ANUL III No. 853 A DOUA EDITIUNE JOUl 20 SEPTEMBRE (10 OCTOMBRE) 1888 NUMERUL 15 BAI NUMERUL ABONAMENTELE NOSP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bacuresci: La casa Administraţiunsl. In Tara: Prin mandata poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lai. tu Mtretuetnte: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNEA No. 3,—Plntza Episcopiei,—No. 3 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUXCIURILE OIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Havan, Place de la Bouree, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PAIIIS: se găseste jurnalul cu 15 ssn». numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-uiain, No. 84. 60 BANI UN NUMER VECHI. 60 BANI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU , , • : ; • > |ţ i Q ADMINIS TRA ŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.— No. 3 PANtl-LYdtG ET COMPANII PLEVNAINTERNA si UMBRA LUI ROSETTI GENERALUL DODA, SLAVICI $1 PANU LIBERALISMUL IN PRAHOVA CRIMA DIN STR. SOARELUI LOGODIŢII De şi suntem convinşi că astă-zl puţini mal sunt în ţara Românească care se mai dea oare care importanţă teoriilor schimbătorului domn G. Panu, totuşi credem că nu e reu se aruncăm o privire generală, a-cum înaintea alegerilor, asupra faimosului program radical, care dupe cum spunea, cu o modestie mai presus de oare-ce lauda însuşi d-nu Panu sub iscălitura sa, este singurul program progresist, şi inspirat de sentimente calde pentru democraţie şi clasele muncitoare. Se analisăm puţin ceea ce este fundamental în ultimul program publicat de d. Panu, lăsând la o parte fleacurile de calibrul confederaţii popoarelor balcanice, şi se vedem daca ceea ce ne propune d. Panu este nou, original, progresist, or daca nu este vre o veiche şi de mult condamnată utopie. Credem că suntem drepţi cu d-nu Panu spunând că partea fundamentală a programului seu este cestiu-nea economică şi că in această privinţă soluţiunile sale sunt două: 1) pentru proprietatea fondară: ecs-proprierea silită pentru cauză de u-tilitate publică a proprietarilor mari şi Împroprietărirea perpetuă a celor ce n’au pământ, şi 2) întru cât priveşte proprietatea mobiliară—mai în special, căci alt-fel priveşte şi proprietatea teritorială,—imposite progresive grele care se impedece acumularea ceva mai mare de capitale. Lăsând pentru astâ-zi la o parte teoria impositului progresiv care a fost desbâtută şi condamnată de toţi oamenii cu pricepere şi care aplicată mai cu seamă pe averea mobiliară este o prostie care nu se poate susţine, ne vom ocupa de ces-tiunea curat a pământului şi vom căuta a prinde, printre numeroasele reticenţe şi contraziceri ale d-lui Panu, idealul seu în această privinţă. Credem, că nimeni, nici chiar d. Panu nu va protesta, când vom spune că acest ideal este: proprietatea individuală, mică şi de întindere egală a pământului. La prima vedere 8’ar părea că aceasta ar fi în genere idealul radicalismului European. De fapt Insă acest lucru nu este ecsact, şi tot meritul or demeritul acestui ideal revine întreg d-lui Panu.—In adevăr, radicalismul englez, când urmăreşte naţionalisarea solului, nu se pronunţă că va face din el o împărţire de pământ egală şi de veci-nică proprietate, şi apoi el are se lupte cu o concentrare In adevăr ecscesivă a proprietăţei pământului In mâinile câtor-va , lucru care schimbă cu desăvârşire şi caracterul propunerilor sale şi legitimitatea lor cel puţin aparentă. In Franţa radicalismul—vorbesc de acel constituit în grup politic de guvernământ, — când propune impositul progresiv, se gândeşte mai mult la unele a-veri de or-ce natură, ecscesiv de mari. Şi in or ce caz, aşa cum el se pre-sintă în Franţa ca şi în Anglia, el este cel puţin logic, In sensul că este şi rămâne în direcţia revendicărilor socialiste, pe care le prepară, fie în mod positiv prin propunerile ce face, fie în mod negativ, slăbind actuala organizare socială. Acest fel de radicalism, este utopic, absurd, ireali-sabil, stricător viitorului ţărilor, dar este cel puţin logic şi se reazimă pe un curent de idei generale în parte noui şi neincercate. Nu tot aşa este cu faimosul radicalism al d-lui Panu, care văzând că socialismul şi radicalismul occidental n’are sorţi de a găsi un ecou cât de slab în ţara noastră, s’a apucat se’l prefacă pentru a avea trecere la noi şi a ajuns la o prostie scoasă din museul istoriei antice. In adevăr, d. Panu voeşte mai Întâi ca se dispară proprietatea mare care acum este destul de redusă, de oare ce ocupă numai a treia parte din suprafaţa cultivabilă a ţereî, şi aceste pământuri se se împarţă în mod egal la săteni. Zic egal, căci a-cesta este idealul d-lui Panu, căci dacă nu spune aceasta în însuşi programul seu, a spus’o tot acum criticând proiectul de vânzare a moşiilor statului la ţărani. D. Panu nu vrea ca se se vânză moşiile statului in loturi de zece şi de cinci hectare, d sa vrea ca loturile se fie egale. Programul radicalismului român se reduce dar la aceasta : Pământul ţSrei româneşti împărţit în proprietate de veci în mod egal la acei care n’au. Acest măreţ program economic a fost pus în aplicare de legiuitorii ovrei când au luat in posesiune pământul fsgsduinţei şi de Lijcurg la Sparta, sunt acum mal bine de trei mii de ani. Ecsperienţa omenească şi a rîs de aceste utopii în curs de trei-zeci de veacuri şi astă-zi d. Panu il da Românimei din veacul al nouăsprezecelea după Cbristos că ultimul cuvântai progresului. Gând o fi progresist asemenea program, atunci este progresist şi a-cela al sălbatecilor din NouaZelanda. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Vlena, 0 Octombrie. Comtele Herbert de Bismarck întors de la Budapesta, a depus carta sa de concedia la Nunţiul, la cele-f alte ambasade, le-gatiunl şi la miniştrii austriacl. Spre seară a fost prânz la principele de Reuss în onoarea comitelui de Bismarck care va pleca la Muerzuschlag chiar azi. Muer/steg g Octombrie. Azi după amează la 3 ore monarchil se vor întoarce de la vânătorile cari s’aQ sfârşit. Vlena, 9 Octombrie. Plecarea imperatulul Wilhelm de la Muerzuschlag e llxatâ pentru mâine la unu. Itoma, 9 Octombrie. Imperatul Wilhelm va sosi aci Joi la 4 ore şi 10 m. dupâ ameazâ. El va primi autorităţile în aceaşi zi la Quirinal. Berii o, 9 Octombrie. Se zice că corniţele Douglas va merge la Roma în timpul şedere! împăratului Wilhelm în acest oraş. Bcrlifl, 9 Octombrie. Editiunea din Oclombre a ziarului Deut-chn Ilandschau care coprinde urmarea jurnalului împăratului Frederic a fost confiscată ieri. Berlin, 9 Oclombre. Dupe «Politische Nachrichten», d. Grefl-ken ar fi pus în închisoarea din Moabit. moMnsaBREE Atena, 9 Octombre. Camera e convocată pentru 25 Octombre. Atena, 9 Octombre. Logodna principelui George cu fiica ducelui de Chartres e considerată ca sigură, cu toate desminţirile ziarelor străine, Atena, 9 Octombre. Colonia macedonianâ a aclamat erl pe Regele ; şi cu ocasia jubileului se pregăteşte în Macedonia o mare manifestaţie pentru a protesta în contra pretentiunilor Bulgariei. Petersburg, 9 Octombre. Misiunea religioasă rusească care a părăsit erl Moscova mergând în Abisinia e compusă din 14 persoane puse sub direcţiunea arhimandritului Paissi. Darmsladt, 9 Octombre. Principele Alexandru de Hessa s'a îmbolnăvit. Constau tinopol, 9 Octombre. O iradea dată erl regulează ultimele formalităţi relative la împrumutul de 1500000 lire contractat cu Banca germană. Caii-, 9 Oclombre. Slaba creştere a Nilului va lăsa numeroase părţi de pământ necultivate. PLEVNA INTERNA SI UMBRA LUI ROSETTI Un ziar colectivist, sl cărui nume nu ’l cităm, ca să nu desgustâm zadarnic pe cititori,—reeditează decât-vatimp faimoasa Plevnă internă, care ’şl-a avut când-va minutul ei de succes trecător în ziaristică,—şi, neluând seama că săvârşeşte un act de profanaţiune, tocmai fată de liberalismul ce pretinde că apără, invoacă şi aduce in discuţiune umbra lui Costache Rosetti. Alţii vor presinta de sigur apărarea numelui «luat de atâtea ori în deşert» de către colectivişti, şi un organ de publicitate cunoscut va restabi i poate, cu o grije pioasă, şi cu o stăruinţă de toate zilele, adevărul călcat în picioare de apostaţii liberalismului,cu un cinism propriii numai recidivişiilor împietriţi, care n'aâ ce să mal piarzâ pe această lume. Cât pentru noi, fără a mal cerceta în ce anume ocaziune s’au zis, sad daca a fost ori nu durabilă convingerea după ce s’au zis cuvintele ciudat lmpăre-chiate : Plevnă internă, — ţinem a nu lăsa fără întâmpinare reeditarea unor clişeurî pe care colectiviştii le păstrează în sertare numerotate, ca să le vie mal la îndemână când aii nevoe d’a amăgi pe cel naivi cu vorbe goale, ce n’aâ măcar urma unul fond real în dosul lor. Nici mat mult, nici mai puţin, ziarul colectivist afirmă fără sfială că ţara este acum pe marginea unei prăpăstii, împinsă spre o mare nenorocire ; că reacţiunea pregăteşte sugrumarea libertăţilor şi desfiinţarea regimului parlamentar ; că conspiră, împreună cu străinii duşmani al naţiunii la surparea şi nimicirea Statului român. Pentru ziarul acesta, oamenii astâ-zl la cârmă, şi cel care le daQ sprijinul lor, aD combătut «unirea ţărilor surori,»—«democratizarea instituţiunilor naţionale» şi aO grămădit apoi asupra ţării «un număr nemărginit de nenorociri,» ale căror urme nici până acum nu s’au putut şterge, nu s’au putut uita. Şi aceste stupidităţi democratice nu sunt o data, de două ori arătate, ca sperietori la zile de grea încercare pentru banda de exploatare a colectiviştilor;— lucrul se repetă des, cu încăpăţânarea maniacului, ori cu lipsa de sfiala a omului afundat până In glt în corupţiune şi ticăloşie. Pare că ar fi vorba de alte vremuri, de alte ţări, di alţi oameni, atât de neaşteptate pentru mintea celor întregi la cap să arată aceste acuzări nebuneşti, prinse poate numai din sborul unei fantazil bolnâvicioaseaunorcreierl buni de răsfirat pe masa de disecţie a spitalelor. Şi boala n’a coprins numai un organ izolat, mai catolic de cât toate, ci e lăţită în toată presa «liberala» şi «radi-dicală.» Par’că un vînt de nenorocire suflă a molimă peste această împestriţată tabără de colectivişti de toate soiurile, de toate nuanţele. Alt fel, furia lor nu ne miră peste măsură; boală acută periodică, ori tactică de ocaziune, loviturile lor, date orbeşte saii mişeleşte,nu pot să mal aibă nici un efect, de vreme ce toată lumea cunoaşte de mult armele de luptă ale colectiviştilor noştri : minciuna sfruntată şi calomnia laşă. Nici o dată, de câDd avi fiinţă la noi, colectiviştii n’au fost în stare să respecte adevărul, ori să ţină măcar seama de demnitatea lor de oameni; tot-d’a-una aâ inventat sperietori, aâ plămădit gogoriţe pe seama adversarilor,—necontenit au luptat cu afirmări nedovedite, cu insinuări neprecizate. Aşa în cât, cu sistemul lor d’a face procese de inten-ţiuni, d’a grămădi acuzări pe motive închipuite, nici un guvern, nici un om de valoare n’a scăpat şi nu poate scăpa de înegrire şi defăimare. Atât numai că lumea noastră a mers ceva înainte, şi numai ei au rămas înapoi cu tactica lor; şi din minutul ce nu vin cu fapte precise, cu date sigure şi lămurite, cu constatări ce pot forma o convingere, vor avea şi de aci Înainte aparenţa unor prostituaţi politici, care nu văd altă arma de luptă de cât calomniarea cu or-ce chip a oamenilor corecţi care le-au întors spatele cu scârbă pentru tot-d’a-una. Iar daca ar fi să aibă loc aci amintirea omului hulit de dânşii atâţea ani în viaţă, şi profanat acum din nou după moarte,—s’ar cuveni să ’l alăturăm de asemenea nu expresia : Plevnă internă, ci lepră internă pe care, fiind încă pe lume, ar arunca-o de sigur azi coaliţiunii colectiviştilor. GEMALLL BOBULAVICI SI PAI împinsă de un spirit rea voitor, Democraţia de la 22 Septembrie publică următoarea informaţiune: « La serata politică a d-lul Racoviţă (ia Craiova) d. Maiorescu şi-a permis se spue în mijlocul tutulor că guvernul şi M. S. Regele aU îndemnat pe generalul Doda să treacă munţii în România ca sâscape de procesul ce i-aQ intentat Ungurii. Generalul a refuzat 1» De şi suntem obicinuiţi a nu pune absolut nicl-un temeia pe informaţiunile date de Democraţia, totuşi am fi fericiţi dacă această ştire s’ar adeveri. Dânsa ar face onoare şi guvernului şi M. S. Regelui şi generalului Doda. Las cu desâvârşire la o parte cestiunea diplomatică, care in asemenea caşuri ’mi pare secundară, şi nu mâ opresc de cit la cestiunea patriotica. E frumoasă, e mărinimoasă, e demnă de toate laudele hotărîrea unul Rege care întinde mâna or cărui Român asuprit. Dacă s’ar Ii aprins din această pricină toată ţara ungurească şi dacă Regele drept râs-puns ar fi primit chiar în armata noastră pe generalul Doda, n’aş fi găsit de cât cuvinte de laudă pentru acel ce aQ îndemnat pe Rege la o asemenea faptă şi pentru Suveranul care a îndeplinit’o. Cu toate Inse că s’au făcut generalului Doda asemenea propuneri —versiunea Democraţiei — totuşi el a refusat de a veni. Precum mi-a plăcut de la început presupusa propunere a guvernului în numele Regelui, îmi place şi presupusul răspuns al fratelui nostru din Transilvania. Îmi place cu deosebire, câcl pot face un studia comparativ între generaiul Doda, Slavici — o altă victimă a asuprirel ungare — şi d. G. Panu. Slavici e însurat, are copil, şi îndată ce sentenţa prin care e osândit devine definitivă, el pleacă la închisoare. Generalul Doda, e aproape septuagenar, e bolnav, a fost lovit de un atac de apoplec-sie. Pentru dânsul închisoarea e moartea. Regele României îi întinde mâna, ÎI propune să vie să trieascâ în ţara românească şi el refusă, câcl vrea să fie martirul causel românismului. Iar d. Panu al nostru face apel în contra unei hotărirl care ’l osândeşte şi o tuleşte îndată peste graniţă, sub cuvînt că va fi mal folositor ţărel când va putea să bea un bock pe bulevardele Parisului şi să facă un ca-rambolaj la cafea «Mazarin.» Şi notaţi bine că dacă Regele României a oferit ospitalitatea generalului Doda — pe cât spune Democraţia — nici d. Grâvy nici generalul Boulanger n’aQ poftit la Paris pe G. Panu. Notaţi bine câ generalul Doda e bătrân, paralisat, că poate să moară în temniţă, ear Panu e levent, apelpisit, cu pletele pe spate şi mănâncă foc. Diferenţa e că Doda combate şi suferă pentru o idee, ear Panu combătea şi sbera casă înmulţească numărul cititorilor săi. Aşa e,puternice representant al democraţiei, că e grozavă diferenţa între Slavici şi Doda, care cu toate propunerile ce li s'aa făcut zac In puşcărie, şi între G. Panu care fără nici o propunere părăsea ţara acum doi ani ? In ceasurile de odihnă care ţi le lasă preocupările tale universale, când uiţi un moment soarta ţăranilor, împărţirea pământurilor, reformele sociale, gândeşte-te puţin la Slavici şi la Doda, apoi gândeşte-te şi la tine. Adu-ţt aminte cum cutreeral stradele oraşului cu câte va poliţe în mână, spre a le scompta la ciocoi ca să poţi să treci graniţa, şi aduţt aminte de el care refuză or-ce sprijin. Indreptează’ţl privirile mal departe, ţin-teşte-le peste Carpaţi, şi văzând ca în vis figurele generalului Doda şi publiscitulul Slavici, vel zice negreşit : — Ce mic sunt ea, G. Panu 1 Ce orbitoare sunt razele soarelui 1 LIRERYLISllJ PRAHOVA Liberalismul moare! Liberalismul este mort In Prahova 1 iacă adevăratul sentiment general asupra stărel politice din acest judeţ atât de gălăgios. Alegerile judeţene aii venit să confirme aceasta In mod briliant. Este ştiut câ conservatorii aU luptat singuri în aste alegeri, iar liberalii uniţi cu drojdii cu tot; căci ce sunt colectiviştii de cât drojdia partidului liberal ? De colectivişti nici mal vorbim că ar fi putut face eeva aparte, căci el sunt morţi printre vir, strigoi a speria şi pângări, iar nu element de apropiat. RămâneaQ liberalii adevăraţi să lupte cu conservatorii, şi din resultatul votului s’a văzut că 108 voturi aU fost conservatoare, iar liberalii adevăraţi n’ar fi avut pentru el de cât cel mult 80—90 voturi. Aceasta dovedeşte până la evidenţă că elementul conservator este în majoritate, şi încă la colegiul I-ifi; iar liberalii ca să’şl poată da o aparenţă de majoritate, aii trebuit sărecurgăla droj-diele colectiviste, siluind ast-fel adevărul asupra stări politice în Prahova, şi murdărindu’şl trecutul prin o alianţă cu cel pe care ’l declarau opinii publice ca cei mai răi dintre cetăţeni, şi care nu merită de cât dispreţul tutulor. Efectul desastruos ce a produs în public această cumetrealâ politică, a făcut ca la întrunirea lor de Duminecă să vie numai 10—20 de slugi de prăvălii şi atâta tot. înaintea unul atare public un răguşit orator voi să îndruge ceva despre sărutul patriotic, dar un scandal provocat între cheflii spectatori făcu să scape saltimbancul politic de a’şl mal continua şirul de nerozii ce spunea. Mutre ca Dobreşti-Geanabet şi alţi băeţi ai casei Gregorescu, meditau la liliacul politic al cetăţii, cum are să lingă acolo unde aâ scuipat erl. Ge degradare omenească 1 Ce tinerime fără caracter! Cu ast-fel de apucături necorecte, vor să’şl manifeste tendinţele în viitor. Să sperăm că inteligenţa alegătorilor va şti să trimeata )a locul lor pe aceşti strigători de tribune publice şi lihniţi gheşeftari politici. X. Y. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 29 SEPTEMBRE ni! l> IT T "i TTM D-L AL. LAHOVARY LA KOI. Sub acest titlu citim tn Apararea din Craiova, cele ce urmează: In numărul din urmă, am anunţat presenţa tn oraşul nostru a eminentului bărbat da Stat din partidul liberal conservator. Mal mulţi amici al noştri vrând să cunoască vederile d-lul Laho-vary asupra situaţiunet, aii luat iniţiativa unei Întruniri răstrînse ce s’a ţinut Joi seara la saloanele d-lul Nicolae Racoviţă. Aci eraţi adunaţi peste 50 de membri şi aderenţi al partidului liberal conservator, şi d. Lahovary luând cu-vîntul, espuse Împrejurările In care s’a formaboposiţiunea-unită cu trei şefi dd. Lascar Catargi, D. Brătianu şi G. Ver-nescu. In lupta desperată contra guvernului colectivist , oposiţia-unită se adresa la ţara, dar făcea apel şi la M. S. Regele, şi a fost un timp când şi d. Catargi şi d. D. Brătianu, ne cerend puterea pentru dânşii, reduseră pretenţiu-nea la acest minimum ca Regele să cheme la guvern pe or cine ar fi. Eu clbar, zice d. Lahovary, am primit de .la cel trei şefi misiunea să merg la Palat şi să solicit depărtarea d lui 1. Brătianu şi înlocuirea sa cu or cine ar fi. Iată dar un lucru ce dorise şi ceruse chiar d. D. Brătianu. Regele n’a chemat pe nicl-unul din oposiţia-unită ca să formeze ministeriul şi nu e vina nimănui dacă M. S. a găsit că e mal bine să se adreseze d-lul Th. Rosetti. Destul numai ci noi, Intre cari şi eh unul, spune d. Lahovary, câ. d ni s’a oferit portofolie ministeriale n’am primit. Odată scăpaţi de guvernul d-1 uI Brătianu, lmplinindu-se dorinţa noastră ca să vină la guvern or cine ar fi, Coaliţiu-nea nu mal avea raţiune de a fi ; câcl dacă se poate face o coaliţiune asupra unei cestiunî negative, daca se poate a-duna mal multă lume ca să zică un nu, e cu neputinţă să esiste o coaliţiune pentru a guverna, pentru a lucra. Aci d. Lahovary arată că d sa crezând că nu pot fi deosebiri Intra partidul liberal conservator şi d. D. Brătianu a propus să formeze cu toţi un program de guvernământ, un program pe care să ’l aplice opoziţia unită când va fi chemată la minister ; dar d. D. Brătianu a declinat din capul locului această ideie, astfel că am rămas fie-care cu drapelul nostru. Separaţi In buni termeni de d. D. Brătianu, cred, a adaogat d. Laho-vary, că In unele localităţi partidul liberal conservator poate merge In unire la alegeri cu unii membri al partidului d-lul D. Brătianu.Din alegerile ce se fac trebue să iasă un guveru stabil, alegătorii trebue să trimită In Corpurile legiuitoare oameni de buna-voinţâ cari să lucreze pentru Îndreptarea unui trecut plin de păcate. Această cuvlntare a d lui Lahovary, imperfect dată de noi, s’a terminat în aplausele auditorului. D. Petre Cernătescu a confirmat şi d-sa toate cele narate de d. Lahovary cu privire la lucrările petrecute In sinul oposiţiunil-unite şi scopul pentru care să formase. Apoi d. Racoviţă rosteşte şi d-sa un mic discurs şi ioagă pe d nil presenţl să iscălească un proces-verbal. ra \mm „li]ptei“ In numărul de eri ziarul d lui Panu | mă previne să nu mă mal leg de dânsul, căci va fi nevoit să publice o scrisoare ce am trimis acum 2 ani unul redactor de la acel ziar şi In care «trag o răfuială conservatorilor de la Epoca» o-ferindu me a fi corespondentul Craio-vean al Luptei. Radactoru! de care e vorba e d. C. Bacalbaşa, cu care am avut raporturi bunicele de când eram In Facultate, şi tot d sa e autorul ameninţare! scrise. I rog şi eh pe cel de la Lupta să publice acea scrisoare, căci atunci n’ar mai rămâne nimic din insinuarea că acuma 2 ani am tras o răfuială grupului de la Epoca. Până atunci Insă o desluşire şi o rectificare. In Februarie 1887 vream să apară In-tr’un ziar diu Capitală nişte fapte petrecute aici şi aşi fi preferat ziarul E-poca, cu care aveam strânse raporturi încă din anul când s’a fondat. D. C. Bacalbaşa, redactorul de la Lupta ştia. aceasta de atunci şi chiar eh In scrisoarea ce Insoţia informaţiunea de câte va rânduri’l spun : m’aş fi a-dresat la Epoca, dar este acolo cine va cu care nu 'mi place a fi în corespondenţă. Când am zis este acolo cine-va, e o e-xageraţie,—ca să nu rostesc un cuvânt mal iritant—din partea d-luî Bacalbaşa care pretinde că aceste vorbe conţin o răfuială generală şi pentru toţi de la Epoca. Ori cine pricepe că e vorba numai de unul singur şi numai din causa lui suspendasem pentru câte-va luni relaţiile mele cu Redacţia acelui ziar. Voeşte acum se afle d. Bacalbaşa nu-mela acelui cine va cu care Inpreună a colaborat şi d-sa un an şi mal bine la Epoca ! spun numai atât că este un d. care In timpul acela ocupa In redacţie o situaţie importantă ce n’amal putut’o păstra de cât două-trei luni In urmă. Ast-fel desemnat d. Bacalbaşa, ’l cunoaşte şi înţelege că nu putea fi vorba de d. N. Filipescu, Al. A. Balş, I. Ian-covescu şi alţii cari erau atunci In comitetul de redacţie. Mai pomeneşte Lupta şi de fâgădu-iala (ăcuta d lui Bacalbaşa că ’i voi trimite corespondenţe din Craiova. Aşa este şi m’am ţinut de cuvânt. N’a publicat oare Lupta telegrame şi scrisori, când iscălite de mine singur când împreună cu alţii şi trimise prin Îngrijirea mea simultaneh la ziarele Epoca, România, L'Independance Roumaine etc. Prin urmare n’a spus nimic nou pentru cititorii săi. Şi fiind că am scris d-lul C. Bacalbaşa că nu’ml place un fost colaborator al său de la Epoca şi câte-va luni In urmă am adresat «Luptei» ca şi la alte ziare din Oposiţie ca să publice cu iscălitura mea telegrame şi scrisori prin care denunţam abusurile şi escesele din loialitate, la ce credeţi că conchide ziarul d-lul Panu ?—Că n’am dreptul să discut ce să scrie In Lupta ! Nu e o enormitate ? Şi această pre-tenţiune mal mult de cât copilărească In caşul meu o are tocmai d. Bacalbaşa care un an şi mal bine a fost redactor la Epoca în mijlocul unor tineri conservatori, pe care acum ’i ocăreşte, fără ca vr’unul dintre el să ’l zică până azi: dar ai scris la un loc cu noi 1 Ciudaţi mal sunt democraţii radicali 1 Faci unuia o scrisoare In care depunl espresia intimă a unul sentiment pentru o anume persoană şi dacă autori-zându-te de prietenia cu unul din dânşii le dai o informaţie de gazetă,’ţl interzic dreptul de a le zice ceva, şi te socotesc obligat a’I admite pe ei, aşa cum sunt cu doctrinele şi caracterul, cu gesturile şi poza lor. 1. Peruianu. INFORMA HUNI Crima din strada Soarelui Din cauza abundentei materiei, n’am puiuţ urma cu publicarea actelor dresate de parchetul din Focşani sub conducerea onor. d nuProdanpre-feclul de Putna, întru descoperirea gravei erori judiciare ce ne preocupă. In numărul de mâine vom înfăţişa cititorilor noştrii, continuarea instruc-ţiunei acestei groaznice afaceri, pe care d. Cos'a Foru în viitorul număr al Scrisorei Septemânei, o va lămuri într'un chip mai metodic, cu adăogirea unor interesante amănunte şi a peripeţielor prin cari a eşil la iveală descoperirea. Din datele adunate şi expuse prin actele dresate pănă acum, ori cine se va putea convinge, că ne aflăm, cel puţin în faţa unui serios început de probă, a cărei definiţiune şi documentare irefutabilă, atârnă de la bunăvoinţă şi conştiincioasa indeplinire a datoriei celor chiemaţî a ţine cumpăna dreptăţei în această ţară. Cu toată regretabila grabă, pe care am constatat’o ieri cwRomânia libera, ce a pus Departamentul justiţiei pentru a cua'ifica afacerea ca lipsită de consistenţă, noi credem, pentru onoarea magistraturel române, că instrucţiunea va urma cu toată seriozitatea pentru dovedirea adevărului. Căci. ar fi neauzit ca nişte indicii, atât de grave ca cele ce rees din depoziţiunea lui Soare, să fie aruncate la Delă, fără măcar a se fi supus unei cercetări contradictorii şi îh care caz. bănuielile cele mai negre ar fi îndreptăţite asupra justiţiei. Eri seară s’a ţinut o altă întrunire în strada Laboratoriu No. 2i la unul dintre cei mai fruntaşi alegători d-1 Haralambie Joneocu. Această întrunire a fost convocată de d D. Şoimescu la apelul căruia a respuns mai multe sute de alegători. In urma unei mici dar energice cuvântări a d lui Şoimescu s’a format comitetul suburbii Foişoru, dupe care ridieîndu se şedinţa s’a aclamat cu cel mai mare entusiasm comitetul partidului Liberal-Conservator şi pe d. Şoimescu,căruia i s’a manifestat sentimentele de dragoste ale alegătorilor fiind dus până la trăsură în urale şi strigatele de trâească d. Şoimescu. S’a luat decisiunea de a se vota candidaţii ce vor 8 propuşi de comitetul electoral al numituluipartid. D. general Berendei a supus M. S. Regelui proiectul privitor la lu- crările ce se întreprind pentru for-tificaţiele Galaţului şi ale Focşanului. D. P. P. Carp, Ministrul de Externe a primit eri corpul diplomatic, s-a - Suntem informaţi că principele Dem. Gr. Ghica a refuzat categoric, unei delegaţiuni colectiviste, candidatura colegiul l-iu de Senat ce i s’a oferit. , M. S Regele a primit din partea A. S. li. principelui de Walles o telegramă prin care ’i arată satisfacţia şi recunoştiinţa sa, pentru primirea strălucită şi cordială ce ’i s’a făcut î i România. -»s- Eri mai mulţi din foştii comisari colectivişti împârţesu gratis prin mahalale Voinţa Naţională şi Democraţia. Putem afirma inse într’un mod pozitiv, că mai mulţi diu cei cărora li se ofereau au refuzat această pomană. Unii chiar însoţeau acest refuz cu cuvinte puţin măgulitoare. Azi de dimineaţa d. 1. G. Brătianu însoţit de d. Dem. Sturdza a făcut mai multe vizite, pe la alegători din galben. Ni se scrie din Bacâh: Se aşteaptă aci sosirea d lui T. Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, care vine se inspecteze toate administraţiile publice din localitate. Cetăţeni Bacaoanî pregătesc d-luî Th. Rosetti o primire strălucită. La întrunirea d’aseară din Foişor, d. Costa-Foru apărând în mijlocul alegătorilor colegiului al 11 lea din care se compunea adunarea, a fost aclamat cu entusiasm şi cuvîntarea sa acoperită cu aplause călduroase. D. Pake Protopopescu, primarul capitalei, a dispus ca serviciele medicale de pe la diferitele comisii din capitală să ia toate măsurile cuvenite pentru facerea unei statistice exacte asupra persoanelor vaccinate. îndată ce această statistică va fi terminată mai mulţi vaccinatori vor fi însărcinaţi cu vaccinarea celor nevaccinaţi. -S Mai multe ziare au iscodit o pretinsă arestare şi torturare a emancipatului C. Assanac. Aceste sgomote sunt cu totul falşe, nici o anchetă n’a avut loc în a-ceastă afacere. Numitul Assanac a fost chemat la poliţie în urma cererei făcute de prefectura judeţului I fov, căreia dânsul a fost înaintat, pentru facerea unei anchete în comuna de unde Assanac este de fel. Fie liniştite foile ce fac atâta sgo-mot în jurul acestei afaceri, s’au dus vremea persecuţiunilor şi a infamiilor. După întrunirea colectivista Colectiviştii ascultând poruncile stăpânilor lor au eşit toţi grămădi, In căprarii, ca să’l meargă la d. Dumitrie Brătianu şi să aclame pentru ca să primească unirea cu colectiviştii. N’apucară Ins# să iasă din sala Dacia, şi vr’o 200 de cetăţeni, grup compus de mai mulţi studenţi şi comercianţi, începură să huiduiascâ pe colectivişti strigând; Trăiască Maicaniişi Angheteştii, trăiască Radu Mihaî hoţul de ceasoarnice. Jos Ion Brătianu, care a omorît poporul in zilele de 14 şi 15 Martie 1 Toate acestea Inse, fără ca să se întâmple vre’un scandal sau vre-o bâtae, ambele părţi rivale mărginindu-se numai la acest soih de manifestaţiunl... Huiduelile In contra colectiviştilor ah urmat pe tot drumul, începând de la Dacia pănă la casa d-lul Dumitrie Brătianu. Numărul însă al aderenţilor colectivişti s’a micşorat cu totu pe timpul trajectu-luî. Toţi acel care veniseră de curiosi-tate la întrunire, se retrăseseră : astfel că atunci când colectiviştii ah sjuns la d. Dimitrie Brătianu, nu erah de cât vr’o 200 sute cel mult, printre care am putut observa toate ilustraţiile partidului aşa de pilda pe Ulmeanu, Toboc, Râmniceanu, Bucureanu, spionul Gri-goriu etc. etc, etc.. La d. D. BraManu Intrând tn curtea casei proprietarului Naţiuneî colectiviştii aujtneeput se strige trăiască unirea, trăiască fraţii Brătianu trăiască partidul liberal. Cu toate strigatele nimeni nu eşi ca se’l primească. Colectiviştii ah aşteptat o oră sbierând urlând din toate puterile lor. Pe tot timpul acesta unul din grupul de tineri glumeţi care se aflaţi afară, începu se strige: Domnilor se facem apelul nominal a colectiviştilor! Voci, Da. Da. O voce. Maicanl Altă Voce. Present. O voce. Angheleştii 1 Ulmeanu 1 Toboc, Lipieru.Simulescu Coengeo-pol. Stânciulescu, Râmniceanu. Voci din public. La Văcăreşti I (rîsete şi aplause frenetice.. . După put'n Insă, când colectiviştii văzură c^i d. Dimitrie Brătianu nu-î primeşte, au Început să se Împrăştie. Şi un cetăţean venind In mijlocul mulţime!, a comunicat aceştia, că d. Dimitrie Brătianu ri’a vroit să primească pe colectivişti fiind că ’l era teamă să nu i să fure mobilele din casă. Simion MIhaiiescu huiduit In momentul când publicul se împrăştie iată ca trece şi Simion Mihailescu. Un huideo formidabil primeşte pe venerabilul stâlp al colectivitâţel. DIN DISTRICTE ROMAN Aleşii c o le ct ivit atei D-1 Nicu Gr. Drăghicî, mare proprietar şi alesul colegiului al III, urmând exemplul Iul Ioan Brătianu, Rsdu Mihaî, Toboc et Compania, IdcA din timpul alegerii trecute rămăsese dator comerciantului Vasile Grâdinaru cu un rest de 297 lei bani 35. Cu toate rugăminţile bietului bacan, cu toate insis tenţele ce le făcu către deputat, care a iscălit faimosul manifest al colectivitate!, a fost vecinie respins cu cuvintele «tâlharule mi-ai încărcat socoteala, delegaţii n’au putut se bea şi se mânânce pentru un preţ aşa de mare 1» Văzând onestul comerciant cu ce fel de om are a face, găsi cu cuviinţa a se adresa Judecătorului ocolului din Roman, unde îşi face plângerea In chipul următor: FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» il8) WALTER SCOTIT LOGODIŢI * SAU CONETABILII DE CHESTER VI. (Urmare) Orfana Pazei-Dureroase, fiica unul neam de eroi care să făleau că să cobor din Thor, Balder, Odin, şi alţi răsboi-nici al Nordului, puşi apoi In rândul zeilor, ea a căror frumuseţe era cîntată de o sută de menestreli, a cărei ochi erah steaua polară a jumătate din res-boinicil cavaleri de pe graniţele ţerel Galezilor, n’avea dreptul de a plânge pe tatăl el ca o biată ţerancă. Ttnără cum era, şi orl-cât de groaznică fusese întâmplarea ce văzuse cu ochii, nu putea s’o mişte cum ar fi mişcat pe o tînără fată a cărei ochi n’ar fi fost obişnuiţi cu p-rtrecerila resboinice şi adesa sîngeroase a le cavalerilor, care n’ar li locuit într’un castel unde de obiceih să vorbea numai de răsboiu şi de moarte. N ai fi putut cere Insfârşit acest fel de stoicism de la o fimeie a cărei închipuire n’ar fi fost deprinsă cu scene de măcel, şi care n’ar fi fost obişnuită, din vlrsta el fragedă, a socoti moartea răsboiniciloi sub scut ca mal de cinste şi mal de dorit de cât acea care să a-propie cu paşi înceţi spre a pune capăt fără glorie unei bâtrlneţe şubrede şi netrebuincioase. Evelina de şi plângea pe tatăl seu, simţia inima el Insufleţindu se când îşi aducea aminte că murise In toată gloria lui, şi pe cadavrele grămădite ale duşmanilor sel răpuşi de spada lui ; sah dacă cugeta la nevoile stârel sale, ajungea la hotârtrea de a’şl apara libertatea şi de a răsbuna pe tatăl seh prin toate mijloacele ce’i lăsase cerul. Ea nu uită să cheme religia în ajutorul el, şi, dupe obiceiul timpului şi învăţătura bisericeî romane, încerca a dobândi sprijinul cerului prin rugăciuni şi jurăminte. într’un mic oratoriii !n legătură cu capela, deasupra unul altar înaintea căruia ardea o lampă ziua şi noaptea, să afia un micta-bloh ce înfăţişa pe sfânta Fecioară, şi care era cu deosebire venerat în familia Berenger. Unul din strămoşii săi 11 adusese de la Ierusalim, unde fusese la hagilâe. Er o pictură grecească din timpul imperiului Binzantin, sămă-nând In de ajun3 cu acele care, la ţe-rile catolice, tiec ad> sa ca făptuite de către evangelistul Luc. Oratoriul In care să alia acest tabloh era privit ca mal sfânt de cât muite altele. Să presupunea chişrcăsă făcuse acolo mal multe minuni; şi Evelina, împodobin-du’l în fie care zi cu cununi de flori, şi Întovărăşind acest dar cu rugile cele mal aprinse, se puse sub ocrotirea Maicei-Domnulul de la Paza Dureroasă, căci acesta era numele acestui tablou. Depârtându-se de femeile sale, se duse, singură şi In taină, să’şi depue suferinţele sale la picioare icoanei o-crotitoarel sale. Ea să rugă de acea care 8 curăţenia însăşi se apere libertatea şi onoarea sa, şi’I ceru s’o răsbune contra Capului crud şi selbatec care curmase zilele tatălui seu, şi care asedia atunci locul său de adâpostire. Nu numai făgăduia cu jurâmtnt de a da o întindere de pămlnt lnsămnată icoanei ocrotitoarei, al cărei sprijin II cerea, dar încă, cu tot tremurul buzelor sale şi Împotrivirea tainică a inimei sale contra acestei făgâduinţi solemne, rosti chiar juramlntul da a di on-cărui cavaler ar fi, trimes da Maica-Domnu-lui de la Paza-Dureroasâ spre o a scăpa, ori ce favoare ’i va cere Într’un eh p cinslit, chiar mâna el de fecioară la picioarele altarului. încredinţată, prin spusele multor cavaleri, că acest dar era cea mal mare favoare ce putea să hârăzască cerul, ea gândi ca plâtia o datorie de recunoştinţă lasându-se în vo a curatei şi prea fericitei ocrotitoare în care’şî punea toată Încrederea. Poate să ascundeau sub această e-vlavie oare-care speranţe pămlnteştl pe care abia şi le mârturirea sie-şi, şi care făceau să’l pară mai' puţin dureroasă jertfa ce îndeplinea, Această nă- dejde alinâtoare putea să’l spue încet că fecioara Maria, cea mal bună şi mal Indurată ocrotitoare, va întrebuinţa cu blândeţă puterea nemărginită ce’» dădea asupra el, şi că sfânta fecioară va favorisa pe cavalerul acela cărui smerita el s!ugă va putea hărăzi bucuros o aşa de frumoasă răsplată. Dar dacă inima sa năştea asemenea speranţă, (căci puţin interes personal să amestecă adesa In simţirile noastre cele mal Dobile şi mal curate), ea să furişă fără ştirea Evelineî, care, In deplinătatea credinţei sale, ţintea asupra sfintei icoane priviri pline de cele mal vii rugăminţi şi de cea mai smerită încredere. Câte-va lacrimi muiau genele sale fără voia el; poate că In a-cea clipă era ea mal frumoasă de cât păruse atunci când fusese aleasă spre a da premiul învingătorului unui turnir In arena de la Chester. Cine s'ar mira dir că,— într’un moment când simţirea el era cât să poate de vie, când sta Ingenunchiată cu evlavie dinaintea unei fiinţe In stare, credea ea, nu numai a o ocroti, dar chiar a o încredinţa de această ocrotire prin-tr’un semn văzut,— i se păru Evehnel că vede icoana prea sfântă dând din cap pentru a’l arăta că primeşte făgăduinţa sa ? Pe când privea tabloul cu însufleţire, par-că înfăţişarea chipului zugrăvit de penelul grosolan al unul artist bizantin, să schimbă de o dată ; ochii sel să făcură mal vil şi răspunseră la aceste rugi aprinse printr’o privire de compătimire ; Evelina crezu că vede un zimbet de o blândeţă nespusă ; şi i se păru chiar că capul să pleacă. Pătrunsă de o mirare respectoasă văzând nişte semne pe care credinţa eî nu’I îngăduia a le bănui de curate închipuiri, Evelina Işî lncrucişă braţele pe sin, şi să aruncă cu faţa la pământ spre a ascuita poruncile cereşti. Dar minunea nu merse mai departe ; ea nu auzi nici un glas, nicl-un sunet, şi când, dupe ce să uită împrejur pe furiş, rădică ochii spre chipul Fecioarei, trăsurile el II părură ast-fel precum le zugrăvise pictorul, ast-fel, precum le văzuse pănă atunci, dar poate cu o Înfăţişare măreaţă şi gingaşă ce nu băgase de seamă nicî-o daţi. Plina de o teamă religioasă, dar mângâiată şi înviorată de vedenia el, Evelina rosti de mal multe ori rugâciunele pe care le crezu mal plăcute binefăcătoarei sale, şi seu* lându-se In sfârşit, să retrase cu respect, ca şi când ar fl părăsit pe vr’un suveran, şi reintră în capela. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 29 SEPTEMBRE 3 +LU Domnule Judecător «Subsemnatul Vasile Grădinaru, comerciant domiciliat în Roman vă rog a bine voi a chema în judecaţi pe onorabilul d nu Nicu Drăghicl, deputat colegiului allll, şi al condamna se’ml plătească suma de lei 297 b. 35 consuma-ţiunea consistentă din viu.rachiti, pastrama, cârnaţi, şi altele, ce am dat delegaţilor în comptul domniei sale, şi care serefuză a-ml pliti.Mal cer şi chel-tuell de judecată.» In sfârşit onestul d-nu Nicu DrSghicî de astă dată a avut tactul a nu seprezen-ta şi a se lasă condemnat în lipsa. Ho-tărîreas’a investitcu formulă executorie şi se expcuta. Mal zică cine-va că colectiviştii nu sunt cinstiţi şi darnicii.... GOH.IU Glasul unui preot Ziua de 8 Septembrie fu ziua distinată pentru disolvarea corpurilor legiuitoare cu care ocasiune ni se desfăşura înaintea noastră şi un intins câmp de lucru, de oare-ce şi clerul mirean ca şi orice cetăţean se bucură de aceleaşi drepturi şi prin urmare are şi el aceleaşi datorii de a conlucra pentru binele şi fericirea ţerii sale. Sunt aproape şease ani de când o rază de speranţă pentru clerul mirean apăru în maturul corp al adunărei senatorilor prin proectul depus pentru îmbunătăţirea soartel clerului mirean; el s’a discutat, votat şi Înaintat adunărei deputaţilor spre votare, şi acolo a remas şi pănăastă-zi 1.... Toate ramurile administrative, financiare, judiciare, şcolare şi militare ad primit îmbunătăţiri şi înaintări pe calea propăşire!; numai clerul mirean n’a primit nici o îmbunătăţire, numai el n’a făcut un pas macar spre a păşi pe treapta ce’I Incumbă datoria misiu-nel sale. La toate mesagiurile regale prin care corpurile legiuitoare erau deschise se vorbia de biserică şi de cler, şi toate sesiunile s’ad închis fără a se lua măcar o soluţiune în această privinţă. S’au făcut interpelări de representaţil ţerii şi guvernul a respuns: aci prin o promisiune aci că nu găseşte mijlocul prin care s’ar îmbunătăţi soarta clerului şi Biserica. Toate ramurile pomenite mai sus ’şi au găsit loc în visteria Statului numai biserica nu a avut loc, numai ea astă-zl se bucură de datorii fără drepturi. Astăzi pentru prima oră văd, că de guvernu actual se presintâun program prin care între alte îmbunătăţiri ce are de a face pentru ţară, este şi îmbunătăţirea soartei clerul mirean. Acest program studiat în toate artioolile sale, aşa după cum ni se presintâ, merită atenţiunea noastră şi a ţării şi piin urmai e cred de datoria noastră ca se’l sprijinim cu toată rîvna, conlucrând tot-o-dată pentru realisarea lui, ca nu prin indiferenţă şi lenevire se remănâ ca o literă moartă. Avamacum în ţară un guvern neintinat; prin urmare se’l susţinem ca se’l Îndemnăm spre a lucra pentru binele şi fericirea ţereî noastre. Biserica tn tot-d’auna şi în toate -oca-siunile prin representanţil sel a contribuit şi a luptat alaiuri cu ţara pentru a-părarea drepturilor el şi înlăturarea tuturor curentelor primejdioase ce s’au încercat a o nimici. Avem la cfirma ţerii bărbaţi credincioşi cu un trecut de onestitate şi capacitate prin urmare trebue se le dăm tot coucursul. ca se le doved m, că şi noi preoţii ştim se recunoaştem prin micile noastre mijloace meritul lor şi nu numai al lor al ci tuturor celor cu adevărat dor de ţară. De acea dar trebue se luptăm cu toţii ne dănd cea mai mică atenţiune acelora care sunt destul de certaţi cu trebile publice, şi care numai prin înşelăciuni făr» a face nimic pentru noi şi pentru ţară, ci numai îngămfându-se cu mărirea de stăpânitorl al ţereî, aă putut ajunge la scopul ce au urmărit, dovedind aceasta cu trecutul lor. lin preot de la tară. MUSCEL Şoseaua la’ Braşov Ştim zice Vocea Muscelului, că după stăruinţeleneobositului conjudeţian, D. NicolaeCreţulescu, s’a prevezutln budgetul ministerului lucrărilor publice suma de 80 000 de franci pentru facerea a două chilometn a şoselei naţionale, care trece prin Rucâr la frontieră şipentrucareoperaţiune s’a anunţat licitaţiune publică. Acum suntem positiv informaţi că erl, 23 c., s’a adjudecat aceasta lucrare asupra d lui Bozini. cu un scăzământ de 21 la sută sub deviz, ast fel că din suma i alocată în budget de 80,000 fr. mal re- i mâne suma de 17,000 fr. cu care se va I face încă o jumătate chilometru şosea peste cele două chilometri deja prevăzute In budget. Aducem respectuoasele noastre omagii d-lul Creţulescu şi întregul judeţ ’I va fi recunoscător. TELEORMAN IPi^ooti nedemni Se vede ca lămuririle ce noi cerem, zice Izbânda, sfinţiei tale proloereu al Teleormanului loan Eftimiu, du te pot pune în posiţiune de a răspunde, de oare-ce cucernicia ta nu este tare în al-cătuirearăspunsurilor, precum este tare în formarea declaraţiunilor de natura celeia espusa la fereastra tipografiei P. S. Vorvoreanu! Totuşi însă, noi, cu respect şi închinăciune adusă, nu persoanei, ci celor sfinte, mal te întrebăm: Adevăr grăeşte obştea din comuna Ba-neasa, că ar fi adresat o jalbă protopopii, contra preoţilor M halache Duhov-nicescu şi Vasile Popescu, pentru că nu voesc, se împărtăşească pe murinzi, se spovedueasca pe suferinzi şi se boteze pe noul născuţi, din causă că locuitorii nu voiesc se le facă zile de muncă, fără îndatorire de contract ? Adevăr grăieşte obştea tot din acea comună, că sfinţia-voastră v’aţl dus de trei ori, în ancheta şi în câte trele rânduri aţi constatat plângerea locuitorilor dreaptă, dar ca om milostiv ce sunteţi din causă că vi s’a uns osia se nu scâr-ţie, de către cel cu chipul şi asemănarea sf.-voastre prin vr’o câte va bilete de 20 franci şi prin vr’o câte-va zecimi de capete de curcani, gâşte, raţe, găini, nu aţi dat curs acelor procese nici până acum ? Grăeşte prea-sfinte, căci prin grai mântuitorul s’a spălat de ponoasele a-duse lui de fariseii şi cărturarii veacului seu 1 Grăeşte prea-sfinte, căci este păcat se fi învinovăţit pe nedrept 1 Grăeşte! Grăeşte! căci gurele rele spun că sfiinţia ta al colindat judeţul ca se capeţi iscălituri pejalba, ce voeştî a o înainta sfintei Mitropo'iî, spre a paraliza constatările revisorululbisericesc pr. Pantilimonescu! Aşteptăm cu auzul aţintit toţi robii tel, graiul buzelor tale ne pătate de Injurii ! 1 I L\TRTOE\ COLECTIVIŞTILOR IN SALA DACIA Trei sute până la patru sute de cetăţeni asistă la acâstăîntrunire Intre care observam aproape pe toţi comisari, bătăuşi, spioni, foştii miniştri, prefecţii şi primarii colectivitaţeî căzute. Nu lipseşte nici Simulescu, nici Nacu, nici Orăsciî, etc. şi în fine nici unul din acei care au prădat averea ţârei şi au atacat libertăţile publice pe timpul nefastei şi nenorocitei lor domnii de 12 ani. La orale 8 1/2, publicul arătând nerăbdarea ca întrunirea să înceapă, d. Orăscu comunică, că se aşteaptă marele cetăţean Ion Brătianu. Peste un sfert de oră, soseşte şi dânsu, ţinut de braţ de toată redacţia «Voinţei Naţionale». Cancelarul de carton e palid şi cam tremurând. In fine Ia orele 9 d. Moroianu roagă adunarea să admiţâ ca preşedinte pe d. Orăscu. Colectiviştii primesc, şi d. Orăscu o-cupă fotoliul preşedenţial. D. Ion C. Itratianu, luând cuytn-tul, spune ci acum nu va vorbi de cât ca să laude memoria marelui luptător pentru regimul parlamentar, a decedatului general Lecca, mort în urma luptei ce întreprinsese pentru a scăpa parlamentul de la pericolul care ’l a-meninţase. Pentru asemenea oameni, spune d. I. C. Brătianu, trebue să facem monumente care trebuesc să rămâe eterne. (Aplause). D. I. Brătianu cedează fotoliul său d-lul C. Stoicescu, viitor ministru la un viitor cabinet colectivist. D. C. Stoicescu zice, că partidul liberal n’a căzut, că el trăeşte, că el va veni la guvern tare şi mare, în fine că al lui e viitorul, viaţa, fericirea, (strigate răguşite de ura 1 acoper glasul oratorului). D. Stoicescu, pomăduitul Bulgar al colectivităţei, urmează cu d tyrambele. Laudă pe Ion Brătianu marele patriot, soarele care s'răluceşte,lumina care ne face să vedem clar în destinele şi viitorul ţârei, omul providenţial care a luptat pentru ţară, ptnlru patrie. Suntem în ajunul unor lup le noul. Trebue să ne preparăm, căci va fi lupţi între liberali şi conservatori, aceşti sugrumători al libertăţilor publice. Leaderul coleclivităţel menţionează succesul ce a avut colectivitatea In ale- gerile comunale, ceia ce după d-sa dovedeşte că partidul liberal trăieşte, are viaţa, va trăi... Apoi |d-sa vorbeşte de opoziţiunea-unitâ, cum a venit la putere guvernul de azi, cine sunt oamenii care compun acest guvern, şi în fine de toată mişcarea politică pân’azl, de când cu căderea fostului guvern în urma unor împrejurări dureroase. Această din urmă frasă e mereu repetată de d. Stoicescu. După ce spune toate acestea,oratorul colectivist atacă pe conservatori zicând că sunt ciocoi, că umblă după ciolan, uitând nemernicul că el a fost cel d'In-tâiu care a îndeplinit aceia ce critică azi. Astă zi urmează d. Stoicescu când divorţul Intre liberall-disidenţl şi conservatori s’a făcut, trebue ca să ne unim cu toţii... Voci. Trăiască unirea! O voce. Trăiască Lascar Gatargiu! Stoicescu. Trebue să ne unim căci pericolul e mare, imens să uităm dis-cuţiunile şi să lucrăm în contra conservatorilor toţi împreună. D. IMinltrescu-Coco Vorbeşte de lupta la viitoarele alegeri între Democraţia şi conservatorii, atacă pe aceştia cu ailusiuni triviale. Discută programele publicate găsind pe toate necomplecte; şi după ce mai zice câte-va gugumănil, în care vrea să spue că partidul liberal va trăi şi va guverna ţara, sfârşeşte zicând că unirea trebue să se facă între elementele liberale, căci altfel e mare pericolul pe care ’l risca cetatea liberalismului. Cuvântarea banală, plină de stupidităţi grosolane şi de spirit de cârciumă a d-lul Dimitrescu, profesor universitar. a făcut cea mal rea impresie din care causă şi d-sa n’a fost tocmai mult aplaudat. D. Ion C. Rraliauu ia din nou cu- vîntul. Începe discursul săd de la cruciadele, vorbind în treacăt ce au făcut Greci şi Români, în cutare şi cutare împrejurare. Vom reproduce pe cât se poate de fidel aci discursul d-luî Brătianu, un a-maigam de inepţii şi de aiurări caraghioase. N’aşteptaţl mult de la mine... am făcut mal multe studii şi studiez încă pericolele la care e expusă ţara. Acea ce trebue să vă spun e o afacere de câteva ore, de cât-va zile, de câte-va şedinţe... Conservatori voesc să dispue de ţară mai râd ca Turci, Muscali, Huni... vreau să vorbesc de cestia a-grară... ââ... Fie-care trebue să se convingă că între popoarele slave din O-rient suntem o insulă... ââ... Un ţăran de la 29 spunea, tot aşa cum a fost la Greci şi la Români... ââ. Proprietatea în ţara Românească este toată împărţită românilor... Ei e mărginită cu ho tare, cu ziduri. Şi la Roma hotarele avead ziduri... Familia Română la 21 era tare, femeia nu era slabă... Fanarioţi au făcut şi bine şi rău acestei ţări. Noi însă am făcut revoluţie... (Bravo. Bravo). Da, am luptat la 48... (d. I. Brătianu bate tare cu mâna pe masă, ştiind ca frasa această va avea mare efect; şi în-tr’adevăr sala isbucneşte în aplause). Cine ue-a băgat în puşcărie? Muscalii Cine ne-a exilat ? Muscali .. Conservatori voesc să aducă ura între albăs-trime şi albitura. Ed, spune d. Brătianu admit clasele dirigente, cum sunt în toate ţările din lume, le admd şi pentru aceasta ţară. Ed nu’I acuz, urmează marele cetăţean că fac legi reacţionare, nu’i acuz că voesc să distrugă societatea Româneasca. Nu ’mi aduc aminte... Palmerston ’mî spunea?..: «Sunt uimit de abilitatea oamenilor politici Români.» D. Brătianu sfîrşeşte în fine cuvîn-tarea sa spunând, că acum el nu face cestie de guvern. Este cestie de a fi şi de a nu fi, adică To be, o not to be... La 10 1/2 se ridică şedinţa şi d. I. Brătianu roagă pe cetăţeni să meargă cu toţi la d. Dumitru Brătianu acasă. Vom da la informaţiunile noastre de mal jos detaliurile acestei aventuri colectiviste. I». _A2*EDITIUNE ULTIME INFORMII Aflăm că printre alegătorii colegiului l-iu clin capitulă se împrăştie pe sub mână de nişte intriganţi îndrăzneţi. ştirea cum că d general Mânu ar avea de gând să ’şi retragă candidatura de la acest colegiă. Suntem autorizaţi a da cea mai , formală desminţire acestor iscodiri tendenţioase, întru cât, d. general j www.dacoromanica.ro Mânu este oare-cum de drept desemnat a fi candidatul colegiului f iu de Ilfov, care l’a onorat la toate ocaziu-nile cu o mare majoritate de voturi ; şi credem a şti, că onorabilul general n’a cugetat un moment a părăsi a-ceastă candidatură, pe care. ’i o menţin numeroşii săi amici din toate puterile. X Este eu totul inexactă ştirea dată do unele ziare din capitală, cum că d. T Maiorescu Ministrul Cultelor a Invitat pe învăţători din capitală în cabinetul d-sale pentru a se oonsfă-tui asupra unor cestiuni importante. X D. I. C. Brătianu vroind se imiteze pe generalul Boulanger, are de gând se şi pue candid îtura în 8 colegii din diferite districte, crezend astfel că va putea face o manifestaţie. Vecinie caraghios şi neruşinat I.. X Peste câte va zile ziarele disidente vor publica un manifest al d lui Di-mitrie Brătianu. X E de mirare, ni se scrie din R. Serat, cum parchetul local n’a dat încă in judecată pe fostul primar colectivist Ţuţuianu pentru abuzurile şi escrocheriile ce a severşit a-cesta, pe când era tare şi mare in judeţul R. Sărat. X Azi s’a judecat de către tribunalul secţia 3-a civilă corecţională, procesul de calomnie, intentat de către d. Brăescu fost şef al serviciului stărei civile, întregului fost consiliu colectivist, pe timpul când d. Fleva era primar al Capitalei. D. Brăescu fusese atunci dat afară din slujbă şi trimis parchetului pentru pretinsul delict dejrnituire, iar tribunalul şi judecătorul de instrucţie ’l- s u achitat. D. Vladt-s m ,fost consilier comunal, apărând în instanţă pe colegii ser, ridică excepţiunea cum că nu există calomnie în sensul articolului 298 din codul penal, în această causă, de oare ce consiliul fiind suveran în hotărîrile sale, nu poate fi dat judecăţii. D. Brăescu susţinendu’şi causa, a-ratâ că calomnia intenţionată a e-xistat şi ca dovadă sunt actele dresate în contra d s ile, de şi se ştia,câ mituirea ce i se atribuia nu era întemeiată. Tribunalul presidat de către d-nu Scarlat Ghica, dupe câte-va cuvinte a le d lui procuror Paraschivescu, a respins acţiunea, ca nefondată. X Azî s’a întâmplat în oraşul Cra-iova o îngroz toare crimă. Un domn anume Margaritesou a omorît pe nevasta sa cu un glonţ de revolver şi a rănit grav în acelaş timp pe cumnata sa. Criminalul a fugit. Causa acestui omor este cearta de divorţ. X D. maior de geniu Pavlov, a intentat un proces de calomnie ziarului Adevărul pentru o informaţie insultătoare ce a publioitin contra d-sale. X Noua lege militară prin cara bacalaureaţi vor fi ţinuţi a face serviciul de un an, în loc de şease Iun', va fi pusă în vigoare de la 1 Ianuarie viitor. X Maî multe înaintări în gradele inferioare au fost făcute cu ocazia ultimelor manevre ce au avut loc la Câmpina. «Monitorul Oaste”» va publica în curând aceste înaintări. X In prevederea chipului cum se vor compune listele de candidaţi pentru viitoarele camere, au început tratări între colectivişti şi d-nu Dem. Brătianu. Lucru ciudat însă, e că cei doi fraţi Brătieni nu vor încă se stea la vorbă unul cu altul, ci numai prin mijlocirea colectiviştilor de talia d-lor Sturdza şi Radu Mihaî. X Diferite ziare au auunţat zilele din urmă, că d. colonel Gorjan ar fi se se numească Prefect al Poliţiei Capitalei oral unui judeţ. Suntem autorizaţi a declara, că d. colonel Gorjan nu va primi nici o dată o funcţie civilă sub imperiul actualei legi militare, ticluită pentru favoriţii militari ai regimului căzut. X Naţiunea de azi e adorabil de candidă: ea scuza isprăvile pungaşului de ceasoarnice când era Ministru de Interne!... x Mâine seară întrunire publică a mai multor cetiţeni liberab-conser-vatori în salaZipcer din Izvor. X Demisiunea d-lui colonel Voinescu din postul de prefect al poliţii capitalei, a fo lll U niillxi 1 Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. CAMERE nen?ObiIato de. Ia’ riei no. 81. chiriat cu luna în Calea Victo- MOSII DE ARENDAT nc A DCW n RT de la sf> Qheorghe Ut AntnUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii se se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. IV. Alexandrescu. de la 23 Aprilie 1889 moşia _____________ Lalosul şi Dobricenl din judeţul Vâlcea pe cinci sau mal mulţi ani. TT7Z'- tmin'aiKiuia» wibJiMEMMnM—ss MOŞII DE VÂNZARE Iţii \ V\ I I II I' nouă hectare vie şi obratie si-Uu VUliii lIlL tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. uf- mm mii sTiiEMiai situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău Moineştl, lângă fabricile do gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776 DIVERSE IOAN A. RHETOREDY AVOCAT a înfiinţat un biuroă de avocatură şi notariat Str. Academiei 29. Ore de consultaţiunl de la 8—io şi seara de Ia 0—9. 9J9 INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Este instalat in localitatea eea mai senatoasa din Capitala, In vasta gradina ileliads. Studiele se fac (lupe programele scoalelor publice. Aci suni 4 clase primare si 3 liceale, si ’n lle-care an se mai adaoga clase superioare liceale, i'reparaliuni penlru şcoala militară. Preţul internatului este pentru clasei» primare, 800 lei, Iar pentru clasele liceal» de ltOO lei. 802 rnn nnn CD mri ile câştigat intr'o singura zi. jUU UUL) rnAhU Adresati-ve pentru aceasta lara întârziere prin scrisoare ia Comptuaru! Comercial. 557 Urande line de Tek», Constanlinople, Turcia. 949. DE VENZARE PIANO DE PLEYEL DIFERITE MOBILE, CAI SI TRASURI Strada Radu-Voda IVo. S (958) CASA DE SCHIMB 805 MOSCU N ACH IVI I AS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir ■ Lipscani, in fana noei clactir Bancei Naţionale (Dacia-România) B u c u r e s t i Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 Septembre 1888 5 % Renta amortisabila 5 % ,, româna perpetua 6 % Obligaţiuni desiat [Conv.rur.l 6 % „ C. F. R. 5 % „ Municipale 10 fr. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciar» rural» 5 % .. v 7 % „ „ urban» 3 % Obi. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie italiana „ Otomane cu prima Losuri Basilica bombau Act. Qacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilet» Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii In aur las! Cump ' 93 vjy, 88 % 220 106* os y. 104 H 99 92)4 81M 78 45 2» 48 18 ÎS 208 124 100 99 205 Vinde 97)4 94 WX 84 S 230 107 97 10âS 108 9SS »** to 80 32 53 21 «10 126 100* 100 275 X X 9 X RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI A* FSM STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTK’O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X 9 X MARE DEPOSIT UE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRUCŢIE SI GRINZI DE FER = LEMNE PENTRU FOC = M. L. MANOACH No. 153 — Calea Grivitei — No. 153 Staţiunea Tramvaiului X X :X9X: X X X X CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganisatâşi arangiatâ în modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta poeiţiune de a ca bolnavilor, cea mal deosebită îngrijire. Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta ori-ce operaţie; Se tac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consultaţiunl In toate zilele între orele 12- 6 p. m. de că re d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneuţâ In inst tut. O moaşă fostă internă lainstituiul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut. Aici se mai atlâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908) Director, V. Lănţcscu X* X X X X TAPETIRISI PERVAZURI Recomandă cu preţuri moderate H. HON1CH Bulevardul Elisabeta (Băile Eforiei). BĂILE Ifflff}â fînaţiyi Strada Politiei, No. 4 - 6 Stabilimentul de băî este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara. Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. BIOYCLES SI TRICYCLES TI1E COVENTItt MAOTISF C° LTD CAPITAL FRANCI 1,500,000 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris, London, YVien, Liverpool, ftlancliesler, Sydney, Birming- hani, Melhourne| etc. ele. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca cel mai excelent M daliat acum in urma, de juriul medical din londra cu «Medalie de Aur» /y i«-s« £ 3*1 % ! UN 2§gg \ concesii AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8, ■ i; c. w c 1 .5 " -« « a <3 “ «Ai — cos, c- P t i S £ C c- c C - *3 |2J«S“gS c.Sic®SS iSÎîlN •pŞs = -»: «'pSjţ-i ■- ~