ANUL III No. 857 A DOUA EDITIUNE MARŢI 4 (16) OCTOMBRE 1888 W’JMERUL HAM NUMERUL ADONAMENTELE NCEP LA I SUS A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In Bncnrcsci: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinetale: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIUNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU UNIRE IMORALA ALEGERILE DE DELEGAŢI MU ŞTIM NICI NOI IHTIMItEA D-UJI Dl. BRATIAI LOGODIŢII UNIRE IMORALA Unele ziare ale marei alifftrţe li-berale-colectiviste-socialiste au aerul se spună publicului, că guvernul şi întreg partidul conservator privesc cu ochi reî cumetria lor din urmă, din cauză că o asemenea întrunire a întregeî colectivităţi de toate nuanţele ar putea însemna succesul în alegerile ce s’au apropiat. Pe fie-ce zi, zic ele, reacţiunea ce s’ascunde în dosul actualului guvern tremură de teamă se nu intre în mare majoritate partidul naţio-nal-liberal, revenit la matca lui primitivă, în viitoarele Camere legislative. Ţinem se se ştie că departe d’a ne supăra, alianţa opozanţilor ne-conservatorl în contra noastră, din contra această ciudată împerechere de elemente ne convine şi ne încântă din toate punctele de vedere. In adevăr ce avantaj mai mare poate avea o partidă politică ai cărei amici sunt la guvern, de cât se aibe drept adversari pe cei ce ’i a-vem noi în momentul de faţă ? D’o-parte omul care a strigat că d-nu Ion Brătianu «merită lanţul de gât» şi că va lăsa cu jurământ ca «nici dupe moarte oasele lor se nu stea alături»,—de altă parte omul care a dat faimoasa alarmă: «hoţii la puşcărie» când fratele seu era la putere şi el începuse aşa zisul «res-boiu sacru» ; — mai încolo vedem un alt om care a închis ochii faţă cu întregul seu trecut politic declarând că, de acum înainte, «nimic de comun nu mai poate fi între el şi consorteria colectivistă»;—în fine ne mai întâlnim în această aliniare a liberalilor cu cel mai hotărât şi mai furios duşman al colectivităţii cu acela care, n’a împlinit nicî.a-nul, denunţa opiniunii publice ca pe nişte «ciumaţi» pe partizanii d-luî Ion Brătianu. Ei bine, toţi aceşti oameni, şefi de grupuri şi cu pretenţiuni; d’a guverna ţara românească făcuseră parte fie-care la rîndul lui şi în deosebite rînduri din răţeaua politică zisă colectivitate ; fie-care apoi, la rîndul seu, şi unul mai ales în câteva rînduri declarase că «de acum înainte nu va mai fi păcălit». In ultimul timp, când situaţiunea era a-tât de încordată toţi aceşti «bărbaţi de stat» veniseră se îngroaşe rîndu-rile conservatorilor, spunând limpede şi pe onoare că nu se preocupă de cine are să vie la putere, numai colectivitatea se fie răsturnată. Astă-zî, ce vedem, la ce asistăm ? Vedem şi asistăm la cea maî imorală manifestaţie politică din câte s’au petrecut în ţara noastră ; vedem pe şeful colectivităţii înconjurat, curtenit, linguşit, după temperamentul şi după gradul de înjosire r1 fie-câ-ruia din aceia care aproape puseseră preţ pe capiii Lui, iar pe aceşti pretinşi apostoli al sincerului şi a- devăratului liberalism, ’î vedem cu capetele în cenuşe, umiliţi şi pocăiţi, în faţa vechiului lor stăpân, care ’şi-a aţintit din nou privirile asupra lor ca să ’i fermece şi să’i subjuge. Ce poate fi, prin urmare, mai revoltător, ce poate scîrbi mai mult opiniunea publică de cât aceastăîm-perechere scandaloasă ce s’ar putea asemăna numai cu fraternizarea unei Potere vândute cu bandiţii codrilor pe care ’î-ar fi urmărit. Şi cred adversarii noştrii că noi avem să ne temem întru ceva de unirea lor ? Dar faptul că s’au unit e cel mal mare serviciu ce ni se putea face în momentele de faţă ; fiecare din elementele ce compun coaliţia colectivistă, afară de grupul care a dat numirea întregeî coaliţii, a-vea oare-eum capitalul seu politic strâns cu multă muncă; acum prin unirea ce s’a făcut de fapt, mica valoare a fie căruia a dispărut în nemărginita imoralitate a înfrăţirii tuturor. Cine se aseamănă, se adună, zice proverbul, şi fără îndoială cine se adună cu colectiviştii, se aseamănă cu ei. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Roma, 13 Octombre. D. Crispi, a trimes principelui de Bis-marck o depeşă în care ’I zice: «Aş voi sâ pot fi ecoul aplauselor care au primit pe împăratul Wilhelm, amic al regelui nostru şi a le face sâ ajungă la d-v. pentru a vâ face sâ înţelegeţi cât de mult poporul italian iubeşte Germ nia şi până la ce punct doreşte ca unirea să ţină tot-d’a-una tot ast-fel de intimă pentru pacea Europei » Principele de Bismarek a răspuns: «întâlnirea suveranilor noştri este expresiu-nea solemnă a amiciţiei celor 2 mari naţiuni. Ferma noastră voinţă de a o menţine constitue o trăsură de unire scumpă inimel mele. Paris, 13 Octombre. «Journal des Dăbats» face să se observe că situaţiunea diplomatică a Porţii în privinţa articolului 10 al Gonvenţiunil Sue-zulul e pe deplin ocrotită prin Nota ce ea a adresat paterilor. Ea poate deci să semneze convenţiuuea fără protocol explicativ şi fără a se preocupa de şicanele d-lul Crispi. Atena, 13 Octombre. Şease cuirasate englezeşti vor asista la jubileu. Mal multe vase austriace şi italiene sunt aşteptate. Paris, 13 Octombre. O încercare de revoluţie s’a făcut în Bolivia, dar n’a isbutit. Roma, 13 Octombre. împăratul Wilhelm a oferit Regelui un portret foarte frumos al împăratului Fre-deric pe patul săd de moarte. S’ad executat de către armată nişte manevre foarte strălucite, în faţa Împăratului, Regelui, principilor şi a principeselor; apoi a urmat defilarea trupelor în număr de 28000 oameni. Vr’o sută de mii de persoane asistaO la revistă. împăratul a fost aclamat cuentusiasm la ducere şi Întoarcere. împăratul a oferit Papei o tabachere mică de aur cu pietre preţioase şi cu portretul împăratului pe capac. Roma, 13 Octombre. împăratul şi Regele ad exprimat ministrului de resbel înalta lor satisfacţie pentru atitudinea trupelor la revista de azt. Roma, 13jOctombre. Riforma anunţă că s’a consficat azi la Ventimiglia şease kilograme de hârtii mici cu cuvinte analoage acelora de pe hârtiile aruncate la Roma Joi. Aceste hârtii pro-veneaft din Marsilia şi erau trimesejlaNea-pole pentru a 11 aruncate în ziua sosirel Împăratului. Roma, 13 Octombre. «Gazeta Oficială» zice în partea sa oficială că împăratul Wilhelm avisitatierl într’un mod oficial pe Papa; trupele regale erad rânduite pe cele două laturi de la Legaţiu-nea Prusiei până la Vatican pentru a face împăratului onorurile militare. Hcrlin, 13 Octombre. Dr. Morell Mackenzie ştiind se împiedice pân’acum, prin toate mijloacele, publicarea traducerel englezeşti a protocoalelor oficiale ale doctorilor germani, li- brăria germană publică azi traducerea englezească. Vama, 13 Octombrie. Principele Ferdinand, principesa Cle-mentina şi suita lor s’ad îmbarcat la Sandrovo pe vaporul austriac «Narenta» pentru Burgas, unde’î aşteaptă d. Stam-bulolT pentru a se întoarce ia Sofia. Paris. 14 Octombre. Ziarele radicale se abţin de a aprecia proectul d-lul Floquet asupra revisuiret Constituţiei. Aprecierea celor-l'alte ziare e în general defavorabilă. Petersburg, 14 Octombre. «Jurnalul de St. Petersburg» respinge insinuările dupe care mişcarea macedo-niană ar fi resultatul unor intrigi ruseşti şi zice că Bulgarii ştia bine că Rusia nu mal are nici o agenţie în Macedonia. Organul rusesc n’ar fi relevat aceste insinuări dacă «Fremdenblatt» nu şi le-ar fi apropriat. El nu înţelege ca un organ serios să se facă ecoul unor atarl svonurl. Roma, 14 Octombre. împăratul Wilhelm, regele Umbert şi regina Margareta afi fost primiţi în Capitol de către primar şi consiliul comunal în sala consiliului unde s’a făcut, în pre-senţa lor, inaugurarea unei inscripţiunl pe o placă de marmură, menită să perpe-tueza amintirea visitel împăratului Wilhelm. Dupe concertul dat cu această ocasiune, Curtea intră în bufet unde s’a servit o cină uşoară. Recepţiunea a fost foarte strălucită. Curtea s’a retras la miezul nopţel. Viena, 14 Octombre. In intervievul ce un redactor al ziarului «Presse» i'a avut cu regele Serbiei, acesta din urmă a desaprobat atitudinea d-lul Garaşanin, şef al partidului progresist, în procesul de divorţ cu regina, pentru că Garaşanin a ştiut foarte bine că regina a sprijinit tot-d’auna or-ce corent ostil Austriei. O soluţiune radicală a acestui proces este necesară. Nu e vorba numai de o afacere personală Regelui, ci şi de o chestiune politică. Regele e convins că Austria este streină gândului ce i se atribue de a voi să anexeze Serbia. Regele Milan vorbi cu căldură de Im. ăratul Franţ-Iosef care este un amic al Serbiei şi merită pe deplin admiraţia regelui şi a poporului şerb. Roma, 14 Octombriie. Imperatul Wilhelm, principele Enric şi suitele lor au asistat la serviciul religios celebrat la ambasada germană. In urmă a avut loc un dejun oferit de împăratul. Erad invitaţi d. de Schloezer, ambasador al Germaniei pe lângă Vaticanul, ministrul de resbel, ministrul marinei, d. Crispi, ministrul insructţiunilşpublice şi primarul; după dejun, o deputaţiune a coloniei germane presintă o adresă Impe-ratulul, care mulţumi, lăudă lucrarea artistică în care era închisă adresa şi se întreţinu cu membrii deputaţiunil de bogăţiile artistice ale Romei. La 3 ore, împăratul şi principele Enric, însoţiţi de d. Crispi şi de corniţele de Bis-marcks’aii dus în trăsură la Panteon unde Imperatul depuse o coroană de lauri pe mormîntu) lui Victor Emanuel. Imperatul şi principele Enric se tnscriseră pe registrul visitatorilor pe o foaie specială; corniţele de Bismarek şi cele-l’alte persoane ale. suitei pe o aită foaie. împăratul visitâ biserica şi plecă In mijlocul aclamaţiunilor mulţimel ca şl la sosire. NU ŞTIM NICI NOII Ziarul Democraţia de Sâmbătă i/i 3 Octombre, sfârşeşte rubrica informaţiunelor sale prin următoarele enigmatice cuvinte: «Nu ştim nici noi!» Redacţiunea ziarului în cestiune ne dănd nici un fel de tălmăcire acestor cuvinte, suntem în drept a face felurite ipoteze. Ce vor fi însemnând aceste cuvinte, la ce oare se vor fi referând? Nu cum-va vre un cititor indiscret a întrebat pe redactorii ziarului Democraţia ce înţeles aQ articolele publicate de dânşii, şi domniile-lor ad răspuns cu sinceritate: «Nu ştim nici noi la Nu cum va vre un subscriitor al milionului virtuţilor cinice brătienistea întrebat pe ziarul în cestiune, unde se găsesc acum banii adunaţi cu pantahuza, şi redactorii aQ răspuns: «Nu ştim nici noii» Sad poate vre un disident, înainte de a se supune sărutatulul final, a cercetat dacă în hora unire! vor intra Radu Mihal, Dimancea Piteşteanul, Simeon Mihălescu, Carada, şi redactorii Democraţiei ad răspuns: «Nu ştim nici noii» E oare întrebarea vre unul alegător dacă colectiviştii ad mutră să se mal înfăţişeze la alegeri, şi republicana din strada Covaci, răspunde cu nedomerire: «Nu ştim nici noi!» Curiositatea noastră spre a deslega a-ceastâ enigmă e foarte naturală, căci mii de lucruri se pot ascunde sub acest «nu ştim nici noi!» Cel de la Democraţia nu ştia nici ce voesc, nici unde merg, nici în cotro să a-puce, nici pentru ce înjură, nici pentru ce luptă. Toţi membrii partidului colectivist pot a-semenea zice: «nu ştim nici noi» căci în realitate el ad fost pururea turma de oii care s’a dus după păstorul Ion Brătianu. DacăT întrebai: «Unde o să ajungem ?» el răspundead cu naivitate: «Nu ştim nici noi!» Şi d. Ion Brătianu, conducătorul turmei, nu ştia nici el în adevăr unde merge şi unde ’şl duce vitele. Le oprea de le adăpa la buget şi apoi mergea înainte, se învârtea în drum, se întorcea iar înapoi, până când voind să treacă apa şi ne ştiind că nu e pod s’a înecat din preună cu toată turma. Nu ştim nici noi! a fost deviza colectivi-tăţel in toată viaţa el politică. ALEGERILE DE DELEGAŢI VELCEA Primim din Râmnicu-Vâlcea următoarea telegramă: In oraşul Râmnicu-Vâlcea s’a ales lista liberal-conservatoare cu 78 voturi contra 35, obţinute de colectivişti care au luptat desperaţi şi puşi pe scandal. Ioan Sluescu, D.-Sarat La alegerea delegaţilor pentru oraşul R.-Sărat, s’a ales lista favorabila guvernului cu 140 voturi în contra unei alte liste care a întrunit 17 voturi. Teleorman A isbutit asemenea In unanimitate lista partidului liberal-conservator la Turnu Măgurele, Alexandria, Roşiori şi Zimnicea. Mov La Bucureşti lista partidului liberal-conservator a fost votată cu unanimitate. INTRIMREA MLI DIM. RR.4TIA1 DE LA ATENEU La orele 2 şi un sfert şedinţa se deschide. Lume multă şi amestecată. In sală colectiviştii sunt numeroşi. Nu lipseşte nici unul. Toţi foştii comisari bătăuşi şi foştii deputaţi colectivişti,Intre cari observăm pe Vlădescu, Tănăsescu şi alţi, asistă la această întrunire destinată a aduce mare folos causei nuanţelor liberalo-radicalo-socialisto-co-lectiviste. De asemenea, mulţi curioşi. Dd. D. Brătianu, Blaramberg,Paladi, Petre Grădişteanu, Heliade Cârciumă-rescu şi Pana Buescu sunt aclamaţi la sosirea lor în sală. D. Toncoviceanu spune publicului să aclame de preşedinte pe d. Dimitrie Brătianu. Publicul ’l aclamă şi d-sa ia loc la fotoliul preşedenţial. Discursul d Iui D. Dratianu Mulţumesc, spune d-sa,pentru onoarea ce mi se face. Mi se aduce acusaţiunea că e imposibil să se înţeleagă cine-va cu mine. E adevărat. Cât vor fi junimiştii nici odată nu mă voi înţelege cu dânşii. Acei care sunt constituţionali şi iubesc patria nu pot să se înţeleagă cu nişte cuceritori cum sunt domniile lor. (aplause) D. D. Brătianu vorbeşte apoi de unirea Intre liberali. Unirea, zice d-sa, face actele măreţe. Să fim uniţi, căci dacă nu ne vom deschide ochii vom fi mal răii de cât ori când. Nu fac apel,urmează d-sa,la sim-ţiminte nici la sacrificii eroice. Să depunem votul nostru la urnă, şi misiunea noastră va fi îndeplinită. Nu trebue să ţinem seama nici de ameninţările nici de ingerinţele administraţiunel (? /) NUMERUL 13 RAM NUMERUL ANUNCIUR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Ageneo lla vas, Place de lll Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. lll, 2 lei linia. LA PARIS : segăsestajurnalul cu 4 5 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-mnlii, Xo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMIN1STRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 Daca Ion Brătianu care a venit la guvern urmat da un mare partid şi de o legenda, a crezut la urma urmelor că se poate ţine la putere prin violenţe, cu atât mal mult aceştia de azi vor face violenţe îndoite pentru a remâne la putere (?) Şi oamenii ăştia voesc să facă un partid puternic în ţară. Casăreuşeasca, sunt sigur,urmează d.D.Brătianu,ca junimiştii vorjj recurge la violenţe. Ni s’a spus că violenţe nu se vor face: să fac d lor— D. Brătianu nu citează însă nici un fapt. Pe viitor ca să se menţie, o sâ facă şi maî mari violenţe, ca să îngrozească ţara. (I) Dar oamenii de la putere nu vor întrebuinţa bâtele,el sunt civilisaţî; vor trage cu puşca şi vor lovi cu sabia. D. D. Brătianu urmând,vorbeşte de Încurcătura politică pe care o constata d-sa. Mulţi nu ştiu cu cine vor merge, cu cine vor fi, pentru cine să voteze. Ni s’au adus două imputări. Una că am făcut î*uptura şi alta că ne-am aliat cu colectiviştii. Dar să fac, zice d. Brătianu, istoricul rupturel. D. Catargi venind într’o zi la mine mi-a comunicat că la întrunirea comitetului liberal-conservator se va întâmpla o mare revoluţie. Zicând acestea d. Catargi a plecat. A doua zi din svon public aflu că am fost osândit. — D. Brătianu să plânge că a fost congediat. D.D. Brătianu spune apoică a fost tot d’a-una în contra coaliţiei, dir a fost forţat s’o facă de către partisanil săi cari T declaraseră că se vor retrage daca nu se va uni cu conservatorii. O să mi să zică acum ca sunt paraponisit, că mi-e ciudă că am fost tras pe sfoară. Nueaşajn’amfosttraspe sfoară. Boeriî au fost foarte leali cu mine, miau dat în multe ocasiî avertismente. D. Brătianu face istoricul alegerilor comunale. Mi se mal spune că dd. Haralambie şi Cogălniceanu rupseserămaiînaintecoa-liţiunea. Aşa e. Dar şi conservatorii ad primit slujbe de la Ion Brătianu: d. Ba-lăceanu şi alţii pe care d. Brătianu nu ’l numeşte. Vorbeşte de motivele rupturel. După d-sa adevărutul motiv al rup-tureî e că conservatorii nu putead să lupte In contra junimiştilor şi de aceia s’ad unit. Intr’un regim constituţional urmează d.D.Brătianu sunt doul factori: liberali şi conservatorii. Eu, când aş fi la putere T-aşI ajuta chiar pe conservatori, căci sunt necesari pentru o ţară ca a noastră. (Să fie oare aceasta o cerere de reciprocitate ?) Vorbind dea 2-a imputare, d-sa zice: Văd că în toate zilele mă acuză ziarele conservatoare că m’am pupat cu fratele meu. Eî bine, când el mă acuză că m’am unit cu colectiviştii, se unesc cu dânşii în mat multe localităţi. Şi noi liberalii să nu putem trata cu amici! noştri, cu fraţii noştrii de sânge 1 A căzut de la putere colectivitatea, ea nu mal există. Cu toate acestea alianţa nu s’a făcut şi nici nu se va face. Intre liberali şi liberali alianţa nu este. (Comisarul Râmniceanu aplaudă). Ca tactică insă nu e bine să mergem cu el. Numai partidul liberal va scăpa ţara de un pericol iminent. Discursul «l-lni C. Docrescu Vorbeşte de coaliţiunea făcând istoricul eî, atacă pe conservatori şi mult maî tare pe junimişti. Ce motiv invoacă conservatorii, foştii noştri aliaţi? că s’a îndeplinit misiunea noastră ? şi se simt uşuraţi pentru această neplatâ a poliţiei la scadenţă? Să ’şî pue dd. conservatori următoarea ipotesă: Regele chiamâ pe un ma* gistrat cu vederi liberale. Dânsul ia ca miniştrii oameni politici de aceiaşi nuanţă. Ce ar fl zis conservatorii ? www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 4 OCTOMBRE Conservatorii care aii rupt coaliţiu-nea In noaptea de la 13 Septembrie ad făcut un act de trădare. Au căpătat 25 de prefecp şi sunt gata să facă aceia ce aii făcut şi altă dată. D. Boerescu enumeră apoi ce voesc liberalii. D. Boerescu sfârşeşte zicând că tre-bue ca să lupte cetăţenii capitalei In contra regimului personal. Discursul <1-1 ui Dlurnniber£ N’a cântat de trei ori cocoşul şi libe-ralif-conservatorl s’au lepădat de popor, de d v. D-sa spune că ’i e greaţă aşa cum se face azi politica. Dar ya merge înainte cu curaj chiar pe eşafod. D. Blaramberg atacă apoi pe junimişti şi puţin pe regele. Dar greşelile presentului nu trebue sS facă să uităm pe acele ale trecutului. (Aplause; colectiviştii sunt opăriţi). Nu trebue ca cetăţeanul faţă cu un present condamnabil să dea yotul săd pentru un trecut condamnat. D. Blaramberg sfâtueşte pe cetăţeni să lupte cu curaj. Discursul d-lui I*. Gradisteanu Atacă cu mare furie guvernul junimist şi pe conservatori. D. Petre Gră-dişteanu atacă şi palatul şi pe neo-con-servatorî care sunt grupaţi împrejurul ziarului nostru. Organul acestor tineri, spune d. P. Grădişteanu, zice ca noi suntem lăeţî, ursari, etc. Sunt ei 1 adaogă furiosul orator liberal. Sfârşeşte zicând că succesul causei liberale e asigurat, căci toţi liberalii vor lupta cu noi. Discursul d-lui Palladi D-sa spune că acum e lupta Intre liberali şi conservatori. Apoi face tabloul bine-facerilor liberalismului. Nu zice nimic de unire. Şedinţa se ridica la 4 ore şi 1/2. P. CRONICA Reflexiunile unui bucovinean asupra programului «Luptei». Domnule Redactor Purtarea politică a d-IuiG. Panu, mai ales opiniunile lui exprimate In ziarul seu Lupta nune-ati mirat de loc, mai ales făcând cunoştiinţa acestui Domn când a fugit din Iaşi In Bucovina spre a nu se înfăţişa la pedeapsa cuvenită. Mare efect n’a făcut el Intre românii bucovineni care ’i au cualificat pentru ideile sale cele perverse de un stropşit. Ne mirăm cum are încă d-lul îndrăs-neală de a representa un partid politic In România şi a crede cum că va avea afarăde socialişti şi jidovi încă partisani. Am cetit apelul d-sale In Lupta şi m’am încredinţat cum că acesta e prea conservator şi retrograd şi pentru a fi de ajutor d-lul Panu Ii recomandam următorul proiect, care se ’1 apere cu toată intelegenţa sa, sigur fiind, că In ast a——M—EBaaaBBiiiii ■«miii n w mod va câştiga mai mulţi adepţi de cât pănă acuma. Urmăm deci, cu proectul nostru pentru domnu Panu conform ideilor sale. I. Partea economica Soluţiunea agrară Toate pământurile arabile aflate pe pământul României, afară de cele din oraşe, se fie egal împărţite Intre locuitorii muncitori de pamănt. Statul e obligat a desdăuna pe proprietarii pentru pământurile luate de la ei şi împărţite la ţeranl. Fie-care comună va hotărâ câte impo-site are se dea guvernului. Ori şi ce tocmeala agricola e nulă, fiind-că fie-care cetăţean rural e absolut liber In întreprinderile sale. Pădurile Statului sunt reservate locuitorilor pentru întrebuinţarea lor. Serviciul sanitar Statul are se înfiinţeze In fie-care comună câte un spital Întreţinut de Stat. Căutarea în spital va fi gratuită. Regimul vamal Desfiinţarea ori cărei taxe vamale care atinge vre un lucru întrebuinţat de poporul rural, inclusiv spirtuoasele. Taxe vamale se vor percepe numai de la cei bogaţi, şi anume pentru lucruri de lux. Partea industrială Statul e obligat de a face ori şi ce fabrică, care va fi de trebuinţă In ţară şi va procura tot materialul brut pentru fabrică. Fabrica creată va intra In proprietatea şi posesiunea lucrătorilor, care’şl vor împărţi egal produsele fa-bricei. Articol adiţional Locuitorii agricoli al unei comune, In care esistă fabrici de spirt (rachib), au dreptul se bea rachiul trebuincios gratis. II. Partea politica In materie constituţională Desfiinţarea regatului român şi a corpurilor legiuitoare. România se declară de republică democrată, cu 2 Consuli In frunte şi ajutaţi de către un Directoriude 5 membri şi un Senat de 80 membrii, cel din urmă aleşi de locuitorii agricoli, de meseriaşi şi lucrătorii de fabrici. Ministeriale, prefecturele, sub-pre-fecturele şi consiliele judeţiane sunt desfiinţate. Tribunalele şi curţile de apel se des-fiinţază. Justiţia se distribueln materie civilă şi pe nală de comune cu dreptul de apel către unul din consuli, care hotărăsc după chibzuinţă lor. Consulii sunt cu şederea In Bucureşti şi Iaşi, iară Senatul se convoacă la Bucureşti. Articol adiţional Până la alegerea definitivă a senatului, care se va fixa de către consuli dupe cerinţele timpului, se proclamă ca consuli: George Panu In Iaşi, Anton A. Racalbaşa In Bucureşti. Camembrii Directorului se denumesc d-nii C. Miile, Nădejde, Morţun şi doi redactori aî ziarului «Muncitorul». In ceeea ce priveşte armata Serviciul militar e obligatoriu pentru fie-care cetăţean. Recrutarea se desfiinţează şi ori şi ce persoană de sex bărbătesc ajungând vârsta de 20 ani se înscrie din oflcid In armată. Serviciul durează numai 2 luni, destul fiind pentru instrucţiunea soldatului. In cas de resbel poate numai acela să fie constrlns să meargă In campanie, care va declara ca merge de bună Yoe; nimeni nu va putea fi silit cu forţa de a pleca la resbel, şi chiar Înainte de deschiderea focului, are drept soldatul să se retragă din front. In ceea ce priveşte instrucţia Statul e obligat de a forma în fie-care comună internate, atât pentru clasele primare cât şi In oraşele cele mari internate pentru şcolile medie. Universităţile se desfiinţează neavând poporul român folos din ele. Pentru procurarea medicilor trebuin-cioşl are statul să trimeată In fie-care an câte 100 elevi In streinătate ca să studieze medicina. In ceea ce priveşte justiţia Justiţia se distribue de comune, de către consilierii comunali In număr de cinci. Legi positive şi procedări nu sunt de trebuinţa, având a judeca judecătorii dupe ştiinţa şi conştiinţa lor. O persoană condamnată pentru o faptă difamantă (crime şi delicte) îşi alege singură pedeapsa care voeşte s’o suporte. Nimeni nu poate fi privat — afară de învoirea sa — de libertatea sa Individuala. Politica externă Unitatea naţională a tuturor românilor. Imediat să se declare resboiu Austriei şi Rusiei pentru recâştigarea Bucovinei, Transilvaniei, Banatului şi Ungariei până la Tisa, a Basarabiei şi a părţilor române din Cherson, şi să se trimeaţă o expediţiune la Macedonia pentru liberarea românilor din Pind. Articole suplimentare Toate datoriile contractate de guverne până acuma sunt şi remân nule, neavând nimeni dreptul de a pretinde ceva de la un popor liber şi independent. Veniturile statului se compun : 1) Din venitul căilor ferate. 2) Impositul dat de bună voe de către comune. 3) Venitul vămilor. 4) Impositul de 50 0/0 asupra venitului acelor persoane care au un venit de 5000 franci In sus, afară de consuli. 5) Subvenţiunile date de socialişti şi anarhişti din alte ţări. Apuntamentele consulilor se deflg de el Înşişi dupe cerinţele timpului, şi trebue plătite Înainte de ori-ce plăţi. Acestea sunt reformele care le propunem onoratului patriot G. Panu şi le recomandăm al susţine din toate res-puterile In jurnalul său Lupta, sigur fiind că va fi acceptat cu entusiasm de către adepţii lui. Alte sfaturi tot In sensul acesta vor urma mâine. Dumbraveanu. INFORMATION! Primim din Rîmnicu-Velcea următoarele telegrame: Rîmnicu-Vâlcea, t Octombre. Bratianu a sosit azi In Drăgăşanî însoţit de Simulescu şi Vilacrose. Fiasco extraordinar. Numai 40 sad 50 oameni Ia gară dintre care cel mai mulţi chirigii veniţi acolo pentru transportat vin. Ca pretext al venire! a fost primirea unul portret dat de mult lui Bră-tianu. Portretul a fost presentat de un anume Filipoiu, nepotul lui Simulescu, condamnat ia 2 ani închisoare. Filipoiu a comandat uralele. Abia c'ncl glasuri adrespuns. Afară de aceasta, nu se afla nici un alegător din colegiul I. Primind portretul Brătianu a ţinut un mic discurs. Lumea pllnge căderea ruşinoasă a fostului prim-ministru, ajunsaşade jos. * * * Rîmnicu-Vâlcea, 2 Octombre. Astă-seara s’au ţinut două întruniri la Drăgăşanî. Una a d-lor Ursianu şi Iancovescu, la care a asistat un public numeros şi distins, alta a colectiviştilor presidată de Ion Bratianu, la care au fost 25 alegători, duşi cel mal mulţi de curiositate. Restul compus din vierii lui Simulescu şi Bulgarii din Piaţă. Ioa Sinescu. Faimosul fost major Fânuţă, fiind întâlnit a-l’alta seară printr’o mahala de nişte cetăţeni, pe cari d sa îi lovise în ziua de 15 Martie, a fost a-postrofat în mod foarte violent. D sa înse în loc se tacă, a încercat se lovească pe unul din interlocuitorii sei; acesta înse vezend atitudinea obraznică a fostului sbir Brătienist i-a administrat o frăţească corec-ţiune. -sss La întrunirea d-lui Dim. Brătianu, un bătăuş colectivist anume Anton Gotaru, s’a încercat se strige trăiască Ion Brătianu şi unirea tuturor liberalilor. Acest stimabil înse, a fost dat a-farădin salaîntrunirei, cu un huideo formidabil. Suntem siguri că d. Dim. Brătianu s’a convins cât de teribil este curentul contra regimului căzut. Epidemia de conjunctivită granu-loasă ce bântuea unele regimente din armată dispărând, d. ministru de Resbel a decis ca spitalul de boale deochi înfiinţat lamonastireaDealului se fie desfiinţat. Grădina Episcopiei va fi desfiinţată pentru a se forma o piaţă ce va purta numele de «Piaţa Atheneului Român.» Printre colectiviştii ce au luat parte la întrunirea d-lui Dim. Brătianu cităm pe d-nii Nichi Xenopolu, Bi-bicescu. Alexandru Vlâdescu, Gogu Cantacuzino-Răfoveanu, N. Paul, etc. D. colonel Algiu, prefectul poliţiei capitalei, a fost primit eri de M. S. Regele la Sinaia. Aflăm dintr’o sorginte sigură că principesa Clementina de Cobourg, va sosi pe la 20 Octombrie st. vechiu în Bucureşti. A. S, nu va sta de cât 24 de ore continuându’şî ealea spre Viena. Alaltă seară colectiviştii s’ail Întrunit In casa mamei d-lul major Fanuţă, din culoarea de Galben. In aceasta Inti unire s’a luat Intre alte măsuri şi aceea de a desemna care vor fi delegaţii ce vor sta la biurourile electorale In ziua alegerilor. Bine-Inţeles, delegaţii aleşi sunt din foşti bătăuşi ai poliţiei Moruzi. Delegaţii din comuna Maia, judeţul Ilfov, aleşi eri, sunt dd. Las-car Catargiu, D. Brătianu, Alexandru Gatargiu şi un sătean anume Ioan Constantinescu. Consiliul sanitar superior al armatei va decide Joi asupra cestiuneî reo»ganisârei institutului medical militar. D. general Mânu dupe ce s’a o-prit mai multe zile prin diferite localităţi din judeţul Teleorman , a sosit Joi seara la T.-Măgurele. Fruntea cetăţenilor i’a eşit înainte la gară şi i’a urat bună sosire. Sâmbătă, d. general Mânu s’a reîntors la Bucureşti. In oraşul Piatra s’au ales în consiliu judeţean cu unanimitatea voturilor, dd. colonel Rosnovanu şi Grigore Cozadini. Eri s'a făcut la Ploeşti alegerea a 7 membri pentru colegiul I comunal. Au fost aleşi candidaţi liberali lor-uniţî care din 518 înscrişi au obţinut 178 voturi. Altă listă n’a fost. Prin urmare 340 de alegători din 518 s’au abţinut. La colegiul I şi al II-lea al consiliului judeţian pentru Teleorman, a isbutit lista liberală-conservatoare cu unanimitate. Sub prefectul plăşei Ocna din districtul Bacău d. M. Sturdza, a adresat un raport contra medicului acelei plăşî. Prin acest raport d. sub-prefect cerea destituirea sus zisului medic pe următoarele motive : 1. Că acest medic liberase un certificat de moartea unul copil In vlrstă de 2 ani, ce nu a murit de cât peste trei zile dupe darea certificatului. 2. Ca tot acest medic însărcinase pe soţia sa de a semna biletele de constatarea vitelor, ce se pun In consumaţie. 3. Ca inspecţiile ce se fac In plasa sunt foarte rare ; aşa că trece o lună şi două luni chiar fără ca sus-zisul medic să vază vre o comună. 4. Că serviciul de vaccinaţie nu se face de loc în această plasă, precum şi alte capete de acusaţie. In faţa acestui raport categoric, lucru de necrezut, consiliul sanitar superior a găsit cu cale, că un singur a-vertisment este de ajuns pentru toate abaterile grave sus citate. Acum pentru a explica, care sunt motivele ce au făcut pe consiliu să fie aşa de tolerent, vom spune că d. Doctor Sergiu, directorul general al serviciului sanitar a declarat In consiliu, că acest medic de plasă este amicul personal al d-lul I. C. Bratianu !... Fără comentarii. D. Stavri Predescu, preşedintele societăţei universitare Unirea în urma ovaţiunilor făcute de studenţi Joi seara d-rei Teodorini a primit următoarea scrisoare din partea Privighetoarei Oltului, pentru a o co- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (22) YVALTER SCOTr LOGODIŢI f SAU CONETABILIILDE CHESTER VII. (Urmare) Crede-mă, fiule ; iubirea unul câştig ticălos să nu te facă să’ţi calci cuvîntul. Mal bine să al stomahul gol şi pântecele flămînd, dar conştiinţa în pace, de cât să te hrăneşti bine cu necredinţă şi nelegiuire. Uite-te la reposatul stăpânul d-tale, (meargă’i sufletul tn lăcaşul odihnei I) el a primit mal bucuroasă mo«ră într’o luptă nepotrivită de cât să trăiască sperjur, de |şi cu paharul In mână făcuse o făgăduinţă nesocotită prinţului galez. — Val I Tocmai de asta mă temeam, cinstite părinte ! Trebue dar să deschidem porţile castelului lui Gwenwyn, saâ să. Inapoez galezului Jorworth capetele de vite ce le am căpătat prin dibăcia mea pentru hrana castelu lui şi spre a’l putea apăra. — Cum ? Ce fel ? ce vrei să spui ? strigă călugărul foarte mirat; vorbesc de Roşa Flammock, de galbeni, de Ioan Van... dracul să’l ia, cheme'l cum l’a chema, şi d ta amesteci castele, vite, şi numai ştiu ce 1 — Nu’ţl fie cu supărare, sfinte părinte, Iţi vorbeam In parabola. Castelul e fiica mea, a cărei mână ţ’am spus c’am făgăduit’o ; galezul Jorvorth este vecinul meu Ioan Vanwelt; şi vitele sunt galbenii de care fam spus că i-am primit, căci mi le-a trimes dinainte, ca o arvună pentru resplata ce ’mi a făgăduit. — Parabolă 1 strigă călugărul mugind de mânie din pricina festei ce’i să jucase; oare un om de seama ta trebue să se apuce a vorbi în parabole ? Dar te iert. — Aşa, dar, d-ta crezi că trebue să deschidem uşile castelului galezului, sah să’i Inapoiez vitele ? — Dâ’ţi mai degrabă sufletul dracului 1 răspunse părintele Aldrovand. — Mă tem că aşa o să păţesc ; căci cum ziceai odinioară, pilda cinstitului stăpân !... — Pilda unul cinstit nebun I strigă călugărul; dar Intrerupându-se de o dată, adause : Maica-Domnulul să’ml ajute ! Viclenia acestui creier belgian mă face să uit a vorbi cum să cade. — Apoi sfânta scriptură spune, cum mi-a zis sfinţia ta... — Sfânta scriptură 1 GutezI poate să judeci cea ce spune sfânta scriptura ? Nu ştii că e scris că litera omoară, şi că spiritul înviorează ? Eşti ca un bolnav care mergând să vadă un doctor, II ascunde jumătate din simpto-mele boalei ce l’a ajuns. Iţi spun, nebun de Flamand ce eşti, că textul vorbeşte de fâgădueli făcute creştinilor ; dar să află In rubrică o excepţie a-nume In privinţa acelora care le faci galezilor. Auzind această lămurire, Flammock deschise gura lui cea largă gata să pufnească de rls. O mişcare simpatică făcu pe părintele Aldrovand să’l îngâne, şi el adause : — Aide, aide, văd ce este ; ai vrut să te răsbunî de bănuelile ce aveam asupra credinţei tale, şi trebue să mărturisesc că răsbunarea ta a fost destul de pricepută. Dar de ce nu mi-ai spus şi mie ce aveai de gând să faci I Neîncrederea tae de vină că te am prepus de trădător. — Cum 1 puteam se amestec pe sfiţia ta Intr’o treabă unde era vorba de puţină înşelătorie ? D-zed s’a îndurat să ’mldea ce-va mal mult bun simţ. Ascultă ! aud cornul lui Jorworth la poartă. — Sună din el ca un vacar care’şi adună vacele, zise părintele Aldrovand cu dispreţ. — Aşa dar sfinţia ta doreşte să nu’I Inapoiez vitele ? Întrebă Flamandul. Am să ’ţl spun ce’I trebue. Zi să sue pe ziduri un poloboc cu apă clocotită, şi asvârle’l In capul lui, ast-fel ca să cadă părul pielei de capră cu care e îmbrăcat. Sâ’ţl pui mai Întâi degetul In apă ca să vezi de este destul de clocotită. Asta’i pedeapsa ce’ţi impun pentru festa ce mi-ai jucat, Flammock îi răspunse cu o privire că l’a înţeles, Jşi să duseră] împreună la poarta din afară a castelului, unde Jorworth venise singur. Aşezându se diaaintea portiţei, dar fără a o ţdeschi-de şi vorbindu’i printr’o deschizătură strâmtă făcută anume, Wilkin întrebă pe Galez ce’l aducea. — Vin să iau castelul In stăpânire, după cum mi-ai făgăduit. — Aşi 1 şi vii singur pentru asemenea slujbă ? — Nu, pe legea mea, am vr’o şease-zecî de oameni colo, dupe tufişurile acele. — EI bine, te sfâtuesc să’l duci Îndărăt, nainte ca arcaşii noştriţsă nu reverse asupra lor o ploae de săgeţi. — Cum, blăstematule 1 n’aî de gând să’ţl ţii cuvântul ? — Nu fam dat nici-un cuvlnt; fam spus numai că mă voi gândi la propunerile tale. M’am gândit; le am spus părintelui med spiritual, care e lângă mine, şi el m’a oprit de a le primi. — Şi ai de gând să păstrezi vitele ce am avut prostia să ţi le trimet, In-crezându-mă In cuvîntul teâ ? — II ex-comunic şi’l dad dracului, strigă călugărul, a cărui nerăbdare nu putu să aştepte răspunsul întîrziat al flegmaticului Flamand, dacă va da vr’o bucăţică de piele, de păr sau de corp unor PhilistinI spurcaţi, ca tine şi stăpânul ted. — Foarte bine, cinstite părinte, răspunse, Jorworth cu ciudă, dar ia seama, şi nu te bizui pe rasa ta crezând ca te vei răscumpăra printr’lnsa 1 Când Gwenwyn va fi luat acest castel, pe care nu’l vor ocroti mult timp nişte tră-dâtori păcătoşi ca voi, am să pun se vă coase pe amândoi In pielea uneia din vacele pentru care mărturisitul teu s'a făcut sperjur, şi vă voi arunca lntr’un loc unde nu veţi avea alţi tovarăşi de cât lupii şi vulturii. — Iţi vel Împlini dorul când vel putea, răspunse Flamandul fără tul-barare. —Galez trădător ce eşti I zise In a-celaşl timp caiugărul mal iute la mânie, te desttdem In faţă. Sper că voi vedea câinii rozindu’fi oasele naintea zilei de care vorbeşti cu atâta obrăznicie. Drept ori-ce răspuns, Jorworth Îşi ridică suliţa şi o aruncă cu atâta putere pe cât şi destoinicie In portiţă. Ea trecu prin deschizătura cea strâmtă şuerând la urechile călugărului şi a le Flamandului, dar din fericire nu’l atinse. Gel Intăl se dăduse îndărăt tresărind ; al doilea să Întoarse spre a privi suliţa, al cărei vârf să Înfipsese In uşa salel gărzilor unde primise în ajun pe Jowvorth, şi zise cu cel mal mare sânge rece : — Bine a chitit, dar răQ a nimerit. (Va urma) www.dacoromaoica.ro EPOCA — 4 OCTOMBRE 3 munica studenţilor şi a le împărţi fotografia sa. Bucureşti, 30 Septembrie i888. Iubiţi studenţi, Aseară când vă ascultam cu ochii plini de lacrimi, aşi II dorit sfe vă pot spune tot ce sufletul meu simţea la fle-care cuvînt, sfe vă pot descrie sensaţiunea dulce şi mângâietoare care 'ml făcea să trâsarâ inima în piept, dar frigurile aşa de tari ’ml ame-(eaG mingile şi 'ml înăbuşeau glasul. Astâ-zi pu(m mal liniştită viQa vă mulţumi, recunoscătoare de afecta, admiraţia ce 'ml aţi arătat’o ori de câte ori m’am reîntors între voi. Vifi a striga din toată inima: Trăiască studenţii universităţii din Bucureşti, fala şi mândria iubitei noastre ţârei; trăiască Craiova dulce cuib al naşterel mele; trăiască părinţii şi surorile noastre, şi dacă prea Divinul Creator va asculta cererea mea, ar trimite asupra lor atâtea bunătăţi câte note am în glasul meQ. Florile cu cari m’atl împodobit aseară vor forma coroana mea cea mai mândră şi glorioasă. Dorind dar ca această serbătoare să ră-mâe atât de adânc săpată în inimele voastre precum va rămâne neştearsâ în a mea, vă trimet portretul meQ. Privindu’l, adu-ceti-vă aminte că Privighetoarea Olteniei (precum o numiţi) pe ţărmuri streine cântă duios gândindu-se la voi, aşteptând nerăbdătoare să se reîntoarcă în mijlocul vostru şi în cântecele cele mal frumoase şi atingătoare să vă spue veselia ce o simte dorul care a suferit. Plec, mă duc departe, dar or cât de de parte voi fl, gândul şi inima mea între voi vor rămâne. Elena Theodorini. Mâine Marţi 4 Octombre se va re presenta la Teatrul Naţional pentru a 3-a oară piesa : Manevrele de Toamnă, comedie în 4 acte de G Moser, adaptată pentru scena română. nemulţumiri împrumutaţilor casei creditului d-v. Primiţi, d-le administrator, asigurarea consideraţiunel mele. p. Ministru, Gr. IV. Mano. Inspector-general, D. Munteann. Circulara d-luT minisiru de finanţe sub No. $1,879/1,189 din 16 August 1888, către d-nil administratori at caselor de credit agricol din ţară. Cu toţi nu trebuie sS uităm faptele comise de acest om şi dacă până In ziua alegerel, justiţia II va mal lăsa liber, să'l depărtăm dintre noi şi nimeni s6 nu ’l dea un vot. Locul lui nu mal este între noi. S. 12' EDITIUNE m iMtnn 1-iipsa de «dosare UN COMUNICAT Monitorul Oficial de eri publică următorul comunicat la adresa mai multor ziare care au publicat şti rea falşe că guvernul are de gând se desfiinţeze Creditele Agricole din ţară. T iele ziare din capitală aQ răspândit în nia multe rânduri sgomotul că guvernul ar cugeta se desfiinţeze creditele agricole, şi, în sprijinul acestei aserţiuni, inserează o circulară a ministerului de finanţe din 16 August trecut. Cu toate că guvernul a. indicai intenţiu-nile sale în privinţa acestei institutiunl, In modul cel mal precis, prin apelul către alegători, înserat în Monitorul Ofc.ial sub No. 128 din 13 ale curentei, ministerul de finanţe, Insă, spre edificarea opiniunel publice, împărtăşeşte aci, jos, atât prima circulară, dată în această materie, sub No. 26,500 din Iulie trecut, precum şi circulara în cestiune sub No. 31,879 din 16 August, care nu este de cât o repetire a celei dintâiu. (Comunicat). Circulara d-lut ministru de finanţe sub No. 26,500/1,034 din o Iulie 1888, către d-nil administratori aî caselor de credit agricol din ţară. Domnule administrator, Din situatiunile sumare se vede că u-nele case posedă un însemnat numerariu depus la casieriele generale, de unde re-sultă că acele case nu T pot plasa în împrumuturi, şi, prin urmare, banii stau fără se producă ver-un venit, iar casele plătesc Băncel Naţionale un scompt de 6 la sută pentru efectele negociate. In vederea acestora credem că ar fi mal nemerit, şi vă invităm dar se trimiteţi a-semenea numerariu la Banca Naţională, retrăgându-vă, în schimb, efectele negociata, spre a economisi ast-fel plata scomp-tulul. Cunoaştem cu toţii, d-le administrator, că anul acesta este abondent în recoltă şi că locuitorii împrumutat! vor dispune de mijloace, maî mult saQ mal puţin, spre a nu fi nevoiţi, ca tn anii din urmă, se a-lerge de îndată la împrumuturi noul, cel puţin până mal târziQ. In vederea acestora ar fi de dorit, şi vă rog se luaţi dispositiunile cuvenite ca, îndată ce vor începe rambursările de împrumuturi, se vă grăbiţi şi d-v. se trimiteţi or cât mal mult numerariu ia Banca Naţională, pentru ca, treptat, se retragetl, până la finele lunel Octombre, cel puţin pe jumătate din efectele negociate şi, prin acest mijloc, să se mal împuţineze cheltuelile ce se fac cu plata acomptulul; iar mal târziQ, de sa va simţi necesitate, veţi putea începe iarăşi negocierile până la creditul ce vă e deschis. Prin această măsură nu înţelegem de loc, d-le administrator, ca d-v. se restrângeţi împrumuturile, saQ se refusall preschimbarea contractelor locuitorilor săteni, dar este bine a se lua asemenea 1 disposiţiunl mal cu seamă când rambursările vor începe a se face dupe recoltă, şi aceasta este cu deosebire de realisat din reintrarea împrumuturilor mari, adică a-cele de la arendaşi, proprietari şi alţii. In or-ce cas, remâne la buna d-v. chibzuinţă se lucraţi în această privinţă astfel în cât retrăgând pe de o parte, dupe cum mal sus vi se recomandă, creditele de caro atl usat până acum la Banca Naţională, se căutaţi tot-d'o-dală a nu aduce Domnule administrator, Din comparaţiunea ce am făcut situa-ţiunel sumare între lunile Iunie şi Iulie anul curent, am văzut că saldul comptu-lui, «efecte negociate la Banca Naţională», stă, )a unii din d-v. aproape la aceiaşi tifrâ, fără să se fi retras din creanţele negociate la Banca Naţională. Vă recomand dar din noQ, d-le administrator, să luaţi toate disposiţiunile ce legea şi regulamentul vă daQ pentru inca-sarea împrumuturilor ajunse la scadentă, şi numerariul să '1 trimiteţi în schimbul efectelor negociate, silindu-vă să ajungeţi negreşit, până la finele Octombrie a. c., a retrage cel puţin jumătate din efectele negociate. Vă fac responsabil de orl-ce negligentă şi păsuire tn realisarea împrumuturilor ajunse la termen, cari n’au alt efect de cât a încuragia pe debitorii răQ nărăviţi şi a faca ca să se peardă ocasiunea recoltei îmbelşugate a anului curent, al cărei produs, cu modul acesta, se întrebuinţează de săteni în cheltuell cu totul nefolositoare, aşa în cât la scadenţă le lipsesc apoi mijloacele de plată şi sunt nevoiţi a recurge la reînoirl de contract. Aştept, d-le administrator, un raport prin care să mă încredinţaţi, la timp, că atl executat cu punctualitate dispositiunile de mal sus, a căror amânare sub-sem-natul nu o poate admite cu nicl-un chip. Primiţi asigurarea osebitei mele consi-deraţiunl. Ministru, M. Germani. p. Inspector-general, T. D.Maldarescu. DIN DISTRICTE PUT.YA Indrasneala unui criminal Cetim în ziarul Fratia din Focşani: De maî mult timp ni s’a spus că d. Săveanu, fost prefect colectivist, îşî va pune candidatura la colegiul 1 de depu-putaţî. La început nu am dat crezSmînt acestui svon, şi iată pentru ce : Un om care — după exemplu stăpâ-nânilor săi — a făcut ca cetele de bătăuşi, ce înfiinţase, sS fie respectate şi temute chiar de justiţie. Un om, care, In tot timpul cât a fost prefect, a făcut alegerile numai cu cio magul, nepermiţănd alegătorului înde pendent să voteze. Acel care a înfiinţat strîngerea rândurilor şi gonea cu bătăuşi pe strade şi prin case ziua mare pe alegători. (Cine oare a uitat ziua de tristă memorie ; 2 Noembrie 188611) Acel, care scosese afară din lege pe cetăţeanul independent, şi nu permitea nici frate cu frate să vorbească, dacă unul nu împărtăşa vederile sale politice. Acel care a croit procese închipuite celor mai respectabili cetăţeni, numai şi numai spre a estermina tot ce nu i se supunea, — probă bătrânul Gh, Pă-curaru şi alţii, care de ruşine a şi murit tn urma scandalosului proces ce i-se făcuse. Acel care în ziua de 30 Noembrie 1886, după ce ’şi-a îmbătat bătăuşii II a trimis armaţi cu ciomege să bată pe membri societăţii meseriaşilor, care se adunase la şcoala de băeţi No. 1 In mod paclnic spre a-şi vedea de interesele societăţei lor şi nici de cum de politică. Acel care, în scurt timp îşî a făcut o avere mare din spinarea cetăţenilor, înşelând chiar pe partisanii lui, cărora în timp de alegeri le lua câte 500—2000 lei ca cheltuell de representaţie. Acel care făcuse să troneze anarhia în toate autorităţile, şi să impună, cu de la sine putere, dări, nu numai cetă-.enilor particulari, dar şi funcţionarilor, de la cel maî mic penă la cel mai mare, luându-le mal în fle-care săptămâna câte 3—5 lei pentru bilete de concerte, conferinţe etc., fabricate în scop de bi-ne-facere şi In realitate pentru buzunarul săQ. Acel care, pentru sfeterisirile, făcute din averea comuuei Focşani, şi a judeţului, e chemat înaintea justiţiei a-şi da seama. Nu am putut admite că va îndrăsni să ceară încrederea acelor pe care II schingiuia, etc. Astă-zi Insă, când vedem că umblă din casă în casă şi cere voturile cetăţenilor, nu mai stăm la Îndoială. Acest om e mai mult de cât Indrăsneţ. Noi ne facem datoria să deşteptăm a-tenţiunea cetăţenilor, spre a nu se lăsa să fie ademeniţi de el sad de al lui. — In câte-va ziare din Capitală, am văzut scris că din archiva Comitetului permanent dePutna, ar lipsi malmulte dosare. Am căutat să ne încredinţăm dacă relaţiunile confraţilor noştri! din Bucureşti sunt adevărate, şi din cercetările făcute ne-am asigurat ca în adevăr lip sesc câte-va dosare şi anume : Din 1874, dosarul No. 127, relativ la verificarea estradelor de mişcarea populaţii ;No. 123, privitor la alegerea membrilor în Consilia judeţean şi Comitetul permanent, şi No. 128 relativ la alegerea consiliurilor comunale urbane. Din 1875, lipseşte suplimentul dosarului No. 12, relativ la budgetele, e-ratele şi socotelile comunale. Din 1879, dosarul No. 19 privitor la rolurile de prestaţii şi statele de a daos şi scădere. Din 1880, idem No. 17 idem la întruniri şi deslipirl de comune. Din 1881, idem No. 110 idem la bugetele comunei Călieni, şi No. 124 relativ la lucrările consiliului judeţian Din 1884, idem No. 31 idem la stlr-pirea animalelor sălbatice, şi No. 32 pentru dare la ţintă. Din 1885 idem No. 115 relativ la Întruniri şi deslipirl de comune; cum şi compturile de venituri şi cheltuell a comunei Găeştl, pe anul financiar 1883-84, neverificate de comitet. Lipsa lor ar proveni cu ocasiunea focului ce a fost în luna Iunie acest an la palatul administrativ. Inorî-ce caz, credem că o cercetare 0-flcială nu ar fi netrebuincioasă. ROMAYATI O palma administraţii trecute Să nu întindem vorba mai departe, zice Vulturul din Caracal, să esaminăm ce a făcut pentru judeţul Romanaţii şi pentru oraşul Caracal fostul prefect De-metrian înpreună cu toate creaturile sale? ce au făcut foştii noştri represen-tanţi, ca să aibă dreptul a se mai pre sentaşi de rândul acesta ca să solicite încrederea alegătorilor pe care T a înşelat în'tot-d’a-una prin promisiuni falşe ? Ori cât ne am da osteneala a afla ceva bun pentru dânşii, nu găsim nimic Colectiviştii din localitate, actualmente puţini la număr, prin jurnalul lor Romanaţu care nu apare de cât când este vorba de a cerşi voturile cetăţeni lor, fără ruşine susţin că meritul pen-trulmbunătăţirile făcute de administraţia actuală, se cuvine tot lor. Stăruinţa însă depusă de actualul prefect Cezianu, pentru binele şi interesul general, este o palmă pentru fostul pre fect Demetrian care ca şi predecesorul seu G. Protopopescu, nu a ştiut a face alt de cât, aşi primi leafa regulat la finele fie-cărei luni, a se îngâmfa c’a ajuns acolo unde nici a visat, şi a pe trece ast-fel cu bufonii şi linguşitorii ce ’l înconjurau, păgubind judeţul în capul căruia panglicarul Ioan G. Brătianu ’l pusese. Ţinem a pune în cunoştinţa Roma-naţenilor îmbunătăţirile făcute prin stăruinţa neobosită a actualului prefect 1. S’a făcut două spitalurî rurale unul la Corabia şi altul la Balşiu. 2. S’a construit un măreţ local judeţian în Caracal. 3. S’a început construirea cazărmilor pentru regimentul Dorobanţilor. 4. S’a înfiinţat un gimtiasiu a cărui funcţionare va începe la 1 Octombrie, şi unde fle-care părinte poate da, cu puţine cheltuell, o instrucţiune oare-care copiilor sei. 5. Sa votat 128,000 lei pentru înfiinţarea podului peste Olt în dreptul comunei Stoeneşti, care va aduce mari foloase judeţului şi oraşului, la a cărui constituire va contribui băneşte, atât judeţul Olt cât şi Statul. 6. S’a dispus facerea unui stabiliment de băi, a cărui necesitate era aşa de mult simţită, şi a cărui temelie se va pune la 1 Octombrie. Toate astea săvârşite într’un scurt timp. Nu vom adăoga nimic mal mult, câcl spaţiul nu ne permite, dar lăsăm pe cetăţeni să judece In suveranitatea lor, dacă aceia ce onorabilii colectivişti aQ înşirat In jurnalul Romanaţu nu sunt numai nişte vorbe late şi amăgitoare, de care aQ usat tn tot d’a-una când a fost vorba de alegeri, dar de care nu s’au ţinut nici-o-datfl. Primim din Brăila următoarea (depeşe telegrafică : La alegerea delegaţilor toţi candidaţii partidului liberal conservator au rSuşit. La Brăila,in or aş, toată lista noastră a triumfat. D. Filipescu ales în capul lislel de la Viziru, comuna cea mal mare din Brăila. X Citim în România Libera : In privinţa circularei ministeriu lui de interne, asupra căreia colec tiviştii fac atâta gălăgie, mănţinem desminţirea deja dată. * Anunţând numirea unui inspec tor de poliţie, din eroare de tipar s’a scris Constantin Pietroşanu în loc de Constantin Pestreanu. * D. căpitan Vasescu, ataşatul nostru militar la Paris a fost însărcinat cu aceiaşi misiune pe lângă Legaţia noastră şi la Bruxelles. X In locul d-lui Horia Rosetti, demisionat, a fost numit ca supleant d. Osoar Niculescu, doctor în drept de la Facultatea din Paris; iar în locul d-lui Henri Catargiu a fost numit d. D. Florescu, actual supleant la Galaţi. X Ni se telegrafiază din Drăgăşanl : D. I. C. Brătianu văzând fiasco ce a întâmpinat la Drăgăşani a renun ţat de a mai merge la Râmnic. D-a pleacă spre Bucureşti. Detalii interesante prin poşte. X Intre acei care au fost anchetaţi de comisarul Creţu in afacerea bă tăiei de la Radu-Vodă sunt şi doui gazetari colectivişti: d. Berlescu de de la Voinţa Naţională şi d. Bibicescu de la Telegraful. D. reporter al Voinţei a fost anchetat fiind-că luase de gât pe un sergent-major de gardişti. X Azi d. Nicolae Rlaramberg vorbind Intr’un cerc de amici spunea că e foarte supărat de discursul d-lul D. Brătianu care a fost foarte moale contra colectiviştilor, admiţând chiar posibilitatea unire! cu el la alegeri. D. Blaramberg mai spunea că se va retrage din grupul d lui D. Brătianu i-mediat ce va auzi că va pune vre un colectivist pe lista lui din Bucureşti. Această ştire coroborează perfect cu declaraţiile ce d. Nicolae Blaramberg a făcut la întrunirea de eri pronunţând cuvintele aceste : Greşelile presentuluî nu trebue să ne facă ca să uităm greşelile unui trecut condamnat. u Eri la întrunirea d-lui Dimitrie Brătianu, un orator autorisat a zis publi cului că d. Kogălniceanu nu a putut să asiste la întrunire de oare-ce era bolnav. Or, toată lumea a putut vedea eri pe d. Mihail Kogălniceanu foarte sănătos plimbându se pe stradă. Ba chiar a-seară a mâncat la restaurantul Capşa. Care o fl oare causa acestei noul disidenţe ? Nu e aşa că mare vrajbă există între partidul d-lui Dimitrie Brătianu şi al liberalilor independenţi ? X Primim din partea d-lui N. Niculescu locuitor din suburbia Cărămidari, o gravă denunţare contra a doi funcţionari de la fabrica Regiei Monopolului tutunurilor şi pe care o supunem la cunoştinţa d-lui director general al administraţii Regiei. Eată despre ce este vorba : In luna lui Maiu, în ziua de 15, doui din funcţionarii fabricei au bătut în modul cel maî crunt pe d. Niculescu gardist de zi la acea fabrică pe motivul că îi împedeca de a furatutun pe careîl vindeau la particulari. Aceşti duoi funcţionari, anume d-nii Ilie Russu şi Constantin Ţo-parlea, oameni de încredere ai fostului director Protopopescu, se aflu chiar azi în funcţiune. Cât despre d. Niculescu, din acea zi şi până azi a zăcut în spital, de unde a căpătat un act medical prin care se constată că lesiunile se le-a suferit i-au pus viaţa în pericol, şi că a stat 6 luni în spital, din care cauză nu a putut denunţa faptul la vreme. In primele zile, fiind aproape muribund femea d sale a reclamat parchetului, care graţie d lui Protopopescu, a făcut lucrurile muşama. Azi când d-nu Niculescu a scăpat cu viaţă eşind din spital, ne declară că va adresa o nouă plângere. Sperăm că parchetul o dată sesi-sat de această afacere, va lua măsurile ce va crede de cuviinţă contra autorilor acestei agresiuni. X Nise comunică următoarele: D.N. Blaramberg înştiinţat despre combaterea candidaturei d-sale la colegiul I de Brăila de către d. N. Fleva, va pleca mâine pentru a provoca o întrunire în care se respundâ la acuzaţiile ce i s’a adus atât prin graiu cât şi prin scris D. N. Blaremberg va protesta, dupe cum ni se spune, mai ales contra lipirei pe stradele Brăilei a unui afiş-manife8t al d-lui N. Fleva, prin care ii se aduce mai multe a-cusaţiuni. Pe de altă parte ni se maî comunică că grupul d-luî Dem. Brătianu a decis ca candidatura d-lul N. Blaramberg se fie susţinută şi la col. I. de Ilfov. X S’a observat că In anul acesta a fost o foarte mare afluenţă de votanţi pentru delegaţi colegiului al treilea din capitală. Abţinerile au fost neînsemnate Iată rasultatul votanţilor dupe secţie : Secţia I din 213 înscrişi aQ votat 107 )9 II „ 633 11 11 11 304 11 III „ 1000 11 11 11 681 91 IV „ 594 11 11 11 138 11 V „ 745 11 11 11 282 11 VI „ 1000 11 11 11 128 11 VII „ 747 11 11 11 402 „ VIII „ 1047 11 11 it 485 11 IX „ 1000 11 11 it 403 11 X „ 452 11 11 11 192 11 XI „ 911 11 11 11 325 Toţi aceştia au ales 164 de de- legaţi. X Colectivişti vor pune pe lista lor de deputaţi în capitală şi pe doctorul Assaky. D-nu doctor e prea practic ca se primească o asemenea însărcinare. X Colectivişti sunt opăriţi cu desăvârşire, vezend că visul lor de aur nu s’a îndeplinit cu ocasiunea întrunire! de eri a d-lui Dimitrie Brătianu. Colectivişti aşteptau declaţiuni mal categorice de cât acele făcute de către d. Brătianu, care nici nu i-a repudiat nici însă nu s’a pronunţat definitiv în favoarea lor. X Aflăm că Curtea de Apel din Galaţi a condamnat pe tovarăşul fostului prefect Stâtescu, Ioanovicî, ex-primar al oraşului Tulcea, la şease luni de închisoare. Se ştie că acest Ioanovicî era a-cuzat de a fi comis mai multe furturi, abuzuri şi falsuri în acte publice. M Reproducem svonul că acel care a atacat mişeleşte pe confratele nostru St. Suţu este fostul comisar Râm-niceanu, pus de Aleco Magdos fost spion al poliţiei lui Moruzi. X Mâne seară la d» PakeProtopopescu primarul capitalei se vor întruni un mare număr de alegători ai colegiului I de capitală, pentru a se consfă-tui în privinţa alegerilor viitoare. La sfârşitul intrunirei, comitetul central liberal-conservator va proclama candidaţi pentru colegiul I din capitală. X Redactorii Naţiunii în loc ca să facă spirit povestind că reporterii ziarelor Epoca şi Romania discutau între ei spre a fiesa ce număr de asistenţi să pue în darea lor de seamă, ar fi făcut mai bine să observe că sala Ateneului era plină de colectivişti din toate nuanţele, adecă partisanii lui Radu-Mihaiu, Stătescu Coengeopol, I. Brătianu, etc., precum că şi curioşii erau într’un număr foarte imposant. X Unele ziare liberale au anunţat că d. prefect Algiu, are de gând să înlocuiască pe d. căpitan Savopol din funcţiunea de comandant al jandarmilor şi al sergenţilor de oraş. Din contra suntem informaţi că d. Algiu a asigurat pe d. Savopol că nu se va lipsi de serviciile sale avend o foarte bună idee de activitatea şi inteligenţa sa. ULTIMA ORA AGENŢIA IIAVA8, Constantinopol, 14 Octombre.—Via Varna—la privinţa damonstraţiunilor antigermane din Roma s’a observat că censura turcească, care curăţă cu îngrijire toate ştirile infavorabile Germaniei şi care suprimase un pasagiu al unei depeşî din Viena care relata primirea rece făcută de publicul vienez împăratului Wilhelm, a autorisat, din potriva publicarea depeşelor din Roma cari relatau manifestaţiile antigermane. Se conchide de aci că ura Porţii în contra Italiei e mai tare de cât amiciţia sa pentru Germania. Nimic noQ In privinţa Convenţiunii Suezului. Tanger, 15 Octombre. — Ştirile oficiale confirmă că Sultanul e foarte bolnav. Trei vase de resboifi portugeze se află actualmente la Tanger pentru a cere satisfacţie guvernului marocan pentru insulta făcută drapelului poi-tugez. www.dacoromanica.ro EPOCA — 4 OCTOMBRE CASA DE SCHIMB 613 I. M. F E R IVI 0 Strada Lipscani, Xo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 3 Octombre 1888 5 0/0 Renta amortisabila Cump. Vend. 96 3,4 97 6 0/0 Renta perpetua 93 94 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 98 99 7 0/0 Scris. func. rurale 106 3 H 107 5 0/0 Scris. func. rurale 96 1/4; 96 3 4 7 0/0 Scris. func. urbane 105 1/2,106 6 o/0 Scris func. urbane 6 OtO Scris. func. urbane Urbano 5 0/0 laşi 100 101 92 14 93 80 1/2 81 1/4 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) 82 1/2 83 ;3C 235 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 55 1025 1030 Acţiuni «Dacia-România» 240 250 » Naţionala 220 230 » Construcliuni 80 90 Argint contra aur 1 75 2 Bilete de banca contra aur 1 75 2 Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă 208 209 CASE DE VENZARE ndl'P piUîl situateîn Slreda Frumoasă No. ia IlUlIIi u/IIjEj şi 12 bis; având fie-carc 4 odăi de siapân, 4 de servitori, curie mare şi grădina spaţioasa cu pomi roditori. Se vinde în total sad în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la Îngrijitor. (839) casadin Strada Polonă No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. 123 Tir TWPUT'DTA'r Slrada Berzif No. 122, UL ilUininmi Apartamentul de jos cu 3 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. P A MEDE mobilate şi nemobilate de Inii AMURL chiriat cu luna în Calea Victoriei No. 81. MOŞII DE ARENDAT DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. N. Alexandrescu. IUI 1 linii ni de la 23 Aprilie 1889 moşia Uii AULMIAl Lalosul şi Dobricenî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. MOŞII DE VENZARE RD IIEIIF/AI) P nou5 hectare vie şi obratie si-Uu I Lilliflllll tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la DrâgâşanT. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. ne viMuu'iiosii sî.wlTtă, situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacâu-Moineşti, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776 DIVERSE IOAN A. RHETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biuroO de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la b—9. 919 INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Ileliade. Studiele se fac dupe programele scoalelor publice. Aci sunt 4 clase primare si 3 liceale, si ’n Ife-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale de 1000 lei. 054 cnn nnn roiuri de câştigat intr’o singura zi. uUU,UUU r n A "LI Adresati-ve pentru aceasta fara întârziere prin scrisoare la Comptuarul Comercial, 557 Grande Kue de Teke, Constantinople, Turcia. 929. de venzare PIANO DE PLEYEL DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI Strada llada-Vodă !Yo. 5 (958) CASA DE SCHIMB «05 MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efocte publice si Tace ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 3 Octombre 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni de stai [Conv-rur.] 6 % „ C. F. K. 5 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale „ ,, urbane Obl. Serbesli cu Îmi. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala Soc. de Constrnctinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Marc! germane Bancnote francese „ itaiiane ,, Rnble hârtie NB. Cursul este socotit in anr laşi Cump. Vinde 96% 93 9854 83 % 240 106 % 96% 10* « 99 9*54 81« 76 *5 29 *8 18 1 3/4 207 124 99 % 99 265 97 X 94 99% 8454 430 107 97 W 93« 64* 80 50 34 53 41 4 15 409 126 10054 100 475 X RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI o 2? 215 51» Sa STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. #Xi MARE DEPOSIT DE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. Staţiunea Tramvaiului 153 796 :xmx. ===xm x CASA DE SANATATE X Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatăşi arangiată în modul cel mai complect, având angagiaţi pe cel mai distinşi medici din Ca- ^ 2 pitalâ, casa este pusa in plăcuta posiţiune de a aa bolna- aţ vilor, cea mai deosebita îngrijire. u Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; fk Se paate esecuta orî-ce operaţie; ţă- Se fac consultaţiunl medicale' atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. jr Se dau consultaţiunl In toate zilele Intre orele 12- 6 p.m. £5 de că'.re d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneutâ în institut. O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea caro voesc a naşte tn institut. Aici se mal allă un aparat de tratament special al sifili-sului, precum şi o instalare complecta pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lăntescu xox=-^==şr 2, STR ADA LIPSCANI, No-2 în iacin liacanici cl-lui A. loanid & PANZARIE SI LINGERIE *—l"C o Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi, Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturi, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. * ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT 938 N°- 2, STRADA LIPSCANI, No-2 în facia itacaniei d-lui A. loanid bO 5*20 —I s»l !>! ît) o SÎ >-5 TO o I o tx> EFORIA BISERICII KliETZllESC.il PUBLICATIUNI La30Septembre curent, se scoate în a doua licitatzie facerea din nou a învelitoarii biserici din comuna Kretzu-lescii în apropiere de gara Buftea. Devisul si conditziile se pot vedea la Cancelaria Eforiei. Licitatzia se va tzine cu o-ferte la 2 ore si jum. p. m. la Eforia din curtea bisericiKre-tzulescu. 954 * Se pune în licitatzie la 18 Octombre viitor, închirierea etajului de sus al casei din str. Sf. Ionica, avend toate toate camerile mobilate si cu dependintze, cum sunt închiriate si acum cu inventar. Licitatzia se va tzine oral la 2 ore si jum p. m. la Cancelaria Eforiei din curtea bisericii Kretzulescu. 955 Bonviz DE REPAT (HA DIN CELE MII BOGATE ll'E MIMALEIJ1AC1D0-CARB0MC CEL MSI CURAT ALCAUC-ACIO Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «R6pat» in-trece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. Apa minerală de «Kâpat» întrodusâ numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistuire, L contra starei catarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în a&-contra starei catarhalo-chronice ale besicei, în contra ncfralgielor (mala- r dielor rinichilor), în contra afectiunei reumatismale-chronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronice ale inimei, în contra migrenei (durerea unei părţi a capului), în contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un efieaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseazâ secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea organelor celor malimportante de secreţiune în c 'rp. Un efect admirabil exerciteazâ la secreţiunea udatului, pe care o <- joreşle, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( *2* 7 .4° C.) şi în urma gustului său plăcut si susţinui piscănd pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poale bea zi/mc fără a impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sau lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasă. «Borvizul de Râpat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Garol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în vănzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. Depositul general de export G. Glesel (889)_______________________ Braşov (Transilvania) Se află de vânzare: TRATAT VINICOL Depoti principal la d-nu I. Popp, strada Cătunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI Printr’aceasta aducem la cunoştinţa amatorilor că in palatul nostru din strada Doamnei No. 12 se găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru informaţiunl mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biurotl 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala BIOYCLES SI TRICYCLES THE COVEATIIY MACHINISP C" L™ CAPITAL FRANCI 1,500,000 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris, London, Wien, Livcrpool, Manchester, Sydney, Birining- ham, Xieliiourne] etc. etc. tEr-H» Hf'îUfi - AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca cel mai excelent it daliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu «Medalie de Aur» t-S ~,« £ Isg“Hi Cu — «5 fii g“8-5 £ £ ©•« -.a o ^ c|'S.£Îg| 5 1 C C " s,