ANUL 111 No. 851
A DOUA EDiTlUNE
MARŢI 27 SEPTEMBRE (8 OCTOMBRE) 1888.
««■r-frflffînwrir»
NUMERUL |f)	NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bucnrescl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnrtatn : La toate ofticielo poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL U) U\\ NUMERUL
ANUNCIERILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Aj-enre llavas. Place de la, Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. IU, 2 let linia.
LA PA11IS: se găsestejurnalul cu 15 mu. numeral, la Kioscul din Bulevardul S«. Grr-main, A'o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. D,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINIS TRA ŢI UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3
sa
LIBERALII NECOLECTIUISTI
COLECTIVIST! BUNI LA CEVA!
ZIARUL „TARA"
LA INDEX mm TOT-D'AIM
CULMEA
CRIMELOR COLECTIVISTE
LOGODIŢII
rilOIWRILE COLECTIVIŞTILOR
Liberalii susţin că intre dânşii şi colectivişti, există afinitate de principii.
Nu noi vom contesta acest fapt. Lucrul este prea adeverat şi este prea mult folositor noue, ca se ne încercăm măcar a’l tăgădui.
Tot atât de adeverat este însă, că daca principiile liberale sunt o a-traeţiune pentru colectivişti, puterea e o atracţiune şi mai mare pentru dânşii de cât nemuritoarele principii.
Prin urmare colectiviştii se puteau alipi de-o-potrivă (de şi pentru cuvinte deosebite), fie de liberali, de junimişti or de conservatori.
De fapt chiar, unii din el au încercat se se apropie de noi.
Numai modul cum au fost primiţi, a tăiat gustul celor ce ar fi a-vut veleităţi d’a găsi o reabilitare în o alianţă cu noi, şi d’aceia ei şi-au întors privirile într’altă parte.
Făcând aceasta şi declarând categoric că vom combate nu numai pe toţi colectiviştii, dar chiar pe &-micii noştri care ar face vre-o a-lianţâ cu colectivişti, ştim bine că putem pierde poate, intr’un judeţ sau doue, ocasia d’a învinge pe liberali.
Ştim, insă, tot odată, ce câştigăm în schimb.
Câştigăm şi prestigiu şi situaţia minunată de singuri vrăjmaşi ai colectivităţii, şi în schimbul unei ade-siuni pe care o respingem,câştigăm zece aderenţi.
Sunt unele principii, pe care lupta anormală în contra colectivităţii, ne-a făcut se le pierdem din vedere.
Prea adese-ori nesocotim acest principiu, că în politică sunt pierderi care folosesc, căci pentru un partisan puţin recomandabil pe care 11 pierz», îţi atragi simpatia şi stima tutulor oamenilor cinstiţi.
Asemenea, lupta în contra colectivităţii în care primeam ca bune toate concursurile, a făcut pe mulţi se uite, (şi unii liberali sunt in a-cest cas), că sunt adesiuni care te fac se păgubeşti şi că sunt alianţe care se săvârşesc in paguba principiilor şi a omogeneităţii unui partid.
O idee justă treime neapărat, mai curând sau mai târziu, se triumfe.
Or-ce doctrină conţine într’însa principiul puterii sale de viaţă şi germenii viitoarei sale măriri sau decăderi.
Daca idea liberală e justă, ea va triumfa negreşit, chiar fără concursul a trei, patru aliaţi mai mult sad mai puţin compromişi.
De-o-cam dată, insă , trebue să constatăm că grozav de slabă e doctrina liberală, grozav de întunecată e pentru moment idea liberală, de oare-ce pentru a birui ea are nevoe de concursul câtor-va pungaşi, de sprijinul câtor-va escroci şi de proclamarea afinităţii de principii cu representanţii regimului trecut, pe capetele tutulor căror planează încă nişte acuzaţiunî de resortul condice! penale.
TE LE GR AM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 6 Octombrie.
O fregată portugeză a fost trimisă la Tanger pentru a cere Marocului satisfacţie pentru o insultă făcută drapelului portu-gez în portu! El-Arisch.
Paris, 6 Octombrie.
D. Carnot a so&it la Lyon.
Paris, e Octombrie.
In urma scrisoarel d-lul Andneuy, ministrul justiţiei a ordonat urmărirea d-lnt Gilly, deputat al departamentului Gard şi primar al oraşului Nîmes.
Ilelgrrad, 6 Octombrie.
Ştirile respândite în privinţa proclamării stării de asediu parţiale sad generale sunt cu totul neîntemeiate.
Agrăm, 6 Octombrie.
Obzor declară că e apocrifă scrisoarea justificativă a Monseniorului Strossmayer cătră Papa, publicată de Gazeta de Colonia.
Vieaa, 0 Octombrie.
După informaţiunile ziarului «Presse» la întorcerea sa de la Neapole la Berlin, impăratul Wilhelm, însoţit de principele Enric de Prusia, va visita pentru a doua oară Viena unde ar sosi pe la 20 Octombrie, iar la Berlin la 23 Octombrie.
Viena, 6 Octombrie.
împărăteasa Elisabeta a plecat spre seară la Corfu. Ea se va întoarce pe Ia începutul lui Decembrie la Goedoelloe.
Viena, 6 Octombrie.
Arhiducele Rudolf pleacă mâine dimineaţă la Georgeni unde va lua parte cu principele de Galles la vănătorile de urşi.
Sofia, 6 Octombrie.
D. Stambuloil' pleacă la Burgas ca să întâmpine pe principele Ferdinand şi pe principesa Clementina cari vor sosi mâine la Burgas.
Berlin, 6 Octombre.
Gazeta Germaniei de Nord vorbind de ştirea după care amiralul Fairfac, după cererea indigenilor, ar proclama protectoratul englez asupra Iul Samoa, zice că guvernul englez n’ar putea accepta acest protectorat câcl este legat printr’o învoială anglo-germanâ de la 6 Aprilie 1886 care declară Samoa neutră.
Petersburfţ, 7 Octombrie.
Toastele împăraţilor Austriei şi Germaniei impresionează înt’un mod supărător opiniuneapublicâîn Rusia,căci fac săsune prea sus nota militară şi micşorează speranţele pacinice inspirate de întrevederea de la Peterhof, după care Rusia credea că împăratul Wilhelm ar indica într’un mod neted la Viena limitele sprijinului ce Germania Far putea da Austriei.
Viena, 7 Octombrie.
Contrariu aserţiunilor berlineze, se asigură, pe baza informatiunilor sigure că împăratul Germaniei, întorcându-se de la Potsdam nu va mal trece prin Viena.
New-York, 7 Octombrie.
După calculele ziarelor din Minesota, recolta grâului înNord-Vcstul Statelor-Unite va preslnta o scădere de A 0/0 asupra aceleia diţj, 1887.
LIBERALII NECOLECTIVISTI
In faţa încercărilor de apropiere ce se fac între unele grupuri liberale şi colectiviştii, Românul a publicat în capul ultimului seu nu-mor următoarea înştiinţare :
Rugăm pe amicii noştri din capitală şi din judeţe, care sunt hotărîţi se lupte în alegerile viitoare, fara a se alia cu colectiviştii, se se pue imediat în relaţiuni cu noi, spre a putea lucra în comună înţelegere.
Nu putem de cât se aducem omagiu onestităţii intransigente a Românului, care negreşit va folosi mai mult liberalilor de cât împerecherile desonorante pe care le preco-nisează unii din liberali din fosta oposiţiune-unitâ.
ZIARUL ^TARA"
Constatăm cu plăcere că oare care diver-ginţe de păreri ce existaQ între conservatorii şi junimiştii, la Iaşf, tind din ce în ce a dispare şi că apropierea între aceste elemente devine, din zi în zi, mal strânsă.
Avem azi de semnalat apariţiunea la Iaşi a ziarului Ţara care ca organ şi al junimiştilor şi al liberalilor-conservatorl din Iaşi, să intitulează «Organ al nuanţelor conservatoare».
Aplaudând la apariţiunea confratelui nostru iaşan, îl urăm isbândâ deplină în lupta ce a Întreprins în contra tutulor nuanţelor liberale, ce s’aO coalizat în contra noastră la iaşL
11 ya toujours quehjuccliose de ban, dans Ies plus mau-vaises choses.
Să fim drepţi; colectiviştii, or cât s’ar încerca duşmanii lor să T presinte ţării ca pe nişte oameni de năpaste, care au jefuit’o întocmai ca hordiile de netoţi după vremi, au şi ei o parte bună, ce nu s’ar cădea să fie uitată. Domnia lor de doui-spre-zece ani va rămânea ca o epocă de grea încercare pentru ţara noastră, dar va fi, în acelaşi timp, un punct de plecare sigur pentru ori-cine ar voi să studieze şi se cunoască deplin pe mulţi din oamenii noştri politici, care, de silă, or de milă au fost aşezaţi până acum în primele rînduri ale aşa zisei oligarhii a inteligenţii, cu pretenţiuni d’a conduce, bine-răb, a-facerile Statului.
Până mai deună-zi, în anii de miere aiconstituţionalismululromânesc, când intuziasmul ţinea loc de pricepere şi vorba goală, dar atrăgătoare, avea pasul Înaintea aplicării practice şi cu minte a unei idei, or unui principiu anume, atunci când se treceau multe cu vederea, cu bună voie, sau din neştiinţă, numai în hatârul marel fericiri ce ne căzuse în spate, —atunci şireţii de rlnd, costelivi la cap,puteau lesne a-măgi pe cei de bună-credinţă şi cu i-nima caldă;—totul, pe acea vreme, a-vea aparenţa unei fantasmagorii plăcute, care răpea pe mulţi, mai ales pe cel cu vederile nesigure,şi încânta imaginaţiile slabe, fără ca nimeni, sau a-proape nimeni să ţină o socoteală prea aspră de comerţul meschin al unor traficanţi de fraze frumoase, auzite din întâmplare prin niscaiva locuri de petrecere ale apusului.
Cu timpulînsă, căldura primelor momente s’a răcit treptat, şi oamenii cumpăniţi la minte au căutat să vază mai cu băgare de seama, mai limpede lnsi-tuaţiune, iar păpuşarii care umblaţi cu două trei clişeuri de discursuri să a-tragă lumea spre dânşii, aii început să flepuşî înadevăratalorlumină,săfle mal de aproape şi mai bine cunoscuţi de toată lumea.
Natural că toate aceste stârpiturî s’au sirîns la un loc, speriate de triumful, din ce în ce mai mare, al bunului simţ
călcat în picioare multă vreme, şi aii format o bandă a parte, ale cărei principii de alcătuire eraţi: ignoranţă, şiretlic şi îndrăsneală; — aceasta a fost tovărăşia de exploatare, pecetluită de acum pe veci cu firma de colectivitate.
Cum, Insă, această înhăitare nu putea mulţumi după poftă, pe fle-care din membrii ce o compuneau, s’a întâmplat şi cu dânsa ce se întâmplă de obiceiu cu ori-ce tovărăşie în care interesul personal e singurul chiag ce ţine alăturaţi pe cei ce ’şl-au dat mâna într’un moment de disperare; — s’au luat deci la ceartă când a fost vorba da împărţeală şi, neajungându-se cu nici un chip la o înţelegere trainică, unii ao părăsit matca, bizuindu-se să isbu-tească ei singuri, cu aceleaşi mijloace cu care isbutiseră la început împreună. Aşa au luat fiinţă pe arena politică protestanţii «liberalismului» nostru, formând acea nemărginita varietate de categorii şi de nuanţe, toate «liberale»— dar revendicând, fie-care pentru sine, monopolul adevăratului liberalism.
Intr’un punct era totuşi asemănare între toate aceste mici sâlaşurî de oameni politici amărâţi: cu toţii, de la mic până la mare, protestau, strigând că nu sunt colectivişti. Şi strigătele lor, de şi scoase lot pe vechia strună,— sincere de bună seamă, câci era vorba de stomahurî goale,—înşelară ua moment încrederea oamenilor de bine, strînşî într’un scop unic: scăparea de asuprire şi de exploatare, — şi fură priimiţl în rândurile luptătorilor sinceri şi generoşi. Dar amăgirea a fost d8 scurtă durată. Protestanţiiliberalismuluî văzând că nu pot întemeia eî o nouă colectivitate, sub o firmă mai puţin compromisă d’ocamdată, ’şî ab dat pe faţă, Intr’un moment de ciudă, toată tactica şi întreagă intenţiunea lor. Fără nicl-o sfială, cu o cutezare proprie numai disperaţilor din această lume, s’au năpustit cu toţii în contra aliaţilor de ieri. De aci pompoasa şi mult cântata alianţă a elementelor liberale, de aci «răsboiul sacru» în contra «reacţiunil» ameninţătoare.
Şi iată, prin urmare, partea cea bună a domniei colectiviste : s’a putut constata lipsa de scrupulurî politice a faimoaselor elemente liberale, care se scuturau cu spaimă numai la auzul vorbei colectivitate, şi care azi, împinse numai de invidie şi de frica de traiîi reu, ’şî-au dat mâna ca să s’arunce în braţele a-celeiaşi colectivităţi. De aceia, ori câte rele ab săvârşit mercenarii d-lul Ion Brătianu, nu trebuie să uităm această parte bună a stăpânirii lor de ieri, câcl prin ea se dovedeşte până la ce grad s’a ridicat la noi corupţiunea politică şi se arată lămurit la ce muncă încordată sunt chemaţi oamenii de bine, dacă vo-iesc înviorarea caracterelor şi rădicarea morală a celor abătuţ'.
LA INDEX l'EXTIU1 TOT-D A-UNA
Lupta a anunţat acum două zile că liberalii şi radicalii din Iaşi s’aQ unit cu colectiviştii.
Astăzi când această alianţă e un fapt îndeplinit, când d. Panu figurează în acelaşi comitet cu colectiviştii, credem interesant a reproduce un articol al d-lul Panu, apărut în Lupta, acum căte-va luni abia şi pe care îl dedicăm alegătorilor lui Panu dtn Iaşi.
Aceşti oameni—^vorbim de colectivişti— trebuesc pe vecie puşi la indexul socie-tăţei, trebue se le punem pe frunte stigmatul ce’l merită pentru ca copii de pe stradă, bâtrănii, generaţia viitoare se’i cunoască şi se’I despreţuiască pe ori unde îî va întâlni.
Trebue da pe acum dresată o listă de ţoţi acei care s’ab distins şi se disting prin o ne mai auzită neruşinare. Actele lor trebuesc catalogate cu Îngrijire, dosarul lor format în regula pentru ca, ori când şi ori cât de târzib, fle-care care ar voi se ştie ce ab fost aceşti nemernici se le aibă viaţa descrisă, ilustrată cu faptele lor.
In ţara aceasta păcatul cel mare este că totul se uită, şi că partidele în nevoe-le lor primesc concursul tutulor celor care îl oferă.
Trebue cerut un angajament formal de la {guvernul care va veni—când va veni—în locul acestui mizerabil de astăzi, ca se nu dezarmeze nici o dală si cu nici un preţ faţă cu acei colectivişti neruşinaţi care în capitală şi în provin-
cii, la guvern sau pe de lături, se disting prin cel mai odios regim.
Pentru dânşii nu trebue se mai fie locuri de onoare, demnităţi, nici se mai participe direct sau indirect la guvernul acestei ţerl. Ei trebuesc pentru vecie se rămână ca tipuri hidoase de cel mai scandalos regim, iar de contactul lor toată lumea trebue se se păzească ca de contactul unui pestiferat, a unui om însemnat cu fer roş.
încă ceva. Venind orî-care alt guvern se înţelege că nu toţi care astă-zi luptam pentru răsturnarea colectiviştilor vom fi în jurul aceluia. Este posibil, ba chiar foarte probabil, că o parte din o-poziţia actuală după oare-care timp de calamie se continue a face mai departe opoziţie şi noului guvern. Ar fi mal bine, după un regim ca acesta, ca ipoteza mea se nu se realizeze.
Ei bine, trebue luat un angagiament formal ca sub nici un preţ şi cu nici un cost oposiţia se nu primească în sinul ei, nici alăturea cu ea pe nici un colectivist din acei care poartă astă-zi pecetea infamiei pentru faptele lui.
Ştiu că necesităţile luptei sunt mari. Nu sunt dintre acei cara mă sperii de o coaliţie de elemente eteogena.
Aici înse nu e vorba de idei disparate, de elemente eterogene. Aici e vorba ca nici unul din noi se nu se mânjească Ia contactul infamant al acelor din colectivişti care revoltează în momentul de faţă toate simţirile celui mai liniştit şi mai pacific cetăţean.
Dacă acei ce. vor continua a fi în opoziţie şi faţă cu un alt guvern ar primi se lucreze alături cu colectiviştii pătaţi de infamii, ei voi* merita se lie huiduiţi de pubiie si se iie Iralatl ca si însusi coicelivistii!
Căci cum? Eu, bunioară, se fac parte dintr’un comitet cu Radu Mihaiu, cu ignobilul Sturza, cu Stătescu şi toţi cei-l-alţî?Gum, eu şi altu ca mine se facem întruniri şi se ne prezentăm publicului braţ la braţ cu cel ce fac astăzi toate infamiile, care ab împins neruşinarea aşa de departe în cât declară pe faţă că calcă legile şi că fac ce vroesc?
Dar aceasta ar fi culmea ruşine!!
Nu, în jurul oamenilor acestora trebue ridicată o stavilă morală şi lăsaţi ca se se sbuciume în acel circuit ca nişte animale rău-făcătoare. Trebue înfiinţată pentru eî un fel de ghetto politic, trebuesc parchelaţi afară de ori-ce partide şi departe de ori ce contact, cum se făcea în vechime cu leproşii, cu buboşil, şi cu toţi cei cu boale contagioase.
Ştiu un lucru, ştiu că timpul este cel mai puternic agent al uitărei, ştiu că cu timpul toate enormităţile îşi perd încetul cu încetul conturul lor ascuţit şi iau aspectul plan al câmpiei liniştite.
Colectiviştii însă nu merită se se bucure de această calitate a natureî omeneşti, eî nu merita ca se beneficieze de uitare.
Noi avem misiunea de a ţintui la stâlpul infamiei pe nişte mari culpabili, pe nişte neruşinaţi de toate zilele, de toate minutile, pe nişte oameni cărora nu le-a mai rămas de cât ura, de cât nedreptatea, de cât călcarea tuturor legilor drept bagaj intelectual şi politic.
Sarcina noastră pentru a’i duce la posteritate, aşa cum sunt ei, este u-şoară.
Se nu încetăm un moment, chiar după căderea lor de la guvern, de a'i arata cine au fost, de a le expune zilnic faptele lor. Dosarul acestor oameni trebue se fie pe mesile tuturor, veşnic deschise pentru a putea fle-care culege din acea voluminoasă colecţie fapte pe care se le arunce In faţa făptuitorilor de căte ori ar îndrăsni aceştia se ridice capul.
Gând vre unul din aceşti neruşinaţi va cerca, în opoziţie fiind, ca se ia cu-vântul în vre-o întrunire, din toate părţile în sală se se ridice clamări şi se ’î amintească faptele.
Când un altul va îndrăzni se scrie ce-va în o gazetă, toate ziarele se se scoate pentru â protesta în contra acelei Indrăsneli.
întreţinând vivace în public amintirea faptelor lor, aceştioameni vor ajunge şi în opoziţie ca se fie ceea ce merită : adevăraţi peşti fer aţi ăi politicei.
Citim în Scrisoarea Săptămânii :
V’ara anunţat d’acum două săptămâni că am a ve comunica un eveniment de o importanţă inien ă, deja întâmplat, dar asupra cât’ in o datorie do discrcţiune ’ml Impunea tăcerea.
Am adăogat că acsst eveniment va avea un răsunet ne mal pomenit, că va produce o adevărată bucurie, o emoţiune generală şi că va avea cele mal importante consecinţe.
Săptămâna trecută, am amânat divulgarea celor ce ştiam, azi însă nu numai că pot, dar încă trebue să vorbesc intere*
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 27 SEPTEMBRE
sându-vâ şi pe d-v. la descoperirea deplină a adevărului.
Un nevinovat zace în ocnă condcmnat pentru asasinat.
Ca printr’o dumnezeească minune, azi adevărul se descopere. Asasinii cel adevăraţi, sunt arestaţi.
Unul din complici a mărturisit crima, şi modul cum a fost săvârşită.
Acte aCx fost dresate.
Instrucţia urmează.
De când e ţara Românească, de când e-xistă analele noastre judecătoreşti, o a-semenea dumnezeească minune nu s’a produs. O mal fi fost şi alte victime ale orbirel omeneşti, or mal fi înfundat puşcăriile şi ocnele alţi inocenţi, nici o dată însă inocenţa lor nu va|fi putut fi stabilită cum se va putea în caşul de faţă, nici o dată eroarea judiciară nu va fi fost mal manifestă; nici o dată ea nu se va fi produs în circonstanţe mal extraordinare, mal revoltătoare.
Cine nu ’şl aduce aminte de crima din strada Soarelui ? Cine nu ’şl reaminteşte acest faimos proces, care a pasionat Capitala şi ţara, care a umplut coloanele ziarelor, pentru care poliţia colectivistă a i-naugurat misteriosul şi infamul săfi a-parat de presiune sub care, un an mal în urmă, ar fi căzut zdrobiţi şi fraţii Oroveul de nu se prindea mal înainte de veste.
Nae Miulescu a fost osândit la 3 Martie 1880 la 10 ani de muncă silnică, soţia sa la 5 ani închisoarecorecţională pentru crima de omor săvârşită în ziua de 12 Mal 1883 asupra Măriei PopovicI, amica lor, care şedea împreună cu dânşii în casa lor din strada Soarelui Nr. 16.
Nici unul nici altul nu eraQ vinovaţi, şi cu toate astea el aQfost osândiţi de juraţi. Judecata oamenilor, greşolel e supusă ! După 3 ani de suferinţe şi chinuri materiale şi morale nedescriptibile, d-na Miu-lescu a fost gradată; iar nenorocitul sSQ soţ şi azi zace în ocnele de la Telega, unde toţi, de la director până la ocnaşii cel mal nemiloşi, îl recunosc nevinovăţia şi compătimesc la cumplita sa durere.
Ceia ce l’a ţinut în viaţă, ceia ce’l a păstrat minţile, ceia ce îl mal însufleţeşte încă este neclintita sa credinţă în Dumnezeu,şi speranţa că va sosi o dată pentru el ziua adevărului, a dreptăţel, a reabili-tărel.
Acea zi a sosit.
Ce e drept, trebue să recunoaştem în a-ceastă împrejurare puterea Dumnezeească !
Pentru nevinovatul credincios, o adevărată minune s’a făcut.
Adevărul a eşit la lumină. Şi ceia ce mal rămâne a se descoperi, tot cu ajutorul lui Dumnezeii şi silinţele oamenilor de bine va eşi din întuneric.
Eroarea judecătorească în curând va fi stabilită, nevinovatul va eşi din ocnă cu inima plină de bucurie şi desuprema mîn-gâere a restabilirel onoarel sale; el va fi îmbrăţişat de soţia lui, părtaşa suferinţelor sale, şi ca dânsul, victima erorel judecăţii oamenilor. Va fi îmbrăţişat de amici, de cunoscuţii lui, de publicul întreg. Fiecare din aceia care,pe aparentele probe ale unei instrucţil judecătoreşti răti făcute, l’au osândit cu gândul sau cu cuvântul, vor căuta să repare răul ce s’a făcut, să şteargă lăcrămile, să vindece rănile sufleteşti deschise în aceşti trei ani şi mal bine de nedăjduită suferinţă, dând acestei victime a societăţel, pre cât se va putea, o îndestulătoare satisfacţie în viitor.
Nevinovăţia soţilor Miulescu ne era de mult cunoscută, nouă, avocaţilor, care am avut onoarea să ’I apărăm atât la curtea cu jurii cât şi la curtea de casaţie.
Nevinovaţi i-aQ ştiut d. Gr. Pâucescu, dd. Al. şiloan Lahovari,d.Meitani,d.Maio-
rescu şi alţii, care le aQ dat ajutorul lor, absolut desinleresat, numai din pura convingere a inocenţei lor.
Nevinovaţi îl ştiam eQ,şi vămărturisesc că n’am avutdureremal mare,decând sunt avocat, ca în ziua coiidamnărel la curtea cu juraţi, şi mal în urmă, la respingerea recursului.
Grea şi dureroasă e ideia că un inocent să află condamnat î
Avocatul care are nenorocirea se aibă pe cugetul săQ o asemenea convingere, suferă până la un punct oare-care şi dere-muşcareacă poate n’a ştiut sau că a omis cutare saQ cutare argument pe care de l’ar fi spus, poate condamnarea nu s’ar fi pronunţat 1
Aşadar, Nae Miulescu a fost pe nedrept condamnat. El era inocent ca dumneata care citeşti, şi ca mine care scriQ, a fost arestat, pus la secret, chinuit trupeşte şi sufleteşte până în gradul cel mal extrem. Soţia sa, onorabila doamnă Miulescu, a fost d’asemcnea arestată, insultată, maltratată, chinuită în chipul cel mal atroce pentru a spune ceia ce, val, nici unul nici altul nu puteaQ spune — căci nu ştiaQ nimic! Tocmai după un-spre-zece luni de închisoare preventivă, din care 5 luni la cel mal absolut secret, sărmanii aQfost judecaţi şi condamnaţi după un requisi-toriO pe cât de pasionat p’atât de lipsit de probe.
Amspuscăunul din culpabili a făcut destăinuirl|precise şi amănunţite. El spune pe complicii săi, arată partea ce fie-care aluat la comiterea crimei.
Altul, adus în faţa autorităţilor administrative şi judecătoreşti, se turbură, se perde în tăgăduell, asupra cărora, prins cu minciuna, revine, şi ear să încurcă, fugind rnereQ de anul şi luna crimei, şi când la urma urmelor, se vede trădat prin propriile sale mărturisiri, concede că a minţit, pentru a se repezi in alte minciuni, în care din noQ se încurcă, pănâ când e minentul magistrat care presida la interogatoriu punendu’I înaintea ochilor în mod brusc şi neaşteptat o litografia ce represeuta scena crimei, miserabilul în culmea teroare!, cu o sudoare curgându’I şiuroae pe frunte, tremurând de o tremu rătură nervoasă cum nu s’a mal văzut : «Ah 1 imi aduc acum aminte 1 «Slin, dat' aceasta s’a petrecut Invinte... Modul icum miserabilul îngână aces-ste cuvinte, glasul său strangulat, atitudinea sa întreagă conving în acel moment pe toţi asistenţii că sunt în presenţa adevăratului asasin.
O emoţiune din cele mal puternice stăpâneşte întreaga asistenţă.
Această scenă va rămânea vecinie întipărită în memoria celor cari aQ văzut’o 1 Şi cu un minut înainte tăgâduise să fi fost vre o dată în Bucureşti I Silit să convied e acest fapt, pe care diferitele probe îl fâceaQ neîndoios, îl mărturiseşte zicând că p’în 1886 venise într’adevăr în Bucureşti, dar numai pentru câte-va zile.
Tâgăduise că să fi fost vre o dată în serviciul poliţiei, şi|după;aceasta, arătându-i-se propriile sale scrisori doveditoare de acel fapt, îl mărturiseşte.
Tăgâdueşte înse se fi fost în poliţie înainte de anul 1886, apoi o lasă p’în Octombrie 1885, dar cu nicl-un preţ nu vrea se convie de aflarea Iul în Bucureşti în luna MaiQ 1885!
Dovezile însă cele mal indiscutabile se grămădesc pentru a proba acest fapt.
Dar susţine morţiş că nu ştie nimic, că nici a auzit vre-o dată de crima aceasta, nici de numele Miulescu, nici de condem-narea Iul, nici de nimic 1 Atunci i se observă că chiar după spusa lui, dacă în 1885 Octombrie a fost în
Bucureşti, şi în poliţie, n’a putut să nu auzăde această crimă de care bubuia Bucureştii şi de procesul Miuleştilor care pasiona atunci publicul.
Şi când tăgâdueşte cu cel mal mare foc, când se jură că nu ştie şi că într’adevăr n’a auzit nimie, atunci în faţa tabloului crimei, subit înfăţişat vederel sale, o îngrozitoare turburare îl trădează şi'l scapă acele ce am reprodus mal sus.
Magistratul care a procedat la primele cercetări, aceia care a dirigiat primele interogatorii are numele de Prodan, carele la Curtea de apel din Galaţi, şi pentru toţi a-cel cari aQ cinstea să’l cunoască, e sinonim cu inteligenţă, ştiinţă, experienţă, dibăcie şi probitate.
D. Prodan, acum prefect de Putna, a lucrat zi şi noapte, împreună cu d. procuror Lilovicî, şi întregul personal administrativ al judeţului la această mare descoperire.
Dar ceea ce e mal important încă nu v’am spus :
Acel doul oameni care s’au găsit în judeţul Putna, din care unul mărturi-riseşte crima în toate detaliurile şi peripeţiile sale, iar cel-l’alt o mărturiseşte prin atitudinea şi contradicţiile sale, sunt foşti agenţi de poliţie, când înscrişi în corpul sergenţilor de oraş, când în banda agenţilor secreţi, şi care, dupe cum a-firmâ acela care face mărturisiri, au fost orînduiţl şi plătiţi se comită crima de însuşi şeful lor căpitanul Stânciulescu, comandantul sergenţilor de oraş, al jandarmilor pedeştri şi şeful agenţilor secreţii...
Căpitanul Stânciulescu, în persoană, ar fi asistat la comilerea crimei, iar după ce crima a fost comisă, el a pornit îndată pe agenţii săi din Bucureşti, şi a procedat, ca şef al agenţilor forţei publice, la arestarea soţilor Miulescu, înlesnind Justiţiei comiterea eroarel judiciară în care nenorociţii eraQ destinaţi a cădea victime 1
Dupe o crimă, alta şi mal mare 1
Mal oribil nici că îşi poate cine-va închipui ceva I
Acte judecătoreşti sunt de o lună de zile dresate. Cercetările d’atuncl şi până acum urmează, dar pe cât în primele zile ele au fost de bine, repede şi fericit conduse sub direcţia şi supravegherea d-lul Prodan, p’atât în ultimele zile aQ fost întârziate din causa unor nenorocite împrejurări ce ar fi lung să spun.
D’aceea în loc se pot da această descoperire pe faţa d’aeum o săptămână şi mal bine, am fost nevoit se tac, pentru a nu compromite printr’o divulgare prematură succesul descoperirilor.
Şi aş fi continuat a păstra tăcerea până la desăvârşita descoperire a adevărului, daca azi n’aş crede în conştiinţă că aduc un adevărat serviciO causel, expunând publicului lucrurile ast-fel precum le ştiQ.
Adevărul nu se teme de lumina cea mal deplină.
Nu e vorba, trebue se fim, cât se poate de circumspecţi, de minuţioşl, şi de puţin încrezători într’o afacere aşa delicată, aşa de serioasă, aşa de importantă ca a-ceasta.
Ştim bine că autoritatea lucrului judecat va resimţi o teribilă sguduitură. Că asemenea sguduitură, mal ales în materie criminală, este în analele judecătoreşti d’o importanţă fără seamăn, precum şi, la noi, fără precedent; că dacă această eroare judecătorească se constată, prestigiul magistraţilor, care au lucrat în a-ceastâ afacere, e grav compromis, mal a-les întru cât privişte pe fostul procuror general.
Aceştia nu vor putea repara răul la care au contribuit de cât mărturisindu-şl fran-camente eroarea, d’almintrelea până la
oare-care punct justificată, prin împrejurarea că culpabilii eraQ chiar din poliţie, şi în loc se ajute la descoperirea adevărului, lucrau pentru triumful întunere-culul 1
Colectivitatea va primi cea mal capitală lovitură, din toate cele până acuma primite, când dovada se va face că omul de încredere al regimului, stâlpul poliţiei colectiviste, agentul principal al siguranţei publice, el însuşi a tocmit şi însoţit a-sasini aleşi [din poliţia secretă care să u-cidă ziua neamaza mare o sermană fe-mee, pentru servirea unor infame şi misterioase scopuri, a căror dare la lumină ar fi moartea pentru veci—vecilor a regimului sub care asemenea monstruoase crime sau putut comite.
D’aceea ştiu bine că nu voi lntimpina numai bune voinţe în calea descoperirel adevărului: vedeţi că pot fi şi sunt, mulţi interesaţi ca luminase nu se facă, dar sigur de isbândă, nu mă tem de nici o pe-dică, de nici un obstacol şi, merg drept înaintea meu, ştiind că pot compta pe concursul tutulor oamenilor cinstiţi, şi pe toată buna-voinţa guvernului actual, compus din oameni luminaţi, cinstiţi şi cu dorul de bine, care deja, în această afacere, au dovedit — de şi cu o extremă circum-specţiune —bunele disposiţiunl în care se află.
Azi nu pot spune cu şir cum s’a făcut această descoperire. Chiar spaţiul îmi lipseşte. Dar afară d’aceasta nici nu ’ml ar permite emoţiunea ce se mă coprinde se fac în rezumat istoricul faptelor, se înserez actelce e posed, se desfăşur numeroaselo probe ce pot pune înainte.
In numărul viitor voi face toate acestea pe larg, sistematic, în mod minuţios; voi pune în vederea cititorilor toate actele, şi apoi, cu conştiinţa împăcaţă, voi adăsta cu încredere resultatul.
De azi înainte veţi fi lot atât de interesaţi ca şi mine ca adevărul se se afle. Sunt sigur că colegii mei din presă vor lua zilnic în mână această dreaptă causă atât de interesantă din punctul de vedere u-manitar, social şi juridic.
In loc se liQ singur, vom fi mulţi.
Graţie concursului tutulor, nu se poate ca adevărul se remâe îmormânlat. D’alt-mintrelea deja lucrurile sunt prea înaintate azi ca se se mal poată opri descoperirea şi ori ce încercări s’ar face, în acest sens, n’ar dovedi de cât că sunt fiinţe interesate la acoperirea adevărului, şi la menţinerea în ocnă a osîudâuiul pe nedrept.
Şi asemenea fimţe, dacă există,—trebue cunoscute) urmările şi întrebate care le e scopul, ce aQ pe couştiinţă?
Pe Duminica viitoare voi face aşa dar istoricul faptelor, şi voi publica acte şi dovezi în regulă.
Pănă atunci se facem cu toţii creştinească rugă la D-zeu se lumineze pe magistraţi pentru descoperirea adevărului.
Iacă ce aveam se vă spui 1
C. G. Cosla-Foi'u.
INFORMATIDNI
D. Lascar Catargiu s’a dus de Iaşi la Bârlad.
la
a-
Eri toată ziua o sumedenie de genţi colectivişti toţi foşti comisari şi spioni ai poliţiei lui Radu-Mihai, au umblat cu birji pe la toţi cârciu-marii şi comercianţii din culoarea de Verde pentru a-i invita ca se vie la intrunirea pregătitoare ce urma a se ţine la d. Miţă Sterie din Dealu Spirei.
Cea ce e mai curios e că între a-
ceî cari invitau pe alegători ca se vie la Niţâ Sterie, era şi comisarul Costescu care cu toate ordinele ce s'au dat comisarilor de a nu se amesteca la alegeri, ia încă parte activă la compania electorală colectivistă.
*-
D. Theodor Rosetti a plecat azi dimineaţă la Sinaia, de unde se va duce, pentru câte-va zile, chiar astă seară în Moldova.
Aflăm căd-nii Dimancea şi Davila se vor retrage de la poliţie.
Pe lângă toate hoţiile pe care le a săvârşit fostul prefect Saveanu s’a mai constatat, că acesta a furat şi toate dosarele privitoare la hoţiile sale, ast-fel, că justiţia întimpină greutăţi în urmărirea fostului prefect colectivist.
Cu toate acestea deplina consta-ture a hoţielor lui Săveanu nu va întârzia.
-JBB-
Eri d. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de Miniştri a fost la Giurgiu.
D-sa a fost primit la gară de d. EtremGhermani, prefectul judeţului Vlaşca, de primarul oraşului şi de un mare număr de persoane distinse din localitate.
D. preşpdinte al consiliului a vizitat cu de amănuntul toate autorităţile administrative, precum şi lucrările ce se întreprind pentru canalizarea braţului St -George, întorcen-du se seara în capitală,
-ses-
A. S. Principele de Waldeck-Pyr-mont, socrul Regelui Holandei şi unchiu al M. S. Reginei noastre, este aşteptat la Sinaia în cursul lunei viitoare. A. S. va sta 10 zile !a Curtea noastră.
Directorul cancelariei sf. Mitropolii a Ungro-Vlachiei ne face cunoscut, că ancheta, rânduită pentru a cerceta denunciârile contra pro-toiereului de Teleorman a eşit în favoarea acestuia... De care luăm act.
Este regretabil înse, că şeful cancelariei mitropolitane,depăşind marginile cuviinţei impuse unui funcţionar public, ’şl ia libertatea d’a polemiza, într’un chip destul de lacom, în comunicarea ce ne-a trimis, a-supra articolului nostru Simonia în Biserică, în care s’a pomenit, numai în treacăt, de protoiereul Teleormanului.
Intru cât, scopul învederat al articolului în cestiune era, biciuirea Simonieî în genere, această cangrenă ce a ros mai cu seamă Eparhia Ungro-Vlahieî, într’un trecut nu tocmai depărtat şi de care amintesc încă unii agenţi eclesiastici ce urmează, în ciuda lumeî, a’şi păstra funcţiunile până azi; ni se pare cel puţin exagerată, infocarea cu care ia directorul cancelariei mitropolitane apărarea protopopului de Teleorman, ce’i pare foarte scump, dar a cărui menţinerene e indiferentă nouă; dovadă, că’i am făcut graţia a nu reproduce după ziarul Izbânda denunciârile sprijinite pe anume fapte şi dovezi de care urmează a a-bunda ziarul din T.-Măgurele.
A. S. R. principele de Walles va părăsi azi Sinaia, via Predeal, mer-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(16,
WALTER SCOŢI
LOGODIŢI
9
SAU
CONETABILUL DE CIIESTER
V.
(Urmare)
— Tu 1 locţiitorul guvernoruluil striga Jorworth ; tu, meşteşugar păcătos din Flandra 1 Nu să poate 1 Cu toate că aQ ajuns foarte rău, InglejiI nu s’ar fi înjosit păna a te recunoaşte de capul lor. Oamenii ăştia par InglejI, şi eQ le voi spune lor ce am de spus.
—	Cum îţi va plăcea, răspunse Flam-mock ; daca "ţi vor răspunde alt fel de cât prin semne ’ţl dau voe să’mi zici ticălos.
—	Adevărat să fie ? Întrebă trimisul privind pe tovarăşii lui Flammock, pe care’i lua drept ostaşi cu armură ; la asta aţi ajuns ? De şi sunteţi odraslele unor hoţi străini, credeam că fiind născuţi peipămltnul Marel-Brilanii veţi a-vea prea multă mîndrie spre a îndura jugul unul păcătos de meşteşugar. Dac» nu aveţi curaj, n’ar trebui să aveţi
macar înţelepciune ? Nu cunoaşteţi zi-catoarea : Nenorocire acelui ce se încrede în străin I Tot muţi staţi 1 Răs-pundeţi’mî prin.cuvintejorl prin semne.
11 recunoaşteţi în adevăr de cap al vostru ?
Ostaşii cu armură presupuşi răspunseră de o dată acestei întrebări prin un semn afirmatif, şi’şl reluară apoi nemişcarea.
Galezul ,cu pătrunderea firească a concetăţenilor lui, bănui ca era In toate a-ceste ce-va ce nu putea pricepe bine. Stând dar pe pază, urmă ast fel:
—	Or cum o fi, puţin îmi pasă cine va auzi poruncile suveranului meu, de vreme ce dă iertare şi viaţă locuitorilor Castelului din Munte (pe care l’aţl numit Paza-Dureroasă, spre a vă ascunde .prădăciunea voastră cu acest nume). Dacă veţi preda prinţului de Powys zisul castel, tot ce atârnă de el, armele ce să află aicea, şi persoana Evelinel Berenger, veţi avea Yoe săeşiţî fără vre-un neajuns, veţi primi cărţi de învoire pentru a vă duce unde vă va plăcea, dincolo de graniţele Cymryului.
—	Şi dacă nu ne supunem acestei ho-tarlri, zise obrasnicu! Wilkin Flammock, — Atunci veţi împărtăşi soarta celui din urmă şef al vostru, Raymond Berenger, respunse Jorworth cu ochii scânteilori de cruzime. — Toate capetele ce să află aice vor cădea pe eşafod, şi trupurile lor vor sluji de hrană cioa-relor. De mult ele n'aQ mal prânzit cu
carne de flamanzi greoi şi de ticăloşi Saxoni.
—	Prietene Jorworth, rosti Wilkin, dacă n’al vr’o altă însărcinare, poţi să duci ca respuns stăpânului teQ din parte’ml ca oamenii cuminţi nu dau pe mâna altora siguranţa ce pot să’şl dea el însuşi. Avem ziduri pe cât de înalte, pe atât şi de tar., şanţuri a-dânci, material de resboi şi hrana mal mult de cât destule, arcuri, arbalete şi maşine de resboi. Vom apara deci castelul cu credinţă că şi castelul ne va aparu pănă ce ne va veni vr’un a-jutor.
—	Nu vă puneţi viaţa în joc pe o asemine nădejde, zise trimisul ga-lez, care] începu atunci [In [limba Flamandă, căci o ştiea şi o vorbea cu înlesnire, ca unul ce |avuse des a face cu Flamanzii aşezaţi în Piembokeshire; şi o întrebuinţa acum vrând ca soldaţii aşa zişi, pe care li credem inglezl să nu înţeleagă că voea să spună lui Flammock. — Ascultă dragule^Fiamand, aQ nu ştii că cel pe care’l aşteptaţi, conetabilul de Lacy, a juruit lui DumnezeQ să nu ia armă In mână până nu să va duce la Sfântul Mormint ? şi el şi cei-l'alţî domni mari de pe hotare au şi plecat să se întrunească cu cruciaţii. Ge’o să folosiţi dacă ne veţi osteni şi ne veţi încurca într’un asediQ, când nu puteţi nădăjdui nici un ajutor ?
—	Ş’apol 1 ce’ml pasă mie de osteneală şi de încurcătura voastră ? îl întreba Wilkin, vorbind şi el In limba
sa, şi privind ţintă la galez, dar fără aşi pune mişcare trăsurilor feţei în altfel foarte amesurate, şi care nu arătau de cât o îmbinare de neîngrijire şi de nenvinovâţie.— Ce voi folosi dându-vă mal puţiDă trudă şi mal puţină neîn-demănare ?
—	Ia las I iubite Flammock, nu te face mal puţin priceput de cât însăşi natura te-a făcut.
Valea e întunecoasă, dar o rază de soare poate s'o lumineze într’o parte. Ori-ce sirguinţî a tale nu vor împedeca pe acest castel de a ne cădea în ghiare; poţi să’l grăbeşti ceasul.
El să apropiă de Vilkin, coboră glasul, luă un ton ademenitor, şi adaogă :
—	In veci Flamand jn’a câştigat atât trăgând în sus o ostreaţă saQJlăsând în jos un pod ridicat cât al putea tu câş-t'ga în acest moment dacă ai voi.
—	Tot ce ştiu este că pentru că am coborît ostreaţa şi am ridicat podul acestui castel, am perdut tot ce aveam.
—	Vel fi pe deplin despăgubi, Flammock ; dărnicia lui Gwenwyn e ca ploa-ea de vară.
—	Morile mele, manufacturile mele, le aQ ars focul azi dimineaţă.
—	Vel primi pentru ele o mie de mărci de argint.
Dar Flamandul, par’că nu l’ar fi auzit, urma cu isvodul perderilor sale.
—	Mi-aQ pustiit moşia ; mi’au răpit doue-zecl de vaci frumoase; mi-aQ...
—	Iţi vom da înderept şease-zece, şi vom alege pe cele mal mândre din toată prada noastră.
—	Dar fata mea ? dar Lady Evelina? zise Wilkin a cărui [glas fnestrămutat pănă atunci slâbisă puţin părând a însemna că începe a şovăi. — Sunteţi nişte învingători cruzi, şi...
—	Suntem groznicl cu cel C8 să luptă cu noi, dar nu cu cel demni de mila noastră prin supunerea lor. Gwenwyn va uita injuriile lui Raymond Berenger ; va înălţa pe fiica lui la cea mal mare slavă între cele dinCymirly. Despre a ta, spune ce doreşti, şi dorul teQ va împlinit mal mult de cât vel fi putut crede. Ne’am înţeles acum 1
—	Cel puţin te înţeleg.
—	Şi eu cred a te înţelege, zise Jor-worlh, ţintind, cu ochii înfocaţi şi,viol pe cel mal p^vin miş aţi al [Flamandului, ca un şcolar aprig care încearcă a descoperi un înţeles ascuns şi tainic în nişte cuvinte a căror pricepere nu pare a păstră pentru el vr'o îngaimală.
—	Aşa crezi, ca mă înţelegi, zise Wilkin ? iată însă unde’I greutatea : Care din noi doi să va Încredinţa In cel-l’alt ?
—	Cutezi a' mă întreba ? Poţi tu, saQ cel ca tine să se îndoească de făgăduinţele prinţului de Powys ?
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 27 SEPTEMBRE
iwevsBRSSi inwwîiKwai
gend în Transilvania la Georgeny, unde se va întâlni cu A. S. I. principele moştenitor Rudolf.
De la Georgeny A. A. L. L. vor pleca în munţi, unde s’a organisat 4 mari vânători de urşi.
D-nii generali Wilson şi Keitli-Traser din suita A. S. R. Principele de Walles au fost decoraţi cu crucea de mare ofiţeri ai Coroanei României.
-»-ll
D. 1. C. Brâtianu a întrunit erl la d-sa acasă pe mai mulţi dintre membrii colectivişti. Intre altele dupe stăruinţa d-luî C. Disescu, s’a luat deciziunea ca se se pue candidatura d-luî I. C. Brătianu la colegiul I de Cameră din districtu Vâlcea.
-am-
D. St. Bobancu redactor la Gazeta Transilvaniei, ispăşindu’şi închisoarea la care fusese condamnat de juriul maghiar pentru un articol de ziar, s’a reîntors la Braşov unde a fost primit cu căldură, dupe următoarea relaţiune ce ne aduce Ga-zetta Transilvaniei:
Ca şi la plecarea sa, confratele nostru Ştefan Bobancu a fost salutat la sosire a-seară la 10 oare în gara din Braşov cu multâ însufleţire de un public numeros din toate clasele societăţi române din Braşov. In numele celor de faţă, care i-ah eşit înainte, l’a bine-venlat d. avocat Len-ger cu cuvinte câlduroase şi simpatice, care ah fost urmate de sgomotoase «s6 trăiască». D. Bobancu adânc emoţionat a r&spuns, că se întoarce din închisoare mal tare şi mal forte în crediuţele şi speranţele ce le nutreşte pentru binele şi propăşirea neamului românesc. D-şoara Elena
B.	Popovici a adresat apoi câte-va cuvinte de recunoştinţă ce o simt şi Româncele pentru suferinţele ce le-a suportat d. Bobancu în împlinirea datoriei sale naţionale şi ca semnal acestei recunoştinţe i-a predat un frumos buchet de flori. Confratele nostru a mulţumit 1'oarLemişcatde acest dar, care denotă nobleţă mimel damelor române. După aceasta d. Bobancu a fost condus de toţi cel de faţăcu trăsurile, care formau un lung şir, până la locuinţa sa. Am observat cu bucurie între cel ce l’ah întâmpinat şi mulţi fruntaşi din poporul Scheian şi Braşovechian.
-ses-
Ni se scrie din Caracal următoarele :
Duminică, 25 Septembre, cetăţenii Romanaţeni, convocaţi pentru constituirea unui comitet de alegeri liberal-conservator, s’au adunat în mare numer, în sala Ploeşteanu.
Şedinţa s’a deschis la ora opt seara sub preşedinţa d-luî Arnza Jianu. Dupe o scurtă alocuţiune ţinută de d. Dimitrie Popescu, avocat din Bucureşti şi unul din viitorii candidaţi ai judeţului Rom&naţi, adunarea a combinat comitetul însărcinat cu operaţiunile alegerilor. Este caracteristic numărul impunător de a-proape o sută alegători, din coleg. I şi II, căci arare-ori s’a putut vedea aşa întrecere pentru constituirea unui comitet electoral.
Eacă procesul verbal ce s’a încheiat cu această ocasiune :
Astă-zi la 25 Septembre 1888, ora 8 ore seara, în întrunirea publică ţinută în sala Ploeşteanu, s’a aclamat următorul comitet liberal-conservator pentru conducerea alegerilor în judeţul Romanaţi :
Ghiţă Popp, Preşedinte,
Costache Prejbeanu (
P. Christescu	ţ Vice-preşedinţî
Căpitan Dobrotescu f
Maior Bălăceanu	{
Membrii : G. Nanu, V. Suditu, N. Bibi, Mihalache Dumitrescu,|Tache Oroveanu,M. Marascu, dr. Libert, dr. Panea, dr. lliescu M. PetrovicI, M. Bibisu, EliodorBoruzescu, Nae Angelian, Th. Gazau, T. Vlădescu, Eliodor Dulgherescu, M. P. Christescu, Grig. Monastiriceanu, Amza Jianu, George Jianu, St. St. Jianu, Ion Jianu, George A. Prejbeanu, M. Albeanu, Gh. Cr. Brătâ-şanu, fancu Zaman, Dimitrie Vieşioreanu, colonel Dimitrie Câlinescu, D. Antonescu, Ioniţă Rădulescu, Toma Hagi Kirea, Mih. Prejbeanu, NicolaeChristea, Costache Voi-culescu, T. Cezianu, Apostol Jianu, Ion Toma, Brătăşanu, forgu Boşeteanu, Preotul N. Ricman, C. Dobrotescu, Dobrică Teodoru, I. Magherescu, Michache Mihail, Iancu Mihail, Alecu Georgescu, T. Pelrescu, profesor, T. Alimânescu, N. Vericeanu, dr. D. Popovici, Iache Boşoteanu, Ghiţă Marin, Guţă Brâtianu, C. Ghintescu, D. C. Popescu, Florea Niculescu, C. Cezianu, Preotul Sc. Uzureanu, Petre P. Ploeşteanu, P. P. Brătâ-şanu, A. lfenţescu, Ion Marotineanu,Ghiţă Lazâr, Iacob Christescu, Vasile Teodorian, Ilie Romanescu, Ion Vasilescu, Dimitrie Voiculescu, Peire Neagu, Niculae Parcea, Josef Popescu, Ion Ion Brătăşanu, Dimitrie Coman, Ilie Georgescu, Tache Michăi-leanu, Barbu Bobicescu, Gheorghe Stancu-lescu, Nicolae Manciu, Radu Rădulescu, Florea Stancu, Tache Becu, Preotul Marin Stănescu din Bold, Stancu Predăţianu, Tache Murgescu, Constantin Eftimescu, Stan Niculescu, Dumitru RâmboiO, Mihalache Negul, Daniil Stăncescu, Iancu Trican,Ma-tache Nenoveanu.
Alanasescu.
DIN DISTRICTE
PRAHOVA
Uinir-ea liloeral-oolec-■tivista.
Domnia Poporului, ziar liberal din Ploieşti, lntr’un articol admirabil sub semnătura directorului său d. Săruleanu judecă foarte aspru unirea liberal-colectivistâ.
Estragem din acest articol următoarele concluziunl:
Încredere?! Dar ce încredere putem avea noi In d-nil Radu Stanian şi C. Stoi-cescu? Credeţi că am uitat noi înrău-
tăţirea turbată cu care aţi combătut In Camera trecuti validarea alegere! onor. d-nî Dumitru Brâtianu şi C. T. Gr.-go-rescu ?
Increder?el Dar socotiţi că nu ne mal aducem aminte de Incăpăţinarea cu care susţineaţi In foasta Cameră că Nae uşierul fusese omorât de Filipescu când el fusese ucis de glonţul unei arme milităreşll, îndreptat de mâna spionului poliţienesc Silaghi In capul Iul Niculae Flevi? Nenorociţi ce sunteţi I
E solidaritete în întreaga familie liberală...
Solidaritate Intre călăi şi victimă ?!
Dar unde s’a mal auzit atâta îndrăs-neală, pentru E-zeh.
Dar sângele vtrsat de geandarmeria din Bucureşti lupă ordinul marelui vostru cetăţean Ion Brătianu la Orfeh, credeţi că l’amuitat aşa de repede?
Solidaritate Intre voi colectivişti şi noi liberali adevăraţ ?
Dar sângele vărsat de gendarmeria comandata de ilustrul vostru Fănuţă pe piaţa Palatului şi mor.ii lăsaţi pe stra-de In zilele de 14 şi 15 Hârtie?
Nu, domnilor Intre noi şi voi este sânge. Nu vom trece peste sânge ca să venim la voi, şi dacă vă veţi încerca să veniţi voi la noi, vă von răspunde, puindu-vă mâna In pept: staţi, nu vă apropiaţi că ve mânjiţi de sânge.
S’a unit grupul d lui Radu Stanian cu grupul d-luî C. T. Gregorescu, se poate. Se poate să se unească şi grupul d-luî Dumitru Brătianu cu grupul d-lul Ioan Brătianu. Şi asta se poate.
Să ştiţi Insă că mal sunt liberali tari nu aprobă asemenea unire.
Dacă o ceată de femei prostituate tr da năvală Intr’un salon curat ocupat de fete şi femei cinstite datoria acestor din urmă este de a părăsi salonul şi a eşi afară, neflind acolo loc pentru ele.
Dacă voi veţi da năvală să Intraţi In cetatea liberalismului aşa prostituaţi cum sunteţi, fiţi siguri că noi vom eşi afară. Acolo nu va mal fi loc pentru noi.
Singura unire ce este cu putinţă Intre noi şi vo", dacă sunteţi sinceri când a-păraţl partidul liberal, este ca voi să dispăreţi cu toţii după arena politică de la marele vostru cetăţean şi până la cel din urmă vătăşel lăsând pe soldaţii partidului liberal sub comanda şefilor cinstiţi şi ne-pătaţl; alt-mintrelea vă vom combate până ce vom rămâne, cum a zis Nicolae Pavlovicî, cu o rublă şi cu un soldat.
A’. C. Saruleanu.
TELEORMAN
Comitetul liloeral-ooin servator
Suntem obligaţr, zice Izbânda din T. Măgurele, de meritele personale aled. d. Petre Grăiniceanu, D. Bildirescu şi alţi a da lămurirea cuvanite, faţă cu in-trepretarea In diferite moduri a celor publicate de noi în articolul din numărul trecut: «Reconstituirea comitetului liberal-conservator».
In acest articol se spune :
«In seara de 12 Septembre curent, mal mulţi cetăţeni alegători, din Turnu Măgurele adunându-se In casele d lui Mitran lliescu, au procedat la reconstituirea vechiului comitet diriginte al partidului liberal-conservator din localitate, şi după consfătuirile urmate, ele-minăndu se câţl-vadin membrii vechiului comitet pentru diferite motive, s’au reconstituit acest comitet, etc.»
Nici o dată nu s’a uitat şi nici ce va uita meritele de adevăraţi luptători, Intre rlndurile liberalilor-conservatorl din localitate, ale persoanelor numite mal sus.
Causa pentru care nu au mal făcut parte în comitet aceşti bărbaţi distinşi In luptele politice, aceşti bărbaţi cu un trecut strălucit In campania sângeroasă pentru răsturnarea partidului speculanţilor, corupţilor şi tâlharilor,— porocliţl naţionali-liberali,— a fost că, d-lor. o-cupă astă-zl funcţiuni, care ar da cas de vorbă partizanilor stegarului lui 48, când zilele de alegere vor veni, că s’a făcut ingerinţe.
Noi credem ci aceste lămuriri sunt de ajuns ca se se convingă ori-şi-cine că cetaşii colectivităţei mincinoşi ah fost când au lăţit vorba că se află desbinărl Intre membri partidului liberal-conservator din localitate.
IALOMIŢA
rsToi'1/isiiia.r*© colectivista
lalomitzcanul din Călăraşi, publică următorul document, din care se dovedeşte neruşinata îndrăzneală a colectiviştilor de a abuza de numele unor cetăţeni onorabilei punâmlu’I în comitetele lor:
Domnule Redactor
Informându-mă că colectiviştii din localitate, m’au ales In comitetul ce ah format pentru viitoarele alegeri, vă rog se bine-voi'i a publica prin stimata d-v. ziar că nu Înţeleg a face parte din ace] comitet de oare-ce nu numai că
nu împărtăşesc vederile politice ale persoanelor ce’l compun, ci din contra le voi combate şi acum ca şi In trecut. Primiţi etc.
A. Nicolau.
Advocat.
ALERGĂRILE DIN BUCUREŞTI |
ÎNTRUNIREA de toamna
Duminică 25 Septembre, anul 1888
Cursele de erl ah fost favorisate de un timp frumos. Cu toate acestea publicul era mal puţin numeros de cât la Întrunirile de primăvara, timpul cam ameninţător de la începutul zilei Impe-dicând multă lume de a veni. Alergările ah fost din cele mal interesante.
Cinci cal noi ah apărut erl pe ipodro-mul de la Băneasa; trei al d lorAlex. şi M. Marghiloman, şi doi al d-lul N. Filipescu, ale cărui culori ah apărut erl pentru prima oară pe turful nostru.
Cel d’ântâih proprietari de cal care ah fost mai mult favorizaţi, ah fost domnii Al. şi M. Marghiloman care au câştigat două premiurî.
învingătorul cel mare al zilei a fost Allein, al d-lul Al. Catargiu, înscris In program sub numele autrenorulul său EUis şi care a câştigat premiul Jockey-Clubulul. Din cauza unui recent doliu de familie, d-nu Al. Catargiu n’a putut să asiste la victoria calului săh. Această cursă a oferit un foarte vih interes. Unul din cel doi adversari al lui Allein, era Sa Grâce a d-lor Marghiloman, care era chiar favorita publicului. Plecând In cap, Allein, cu toate că a fost strîns de aproape In tot timpul cursei de Sa Grâce, şi-a păstrat locul până la fine. Lupta a fost foarte crâncenă. Jockeul Ellis, care pe la finitul cursei, avusese nenorocirea d’a pierde biciuşca, a Încălecat pe Allein cu multă măestrie.
Herghelia Paşcani n’a fost norocoasă eri. Cu toate acestea doi din câştigători, surit produse d’ale el.
Eatî acum şi resultatele :
I.	Piemiul Malmaison. Distanţa 2000 metri.
Premiu'i I 900 lei.
1.	Pycaăilly al d-lul doc.colonel Vlă-doianu încălecat de d.S.-loc. Gălâşescu.
2.	Charbonnkr al d-lul Vlădoianu.
3.	Cometa a d-lui Căp. Slătineanu.
II. Premiul Herestrau Distanţa
1600 m.
Premiul I, 2000 lei
1.	Loteria a d-lor Marghiloman.
2.	Cavalcadour «	«
3.	Phalanga a d-luî Gr. Cantacuzino.
III	Premiul Meri-Xaniei. Distanţa
1200 metri.
Premiul 1 1500 lei.
1.	Pandur al d-luî N. Filipescu.
2.	Cid Campeador «	«	«
IV	Premiul«Jockey-Cliibiilui. Distanţa 3000 metrii.
Premiul I 4000 lei.
1.	Allein al d-lul Al. Catargiu.
2.	Sa Grâce al d-lor Marghiloman.
3.	La Gondola din Herghelia Păşeam.
V. Premiul Otopeni—Sleeple-
tliase. Distanţe 3000 metrii.
Premiul 1,1500.
1.	Villeroy al d-lor Marghiloman.
2.	lane	«	«
3.	Glonţ din Herghelia Păşeam.
Ţara e |informatâ că d. Mihail Cogăl-niceanu a venitln Iaşi se intrige In contra nuantilor Conservatoare, şi se Indu-plice pe unii liberali moderaţi să’şl înghită ruşinea şi să primească a da mâna cu colectiviştii In alegeri.
D. Cogălniceanu le-a cântat că este Înţeles cu Ion Brătianu pentru a lua puterea după nimicirea conservatorilor... şi că alunei va căpătui de sigur pe toţi cel ce’l vor urma...
Vorba românului : rabdă murgule că'I paşte iarbă verde I...
Sunt oameni care cu înaintarea In verstă întineresc în minte şi pierd beneficiul experienţei ce ar trebui să’I călăuzească măcar la bătrâneţe.
Ministerul Iul Kuconul Mihachi, In halul în care a ajuns postulantul, este o poetică mistificaţiune.
Ministerul Kogălniceanu-Ion Brătianu In ziua de azi seamănă cu visul lăptăriţel din fabulă 1 Dar sunt oameni creduli In lumea aceasta, şi credulii l’au proclamat Preşedinte de onoare al comitetelor-Unite Rberalo-disidente colectiviste-ra-dicale-socialiste, etc. etc. etc.
Cică In curând Dumnealui va fi proclamat şi Dictator al partidului Moldovenesc.
Minunaţi 1 1. vorba ceia: nnde-o legi şi unde-o doare !..
Ş'apol se crească iarbă pe Uliţele laşului I
Ni se asigură că In curând are să se publice In ziarul «Adavărulwproclamaţia autentică a Omului Moldovei către popor pentru ca se Inferbinte zelul partizanilor In Interesul noueî cause.
«Partidul Moldovenesc va fi ultima creaţiune a artistului politic care se
www.dacoromanica.ro
chiamă Kukonul Mihalaki Kogălni-ceanu.
După aceasta se va trage cortina pentru de a pururea.
*
Aflăm dintr’o sorgină autorisată, că d. ICâmpineanu se va retrage peste câte-va Jzile din funcţiunea de guvernator al Bâneeî Naţionale.
D-sa care a dorit se facă aceasta da acum o lună, a fost împedecat de d. 1. C. Brâtianu, de teamă, a nu se pune în primejdie creaturele colectiviste de la Bancă.
*
Azi un colectivist mal cu vază, nu se slia a spune în gura mare în piaţa tribunalului, că comitetul lor electoral a dispus ca se se cheltuiască din fondul partidului 300,000 lei în prevederea alegerilor viitoare.
Această neruşinare a produs în sufletul tutulor celor presanţi un adânc sentiment de desgust.
*
Ni se spune că colectiviştii vor se opue candidaturelor d-lor Carp şi Ghe^mani pe acelea ale d-lor Stâ-tescu şi Radu Mihai.
Aferim 1
*
Confraţii noştri! de la «România Liberă» au vorbit, într’o informaţie de alaltâeri, despre o oare-care sumă de bani reţinută pe un timp de 6 luni, de către unfost prim-procuror.
Iar «Voinţa» a cerut amănunte, pe cari suntem gata a i le da :
Primul procuror, care a ţinut a-ceastă sumă a fost d. Gr. Andro-nescu care găsind suma de 12,000 lei, la o perchisiţie ce a făcut la o-telul Nemţoaica, în loc ca se depue această sumă la casa de depuneri şi consemnaţiunî, sau la grefierul parchetului a întrebuinţat’o şease luni şi numai la căderea guvernului colectivista bine voit a o înapoia.
*
Voinţa Naţională de mai a-1 al tăieri publicând resultatul întrunire! publice care s’a ţinut în Călăraşi Dumineca trecută dupe invitaţiunea d-lui Grigore Clirissenghy, pretinde că această întrunire a avut un re-sultat bun pentru colectiviştii de acolo şi că d Clirissenghy ar fi fost huiduit.
Ne-am obţinut de a vorbi în această privinţă pănă astă-zi când am prii-mit ştiri exacte.
Cinismul şi îndresneala colectiviştilor a întrecut ori ce margini. D. Chrissenghy a avut un succes complect, iar cei trei colectivişti cari au răspuns d-lui Chrissenghy au priimit o ast-fel de săpuneai* încât atuncea când s’au încercat se mai ia cuvîntul unul din ei, publicul i-a întors spatele golind sala,
Facem apel în această privinţă la buna credinţă a acelora cari au a-sistat la această întrunire.
Ce crede că câştigă Voinţa Naţională înregistrând asemenea minciuni ?
in privinţa insă a întrunirilor pro vocate cu atâta timp înainte în Ur ziceni şi Călăraşi de noul amic al colectiviştilor d. P. Grâdişteanu. Sun tem în măsură a afirma că ele au făcut un fiasco complect. Noi nu vor bim de huiduituri cac ei de la Voinţa; întrebe însă aceştia pe amicii lor cari au asistat la aceste întruniri şi le voj răspunde că ele au fost amânate în lipsă de oameni şi apoi d. Grâdiş teanu a fost nevoit se vorbească în faţa a vre o 80 de persoane dintre cari puţini alegători.
Aflăm că pe de o parte colectiviştii de acolo au atacat pe conservatorii cari ridică capul, ear pe de alta au îndrăsneala a propune spre reabilitarea lor candidatura d-luf Alexandru Lahovary.
Mare este peste tot rătăcirea colectiviştilor 1
*
D. Lascar Catargiu, preşedintele comitetului partidului liberal-conservator, zice Ţara din Iaşi, a sfătuit pe prinţul Vogoridi să ’şi retragă candidatura sa de la alegerea colegiului l-iu de deputaţi, în interesul partidului şi spre a nu se creea dificultăţi inutile situaţiunei.
Prinţul Vogoridi neţiind seamă de sfaturile d-luî Lascar Catargiu, a refuzat categoric de a ’şi retrage can didatura sa—care de alt fel este fan tesistă şi neserioasă în laş" — şi lea-derui liberalilor-conservalori a es primat membrilor comitetului partidului din Iaşi, mâhnirea sa faţă cu atitudinea insubordonată a prinţului Vogoridi.
Aceasta spre ştiinţa tuturor 1
n'
Securaeste numele unui nou ziar anticoleclivist apărut în Buzău.
Urăm viaţă lungă noului nostru confrate.
u
Aflăm că d. Inginer-asistent Ni colae Gerkez, ar avea de gând să ’şî pue candidatura sa la colegiul al
II-lea de deputaţi din Ilfov.
*
Eforia spitalelor civile a luat mă sura de a se scoate din state, modesta sumă de 23 lei sece da ex-
ternilor de spitale drept indemnizaţie pentru hrană.
Aceasă nedreaptă măsură a produs o vie emoţiune printre studenţi în medicină; se vorbeşte chiar de o mişcare colectivistă pentru a protesta în contra ei.
Apoi, la vr’o :35-45 de externi, lu-ându-li-se hrana, nu se poate realisa aşi mari economii, şi Eforia nu va câştiga mult, pe câta vreme externi vor suferi|mult, cuno3uctâ|fiind lipsă de mijloace de existenţă cu |eari au a lupta cel mai mulţi.
Măsura pare cu atât mai odioasă cu cât s’a luat după ce externii semnaseră statele lunare de primirea subvenţiunei asupra căreia au prin urmare un drept imprescriptibil.
*
Mai mult de două sute cetăţeni au fost eri la întrunirea d-lui Şoimescu.
La această întrunire cetăţenii pre-senţi au hotărât ca să lupte pentru răuşita candidaţilor liberali-conser-vatori.
O a doua întrunire se va ţine poimâine.
*
D. doctor Sergiu, dorind cu or-ce preţ să rămâie în postul de director al serviciului sanitar, a declarat la mai multe persoane, că d-sa n’a iscălit manifestul colectivist şi că,mai mult, a fost iscălit fără ştirea d-sale în convocarea de alegători ai colorei de Negru.
n
Consiliul sanitar superior al armatei a dispus, ca bolnavii convalescenţi, ce au fost trimişi pe la băi, să fie retrimişi pe la corpurile lor respective.
n
Aflăm din sorginte sigură că d-1. Iuliu G. Sâvescu, student, ar fi descoperit un nou mijloc de mişcare, de o forţă şi viteză mult mai mare de cât a celor obţinute prin vapori şi electricitate, fără a întrebuinţa vre un combustibil, ceia ce consti-tue un câştig material imens şi un pas colosal în industrie.
Noul aparat produce mişcarea continuă şi toată cheltuiala se rezumă numai în fabricarea lui.
îndată ce d. Săvescu va găsi capitalul necesar, va pune în practică noua sa invenţiune.
u
Reprezentaţia ce era se se dea eri la Teatrul Naţional, în folosul exposi-ţiei române la Paris, cu binevoitorul concurs al d-rei Thcodorini, din cauza, indispoziţiunci graţioasei dive, s'a amânat pe mâine ori poimâinî scara.
Marţi dimineaţă un afiş special va fixa ziua irevocabilă a acestei serbări musicale.
ULTIMA ORA
AGEXTIA IIA VAS,
Londra, 6 Octombre. — Corespondentul ziarului «Daily-News» crede că Intrevorbirile continuă pentru a ajunge la o soluţiune a cestiunil bulgare. Rusia ar consimţi a nu trimite un comisar rus In Bulgaria; ea ar accepta alegerile făcute sub un comisar turc cu un minister compus din dd. Stămbuloff, Zankoff şi KaraveloiT; Austria, din partea sa, ar consimţi la depărtarea provisorie a Principelui de Coburg. O notă colectivă a puterilor, redigiată In acest sens s’ar adresa în curând Porţii.
Constanlinopol, 6 Octombre.—Via Varna.—Toate contractele cu Wurtem-bergbank şi Deutchebank, privitoare la împrumutul de 1,500,000 lire şi la concesiunea drumului de fier Angora, s’au semnat, afară de caetul de sarcini care va fi semnat probabil azi; aceasta poate fi deci considerat ca terminat.
După un ambasador, Turcia, prin a-ceastă învoială, a semnat un nou contract de existenţă pentru câţî-va anT.
In urma Incheerel împrumutului, d. de Nelidoff a reamintit Porţii cestiunea Indemnităţii de resbel, exprimând speranţa că Rusia va primi un acont pentru ceea ce i se datorează.
In privinţa convenţiuniî Suezulul, ultimul consilih de miniştri, a fost, In majoritate, de părere de a semna con-venţiunea fără protocol ; doi miniştri Munif-Paşa şi Djevdet-Paşa ah fost de părere să se semneze convenţiunea, dar, dacă nu cu protocolul proectat, cel puţin făcând reserve In privinţe articolului 10. Se crede ca Sultanul va aştepta acordul unanim al consiliului pentru a lua o decisiune definitivă.
Semnul de favoare ce Sultanul l’a făcut lut Artin sub secretar de Stat la ministerul afacerilor străine, Inftlţen-du-1 la demnitatea de Vizir, este în de obşte interpretat ca o punere pe cale spre funcţiuni maiînalte Intr'un viitor apropiat. Trebue să se noteze că Aggop Paşa, ministru de finanţe şi Artin-Poşa sunt singurii Armenienî care ah actualmente această demnitate suprema In erarli a choraană.
Viena, 7 Octombre.—Primind ia 4 Octombre pe Saadulah-Paşâ în audienţă, împăratul Germaniei a exprimat via sa satisfacţie, In privinţa raporturilor sale de amiciţie cu Sultanul şi părerea de rău că nu poate merge acum la Constantinopol. Dar speră că va visita pe Sultanul mal târzih.
EPOCA — 27 SEPTEMBRE

jMtăss.
CASA DE SCHIMB
G13
I. IM. F E R IUI 0
Stradu Lipscani, No. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
26 Septembre 1888
6 0/3 Renta amortisabila	Cump. 96 3,4	Vend. 97 1/8
5 0/0 Renta perpetua	93	94
6 0/0 Oblig, de Stat	98	92 1/2
6	0/0 Oblig, de st. drum de for 7	0/0 Scris. func. rurale	106 1/2	107
5 0/0 Scris. func. rurale	96 1 2	96 3/4
7 0/0 Scrie. func. urbane	105 1/2	106 1/4
6 o/0 Scris Tune. urbane	100	101
5 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	92 12	93 1/8
	81 1/2	81 3/4
5 0/o împrumutul comunal	82 1/4	83
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	225	230
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	50	55
	1025	1030
Acţiuni «Dacia-România»	230	240
» Naţionala	230	240
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	2 1/4	234
Bilete da banca contra aur	21/4	23/4
Fiorini austriaci	218	210
Tendinţa foarte fermă		
CASE DE VENZARE
liniri ftltm situate în Slrtsda Frumoasă No. iz IlUUu ItilOL ?i 12 bis; având fte-care 4 odat de stăpân, 4 de servitori, curte mare şi grădina spaţioasa cu pomt roditori.
Se vinde în total saO în parte.
A sr adresa la d-na proprietară care locueşte la No. 12 Str. Frumoasa în casele din fundul curţel	776
■Mi»yii™t«rj,iraBBMnMBiaM3
CASE DE ÎNCHIRIAT
DE ÎNCHIRIAT
Casa din strada Umbrii No. 4, lângă Clubul Militar, No. 82 Calea Victoriei, 12 odăi, parchet, sobe de porcelan, gaz, apă, curte. A se adresa chiar acolo la îngrijitor. (839)
nţ TWPUTUTAT casadinStradaPolonă DU lHUnmlill No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3camero pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
MT1WDUTDT A T Strada Berzil No. 122, UI UU1UAl Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
CAMERE te nen?obi.|a.te de.iQ-
riel No. 81.
chiriat cu luna în Calea Victo-
MOSII DE ARENDAT
nr s DTU P A T do la Sf. Gheorghe Ut AotllUAI 1890 înainte, moşia Pietrişu din distr. Viasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrcseu.
nn 1 |»j;\ ik A ti de la 23 Aprilie 1889 moşia IIiIj iVlHi.llIA 1 Lalosul şi DobricenI din judeţul Vâlcea pe cinci sat! mal mulţi ani.
MOŞII DE VENZARE
[1 nouă hectare vie şi obratie si-U luate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Drăgăşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
IIE VENZARE MIA ST.4NE8TI
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, păduredo brad şi’de fag, făneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lângă fabricile ele gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
DIVERSE
IOAN A. RHETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biurou de avocatura şi nota'iat Str. Academiei 29.	.	.
Ore de consultaţiunl de la 8—10 şt seara ae
la 0—9.	919
INSTITUTUL
HELIADE-RADULESCU
Este instalat In localitatea eea ntat sendpasâ (lin Capitala, in vasta gradina Ileliade. Studelo se iac dube programele scoalelor publice. Aci sint 4 clase primare st 3 liceale, si ’n lle-care an se trai adaogă clase superioare liceale. Preparaliuni petlru şcoala mililara. t’retul internatului este penlru clasele primare, 800 lei, iar pentru clasele liceale d< 1C00 lei.
052
r nn nnn CDâitri de câştigat intrb singura zi. DUU.UUU rnAnU Adresati-vo renlru aceasta fata întârziere prin scrisoare la Compuiarul Comercial, 557 Grande Rue deTeko, Conslananople, Turcia. 029.
DE VENZAIU
PIANO DE PLEYEL
DIFERITE MOBILE, CA( SI TRASURI
Mtrada Iladii-Yula \«>. 5	(958)
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU N AC H MIAS
No. 8, bl palatul Principele Dimitrie Ghika Siv. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucureşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 26 Septembre 1888
Renta amorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni deslat Conv.rur.l „	C. F. R.
„	Municipale
....... Casei pens. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale 5 % ,,	„	13
7 %	„	,, nrbane
5 % t,	,t	»»
5 %	laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. (20 lei]
Losuri crucea roşie ltaliane ,, Otomane cu primo Losuri Basillca bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construcliunl Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese ,,	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde
97%
94
99%
96%
93
osya
83 % 220 106% % 104 % 99
'•<«% 81 % 70 45 29 48 18
2%
208
124
100
99
205
84 %
230
107
97
105% 100 93% 84% 80 50 32 53 21
2 3/4
210
126
100%
100
275
imitEiiiiu; mmm m nm
14, Bue d’Antin 14, (lângă Opera)
sub direcţiunea d-lui Iluzeiauo expeditoru brevetat al CURTE REGALE S! MINISTERULUI DE RESBEL AL ROMÂNIEI
Se însărcinează cu or-ce transport de mărfuri între Frnucia si România din ureţurl fixe si reduse începând de la fr. 12 până la fr. 35 suta de kilograme în raport cu cantitatea şi felul mărfurilor saQ obiectelor.
Oficiu special pentru AMBALAG1U de mărfuri, mobile şi obiecte de artă.
Pimeşte în consignaţiune spre vânzare tot felul de pro-! duse alimentare, vite, vînaturl, ouă, pâserl, brînzeturl, vinuri, legume uscate etc.
Avanseaza asupra valorel mărfurilor până la concurenţa de 75 /0.
Corespondenţa în limba Româna, Franceza şi Germana.
Reprezentanţa în Bucureşti
No. 9, STRADA DECEBAL No. 9.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LÂ VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Sccee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn ieftinatate si soliditate urmt-toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Bati3te de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi doDame si Domnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna dtpa sistemul profesorului Dr. O. Jart». Gulere si manşete de olanda ultimufison. Mare asortiment de cravate ultimu fcson. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte peutru ftdiotatl. î.ayettes siTrousouri pentru copii. Trousonri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
:X0X;
ixm x
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGl! NOSTBU ILUSTRAT SI VA VI TRIMISOHI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
X
&
X
u
m
x
CASA DE SANATATE
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
Din nou reorganisatăşi arangiată în modul cei mai complect, având angagiaţî pe cei mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a da bolnavilor, cea mal deosebită îngrijire.
Primeşte în căutare bolnav! afectaţi de ori ce maladie; Se paate esecuta orî-ce operaţie;
Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12—6 p. m. de către d-nul Dr Drugescu, care se ailâ în permaneuţâ In institut.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boalelor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voeso a naşte In institut.
Aici se mal ailâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru bydoterapie.
(908)	Director, V. Lănţescu
X
X
BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
I, CRURALE SI UBLICALE
DupS construcţ'unele cele mal bune şi maî practice cu deplina asiguranţă a reţinere! tuturor her-jj nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi pă răsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALEI
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandage şi aparate pentru serviciul sanitar se confecţionază prompt cu cea mai I mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelierul | special.
F. NAUNIEANU
— BANDAGIST-ORTHOPEDIST —
Calea Grivita, 1)0 Bucureşti
94 j
'ţMEBBBisansHMSSBKgBasssBaEERBSsr'
N. 20 STRADA DREAATA N. 20
FLWlAil
MOAŞE
»
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI
PRACTICANTA DIN PARIS
CONSULTAŢII IN TOFE ZILELE - DE LA ORA 1 PĂNÂ LA ORA 3. —
922
SUBURBII PITAT M 0 S U
BĂILE
CD
nu
Strada Politiei, No. 4—6
Stabilimentul de băl este deschis în toate zilele de la 6 dimineaţa până Ia 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt des- W chise in toate Marţile şi Vineriie de la 6 M dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis- Jg .posiţia onoratului public. Direcţiunea. Jsesssss»;**.»*	st*** !**«*#,&*
Se află de vânzare:
TRATAT VINICOL
Depoîi principal la d-nu I. Popp, strada Cătunu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale.
exîtass ar. 36v£BB®aEsaaaMesBBei3BSEass A apărut de sub tipar şi se află de vân. zare la toate iibrările:
ETIMOLOGIA LIMBEI FRANCEZE
penlru usul scoalelor secundare de d. I-Maurer, profesor. — Preţul 1 letl.
Erezii L. LEMAITRESuccesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 1 92—Bucureşti
Se însărcinează eu construcţiunl ,_
de turbine şi mori cu preţuri mal A reduse de cât acele din Viena şi Pesta.
Preeiul
Unei mori cu	1 piatră	de 36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	«	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»>	42	»>	3800
Esecutează repede or-ce lucru de turnătorie sau mecanică; precum ; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile penlru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu, etc.
Mare asortiment de l/.eve de tuci, fer, raiuri pentru vagoane, Reacau-vile, greeiae Mapdaizsrut de pietre de moara, La Ferte-sous-jours.
REGIMUL DE LANA
AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca cel mai excelent
M daliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu *Medalie de Aur»
X

C. 4-	—•
t
[concep
•o § I S
ag aţsst
=-13 g c £
•s£ o „ g S73» § " er-5 3 o'* ^ 2 «
*•7 t r S 2 N
rt » q <*> r. o C ^ ^
g = s:-cgg,5: % a p 55 S«.
BICYCLES SI TRICYCLES
THE fOVEÎ'llll JIACI1IMSTs C° L™
CAPITAL FRANCI 1,500,000
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Renal |PR0F. DR. G. J/E6ES, \N. BENGER SCEHNE, STUiGâRTi Preturile de vânzare originale ale Fa. bricei dupe mărime.
905
Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles.
PREMIU I
Paris, Lontlon,
YVIen, Liverpool,
Nlaiichester,
Sydney, Rirming-
liaui, Mclbournpj ele. etc.
AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8,
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani IYo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 26 Septembre
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fonduri de stat român		
Renta rom. perpe. 1875 5%	1 Ap. 1 Oct.	»(%
Renta rom. amortisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	9“ V
Renta rom. rur. conv. 6%	1 Mai l Noem.	99%
Oblig, de stat C. F. R.6%	1 lan. l iulie	10«%
idem idem 5%	Idem	
Împrumut Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sept.	
lmprum.Openheim 1866 8% Agto	1 lan. 1 iulie	
		2 3/4
împrumut, de oraşe		
impr. oraş. Bncur. 5%	1 lan. t Iulie	84
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	59
im.or.Buc.cuprimelozfr. 20		60
Valori «liverse		
Creditul funciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	107
idem idem 5%	idem	
Cred. func. nr. din Bnc-7%	idem	105
idem idem (>%	idem	101
idem idem 5%	idem	93#
Cred. tune. nr. din laşi 5%	idem	83
Obl.cas. pensiun. fr.300 10	1 Mai 1 Noem.	23.5
AVIS IMPORTANT
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la ftrmle aci notate : rescu ; T. -Vestei: p. Petrscu; Cumpu-Lung şi Ploesli: A. itosenblulh; Buseu: T. ca Lucalo; Roşi ori-de-Vede-. Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa 738
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National
\ Atragem atenţiunea onrabilului publio ca în desvoltarea ce’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
^ fara a conţine intr’ânsa alt material de cât piele si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI
noastre, ori-ce pereche «le ghete purta înnabricci noastre simt garantate «le noi
Craiova : FloreaStănciulescu ct Th. Demetrescu ; T.-Severin: Pli- Kohm; Piteşti-. M- I. Satescu; T.-Jiu : Marcus et Spinter; R.-Vilcea: I. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M Uorovitz; Roman-. Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna Ovanes Ştefan; Giurgiu: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi.	Cu stima,
IVt. X. MNDREA et Comp.____________
Tipografia Ziarului,, Bpooa1
Tipărit cu cerneala Ch. LoriUeux-Cie Paris
Qirant reaponaabil V. P. Gheorghlu.
www.dacoromanica.ro