ANUL III No. 856 A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ 2 (14) OCTOMBRE 1888 W'JMERUL J5 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In streinctate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 BILANŢUL GUVERNULUI STATISTICA SI PARTIDUL D-LUI D. BRATIANU CIRCULARA DOMNULUI CARP KESILTATELE MU C0AL1ULM LOGODIŢII LĂMURIRI NECESARE Noi nu cerem de la asociaţiunea colectivistă-liberală-socialistă se vie cu un program unitar de reforme şi de idei precise. Nu le cerem se ’şî întinzâ programul pe patul lui Procust şi se taie din dreapta şi din stânga, şi exage-raţiunile reacţionare ale colectiviştilor şi fantasiile extravagante ale socialismului, pentru a întocmi un program omogen. Ne avend nici idei, nici princi-piuri, el au proclamat inutilitatea programelor şi şi-au coalizat poftele şi necazurile, decepţiunile şi ambiţiunile, fie împrejurul unui cuvent deşert, fie împotriva unei gogoriţe scornite tot de denşii. Cum că nu au idei şi principii, aceasta înşişi ei ne au spus’o : Liberalii au zis necontenit că colectiviştii sunt o asociaţiune de interese. Colectiviştii au tratat pe liberali de adunătură de paraponisiţi. Iar radicalii au tăgăduit şi liberalilor şi colectiviştilor existenţa programului şi principiilor lor. Necesităţile luptei şi lipsa de principii, îi a silit dar se se unească pe nişte circumstanţe în loc d’a se uni pe idei. In lipsa unui program, ei au scornit câte un cuvent deşert, câte o gogoriţă ca semn de raliare, or au scos la iveală câte un pericol imaginar pentru a justifica alianţa lor. Colectiviştii au | inventat, invasiu-nile streine, conspiraţiunea cuzistă, tronul în pericol şi tiăvălirea iconarilor. Liberalii au scornit spectrul reac-ţiunei şi guvernul personal. Argumentele unora valorează cât argumentele celor-l’alţT. Toate sunt de acelaşi calibru, toate urmăresc aceiaşi ţintă. Numai fiecare dovedeşte netemeinicia celor-l’alte şi înmulţirea lor probează lipsa de valoare a tutulor. Nu cerem de la liberali mai mult de cât le putem cere. Nu-i întrebăm de ideile care ii unesc, când ideile lipsesc; nu le cerem program, când program nu au şi nu pot avea. Suntem inse în drept se întrebăm pe protivnicii noştrii ca se se explice în privinţa coaliţiunei lor, chiar aşa imorală şi inexplicabilă cum o înţeleg ei. Care este formula coaliţiunei so-cialisto-colectivistă ? E3te oare pericolul exterior or guvernul personal? Invasiunea iconarilor or spectrul reacţiunei ? Şi această coaliţiune întru cât e-xistă ea, cel puţin in mod oficial ? Este ea desaprobatâ ca la Bucureşti or există ea încorsjată pe sub mână ca în provincie ? Nu credem a fi prea exigenţi sus- ţinând că este o cestiune de cinste politică din partea unui partid, de a spune lămurit cu cine merge, care sunt alianţele sale, chiar daca acele alianţe sunt imorale şi nejustificate. Este o datorie pentru d. Dim. Bră-tianu sau de a proclama în mod o-ficiul împerecherea cu colectiviştii care există de fapt, sau de a desa-proba'unirea săvârşită în judeţe. Este obligat d. Dim. Brâtianu de a spune categoric daca întâmplarea fericită că Marţea trecută «nu se afla acasă», însemna că a dat afară pe colectivişti or că a regretat de a nu’i putea primi. Şi o dată mărturisită alianţa de fapt care există in judeţe, se ni se spue ce fel de alianţă este aceasta. Unii vorbesc de unire şi de fusiune, alţii vorbesc de coaliţie. Câte-va ziare pronunţă cuvântul de alianţă elec-torală pe când altele ne vorbesc de afinitate de principii şi de unirea membrilor familiei liberale. Unii predică încă resbelul sacru ; alţii spun că pacea e încheiată, in contradicţie cu cei care vorbesc numai de armistiţiu. Câte-va ziare spun că ostilităţile vor reîncepe după alegeri; altele a-firmăcă unirea e desăvârşită. Iar alegătorii nu ştiu nimic; nu li se spune nici dacă acea unire trebue se dea în cas de succes un guvern de partid, or dacă unirea e o coaliţiune menită a da un guvern de transiţie, care va face alte alegeri, din care va eşi o cameră care va da guvernul definitiv, guvern care va aborda tocmai atunci resolvarea ces-tiunelor urgente şi va începe peste cine ştie câţi ani săvârşirea reformelor, care nu se ştie în ce constau, şi care pot fi de o potrivă reacţionare or socialiste. In asemenea condiţiuni sepresintă la alegeri coaliţia liberală-colecti-vistă-socialistă. XX. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Roma, 12 Octombre. Noaptea trecuta, d. Albani, directorul unul jurnal republican socialist şi un băiat mic ab fost arestaţi pentru că atl a-runcat la trecerea împăratului nişte hârtii mici cu cuvinte iredentiste italieneşti şi franţuzeşti. Roma, 12 Octombre. împăratul a eşit dimineaţă pentru a merge se visiteze călare câmpul de manevre. La 11 ore, împăratul şi principele Hen-ric plecară de la Quirinal pentru a merge se dejuneze lad.de Schlmtzer, ambasador al Germaniei. Printre invitaţii se găseab mal mulţi cardinali şi prelaţi. De acolo, împăratul, In propria sa trăsură adusă de ia Berlin, se duse la Vatican unde recepţiunea se va faee dupe ceremonialul prescris. STATISTICA PARTIDUL D-LO DIM. I1RATIA1 De cât-va timp Naţiunea stă tn extas în-naintea mărimel partidului d lui Dim. Bră-tianu şi pentru a dovedi cât de mare e acel partid zice că în ultima cameră, din 48 de o-posanţl eraQ 40 de partisant al d-lul Dim. Brâtianu, iar că liberalil-conservatorî şi junimiştii nu aveatt cu totul de cât 8 aderenţi. El bine să facem aci socoteala, şi să vedem câţi partisanl ai liberalilor-conservatorl şi al junimiştilor eraQ în cameră. Iată : Lascar Catargiu, G. Vernescu, P. Carp, Ion Marghiloman, Al. Marghiloman, Mi-hail Marghiloman, Al. Demetriad.C. Ressu, G. Robescu, Ion Lahovari, C. Pariano, Bâdulescu, Al. Ştirbei, Aug. Pessiacov, Dr. Garoilid, N. Popescu, 11. Isvoranu, Buri- ' leanu, Col. Filitis, N. Filipescu, M. Pacu, Const. Cogălniceanu, Iacob Negruzzi, Em. Mavrocordat, etc. Iată dar că găsim, din memorie, 24 şi probabil că am ma! uiţat pe câţl-va. Bine-voiască dar Naţiunea a ne spune de unde scoate cifra de 8 ? Mai rugăm pe lângă aceasta, pe cel de la Naţiunea, să facă,—precum a spus într’o zi, cu mult spirit eminentul represintant al Me-hedinţulul d. Nucşoreanu—să facă conlra-probă şi să numere şi pe partisanil d lui Dim. Brătianu. Căci în dorinţa sa de a avea un partid mare, d. Dim. Brătianu cam are obiceiul să înroleze în grupul sSQ oameni care nu sunt partisanl al săf, de cât în imaginaţia d-sale. Aşa am putea cita mal mulţi amici de al noştriî, invitaţi prin scrisori a însoţi pe bătrânul liberal în călătorit electorale, or poftiţi a face parte din comitetul chiar executiv al d-sale, şi care aQ fost siliţi să decline această onoare sub cuvânt că nu fac parte din partidul d-lui Dim. Brătianu. De oare-ce Naţiunea vrea să ia drept criteriu, alegerile falsificate de sub colectivişti, în loc de a ţine seamă de alegerile perfect libere, după propria mărturisire a liberalilor, care aQ urmat căderea colectivităţii—alegeri în care amicii noştrii aQ dobândit majorităţi însemnate—pentru a complace «Naţiunii, o rugăm ca după ce va fi explicat cifra de opl să socotească şi pe partisanil d-iul Dim. Brătianu. Şi să bine voiască Naţiunea a nu pune în socoteală, d’al de Mihail Cogălniceanu, a-les de poliţia colectivistă şi ca colectivist, la Galaţi. Atunci va putea să vază Naţiunea că cu toate că acele alegeri aQ fost falşificate, cu toate că aQ fost în paguba noastră multe trageri pe sfoară, pe care le putem dovedi,totuş nici acele alegeri viciate nu dau un resultat aşa de favorabil d lui Dim. Bratianu. De altminteri, când d-sa a luptat singur a putut să vază câţi partisanl are. Daca nu ne înşelăm, la alegerile pentru Camera de revisuire de acum 5 ani, pe cînd d. G. Vernescu întrunea în Capitală 150 de voturi, d. Dim. Brătianu dobândea ceva ca 10 voturi,coprinzându-se în ele şi votul d-lui Gr. Arghiropolu. " BILANŢUL GUVERNULUI * Se nu se uite un singur lucru, când se critică cu atâta Invierşunare guvernul actual, anume că el a luat sarcina de a conduce Statul Intr’o situaţiune internă foarte incordată ; iar când îl se impută, cu atâta seninătate de conştiinţă, de sătre adversari, că n’a făcut nimic In această ţară, se se ţină seamă de timpul scurt de când este la putere. Nu trebue se se uite care era dispo-siţia spiritelor în momentul demisiuneî cabinetului Ioan Brătianu. Opiniunea publică, siluită şi revoltată un şir de ani prin tot felul de fapte scandaloase ale regimului trecut, ajunsese în cele din urmă la cel mal mare grad de su-reccitaţiune văzând, a doua zi dupâ a-legerl, că în contra voinţei şi fără ştirea eî, prefecţii d-lul Radu Michai reuşiseră se trimită In Camere două treimi de servitori al d-lui Ioan Brătianu. Acest fapt ne mal pomenit, ca o ţară întreagă se fie In contra unul guvern şi totuşi acel guvern se reuşească a falşiflca voturile, până a porni spre Bucureşti de-putaţrfavorabili lui în mare număr, acest fapt revoltător scosese din neac-tivitatea lor şi pe cel mal indiferenţi oameni, şi toată ţara era în picioare, înflorată de atâta cutezanţă, de atâta mişelie. Ei bine, iată puterea neînvinsă a manifestării simţimintelor unei naţiuni; cabinetul Brâtianu, cu toate cele două treimi din Cameră, cu toata răţeaua de slugarnici în justiţie, cu toţi salariaţii din administraţie şi din poliţie, a fost nevoit se plece, şi ţara a putut respira mal în voe. Chemat de încrederea Regelui în capul afacerilor, actualul guvern moştenea o situaţiune miserabilă din toate punctele de vedere, şi însuşi faptul că a primit respunderea a fost o dovada de curaj din partea sa. Dar ia se ne dăm puţin socoteală de ce pu- ■ESHmBnaBnannH tea şi da ce a reuşit se facă un guvern venit în ast-fel de împrejurări şi în timp de şase luni, cât este d’atuncl până acum. înainte de toate, unul guvern fără Cameră, destinat se fie oare-cum un guvern de tranziţiune, până când ţara, liber consultată, va zice cuvântul seb In privinţa combinaţiunii ce doreşte se aibă ca putere conducătoare, unul asemenea guvern nu-1 se putea cere reforme de însemnătate, legi de organizare, ori iniţiative de importanţă mare In cutare, sab cutare nevoljale Statului. Tot ce ’i se putea cere, era disolvarea Camerilor, curăţirea serviciilor statului cujdeosebire a administraţiuniî, de elementele compromise, sau Infectate de sistema de guvernare păcătoasă a regimului trecut, convocarea colegiilor electorale şi pregătirea onesta şi nepărtinitoare a spiritilor pentru ziua solemnă când alegătorii, în toată libertatea, aveau se’şl spună cuvântul lor. Iată tot, sab aproape tot ce se poate cere de la un guvern în situaţiunea în care era şi este cel actual; nişte simple şi modeste acte de administraţiune, potolirea spiritelor aţâţate, garantarea ordinel şi a siguranţei până la Intrarea In faza definitivă a guvernării ţării prin sine însăşi. Şi când adversarii juraţi al partidului conservator şi ai cabinetului care’l represintă înaintea ţării, ’şl-au ales posiţiunea comodă din care pot acuza şi condamna fără nici-fel de răspundere, ar trebui cel puţin, cu mâna pe conştiinţă şi de bună credinţă, să se Întrebe dacă nu cum-va cabinetul Teodor Rosetti n’a îndeplinit, şi încă-cu prisos, îndatoririle sale, In timpul scurt de când stă la putere. Nu e vorba acum d’a sta să luăm avizul colectiviştilor în această cestiune; puterea lor d’a pricepe şi modul d’a judeca anume lucruri sunt foarte compromise şi deplin cunoscute de lumea care nu suferă de neonestitat8 şi de imoralitate politică; ci ar fi să întrebăm pe oamenii de bine, pe toţi aceia care nici din interes, nici din spirit de solidaritate n’ab vre-un amestec cu înjosi-tul trecut colectivist, dacă nu cum-va ţara trebuie să noteze bine un guvern care, In cel mal scurt timp ce s’ar fi putut, a scapat’o de automaţii din dealul Mitropoliei care desonorab regimul parlamentar; s’a silit a ’l da o adminis-traţiune onesta, muncitoare şi ne având altă grijă de cât administraţiunea; a făcut, prin luarea câtor-va măsuri înţelepte şi prin altele proiectate, să răsufle piaţa de marea greutate care o apăsa: agiul; a reuşit să aibă o periodă de linişte şi de cugetare liberă de orî-ce alte preocupări pentru alegători, şi a pregătit ast fel epoca ce se apropie a viitoarelor alegeri generale. Mal mult, guvernul actual avu ideia bună, şi din toate punctele de vedere lăudabilă, d'a 'şl spune cuvîntul săb franc şi leal asupra reformelor ce crede dânsul potrivite la reorganizarea Statului român. Fără acuzări şi recriminaţiunî deşarte, fără a polemiza în nimic şi cu nimeni, ’şl-a spus cu sinceritate, părerile sale ca guvern în această privinţă, făcând apel cătră ţară ca să judece şi să cumpănească dacă aceste păreri, întrupate în viitoare proiecte de legi, se potrivesc sab nu cu simţimintele şi trebuinţele sale. Iată dar bilanţul guvernului actual, făcut cu toată nepărtinirea şi cu deplină libertate. CIRCULARA O LUI CARP Presa colectivisto-disidento-democratică-socialistă n’a avut noroc de cât-va timp. A dorit să exploateze chestiunea bătâel de la poliţie şi afurisitul de guvern s’a a-pucat de a dat în judecată pe funcţionarii vinovaţi, ast-fel în cât arma torturelor a plesnit în mâna opnsiţiel,întocmai ca o băşică în mâna unul copil. Atunci s’a acăţat de principiul libertâţel întrunirilor sugrumat de reacţiune care refuză săli de întrunire. N’apucase însă să deschiză gura bine şidejasă pusese la dis-posiţia d-lul D. Brătianu localul cel mal vast din oraş, sala Atheneuluî, undee des* NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUNC1IJRILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pari*: Agence llavas, Place de la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS : se găseste jurnalul cu 15 cea», numerul, la Kioacul din Bulevardul S». fier-maln, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3 tul loc ca să se poată pupa toţi colectiviştii cu toţi disidenţii şi chiar cu d. Panu. A sburat ast-fel şi dreptul de a ţipa contra sugrumârel libertâţel întrunirilor. Lipsade abusurî fiind foarte mare în timpurile actuale, toţi aliaţii cel nuoî erab dispuşi să se pue în grevă, când din fericire un C. C. B. de la Lupta zise: «V’am găsit eu ceva» şi scoase la lumină circulara d-lul P. Carp adresată profesorilor tuturor şcoa-lelor careatîrnăde Ministerul Domenielor. Cuvintele C. C. Beului în chestiune prinseră. La moment toată presa oposantâ retipărea acea circulară. Partea din circulară unde d. Carp zice : «Or-ce funcţionar este liber de a vota dupe cum ii dictea/.a conştiinţa sa, si nu voi cerceta nici-odata daca un profesor a votat pentru sau contra guvernului» a fost retipărită de toate ziarele C. C. Beilor, cu slove mititeluţe. Tot mititeluţe sunt şi literile prin care ministrul spune : «Aceasta latitudine nu indritueste pe d-nii profesori a se transforma in agenţi electorali, tic pentru fie contra guvernului». Dar îndată ced. Carp îndrăsneşte să spue profesorilor că: «va privi or-ce act de agitaţiune politică ca contrariu cu demnitatea corpului profesoral», atunci toţi C. C. Be ntrebuinţează pentru reproducerea acestei părţi a circulărel nişte slove ca acele usitate la pagina 4-a pentru anunţarea so-sirel caşcavalului de Penteleb. EI cred că exploatarea acestei chestiuni va fi adevărat caşcaval. Se înşeală cum s’ab înşelat cu exploatarea chestiune! bătăilor dela poliţie şi asu-grumărel libertâţel întrunirilor publice. O se ţipe presa colectivistă şi disidentă două trei zile; are să spue că sub guvernul actual nu se respectă libertatea conştiinţei, nu se respectă demnitatea şi in. dependenţa corpului profesoral. Are să’şl dea silinţe nebune spre a aţîţa pe profesori şi a provoca demisiunl in corpore, precum căuta să facă la poliţie cu ajutorul lui Epureanu, dar nu va isbuti. Nu va isbuti, căci bunul simţ al publicului ştie bine ce e corect şi ce este incorect din partea profesorilor. Când ministru le spune: «Votaţi dupe pofta inimel, chiar în contra mea de voiţi, dar nu vă transformaţi în agenţi electorali fie pentru, fie contra guvernului», profesorii simt bine că nu se atinge prin aceasta demnitatea lor. Partea întâia a circulărel este destul de precisă ca să o înţeleagă or-ce copil, or-ce C. C. Beu prin urmare. RESULTATELEJjOUI COALIŢII! Am arătat oe resultate poate se producă, ce efect poate se facă asu-pro alegătorilor monstruoasa coaliţiune a reacţionarismului colectivist, cu radicalismul descreerat. Proprietarii, comercianţii, vor fugi negreşit de această grupare în care socialiştii predică desfiinţarea averilor şi exproprierea proprietăţilor private. Iar sătenii, meseriaşii, vor respinge pe colectiviştii şi pe aliaţii lor, pe cei care în 12 ani de cârmuire îi au adus în cea mai complectă mizerie, şi care pentru apărarea actelor lor sunt siliţi se zică că au lăsat pe săteni bogaţi şi în o situaţie fericită. Aceasta vor zice şi unii şi alţii în alegeri. De-o-cam-dată, iată ce zic radicalii care se dau de apărători ai sătenilor şi muncitorilor, despre colectivişti şi despre presenţa lor în rîn-durile liberalilor : Ziarul Drepturile Omului de erî, apreciază ast-fel, din punctul de vedere al intereselor muncitorilor, alianţa dintre colectivişti şi liberali: «Şi tocmai astă zi, aceia care de atdţea ani s’au despărţit de dânsul pentru motivul că erea prea reacţionar, astă-zi când Ion Brătianul şi partidul stă, ajung culmea reacţionarismului şi al ruşinei politice, as-tă-zi se găsesc oameni care sS vorbească despre unirea liberalilor adevăraţi, cu strînsura reacţionară din jurul solitarului de la Florica», www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 2 OCTOMBRE t jm*. I-! 23WW nu va putea lua parte la nicî o întrunire. Colectiviştii vor ţine în cursul seplămânei viitoare o a doua întrunire la Dacia, unde probabil vor a-clama candidaţii partidului. -a» In şedinţa de eri a consiliului comunal din capitală, s’a admis propunerea d-lui Exarcu, făcută în numele Ateneului Român, pentru ca grădina Episcopiei, se se alipească de Ateneu. D. I. C. Brătianu va pleca Marţi la laşi pentru a lua cuvântul într'o întrunire publică ce colectiviştii vor se ţină Mercuri. In şedinţa de eri a consiliului comunal s'a votat un credit de 10,000 lei noui pentru cumpărarea din străinătate a două mari maşini de desinfectat stradele. Asemenea maşini care funcţionează azi în toate oraşele cele mari din Francia şi Germania, aduc mari foloase Higienei publice. Ni se scrie din Roman : O epidemie îngrozitoare de anghina difterică bântue satele noastre. A-jutoarele medicale se dau într’un mod ridicol. Vă rugăm atrageţî atenţia celor în drept. Avis d-lui doctor Sergiu, directorul general al serviciului sanitar, 3pre a’şi vedea de treabă ... -**- Eri seara pe la orele 7 1/2 o întrunire publică s’a ţinut în sala Grozea din calea Plevnei, organisată de mai mulţi membri ai partidului liberal-conservator. Această întrunire, deşi era parţială, a fost foarte numeroasă—Mai mult de 400—500 cetăţeni au asistat. Au vorbit dd. Brătescu şi Leoveanu. Oratori au fost aclamaţi, precum au fost aclamaţi şi şefii partidului liberal conservator. Gazeta de Piteşti este-numele unui nou organ al partidului liberal-conservator ce va apare de două ori pe săptămână la Piteşti, al cărui prim număr ’l primim azi, în capul căruia declară : El bine, programul nostru nuareastă-zl j de cât o singura devisa : «Resbel crâncen colectiviştilor, resbel «până la reducerea lor la absoluta nepu-«tinţă de a mal face r&fl». Urâm viaţă lungă şi o strălucită isbândâ noului nostru camarad de luptă. -s®- venientele care resultă de aci, s’a ordonat ca căpitanii sau patronii vaselor să nu îmbarce în străinătate pentru România persoane care n’au acte liberate într’un mod regulat de către autorităţile străine respective. Ordinele guvernului nu fac menţii: ne de viza consulilor români, iar instrucţiunile sale se referă mai în special la îmbarcarea pentru porturile regatului a persoanelor care sosesc din ţările streine situate pe râpa dreaptă a Dunărei. -*»- Spre a se convinge cine-va şi mai mult despre neadevărurile înserate în «Voinţa Naţională» la adresa prefectului Deşliu, şi despre care tratează articolul nostru de mai sus, zice «Ordinea» din Tirgovişte, ne grăbim a pune în vederea cititorilor noştrii, căd. Dr. loviţ — despre corectitudinea căruia nici nune îndoiam—presentînd u-se astă-zî la redacţia noastră ne-a autorisat a face in numele său desminţirea următoare: 1. «Că nici o dată n’a vorbit poli-«tică cu d nu Deşliu şi consideră ca «neesactă afirmaţiunea din «Voinţa «Naţională», de la 27 curent, câ’i ar «fi propus ver o candidatură la de-«putăţie.» 2, «Că în privinţa conversaţiunei «ce d-na loviţ ar fi avut cu prima-«rul Oraşului, n’a autorisat pe ni-«meni a seri ceva în vre un ziar.» In faţa acestor desminţiri, nu este aşa că corespondenţii «Voinţei» din localitate, nu fac de cât a’şi rîde de dânsa ? Judece ori cine dacă poate fi alt-fel. D. Jean Staub, consulul general al Elveţiei reîntorcendu-se din congediu a reluat direcţia oficiului. Eri au fost destituiţi patru comisari de la poliţia capitalei, foarte compromişi în poliţia colectivistă. Doi colectivişti din Dragaşanî, dd. Costică Păunescu şi Gestica Liciu, au venit la d. Ion Brătianu acasă ca să ’l roage să bine-voiaseă a priimi candidatura la colegiul 1 din Vâlcea. D. Ion Brătianu a primit cu mare mulţumire, şi a promis că va pleca azi Sâmbătă sau mâine la Vâlcea. Voinţa Naţională da aseară, între alte minciuni, spune că d. G. Boe-rescu fusese huiduit de partizanii d-lui Brătescu la eşirea d-sale de la întrunirea ce s’a ţinut la Zipser. Invocăm mărturia d-lui C. Boeres-cu, pentru a spune dacă această a-serţiune nu e o minciună sfruntată. Iată cum dovedeşte şi vechiul organ liberal, Românul, că această coaliţiune Să face în dauna ideilor liberale : «Pentru că noi nu uităm ; «pentru că noi nu credem că şease luni de sgomoloasă oposiţiune sunt de ajuns a spăla un trecut asupra caruia nu astă-zi este timpul a reveni ; «pentru că nici un început energic spre bine nu s'ar face prin această efemeră unire a puterilor liberale pervertite şi deci slăbite ; «pentru că în ajunul alegerilor şi pentru alegeri, această unire s’ar face ca a doua zi să se desfacă, şi ţara să asiste din nou la sfâşiarea liberalilor între dânşii; «pentru că noi dorim reîntemeiarea partidei liberale pe terămul principie-lor şi conform cerinţelor timpului presinte, iar nu conform unui tipic care azi nu mai are raţiunea de a fi; «pentru aceasta, noi sutitem acusaţî cu o înverşunare care ne miră: »că facem intrigi; «că am uitat trecutul; «că am renegat tot ce a făcut şi face gloria bătrânei partide liberale». Şi membrii coaliţiunei celei noui, care să formează azi, sunt destul de naivi pentru a crede că sătenii , meseriaşi', muncitorii, îşi vor da voturile pentru colectivişti, precum ei îşi fac ilusiunea că proprietarii, comercianţii, etc. vor contribui să facă să triumfe ideile socialiste cu care au pactisat astâ-zi liberalii. MIŞCAREA ELECTORALA DÎMBOVIŢA Capii colectivităţii din localitate se găsesc veniţi In oraş de eri, zice Ordinea din Tirgovişte. Această venire este a treia sau a patra în scopul de a putea Ingheba un comitet electoral, dar toate opintelele lor ad fost zadarnice; le trebue 25 de membri şi nu’l pot găsi. E greu după 12 ani de jaf, se se poată găsi cetăţeni independenţi care se primească a participa In comitetul lor cu însărcinarea de a le lăuda actele. Aseară s’a ţinut o Întrunire colectivistă In scop de a se fixa candidaturile. S’a terminat cu gâlceavâ, căci sunt câte trei şi patru muşterii pentru acelaşi colegiu. Noi ne mirăm pe ce s’or fi certând când alegătorii nu mal sunt cazermaţi ca în trecut. Ce red fac ! când moartea le este sigură de ce n’or fi trăind In pace ? KOMAXATI Suntem informaţi, zice Vulturul, că d-nil D. Popescu,Cesianu şi Pavel Bră-taşeanu, Îşi vor pune candidatura de deputaţi. Asemenea persoane fac onoare partidului liberal-constrvator, de oare-ce prin posiţiunea, onestitatea şi indepen- denţa lor, garantează suficient, că alegătorii vor fi represenlaţl cu demnitate In viitoarele camere; prin urmare dar cu toţii suntem datori a le da concursul. Asemenea suntem informaţi că şi d. Căpitan Dobrotescu ’şl va pune candidatura. Alegerea d-sale va fi foarte ne-merita. D-nu Theodor Gazan, se zice ca ’şl va pune candidatura pentru un colegii! de deputat, — Nu ştim Insă daca este sad nu adevărat. Pentru Senat, ştim pănă acum pe d-nil C. Chintescu, Guţâ Brătăşeanu şi Amza Jianu. Comitetul esecutiv Insă ce se va alege In seara de 2 Octombrie, va desemna persoanele In care va avea Încredere, şi pe care le va recomanda şi susţine In faţa alegătorilor. TELEORMAN Reconstituirea vechiului comitet liberal-conservator din Alexandria Comitetul liberal-conservator din A-lexandria ziceIzbânda din T-Mâgurele, reconstituit In vederea viitoarelor alegeri pentru consilierii j udeţeni şi pentru Cameră şi Senat se compune din următoarele persoane : D-nii Anghel A. Repanovici preşedinte, alegător col. II. Marin Uagi Nicula vice-preşedinte, alegător col. I. Dumitru Constantinescu vice-preşe dinte, alegător col. II. Spirea Teodorescu secretar alegător coleg. II. Membrii Tudorache D. Christea aleg. col. II Niţă Neagu, » » I Dumitru Săvulescu, » » II Niţă A. Milieu, » » I Stan St. Popescu, » » I Hristodor Casasovici, >> J> II Constantin Ghencu, » » I Dumitru P. Anghelescu, » » 11 Ilie D. Epur eseu. » » I Gheorghe Teodorescu, » » II Dumitru B. Ulmeanu, » » II Barbu Preda, » » II Radu S. Gheorghiu, » » II Ene Florea, » » II Ivan D. Fântâneanu, » II Gheorghe R. Tiu, » » I Nae P. Gheorghiu, » » II Ivan Grozovicî, » » 11 Pândele Georgescu, )) » II Radu A. Bălan, » » II INFORMATIUNI Mari stăruinţe se pun de liberalii disidenţi pe lângă d. Nicolae Fleva ca se ia cuvântul la întrunirea ce se va ţine mâine la Ateneu, orga-nisatâ de grupul d-lui Dimitrie Bră-tianu. Cu toate acestea, d. Nicolae Fleva a refuzat categoric de a răspunde a-firmativ la solicitările ce i s’au făcut, -s®- Gu toate că, s’a anunţat că d-nu M. Kogâlniceenu va lua cuvântul în întrunirea liberalilor de mâine la Ateneu vechiu, aflăm că d sa se află încă bolnav la Iaşi, şi prin urmare Agenţia Havas ne comunică următoarea informaţie: lnformaţiunile primite de la ministerul afacerilor streinene permit de a declara inexactă ştirea din Sofia care spune că guvernul român interzice intrarea în România a indivizilor care n’ar avea paşapoarte vizate de consulatele regale din străinătate. Iată măsurile de ordine care s’au luat într’adevăr : Guvernul regal a fost informat că vapoarele care sosesc în porturile româneşti debarcă adesea persoane care n’au acte de legitimaţie sau de călătorie. Pentru a preveni incon- Pentru a încuraja prinderea con-trabandierilor s’a luat măsura, de Primărie, ca primele ce se dau celor ce prind contrabandele să se plătească la moment. Procesul intentat d-lui Simulescu, fostul prefect al judeţului Vâlcea, ca autor al furtului al celor 5 dosare s’a sorocit pentru ziua de 4 Octombrie. Acest proces se va judeca la tribunalul de Vâlcea. D. dr. Garoflidi a fost numit Prefect al judeţului Prahova. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Romn, 12 Octombre. Dimineaţa, Corniţele de Bismarck a vi-sitat pe d. Crispi cu care conferă aproape un ceas. Roma, 12 Octombre. La amiezi, Wilhelm 11 şi principele Hen-ric sosiră la dejunul dat la d. de Schlce-tzer, dejuner la care ad asistat cardinalii Rampolla şi de Hohenlohe, precum şi alţi demnitari al Vaticanului. La unu şi un sfert, împăratul s'a urcat In trăsură cu d. de Schloetzer pentru a merge la Vatican. Duol picheri călăreai! înainte. împăratul şi principele Henric ad fost aclamaţi. Wilhelm II a sosit la Vatican la 1.35, el a fost primit de Leon XIII, dupe programa orânduită. Papa şi împăratul ad stat cât-va timp împreună, In urmă principele Henric intră, şi câte-şl trei se aşezară sub un baldachin care domina trei fotolii, Papa a-vea la dreapta sa pe Wilhelm II iar la stânga pe principele Henric. Dupe ce s’ad Întreţinut cât-va timp, ad fost Introduşi d. de Bismarck şi cele-l’alte personagii din suita împăratului, care ! presintă Papei; acesta adresă fie-cârul câte-va cuvinte. Toate s’ad petrecut de altmintrelea conform programei. Împăratul şi principele Henric părăsiră Vaticanul la 3.40. Trupele aşezate de la Vatican până la Quirinal încolo fâcead onorurile militare. împăratul şi principele Henric ad fost vid aclamaţi pe tot drumul lor. Roma, 12 Octombre. La trecerea lui Wilhelm II care se ducea se visiteze pe Papa, s’ad mal aruncat azi hârtii mici cu inscripţiunl anti-germane. Roma, 12 Octombrie. Regele a conferit Iul Wilhelm II marele cordon militar de Savoia şi o înaltă deco-raţiune militară. Wilhelm al II, din partea sa, a numit pe principele de Neapole locotenent al regimentului prusian al cărui proprietar e regele Humbert. La prânzul de gală, regele Humbert a ridicat toastul următor In italieneşte: ’«Cu o adâncă bucurie şi o vie gratitudine salut aci, în palatul med, aci, In capitala Italiei, pe împăratul Wilhelm II. Presenţa la Roma, lao mare naţiune, a unei glorioase dinastii de care sunt legat printr’o veche şi solidă amiciţie este un gagid al alianţei încheiate Intre noi pentru pacea Europei şi binele popoarelor noastre. Beau în sănătatea Majestâţeî Sale imperiale, a înaltului med oaspete august. Virtuţile sale mă asigură câ D-zeu ’I va reserva o domnie lungă şi glorioasă. Bead în sănătatea împărătesei, a armatei germane şi în a gloriei Germaniei». Wilhelm II respunse în limba germană: «Mulţumesc Majestăţel Voastre din fundul inimel mele pentru cuvintele cele calde ce îmi adresează. Alusiunea sa la alianţa ce am moştenit’o de la strămoşii noştri găseşte în mineunecou vid. Ţările noastre călăuzite de marii lor suverani au câştigat prin sabie unitatea lor. Această analogie între istoriile noastre, implică acordul perpetud al celor două popoare pentru menţinerea acestei unităţi care este cea mal sigură garanţie a păcel. Relaţiunile noastre găsesc cea mal vie expresiune In măreaţa primire ce ml-a fâcut’o capitala Majestăţel Voastre. Bead în sănătatea Ma-jestâţilor Voastre, şi In a vitezei armate a Majestăţel Voastre». împăratul pronunţă aceste cuvinte din urmă în Italieneşte apăsând tare pe cu-vîntul «brave». FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (21) WALTER SCOŢI LOGODIŢI 9 SA.U CONETABILUL DE CHESTER VI. (Urmare) Călugărul era să se mânie iar contra lui; dar Evelinamal cuminte, li zise să se mai potolească. — Cred încă, adause ea, că omul a-cesta are numai gânduri bune... — Binecuvântarea cerului să ţi-o a-dueft cuvintele aceste, scumpa mea stăpâna 1 strigă repede Roşa sârutându’l mâna. — Dar dacă din nefericire va şovăi In datoria' sa, urmă Evelina, nu’l vom întări prin bănuelî. Părintele Aldrovand ia seama la pre-gâtirele de apărare, şi veghiază să nu să uite nicl-unul din mijloacele ce ne rămân pentru a ne Împotrivi duşmanilor noştri. — Nu te teme, răspunse călugărul ; 8ă află printre noi câte • va inimi ingleze. 1 Vom omorî şi vom mânca fripţi pe Flamanzi înainte de a preda castelul. — Tirana asta ar fi tot aşa de primejdioasă ca şi carnea de urs, părinte, strigă Roşa cu amărăciune, supărata din nou fiind că auzia bănuindu-se şi batjosorindu-se compatrioţii săi. Ei să depărtară, — tinerele spre a să da In pradă tainic temerilor şi supărărilor lor, sad pentru a le linişti prin rugăciuni, — călugărul, spre a căuta să descopere adevăratele gânduri a le lui Wilkin Flammock şi a dejuca trădarea sa. Cu toate aceste, cu toata pătrunderea ochilor sel călăuziţi de prepus. nu văzu nimic care să’I poată mări Îngrijirea, afară că Flamandul cu multă pricepere militărească, Încredinţase posturile cele mai Insămnate ale castelului compatrioţilor seî, In cât era greu şi primejdios de al desbrăca de autoritatea In numele căreia lucra. Sfintele datorii a le slujbei de seară siliră în sfârşit pe preot să se coboare de pe ziduri, dar îşi făgădui de a să întoarce acolo cum s’a face ziuă. VII Credincios hotărlrei sale, şi închi-nându-se pe drum ca să nu peardă vremea, părintele Aldrovand începu ron-du sed prin castel îndată ce cea întăi rază a Aurorei apăru pe orizont. O îm-boldire firească II făcu să cerceteze mai întâi grajdurile unde să punead de 0-biceid, vitele pentru hrana castelului, şi care ar fi trebuit să fie pline, dacă castelul ar fi fost bine aprovisionat pentru un asedid. Mare fu mirarea lui când găsi acolo vr’o douâ-zeci de vaci frumoase în timp ce în ajun vezuse grajdiul gol 1 Una din ele zăcea moartă la pămlnt, şi doi Flamanzi, care, în această împrejurare, slujeau de măcelari, tăiad bucăţi de carne din ea şi le dădead bucătarului. Bunul părinte ar fi strigat bucuros minune 1 dar el înăbuşi strigatul ce era să’I scape In avlntul bucuriei sale, şi să mărgini a mulţumi Maicei-Domnului de la Paza-Du-reroasa. — Cine să poate teme acum că ne vor lipsi provisiele ? zise el; cine poate vorbi de predare ? Cu ce avem aice putem aştepta sosirea lui ITugues de Lacy, de ar trebui chiar să plece de la Chi-pru ca să ne vie în ajutor. Hotărîsem să postesc azi dimineaţă, atât (din evlavie cât şi pentru a cruţa provisiele ; dar nu trebue să despreţului binefa-cerele ce ne dau sfinţii. — Domnule bucatar, frige’ml o jumătate stânjin (*) de carne de asta, şi spune pânarului să’mi pregătească o pânişoară, şi pivni-cerulul o butelie de vin : voi prânzi din fugă, după ce voi fi cercetat zidurile din spre apus. Era punctul cel mai slab al castelului Pazel-Dureroase, şi bunul părinte găsi acolo pe Wilkin Flammock luând măsurile cele mai înţelepte de a-părare. *) Pe atunci In mănăstiri carnea care sS tm-părţia călugărilor nu să cântărea, ci să măaura. El să apropie de acesta cu curtenie, îl felicită în privinţa provisielor care sosise în timpul nopţeî, şi ’l întrebă prin ce noroc isbutise a aduce In lă-untru vitele cele în ciuda Impresură-torilor. Wilkin îl întrerupse. — Vom vorbi alta dată, sfinte părinte, zise el ; dar acum, şi înainte de a fi vorba de alt ce-va, aş vrea să te întreb despre un lucru care’mi nelinişteşte conştiinţa, şi care priveşte şi trebile mele lumeşti. — Vorbeşte, fiule, vorbeşte, răspunse părinte, Aldrovand, nădăjduind că această convorbire îl va putea face să cunoască adevăratele gânduri a le lui Wilkin. A 1 o conştiinţă sfiicioasă e o sculă fără preţ I acel care n’o ascultă când îi zice : — Revarsă tndoielele tale în urechea unui preot— va vedea în tr’o zi ţipetele sale înăbuşite de şiroae de foc şi pucioasă. Conştiinţa ţ’a fost tot-d’a-una sfiicioasă, fiule Wilkin, de şi coaja ţi-e aspră şi grosolană. — EI bine atunci, părinte, zise Flammock, trebue să ştii că m’am învoit In mai multe chipuri |cu vecinul med Ioan Vauwelt, In privinţa fiicei mele, şi câ el mi-a numărat un riumăr oare-care de galbeni, cu condiţie că’I voi da-o In căsătorie. — Ai da de 1 strigă călugărul, înşelat In aşteptarea lui; treabua asta i poate să mal aştepte ; nu’I acuma vremea de a vorbi de căsătorie, când suntem poate în ceasul morţei. — Ascultă-mă pănă la urma, sfinte părinte ; această teamă a conştiinţei mele e mai In strânsă legătură cu afacerea de care’I vorba de cât crezi. Trebue să ştii că nu vreau nici de cum să dau pe Roşa zisului Vanwelt, care e bătrln şi bolnăvicios ; şi aş vrea să ştid de la d-ta dacă conştiinţa mă iartă să’mi retrag consimţimântul. — E adevărat că Roşa e fată foarte frumuşică, de şi cam iute. Da, cred câ poţi cu conştiinţa Împăcată, să retragi consimţimlntul d-tale, numai să dai îndărăt banii, bine Înţeles. — Da, dar aice mă strlnge ghiata, părinte. Dacă înapoiez aceşti bani, rămân In cea mai mare sărăcie. Galezil au distrus Irt ce avi am, şi acest^pumn de bani e tot ce’mi mal remâne pentru a’mi croi un drum nod în lume. — Şi cu toate aceste, fiule, trebue să Înapoiez! banii, sad să’ţl ţii făgăduinţa ; căci ce zice sfânta scriptură 1 Quis habitabit in tabernaculo ? Quis re-quiescit în monte sancto ? adică ; Cine va locui în tabernaclu ? Cine să va urca pe muntele sfânt ? Ia seama la răspuns : Qui jurat proximo, et non decipit, adică: acel care ţine făgăduinţa ce a făcut aproapelui săd. (Va urma) www.dacoromanica.ro 7 EPOCA — 2 OCTOMBRE 3 Paris, 12 Octombre. D. Alexandru Ciurcu a făcut azi cu succes la ierbâria de la Sevrun experienţa noului săQ propulsor, tn presenţa d-lul de Freycinet şi a unei comisiunl. Berlin, 12 Octombre. Politische Nachrichten zice că tifrele puse odinioară la disposiţia împăratului Frede-ric pentru corespondenţa sa secretă cu autorităţile superioare ale Imperiului, ţi-fre care tn timpul morţii Împăratului, se găsiaO încă tn Camera mortuară, aQ dispărut. Fără îndoială că s’aG furat. Paris, 12 Octombre. Cartea doctorului Mackenzie acuză pe doctorii germani de incapacitate. El declară că doctorul Braman dete o lovitură mortală lui Frederic III la 12 Aprilie, punând o canulă prea mare care provocă o supuraţiune şi scurtă ast-fel viaţa bolnavului cu zece luni cel puţin. Viena, 12 Octombrie. Regele Serbiei a sosit. EI va avea mâne o ntrevedere cu împăratul. Sofia, 12 Octombrie. Guvernul Bulgar a primit informaţiunl oficiale cari zic că România cere paşapoarte regulate dar nu visa consulatelor sale. Neînţelegerea semnalată ieri provine de acolo că direcţiunea vapoarelor pe Dunăre interpretase răG primele instrucţiuni. Sofia, 12 Octombrie. Comtele de Sonnaz, agent diplomatic al Italiei, a avut dimineaţa o Întrevedere cu dr. Stransky, ministru al afacerilor străine. CUTIA CU SCRISORI Primim din partea d-lul C. Tânăsescu, comerciant din Galaraşl următoarea scrisoare : Iată isprăvile unul grefier colectivist asupra căruia aflămcă d-1 Ministru după ce l’a strămutat, a şi făcut a se începe o ancheta asupra următoarelor fapte ce ’l se Impută. 1- iii Grefierul Sava Gonstantinescu, şeapte ani cât a fost grefier la Trib. Ialomiţa a perceput taxe de sequestru pentru publicare la Monitor, iar banii i’a reţinut. 2- lea In zilele de la 9 pănă la 14 Septembrie 1884 a sustras 800 coaie timbrate a un leii de la comercianţi cu oca-siunea declărareî firmelor la tribunal. 3- lea A luat mita 60 de franci de la Nicolae Vasile şi alţii cu ocaziunea vîn-zăreî unor case şi transmise de d-1 N. Mânescu d lui Ciochină. 4- lea A luat mită 150 lei de la femeea Minca Simeon cu ocasiunea vizărei unei recipise liberată de tribunal. 5- lea Idem 30 lei de la Cercel Mere-Acre de aci cu ocasia judecăreî unui proces corecţional. 5-lea Idem o puşcă In falimentul Stan-ciu Marinescu. 7- lea Asemenea In falimentul lui Peovicl. 8- lea Socrul numitului grefier Sava Constandinescu de cu noapte cutreera barierile Călăraşului pentru a aduce pe împricinaţi la grefier care’i mituia sub cuvânt că’i va face se câştige procesele. Toate aceste abusuri denunţate, d-1 Ministru a bine voit a ordona o anchetă. Vă rog d-le Director a publica toate acestea In stimatul d-voastre ziar pentru ca lumea se cunoască isprăvile acestui grefier colectivist care a bântuit judeţul nostru îu decurs de mai bine de şeapte ani. Cu mulţumirile mele anticipate vă rog se primiţi asigurarea stimei mele. C. Tanasescu. Comerciant Calarasi. * ¥ ¥ Onor. d. GhiţăŞerb Popescu, mare proprietar din judeţul Dâmboviţa fiind atacat In chipul cel mai neruşinat de vestitul Politimos prin Democraţia a-dresat acestuia următoarea întâmpinare pe care tîrltoarea colectivista a refuzat să o publice : Domnule Redactor, D. Constantin Politimos, carele se pretinde a fi nobil, civilisat, moral, bine crescut, educat, şi onest, a găsit cu cale ca printr’un limbagiO de talia sa, să mă trateze prin ziarul Democratzia Nr. 119 de la 13 August trecut, cu mal multe calificative, adică: «Că, ca om eşit din popor, sunt sugru-«mâtor semenilor mei fraţi ţărani,—sunt «barbar, — hrâpitor, sălbatic cu întreaga «mea familie,—asupritor, tiran. «Un flagel pentrulocuitorldupă proprie-«tăţile mele, cu tristă reputaţie, dupe afir-«mările ce zice că’I sadatde unii şi alţii.» II recunosc specialitatea de injurii „şi calomnii; ştiu şi cum e taxat : de Năbădăios, ToroipangiQ , Apilpisit, Orbit de pasiuni, Furtunatic, Jesuit, Turbat, fiinţă infectă şi Hipopotam I Cu tote acestea ca să fie şi mal bine cunoscute, faptele, reputaţlunea şi cinstea acestui năbădăios, este bine să’l spun cine sunt, şi cine este, prin următoarele rfndurl pe care vă rog cu stimă, domnule redactor, se bine-voiţl ale publica: Domnule Politimos, Sunt de origină neauş român, din părinţi, moşî-strâmoşi români; sunt pro- prietar de la strămoşi mei români, iar nu venetic. N’am fost ciocoiul a vre-unel case; sunt şoimul plaiului gonind toate liftele şi spurcăciunile din preajma cada-Ucului meii, sunt român cu dor de ţara mea tn sinul căria al găsit adăpostul fără se te poţi mândri de pur şi adevărat român. Acum dupe fapte se vedem cine eşti? Toate câte mi le-ai atribuit sunt pure calomnii şi te desfid se le probezi, iar nu se te strecori prin a zice, că dupe afirmările ce ţi s’a dat. Reputaţia mea este cunoscută întregel ţărel mele, cum şi In streinătate, unde 'ml fac comerţul din tinereţe, păsLrân-du'ml parola mea de onoare, iar a d-tale se va vedea mai la vale. Ţi-al permis satrapule se’ml defaiml fii şi întreaga familiede«SelbaticI».Priveştete mal bine în oglindă de’ţl vezi selbatica căutătură, care n’are deosebire de a «o-mulul din codru negru». Mal IntâiG se vedem, data’I vre-un fia pentru apărarea ţărel ? Nu. Apoi atunci jos fruntea, o ! neruşinatule, înaintea fiilor mei selbaticl. De când numai al de tndrugat tn Cameră, al luat meseria de jelbar la moşie, îndemnând oameni se reclame ce’ţl trăsneşte prin cap. Pe lângă jelbar, al îmbrăţişat şi meseria de spion, spionându-ml casa, taxând de băutori persoanele intrate tn casa mea. EI! Domnule, de a-I fi fost un băutor ca acele persoane, te asigur că erai se fii scutit de proectul ce zici, că ’l-al depus în Cameră pentru micşorarea taxei băutorilor. Despre acel Ioniţă Turbatu care vrea se facă în silnicie leasă pe moşia Statului al căria arendaş sunt, însuţi ’l-al îndemnat şi încurajat, zicăndu-I, că de i se va împotrivi, se dea se omoare, or pe mine sad pe fiul med; făcută această mărturisire de către chiar acel Ioniţă Turbatu în de faţa a 5 martori care la trebuinţă se pot presenta ver-unde. 37 de ani ad fost târîţl prin judecăţi moşneni Popeşti, neamul med, atât de re-posatul părintele d-tale, pe al căruia mormânt mered te juri ca orbul pe ochii lui, cât şi de d-ta, aducându-1 în sapă de lemn ca se poţi hrăpi moşia stăpânită de la străbuni lor de peste 270 ani, şi de la 1847 abia la 1884, mulţumită înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, am scăpat de un flagel care al fost şi eşti pentru sermana opincă. Nu’ţl mal amintesc şi despre moşioara Moşnenilor BerivoeştI cum le-ai luat’o, fiind tarara lungă şi foarte spinoasă, ci trec la scurta’ţl administraţie cât a’î stat din păcatele judeţului ca ispravnic, care astă zi critici totul, Justiţia, Administraţia, privind pe toţi oamenii de hoţi, abu-surl, şi necinstiţi. Să pipăim dar parte din administraţia d-tale I I. Stingeai singur lampele prin cârciumi din oraş, lăsând lumea pe întuneric. II. Al eşit la lumina zilei în stradă, în-tr’un costum prea necuviincios, de te-al certat cu vecina d-tale pentru un topor al el rostindu’l espresil parlamentare... 1 III. AI insultat în faţa unul numeros public venit în Oborul de săptămână pe un impiegat nevinovat, gratificându’l cu toate crucile,—rescrucile.—luminările şi câte altele tot parlamentare...! IV. AI amendat învoelile agricole în mal multe comune, ca oneroase pentru ţărani, având aerul de protector al lor, fără să a-plicl aceiaşi măsură şi la moşiile d-tale, V. AI făcut leasa morii dupe moşia d-tale cu zile de prestaţie, adică : cheltueala judeţului şi folosul d-tale. VI. Tot în putere de ispravnic, te-al dus în persoană la comuna Moţăenl în ziua când locuitorii eraQ convocaţi la biuroul Primăriei pentru alegerea consilierilor, al intrat în sala alegerilor furios, al impus alegătorilor să aleagă de consilieri oameni numai din cătunul Fieni proprietate a d-tale, ne lăsând alegerile libere; apoi dupe confirmarea aleşilor (slugi ale d-tale) te-al dus iarăşi în persoană la Moţăenl de unde al ridicat turceşte Întreaga arhivă din localul primării, transporttnd’o la Fieni, şi amăgind pe locuitorii din Moţăenl că al să le faci acolo un local noii.— Pe această falşe promisiune le-ai ridicat şi capitalul de la casade Depuneri în sumă de lei 1.600, al mal adunat bani şi material din ofrande pe care material, în loc să’l transportezl la Moţăenl, T al dus pe moşia d-tale unde al şi zorit construirea localului lângă cârciuma, moara, piua şi casa d-tale, călcând şi disposiţiunile legel comunale care te poprea se schimbi reşedinţa unei comune fără îndeplinirea formalităţilor indicate în aceiaşi lege, ci tur-ceaşte I Lucrările pentru cel ce nu cred, staG în dosarul comitetului. VII. Când Moţăenil se văzură înşelaţi, şi protestară comitetului permanent ilegala d tale procedare, d-ta luînd cunoştinţă de acea petiţiune, şi ca sâ’l intimidezi spre a nu reclama mai departe, le-ai intentat acţiune denunţîndu-i de calomniatori la adresa neprihănitei... d-tale persoane, ’i ai târît la judecătoria Ocolului, la tribunal, fără să stal faţă în faţă cu dânşii la nici o autoritate, se 'ţi aperi cinstea.ci i-al strâgănit până ’ţl-al făcut localul, lu-înd-o apoi la sănătoas. Vezi dosarul Grefii tribunaluluiNo. 2.950/885. VIU. Un asemenea fapt al făcut şi cu strămuarea localului primăriei comunei lluncu la isolatul cătun Bădcnl proprietatea d-lalecompusă din 13 locuitori ţigani, unde al construit local noO iară’şl lângă o moară a d-tale şi iarăşi, prin călcarea le- gel. Vază-se lucrările din dosarul comitetului. Am reclamat imediat telegrafic primului ministru şi celui de Ia instrucţiune t publică să poprească enicereasca’ţl procedare, să trimită o anchetă la localitate şi să facă dreptate. Toate înse aG fost tn zadar, căci de sus n’aude, n’a vede, iar d-ta ’ţl urmai paşalîcu zicând : Mon cher, ă prăsent fait accompli poate se urle cât a pofti 1 AI răsturnat la pămtntbuţiilecu barhot ale bătrânului Bâicoianu fostul d-lale a-rendaş, opintindute singur cu spinarea de ispravnic. Mal zilele trecute, pălmuişl pe Nicolae Udroiu chiar în cârciumajd-tale, carele bea alăturea de d-ta pentru că’ţi făcuse oarecare observaţi! ne plăcute moralei d-tale. Iată Mon-clier cine suntem. Las dar, ca opiniunea publică să aprecieze şi să’şl dea verdictul, adică, care din noi amândoi remânem Poli-atimos 1 ? . Ghita Şerb 1‘opeseu. DIN DISTRICTE VALCEA Activitatea actualei admlnis-tratiuni Pentru a astupa gura bârfltorilor, zice Buciumul Vâlceî, de la gazeta lui Si-mulescu mal publicăm de o cam dată soselel8 făcute de prefectul nostru în circomscripţia conductorului Anghe-lescu de la Cozia. I. Linia valea de Brădet, esecutare de şosea din noii legând şase comune. II. Linia valea Otasăulul prin şase comune, esecutare de şosea şi poduri din noO. III. Linia valea Bistriţa prin şase comune, reparaţie. IV. Linia dealul CosteştI prin patru comune esecutare de şosea din nou. V. Linia Oltului în sus, în şase comune, şosele comunale din nou, şi diguri de apărare de viituri de ape mari din ploi torenţiale. VI. Linia Govora în patru comune, şosele comunale din nou, poduri şi punţi. VII. Linia Olăneşti în două comune, şosele comunale şi podeţe din nou. VIII. Linia Comanca, poduri şi deş-chidere de comunicaţie din noii. IX. Linia Lunca din comuna Ocna, şosea comunală din nou. X. Linia dealul Bărbăteşti-Cacova, esecutare din nou, şi care se va pune în esecutare cel mult pănă la 15 curent. COVLRLUIU Ghesefturi ovrecsll Citim în Poşta : Din Bujor ni se scrie următoarele In privinţa spitalului rural de acolo : Bujorul comună rurală în judeţul Co-vurluiii plasa Horincea, la 14 a curentei a avut fericirea de a vedea înflinţân-du se într’un frumos local infirmeria judeţului, pentru a cărei instalare Comitetul Permanent al acestui judeţ mână în mână cu persoane notabile din satele vecine, făcend sacrificii au parvenit ca astă-zl să dea populaţiunel rurale sărace 15 paturi în care se poate găsi vindecarea boalelor. Personalul sanitaral acestei infirmerii este compus din un medic d. Vil-helm Priedman, farmacist Mihail Cru-ceanu zis Grosman şi Lugoşeanu sub-hirurg toţi ovrei: singuri moaşa infirmiera şi servitorii, sunt români. Chiar a doua zi de inaugurare d-nil ovrei au gonit pe moaşe din cameră în cameră până când sermana s’a plasat într’o cameră a magaziei, improprie de locuit, şi aceasta numai pentru a o forţa să’şi ia lumea în cap, ca In urmă sS complecteze printr’o ovreică numărul personalului serviciului sanitar. D-na Timofteifi, moaşă de plasă şi infirmieră, s’a oferit ca din salariul săă să facă o fântână în curtea infirmeriei pentru care Comitetul Permanent luând act ’l-a mulţumit oficial. Ssrvitorii, care până la 1 Aprilie a. v. au hrana în bani câte 0,50 bani pe i, primesc o mâncare foarte misera-bila ; ast-fel că de multe ori se văd plîn-gându-se prin sate. Pe lângă aceasta li se mai impune ca spălătoreasă să spele şi să calce d-lul doctor acasă la locuinţa sa în Golâşel sat în depărtare de i kilometru şi jumătate ; argatului lampist, care după ce toată ziua tae lemne, cară apă, face lampele, merge în târg pentru cumpărături etc., apoi noaptea să conducă pe d. farmacist în Golâşel să stea până la ora 12 din noapte şi să’l însoţească la întoarcere flind-ca d-nii ovrei noaptea fac şi sindrofii lăsând pe bolnavi în plata lui Dumnezeu. Medicamentele din farmacia infirmeriei se împrumută pe la ovreii de prin Bereşti şi alte sate până ce aceştia se vor înlesni ca cu mergerea prin oraşe să le restitue farmacistului, lucru curat de negoţ ovreesc. Din acestea se poate vedea că d-nil doctor, farmacist şi subhirurg aii găsit la Infirmeria judeţului pământul făgă- www.dacoromanica.ro duinţel; Doctori necesari unei infirmerii rurale avem români şi încă mulţi, şi căutarea populaţiunel rurale sărace dându se pe mâna unui personal sanitar românesc, ar fi cu mult mal bine şi m&î frumos; apoi aceasta infirmerie ar fi atunci românească. Dar vorba unul locuitor de aici: «Piatră pe piatră s’a pus 1 biserică frumoasă s’a construit! altar splendid... dar ne trebue un preot care să ne citească evanghelia curat româneşte, ca să putem înţelege. A 2' EDITIUNE EXPOSITIA UNIVERSALA DIN PARIS COMITETUL NATIONAL ROMAN D-şoara Toodorini a adresat scrisoarea următoare prinţului G. Bibescu. Adânc mişcată de suvenirul graţios pe care mi l a oferit erî seară Comitetul exposiţiunU, iau condeiul spre a v8 a-duce midţumirile mele, d-voastră care aţi fost inspiratorul acestei fapte. Ca artistă, am adus erî slaba’mi a-jutorinţă la opera atât de patriotică pe care d-voastră o patronaţi aşa de vrednic ; ca româncă, vroi si contribui şi eu la dinsa. Vă rog dar, Principe, să bine-voeştî a priimi aceşti cinci sute de franci şi toate urările mele pentru nobila d-voastră întreprindere. Bine voiţi, Principe, să primiţi expre-siunea simţimintelor mele cele mai dis-titise. Elena Teotlorini. 1 D. Dr. Varlam, preşedintele Comitetulu din VasluiG, a adresat scrisoarea următoare Prinţului G. Bibescu, preşedintele Comitetului naţional. Onorate domnule Preşedinte, La invitaţiunea d-voastre din 12 Sep-tembre curgător ce aţi bine-voit a îmi trimite ; Am profitat de o întrunire la Vasluiii unde amcitit’o textual, unul număr im-posant de cetăţeni. Toţi afi aplaudat a-pelul călduros şi patriotic ce d-v. faceţi şi care are caracterul absolut economic. S'a luat angajament unanim ca să desfăşure toate forţele pentru ca jud. Vasluiii să fie bine representat. Dumineca trecută am venit la Berlad unde ne am întrunit toţi membrii, şi le am citit invitaţiunea d-v. Doamnele din Bârlad s’afi şi constituit în comitetsub preşedenţia d-nei E. Ştefan Sturdza şi sperăm în curend a avea câte va serbări In acest scop. Ziarul Epoca din 28 Iulie, publică un apel al Societăţei Concordia Română prin care invită pe toţi exposanţil a trimite objectele Str. Regala, No. 17. ’Mi permit a vă ruga să daţi şi domniile voastre publicităţii dacă exposan-ţil trebue să trimită la acel local. Priimiţl, vă rog, d-le Preşedinte, a-sigurarea prea osebitei mele considera ţiunl. Preşedintele Comitetului de Vaslui şi delegat al comitetului de Tutova. D-r. Varlam. ULTIME IlORMATliil O impozantă întrunire s’a ţinut erî seara în Calea Plevnel, vis-â-vis de Lessel. Peste 300 de alegători au răspuns la apelul ce li s’au făcut. Au luat cuvîntul dd. G. Râceanu, I. Brătescu etc. Discursurile oratorilor au fost viu aplaudate. X La ediţia întâia am dat şlirea despre numirea onor. d. d-r Garoflide ca prefect al judeţului Prahova. Ni se comunică acum din Ploeşti, că această numire a făcut cea mai bună impresiune şi este una din cele mai nemerite, din câte a făcut guvernul actual. X Pentru elaborarea unui proect de lege asupra luminărilor de ceară, dupe mijlocirea d-lui ministru a) cultelor, I. P. S. Mitropolitul-Pri-mat a întocmit o comisiune sub preşedinţa Em. Sale, la care a rugat se ia parte pe Prea Sfinţitul Melhisedek al Romanului; pe eminentul profesor de chimie de la U-niversitatea din Iaşi d. Poni şi alte persoane cu competinţă în această afacere. Comisiunea se va întruni zilele acestea în capitală spre a studia cestiunea. X Aflăm că colectivişti s’au decis se meargă mâine pentru a face auditoriu d-lui Dumitru Brătianu. Sa zice chiar că unul din ei va lua cuvîntul spre a cere unirea. * Ştirea interesată dată de unele ziare cum că ar exista desbinări intre membri partidului liberal-conser-vatordin Vlaşca, e cu totu inexactă. înţelegerea cea mai perfectă există între membri partidului liberal-con-sarvator şi succesul este asigurat a-micilor noştri. * Vestitul Simeon Mihâlescu căpătând erî un paşaport a plecat în streinătate. Pe cât aflăm, şi acest stâlp al co-lectivitâţel va rămâne în străinătate ca şi Kiriţopolu, aşteptând se fie judecat în lipsă de tribunal şi apoi se facă oposiţie or apel. * D. Dimitrie Brătianu a întreprins in «Naţiunea» o campanie în contra administratoreluî «Epoceî». Pe câtă vreme bătrânul liberal 11 credea susţinut de noi ’şî bătea joc dedănsul. De când ştie, că nu’l susţinem d. D. Brătianu ne acuză că nu voim candidaturi independente. Precum se vede bătrânul liberal e mal venerabil de cât or când... * Pentru că raportul direct între Ministerul Cultelor şi corpul didactic se fie mai înlesnicios, d. Maiorescu a luat deciziunea a fixa o zi pe săptămână când d-sa va primi special pe or ce profesor ar dori se’i facă vre o camunicare. Ziua fixată este Lunea de la 5 la 6 dupe amiazi. * Se ştie că la 5 August, din iniţiativa d-lui C. Esarcu, s’a ţinut o întrunire în care s’a emis ideea d’a se face o exposiţiune debele-arte în sălile Palatului Ateneului. Aceste săli, fiind acum gata, şi mai multe disposiţiunî pregătitoare fiind deja luate, se va putea proceda imediat la punerea în aplicare a de-cisiunei ce s’a luat. Mâine, Duminică, la orele 9 şi jumătate, membrii comitetului şi reprezentanţii presei se vor întruni din nou în sala Muzeului de jos a Ateneutui spre a lua mai multe hotărâri. X Talentatul nostru bariton d. D. Po-povici a avut onoare a concerta a-l’altâ-ieri la Castelul Peleş invitat de M. S. Regina, faţă fiind toată curtea regală. Acompaniamentul a fost ţinut de însăşi M. S. Regina şi cel mai mare succes l’a obţinut artistul în executarea lui Crucifix de Faure, care a fost bisat dupe voinţa Reginei. Concertul a durat 2 ore în care timp d. P< povicî a cânţi t din diferiţi autori clasici şi moderni. Câte-va piese de cânt au fost ac-companiate şi de d-ra Theodory atât de cunoscută în lumea muzicală. D. Popovici mai nainte de a pleca la Ko9nigsberg în Nordul Germaniei unde este angagiat, cugetă a da un singur concert în capitală sub augustul patronagiu alM.S.Reginei. X Aflăm că d. Constantin Pietroşanu fost magistrat şi actualmente redactor la ziarul Românul va fi numit inspector pe lângă poliţia capitalei. Alegerea e cât se poate de neme-rită. X Citim în România : Se ştie că de mal mult timp se urmaG tratative între colectivişti şi grupul d-lul D. Brătianu, spre a ajunge la o alianţă în vederea alegerilor parlamentare ce se a-propie. Comitetul executiv al colectivităţii desemnase din parte’I pe dd. P. S. Aurelian şi Gogu Gantacuzino, spre a începe tratativele cu d. D. Brătianu. Câte-va întrevederi se făcuseră, dar fără vre-un rezultat definitiv, cu toate stărun-inţele unora pe lângă d. D. Brătianu. Aseară, era hotărâtă ultima întrevedere, când trebuia să se stabileascâ condiţiunile de o parte şi de alta, în virtutea cârora să se facă alianţa liberalilor (grupul D. Brătianu) cu colectiviştii. D. Dumitru Brătianu a pus următoarele condiţiunl: 1. Ca d. I. Brătianu să se retragă la via de la Florica. 2. Că dintre miniştrii de la 14 şi 15 Martie să nu ’şl pună candidatura de cât numai d. P. S. Aurelian. 3. In judeţe foştii prefecţi Kiriţopol, Tache Anastasiu, Simulescu, Cortazzi , Stătescu şi Sâveanu să nu se mal prezinte la alegeri, nici să figureze în alegerile districtuale. 4. In Bucureşti să nu se puie de coali-ţiune nici un candidat dintre colectivişti, afară de d. I. Bibicescu. Aceste coodiţiunl nefind primite aG încetat orl-ce tratative. X Din eroare am anunţat că sf. Sinod se va deschide azi. Data la care s’a fixat începerea lucrărilor, este acea de 15 Octombrie, când se crede, că lucrările e-parhielor pentru fixarea parohiilor vor fi terminate. X Aflăm că d. Gr. Arghiropolu, singurul alegător sigur al d-lui Dim. Brătianu in capitală, ar fi supărat şi nu ar voi se ’şi dea votul seu bătrânului liberal Dăm sub ţtoatâ reserva această ştire de o extremă gravitate. nC I N P U I Dl A T de la Sf. Dumitru Ut IU Un Ini Ml în centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M. Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani. (920) 4 EPOCA — 2 OCTOMBRE CASA DE SCHIMB 613 / I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, IV’o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti / Octombre 1888 Cump. Vend. 6 0/0 Renta amortisabila 96 .1 4 67 1/8 6 0/0 Renta perpetua 93 64 8 0/0 Oblig, de Stat 98 98 1/2 6 0/0 Oblig. de8t.drum de fer 7 0/0 Scria. func. rurale 106 1/2 107 5 0/0 Scris. func. rurale 66 1 4 96 3 4 7 0/0 Scria. func. urbane 104 3/4 i05 3/4 6 n/0 Scris Tune urbane 5 OjO Scris. func. urbano Urbane 5 0/0 laşi 99 10O 1/2 92 92 3/4 80 3/4 81 1/4 5 0/o Împrumutul comunal 82 1/2 83 Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) .30 235 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 50 55 1020 1030 Acţiuni «Dacia-Komânia» 230 240 » Naţionala 220 230 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 1 75 2 25 Bilete de banca contra aur 175 2 25 Fiorini austriaci 2C8 209 Tendinţa foarte fermă CASE DE VENZARE ml fi» fin situate în Strada Frumoasă No. t2 ll Ll/lOlj fi 12 bis; având fie-care 4 odăi de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total sau în parte. A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Slr. Frumoasă în casele din fundul curţel 776 Kr-J3ma:.r . yrsaaaaw r::i«asi^T3aas«aBiP CASE DE ÎNCHIRIAT DE ÎNCHIRIAT Casa din strada Umbrii No. 4,1/lngâ Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobede porţelan, gaz, apa, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839) MTWPUTDTAT casadin Strada Polona lll UIHIiIa i No. 104, compusă din y camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 MmnUTDTAT Slrada BerziI No- Iî2> lllUllilllAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. CAMERE riel No. 81. chiriat cu luna în Calea Victo- MOSII DE ARENDAT nc fi DCW n AT lle ,a sf- Ghe°rghe Ut tintllUA I 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. IV. Alexandrescu. nit 1 III Vlki T de la 23 Aprilie 1889 moşia UD \l»LAI)Al Lalosul şt Dobriccnî din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. El' £323* MOŞII DE VÂNZARE 14 U l/DIMilUH noue hectare vie şi obratie si-Ub V Il.l/j InL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. mmu moşia mii», situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de ! fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul I moară. Casă de locuit, han cârciumă no şoseaua Bacău-Moineşti, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 DIVERSE IOAN A. RHETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biurou de avocatură şi notariat Slr. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la fa—9. 919 INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea cea mai senatoasa din Capitala, in vasia gradina Ileliade. Studiele se fac dune programele scoalelor publice. Aci suni 4 clase primare si 3 liceale, si ii fie-care an se mai adaoga clase superioare liceale. Preparatiuni pentru şcoala mllilara. Preţul internatnlui esle pentru clasele primare, SOO lei, iar pentru clasele liceale de 1C00 lei. U52 cnn nnn roiuri de câştigat intr'o singura zi. OUU UUU rnAnLI AdresaU-ve pentru aceasla fata întârziere prin scrisoare la Compluarul Comercial, 557 Orande Rue de Teke, Conslanlinople, Turcia. «2». DE VENZAllE PIANO DE PLEYEL DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI Strada Radu-Voda \o. S (958) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N AC H M I AS A'o. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facia noei claclir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 1 Octombre 1888 Renta amortisablla ,, româna perpelna Obligaţiuni de stat (Conv.rnr.l „ c. F. R. , Municipale Casei pens. [300 L.l 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ”, urbane h % 11 »i n 5 % ,, ,. laşi 3 % Obl. Serbesti cn prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala ,, Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Irancese „ italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotii In aur Cump. Vinde 90% 93 asy. 83 VJ 220 my, 90 x 104 ţi 99 92J4 81 Vi 76 45 29 48 18 1 3/4 207 124 99 % 99 266 97 « 94 99% 84* 230 107 97 80 50 32 53 21 2 15 2C9 126 100 Vi 100 274 14, Bue d’Antin 14, (lângă Opera) sub direcţiunea d-lui Buzciano expeditoru brevetai al CURTE REGALE SI MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI Se însărcinează cu or-ce transport de mărfuri între Fraucta si Itomânia din preţuri fixe si reduse începând de la fr. 12 până la fr. 35 suta de kilograme în raport cu cantitatea şi felul mărfurilor sati obiectelor. Oficiu special pentru AMBALAGIU de mărfuri, mobile şi obiecte de artă. Pimeşte în consignaţiune spre vânzare tot felul de produse alimentare, vite, vînalurl, ouă, păserl, brînzeturl, vinuri, legume uscate ele. Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenţa dc 75 C/O. Corespondenţa în limba Româna, Franceza şi Germana. Reprezentanţa în Bucureşti | 987 fi ’^SSSNSSt^SSBS^i.. I No. 9, STRADA DECEBAL No. 9. Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA A L VILLE DEVKENNE vis-d-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. pentru ieftinatate ai golldltate urma- Flanele, camasi si ismene de lâna după nNtemul profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trouwoiiri complecte pentru fldantatl. LayetteN siTronsouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL V IEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec 535 SOCIETATEA ROMANA DE CONSTRUCTIUNI SI LUCRĂRI PUBLICE | Societate anonimă în Bucurescî Cu eapital de »,500,000 lei deplin vOrsat Publicatiune Pe temeiul decisiunel luate la 14/26 Februarie a. ac. de A-dunarea Generală estraordinarâ a Acţionarilor, decisiune publicată în Monitorul oficial No. 272 din 10/22 Martie a. c. şi rămasă esecutorie prin îndeplinirea cerinţelor art. 101 din Codul de comerţ, dd. detentorl de Acţiuni al Societâţel române de Construcţiunl şi Lucrări publice sunt rugaţi ca cu începere de la 1/15 Octombre a. c., să depună, cu borderou, laCassa Societăţel, (12, strada Lipscani), acţiunile ce pesed, cu ultimul lor cupon No. 5, spre a fi preschimbate contra a noul acţiuni, în proporţiune de opt acţiuni vechi în contra cinci noul. Formulare de cereri de schimb şi borderourî se pot primi de la Casa Societăţel, în orî-ce zi de lucru, de la 10—12 ore a. m., în care timp se va face şi schimbul. Bucuresci 21 Septembre (3 Octombre) 1888. P. Consiliul de Administraţiune Preşedintele (953) Dimitrie Gliika ' - - --»s^. .Tfc—j T;y,x, BFzr. __ ■f—? T-1..JUL1 i,t T .T '■ T ' .t' t; Tf i'.t.Gf ■'T ■'TP*. » *3.î *-..T , * T t «...g- V--> • ,ţ.-» .» * * JZZiSa3£55ss& A-i_ farmacia CHR. ALESSANDRIU 5 ‘rmxzrar.t1 Trr.r- .1 Jr Iss—r-T ' --J-P CURELE DE TRANSMISIUNE prima calitate englezească CURELE DE CUSUT adevărat «Crown» TUBURI DE CAUCIUC pentru vin TUBURI DE CAUCIUC pentru pompe de apă TUBURI DE CAUCIUC pentru locomobile TABLE SI RONDELE OE CAUCIUC ASBEST, FURTUNI DE CANEPA pentru pompe de incendiu CURELE DE CANEPA pentru pompe de incendia STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE se găseşte cu PRETURI MODERATE in depoultul fabricei OTTOHARNISCH Calea Victoriei *8 vis-a-vis de Pasagiul si slr. Academiei e, aproape de ministerul de Interne. 961 BĂILE Stabilimentul dc băl este deschis în toate zilele de la fa dimineaţa până ia 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde suni în toate zilele la dis-sposiţia onoratului public. Direcţiunea.* # SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce aă constatat folose surprincjetdrfa e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţdză cu succes contra durere! de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunt ale peptulul, I astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mân-: care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o I litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa charată sati lapte dulce 2—3 ori pe 4>- 2 lei fl. i Emplasture gudronat dis Fauvre Houime (Alessaudrlu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leii rnloul. Pastile Gumoae-Codeia-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maiadiele de piept este recunoscută de tfate celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminărit ce li s’afl făcut s'aă aprobat de onor. consilifl medical superior, 1 leă 50 hani cutia. -A. "V I S ^ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a dereait I un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, I de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit I flaedne originale 1 VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regala Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se îmbolnăvi | uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tiDe-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă-1 reşce <5sele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a J se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. I Capsule elastloe ou ulei de Rlolnă (Alessan-driU).—O dosă, cutia a 4 capsule 1 leit, a 6 capsule 1 leu şi 25 bant, a 8 capsule z led şi 50 bani. Slnapisznul Alessandriu, muştar în foi. — Acdstă preparaţiune esperimentatâ de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl strSine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I leâ 50 bani. Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales-sandrlu).—Kemediă sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pfită, sad orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine zoo capsule, combinate ost-fel pentru un tratament de vindecare complectă.-Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. g.ţJT’ A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantiză. Se trămite contra mandat postai în ori ce localitate. DE VSNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. ŞUI# te tonalităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucurecoi ţi contra mandat postai espediez in ori-ce localitate. ©$§ CALEA VICTORIE! 77, BUCURFSCI, (CISM£UA ROŞIE)