ANUL III No. 854
 DOUA EDITIUNE
VINERI 30 SEPTEMBRE (12 OCTOMBRE) 1888
a
NUMERUL i:> bani NUMERUL
NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Hucarcscl: La casa Administraţiuneî. In Tnrn: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streluelitte : La toate ol'liciele poştale din Uniune, prin mandate po9tale.
Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BANI NUMERUL
ANUNCIUIULE
□ IN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Paris: Agenre Havan, Place de la Bourse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I,A PARIS: se gâseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-nialn, Au. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTUÂŢWNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—Ne. 3

ARISTOCR\TIA IN POLITICI
E un fapt Învederat, afară de or ce discuţiune, că în ţara noastră a-ristocraţia cu privilegiurele naştere! nu este invocată de nimenL
In relaţiunele sociale, cerem de la cunoştinţele noastre dovezi ca sunt persoane bine crescute, ear nici o-dată certificate că se trag din familii strălucite, că se rudesc cu Basarabii, cu împăraţii Byzanţei sau cu dogii din Venezia.
Or ce om cum se cade, ştiind se vorbească bine—ba câte o dată chear prost,—or ce om cu o creşterebună, e primit cu braţele deschise ; şi atât în saloanele d-neî Otteteleşanu şi d-lui Şuţu cât şi în saloanele altor persoane în vază, au intrat adesea şi au stat unul lîngă altul nepotul u-nui fost Domnitor cu fiul unui negustor.
Primirea a fost tot atât de călduroasă pentru unul ca pentru altul, şi nimenuî nu ’i-a trecut vre-odată prin gând cel puţin idea de a face se simţă pe fiul negustorului că părintele seu nu se trage din boeri-mea ţereî.
Cea ce scriuacise adevereşte chear prin dorinţa ce exprimă tot d’a-una clasele comerciului de a intra în re-laţiunî mai intime cu cea ce colectivitatea numeşte în politică cio-coimea.
Dacă aceste clase s’ar simţi umilite prin cuvintele sau purtările aşa zisei ciocoiml, negreşit că ele ar fugi de densa în loc de a căuta se tră-ească în societatea ei.
Viaţa din toate zilele ne dovedeşte dar că fumurile boeriei nu există la noi în relaţiunele sociale.
Vom vedea mai la vale, dacă ec-sistă cel puţin în politică.
Pentru a combate pe adversarii lor, roşii de odinioară şi colectiviştii de astă-zi nu prea s’au uitat dacă arma cu care luptă e curată şi dacă lovitura ce dau e leală; precum socialiştii caută se deştepte în ţărani ura pentru proprietar, ura pentru or ce om care posedă ceva ; ast fel, adversarii noştrii au căutat se deştepte în masa populaţiunei de la o-raş ura pentru bărbaţii născuţi iu altă sferă socială.
Bazendu-se pe simplul fapt că pe când cu moş Adam boerii au avut privilegiuri — nu numai în ţara românească dar în toată Europa — şi fără se spue că aceste privilegiuri nu mai există, că chiar boerii singuri au luptat pentru dărâmarea lor, colectivitatea crescută la şcoala cea vechie, urmează cu recitarea lecţiei ce a învăţat.
Când ne aruncă în obraz cuvântul de ciocoii, se nu cred *ţi că are vre o valoare mai mare pentru dânşii care ’l asvârlâ de căt pentru noi care ’l primim.
Ei ştiu bine că acest cuvent nu însemnează propriu zis absolut nimic, dar în inima şi creerii lor se reflectează tabloul irnpresiuneî ce un asemenea calificativ poate face asupra claselor inculte şi asupra invidioşilor.
Când zic ciocoii, ei zic: «Uitaţi-ve, mă proştilor, aceştia sunt oameni ou
moşii şi voi n’aveţî nimic ; sunt oameni îmbrăcaţi bine şi voi sunteţi desculţi, sunt oameni care stau în patru odăi, ear voi staţi intr’una singură !»
Inu e un apel la idei politice, e un apel la invidie, câci notaţi bine, că in fapt acei ce ne numesc ciocoi — pentru public — trâesc întocmai ca ciocoii, mtre ei şi noi nu e de cât o singură diferenţă: caracterul înjositor, inima slugarnică care’i distinge.
Un fapt petrecut acum câţi-vaanî, ne poate da mai bine de cât ori-ce discuţie, o idee dreaptă despre puţina seriositate a duşmanilor noştrii şi despre puţinul temeiu ce pun ei pe cuventul cioeoime.
Se faceau alegeri pentru un loc de deputat sau senator în Vlaşca. Erau doi candidaţi: unul Apostol Grăj-dănescu fiu de ţăran, moşnean, susţinut de oposiţia conservatoare, şi altul d-nu Grigri Gantacuzino, nepot de Domn, care poartă la ceasornic, la trăsură şi la cămaşe pajerea domnească, şi care era susţinut de liberali.
Ei 1 In discuţiile lor, ziarele liberale numeau pe ţăranul Apostol Grajdânescu, ciocoiu, iar pe d. Gr. Cantacuz no, nepotul de Domn, re-presentantul liberalismului , talpa poporului.
Dar ce se mergem aşa de departe; oare esemplele din present nu ne sunt de ajuns ?
Ascultaţi numai.
La 1875, prinţul Dimitrie Ghica e ciocoi, dar îndată ce sa leapădă de conservatori e recunoscut fiu al poporului. Un Bibescu e ciocoi pentru că nu merge cu colectivitatea şi un alt Bibescu e liberal, iubitor al ţereî, pentru că se asvârle în braţele d-lui I. Brătianu.
Lăsend vorbele, se trecem şi la fapte, spre a vedea daca dispreţul din cuvînt se traduce cel puţin în dispreţ la fapte.
Gând guvernul colectivist avea nevoe de un ministru în străinătate, la cine se adresa ? — La ciocoii ! — Când era vorba de a îndeplini o acţiune însemnată, la cine recurgea? —Tot la co’coii !—La Viena, d nu Ion G. Brătianu avea pe Carp , nu avea pe Nacu ; înainte de răs-boiu se consulta cu ciocoii, nu cu Tanâsescu cofetarul.
Ga se sfârşesc tot cu viaţa socială precum am început, se mă scuze d.
I.	Brătianu daca indrăsnesc să intru în nişte amănunte de familie şi să’i fac două întrebări :
Gând a venit ceasul se se gândească la viitorul copilei sale, spre cine şi-a îndreptat privirile ?—Tot spre un ciocoi, un Gantacuzino, şi când va veni ceasul se căsătorească pe fiul seu, spre cine are se’şî în-drepteze din nou privirile?
Negreşit nu spre cei cărora le insufla ura ciocoilor.
Da, domnule Brătiene, sunt buni săracii ciocoi 8şa cum sunt şi cum au fo3t. Pe spinarea şi din spinarea lor au ajuns departe mai toţi aderenţii d tale.
Daca n’ar fi fost blestemaţii ăştia de ciocoi, cnţ’ din d voastră n’ar fi rămas argaţi la cai, sau vătafi de curte !
Să vă ferească Dumnezeu de greva ciocoilor.
R.
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 10 Octombre.
D. Carnot a sosit la Dijon. El se va întoarce mâine la Paris. El a fost foarte a-clamat tn toată călătoria sa.
V'iena, 10 Octombre. Cel doul împăraţi, Regele Saxel şi principele Leopold al Bavariel au sosit la 12 ore 1/2 la Murzzuschlag, venind din Neu-berg.
împăratul Wilhelm, după ce a luat congediu în chipul cel mal cordial de Ia împăratul Frant-Iosef, — frabrăl/şânduT de trei ori, — şi de la cele-l’alte personagii printiare, aplecat cu suita sa în Italia.
Viena, 10 Octombrie, împăratul Austriei s’a întors spre seară la Viena.
Ponteba, 10 Octombre. împăratul Wilhelm a sosit după orele 8. Generalul Lanza a urat împăratului buna venire, în numele regelui.
împăratul şi principele Henric s’au sco-borît din vagon şi după oe s’au întreţinut cu mal multe personagii oficiale, au plecat pe la 9 ore şi 10 şi vor sosi la Roma mâine ia -4.50.
Londra, 10 Octombre.
D. Mackenzie, represenl,antul companiei britanice în Africa Orientală, a încheiat cu Sultanul Zanzibarulul un tratat identic cu al companiei germane.
Cair, 10 Octombre.
Circulă ştirea că un batalion egiptean în garnisoană laSuakim a trecut la inamic.
PROSTIE OUI MONOMANIE?
Dacă un strein, neştiind cum merg lucrurile în ţara noastră, ar stă se citească, măcar trei zile de-a rindul, gazetele fostului guvern, de sigur ar crede sau că cei care scriu ’şî au pierdut minţile, sau că poporul românesc e apăsat, jefuit şi torturat ca în vremea cea rea a inva-ziunilor turceşti şi tătărăşti.
Adevărul e că nici o dată, de când se tipăresc la noi gazete, nu s’au văzut puse pe hârtie mai multe, mai disperate şi mai îngrozitoare ţipete de cât acum. Până mai deună-zi erau patru ziare, iar acum de când cu a suta decepţiune politică a d-lui Dim. Brătianu, s’au făcut cinci foile care aştern numai sânge şi venin de a lungul coloanelor.
Care se fie cauza ? Nu mai încape vorbă, un strein picat aşa din senin în mijlocul acestor strigăte sfâşii-toare ar crede una sau alta, pe când noi, oameni ai pământului d’aci, ştim prea bine că nici una, nici alta din presupunerile streinului nu sunt adevărate. Care se fie dar cauza, de asistăm de cât-va timp la aceste melodramatice înşeenări ale presei colectiviste? Căci, se nu ne mai dăm după degite, colectivist este azi oricine are motive, sau n’are nici un motiv d’a fi în opoziţiune ; — şi de aceia noi, văzând încotro au pornit lucrurile, n’avem de ce se deosebim pe adversari în mai multe grupe, mai mult sau mai puţin liberale, ci ’i amestecăm, după dorinţa lor, în curata denumire de colectivitate.
Ast fel, ia se cercetăm cauza care a d us la desnădejde« mărita, corecta ta şi prodigios augmentata» colectivitate ce are azi onoarea d’a ne fi duşmană şi chiar adversară politică I Lucrul e mai uşor de cât s’ar crede, şi Voinţa Naţională scrie în această privinţă : «Ca o iazmâ ia cântarea cocoşului,
ast-fel vor dispărea conservatori! şi mârţ08gele pe care eî călăresc, junimiştii, din fruntea Statului român, pentru a da locul iarăşi singurului partid ce are dreptul a conduce poporul românesc, pe3te care 50 de ani de suflare liberală a transformat până şi măruntaile sale.»
Cu alte vorbe, nefericiţii noştri adversari mărturisesc două mari boaie de care suferă; — prima este că un partid, într’o ţară constituţională, cu regim parlamentar, are dreptul d’a conduce un popor; —iar a doua, că denşiî, colectiviştii, sunt singurul partid ce are acest drept. — In veacul nostru nu ştim dacă chiar în ţările înapoiate, un partid reacţionar va putea se aibă îndrăsneala d’a susţine asemenea drepturi, şi la noi, pretinsul partid «naţional-liberal» îşi pierde sărita până în aşa grad, în cât afişează cu sfruntare ast-fel de pretenţiunî, potrivite numai cu înapoiatele vremuri ale feudalităţii.
E' da! aci e tot secretul ţipetelor care ar trebuise pună pe gânduri somităţii noastre medicale, şi se scuture puţin din amorţire consiliul sanitar superior. Colectiviştii cred că în ţara românească o mână de exploatatori, fanarioţi moderni, ar mai putea guverna ţara în virtutea unui drept, şi că acea mână de exploatatori nu sunt alţii de cât eî, mercenarii şi neregulaţii d-lui Ion Brătianu. Acum înţelegem că poate veni sau din prostie, sau din monomanie atitudinea colectiviştilor,—ba chiar s’ar esplica prin amândouă cauzele de o dată.
Ajunşi a fi stăpâni pe ţară, după ce s’au desfăcut de toţi care ’i mai puteau reţine de la desfrânarea în care s’au iaomolit pane în gât, bieţii colectivişti, drojdii ale societăţii, fără cultură şi fără creştere, suiţi acolo unde cu gândul nu gândeau, prin surprindere, şi mai ales prin şiretlicul de răspântie al unui singur om, au fost ameţiţi cu desăvârşire, s’au bolnăvit de prea mare fericire şi au căzut la patimă.
Patima lor e o monomanie acută, care a prins cu atât mai uşor, cu cât mediul era mai priincios; — ideia căli se cădea se fie acolo unde au fost, a încolţit in nişte capete de proşti şi, fiind-câ omul prost «când întră la o ideie, fantaxia e gata» — ajunşiî de ieri în fruntea bucatelor au rămas cu darul preţios al monomaniei măririlor. Se vede însă că au şi momente de luciditate, în care îşi dauoare-cum socoteală de miserabi-la cădere ce au suferit; simt că după asemenea căderi scularea nu mai e cu putinţă, prevăd poate că într’o zi d svâlirea deplină a mişeliilor trecute va îngrozi lumea, care ’i va urmări şi căuta până în gaură de şarpe, şi, nu mai încape îndoială, spaima şi d snădejdea fac se fie cuprinşi da munomonie cu o mai mare putere, cu o mai încordată încăpăţânare. Faptul este evident, nu mai e loc la nici-o îndoială: la colectivişti, cu cât trec zilele, cu cât se apropie epoca alegerilor, când vor fi pecetluiţi pe vecie şi când li se va arăta perspectiva unor plăcute pelerinagiuri spre locuri umbrite şi răcoroase, cu atât monomania lor devine mai su-
părătoare şi pentru ei, nenorociţii, şi pentru lumea ce ’f înconjoară.
Situaţia lor de azi se poate asemăna cu a unor condamnaţi la moarte în preziua decapitării lor; e o situaţie bolnavă,[laşă, aiurâtoare; au alu-oinaţiuni înfiorătoare; deschid gura şi strigă fără să ştie de ce; întind mânele se se apere de lovituri închipuite; li se pare că văd stafii înaintea ochilor.
Noroc numai că decapitarea colectivităţii e aproape; şi atunci vor scăpa şi eî de chinurile groaznice de care suferă, vom fi scutiţi şi noi de trista privelişte a torturelor unor oameni, care n’aveau alţi vină în viaţă de cât prostia, şi care au căzut de curând în urâcioasa boală a monomaniei.
CRIMA
DIN
STRADA SOARELUI
(Continuare)
Făcând un supliment de interogatoriu lui Gheorge Soare ne declară: Ed m'am dus la compania de Albastru şi în lipsa oficerului am predat efectele sergentului dejurnă numit Constantin, un om tînăr, înalt, blond, fără barbă, care le-a trecut în registru de primirea efectelor. Apoi m’am dus seara la d-nu Stănciulescu care. mi-a spus să pornesc şi peste cât-va timp de void avea nevoe, să revin la el să ’ml dea slujbă bună. Am pornit noaptea şi am ajuns până la Ploeştî, d’aci am pornit a doua zi cu clasa patra la Focşani de unde m’am dus la Străoane. La vr’o două săptămâni de la venirea mea am auzit că Târlea ar fl venit cu trăsura cu 4 cai la Panciu, că ar fi făcut petreceri şi că ar fi fost la d. Sulcănescti, unde se afla femeia lui Ureche, precum şi pe Modră-zeşti la vechilul d-lui Gheorghe Ghîţă numit Petrache; despre acăsta din urmă mi-a spus femea lui Ion Rusciu din comuna Străoane de Sus. La 3 săptămâni l’am văzut pe Ţârlea in Panciu la câr-ciumarul Ion a Aniţei cârciumaridd-lui Sandulache Focşeneanu, am vorbit puţin cu el fără să’i pomenesc ceva de chestie precum nici el mie. Dupe a-ceastâ întâlnire ne-am văzut des cu Ţârlea, care ’ml propunea mereu se mergem la Bucureşti se mal cerem ceva de la căpitan Stănciulescu. Ed am refusat până dupe culesul viilor şi înainte de Sf. Dumitru am luat cu mine 100 de franci arvuna de la vie, lăsend pe tata şi pe nevastâ-mea s’o culeagă şi am pornit Împreună cu Ţârlea cu trăsura lui Ion Rusciu la Ocol la Focşani la cârciuma unul ovreid vis-ă-vis de puţul ce este In Ocol. Ovreiul este mort, femeia lui am văzut’o acum două luni tot acolo; d’aci sm pornit noaptea cu Ţârlea la cârciuma din colţ de lângă gară pe care o ţinea atunci unui Danilă şi nevasta Iul Ilarinca ; cârciuma e a unul popa. Dimineaţa am pornit şi cu o fată numită Mariţa, ca s’o întovărăşim până la Bucureşti unde trebuia se întâlnească pe bărbatul el ce era cismar; seara ajungend la Bucureşti am oprit în faţa gârei la cârciuma lui Ghîţă, unde cu to(i &m dormit acolo; a doua zi am lăsat femeea acolo, şi noi ne-am dus la căpitan Stănciulescu pe care nu l’am găsit de cât a doua zi noaptea la ora 8. In noaptea aceasta ed am dormit la compania de Albastru, iar Ţârlea la cea dintâiu gazdă de lângă Sf. Spiri-don. Dupe aceia vr'o două săptămâni
www.dacoromanica.ro
2
■
EPOCA - 30 SEPTEMBRE
«">	Mtnmm
ne-am văzut mal tn toate zilele şi chiar eii ti dedeam de mâncare, el tot spunea că are se intre In slujbă. La vr’o trei săptămâni mi-a spus că se duce acasă şi daca am ceva de trimis acas»; atunci am văzut că avea 15 piese de câte cinci lei, cerându-I să’m! dea paralele ce plătisem pentru el şi anume 10 franci la Sava Bragagiu, numi le-a dat.
Gând a plecat el, era cred sfârşitul lu: Octombre. Prin luna lui Maiu 2 sau 3, Târlea a venit iarăşi la Bucureşti gol şi cu cişmele rupte cerând slujbă la d. Stănciuleîcu şi atunci i s'a făcut un certificat de comisia No. 36 ca este locuitor In Bucureşti şi că are purtare bună, In urma cărui a fost Înrolat la batalion ca sergent, îndeplinind funcţia de furier la culoarea de Albastru unde a stat până la 26 Iulie când a şi fugit d’acolo. Fuga lui o bânuesc că vine din următorul lucru: Eu, Împreună cu alt sergent PopescuGheorghe feciorul unul popă d n comuna Strehaia judeţul Mehedinţi, aveam o singură ladă cu un singur lacăt cu două chel, In care lada fle-care pusesem câte un bilet de câte o sută (100) lei de la casa de Economie precum şi bani mărunţi Intr’o cutie. Intr’o zi s'au furat acele bilete, împreună cu libretul lui Popescu s’au scos banii, dar cu al meu nu, şi a-ceasta din causâ că am prins de veste numai de cât, publicând In Monitorul din 18 Iulie 1886.
Eu am fost bănuit d'a fi furat acele librete pentru care am fost dus la procuror şi închis la Văcăreşti 14 zile, In care interval căpitanul Stânciulescu a venit de două ori la mine şi mi-a dat odată 15 lei şi odată 5 lei, asigurându-mă se nu am habar. Dupe 14 zile am fost liberat şi am şi auzit că Ţârlea a fugit In ziua când m’a Închis pe mine, de unde bănuesc ca el a furat acele librete, fiind că el ştia bine se prefacă iscăliturile. Eşind de la arest am stat In serviciu până In luna Noembre când m’am întors acasă.Pe Ţârlea nu l’am mal văzut plnă In ajunul lui Sf.Vasile finitu 1886; atunci Ţârlea mergea cu mandat de aducere să’şl facă osânda In Focşani, cu femeia Peana. De acolo l’am mal văzut In vara asta anu 1888 fără să vorbesc ceva cu dârsu'.Când m’am dus In toamna anului 1885, ’ml-a spus că lui căpitanul Stânciulescu ’i-a dat un cias mititel cu lanţ mic şi un inel cu o peatră albă şi împrejur albăstrue pe care le am văzut la femeia lui Vasile Ureche.
Sergentul dejurnă in ziua crimei ce era in strada Soarelui se numeşte loan Onţoiu pe care mai In urmă l’am văzut servitor la un bragagiu pe podul beili-cului la colţ.
Pe Ţârlea nu l’am mal văzut până astăzi când era adus aci şi am dit mâna cu dânsul. Pe Vasilache loan Moraru, din Broşteni,l’am cunoscutîn Bucureşti la oborul de vite dupe port că ar fi din spre parteanoastră şi intrând In vorba cu dânsul mi-a spus că umblă după serviciu şi eâ l’arn dusla căpitanul unde l’a tocmit ca rândaş, la care a stat mai un an de zile începând de la Aprilie 1885.
In vara asta Fam văzut lucrând la vie unde sunt chelar şi’ml-a spus căa a-vut lucruri de la căpitan şi le a vândut.
Pe când eram In serviciu In Octombrie 1886 am voit să denunţ faptul d lui oflcer Anloniu fiind faţă şi Gonciu şi d sa mi a zis că acum să las lucrurile aşa fiind că nu e timpul. Aceasta convorbire am avut’o fiind cu toţii Închişi la Văcăreşti In acelaş timp era şi d-na Miuleţ închisă cu noi. După ce eu şi o-flţerul Antoniu am eşit din tnchisoare acesta ’m'-a spus să nu fac cunoscut căpitanului de convorbirea noastră. A-nul acesta m’am pomenit cu o scrisoare de la d. ofiţer Antoniu pria care mă tntreaba ducă sunt hotărât să dau pe faţă aceiace 11 spuneam In Văcăreşti ; m’am dus cu scrisoarea la d. Lascar Gheorghiu un om bătrân şi cinstit împins de mustrarea cugetului era faţă şi Antonache vechilul d-lui Suţu; 11 am ar. tat scrisorile şi Fam Întrebat cum aş face ca să se descopere faptul,şi d sa m’a sfătuit să respund înapoi dupe cum ştiu. Dupe aceea m’am dus la domnu sub-prefect să’I cer slujbă, acesta m’a întrebat daca am fo3t In gendarmii din Bucureşti şi dacă ştiu ceva d'acolo; a-tuncl ’l-am răspuns că am fost şi că ştiu că In afacerea M ulescu este implicat căpitanul şi Ţârlea. Ea având copil şi nevastă am fost necontenit urmărit de mustrare d9 cuget nevoind a lăsa fapta ascunsă şi nevinovatul In ocnă, dar tot odată voind binele copiilor mei am căutat să arât fapta lăsându-mă pemine d’o parte. De aceia &m făcut cea dintâi declaraţiunp/acum răsgândindu-mă prefer să spun totul, crezând că voiu face mal bine copiilor mei.
Sunt gata a merge tn Bucureşti şi a fi confruntat cu toate persoanele ce-le-am citat aci.
(ss) G. Soare.
De cele constatate am dresatpresen-tul proces verbal astăz 28 August 1888.
p. Procuror (ss) Lilovici,
Prefect (ss) Prodan.
Asistenţi (ss) ( Gheorghe 6 Iii ta ( C. G. Costa-foru.
Confruntai’ea
Confruntând pe Gheorghe Soare cu loan Ţârlea acesta spune ră a fost prieten cu Soare până la o afacere avută cu Mârgăritescu şi anume: Mârgărites-cu vtnduse o vie lui Soare, acesta neputând să o plătească a trecut înapoi via de veci lui Mârgăritescu. Prin alt contract Mârgăritescu imposesiavia pe 2 ani lui Soare, scesta a contestat actul de imposesiune şi a invocat de martor şi pe Ţârlea pentru a dovedi acest fapt, el a mărturisit că posesia e adevărată; că In toamna anului 1885, de şi sfădit cu Ţârlea a venit de la Straoane cu cărăuşul loan Ruşciu tn Focşani, trăgând nu ştie unde şi tot atunci ziua a pornit la Bucureşt1 unde a mers pentru întâia dată. La 1 şi 2 Aprilie 1885 când pretinde Soare că a Intrat In Bucureşti era In Străoane despre care ştie Dimitrie Teo-dorescu actual perceptor la OdobeştI, Aron Fitterman din Panciu, Gheorghe Lazarovicl din Panciu, Petrache Gheorghiu intendentul spitalului din Odo-beştî. Pentru a dovedi că In lunele Maiu, Iunie şi Iulie era In Străoane propune de martori din cel de sus pe Tache Teo-dorescu, Petrache Gheorghiu, şi In afară de aceştia Toador Ion Gărleanu, şi
femeia lui din Pândă, Andrei Lupaşcu, loan Vasile Robu, Vasile Andrei Manea, toţi aceştia din Străoane. Să se cerceteze la comuna Strâoanele diferitele acte de legalizare şi dosaru de diferite pricini unde se vede scrisoarea sa din acel
timp. In ce priveşte luna lut Maiu Ţârlea spune că a venit tn Focşani In ziua de 14 MaiQ la anul 1885 şi seara a dormit In hanul din păscărie a lui Cernescu şi seara a venit peste dânsul VasileUre-che când femeia lui Cernescu a venit de Fa scăpat pe uşe pe din dos. La 15a venit soţia lui cu căruţa lui Costache Beni din Străoane de jos şi la 16 Maid era faţă d-niî avocaţii Enscov, Petrache Bsroţl şi Dumitrescu fo3t avocat al Statului. La 10 Maid a fost tn Străoane la
Te-Deum şi Fa văzut: Preotul Nicolae Athanasiu, Primarul Vasile, Preotul Iordache şi notsru Ion Pruteanu de la Pufeştl. Dacă mă arată Soare că am fost la Bucureşti In tot timpul pentru care propun martori că am fost acasă, este că are ciudă pe mine fiind că i-am încheiat un proces verbal pentru împuşcare In contra Iul Gheorghe Dima sad Pulbere din Crucea-de-Sus In anul 1879
sau 1880 ; şi că a fost ca martor In contra lui Soare cu ocasiunea furârel
libretului de acesta şi ca Soare şi-a schimbat numele In Fiorea printre sergenţi fiind-câ furase nişte efecte de la casarma de gendarmi In 1882.
Asupra tot ce spune Soare de cele petrecute In luna lui Maiu 1885 este neadevărat, şi ce-va mal mult că nici Soare nu se găsea atunci In Bucureşti cea ce şi propune să dovedească. De lal6Maidl885 nu m’am mal Întâlnit cu femeia Iul Vasile Ureche nicăirl.
Gheorghe Soare persista în cele aratatc de dansul si Tarlea in
cele sus descrise.
De cele ce preced am dresat presen-tul proces verbal astă zi 28 August 1888 (s.s.) Tarlea, G. Soare, p. Procuror (s.s.) Lilovici.
Prefect (s.s.) Prodan.
( Gheorgliie Ghalâ.
Asistenţi jc>G. Costa-Foru.
INFORMATIUNI
Comitetul electoral al partidului liberal-conservator aclamat în şedinţa de la 23 S^ptembre curent din sala Dacia, în vederea viitoarelor a-]pgeri genera e, s’a format, spune Mesagerul Brăilei, precum urmează:
Dd Nicolae V.Perlea, MihalacheStânescu, Manole Podeanu, Vasile Paleolugu, Constantin Popescu, Iordache Conslantinescu, Nae Chivulescu, TâuaseRădulescu, Teodor Bogdanescu, loan Frateşu, Nicolae Ne-grescu, Ene Nechiforescu, Dim trie Per-şoiu, Ştefan Chnstu Cosac, Ene Gâgiu-lescu, Alecu Conslantinescu, Stan SLauu-lescu, C. lonescu, Dinu Popescu, Răducanu Dauiilescu, Preotul Gr Balaban, Nicolae Nedu, Costache Pungă, Vasile Angliei.Pan-tazi C. Alexiu, Costache Drăghiciu, Vasile Co istantinescu, Chiriac Pana t, Preotul Voicu Vasilescu, Marin Şerbânescu, Costache M.hâilescu (Râmniceanu), Dimitrie Sisea , Gheorghe, lonescu, Milea Iorgu-lescu, Gh orghe M. Muşat. Radu C. Con-druz, Badea Jipa, Gr. Nicolae (cismar), A-lexandru lonescu, Alecu Sturza, M. Ver-nescu, Alexandru Ananescu, Dim. State Ruse, A. Simu, G. Foiin şi S. Economu.
La acest comitet s’a propus şi s’a admis dd. N. Filipescu, loan Filoti şi Ghr. Sulioti.
Ţara din Iaşi este autorizată a declara că d loan G. Ghica, departe de a rupe cu singura organizaţie legitimă şi autorizată a partidului conservator, va urma a susţine cu aceiaşi energie şi acelaşi devotament cauza conservatoare şi că d-sa va combate in modul cel mai formal toate candidaturele rezleţe care uzurpează titlul de co îservatoare.
Ziarele colectiviste din Brăila, cu o neruşinare nepomenită aii voit să alarmeze publicul comercial din acel oraş, spunând că direcţiunea căilor ferate a micşorat cu 15 0/0 tarifa de vagoane pentru Galaţi. şi prin urmare comercianţii din Brăila vor plăti de acum înainte 15 0/0 mat mult de cât colegii lor din Galaţi.
El b>ne, toate acestea nu sunt de cât Jiăscociri infame a pamfletelor Bomba etc, care cu/iterile mari au zis că «Brăila e asasinată» în wma acestei sporiri de taxe; căci, mergând la direcţiunea generală a căilor ferate ni s'a afirmat, că nici o sporire sau micşorare de preţuri, nu s’a, făcut în tarifele din Galaţi sau Brăila.
Precum se vede, colectiviştii recurg la cele mal neruşinate minciuni pentru a găsi arme electorale în contra pro-trivnicilor lor.
Un fost deputat colectivist d. Mo-roianu a declarat eri, faţă cu mai multe persoane, că a admirat atitudinea poliţii cu ocazia întrunirei de la Dacia, şi că e de lăudat guvernul C8re procedează ast fel.
D. Dobrescu, institutor din Argeş, ’şî va pune, se zice candidatura la Piteşti ca guvernamental, la coleSiu al 3-lea de Deputaţi.
D. G. D. Avram din Bacău ne face cunoscut că s’a comis o mare gre-şalâ într’o informaţie ce’l desemnează ca colectivist. D sa a avut tot d’a una oroare de acest soiu de oameni şi prin urmare n’a făcut nici odită parte din partidul colectivist.
De această declaraţie luăm act cu plăcere.
D. Pretorian, judecătorul de instrucţie de la cabinetul 4, a dat eri ordonanţa sa privitoare la instrucţia afacerel sumei de 6,000 lei ce lipsea d-lui Auneanu, şef de biurou la Primărie.
D. jude de instrucţie conchide în acea ordonanţă, că nu e caz de urmărire contra d-lui Auneanu.
-s*-
Colectivişti acuză pe d. Maiorescu, că ar fi acordat d lui D. Georgian profesor, un congediu de 3 săptămâni pentru a merge la Botoşani unde vrea se ’şi pue candidatura la colegiul al 2 lea de Cameră; colectivişti însă, nu spun că d. Maiorescu a mai acordat şi alte conge-dii la unii profesori, ce ss vor pre-senta în alegeri sub firma colectivistă, de unde rezultă că ministerul nu refuză congcdii, tocmai pe motivul ca se nu se zică că face ingerinţe în alegeri.
Aflăm că A. S. R. Principele Wil-helm de Ifohenzullern, fiul cel mai mare al A. S. R. Principelui Leo-pold de Hohenzollern, s’a logodit la Garlsbad cu A. S. R. Principesa Ma-ria-Teresa de Bourbon, fiica repau-
satulul comite de Tani, principe al celor două Sicilii.
Ni se spune că liberalii din consiliul comunal sunt decişi a se retrage azi.
N’avem cuvinte a crede aceasta.
D. Grigori Macri, membru din grupul radical iaşan— decan şi unul dintre cel mal simpatici şi stimaţi avocaţi al baroului nostru— zice Ţara. a refu-sat categoric să primească candidatura ce i se oferea de mons'ruoasa coaliţie.
Domnia sa, ca toţi oamenii de bun simţ, a declarat că este o mare şi ne-ertatâ greşalâ politică alianţa nuanţelor liberale cu colectiviştii, şi ca nu voieşte să lucrrze pentru succesul acestei imorale alianţe.
Eaergicul luptător de ieri pentru da-rauiarea regimului colectivist, nu vo-eşte astăzi sâ’şl dea Iul însuşi un brevet de nesotinţâ şi de inconsecinţâ politică, luptând pentrn isbânda electorală a colectivişti or, In contra faptelor cărora s'a revoltat ţara întreagă de la vlădică la opincă.
In locul d-lui Macri comitetul coali-ţiunei pune In colegiul II ne fostul ilustru tribun al poporului Neculai lonescu — adus Intr’adins de la Roman, ca se servească de pavilion mârfel nouă ce se debitează acum alegătorilor ieşeni. de aşa zişii liberali independenţi, disidenţi, iridenţi etc. etc.
Bietul lonescu I... şi el este cu politica In furculiţa ; pe cât auzim d-sa candidează ca junimist la Roman, iar la laşi candidează ca radical neînduplecat.
Aud ? cum zice Caragiali : dacă’t vorba de tradare se o ştim şi noi...
Mal ieri bătrânul pjlitician se alegea la Roman cu ţidula de Marele-Vizir şi vota In cameră ca hberal-naţional, a-stazî este om radical !
Dar la anul ?
Vestitul Gheşeftar Dimancea, a o-ganisat aTalta-ieri în Piteşti o întrunire la care însă n’au asistat de cât 17 persoane.
S’a zis că colectivişti lucrează pe capete la Câmpu-Lung, şi că reuşita lor la alegeri e aproape sigură.
Dupe inforrmţiuni primite dintr’o sorginte nu se poate mai sigură, putem încredinţa pe toţi acei cari au oroare de colectivişti, că aceştia nu au absolut nici-o şansă de reuşită acolo, cu toate manoperile de tot felul ce au întrebuinţat pentru propaganda lor electorală.
Intre altele colectiviştii au orga-nisst o întrunire publica, la care însă nu au asistat de cât şapte cetăţeni rămaşi fideli partisaui ai regimului trecut. Oratori la această întrunire au fost un ex judecător de pace si d. Reseseu.
D. Eugeniu Stătescu care a mirosit căderea ruşinoasă ce ’l aşteaptă, nici că s’a dus pe la Câmpu-mng de vr’o două septămân'. Numai fratele Seu exsatrapul colectivist de Tulcea Paul Stătescu, şia stabilit domiciliul polic acolo, alergând pe la cetăţeni, ca se-I faca partisani fratelui şi patronului seu.
Intru cât priveşte candidaturile colectiviste, iată cum s’au stabilit ele astă-zî.
La colegiul I, Eugeniu Stătescu şi Ion G. Brstianu, la col. II colectiviştii nu prin candidaţi, iar la al III, candidează d. Nastaseanu Ghica.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(19)
WALTER SCOTT
LOGODIŢI
9
SAU
CONETABILUL DE CIIESTF.lt
VI.
(Urmare)
Acolo două femei stăteau încă în-genunchiate dinaintea sfinţilor pe care păreţil şi firidele II înfăţişau slăvi-rel lor ; dar cel-l’alţl inşi care venise să li să Închine din îndemnul fri-cel, erau prea îngrijiţi spre a putea face rugăciuni lungi, şi se răspândise prin castel, unii pentru a afla noutăţi despre cele ce se petreced In afară şi alţii pentru a căpăta ce-va răcoritoare, sad cel puţin a dobândi un adipost unde familia lor să se poată odihni.
Plecând capul, şi zicând o rugăciune Încet dinaintea icoanei fie-cârui sfânt pe Ungă care trecea, căci In faţa primejdiei sămăreşte tot-d'a-una evlavia, Eve-linanainta spre uşa capelei, când un ostaş cu armură, sad cel puţin un om care purta o asemenea armură, Intră
In pripă, şi chemă pe Lady Evelina cu glas mai tare de cât ar fi îngăduit sfinţenia locului Intr’o împrejurare mai nepremejdioasă. Cu totul stăpânită încă de simţimintele religioase care'i umpluse inima, să pregatia a mustra a-ceastâ semeţie militârească, când acel om să apropie de dlnsa, şi’f zise grăbit cu îngrijire :
—	Fiico, suntem vlnduţi I
Gu toate că era acoperit de zale şi de şi sămâna a ostaş, Evelina recunoscu glasul părintelui Aldrovand, care ’şl scoase coiful In acelaşi minut.
—	Ce Insamnă asta părinte ? Ii zice ea ; ai uitat de încrederea In D zeu de care ne vorbeai altă dată ? Ai de gând poate să Întrebuinţezi contra duşmanilor noştri şi alte arme afară de cele a le tagmei d tale ?
—	Asta poate să mi se ’ntâmpie peste puţin, răspunse părintele Aldrovand ; am fost so dut înainte de a fi călugăr. Dar acuma, m’am acoperit cu armura aceasta, nu pentru a mă Împotrivi si lei, ci pentru a descoperi tradarea. A ! scumpă fiică I ce primejdii ne Impresari Duşmanii In afară, trădătorii In lăuntru ; vicleanul ăsta de Flamand, Wiikin Flaoimock, e In vorbă pentru predarea castelului.
—	Cine cutează să vorbească ast fel ? strigă o femeie cu văl pe obraz, ln-genuncbiată într’un colţ a capelei, dar care, rtdicându-se de grabă, veni cu Indrăsneală Intre Evelina şi călugăr.
—	Depărtează-te, tlnără obrasnica,
zise părintele Aldrovand, mirat de a-ceastă întrerupere Indrăsneaţă ; afacerea de care vorbim nu ne priveşte.
—	Mă priveşte mal mult de cât pe orl-cine, răspunse ea ; şi aruncându’şl vălul îndărăt arăta trăsurile Rosei Flammock, fiica lui Wilkin. Ochii el plini de mânie şi roşaţa el cea vie nu să patrivead nicicum cu faţa ei albă şi trăsurile el aproape copilăreşti ; căci obrasul şi talia sa erau ca de tlnără fată abia eşită din copilărie; şi apucăturile sale, de obiceid blânde şi sfioase, arătad In acel moment mânia şi In-drăsneala.
—	Gând să pătează cinstea tatălui med cu bănuiala de tradare, adause ea, asta nu mă priveşte? Gând tulburi isvorul, asta nu priveşte pe rlu? Iţi spun că vreau să cunosc pe născito-rul acestei bârfelf.
—	Tlnăro, zise Evelina, potoleşte a-ceastă mânie de prisos. Părintele Aldrovand nu poşte să aibă de gând a bârfi contra tatălui d tale, şi poate că a fost Înşelat de nişte înştiinţări greşite.
—	Pe cât de adevărat ca sunt un preot nevrednic, str'gă câluglrul, vorbesc după înştiinţările ce le am de la Înseşi urechile mele. Pe jurâmlntul ce am făcut Intrând tn tagma mea, spun ca am auzit pe Wilkin Flammock tn-ţelegându-se cu trimisul galez asupra condicilor cu care va preda castelul. Gu ajutorul acestui coif şi acestei ar-mure, am pătruns In sala unde să ţinea conferinţa, şi unde trădătorul cre-
dea că nu să află nici o ureche englezească. Vorbeau ca flamanzii spre mal mare siguranţă ; dar cunosc jargonul lor de mult.
—	Fiamanda nu e un jargon, strigă tlnără mâniata, pe care vioiciunea el o îndemnă a răspunde intăl la cea din urmă ocară. Nu’i un jargon ca iDgle-zasca d-voastrâ împestriţata ; jumătate normandă, jumătate saxonă. E o nobilă limbă gotică, pe care o vorbeau răsboi • nici! care să împotriviră Cesarilor romani, când Inglejif plecau capul sub jugul lor. Şi cât despre cea ce a zis de Wilkin Flammock, urmă ea cu a-tât mai multă orânduialâ In idei cu cât vorbea, nu crede nimic, scumpa stăpână, şi precum preţueştl cinste.* nobilului d tale tata, Increde-te In cinstea tatălui meu ca In cel patru evan-gheliştl.
Vorbea ast-fel rugătoare, şi glasul el era întretăiat de plânsete, ca şi cum inima sa era să se sdrobeascâ.
—	Roşa, II zise ea, lntr'o vreme a-tât de nenorocită, bănuiala cade asupra omului care e.mal puţin vrednic de a’şi o atrage, şi neînţelegeri pot să se rădice Intre cel mal buni prietini, să ascultăm ce are de zis bunul părinte contra lui Flammock; nu te Indo-eştl că voi asculta apoi de o potrivă apărarea tatelut d tale. Te ştiam blândă şi cuminte.
—	Nu pol fi nici liniştită nici cuminte In o asemene afacere, striga Roşa, a cărei Intărltare creştea la fle-care minut; şi râd faci că asculţi bârflrile a-
cestul cucernic cu masca pe obraz, care nu enicl adevărat preot, nici adevărat soldat. Dar mă duc s’aduc pe cineva care'l va privi In faţă, poarte el un coif sau o glugă.
La aceste cuvinte ea eşi In grabă din capelă, şi câlugâiul, după oare-care Întorsături de cuvinte foarte meşteşugite Înştiinţa pe Evelina de tot ce să petrecuse între Wilkin şi Jorworth, şi isprăvi propunâudu’I să Întrunească pe cel câţi-va InglezI ce remăsăse In castel, şi să pună stăpânire pe turnul cel patrat, clădire care era In centrul tuturor castelelor gotice pe când cucerirea Normanzilor; {In el apararea putea încă fi cu folos chiar dacă duşmanu era stăpân pe toate cele-l’&lte părţi a cetăţel.
— Părinte, zise Evelina întărită de încrederea ce’I dăduse vedenia el, sfatul ăsta ar fi bun de urmat numai câDd nu vom mal avea ce face ; dar acum de o camdatâ, un asemene pa sar da poate naştere chiar răului de care ne e teamă, aducând netnţeleg ere şi neîncredere In slaba noaslrâjoştire.Am o Încredere nestrămutată, părinte, şi nu fără mare temeni, In sfânta Fecioară di la Paza-Dureroas». Aştept de la ocrot rea el să ne resbune de duşmanii noştri selbatecî, şi să ne scape de starea primejdioasă In care ne aflăm ; martor să ’m fii dejurămîntu ceam făcut de a nu refuza nimic cavalerului ce slânta noastră Fecioara va Întrebuinţa întru scăparea noastră, de mi’ar cere însăşi moştenirea tatălui meu sad mâna fiicei sale.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
• ~~--TfHHi 1
HORA IJNIREI
Liberalii: La ei darem K mano Colcctiriftil: Vorrei e non vorre
(DON JUAN)
Asistăm la Iaşi, la o împreunare.... necurată — ca se nu întrebuinţăm termenul bisericesc — între liberalii re-suflaţt (nuanţa Corjescu Langa), liberalii desmăţaţl (nuanţa Mârzescu-Toci-lescu), liberalii cinstiţi (nuanţa N. C. Aslan) liberalii colectivişti de eri (nuanţa Naiman), liberalii colectivişti de alaltăeri (nuanţa Panu) etc.
Lucrul era firesc. Ce iese din mâţă şoarece prinde, şi ce ese din ocol, scurma.
Toite nuanţele care se ascund sub drapelul liberalismului trebuiau să se strîngâ la un moment dat ca muştele la miere, pentru a da un ultim asalt a-cestul dulce banchet al putere! de la care aii fost alungate acum şase luni.
Unii dintr’înşil au luptat alăturea cu noi în contra regimului Brâtianu, ah strigat In gura mare că primesc pe ori ce guvern onest în locul infamei colectivităţi, că luptă numai pentru restur-nerea lui Ioan Brâtianu, şi că nu au grijă de putere.
N'aQ trecut şase luni de atunci, şi onorabilii ling unde au scuipat...; se UDesc cu colectiviştii, şi din ciudă că unii dintr’înşil n’au fost numiţi miniştrii sau primari etc., prefera situaţiei de azi întoarcerea lui Ioan Bratianu In capul afacerilor.
S'ah unit toate nuanţele liberale, s’ad încins hora unireî poftelor hurtei şi a-şi acum vedem cu ochii, acest spectacol intristător în mijlocul Iaşilor.
Vedem pe d. Mârzescu mână ’n mâna cu d. Mitiţa Sturza. Umbra măreaţa a lui Kotzebue ÎI bine cuvîntează 1...
Vedem pe evlaviosul colonel Langa susţinând pe d. Panu, ad majorem dei gloriam!
Vedem pe d. C. Corjescu grupendu-se cu Nădejde care l’a făcut burtă-verde şi ciocoi îmbogăţit!...
Vedem pe cuconu Mihalache alăturea cu Ioan Brătianu, cu ale cărui oase zicea că se fereşte şi chiar în mormânt să se întâlnească.
Vedem pe d. Tzony care părăseşte bărbăţia lui Miltiede şi se face şiret ca Temistocle, mergând azi mână’n mâna cu d. Iorgu Tăcu, etc. etc.
Am urma, dar desgustul ne cuprinde şi ne permitem o sinceră reflecţiune:
Poate că toţi aceştia sunt destul de copilaroşl spre a spera isbânda ; dar grozav trebuie să se despreţuiască, el Inşii, unii pe alţii.
(Ţara)
DIN DISTRICTE
ROMAN
Turbarea oanclicla.t.iir*elor
Cu prilejul actualelor alegeri legiuitoare,peste întreaga ţara pare că s'a întins o molimă singulară ce ameninţă a primejdui o mulţime de indivizi săraci cu duhul.
Atragem atenţiunea corpului medical şi mal cu seamă a doctorului Babeş a-supra apariţiunel acestui nod microb al virusului turbărei de candidature la Deputăţie spre a prezerva o parte a societate! noastre de ravagiele acestui morb îngroz;tor /
La Roman, ca şi la Ploeştî şi aiurea, ad eşit la iveală cele mal caraghioase şi mal fantastice candidaturi la Deputăţie. Aşa, ca să nu vorbim de cât de pretenţia nesăbuită a gazetarului-avo-caţel cilibi Emanuil Arghinopol, un ur-maşid în miniatură al reposatulul de caraghioasă amintire Karkaleky, care 'şl a pus In ruptu capului a ferici Ro-manu cu candidatura sa, ’şî poate închipui cine-va ce întindere a luat deja turbarea candidaturelor.
Ar fi de dorit deci ca alegătorii să fie mai buni creştini şi să vindice, de caritate, pe cel atinşi de turbare mal înainte de ziua alegerilor, printr’o cau-terizare radicala în veri o întrunire or alt fel de manifestaţie, spre a nu se prelungi zadarnic durerile care muncesc cu atâta cruzime p'acest soid da candidaţi.
Z. T.
IAŞI
Fiasco colectivist/
întrunirea libaraio-colectivistă din disp. V cea de eri zice Ţara. provocata de vr'o două zeci de nume, ad făcut fiasco cum trebue. Dacânu mai nâvalead cu birjele şi vr’o câţi va leaderl din centru, ar fl fost o adevărată ruşine pentru popularitatea marel familii liberale.
Ad vorbit, ni se spune d-nil Panu, N. Ionescu şi alţii atacând, pe oonservato-
EPOCA - 30 SEPTEMBRE
S
rit şi pa guvern, le a respuns însă d nu profesor Creangă cu multă logică şi in-tr’un limbagiu franc şi energic ce nu prea venea la socoteala matamorilor liberali.
Numărulasistenţilor era restrâns iar efectul întruDirel nul pentru familie Spre a 'şl lua revanşa, liberalii şi colectiviştii ad organisat o altă întrunire de mahala pe măne sara Marţi, în târguşo-rul Necolina. De astă dată înse vor fi admişi In sala de întrunire numai acel care vor figura pe listele electorale respective adică alegătorii din cele trei colegii a disp. II; din alte despărţiri Insă nu. Vom da la imp şi isprava acestei întruniri.
BRMLA
întrunire liberal-oon-servatoare
Joi seara, zice Mesagerul Brăilei, au fost convocaţi de comitetul partidului liberal conservator parte din alegătorii colegiului I, în salonul otelului Dacia. Deşi invitaţiile făcute în pripă, aproape 100 alegători ad bine voit a lua parte la aceasta consfătuire.
D-nu N. Perlea, primarul oraşului, a fost aclamat, cuunanimitate şi vil apla-use, Preşedinte a adunării
D-nu Perlea o mulţumit cetăţenilor de destinsa onoare ce i-a făcut prin câteva vorbe bine simţite, arătând scopul adunării, a se alcătui un comitet care se lucreze peDtru reuşita candidaţilor partidului liberal conservator.
S'a dat mal Intel cu\ântul d-lul A. Simu, care cu vervă puternică a descris regimul colectivist, făcând comparaţiu-ne Intre alegerile de la comună de sub guvernul actual şi cele făcute sub colectivitate, probtnd ci sub guvernul actual s’ad făcut aleperile cele mat libere, după cum ad mărturisit chiar inimicii guvernului. Şi pentru că ţara se fie repusă în exerciţiul drepturilor sale, nu avem de cât a continua spre a încorona succesele începute la comună şi pe care trebue se le dobândim cu ocasiunea alegerilor viitoare.
După d-nu Simu, a luat cuvântul d-nu Pilipescu, fost deputat al colegiului al 111 şi cu toata indisposiţia ce avea, cu o claritate şi dic iune admiraeilă, a are-tatadevăratul motiv pentru care oposi-ţia-unitâ s’a desfăcut şi cum bărbaţii ce compun partidul liberal-conservator au ştiut se facă abnegaţiune şi sacrificii dând concurs guvernu ui actual care n'a păcătuit cu nimic până astăzi şi a cărui intenţiuni bune se pot vede din înse mnatele proiecte de lege ce a dat la lumină.
Apoi d-nu C. Potio, în câte-vaj cuvinte simţitoare a făcut apel ca cu toţii uniţi se luptăm spre a reuşi $în scopul ce urmărim.
D nu preşedinte N. Perlea a propus ca comitetul electoral format cu ocasiunea alegerilor comunale, se fie împuternicit a lucra pentru reuşita In acesta alegeri, adăugându-se In acel comitet câte-va persoane din nod.
Cetăţenii ad primit cu vil aplause propunerea d-lul Perlea.
EXrOSITIA UNIVERSALA DIX PAR’S
COMITETUL NATIO.N VL ROMAN
Domnul dr. N. Garoflide fondatorul şi preşedintele societăţei cooperatorilor din Ploeştî, cea mai veche societite de acest fel în România, fiind fondată în 1880, care număra în sînul sed 430 membri şi posedă un capital de aproape
400,000	fr. a adresat preşedintelui comitetului Naţional următoarea scrisoare :
Principe,
Societatea Cooperativă din Ploeştî, fondată în 1880, ce am onoare a prezida în adunarea generală de la 25 a., c., a votat în urma propunerel ce am avut onoare a face suma de 300 lei ca contri-buţiune din parte-I la cheltuelile ce comitetul naţional, pentru Exposiţia de la Paris, va face şi pentru a căror acoperire a-ţl deschis liste de subscripţii.
Mulţumit că societatea noastră a putut veni cu obolul sed la aceasta nobilă Întreprindere, am onoare a vă Înainta pe lângă aceasta suma de 300 lef, ru-gându-vă a ne o legitima prin o scrisoare din parte-vă pentru compturile societăţei noastre.
Bine-voiţi vă rugam Principe a primi şi cu astă ocasiune asigurarea osebitei stime şi consideraţiunî ce vă păstrăm.
Preşedinte, (ss.) Dr. X. Garoflide.
Secr. (ss.) G. Dimitrescu.
Iată dar o societate intemeată la 1880 adică cu mult mai înainte ca d nu But-culescu se fi întreprins campania sa Cooperativă. Pe daltă parte am văzut protestaţia cooperatorilor din Bucureşti care nu recunosc de preşedinte de cât pe d-nu Papadopulo. Ce devine prin ur-
mare pretenţia d-lui Butculescu d'a fl iniţiatorul creaţiunel şi preşedinte al tutulor societăţilor cooperative din ţară?
Societăţile din Ploeştî şi din Bucureşti funcţionează regulat dând pe fie-care an bilanţul lor, lucru pe care ar fi de dorit se’l urmeze şi d-nu Butculescu, care până az>, n’a dat urmare cererilor de darea socotelilor ce li s’ad făcut.
CUTIA CUSCRISORI
Domnule Redactor
Cred că a venit timpul, ca părintele protopop al judeţului Vâlcea în loc de a umbla prin judeţ ca se faca propagande politice, se se ocupe mal bine şi de biserică care a decăzut cu desăvârşire prin chiar servitorii el, care comit ac-tn scandaloase. Aşa spre esemplu, voi cita In câte va cuvinte un fapt destul de revoltător comis Azpărintele Simion din Drăgaşanîî şi spre batjocură supranumit Căluşarul.
«Cu ocasia Panairulul de ziua cru-cel: ce se face în DrăgâşanI, pe lângă alte comedii şi panorame, venise şi nişte ţigance turceşti ebre jucau giam-paralele prin cârciumi. Ei bine I acest preot In dispreţul sacrei sale chiemărl a petrecut nopţi întregi prin cârciumi cu aceste ţigance ; şi mal desgustător era când numitul Preot îşi lua potcapul din cap, pe care îl punea în capul ţi-gancelor şi apoi începeai! împreună a-cele jocuri bizare!....
Acestea spre ştiinţa P. S. S. Episcopului al Râmnicului Noul-Severin.
Primiţi vă rog asigurarea considera-ţiunel mele.
IV’ae C. Mici»aii.
A TEDITIUNE
i
D. Theodor Rnsetti, preşedintele consiliului de Miniştri, s'a reîntors azi în capitală şi va pleca mâine la Sinaia.
tt
D. colonel Algiu, şeful Statului major al corpului II de armată, a fost numit Prefect al Poliţiei Capitalei.
D-sa a prestat jurământul şi a intrat chiar azi în funcţiune.
*
D. colonel Sergiu Voinpseu va fi înaintat mâine la gradul de general de Brigadă.
D. Voinescu va înlocui pe d. general Barozi în postul de şef al casei Militare a M. S. RegeluL
IC
D. Cârlova, procuror pe lângă parchetul de Ilfov, este numit în funcţiunea de director al Prefecturei politiei în locul d-luî Dimancea demisionat.
IC
O depeşe din Londra către ziarul vienez D>e Presse aduce ştirea, că d. de Hitrowo, Ministrul Rusiei la Bucureşti are se fie înlocuit cu d. de Kotzebue, consilier de Ambasadă la Paris.
IC
Naţiunea vorbind de candidatura d lui Toma Vasilpscu administrator al Epocei, la colegiul al II -lea de Prahova zice că acestuia fiindu’i ruşine a se presinta ca conservator spune că e liberal din grupul d lui Grigorescu.
Adevărul este că d-lui T. Vasi-lescu venindu’i gust, ca la mulţi alţii, a candida la Deputăţie 'şi încearcă norocul cum ’! vine la socoteală. De sigur însS, cu nu poate candida ca conservator. întru cât n’are calitate a reprezintă partidul, prin urmare e liber a se denumi liberal, fie şi d'al d-lui Grigorescu.
IC
Azi nu s’a putut ţine şedinţa consiliului comunal, consilierii presenţi nefiind de cât în număr de 14.
Mâine se va ţine din nou consiliu la orele 2.
*
Aseară s’a ţinut o importantă întrunire a partidului liberal conservator în Dealu Spire5. E^au faţă vr’o două sute de alegători.
Au luat întâiu cuvintul d. Pake Protopeseu primarul oraşului, care a fost ascultat ou atenţie în timpul cuvîntărei sale şi foarte aplaudat la sfârşit.
îndată dupe d sa, publicul a chemat la tribună pe d. C. G. Costa-Foru care se afli presinte şi care în euvîntarea sa a fost des întrerupt de aplause simpatice. D. Costa-Foru a făcut o scurtă dar netedă profesie de credinţă şi şi a propus candidatura la colegiul al 2-lea de cameră, care a fost aclamată cu intusiasin.
Au mai luat apoi cuvîntul dd. G. Dem. Theodorescu, Porfiriadi, Stef.
Cornea, Alex. Em. Florescu şi Bră-
tesco.
Af iră de candidatura d-luî Costa-Foru s’a propus şi acea a d-lui A. Em. Florescu.
Acest bătrân conservator într’un discurs foarte gustat de public şi mereu întrerupt de aplause a fost aclamat ca candidat la colegiul al
2-lea de Senat de întreaga adunare, care asupra propunerel d-lui Costa-Foru s’a despărţit dupe ce a aclamat cu entusiasm pe capi partidului liberal conservator, dd. Lascar Gatargiu şi G. Vernescu.
Oratorilor li s'au continuat ovaţiu-nile până şi pe stradă, la plecare.
# .
Diseară se vor ţine întruniri electorale în următoarele locuri :
La Galben, la fraţi Olangii şi în salonul Zipser.
La această din urmă întrunire va lua parte şi d. Nicolae Blaramberg care va pronunţa un discurs.
*
In ultimul moment primim din partea onor. d. Nicolae Kreţulescu, fost prim-ministru, o scrisoare, ce o adresează alegătorilor judeţului Muscel.
Regretăm că din causa lipsei de spaţid suntem nevoiţi a amâna pe mâine publicarea ei.
*
Intr’adever Simion Mihălescu se crede a fi nevinovat. Căci ca se scrie cine-va următoarea petiţie trebue ori se aibă mare neruşinare şi tupeu, sau se vrea se fi crezut sau trecut de victimă.
Iată această petiţie prin care d. Simion Mihălescu cere o pensiune pe basa servicielor pe carele aa-dus Eforiei.
Domnilor Efort,
«Vă rog resppctos, în temeiul alăturatului certificat şi potrivit regulamentului pensiunilor Eforii, se bine-voiţi a face se mi se recunoască şi se mi se libereze pensiunea la care am drept.»
D. Simion Mihălescu escrocul de la Eforie cerend pensiune pe basa dreptului pe care l’a căpătat fiind în serviciu la Eforie !
Aceasta este culmea tupeului şi neruşinăreî.
*
Sâmbătă 1 Octombre se deschide a doua sesiune a curţii cu juraţi din Capitală.
Curtea va fi presidstă de d. Eco-nomu asistat de dd. Christu şi Obs-denaru ca asesori.
Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror Voinescu-Boldur.
*
S’a observat prea mult spiritul de mare esitaţiune ce au pus ziarele colectiviste cu descripţiunile lor privitoare la întrunirea de la Dacia.
Altă dată când colectiviştii făceau vre-o întrunire, entusiasmul lor nu se calma de cât dupe multe zile. Acum a doua zi dupe fiasco ştiut colectiviştii tac ca peştii.
*
Ziarele colectiviste şi radicale au publicat zilele din urmă o informaţie, prin care se spunea, că d. Pake Protopopescu primarul capitalei, ar fi dispus o sumă oare-care de bani din fondul lăsat de regretata doamnă Barbu Gatargiu, pentru scopuri electorale.
Rea credinţa acestor ziare n’are margine.
D. P ke a dat într’adever 80 lei din acest fond, dar nu pentru scopuri electortle, ci unui [cehţean sărman împovorat de o grea şi numeroasă familie.
*
Institutoarele şi institutorii din capitală constituiţi deja în societate, au procedat Dumineca trecută la alegerea comitetului pentru anul 1888-89.
lată persoanele ce compun acest comitet; Preşedinte, d. Ioan Beiu, Vice-preşedinte d. Alex. Bârsan, Casieră. Ioan Opran; Membri consilieri d-nele Alexandrina Mântuleanu, A-lexandrina Constantiniu şi d. Dum. Constantinescu; Secretari d nii Dem. Cecropid, I. Micescu şi Matei Ilâdu-lescu.
Societatea a mai luat hotărâri rea că de la l-iu Octombrie se se nă câte două şedinţe pe lună, pentru a se ţine conferenţe didactice, precum şi a discuta diverse cestiuni importante de domeniul învâţămîn-tului primar.
n
D judecător de instrucţie Preto-rian îşi a d »t azi ordone/nţa sa definitiva în privinţa omorului femei Magdalena Fischer.
D. jude de la cabinetul 4, găseşte că este caz de urmărire contra prevenitului P. Telescu.
Această aficere va fi judecată în sesiunea viitoare de Curtea cu juraţi din capitală.
*
Parchetul curţei împreună cu poliţia capitalei, se ocupă cu dresarea
raportului asupra cercetărilor făcuta în capitală cu privire la eroarea judiciară, denunţată prin mărturisirile lui Gg. Soare, în crima din str. Soarelui.
După câte aflăm în ultimul moment, aceste cercetări ar fi atins un rtsultat regativ şi organele de poliţie judiciară ale capitalei conchid la totala netemeinicie a arătărilor culese la Focşani, reducând chiar, toată afacerea la o meşteşugire iscusită a unor impostori.
Să înţelege că, dupe cum nu ne am pronunţat hotărîtor de la început, mărginindu-ne a insista cu e-nergie, pentru o serioasă şi minuţioasă cercetare a denunţărei , nu vom lipsi a pune sub ochii cititorilor noştri, îndată ce ni le vom procura actele contradictorii dresate de autorităţile în drept, lăsând judecă-ţei publice liberul examen al împrejurărilor pentru aflarea adevărului şi rezervând părerea noastră dupe o matură cumpănire a dovezilor produse din toate părţile.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIAVAS,
Vlena, 11 Octombre.— Ambasadorul Turciei la Viena a făcut cunoscut Porţii că Întrevederea celor doul împăraţi nu trebue se o neliniştească de loc. întrevederea tinde Într’un mod ho-tarît la menţinea pftcil. Or-ce s’ar întâmpla, în privinţa afacerilor Bulgariei nu se va turbura Turcia.
Petersburg, 11 Octombre.—împăratul şi împărăteasca Rusiei au sosit la Tiflis.
SALA ORFEU
Domna Annta Americane prima cântăreaţa fiind pe deplin însănătoşită, Trupa israelitâ Americana de Operete va juca irevocabil Sâmbăta ) Octombre 1888:
REGELE SOLOMON
Operetă istorică de I. Lerner
Orchestra Roşiorilor sub conducerea căpitanului Leer, va fi dirigeată de capelmaistru Trupei d. G. Finkeistein.
BUN SI NU SCUMP
FABRICADECONSERVENATIONALE
Fondata la anul 1879 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR**
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club
Pentru concurenţă se vinde cutiile mal mari ca ale altor fabricanţi cu 30 !a sută mal eftin :
Mazăre boabe fină .	.	.
Fasole ţucăr nemţească. .
Fasole verde fină....
Bame cu sos de pătl. roşii.
Păllegele vinele ....
Dovlecel.............
Tarhon ...............
Ardrei gras..........
Ghiveci .......
Bob..................
Anghenarl............
Bulion de pătlăgele roşii .
Ciuperci albe cutia de pers. 2.40 Ciuperci albe cutia de 6persoane 1.20 Sparanghel gras cutia. . . . 2 50
VINURI DE MAS \ ALESE
Conservate de mine în propriele mele pivniţe
(Vin negru de Nicoresti vechi de 4 an Litru fr. 1
Vin alb de Drngasani vechi de 4 ani Litru fr. 1.	(925)
s s
S 2
fc© l
c m *■ ,m
ST 4i*S
a-8

■a a. “
a B
5 w
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BA URATE AS CA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-leie lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
528
nr A DCUniT Moşia Domnesti-UC AntlIUA I Seulesti diu plasa Sabaru judeţul Ilfov,în întindere de 1,200 pogoane, una orâ depărtare de Bucureşti. Se dâ tn arenda de la 23 April ia 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercifl din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamna.	844
nr I IU p LI I DI AT de la sr-DumUru UC Iii Ull 1(11 Al în centrul oraşului un mare apartament compus de z-ce camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instalaţiune de apă şi apâşi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo bancher, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
Avis Onor. Public!
Atelierul de tâmplârie şi de mobile al Iul S. Emanuel. situat în strada Stirbeî-vodă, colţul stradel Luterană se va muta de la Sf. Dumitru 1S8S in strada Itomann No. 32.	(943)
www.dacoromatiica.ro
EPOCA — 30 SEPTEMBEE
-| 11 i «ai'i irf*^1 ■**
Hg-eflguă-di
CASA DE SCHIMB
613
I. HI. F E R NI 0
Strada Lipscani, IVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cursul Bucureşti
21) Septembre 1888
	Cump.	Vend.
6 0/0 Renta amortisablla	96 3 4	97 1.8
6 0/0 Renta perpetua	93	94
6 0/0 Oblig, de Stat	98	98 1/2
6 0/0 Oblig, de st. drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	106 1 2	101 1/4
5 0/0 Scris. func. rurale	96 1/4	96 3 4
7 0/0 Scris. func. urbane	105	106
0 o/0 Scris func urbano	100	101
6 OjO Scris. func. urbane	92 î 2	92 3/4
Urbane 5 0/0 laşi	81 1/1	81 3/4
5 0/o împrumutul comunal	82 1/2	83
Oblig. Casei pens (lei 10 dob.)	.30	£35
împrumutul cu premie	50	55
Acţiuni bancei nation.	1025	1"30
Acţiuni »Dacia-Rotnânia-	240	150
• Naţionala	225	13)
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	1 90	2 20
Bilete de banca contra aur	1 90	2 20
Fiorini austriaci	2(8	209
Tendinţa foarte fermă		
CASE DE VKNZARE
m pitiri siluateînStrBda Frumoasa No. n titOl’j Ş> » bis; având fie-care 4 odui de slâpân, 4 de serviîorî, curte mare şi grădină spaţioasa cu pomi roditori.
Se vinde in total saG tn parte.
A sr adresa la d na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasă în casele din fundul curţel	776
CASE DE ÎNCHIRIAT

DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apa, curte.
A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
casadin Strada Polonă No. 104, compusă din y camere pentru Stăpân 3camere pentru slugi ocultnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	123
Strada Berzit No. 122, Apartamentul de jos cu 8 camere, bucataue, pivniţa, grajd şi şopron.
CAMERE
riel no. 81.
mobilate şi nemobilate de Închiriat cu luna în Calea Victo-
SPRE STIINTA BOLNAVILOR DE NERVI
Dupe aprobarea strălucită laultimu(al şeaptilea) congres balnelogic, la Tltorapia adică întrebuinţarea capacităţel abso'bâri pielei spre a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de câtre d-nil profesori Sohott. r.ohrig, Parişot şi alţii, sunt cel d intâi care, dupe numeroase cercetări, am reuşit a mă presinta publicului cu un remediu (aprobat şi de onor. consiliu sanitar superior din Bucureşti) şt me adresez deci la toii acei care suferă de boale ueroase
NERVOSITATE
caracterisat în general prin congestiune, migrenî, dureri de cap, mare sensibilitate iritaţiune etc., precum şi la acel bolnavi care. au fost loviţi de
APOPLEXIE
(Paralisarea membrelor, incapabili de a vorbi,slăbiciunedememorie, insomnii: care urmează dupe un asemenea atac) şi la bolnavi care sunt predispuşl la aponlexie din causa simţimdntulul de nelinişte, ameţeală, turburare de. ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tutulor acestor persoane precum şi a celor s nă oşî, care însă vor se prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe zi şi care consistă numai în spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea ediţia 16-a:
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE SI APOPLEXIE
PRESERVARE SI VINDECARE
care se eliberează franeo şi GRATIS de câtre farmaciele următoare unde se află şi mentul în deposh: farmacia Naţională I A. Ciurea str. Lipscani Bucureşti, farmacia la Vulturul de aur S. Lebel la Ploeştl, farmacia Charles Herzenberg laşi, farmacia fraţii Remer Focşani, farmacia la Romănia C. F. Eitel la Galaţi, farmacia E. M. Keresztes Roman şi la farmacia Curţel E Hai nai Botoşani
ROM IN WEISMAN fost medic militar
721	membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albe.
MOŞII DE ARENDAT
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	1. IV. Alexandrescu.
nri 4 iţim n k ir de la 23 Aprilie 1889 moşia llli AU Mim Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani.
MOŞII DE VÂNZARE
lin I’pţJ 111 lt noufi hectare vie şi obratie si-llu HVUIIU, tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanî.
A se adresa Doctor Christescu, Tcrgovişte.
DE mim IHOSIA STlîESTI iâ,
situata la o orâ de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pâdurede brad şi de fag, fineţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moara. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacau Momeşti, lângă fabricile do gaz.
Doritorii se vor adresa ia dna Catinca Lru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
DIVERSE
IOAN A. RH ETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biuroâ de avocatură şi notariat Str. Academiei 29.
Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de la o—v.	9Î9
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, in vasta gradina Heliade. Slutitele se fac dupe programele scoalclor publice. Aci suni 4 clase primare si 3 liceale, si ’n fie care an se mal adaoga clase superioare liceale. Preparaliuni penlru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasele primare, 800 lei, iar penlru clasele liceale de 1100 lei.
952
de câştigat intr'o singura zi. Adresati-ve penlru aceasta
500.000 FRANCI
fara întârziere prin scrisoare la Comptuarul Comercial, 557 Grande Rue de Teke, Conslanlinople, Turda.
029.
m ELEV ABSIIL' EVT
mente înscris în clasa IV ne având mijloace pentru a’şl complecta sludiele urmând anul acesta cursul clasei IV, voeşte a găsi o persoană căruia facându-I ort serviciu să-l dea toate cele necesare pentru întreţinere etc.
Persoanele doritoare ’l pot găsi pe adresa 1. P. în curlea Mitropoliei.
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, fn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale CVacia-BemăniaJ
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de '29 Septembre 1888
Renta amortisablla
româna perpelea "	1 de sta
C. F.
Obligaţiuni de stat [Cony.rnr.]
ierpel
37tCc
6 G
5 %	„	Municipale
10 fr. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
G % ti	II	M
7 %	„	,, urbane
3 % Obl. Serbesli cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea rusie ltaliaue „ Otomane cu prime Losuri Rastlica bombau Aci. Dacia-ltomânia „ Soc- Nalionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote francese „	italiano
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit în aur
las!
Cump
93 03 K
83\4 220 106 06 X 104 « 99 H2y, 8114 76 45 29 48 18
1 3/4
208
124
100
99
265
_Vinde
—97)T
94
0954
8454
230
107
97
10654
i oo
9314
6254
8o
50
32
53
21
*54
210
126
10054
100
275

DE L’ARBAYfcJ DE FECAMP (FRANCE)
ESCELÎNTA, TONICĂ, DIGESTIVA SI AFERITIVĂ
CSĂ MaT BUNĂ DIN TOTK LICORILE ■ManBBHBaBenaaBtBgmHSisMKaMMg
j	LiQîJKUSS.	| A se cere todăuna ia josuIC
lUrgtei «posâci^B^nnc# «t 4 i’«uaat4* |fi«oăroi sticle, eticheta pi-
1 trata purtând ă semnătura Sdirectorelui generale.
AdveraU licore Benedistini ae alia la t6te pprsănele următăm «ari s’ak angajată pe aoriaâ a au vinde nici iii contrafacere.
A. Fialkowsky— G. si D. Tnnnseseu fralzi
Constantlnescu— D. Marinescu Bragadii — N. loa-
nid et Comp. — Carol Gersabek.
CURELE DE TRANSMISIUNE
prima calitate englezească
CURELE DE CUSUT
adevărat «Crown»
TUBURI DE CAUCIUC
pentru vin
TUBURI DE CAUCIUC
pentru pompe de apă
TUBURI DE CAUCIUC
pentru locomobile
TABLE SI RONDELE DE CAUCIUC
ASBEST, FURTUNI DE CANEPA
pentru pompe de incendiu
CURELE DE CANEPA
pentru pompe de incendiu STICLE PENTRU NIVELE DE APA BUMBAC PENTRU STERS MASINE
se găseşte ou
PRETURI MuDERATE
in depositul fabrice!
OTTOHARNISCH
Calea Victoriei 48 vis-a-vis de Pasagiul si str. Academiei ti, aproape de ministerul de Interne.
961
PLACHiE DETIRI bricate de d.
Mihailescu, deposith ’ general la Ioan Col-ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat.
BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
HERNIE IWIMLE, CRIR4LE SI IMBLICALEI
Dupg coDstrucţiunele cele mal bune şi mal prac-| tice cu deplina asigurantft a reţinerel tuturor her-nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE!
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandage şi aparate pentru serviciul sanitar se confecţionazâ prompt cu cea mal I mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelierul \ special.
F. NAUMEANU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST — Calea Grîvitn, OO Itucurcsti
945
’ 'vţr-ţgHSBBB-i: frgS-tgagZSffli I IUTHIWiran W
MARE DEPOSIT
1
I)E
LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Gr ivi tei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului	796
A VIS IMPORTANT
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vls de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ânsa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI RBRICEI
noastre, ori-ce pereche de gliete purtă imiabricei noastre sunt garantate de noi
Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la fîrmle ari notate : Craiova : FloreaStănciulescu et Th. Demelrescu; T.-^everin: Ph- Kohm; Piteşti: M. I. Satescu; T. Jiu : Marcus et Spinter; R -Vâlcea: I Lerescu ; T.- Vestei: P. Petrscu; Câmpu-Lung şi Ploesli: A. Rosenbluth; Bmeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M Horovitz; Roman: Fraţii Rosenfeld; T -Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu Luca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Otenila: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi.	Cu stima,
738	3Vt. T. MvDREA et Comp.
COMPANIA mnu DE CONDUCTE DE APA
(societate anonima) la liege (belgia)
NO. 3.-BIUROUL LA BUCUREŞTI, STRADA ESCULAP—No. 3.
STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DISTRIBUIRE DE APA SI DE GAZ
PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil.
FORJE, TURNATORII, ATELIERE DE CONSTRICŢIE
MOTORl HYDRAULICI, STĂVILIRE, ROBINETE, FÂNTÂNI,
--GURID E FOC---
CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ
SPARGE TOR DE COKE, POMPE CU GUDRON
încălzire cu aburi, T TJ E U FI I cu elete si obicinuite
Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 1883, Anvcrs 1885. Medalie de aur: Craiova tS87.
940
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 29 Septembre
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fonduri destul rom An	1 Ap. 1 Oct.	
lienta rom. perne. 1875 5%		94 S
Renta rom. amorlisab. 5%	1 Ap. 1 Ocl.	
Renta rom. rur. conv. f>%	i Mai 1 Noem.	98
Oblig, de stal C. F. R.6%	1 lan. 1 iulie	
idem idem 5%	Idem	
Imprumul Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sept.	
Imnrum.Ouenheim 1866 8%	1 lan. l iulie	
âgio		
Împrumut, dr oraşe		
Impr. oraş. Bncur. 5%	1 lan. 1 Iulie	83
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	96
im.or.Buc.cu primeiozfr. 20		50
Valori diverse		
Croditnl fonciar rural 7%	1 lan. i Iulie	10054
idem idem 5%	idem	
Cred. func. ur. din Buc- 7%	idem	105
idem idem 6%	idem	100
idem idem 5%	idem	92 51
Cred. lunc. ur. din laşi 5%	idem	8U4
bi.cas. pensiun. fr.300 10	1 Mai 1 Noem.	240
LA ORAŞUL VIENA
A LÂ VILLE DEVIENN
vis-d-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftînatate al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe do masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate oalitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
CioranideDame si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Or. t». .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldanlatl. I.ayettrs si Trousourl pentru eopll. Trousonri pentru pensionate, oteluri al restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOfll) NCSTBl) ILUSTRAT SI VA Fi TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Soceo
535
Tipografia Ziarului,, Epoca '
Tipării cu cerneala Ch. Lortllciur-Cle Pari*
Girant reaponeabil V* P. Gheorgbiu.
www.dacoromanica.ro