de colectivişti şi de d. Nicolae Fleva, în care, între alţii, d. Blaramberg este atacat cu o extremă violenţă. D. Blaramberg pleacă astă seară în Brăila pentru a întreprinde o campanie în contra d-lui Fleva şi a colectiviştilor. Joi seara va fi o întrunire publică în Brăila. D. Petre Grădişteanu prevezend o cădere în viitoarele alegeri îşi va pune candidatura la următoarele colegiu rî ; Col 1 de Cameră în judeţul Jalo-miţa. Col. ÎL idem în acelaş judeţ. Col. 1 de Cameră în judeţul Mehedinţi. Col. III idem, în acelaş judeţ. Col. i de Cameră în judeţul Ilfov şi Col. 1 de Senat la Gorj. Azi la 2 ore se va ţine la d. I. C. Brâtianu o întrunire a căpâtenielor colectiviste. -sa- Avis d-lui prefect de poliţie : ln fie-care seară se fac întruniri colectiviste în casele lui Toboc şi Ulmeanu. La aceste întruniri asistă toţi bătăuşii colectivişti de prin su-burbiele de la Obor, precum şi coşarul secţiunei 45, rămăşiţa poliţii lui Radu-Mihaiu. Consiliul comunal se va intruni FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» [23) WALTER scorr LOGODIŢI $ SAU CONETABILUL DE CHESTER VII. [Urmare) După ce’şi aruncă suliţa, Jorworth se grăbi a fugi la locul de pândă, şi dădu tovarăşilor sei semnul şi pilda unei retrageri pripite. Părintele Aldrovand ar fi voit să le arunce In urmă o ploae de săgeţi; dar Flammock II spuse că muniţiile erau prea de mult preţ spre a le împrăştia ast fel contra unor fugari. Poate’şî aminti că el nu să pusese în primejdie de a fi salutaţi aşa de cât în urma făgăduinţei ce el dăduse lui Jorworth. Când nu se mal auzi sgomotul retra-gerel pripite a galezilor, se făcu o tăcere adâncă cu totul potrivită cu liniştea şi răcoreala acelui ceas al dimineţel. — Asta nu va ţinea mult, zise Wil-kin cu un glas serios şi prorocitor care isbi drept in inimă pe bunul părinte. — N’o să ţie, nu poate să ţie mal mult, răspunse Aldrovand ; trebue să ne aşteptăm la un atac straşnic. Nu m’aşl îngriji dacă numărul duşmanilor noştri n’ar fi aşa de mare şi acel al ostaşilor noştri aşa de^mic. Zidurile noastre aQJo întindere însămnată, şi îndărătnicia dracilor ăstora împeliţaţi e mal de o potrivă cu furia lor. Dar vom face cum s’o putea mal bine. Me duc la lady Evelina; trebue să se arăte pe ziduri. E mal frumoasă’de cât să cade un om de Tagma mea să bage de seamă, şi are ce-va din spiritul înalt al tatălui el, Vederea şi vorbele el vor îndoi bărbăţia tuturor soldaţilor noştri la ceasul primejdiei. — Să poate, zise Flamandul, şi eu am să spun să le dea dejunul mi- | nunat pe care am poruncit să’l pregfi-| tească pentru dînşiî. El va da mal I multă putere Flamanzilor mei de cât vederea celor un-spre-zece mii de fecioare Înşirate ln rând da bătaie : vie ele In ajutorul nostru I VIII Discul soarelui să arătase abia de a-supra orizontului, când Evelina Beren-ger, dupe sfatul părintelui Aldrovand, îşi făcu rondu pe zidurile castelului împresurat, pentru a deştepta un curaj nou în inimele celor viteji, şi a însufleţi speranţă şi încredere ln sufletele celor mal sfioşi. Ea purta o salbă bogată şi brâţare frumoase, podoabe care dovedeai ran- gul şi naşterea el. Tunica el, după obiceiul timpului,era ţinută ln prejurul taliei sale subţiri prin o cingătoare brodată cu pietre scumpe şi prinsa prin o cataramă mare de aur. De o parte a cingătoarel sale era atârnată un fel de pungă sad buzunar, brodat cu acul, şi de cea-l’ată parte să vedea un pumnal mic, lucrat de minune. O mantie neagră, pe care o alesese ca insemnut ne-norocirel sale, fâlfîia ln voie împrejurul ei, şi gluga el era aşezată pe capul seu ast-fel ca să’l umbrească pe jumătate frumoasele trăsuri, : fără înse a i le ascunde. Ochii sei perduse focul ce aprinsese în dînşiî vedenia sa presupusă ; dar ei păstrase o lntipărire de mâhnire, de blândeţâ şi de hotărâre. Vorbind către soldaţi, ea întrebuinţa pe rârd rugăminlele şi poruncile, acum rugându’I s’o apere, acum cerând să se ţină de jurămlntul lor de credinţă. Garnisoana, după normele artei militare, era împărţită In mici cete pe punctele cele mai expuse şi de unde puteau da mai mult de lucru duşmanului la vremea atacului. Această îmbucăţire a puterilor castelului în mici corpuri dovedea râul întinderel celei mari a zidurilor, faţă cu numărul apărătorilor lor; şi, deşi Wdkin Flammok îşi închipuise deosebiţi mijloace de a ascunde duşmanului slăbiciunea lui în această privinţă, nu putea s’o ascundă ostaşilor sei, care aruncai! priviri triste [asupra întăririlor unde nu se aflau de cât câte- Vineri la 2 ore avend a discuta mai multe cestiuni importante. D. Moise Pacu, profesor şi unu din redactori ziarului Posta, a adresat alegătorilor colegiului al Il-leade deputaţi din Galaţi, profesia sea de credinţă, prin care le cere voturile. D. Pacu în profesia sa de credinţă după ce trece în revistă toate mârşăviile ce au comis colectiviştii în toată ţara şi mal ales In Galaţi, trece apoi la credinţele sale politice şi se exprimă ast-fel: «Ca coloare politică am făcut parte din foasta opositie-unita cu nuanţa de liberal-conservator. Ca atare am fost de când s’a alcătuit această grupare politică (1883), fiind că sunt adânc convins că numai cu respectul deplin al libertăţilor publice înscrise ln Constituţie şi cu conservarea temeliilor sociale şi bunelor obiceiuri strămoşeşti, poate progresa un popor şi o ţară ca a noastră.» «Sunt fiQ de ţeran, ajuns unde sunt prin propriile mele puteri ; de aceea nicl-o-dată nu voi& uita păsurile şi nevoile poporului de jos şi ale muncitorului, care îşi câştigă pânea cu sudoarea frunţel sale.» D. Pacu îşi termină ast-fel profesia: De credeţi ca trecutul meu senin si o viata activa de zece ani in acest oraş si judeţ, de credeţi mai ales ca priceperea, caracterul meu statornic si dedat binelui obstesc, sunt destule garanţii pentru a merita încrederea d-v., atunci ve rog dali’mi sufragiele, pune-te-me la lucru, si viitorul va dovedi de ati greşit sau nu. In tot caşul eu remdn al d-v. plecat si devotat concetatian. Acum câte-va zile s’a scris într’o informaţie că d. Dimitrescu-Coco, şi-a dat demisia din membru al comitetului permanent de instrucţiune publică, şi că are de gând se plece în străinătate nevroind a mai face politică. Ştirea aceasta a fost exactă, dard. Dumitrescu-Cocon’apututse’şi înplineascâ hotărârea luată, căci a doua zi d. Ion Brâtianu aflând drs-pre aceasta a trimis la densul acasă case T cheme, fiind-că are se ’i vorbească. D. Dimitrescu se execută, şi iată conversaţia care a fost între şeful colectivităţei şi d-sa: Ion Bratianu. (Supărat). Am auzit că vel pleca în misiune în străinătate, însărcinat de ministerul Cultelor şi Instrucţiunel publice. Dimitrescu. Da. I. C. Bratianu. Cum aşa ? Dimitrescu. Dar nu e o misiune politică. 1. C. Bratianu. Nu voesc cu nici un preţ. Auzi d-ta sâ desertezi acum când începe campania electorală: Iţi ordon sS'nu mal pleci, căci amintirea vom fi siliţi sâ te desaprobăm. D. Dimitrescu eşi foarte supărat, fără a da vre un răspuns şefului său. După două trei zile d. Brâtianu văzând că a făcut o greşeală a trimes pe Nacu la d. Dimitrescu ca se T roage să nu mai fie supărat şi să bine-voiascâ a veni la întrunirea de la Dacia pentru a lua cuvântul, cea ce a şi făcut. Eri s’a judecat la curtea de apel secţia 4 procesul d-lui Niţă Anghe-lescu comerciant din strada Verde, a soţiei saleşi fiului său, acusaţi toţi, că au ultragiatpe un agent comunal pe timpul colectivităţii. Acusaţii făcuse apelîncontra sentinţei tribunalului secţiunea2-a pre-sidată de colectivistul Nâcescu, prin care fuseseră condamnaţi pentru simplul delict de ultragiu: Niţă Anghelescu la un an închisoare,iar soţiajşi fiul său la câte sase luni închisoare corectionala. Şi ştiţi pentru ce această enormă pedeapsă ? Fiind-că Niţă Anghelescu cutezase să meargă la întrunirile o-posiţii. D. Niţă Anghelescu fusese chiar prevestit de către comisarul secţiunei că are se o păţească. Curtea de apel în urma unei scurte apărări a d-lui avocat Ştefan Cor-nea a condamnat pe Niţă Anghelescu numai la 80 lei amendă, iar soţia şi fiul lui au fost achitaţi. Ceva nostim şi caracteristic. La citirea sentinţei tribunalului, curtea întreagă rugă în trei rânduri pe d. refier ca s’o citească înc'o dată,ntît e enormă şi imposibilă li se păruse această condamnare. D. Alexandru Pencovici, directorul general al Monitorului Oficial, a luat toate măsurile ca cu ocazia alegerilor această foae se se poată publica în supliment chiar în noaptea alegere! la ora 12. Foştii comisari colectivişti alerg pe capete ca se adune public pentru întrunirea ce se va ţine la «Dacia.» Unul din aceşti foşti sbiri a fost auzit zicend : — Ne trebuesc cel puţin 2,000 de oameni pentru ca se facem manifes-taţiele cerute de d. Dim. Brâtianu (??) MIŞCAREA ELECTORALA Comitetul general electoral Cetim în Securea din Buzeu : In vederea alegerilor, care se apropie mal mulţi alegători din toate colegiile consfâtuindu-se împreună, au convenit se constitue un comitet electoral intins care representând ordinea şilegalitatea sunt hotăriţl a lupta şi susţine ideile de organisaţie puse înainte de guvern. Spre a da mal mult temei luptei electorale care va fi pusă pe idei practice, sănătoase, iară nu pe discuţiunl sterile, pe certuri zadarnice de etichetă, s’a admis ca ln acest comitet se nu intre nici un cetăţean alegator care ar fi funcţionar sau membru al corpului profesoral spre a putea fi la adăpostul unor asemenea lupte. Alegătorii din districtejcare din causa depărtăre, sad a ocupaţiunilor presate nu au putut fi consultaţi de-o-cam-dată sunt rugaţi a se adresa comitetului e-xecutiv ce se va alege, pentru a fi admişi în comitetul general. Iată dar numele alegătoriler care fac parte din comitetul general electoral: COLEGIUL I. Ioan Marghiloman, C. A. Borănescu, Atanase Gheorghiu, C. Christodorescu Andrei Moisescu, C. Stamboliu, C. Gheorghescu Protopopescu, C. Don, Di-mitrie T. Paicu, Gheorghe C. Mâleanu, Hristache Minculescu, Danii Stan Stoi-cescu, Dincâ Vernescu, Dimitrie Dinu-lescu, Emanoil Mehtupciu, Ghiţă Căpi-tănescu, Ghiţă Gheorghescu, Ghiţă lli-escu, Constantinescu Gheorghe doctor, Grigore Stătescu, Ghiţă R. Bodeanu, Hristache Nicolau, Ioniţâ Draghia,Iancu 1. Caloian, Ioan Cruceiu Stânculeanu, Iancu P. Boiangiu, Iancu Theodorescu, Iancu Dobrescu, Ion loachimescu, Ion G. Pleşoianu, Iancu S. Stănescu, Ion Niculescu, Ioniţă I. Borindel, lorgu Stan Stănescu, Iancu M. Garoflide, Ion Brătescu, Manolache Negoiescu, va sentinele ici colea, pe când dacă ’şî aruncad ochii spre câmpul de luptă, vedead.copurile acelora cari ar fi trebuit să fie tovarăşii lor în acest ceas de primejdie. Arătarea Evelinel contribui mult a scoate garnisoana din această stare de descurajare. Ea să duse din post în post, şi de la un turn la altul, ca o rază de lumină care, trecând pe o vale acufundată în întunerec, îl aureşte pe rând toate punctele. Durerea şi frica sunt nişte simţi-minte care une-orl te fac elocvent. Vorbind către soldaţii de deosebite naţionalităţi care alcătui aii mica el gar-nisonă, ea întrebuinţa cu fie-care lim-bagiulce’i plăcea malj mult. Vorbia In-glejilor ca la nişte copil al pămînlulul; Flamanzilor, ca unor oameni cărora li să dăduse cu dărnicie drepturile de cetăţean ; Normanzilor, ca coborâtorilor acelei spiţe de.eroî pe care spada lor 11 făcuse stăplni şi suverani tuturor ţârilor unde îl încercase tăria. Lor le vorbea limbagiul cavalerismului, după ale cărui norme îşi cârmuia faptele cel mal neînsemnat Normand, în timp ce a-mintea Inglejilor francheţa şi bunp l^r credinţă, Flamanzilor prăpădire i proprietăţilor lor şi perderea roadelor unei industrii onorabile. In sfârşit le spunea tuturor să aibă încredere ln D-zeii şi In Maica-Domnulul rie la Paza-Dure-roasă şi nu să ferea «e încredinţa că trupe numeroase şi adesa victorioase pornise ca să ls> vie în ajutor. — Vitejii apărători al crucel, zicea ea, s’ar îndupleca oare să părăsească pămîntul în care s’a născut, când vîn-tul aduce la urechile lor gemetele văduvelor şi ale orfanilor ? Ar fi să schimbe evlaviosul lor plan Intr’un pacat de moarte, şi să’şl strice renumele pe care şi l’au câştigat într'un chip atât de nobil. Da, luptaţi cu bărbăţie, şi poate înainte ca soarele să se afunde în sânul maselor la apus, 11 veţi vedea strălu-lucind asupra trupelor răsboinice din Chester şi Shrewsbury. N’aţi văzut că tot-d’a-una galezil fug când aud sunetul trimbeţelor ior, şi când văd stemele lor fâlfâind în voia vîntulul ? Luptaţi cu voinicie ; castelul e bine întărit, avem muniţii ln de ajuns, inimele voaslre sunt pline de bărbăţie, braţele -voastre puternice. Luptaţi-vă dar în num ale a tot ce e mal sfânt, luptaţi-vă pentru voi, pentru so-ţiele voastre, şi luptaţi şi pentru o orfană, care n'are acum aîţi apărători de cât acei pe care poate să’l i dea un simţimttu de milă şi .amintirea tatălui ?-«u. (Va urma) www.dacoromanica.ro rfiUMTmir n Mihail Hagi Jecu, Matei Mateescu, Nae G. Drăganu, Nicu Georgescu, Nicolae Antofie, Nae Ruşaveţeanu, Nae Isrca, Nae Pantazescu,Nastase Gheorghescu, Pândele Ion Marcu, Pavel Câtunescu, Radu Oprescu,Ştefan Anastasiu, Stoica Panaitescu, Ştefan Dobrescu, Ştefan Pliniceanu, Stan Dimitriu, Tache Ior-dache, Vasile Bânescu, Dimitrie Po-pescu, G. G. Câriova, Alecu Garoflide, Ionitâ Coloescu, NicolaeGosaceanu, Petre Cosăceanu, G. I. Minculescu, Alec-sandru Contescu, T. Petrescu, Dinicâ Alexandrescu, Dimitrie N. Simionescu, Fiii pG. Rădulescu, Grig. Alesandrescu, Ghiţft I. Vernescu, Grig. Şerbănescu, lorgu I.Nuşescu, I. Mincu,Matache Po-pescu, Mih. Hristodorescu, Mihail D. Alexandrescu, Nicu N. Sărăţeanu, Nae Ivănescu, Ştefan Ghristodorescu, State Marinescu, Tanase I. Vernescu, Achil Pavlide, C. Condeescu, G. St. Nicolau, Andreiu N. Cărbunescu, Cos-tantin H. Constantinescu, Dimitrie Luscanu, Ghita Brezeanu, Ghîca Gar-bunescu, Chiţă Marculescu, Iosif Fa-gărăşeanu, Lefter Matache, Grigore Iordache, Mateid Dumitrescu, Neagu Vasilescu, Minea Mănciulescu, Nae Luscanu, Nae Cărbunescu, Nae M. Mănciulescu, Panait Papina, Plutaru N. Mareş, Pascale Luscanu, Ştefan Nicolau, Şerban Gavriloiu, Ştefan Pileşu, Sterie N. Mănciulescu, Preotul loan Ioniţescu, Vasilache Răpeanu, Gostache Potărlăgeanu, Constantin Drăgoescu, Ştefan Borănescu, C. Lupu Dobrea, Dimitrie D. Pârvulescu, Dimitrie Gavriloiu, Dobre Râdulescu, Dimitrie M. 0-prescu, G. I. Câtineanu, Gheorghe U-drescu, Gheorghe Grigorie Râmnicea-nu, Ghristodor Postelnicescu, Iancu G. Sibiceanu, lorgu Duţescu, loan Ilor-jescu, loan M. Popescu,Iancu Florescu, loniţa Chisea, loan Dabija, Nae Per-sescu, Oprea N. Isbăşoiu, Radu Râdulescu, Ştefan Postelnicu, Stere Dimi-trescu, Toma Râpeanu, Vasile Ionescu, Alex. Conslinchi Locotenent-colonel, Gheorghe Isbăşoiu, Agapie Sfinteşu, Bănică Dumitrache, Gaioian Proca, G. I. Negoitescu, C. 1. Heraru, Dimitrie Steriade, G. G. Mârculescu, Grigore I. Coloescu, Ion Draganescu, loan D. Co-zian, loan N. Porumbar, loan Crătin, Moise N. Vârlan, Nae S. Antonescu, Nicolae Finţescu, Pavel Proca, Silvestru Antonescu, G. N. Perieţeanu, Codru Butculescu, G. G. Dâmboviceanu, G. I. Lefter, Fanică Perieţeanu, Dimitrie Stamboliu, Ghiţâ loniţa Fetecau, Ghiţă Mărgăritescu, G. S. Constantinescu, Iancu N. Perieţeanu, loan P. Răpeanu, Nicolae Gucu, Ştefan Solomon, Stan Căpăţână, Tache’Tocilescu, Tache Aga-piescu, Hristache Molondrescu, Anghel loniţa, Nicolae Mihălescu. Manolache Ionescu, Petrache Tache, Nae Apostol, Petrache Popescu, Tudoreanu Popescu Dumitru Popovicî, Gheorghe Ştefan Costescu, Ghiţă Rădulescu, Dimitrie Dimitrescu, Gostache Georgescu, E-manoil Stan Stânescu, Spirache Spe-teanu, Stan Dimitrescu, Manolache Antofie. COLEGIUL II. Alexandru Visterescu, Anton B. Stă-nescu, Anton Dinu Slivineanu, Arghir Hristea Lazu, Alexi Dragulinescu, A-lecu loan, Costache Abagiu, Constantin Stănescu, C. V. Andreescu, Dobre Rădulescu, Dumitru Teodorescu, Dobre Pârvu, Dumitru Dumitrescu, Dimitrie Drăganu, Emil Teodor, Ghita Tână-sescu, Ghiţă Pândele, Ghiţă Mihăescu, Ghiţă Nuţu, Grigore Popovicî, Hristea Lambrino, Iancu D. Dimitriade, Ilie Mihăescu, Ilie Rădulescu, loan Mantu, loan Smeianu, Leonida G. Ioanidi, Mihail lacovescu, Mihail Paraitescu, Niculae Zaharia, NiculaeD. Slivineanu, Niculae Vereşteanu,Nicolae Pancu, Nicolae Paraschivescu, Petrache Nicu-lescu, Alexandru Alexandrescu, Preotul Pantazi Şeicarescu, Râducan Marinescu, Dumitru Nae Grigore, Radu Ovesea, State Vaschide, Radu Nicolae Scarlat Iordache,Stroe Niculescu,Toma Ionescu Trestioreanu, Tânase Simion, Toma Valenti, Tase N. Dragan, Vasile Climentu Doctor, Vasile Pitiş, Anton Teodorescu, Anghel Coman, Barbu Io-niţă, Bucur Iacovache, Constantin Mateescu, Constantin Rădănescu, Constantin Ghibernea, Costache Pârvu, Const. C. Cantaragiu, D.Nicolaide Doctor, Di-mitrache Gheorghescu, Dimitru Constantin, Dumitru Grebic, Enache Dimitrescu, Ghiţă Dragomir, Ghiţă I. Pascu, loan Neteleanu, loan D, Spiria-di, loan Secărianu, loan Dimitrescu, loan Robescu, Iqan Blană, Ion Olteanu, loan Luca Ionescu. Matei Râdulescu, Niţă Şeicărescu, Nicolae Antofie, Nicolae D. Burinaru, Nae Dimitrache, Nicolae Munteanu, Nicolae N. Burinaru, Nicolae Ionescu, Panait N. Chiţu, Pavel Cusurescu, Dimitru I-van Chiţu, Preotu N. Mateescu, Preotul Hristea Dimitrescu, Răducanu Anghelescu, SavaSpiridon, Stroe Pârvu Stavarache Paleologu, Tanase Budu-leanu, Ulise I. Ionescu, Vasile Paraschivescu, Andreii! Petrache, Anghel Ion, Andrei Alexe loan, Chivu Conciu, Dumitru Iordache, Dumitru Niculescu, Dumitru Moise, Ştefan Nenciu Ralea, Nicolae Nenciu Ralea,Dumitru Panriu, Lache Stănescu, Alecu Gheorghiu, Nicolae Vrapciu, lvan Ghiulu, Stoica Pa-niceru, lvan Vatcu, Nicolae Panaitescu, Neculae Partal, Dumitru Râmnicennu, Mitu Florea, Florea Stan Uzucu. Nicolae Şerdan, Filip Şerdan,Tudor Şerdan Dambiu Popescu, Danciu Costea Blâ-goiu, Andreii! Pioară, Marin Nedea, Andreii! Filip, T. Andreii! Filip, Grigore Efrem,Ghiţă Ghiochină, Ghiţă Ca-targiu, Ilie Bărbulescu, Ion D. Covri-garu, loan N.Stoicanu. lorgu Dihoescu ilie I. Popescu, Toma Popescu, Marin Ionescu, Pândele Nenciu, Preot Alex. Movileanu, Niţă Dimitrescu, Petre N. Şerdănescu, Pândele Nenciu, Protopop I. Teodorescu, Preotu Tudor Popescu, Preotu Atanasie Covăcianu, Râducan Rădulescu, Simion I. Borindel, loan \ Moise, Tudor Neşovicî.Toma loan, Vasile Constantinescu, Alexandru Muşe-tescu, Dinu I. Nedelcu, loan Buzargiu, Grigore Leu, Hristea M. Rilotinu, loan Teodorescu, Mlădiu Alexe, Dimitru Ji-pescu, Petre Zaharia Ştefan I. Jilescu, Stancu Drăgulinescu, Stan Mândruţă, Nicolae Protopopescu, Radu Iliescu, Nae Alexandrescu. DIN DISTRICTE UOTOSAKI Citim în Vocea Botoşanilor: D. H. P. Cortazzi, crezendu-se insultat prin ziarul nostru a trimis mărturii sSI directorului nostru politic, d-lul Teodor Buzdugan. A doua zi la 10 ore dimineaţa d-niî colonel Maca şi Ilie Metz, mărturii d-luî Buzdugan s’au întrunit cu d nil N. St. George şi loan Arapu, mărturii d-lui Cortazzi. Espunendu-se motivul provocaţiunei şi arătendu-se şi articolul din care d. Cortazzi se credea insultat, d-nii colonel Maca şi Metz au declarat că d. Buzdugan fiind directore politic al ziarului, redacţiunea lui e încredinţată unul comitet, că între aceşti redactorii e şi d. Dim. EnacovicT, care ia respunderea acestui articol, că ’n atare caz d. Cortazzi n’are de cât a se adresa la autorul articolului, gata a ’I da ori ce compt ar voi a ’i cere. D-nil St. George şi Arupu nevroind a ţine samă de această declaraţiune şi necăzând de acord cu mărturii d-lui Buzdugan, şi-au considerat misiunea lor terminată şi au Încheiat separat câte un proces-verbal preschimbându’l reciproc. Acesta e tot adevărul petrecut cu oca-sia acestei provocări. Gând «Curierul Român», or gemul plătit al d hă Cortazzi, face o altă naraţiune el bine ştie că minte şi încă minte intenţionat. D. Th. Buzdugan n’a declarat mărfurilor d-lui Cortazzi «că d. A. EnacovicI a scris a-cel articol şi nici d-niî St. George şi Arapu nu s’au presentat la d. A. Ena-covicî spre a primi orl-ce altă declaraţiune. Când in o cestiune de onoare un organ de publicitate Îşi permite a face atari insinuări, minciunoase, el denotă prin aceasta că nu urmăria satisfacerea onoarei pre cât îşi trada intenţiunea ascunsa şi ’n aşa caz e nedemn de orice critică ; să ’şî decline dar orî-ce competenţă în cestiune de onoare şi să-şi continue meseria lucrativă de organ plătit şi pus In serviciul unei persoane străine. Gât despre alusiunea la condiţiunea mea socială de care vorbeşte un considerent al «procesuluî-verbal reprodus în Curierul român, o cred o impertinenţă asupra căria nu merită să mă o-presc. In un Stat democratic rangurile şi nobleţele se câştigă prin merite, inteligenţă şi capacitate. Şi dacă e vorba de naştere, apoi pot zice cu mândrie că naşterea şi creşterea pe pământul ţerei mele îmi constitue destul de mari titluri de nobleţe spre a le putea opune străinilor ce voiesc a se impune cu cele ale lor imaginare. Vom mai releva un singur cuvînt al marturilor d-luî Cortazzi că sunt persoane interpuse şi incapabile d’a scrie un articol de ziar. Cunoască d-nii N. Sin George şi A-rapu că ca foşti colegi de scoală cu el le-am fost superior în tot-d’a-una la învăţătură, că în timp ce eu primiam premiul al 111-lea al clasei mele, dl. Arapu abia era promovat şi clasat al IlI-lea de la coadă. Gât despre dl. Sin George, terminând numai cursul primar, îl cred şi necompetente a mă aprecia şi judeca atât de sentenţios. In privinţa opiniunel ce’şl emit că sunt persoana interpusă, le pot spune că'n chestiunile de onoare simulaţiunea actelor ca şi a persoanelor nu se probă ca înaintea tribunalelor. Ne-fiind versat în aceasta materie, ştiu că declaraţiu-nea mea constitue singura şi irefutabila probă în această chestiune, că n’am fraudat, nici simulat nimic în viaţa mea, că onestitatea şi corectitudinea constitue principalele mele titluri ce mă distig de acel ce au căutata face sgo-mot în jurul persoanei lor prin acte simulate şi Interpuneri de persoane. Atât zic şi închid orî-ce altă mal departe discuţiune. Dimitrie Enacovici. INTEMPLARI DIN TARA Dumitru Neacşu, din comuna Cobia, judeţul Dâmboviţa, a căzut dintr’o căruţa cu fân cu capul In jos şi, rupându-’şi ghâtul, a încetat pe dată din viaţă. —x— In dimineaţa de 23 Septembre trecut, s’a găsit spânzurată Anica, servitoarea arendaşului moşiei Chiriac, judeţul EPOCA — 5 OCTOMBRE Vlaşca. Din cercetările urmate şi din-tr’un bilet scris în limba ungară, ce s’a găsit sub patul decedate1, se bănue că executarea acestei măsuri extreme a provenit din gelosie. Cacul s’a comunicat parchetului. —x— Băiatul Ion, In etate de 16 ani, fiul lui Frâncu Badea Duca, din comuna Ceraşu, judeţul Prahova, aflându-se la muncă (dogărie) împreună cu tatăl săd şi alţi locuitori hi pădurea Valea Neagră din judeţul Buzău, în ziua de 25 Septembre trecut, profitând de lipsa tatălui săd şi a celor alţi locuitori, s’a strangulat de un copac cu o sfoară cu care fusese încins. —x— In noaptea de 25—26 Septembre trecut a căzut o ploaie mare cu tunet şi & trăsnit o şiră de snopi cu orz ca 50 clăi în comuna Vărăsci, judeţul Ialomiţa, arzând cu desăvârşire împreună cu o altă şiră de 15 clăi orz; şi dupe stăruinţele puse de primarul respectiv, focul s’a localisat. Mai pe urmă a trăsnit o casă tot din acea comuna care însă nu s’a aprins; s’a stricat numai o icoană din casă. Pe urmă, a trăsnit biserica din acea comună unde a distrus un stâlp din biserică şi stâlpul de la uşa altarului din dreapta, sfărâmând zidul In mai multe părţi, fără însă d’a se ivi incendiu. DE ALE VENERABILULUI D. Dumitru Brătianu fiind un om foarte venerabil şi toate venerabilele articole ce se publică în venerabilul seu ziar trecând prin naintea venerabililor săi ochi, când nu sunt chiar scrise de venerabila sa mână, e o datorie pentru noi să’I deschidem o rubrică specială. N’am voi să obosim venerabila vedere a venerabilului bătrîn silindu’l să caute în tot corpul ziarului unde e vorba despre venerabila sa persoană, şi de aceea ’l-am sacrificat o rubrica. Treacă de la noi I * * * Unirea colectiviştilorcu dumitri-bră-tieniştn se poate considera ca un fapt îndeplinit. Se zice chiar că venerabilul d. D. Brătianu voeşte să serbătorească înfrăţirea printr’un banchet la care vor participa numai intimii. Venerabilul patru-zecî şioptist a invitat pe Radu Mihaiiî, pe Ulmeanu, Di-mancea să ia parte la acest prânz. Publicul e rugat să vie fără ceasoar- nice şi să’şl lase punga acasă. * ■* * Erî seară a fost o mică întrunire la d. D. Brătianu acasă. A luat cuvântul moş Arghiropulo viitorul ministru al Instrucţiune! publice, care a zis: «Do-do-doo-mni-lorI» A-plausele l’au împedicat să meargă mal departe. Apoi d. Grigore Eliade, viitorul ministru al Comerciului a zis: «Domnilor, istoria aceasta are cântec 1 să vedeţi ce vine pe urmă, e frumos. Eh propui să schimbăm numele partidului nostru şi pentru că e vorba să tragem cu bure-tile peste tot trecutul să ne botezăm «partidul schwamm druber». Iar venerabilul nostru şef să ia numele de generalul Puffendorf». Adunarea s’a despărţit apoi luând hotărîrea să cumpere o uniformă pentru generalul Dumitrache Puffendorf. * A fost mare serbătoare erî la Naţiunea. Venerabilul d. Dimitrie Brătianu a frânt In persoană turta tînărulul Vră-biescu. Moş Arghiropulo ’i-a dăruit cu această ocasie o pereche de pantaloni cu copci. A 2* EDITIUNE ILTiME fORMMI De poimâine încolo, adică de Joi, partidul liberal-conservator va începe să fie în Capitală mai multe întruniri publice. Astă seară este o întrunire intimă la d. Rache Protopopescu. x Iată lista pe care amicii noştri de la Brăila o vor sprijini la alegeri: Colegiul I. Niculae Blaramberg, A. Simu. Colegiul 11. Mihail Marghiloman, Ch. Suliotu. C. Vericeanu. Colegiul III. N.Filipescu. X La colegiul I-iu de Dorohoiu se presintă din partea partidului libe-ral-conservator dd. Th. Gallimak şi C. Stroici. Cât pentru liberali, ei au făcut cea mal monstruoasă împerechere, cu toate protestaţiunile lor că cel puţin www.dacoromanica.ro statul-major colectivist nu va is-buti se se alieze cu eî. Aşa aflăm că d. Iancu Docan, membru în comitetul executiv al partidului d-lui Dim. Brătianu, s’a aliat cu prefectul de poliţie de la 14 şi 15 Martie, adică cu d. Dim. Mo-ruzi. Ambii sunt candidaţi la colegiul I-iu susţinuţi de partidul eolectivist-liberal. x Pe lista colegiului II din capitală pe care o va susţine partidul liberal-conservator, figurează dd. Gr. Trian-dafil, C. Arion, Th. Nica. X Iată lista candidaţilor partidului liberal-conservator, la Botoşani : Colegiul I. Al. Lahovari. Al. Enacovici. Goilav. Colegiul II. C. Bobeica. C. Miclescu. Th. Buzdugan. Colegiul III. Th. Silion. X ALEGERILE DE DELEGAT! BRAILA Iată câte-va resultate cunoscute de la alegerea delegaţilor colegiului al 111-lea din Brăila. Din partea colectiviştilor-liberalî s’au ales delegaţi dd. N. Fleva şi Dim. Apostolu. Din partea amicilor noştri s’au ales delegaţi dd. N. Filipescu, An. Simu, N. Blaramberg, C. Georgescu, M. Marghiloman, Theodor Suditu,C. Fotin, St. Economu, Al. Niculescu, G. Ionescu, Rale, Ch. Suliotu, N. Perlea, Pr. Balaban, Th. Orăşanu, Stihu Mihu, Nicu Aslan, etc. Pe lângă aceasta toată lista din Brăila şi cea din Viziru, adică peste 30 de delegaţi, sunt compuse din a-mici d’ai noştri. In cas de cădere la colegiul I-iu, colectiviştii-liberali vor se susţie pe d. N. Fleva la colegiul al IlI-lea. IAŞI Alegători înscrişi 996. Votanţi 390. 20 de voturi anulate. Lista guvernamentală a întrunit 162 voturi. Lista socialistă cu d. Nădejde în cap a întrunit 208 voturi. Acest resultat e numai pentru o-raşul Iaşi. ROMANATI La Caracal nu s’a putut face alegerea din causa că n’au venit alegători ca se voteze. Corabia şi comunele principale ale judeţului au dat delegaţi liberali-conservatori. BACAU Lista liberală-conservatoare a eşit cu unanimitatea voturilor în oraşele Bacău, T.-Ocna şi Moineşti. IALOMIŢA In tot judeţul a triumfat lista liberală-conservatoare. Alegerea s’a petrecut în deplină linişte. PUTiYA La alegerea de delegaţi pentru o-raşul Focşani, s’a ales lista susţinută de partidul liberal-conservator. PLOESTI Se telegrafiazâ că resultatul comunei Urlaţi, s’a declarat nul pan-tru molivul că au fost găsite în urnă 23 de bilete mai mult. Nu se ştie încă resultatul definitiv al judeţului Prahova. DOLJ Lista liberală-conservatoare pentru oraşul Craiova a întrunit unanimitatea voturilor. GALAŢI Duminecă s’a făcut la Galaţi alegerea de delegaţi pentru colegiul al III de deputaţi. In tustrele circumscripţiile din Galaţi au reuşit cu aproape unanimitate candidaţii partidului liberal conservator. Colectiviştii de toate speciile nici n’au îndrăsnit a presenta listă. Liniştea cea mai deplină a domnit la aceste alegeri. X D. colonel Popescu este numit 5a postul de şef al Statului-mnjor de la divizia lil a în locul d-lui colonel Al-giu numit prefect de poliţie. X D. colonel Sergiu Voinescu a fost numit de o camdată în postul de director al scoaleî militare superioare din Bucureşti in locul d-lui colonel Popescu. X Recursul în casaţie al d-lor Alex. Davila şi Dimancea contra sentinţei Curţei de apel din Bucureşti prin care îi condamnă la câte 2000 lei a-rnendă şi la despăgubiri, se va judeca la 2 Noembrie. X Comitetul general de infanterie se va întruni Sâmbătă la Ministeriul de resbel pentru a discuta mal multe propuneri de ameliorări şi noui măsuri de introdus în regulamentul de infanterie. X D-na Corina Rizu fiica d-lui B. Alexandrescu-Urechie este recomandată de juriul examinator pentru ocuparea catedrei de istorie de la externatul secundar de fete No. 2 din Bucureşti. X D. Dimitriu fost substitut de tribunal, a fost numit|comisar de clasa I, pe lângă poliţia capitalei. X Cunoscutul artist dramatic d. Constantin Nottara va da pe la finele acestei luni o representaţie în beneficiul seu la Ateneu cel veehiu. Se va juca probabil piesa l'Aveu de d-na Sarah Bernardt tradusă de d. Gr. G. Cantacuzino. Un afiş special va anunţa ziua şi numele artiştilor care vor juca. X D. T. Maiorescu, Ministrul Cultelor şi Instrucţiei publice, va părăsi mâine capitala pentru a merge la laşi. X D. D.lacobescu şi Alexandrescu, şeful oficiului telegrafic de la gara de Nord, au fost însărcinaţi cu organizarea serviciului de mesagerii la diferitele staţiuni de cale ferată. Acest serviciu ce a început deja se funcţioneze, este pentru prima oară introdus în ţară la noi. De azi înainte dar, orî-ce persoană poate primi şi trimite mesagerii prin intermediarul şefilor de staţii. X Extragem din ziarul parisian Le Figaro următoarele rinduri dintr’o dare de seamă a călătoriei ce a întreprins d. de Freycinet, Ministrul de Resbel al Franciei, la Sevran-Livry. D. de Freycinet a asistat între altele şi la o experienţă făcută de d. Alexandru Ciurcu, fost director al Independenţei Române, cu propul-sorul seu cu reacţie, alimentat prin un explosif special. Cititorii Figaroului îşi aduc aminte că noul motor foarte original este destinat a fi utilisat pentru navigaţia aeriană. Această experienţă consistă în a face se circule un vagonet pe o cale ferată, prin simpla mişcare ce produc gazele eşind în aer Această experienţă a reuşit într’un mod perfect, şi d. de Freycinet a complimentat pe tânărul inventator. D. Curcu îşi propune se facă în curând nişte experienţe publice la care va invita cercul învăţaţilor şi presa. X Asupra regulamentului privitor la promoţiunile elevilor din scoalele secundare, d. Ministru de Culte şi instrucţiune publică a invitat pe toate consiliele profesorale ale lyceurilor şi gymnazielor a’şl da avizul lor. In acest scop consiliul profesoral al Lyceulul S-tulul Sava, se va întruni diseară. X A eşit de sub tipar discursurile parlamentare ale d-iut P. Carp, într’un volum intitulat Eranouă-ZEle îmbrăţişează perioda de la 1879 pânS la 1888. Ultimul discurs este programul noului guvern, pronunţat în şedinţa de la 28 Martie 1888. Eată dedicaţia care se află în capul volumului : «Dedic publicaţiunea de faţă tutulor acelora care, în loc să-mi discute părerile, mi-aâ suspectat caracterul. A-ceasta îmi va fi singurul râspuns şi singura râsbunare.» ULTIMA ORA AGEXTIA HAVAS, Paris, 16 Octombrie.— Ziarile radicale consideră că votul de erî întăreşte ministerul care va ţine probabil până la alegeri. Zarele monarchisfe exprima în general o părere analoagă, şi spun că conservatorii nu mal aude acum înainte în faţa lor de cât pe radicalii. Ziarele republicane moderate deplâng slăbiciunea centrului parlamentar şi orbirea cabinetului care a deschis spărtura in detrimentul Republicel. Borna, 16 Octombrie.— Suveranii şi principii aii plecat azi de dimineaţă la Neapole. Musici e militare rânduite de la Quirinal până la gară cântau imnul prusian. Mulţimea a aclamat într’un mod îndelungat ge Suveran. Autorităţile veniseră la gară pentru a presenta omagiile lor monarchilor. DE ÎNCHIRIAT“«Ţo”S" luata iu strada Diaconeselor iVo. 1. A sc adresa la d-uu itoldur Voiucscu procuror pe lângă parchetul de lllov. (965) pentru învelit producte şi vagoane de transport prima ([ualitale lad-nu NI. Liitman Strada Lipscani 10. (944) nc IWPUIBI KT de la Sf. Dumitru UE mUIInlM I în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) 4 EPOCA — 5 OCTOMBRE m CASA DE SCHIMB 6i3 . IVI. F E R NI 0 Strada Lipscani, Alo. 27 Cumpera, sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 4 Octombre 1888 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st.drum de fer 7 0/0 Scris. lunc. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func. urbane 5 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 6 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni »Dacia-România» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă. Curop. Vend. 96 .1.41 97 CASE DE VENZARE situateinSlreda Frumoasă No. 12 llilijtl Şi 12 bis; având fie-care 4 odal de stăpân, 4 de servilor!, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total saO tn parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 CASE DE ÎNCHIRIAT 93 98 106 3 4 96 1/4 105 1/2 100 92 14 80 1/2, 82 1/21 94 99 107 96 3.4 106 101 93 81 1/4 83 £30 235 50 55 1025 1030 240 250 220 230 80 S-O 1 50 1 75 1 50 1 75 208 209 DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) TUD TVPUTDTAT casadin Strada Polonă DU lNUnmlAl No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cat, şopron pentru trăsuri. 723 MTWPUTIÎTAT Strada BerziI No- 111 UniIUAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţă, grajd şi şopron. P A MEDE mobilate şi nemobilate de în-UAiîînni: chiriat cu luna în Calea Victoriei NO. 81. MOŞII DE ARENDAT ne A RCN n AT l1e la sf- Gheorghe Ut Antll U A I 1890 Înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrescu. nr l DL'Yll l T de la 23 Aprilie 1889 moşia Uli AIIIjiIJ.I 1 Lalosul şt DobricenI uin judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. MOŞII DE VENZARE IU? UI?Nr/tDI? n°u6 hectare vie şi obratie si-Ilu VL l/, llll) luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrăgâşanT. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. DE VENZARE DOSII STANESTI situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi’de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han cârciumă pe şoseaua Bacâu-MoineştI, lăngâ fabricile ue gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776 DIVERSE IOAN A. RH ETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biurofl de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunT de la 8—10 şi seara de la 0—9. 9?9 INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa (lin Capitala, in vasta gradina lleliade. Studiele se fac dupe programele scoalelor publice. Aci sunt * clase primare si 3 liceale, si ’n ffe-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 052 cnn nnn FRUNŢI de(£stigatlntr’o singura zi. jUU.UUU rnnnu Adresan-ve pentru aceasta fara intârziere prin scrisoare la Compluarul Comercial, 057 Grande Rue de TiikO, Constarilinople, Turcia. 029. I)E VENZARE PIANO DE PLEYEL DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI Strada Radu-Voda No. i> (958) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia) B ucunesti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de A Octombre 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Coriv.rur.] „ C. F. R. „ Municipale . , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale V, ”, urbane oBi. Serbes’ti cu prime 7 6 5 6 3 „ M ________ lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiane ,, Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii In aur laşi Cump. 94 X 93 54 98 54 82 S 225 10054 9051 10551 99% 9*54 8151 76 46 29 45 1* 1 50 *07 124 9951 99 205 Vinde 94 3/4 94 8354 235 107 96 3/4 106 3/4 / 00 93)4 82 X 80 49 3* 50 14 1 80 20» 120 100)4 100 216 £ No- 2, STRADA LIPSCANI, N° in facili liacanici d-lui A. loanid © £ Nî «! ■«qj o CO.= i-h” } -J •m . s Că « Zje ^ cs «s Eh 5 GQ.S