ANUL III No. 855 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 1 (13) OCTOMBRE 1888 NUMERUL 15 BAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT*D'A*UNA ÎNAINTE In Bucnresoi: La casa Administraţiunel. Iu Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. tn streinetnte: La toate ol'Hcielo poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL IS ISAM NUMERUL ANUXC1UR1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pari*: Agr nce lin va H^PlacedelaDourse.t AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 Iei linia. LA P VIlIs : segâseste jurnalul cu 15 cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-iuuîu, Ko. ţii. 50 BANI UN NUMER VECHI. 50 BANI RED ACŢIUNE A APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3,—Plat/.a Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3 încercăm se împiedicăm această a-propiere. Noî din contra, o privim ca un fapt îndeplinit şi ne mulţumim a trage consecinţele din această a-lianţă. Noî, zicem proprietarilor : nu votaţi pentru aceia, în rândurile cărora se află radicalii şi socialiştii, care vor se rezolve cestiunea ţărănească prin exproprierea proprietăţilor private. Iar ţăranilor le zicem: răspingeţî pe aliaţii colectiviştilor, proclamaţi de înşişi liberalii partidul cel mai reacţionar din ţară, care afirmă că ţăranii nu sunt în miserie şi că după 12 ani de regim colectivist, nu sunt în drept să reclame acum reformele pe care nu au fost în stare se le rea-liseze. Tutulor cetăţenilor asemenea le spunem : Feriţi-ve de acea alianţă, care când prin imposibil ar triumfa, ar readuce, vrând nevrând, la putere, colectivitatea pentru răsturnarea căreia a trebuit se curgă sângele cetăţenilor capitalei. Iată pentru ce noi, cel puţin din interes de partid, dorim alianţa liberalilor şi a colectiviştilor. Sofia, il Octombre. Corniţele de Sonnaz, agent diplomatic al Italiei, s’atntors la Sofia. New-YorU, 11 Octombre. Un accident grav de drum de fier s’a întâmplat în Pensilvania. Au fost 150 de morţt şi 45 râniţl. Se semnalează un accident la Quincy (Illinois). O tribună s’a surpat în amfiteatrul plin de spectatori. Sunt 150 de răniţi. Retragerea d-luî Colonel Voinescu de la Prefectura Poliţiei este azi un fapt împlinit. Toate stăruinţele care s’aO pus nu l’afl putut face s5 revie asupra hotsrîrei sale. Dimpreună cu Colonelul Voinescu, aii demisionat | şi d nil Dimancea şi Davila. Nu cunoaştem cauza retragerel d lui Voinescu, credem însă, că această retragere nu este de cât epilogul procesului funcţionarilor de la poliţie. Toată lumea ştie care a fost de la început atitudinea noastră în această afacere. Nu putem fi deci bănuiţi de părtinire, venind azi s£ aducem un just omagiu, militarului distins, care în timp de şase luni a ocupat cu mult tact spinoasa funcţie de Prefect al Poliţiei şi care s’a retras înconjurat de stima tutulor. Trebue să fim recunoscători Colonelului Voinescu, care începuse marea şi greaua operă de desinfectare şi de purificare a poliţiei pe care ne o lăsase regimul colectivist. Cetăţenii Capitalei îşi vor aduce multa vreme aminte de atitudinea demnă şi absolut neutră a poliţiei în ultimele alegeri comunale, cele mal libere care s’atl văzut vre o data la noi. UNIREA DORITA DEMISIA COL. VOINESCU BĂTĂUŞII IMlPlilTl Al „UTTEI" O SCRISOARE A PRINŢULUI GEORGE BIBESCU PRESA LOR SCRISOAREA D lui kRETLLESClJ LOGODIŢII UNIREA DORITA Organele opoziţiuneî-liberale ne a-cuză că intrigăm spre a împiedica unirea liberalilor şi a colectiviştilor. Amar să înşală confraţii noştri. Nu numai nu regretăm această unire, dar o dorim. Nn numai nu vrem să împedicăm acea,ta alianţă, dar vrem s’o grăbim. Daca am revenit adesea asupra a-cestuî sibiect, am făcut'o pentru a trage toate consecinţele din această alianţă imor.lă, iar nu pentru a o împedica, câc. pentru noi ea este un fapt îndeplinit, de şi nu este proclamată încă în nod oficial. Prin judeţe ontopirea liberalilor cu colectivişti e te făcută, iar în Capitală să caută, >recum au mărturisit organele librale, numai «formula» viitoarei oaliţiunî. Ce e drept, câteva dificultăţi de a-mănunt întârziaă puţin proclamarea alianţei. Este mai întâi, cestiunea «formulei» care se recuce la o cestiune de preseanţă, adiăi la cestiunea de a se şti întru cât lolectiviştii or liberalii vor avea crecţiunea noului partid. Apoi este vorbă fa se menaja, în ajunul luptei electcale, susceptibilităţile unor persone ca dd. Bla-ramberg şi Boeresc care ameninţă d’a părăsi partidul ndată ce se va stabili cea mai mici solidaritate cu V colectiviştii. De aceia vedem p. d. Dim. Bră-tianu menajând şi <8pra şi varza, desaprobând după îiprejurări şi între patru ochi alian^ de la Iaşi şi de la Ploeşti, neîndrâiiind însă se o desaprobe pe faţă îi ziarul său. De aceia vedem pe lilralî slujin-du-se de chiţibuşuri spr, a complace şi unora şi altora, surîzâtd la unii şi făcând din ochi la alţii De aceia vedem pe d. Dimilrie bătianu ascultând cu dr8g serendele ce ’i cântă colectiviştii sub bicon, dar neîndrăsnind să’i primeasă.fiind-că dd. Blarambergşi Boeres^t fac pază bună. D. Brătianu spunt u cochetărie că nu’i acasă, şi în mpul a-cesta colectiviştii să furişe1 tă la dîn-sul pe scara de din dos. - In asemenea împrejurări,negreşit că nu suntem aşa de naivba se ne TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Roma, II Octombre. Focuri de bucurie s’afi aprins în localităţile străbătute în timpul nopţii de împăratul Wlllielm. La Florenţa, d. de Solms presintă călătorului imperial autorităţile civile şi militare. Manifestul primarului din Roma zice : «Monarhul care va sosi e nepotul victoriosului şi veneratului fondator al unităţii germane, fiul principelui care dete atâtea probe de vie afecţiune Italiei, al principelui înţelept care ştiu în câte-va luni de domnie sâ dea Europei gagii serioase de pace. Roma, 11 Octombre. Trenul imperial a sosit )a4 ore 12 m. împăratul şi Regele se îmbrăţişară şi se sărutară de patru ori. împăratul salută tn urmă pe principele de Neapole, pe când Regele saluta pe principele Enric. După presintarea reciprocă a persoanelor din suita celor douî Suverani, aceştia părăsiră gara tn mijlocul aclamaţiunelor formidabile ale unei mulţimi enorme. Cuirasierit formau escorta. Magasinele erafl închise. Cortegiul înaintălapas între două garduri de soldaţi şi în mijlocul o-vaţiunilor continue şi frenetice. Cortegiul intră în palatul Quirinaluluî unde regina şi principesele aşteptau pe împăratul în sala Elveţienilor. împăratul sărută mâna Reginei. Mulţimea continuă a aclama pe suveranii care se presintară labalconpentru a mulţumi. Roma, 11 Octombrie. Oraşul este iluminat, animaţia creşte mereu. Mulţimea staţionează în faţa Quirinaluluî, cu toate că împăratul nu vaeşi. Cardinalul Rampolla s’a dus la d. de Schloezer, pentru a ’l ruga să facă să parvină împăratului omagiile sale cele mal respectuoase. Un manifest al primarului zice că Impă-r .tul l’a însărcinat să facă cunoscut cât de mult a fost atins de manifestaţia impunătoare ce s’a făcut la sosirea sa. Berlin, 11 Octombre. După «Politische Nachrichten,» Reista-gul nu va fi convocat înainte de timpul fixat de Constituţie, şi nu va fi sssisat de proiecte relative la Africa Orientală. Londra, 11 Octombre. «Daity-News,» speră că cestiunea Bulgară nu va fi tratată la Roma, căci dacă împăratul Wilhelm n’a crezut de cuviinţă să o abordeze laViena, el nu va trebui să se simţă tnmal multă libertate de acţiune la Roma. Alcmt, 11 Octombre. Principele Ghica a sosit. Et va remite Luni scrisorile sale de creanţă. BĂTĂUŞII IMPUŢI AI „LUPTEI" Lupta vorbind de manifestaţia anti-colectivistă, ce a isbucnit alaltă-erl sără dupe întrunirea de la Dacia, pe timpul procesiunei colectiviste la d. Dimitrie Brătianu, afirmă că colectiviştii au fost huiduiţi de bătăuşii guvernului. Spre ase vedea, de ce sunt capabili cel de la Lupta, când e vorba a denatura adevărul, dăm dupe Românul, a cărui nepărtinire nu poate fi bănuită, rela-ţiunea ce aduce asupra acestei serenade radical-socialiste, sub rubrica întrunirea de la Dacia: La orele 10 şedinţa se ridică. Tulburările de pe strada La sfârşitul şedinţei d. Vlădescu invită pe asistenţi se plece cu toţii la d. Dumitru Brătianu spre a’l face o manifestaţie. Abea tăcură însă câţl-va paşi şi pe când erau în dreptul cofetăriei d-lul Bragadiru, Strada Qarol, mal multe persoane ostile colectiviştilor începură a striga huideo, şi cu acest strigăt lî urmăreaţi pas cu pas. încăierare In dosul noului palat al Daciel-Româ-niel mal mulţi strigară jos Brătianu şi să trăiască conservatorii, şi tâbărlră asupra unul fost comisar. Acesta se apără dând în stânga şi în dreapta. Un adevărat scandal se făcu. La d. Dumitru Bratianu Cel dintre colectivişti cari nu s’afl speriat şi mal mulţi curioşi, sosiră la d. Dumitru Brătianu. Sub poartă şi încurteera plin. Aclamaâ pe bătrânul liberal. Unii ţinură şi discursuri. Din eausa gălăgielînsă abia se putea înţelege ceva. Afară ceata care îl urmărea pe colectivişti, se mări. Striga incontinud : jos colectiviştii I S’a întâmplat chiar mici certe şi încăierări. Tumultul şi sgomotul ah ţinut maî mult ca o jumătate de oră. De şi mult l’a ti aclamat şi ati aşteptat, colectivişlil n’afi putut vedea pe d. Dumitru Brătianu, care n’a voit a primi a-sem'>n»a manifestaţiune. AQ păţil'o colectiviştii. O SCRISOARE PRINŢULUI GEORGE BIBESCU Primim de la Prinţul G. Bibescu următoarea «crisoare: Domnule Redactor şej Ve voiu fi recunoscător daca veţi bine-voi a deschide acestor câte-va linii un loc In stimabilul d-v. ziar. j Primiţi, d-le redactor şef, de mai I ’nainte, mulţumirile mele şi expre-siunea distinsei mele consideraţiuni. S’a răspândit sgomotul că mi-aşl pune candidatura la Craiova, Gorj, T -Severin. Ţin se declar câ acest sgomot este cu desăvârşire fără nici un temeiil. Interesele cărora mă consacrez în acest moment în scopul participârel României la Exposiţiunea Universală din 1889, nu numai că ’ml iau timpul, dar îmi impun şi datorii de ia care nu mă pot sustrage. C»a lntâiil este de a dovedi pe deplin că scoptl ce’l urmăresc împreună cu comitetul, ’n care toate culorile politice fără deosebi»e sunt representate, este o operă cu desăvârşire naţională care nu tinde de cât la a-antagele de care pot să se bucure industraşil şi agricultorii şi prin urmare corner u] României. Această dovadă o daU neiunându-ml candidatura nici pentru Cam.ra nici pentru Senat, fiind bine tncredi.ţat, cj( pentru or-ce spirit serios şi fără >ărtinire, ea va fi îndestulătoare. A doua datorie a este de a pune totul în lucrare spre a ^credinţa pe guvern că există la noi un c,rent hotărît în favoarea Exposiţiuneî, şi d«.ai decide să dea sprijinul săd iniţiativei Hvate, dupe cum fac şi alte guverne care toUşj ajj re_ fusat invitarea Franciel. A refu-a acest sprijin ar fi se dovedească în privina pro_ ducătorului român o nepăsare, pe are> fără îndoială, guvernul român nu o ^e. EI bine, iată fapte care pot se nască ceastâ convingere : eu toată vacanţa, cu tot timpul alegerilor în nişte momente în care Românul nu trfieşte de cât pentru politică, numărul expunâtorilor, fără cel din districte ale căror nume nu le avem încă—se urcă la 141; dupe alegeri vor fi de 2—300. Lista de sub-scripţie deschisă acum 15 zile trece în acest moment peste sumă de 30,000 fr. Această sumă se va îndoi îndată ce se va întinde sub-scripţia şi tn districte. Departe de mine gândul că noi am putea avea scopul dea lupta cu naţiunile mari industriale; dar pe un teren mal modest, socotesc că nimeni n’ar putea re-fusa României legitima ambiţiune d’a i se preţui ţeseturile, broderiile, postavurile, costumele, blănile, pieile, olâriile, ceramica sea etc. produsele agriculturel sale, a viilor şi a pădurilor; acele ale minelor, lignitul, petroliul, chilimbariul, ipsosul, sarea; operile artiştilor, lucrurile rari şi frumoase ale mănăstirilor şi bisericelor. România nu are dreptul săseucidă singură stînd nepăsătoare,lâsându-senecunoscută, sustrăgăndu-se întru cât-va de la ora tn care toate naţiunile din lume—cele mal mari ca şi cele mal mici—vor figura pe câmpia Iul Marte de la Paris, în lupta pacifică, acea mare serbătoare a inteligenţei omeneşti, la care Francia le-a invitat. O naţiune care are viaţă trebue să dea dovezi de vitalitatea sa; să prindă cu grăbire o ocaziuneaşa de rară cum e exposiţiunea Universală de la Paris pentru a se amesteca printrecele l’alte naţiuni, pentru a se face cunoscută şi apreciată, spre a vedea,studia şi a trage foloase din progresele îndeplinite. Guvernele Belgiei, Spaniei, Portugaliei, Norvegiei şi Rusiei, ah Înţeles aşa de bine acest adevăr, tn cât,cu toate că nu iad parte oficială la Espoziţie, aii acordat fără hesitare, iniţiativei private, subvenţiunl; Belgia 600,000 fr. Spania 500,000, Portugalia 300,000, Norvegia 137,000; şi altele Încă, pentru că acestegu-verne aO recunoscut că acolo unde iniţiativa privată trebuie se reprezinte ţara, a-colo se află în joc şi drapelul naţiunel, şi câ onoarea, afară de interesul lor propria, le dicta să ajute conaţionalilor lor ca să se prezinte la întâlnirea popoarelor în condiţiunl favorabile. Austro-Ungaria n’a autorizat pe ambasadorul săQ la Paris, Comtele Iloyos, să primească funcţiunile de comisar general, şi Lordol-primar al Londrei nu e preşedintele comitetului Englez pentru Expoziţia Marel Britanii la Paris ? Nu e de admis deci, câ guvernul romîn ar înţelege all-fel onoarea drapelului naţional de cât cele-l’alte guverne, şi câ va privi cu braţele încrucişate la sforţările conaţionalilor sel. Ce ar zice cine-vadacâ pe un câmp de bâlae, Comandantul unei armate, văzîntl una din trupele sale intrată în luptă ar sta nepăsător cu armele jos ? îmi fac datoria : Nici o silinţă nu mă costă prea mult, pentru că am ferma speranţă că toţi oameni care ştitl să’şl iubească ţara vor da sprijinul lor comitetului naţional. Nu mal avem dreptul a hesita. De multă vreme ora lucrului a sunat. G. Bibescu. PRESA LOR! Nu ştim dacă, în douî-spre-zece ani de guvernare a colectiviştilor, presa opozanta de pe atunci a combătut pe d. Brătianu cu mal mare violenţă, decum combat azi guvernul actual foile salariate ale disperaţilor de tot soiul. Un lucru este însăsigur, acela ca, de şi mi-şeliile necontestate şi hoţiile patente din acea vreme ar fi putut esplica şi legitima ori ce violenţa şi ori-ce mijloc de combatare, nici o data ziarele conservatoare nu s’au înjosit să aleaga arme de luptă neoneste cum le aleg ziarelecoafiŢnmn colectiviste de astă-zi. In adevăr e înspăimântătoare Indrăs-neala salariaţilor ce scrib după porunca fostei stăpâniri. Nicăieri, nici chiar în ţările unde presa a trecut prin cea maî mare des-frânare a condeiului, nu s’ar putea găsi o asemănare, fie şi pe departe, cu destrăbălarea neruşinată în care bălăceşte îuomolitfi, ziaristicacolectivităţel. Deschideţi ori-ce ziar d’al lor, ce v’ar cădea în mână, fie Voinţa Naţională, Democraţia sau Telegraful, fie. Naţiunea ori Lupta, care cu voie, ori silite fac tot treburile colectiviştilor, — şi veţi vedea dacă nu sunt scrise în stilul epileptic al unor inconscienţi de plâns, or al unor neruşinaţi fără seamăn. Reaua Şedinţă, calomnia, intriga joasă, aiurea mişelească, minciuna sfrunta-tă.-’ată isvoarele curate, iată mijloacele Oi^dfyiig din Care bieţii noştri! adversari g a(japă şi iau culori cu care să ’şi zughveascâ scârboasa lor proză de toate zuie. Guvernul actual şi, [fireşte, întreg partidul consrvitor) cu care e ţa strânse legături -te prietenie politici, nu poate fi bine pivit de nici o nuanţă a bifurcatuluî şi ramqcaţu]uj consorţii colectivist; aceasta foarte natural şi nu mal are nevoie de rcl0 explicare. De asemenea e natural, ş nimeni nu are ceva de zis, dacă aces,oonsorţiflt pătat de sus până jos, luptă Qn-gspu-terî pentru a reuşi, în cel mal ban^z, să scape cât să poate mal uşor din te ribila răsbunaTe publică ce ’l aşteaptă. Unde încetează îns5 d’a mal fi naturală şi esplicabilă lupta lor deznădăjduită, este atunci când furia şi învierşunarea'l orbesc atât de mult, unde patima d’a pungăşi şi schingiui ţara e atât de înrădăcinată, unde groaza de ziua judecaţii definitive ÎI fac să ’şl piarză sărita în aşa grad, în cât trec ori-ce măsură, a-runcacu ce apucă, strigă cât le ia gura, să svîrcolesc prin gazetele lor, cum se svîrcoleşte bolnavul de patimi rele pe patul ospiciilor ce te înfiorează. Pentru el, guvernul junimist şi întreg paitidul conservator a săvârşit In şase luni tot ce se poate închipui maî îngrozitor pe lume ; — pentru eî, din prima zi a venirii sale la putere, d-nu Teodor Rosetti a ţinut «crima într’o mână şi infamia într’alta»; d-nu Maio-rescu a «desorganisat şcoala românească» în câte-va zile ; d. Carp ameninţă, «intimidează şi terorizează» pe profesori; partidul liberal-conservator a introdus în toate serviciile statului «iazmele fioroase ale trecutului, bandiţii daţi în judecata şi condamnaţi din alte vremuri;» şi, ca o catastrofă finala, prezic «peirea României, ingenunchia-rea şi supunerea el la străini» numai şi numai din pricină că actualii guvernanţi sunt nişte «trădători al intereselor naţionale» fiind-că conspirăîn contra «libertăţilor poporului român» şi au de gând să nimicească «toate roadele adunate de luptele uriaşe ale liberalismului 1» Şi aceste aiurări de om bolnav, de vinovat care e chinuit de frica pedepsei, sau e taiat poate de ghiara propriei sale conştiinţe, toate aceste aiurări, sad mai bine toate aceste calomnii mişelaşti, zise şi scrise cu seninătatea vinovatului de rasă, nu sunt numai rodul minţii unor prăpădiţi scriitoraşi, ce trăesc din tâlhăriile făptuite In trecut de stăpânii lor; nu, ci chiar aceşti stăpâni atot-puternici de erl nu roşesc să ia cuvântul în adunări publice, unde www.dacoromanica.ro 2 Ed EPOCA — f OCTOMBRE se bat cu pumni! !n piept, strigă pînă ce spumează, denunţând opiniunii publice pe oamenii de bine, care aii luat răspunderea unei situaţiuni grele, ca pe nişte infami ori ca pe nişte asasini de rând. Unde vor s’ajungă, nici ei nu’şl dafl socoteală; ceia ce este însfi sigur, e că pe banca acuzaţilor afl să vorbească mai liniştit şi mal cu măsură. SCRISOARE ADRESATA D-LOU ALEGATORI AI JUDEŢULUI MUSCEL Domnilor Alegători, Peste curând avem se alegem represen-tanţil noştri la Cameră şi Senat; până a nu ne hotârăcul se încredinţăm mandatu nostru, trebue se ne chibzuim şi se cumpănim trecutul acelora care se presintă sufragiilor noastre. Se nu ne luăm numai după vorbe,se nu ne amăgim defrase pompoase şi de fâgăduell care nu costă nimic pe acela ce le face ; se judecăm pe fie-care după faptele lui. Experienţa acestor câţl-va ani din urmă se ne serve de învăţământ. Eu nu vid a vă face istoricul acestei nenorocite epoci, d-vstră o cunoaşteţi în destul; tot ce s’a scris asupra-I poate forma volumurl întregi. Mi-e’mt veţi permite a vă întreţine asupra unei cestiunl ce se exploatează foarte mult de colectivişti şi pe care mă voi încerca s’o lămuresc : este cestiunea liberalismului de care se servă colectiviştii spre a se recomanda ţerel şi ura ce el vor se Insufle poporului în contra tututor acelor care, pătrunşi de relele ce colectiviştii afl făcut ţerel, fug de dânşii. Citesc cu atenţiune gazetele colectiviştilor şi ca român nu puţin regret din inimă când văd aceste organe autorisate ale fostului guvern, lipsite de orl-ce idei serioase, plinenumal de defăimări, de insinua-ţiunl, de interpretaţiunl răutăcioase, de scornituri şi de insulte la adresa adversarilor lor politici. Oare ce idee am da noi de gradul nostru de cultură politică şi socială, când un număr oare-care din aceste gazete traducân-du-se s'ar citi în streinătate şi mal cu seamă s’ar şti că ele represintă pe nişte foşti miniştri, oameni de statal Românie., care afl fost 12 ani ia putere. Ce alt se poate constata în presa col»"" tivistă de cât o tendinţă culpabilă de poâ" ga vrajba şi desbinarea între Român 1 T°t ce nu e colectivist este vândut str»nu^u,> este reacţionar; colectiviştii nu»*1 sunf-patrioţi 1 el singuri au idei lib1'*1'0?' re" presintă progresul în România de aci îa colo toţi sunt inimici al pOgresuluI, şi resping orl-ce inovaţiune r primejdioasă într’un cuvânt orl-ce nu colectivist sunt boerl, ciocoi, precum pnumesc dânşii, nu aspiră de cât la instfl‘^un^e ce^e vechi ca la un principia saca 9* vor imobilitatea. Oare aşa se lie? dacă am arunca o o-chireasupra trenului c ne alţii aaiostcel d’ântâl care slîl scuturat de toate privilegiile ce esi“aQ în tară de câL Boeril? şi astăzi tot r se caute a se întoarce la tre-outlCinp^1 d’ântâlau îmbrăţişat şi aplicai ideile‘lierale 9* democratice în România deoâtBoeril? Mal toţi colectiviştii care .tstă-zl se dafl deliberau, dedemocraţl,afl moştenit fără niclomuDoâsituaţiunea politică şi sociala în care ne aflăm, situaţiu-ne la care părinţii lor nici că visafl. Oare do am vrea se ne dăm seama de liberalismul lor: Liberalism se poate chema persecuţiunea şi urmărirea prin toate mij- loacele din partea fostului guvern a tutu-lor acelora care nu erafl în tabăra lor? Liberalism se poate chema sistemul de a protegia şi încuragia abusurile şi hoţiile partisauilor Iul? Liberalism se poate chema risipa cu milioanele a banilor publici şi creearea de imposite peste impositespre a acoperi cheltuele cele mal nemăsurate şi disproporţionate cu resursele ţerel ? Liberalism se poate chema modul de a administra ţara prin corupţiune şi prin absolutismul cel mal sistematic deghisat în regim constituţional? Nu, Domnilor, liberalismul safl ideile liberale cer de la oameni care vor se şi le Însuşească simţiminte nobile, generoase, iar nu simţiminte egoiste, meschine şi pasionate la ultimul grad. Ce probă mal mare de lipsă de patriotism a guvernului căzut, de cât stăruinţa şeflior colectivişti de a se perpetua cu ori ce preţ la putere, şi aceasta nu pentru vr'o idee mal folositoare ţerel ci numai pentru satisfacerea intereselor proprii ale lor. Când el vedeafl prea bi ue că sistemul urmat de dânşii, în anii din urmă, era reprobat de ţara întreagă, oare nu era patriotic din parte-le de a se retrage de la putere? In adevăr situaţiunea în care aduseseră ţara cerea de la dânşii se părăsească puterea de acum trei patru ani, iar nu se aştepte a fl daţi jos cu forţa şi ast-fel se compromită aproape instituţiunile fonda-inentale ale ţărel. Acum de voim, D-lor, se ne dim bine seama dacă în realitate există în România partide care ar deosebi pe bărb-U1 noştri politici într’un mod radical, ve<®m că partide propria zise afl existat la noi pe când diferitele cestiunl fondamen*1!® car® preocupai! pe patrioţii români vr'o 30 ani în urmă, erafl încă nerefolvate’ Atunci se aflafl partide bine defnite: unii stăruiafl ca ţara prin instituţanele el s® se pună în nivel cu ideile erjcel: alţii care puţin deprinşi cu reform^e moderne nu se prea puteafl împăca •a dânsele; şi în sfârşit aceea care cred»1*-1 prin sguduiturl numai şi prin flîjloace revoluţionare, frământând ţar- dintr’un căpătâi la cel-l-alt puteafl întrjduce reformele dorite mal de toţi. Acef“tâ din urmă partidă, ca şi colectiviştii 'SfâzL nu căutau prin mijloacele la care pcurgeafl, de cât se ajungă la putere bâp.nd vrajba între Români. •ermiteţi’ml cu această ocasiune, d-lor, , vă povesti aci o scenă caracteristică petrecută pe timpul lui Vodâ-Cuza, între un Ministru şi un Şef de secţie : acesta pre-sinlându-se într’o Sâmbătă la ministru spre a ’I cere iscălitura mal multor hârtii, Ministru îl zise: «Nu pot acuma, fă bine de vino mâine Dumineca dimineaţa, acasă la mine.» A doua zi Şeful de secţie se presintă în salonul Ministrului cu hârtiile la supţioară. Îndată ce întră în salon unde se aflafl vr’o două-zeci de precupeţi, măcelari, tâbâcarl, etc., înşiraţi pe scaune, Ministru se repede la dânsul şi fără alt preambul, apostrofându’t cu vorbele: «Ce cauţi aicea Domnule?» se întoarce către mosafiril ce îl avea în salon, şi le zice a-râtând cu degetul pe Şeful de secţie: «Vedeţi domnilor, aceştia sunt duşmanii ţărel, de aci în colo d-voastrâ vă este dat a fi miniştri, deputaţi, judecători şi cele-l’alte:» şeful de secţie întrebă pe ministru. «Dar ce am făcut efl domnule Ministru?» Spre răspuns acesta îl arătă uşa. — A doua zi Şeful de secţie vrând să tragă la lumină insulta ce i-se făcuse în ajun, Ministru se scoală după scaun şi bălându’l pe umere cu blândeţe ÎI zise r îzând. «Nu te supăra dragă de împrejurarea de erl, efl trebuia să ţin acest limbagifl mosafirilor pe cari ÎI al găsit la mine.» Cuvinte imprudente din toate punctu- rile de vedere venind mal cu seamă de la un Ministru şi adresându-se la oameni pe atunci fără educaţiune şi fără învăţătură; acel Ministru avea cel puţin de scuză luptele crâncene încinse înainteaîntroduceril reformelor, între roşii din care el făcea parte şi tutre albii pe care îl combatea. Aslă-zl însă când nu a mal rămas nici urmă de instituţiunile cele vechi şi când, nu ştifl ca să existe în Europa o constitu-ţiune mal liberală de cât a noastră, a vedea pe colectivişti venind să împarţă ţara în două tabere duşmane, unarepresintată de dânşii ca liberală-naţională, iar cea-l’altâ reacţionară, retrogradă, vândută străinului, nu este oare o crimă din parte-le? Nu văd el că modul adoptat de dânşii spre a combate pe toţi acel cari s’afl depărtat şi se depărtează de Colectivitate din causa purtărel ce a avut cât a fost la guvern, că insinuaţiile perfide de cari se servă merefl spre a frământa masele, toate acestea nu fac de cat a întărită pasiunele cele mal răle şi a sgudui temeliile ţărel? Partide politice găsim mal în toate Statele Europei în care se păstrează încă iustituţiunele cele vechi şi chiar urme de feodalism şi în care se discută principiurl sociale şi forme de guvernământ; ast-fel găsim partide în Prancia, împărţită în Republicani, în RegaliştI, şi în Imperialişti; în Englitera unde esistă aristocraţia cea mal puternică care menţine toate privile-giurile el; în Germania, în Austro-Unga-ria unde asemenea se află în vigoare insti-tuţiunl aristocratice şi în sfârşit mal în toate cele-l’alte State. La noi însă prin Con-venţiunea de la Paris (1857) toate vechile privilegiurl s’afl desfiinţat, s’afl Introdus treptat o mulţime de reforme radicale şi la 1866 s’a promulgat Constituţiunea cea mal liberala. A veni dar acumsăîmpârţim ţara în partid de liberali, conservatori, conservatorl-liberall, junimişti, radicali, etc., etc. nu este oare a ne amăgi unii pe alţii, nu este a căuta să maimuţărim cele-l’alte State, în care partidele ’şl-afl cuvîn-tul lor de a fl ? Efl caut a găsi defini ţiunea diferitelor aceste partide şi nu o găsesc nicăerl; suntem toţi constituţionali şi nu putem fl alt-fel. Nu vorbesc aci de oameni cari ar aspira la idei socialiste safl la dărâmarea Consti-tuţiunel; aceşti oameni nu pot fi consideraţi de cât ca nişte individualităţi cari, cum zice proverbul românesc: «încearcă adâncimea mârel cu degetul.» Continua trebuinţă ce se simte la noi, ca în toate Statele, de a Introduce modificări, îmbunătăţiri, reforme dedetaliurl în diferite legi, îmbunătăţiri şi modificări asupra carora se produc diferite opiniunl — şi nu poale fi alt-lel — aceasta nu constitue partide politice. Efl nu văz la noi de cât grupuri de oameni politici conduse de câte un şef diri-getor. Nimic mal natural ca aceste grupuri safl fracţiuni constituţionale, se aspire şi să caute a se menţine la cârma Statului; să aspire însă prin mijloace leale, oneste, conciliante şi să se menţie prin aceleiaşi mijloace, iar nu prin corupţiune şi prin mijloace reprobate de morala publică, băgând vrajba şi ura în societatea română, precum afl făcut şi caută a mal face colectiviştii. Depinde acum de modul cum vom şti să esercitâm dreptul nostru de alegători, să asigurăm ţării prin bărbaţii pe cari vom trimite în Corpurile Legiuitoare, liniştea înflorirea şi propăşirea Statului Român. Kiculae liretzulescu. Leurdenl, aO Septembrie îUSS. IN FORMAŢIUNI Erî seara o foarte numeroasă întrunire publică sub preşedinţa d-lui Gr. N. Alexandrescu s’a ţinut Intr’un salon de prin calea Rshovei, la care au luat cuventul dd.d-r Severeanu, G. D. Teodorescu şi Brătescu. S’a hotârît ca se fie susţinute candidaturile partidului liberal-conservator. Simpatica primire făcută d-lor Gr. Alexandrescu şi G. Dem. Teodorescu, care sunt candidaţi la col. II este de bun augur pentru succesul candidaturelor lor. Lupta de eri spune că un redactor de la un ziar conservator a scris d lui Dim. Bratianu, spre a’l ruga se’l susţie la viitoarele alegeri, în col. II de Ilfov, promiţându-i că în schimb nu va mai ataca pe liberali. De oare ce ni s’a raportat că noi am fi vizaţi în acea informaţie, somăm pe cei de la Lupta se ne facă cunoscut numele acelui redactor şi dacă cum-va s’ar adeveri ştirea dată de Lupta, ceia ce Inse nu va fi, făgăduim că vom lua măsuri de natură a putea continua fără nici o piedică, campania noastră în contra liberalilor- colectivişti. Aseară s’a ţinu în salonul Zipser o întrunire provocată de partidul d-lui Dem. Brătianu. Vre-o sută de alegători răspunse la apelul ce li se făcuse. A vorbit d. N. Blaremberg, care a probat oă relaţiunile d -sale cu colectiviştii nu sunt tocmai bune, şi că d sa este un inimic neîmpăcat al colec-tivităţei. Discursul d-lui Blaremberg, mai | ales la aceste declaraţiunî, a fost foarte des întrerupt de aplauze frenetice. Dupe d sa a luat cuventul d-1 Yrabiescu care a arătat cari sunt motivele pentru cari s’a despărţit de majoritatea consiliului comunal al capitalei, mtr’un cuvent fostul adjutor de primar a făcut un resboiu în regulă contra d-lor Pake Proto-popesou şi Brătescu. m fine la urmă de tot d. G. Boe-rescu a vorbit tot în sensul d-lui N Blaremberg. La ora 9 1/2 adunarea s’a despărţit în ordinea cea mai perfectă. In această întrunire s'a anunţat o nouă întrunire, ce se va ţine la Atheneu şi în care d. M. Cogâlni-ceanu va pronunţa un mare discurs. -»5- Gandidaţii nuanţelor conservatoare din Iaşi publicaţi de Ţara s’au fixat precum urmează ; La colegiul I de Cameră : V. Pogor, A. D Holban, Iacob C. Ne-gruzzi, Emil A. Mavrocordat. La colegiul II de Cameră : T. L. Maiorescu, Dimitrie Rosetti, V. Sculi Logotetides, Ştefan Vârgolici, Dimi-trie Alexandrescu, A. Gantacuzino Paşcanu. La colegiul III de Cameră : Gri-gorie M. Buiucliu. s* E vorba, zice Apărarea din Cra-iova, de a se face un scandal la o apropiată întrunire a liberalilor-co-lectivişti. Iată în ce condiţiuni şi cu ce scop infam. Liberali-colectiviştî, văzând că nu sunt agreaţi de public ca s6 poată compta pe un succes liniştit, vor se ’şi asigure victoria în alegeri prin un scandal. La o viitoare întrunire a lor, câţi va liberali-naţionali indignaţi, se vor bate între ei, vor cauta se facă gălăgie şi se întrerupă pe cei ce vor vorbi, iar a doua zi a-ceştia vor începe se strige că scandalul li s’a făcut din partea conservatorilor. Denunţăm publicului această manoperă mizerabilă care nu se poate naşte de cât In creeri unui colectivist. Rugăm pe parchet se fie cu luare aminte, se se găsescă în sala de întrunire pentru a’l reprima imediat. Se ştie de toată lumea, mizeriile pe care noi conservatorii le-am suferit din partea liberalilor-colecti-vişti; nu s’su uitat de sigur scandalurile de la teatru şi de la lănci. Astâ-zi fraţi lor de slnge vor se joace aceeaşi dramă în care ei se fie şi victime şi actori. Cetăţeni Craiovenî care ştiu că liberali-naţionali, şi în opoziţie ca şi la guvern nu trâesc de cât prin scandaluri vor şti se’şî dea seamă de scandalul pe care—dupe am a-flat—’l prepară liberali-naţionali. Aflăm că d. Henri Catargi, supleant pe lângă tribunalul Ilfov, va fi numit ca procuror în locul d-lui Gr. Cârlova trecut ca director al poliţii capitalei. De asemenea se zice, că d. procuror Horia Rosetti va trece ca supleant în locul rămas vacant prin numirea d-lui Gatargiu ca procuror. D. judecător de instrucţie în urma unui ultim interogatoriu ce ’l va face d-lor Aristomene Fotino, Si-meon Mihâlescu şi Râdulescu, va termina şi cu examinarea afacerel d-lui Fotino. Din foştii Deputaţi şi Senatori colectivişti din Severin doui numai au curagiul de a se presenta la viitoarele alegeri. Aceşti doui sunt dd. Sefendake şi M. Porumbaru (Ploşniţă). -SBB- D general Arion, inspectorul general al artileriei, a asistat ieri la experienţele de tir făcute pe cîmpia Cotrocenilor cu tunurile cele noul destinate a servi la fortificaţiee capitalei. Dupe câte ştim experienţele au reuşit într’un mod strălucit Aşezarea acestor tunuri st va începe chiar, în fortul de la Shitila. -sas Astă seară se va ţine o întrunire publică într’un salon in calea Plev-nei, vis-a-vis de fabrbfl Lessel. La această întrurtre va lua cuventul şi d. George Vonescu,unu din leaderii partidului liberal-conservator. Aflăm cu mulţumre că Eforia spitalelor a luat decizhnea de a reveni asupra mesure’,luate relativ la suprimarea credituhi necesar pentru nutrimentul eternilor de spitale, în favorul eânra am intervenit de ună-zi. -«V Pentru stagiune Theatrului Naţional de estimp i£>ua direcţiune a luat următoarele nesuri: FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (20) WALTER SCOŢI LOGODIŢI 9 SAU CONETABILII DE CHESTER VI. (Urmare) — Ave Maria I Ave 1 regina coeli! zise preotul ; nici că puteai să’ţi întemeiez! încrederea pe o stâncă mat sănătoasă. Insă, fiică, urmă el, după a-cest strigăt, n’al auzit nicî-o dată de o înţelegere pentru mâna voastră ce era între prea cinstitul vostru părinte, pe care l’am perdut aşa de crud (Dumnezeii să’l odihnească) şi nobilul neam de Lacy ? — Am auzit ce va despre asta, răspunse Evelina, plecând ochi! la pămînt şi roşind puţin ; dar eu mă las în mâna Sfintei Fecioare ocrotitoare şi mângăetoare. De abia vorbise, că Roşa intră în capelă cu aceeaşi repeziciune cu care eşise, aducând de mână pe tatăl seu, ftl cărui demers a lene, de şi hotirlt, era în cea maî mare nepotrivire cu > mişcările repezite a fiicei sale şi cu a- j prinderea eî. Roşa ast-fel cu tatu-sefl împreună ar fl reamintit vedere! vre unul din acele vechi monumente pe care un heruvim, de o statură prea mică pentru însărcinarea sa, este arătat sburând spre Empireu cu corpul unu! muritor a cărui greutate şi grosime parcă ar fi să nimicească binevoitoarele sforţări a inaripatuluî călăuz. — Roschen, copila mea, ce’ţi este ? zise Flamandul supunânduse silniciei ce’l făcea copila sa cu un zimbet părintesc ce zicea mai mult de cât acel nelnsemnător ce flutura mal In tot-d’a-una pe buzsle lui. — lata tatăl mefi 1 zise fetiţa cu nerăbdare, să zică cine-va acum că’i trădător dacă poate şi Indrâsneştel Acesta’! Wilkin Flammock, fiul lui Dieterick, neguţitor de mârinţişur! la Anvers. Cei ce barfiau de dlnsul în lipsă să’l arunce acum vina în faţă 1 — Vorbeşte, părinte Aldrovand, zise Evelina. Sunt încă prea tînără pentru îndeplinirea îndatoririlor unei castelane, şi cerul mi Ie’a impus într’o împrejurare cu totul nenorocită, dar cu a-julorul Iul Dumnezeu şi a Sflntel-Fe-cioare, vom asculta invinuirea d-tale cu nepârtinire, şi vom judeca’o cu dreptate. — Acest Wilkin Flammock ce stă în faţa noastră, zise călugărul, oricât de înărăvit ar în faptele rele, nu va cuteza să nege ca l’am auzit efl cu urechile mele aşternând condiţiile cu • care ar da castelul duşmanului, j — Loveşte’l, tatăl strigă Roza cu indignare, loveşte’l pe cât e încă deghisat I Nu’i voe să atingi rasa călugărului, dar poţi să loveşti zalele soldatului. Loveşte’l, safl cel puţin spune’I că minte. — Tăcere, Rosico, eşti nebună, zise tatăl el încreţind din |sprincene. Să a-flă mal mult adevăr de cât bun simţ în călugărul ăsta, şi aş vrea să fi fost urechile lui cât de departe, când a auzit cea ce nu trebuia să audă. Roşa să schimbă la faţă auzind pe tatăl sefl că mărturiseşte deschis trădarea de care era învinuit, şi pe care nu l’ar fi crezut în stare de a o săvârşi. Ea lăsă mâna ce’i luase spre a’l aduce în capelă; să îngălbeni la faţă, ca şi cum sângele care’I dăduse colori atât de vii puţin mal nainte, ar fl pă-răsit’o spre a se retrage spre inima el. Evelina privi pe vinovat cu blândeţă, mâhnire si demnitate. — Wilkin, îi zise ea, n’aşl fl putut’o crede nicî-o-datâ. Ce 1 chiar în ziua mor-ţeî binefăcătorului tefl, trădezi încrederea ce pusese în d ta, şi te tocmeşti cu omor.torii sel asupra condiţiilor cu care le vei preda acest castel I Dar nu 'ţi voi bănui nimic. Iţi retrag încrederea mea şi poruncesc să fii păzit în turnul de la apus pănă ce D-zeflva bine-voi a ne trimite ajutor. Atunci prietenia mea pentru fiica d-tale mă va face poate să uit crima d tale, şi te va scuti de o altă pedeapsă. Supune-te îndată poruncelor mele I — Da I da I da I strigă Roşa rostind aceste trei monosilabe una după alta cât putu mal repede ; să plecăm I să ne ducem în cea mal neagră carcera ! Noue întuneracul ni se cuvine mal mult de cât lumina 1 Călugărul, văzînd că Flammock nu să mişca nici de cum spre a se supune la mandatul de arestare ce fusese rostit împotriva lui, Inaintă într’un chip care să potrivia mal bine cu fosta lui meserie safl cu îmbrăcămintea lui schimbată de acum de cât cu slujba lui spirituală, şi’l zise : — Wilkin Flammock, te arestez pentru trădare mărturisită către doamna ta suzerană. Şi întinse mâna pe umăr ; 11 răspinse cu braţul spre a’l pune cu mişcare amerintţăoare şi hotărîtă : dar Fiamandul, făcând un pas înapoi, — Eşti nebun, zise el cu sânge rece. Voi ăştia Inglejii, înebuniţî când luna’i plină, şi biata mea fiică s’a molipsit de boala voastră. Milady, cinstitul d-voastră tată mi-a Încredinţat comanduirea acestui castel; îl voi întrebuinţa după cum mi se va părea mal folositor pentru cel care’l locuescs, şi fiind că eşti minoră, nu poţi să mi’l iei când îţi va plăcea. Părinte Aldrovand, un călugăr nu este îndrituit să îndeplinească un mandat de arestare. Rosico, linişteşte-te, şi ştergeţi ochii. Eşti nebună. — Da, aşa sunt, strigă Roşa, şter-gându’şl lacrimele, şi reluând toată vioiuciunea încrezătoare a fiicei sale. Da, sunt nebună şimal mult de cât nebună, de vreme ie m’am putut îndoi un minut de aestrămutarea tatălui meii. Increde-te în el, scumpă stăpână ; e credincios, de şi pare aşa răce ; e bun, de şi nu ştie si vorbească frumos. Daca s’ar face vino'at de trădare, m’aşi Însărcina efl să’l pidepsesc, căci m’aşi arunca de pe vîrfu: turnului celui nalt In şanţ, şi el ar pefle pe fiica sa fiind că şi-a trădat stăpân . — Toate aste sunt aiurări I strigă călugărul ; cine jă poate încrede în-tr’un trădător ca? ş’a mărturisit trădarea ? La minellnglejl şi Normanzi I Ajutor I Daţi ajuor stăpânei voastre I pregătiţi-vă r>rc?pilp, arbaletele, şi... — Pâstreaza’ţres flarea pentru viitoarea d tale piedici, sfinte părinte, zise Flammock; sau cel puţin ţipă flămânzeşte curit, da vreme ce cunoşti această limbă : căci cei care pot să te audă de aci nuvor răspunde la vre o alta. El să apropV atunci de Evelina cu o prietenie a cţaeî sinceritate era greii s’o bănueştl ;/ Se poate încălzi mai multe odăi ™ fciugura Muba EFTINA. X % X XSin gurul deposit: STR. GABROVENI, 49™i 1 POMI RODITORI ALT0ITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI FLNUMITE CALITATI SI DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA irâdina Numită BRASLEA mm 10.1NID 9C0 « Sub. Icoana Slr. POLONA 104. PRIMA FABRICA ROMANA DE CONSERVE FONDATĂ LA ANUL 1874 ■ CURELE DE TRANSMISIUNE prima calitate englezească CURELE DE CUSUT adevărat «Crown» TUBURI DE CAUCIUC pentru vin TUBURI DE CAUCIUC pentru pompe de apă TUBURI BE CAUCIUC pentru locomobile TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC ASBEST, FURTUNI DE CÂNEPA pentru pompe de incendii! CURELE DE CANEPA pentru pompe de incendii! STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE se găseşte cu PRETURI Ivi .DERATE iu depozitul fabrîcci 0TT0HfiRNISCH Calea Victoriei J8 vis-a-vis de Pasagiul si str. Academiei e, aproape de ministerul de Interne. 951 Pentru mal multe calităţi de diferite fructe, între care şi noile varietăţi de pere numite: Regele României, Regina României, Mihal-Bravu, Stefan-cel mare, etc., am fost premiat cu următoarele reCompcnse de I-a clasâ: 2 Medalii de aur de la Exposiţia de horticultura din anul 18C8 2 Medalii de la comiţiul agricol de Ilfov din anul 1881 şi 1883 1 Ordinul Corodnrl României pentru horticultura şi pomol. 1883 1 Diploma de onoare cl. / de la Expos. Coop. României din 188} / Brevet de furnisor al Curiei Regale din anul 188S. mş$ŞWW9 piKjS@ D. ST A ICO VI Cl BUCURESCI Sunt j2 de ani de când mă ocup cu pomologia, desvoltând această arta, am avut şi am dorinţa statornica, d’a vedea întreaga Românie Înzestrata cu cele mal bune fructe, pentru ca Ea să ajungă a se mândri vis-a-vis de cele-l'alte State în privinţa calităţel fructelor. Pentru realisarea acestui scop, pe lângă ostenelile şi sacrificiele băneşti ce am făcut, am hotărât a reduce şi preţurile pomilor Ia jumătate din cele prevăzute în catalog, ca prin această eftinâtate să ’şl poată procura orl-cine din toate speciele ce ar avea dorinţa. Asemenea am făcut o Însemnată reducere de preţ şi pentru alte Iţ specii de pere, producţiunl rol, ce nu se văd în catalog, adică : RE - I GELE ROMÂNIEI, REGINA ROMÂNIE), MI HAI-BRAVUL, STE-FAN-CEL-MARE, etc. — Acestea se vindeau cu preţ de IO lei bucata şi acuma vor fi numai 3 lei. D-nil amatori din Capitală şi din districte, cari vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi a se adresa prin epistole la zisa grădină şi Îndată li se vor trimite. Iscăliturile rugăm a fi cit se poate de descifrabile. Timpul plantatului pomilor pentru toamnă fiind sosit, d-nil sunt rugaţi a grăbi trimiterea comandelor d-lor, de oare-ce, cu cât pomii se vor planta mal de timpuriu, cu atât este mâl bine. 559 Mazăre boabe extra............ Mazăre boabe fină............. Mazăre boabe mijlocie. . . . Mazăre păsteî................. Fasole fină . . .............. Fasole grasă . ............... Tarhon ....................... BobCt verde................... Dovlecel...................... Bame sos tomate............... Pătlăgele vinete sos tomate . . Pătlăgele vinete pentru Musaca Pătlăgele vinete împănate . . Pătlăgele vinete tocate. . . . Fasole boabe llageolets . . . Ţîrî plaehie.................. Sparanghel.................... Ciuperci...................... Bul on tomate................. Comercianţilor preturi reduse, dmaeam Lei B. 1 25 L5 90 80 80 80 80 80 80 80 80 20 50 80 10 40 60 Lei 2 2 1 1 60 1 60 1 60 1 60 2 — T4PETLIU SI PERVAZURI (Recomandă cu preţuri moderate H. HONICH Bulevardul Elisabcta (Băile Eforiei). | A apărut în editura de muzică A. X_. PATIN Romanţa Tu ’mi eşti tot, Cuvinte de p Paul Palia, Musica de A. Flechtenmacher. j Po ca Mazurca l’orumbitza alba, de Alfonso Cirilla. Se vinde cu preţul de 1 leu 50 b. bucata. ELEV ABSOLVENT^: siale şi actualmente înscris în clasa IV ne având mijloace pentru a’şl complecta siu-diele urmând anul acesta cursul clasei IV, voeşte a găsi o persoană caruia facându-I ori serviciu să-I dea toate cele necesare pentru tnlreţnere etc. Persoanele doritoare ’l pot găsi pe a-dresa F. P. în curtea Mitropoliei. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la librăriile SocecO şt loaniţiu: MUSICA COPIILOR carte didactică pentru clasa II şi IH-a primară de George /. Mugur, membru diri- j ginte al corulul-vocal de la biserica Creţu-! lescu, profesor la liceul Sf. Gheorghe şi la j gimnaziul Lazar. — Preţul 75 băut. URMĂTOARELE PREPARTE COMPUSE OE : DIMITRIE G. GHERMAN ULZEU Se găsesc în Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. o Apa dentifrice are proprietatea de a întări gingiile, face să dispa â roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să disp -.ră piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurei. -r- Sticla costa un leu. Pomăda de Chiniua împiedică căderea pârului şi ’l face să crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe s*i roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi Impedicâ căderea părului. — Flaconu i şi 5i> bani. Pudra Vlrg/iuie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadturâ, iadică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprieta.ea a albi şi a reda luciul malţuluî dinţilor. — Cutia 2 lei. 8i8 sgasaasBMEMg-** -s-aF3g?FZBasga-, ai No-2, STRADA LIPSCANI, No-2 iu facia băcăniei d-l i i\. loauid d £ PANZARIE SI LINGERIE Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi, Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, PicheturI, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc. ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU ERODAT No 2, STR AD A LIPSCANI, No-2 in facia llncuniri d-lui N. loanid % 3 o po e» îO I îu CASA DE SCHIMB 10NESCU & MARCU Strada Lipscani No. 15 bis BUCUREŞTI 938 VALORI Scadenta cupoanelor Târg lib. curs med. Fondnri de «tat român Renta rom. perpe. 1875 5% 1 Ap. 1 Oct. Renta rom. amortisab. 6% 1 Ap. 1 Oct. 97% Renta rom. rur. conv. 6% 1 âlai 1 Noem. 0* Oblig, de stat C. F. R.6% 1 lan. 1 Iulie idem idem 5% idem împrumut Stern 1864 7% 1 Mar. 1 Sept. lmiirum. Openheim 1866 8% 1 lan. 1 iulie Agio Impruiunt. de oraşe Impr. oraş. Bucur. 5% 1 lan. 1 Iulie (S idem din 1884 5% 1 Mai 1 Noem. 96 jm.or.Buc.cu primelozfr. 20 50 Valori diverse Credilul lonciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 106% idem idem 5% idem 96% Cred. func. ur. din Buc-7% idem 105 idem idem 6% idem 100 idem idem 6% idem 92 % Cred- func. ur. din las) 5% idem 81% Obi.cas. pensiun- fr.300 10 1 Mai 1 Noem. 240 BĂILE 802 Strada Politiei, No. 4-G Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 0 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în loale zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea, ahfes#*». agfeitfc* t a»n**> k fi^7«aKaflBBa^Baegag.r i B0HV1Z 0£ REPAT Ull IL\ CELE 1111IMIWTE IPl MII1LEIIICIWI-UIPHC CEL MAI CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea autorităţilor compeente apa minerala de «It£pat» întrece prin compositiunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-carbonic nu numai toate isvoarele minerale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din Ieri străine, recunoscute In urma efectului lor minunat de cura ca cele mal renumite. i Apa minerală de «Kdpat» Introdusă numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent In contra conturbarilor de mistuire, In contra starei catarholice ale stomacului si ale organelor respiratoare, In contra starei calarhalo-chronice ale besicei, în contra nefralgielor (mala-dielor rinichilor), în contra afecliunei reumatismale chronicc articulare si musculare, In contra convulsiunilor chronice ale inimei, In contra migrenei (durerea unei pârţl a capului), tu contra nervoşi ta ci aşa n: mitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eficaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favorişează secreţi unea male-riilor maladioase prin iritarea, îndemnarea, animarea org nelor celor maiimporLanle de secroţiune In c -rp. Un efect admirabil < xercitează la secreţiunea udatului, pe care o mreşle, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mai minunate. Ca borviz, adică băut cu vin s’a introdus de clasele cele mal distinse, care o beai! cu plăcere şi o apreciază fiind un eminent alcalin-acid rece ( 7 .4° C.) şi în urma gustului său pla ut si susţinut piscând pe limba este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poate bea zilnic fără a impune vr'o esenţială schimbare adietel. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zahar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeură sau lămâiă şi ceva zahăr dă o li-monadă prea plăcuta şi musoasă. «Borvizul de inepţi!» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şt la magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s'a luat mâsurl d’a fi pusă In vânzare lot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. Depositul general de export G. Giesel |^M(889)____ _____________________ ____Braşov ţTransilvania) vaBMEtaaBggMaa—KasaegtaaNMB—f t*th •.. .^unuu» fi Tipografia Ziarului,, Epoos" Tipări* on cerneala Eh. Lorllleua-Cfe Pari* Girant r®*pon*at>il V. P. Gheorgblu. www.dacoromanica.ro