ANUL III No. 849 ■ m A DOUA ED1TIUNE SÂMBĂTĂ 24 SEPTEBRE (5 OCTOMBRE) 1888 PMBM—IBM——M—H—— UMERUL {5 ||4M NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rucnresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, <5 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In streinetate: La toate olliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, t> luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA fl NUMERUL BANI NUMERUL ANLJNCIUR1LE OIN ROMANIA SE PRIM ESC Ol RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Pai'ix . Ajtrncc llava h, Placede 1(1 Hourse, 8 Auunciurl pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS : se gaseste jurnalul cu 15 cen«. numeral, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-maln, No. SI. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ/UNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DAfINtSTRA ŢI UN EA No. 3,—-Platza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3 1IMMMI UNIREA COLECTIVim-UimU ZAPACEALA DOMNU P A N U I_’A PUPAT 1 CAVALERUL CRASNARU LOGODIŢII MINISTRU PALATULUI AI Palatului sunt miniştri! actuali, zioe cu mare parapon presa liberală disidentă de toate nuanţele. Al Palatului zicem şi noi că sunt de-o-cam dată miniştrii actuali,până cănd corpul electoral se va rosti şi va spune daca ’i consideră şi ca ai lui. Dar presupunem un moment că după iesturnarea colectivităţe', în loc de dd. Rosetti-Carp Maiorescu, ar fi venit în capul unui minister D-nu Dimitrio Brătianu, sau chiar reformatorul d. Panu ? Oare domniele-lor nu erau se fie tot miniştrii ai Palatului; oare era să’şi găsească Îndată o denumire pompoasă de miniştrii ai majoritâ-ţei, de şi lucrau contra majorită-ţei represintată în Cameră pe drept sau pe nedrept ? Apoi se urmărim puţin demersurile coaliţiei în anii din urmă şi se vedem ce a făcut, ce a hotârît, la cine s’a adresat mereu ? Mai toate întrunirile din urmă se sfârşeau prin hotărîrea luată de a se delega cutare sau cutare personalitate politică spre a merge la Palat şi a cere M. S. Regelui se 'şi schimbe ministerul, şi se aducă in capul afacerilor pe or cine ar voi M. S. numai se ne scape de colectivitate. D. Vernescu a avut o asemenea misiune din partea coaliţie', d nu Lascar Catargiu a îndeplinit acelaş mandat din partea alegătorilor săi Qălăţenî, şi în special d. Dimitrie Brătianu făcea regulat peregrina-ţiuni—cu şi fără mandat—la Sinaia, la Cotrocenî, la Palatul din capitală, cerând neîncetat ca Majestatea Sa se ’şi aleagă alţi miniştri. Aşa dar Msjestatea Sa şi-a ales miniştrii şi—gramatical vorbind— aceşti miniştrii sunt ai Palatului, precum am spus că ar fi fost ministru al Palatului chiar potolitul an-tidinestic Panu. Ce reese de aci ? Reese oare imposibilitatea, lipsa de drept a guvernului actual de a se înfăţişa înaintea alegătorilor şi de a le spune : «De şi adherenţii mei—propriu zis— sunt puţini la nuraer, eu solicit voturile voastre şi nâdâjduesc că făcând binele, că avend un program sănătos, se va mări numărul adhe-renţilor mei !» Apoi atunci aceaşî lipsă de drepturi ar fi avut’o şi d D. Brătianu, al cărui partid neunit cu colectivitatea nu e tocmai aşa grozav de măricel ! Aceaş: logică ar trebui să o avem pentru or ce grup şi grupuleţ politic liberal disident, care prin el singur neunit cu colectivitatea însemnează unu plus unu, plus zero. i£ dar al palatului Ministerul actual, precum ar fi fost al palatului or care all Minister penă în ziua se-verşirei alegerilor. Când Camsrile vor fi constituite, şi când Ministerul actual nu ar găsi într’ensele sprijinul trebuincios impus de Constituţie, iar Regele tot ar voi să’l menţie la putere, în ziua acea numai ar avea dreptul presa disidentă să denumească acest guvern : Miniştrii Palatului, în sensul răutăcios al cuvintelor. Ear penă atunci, d. Dimitrie Brâ tianu şi C ie care repudiază astă-zi cea ce au cerut ori pentru d-niile lo", în loc de a geme pe nedrept, să ’şi pregătească îngrozitoarea majoritate cu care vor spulbera or ce suflare libsralâ-conservatoare. TE LE GRA M E AGENŢIA IIAVAS Paris, 4 Octombrie. Le Soleil este autorisat să desminţâ ştirea relativa la logodna principelui Greciei cu fiica ducelui de Ctiartres. Viena, 4 Octombrie. Azi dimineaţa, împăratul Wilhelm a vi-sitat pe Împ6r,.tul Franţ-Iosef pentru a’l felicita cu prilejul zilei sa’e onomastice. Cel doul imperaţi aQ mers să vază noul teatru ai Curţii, care era iluminai cu lumina electrica. Imperatul Wilhelm a conferit d-luIKalno-ky crucea de Driliante a ordiuulut Vulturului Neyru, şefului de secţiune al afacerilor străine comite Szoegyenyi, crucea de briliante a ordinului Vulturului Rosiu, decora ti uni înalte comitelui Tisza, şeful de desectiune Passetti, guvernatorului Aus-triel-de-Jos şi primarului Vienel. Paris, 4 Octombrie. D. Carnot va pleca Sâmbătă ca sS visi-teze Lyon şi Annery. Viesa, 4 Octombrie. întors de la visita noului teatru imperial, Wilhe'm II a primit pe generalii aus-triacl prezenţi In capitală. CAte-va minute înainte de amează, Wilhelm It şi principele imperial seduseră la ambasada germană ca s6 asiste la dejunul oferit de principele şi de principesa de Reuss şi la care aQ fost invitat! pe lângă mal mulţi funcţionari germani şi generalii Ramberg-Brk>, IVjacurcI şi şeful de secţiune Szoegyenyi. Viena, 4 O tombre. Dupe dejunul oferit de principele de Reuss, împăratul Wilhelm a primit la otelul ambasadei germane pe şefii misiunilor strâine, şi mal întă u pe nunţiul a-postolic Monseniorul Galimberti cu care a stat de vorbă 1/2 oră, apoi pe Sir Paget, pe Saadulah-Paşa, pe d. Nigra, pe însărcinaţii de afaceri al Pranciel şi Rusiei; In sflrşil pe miniştrii residentt. înainte de această receptiune diplomatică, împăratul Wilhelm primise pe corniţele Kalnoky, pe d. Tisza şi pe profesorul Schroetter. Viena, 4 Octombre. Astă seară la 6 ore un mare prânz de curte s'a dat In onoarea împăratului Wilhelm. P Auzul s'a s’rvit în marea sala des Reda Ues, împodobii într’un chip splendid cu flori şi tapiserii preţioase de G >b°lins. Intrarea la curte s’a făcut In ordinea următoare : Impfr tul Wilhelm cu împărăteasa; împăratul FranL-Joseph cu arhiducesa moştenitoare; aihiducele Rudolf cu arhiducesa Maria-Teres», cet l-alfl arhiduci şi arhiducese, şi In sftrşit» invitaţii. împăratul Wilhelm a luat loc In mijlocul mesei între Majeslăţile Lor austriace. Alăturea de împărăteasa se afla arhiducele Rudolf, lângă Împăratul arhiducesa Ste-fania. Dupe al 4-lea serviciu, împăratul Fi-antz-Josepli a ridicat toastul următor: Cu un simţimânt de cordială amiciţie şi In numele alianţei care ne uneşte pentru binele popoarelor noastre, beaQ pentru buna stare a oaspctulut nostru imperial, ca Atot-pulernicul să-l călăuzească în calea în care a intrat toata puterea tinereteî. Trăiască împăratul Germaniei, rege al Prusiei 1 Trăiască împărăteasa şi regina a Prusiei! Trăiască toata casa regală! Monarhii apropiarâ paharele lor. împăratul Wiihelm a respuns mulţumind Majestătilor Lor. Adânc mişcat, zise el, sunt fericit că mă găsesc aci în ziua onomastică a Majestăţiî Voastre. Am venit aci ca strein, dar de mult! ani cunosc bunătatea Majestătit Voastre, iar testamentul defunctului meQ bunic venerat mi-a făcut cunoscut amiciţia încercată şi indisolubilă ce vă lega pe amândoi. Beau pentru buna stare a prea onoratului meu aliat, Mijeslatea Sa împăratul Austriei, R ge al Ungariei, în acea a Majestâţil Sale împărăteasa şi a lntregel familii imperiale şi|regale.—Musicele cântară imnurile celor două ţări, pe care invitaţii le ascultară în picioare. Dupe ce s’au terminat imnurile şi invitaţii şi-aCi reluat locurile lor, împăratul Franlz losef se scoală din noQ şi zice; —Permiteţi, Sire, se ridic paharul meu în onoarea armatei germane, model strălucit al tutulor virtuţilor militare. Trăiască camarazii noştri prusian! şi germani! Trăiască! Trăiască! Trăiască I—Tot! invitaţii repetară : Trăiască !—Împăratul Wilhelm se înclină, apropie paharul său de al Împăratului Franz-Iosef, se înc inâ în fata împărătesei şi respunse: BeaQ pentru buna stare a armatei austro ungare. Trăiască, camarazii noştri al armatelor austro-ungare! Trăiască.— Invitaţii repetară din noQ: Trăiască. Dupe prânz, Curtea se duse în mica sală des Redoules, unde Majestâtile Lor ţinură cerc. Viena, 4 Septembre. împăratul Wilhelm şi familia imperială aQ venit spre seară la Arhiducele Carol-Ludovic, pentru a lua acolo ceaiul. Ui I REA COLECTIV ISTA-L1BERALA DESAPROBATA DE «ROMANUL» Dacă pe ici pe colo se mal caută a se nega alianţa dintre liberali şi colectivişti, faptele vin zilnic sâ dovedească că această alianţă să sâvîrşeşte, de fapt, în toate judeţele. Iată pentru azi ce citim în Naţiunea, reprodus după La Liberte Roumaine : «Nimic nu e mai firesc ca alianţa dintre liberali între eî; nimic nu e mai just de cât concentrarea tuturor forţelor liberale în faţa unireî tuturor forţelor conservatoare.» In acelaşi timp iată ce citim în Lupta sub titlul alianţa elementelor liberale la laşi : «In urma acestui fapt, liberalii disi denţi, întrunindu se în comitetul general au hotărât ca în faţa împrejurărilor grave, să se facă o alianţă electorală.pur electorală, si cu liberalii-colccti-visti din localitate.» «Alaltă ieri Marţi, comitetul radical s’a întrunit pentru a se pronunţa asupra acestei cestium. Dupe desbateri lungi, grupul radical s'a hotărât ca să meargă înainte cu alianţa d'ja încheiată cu liberalii disidenţi şi să lupte alăturea cu toate forţele liberale.» Din fericire pentru liberali, sunt câţiva oameni şi să găsesc câte-va gazete care protestează tn contra acestor scandaluri. Printre acpştin trebue să prenumărăm ziarul Românul, care protestă In contra acestei împerecheri, prin următoarele rânduri pe care le culegem în articolul de fond al bătrânului organ liberal ; «El 1 le place liberalilor aceste decla-«raţiuni, şi putea vor ei în aceste con-«diţiuni să ajungă la o înţelegere, la o «un»ra cu colectiviştii ?» «Colectiviştii nu'şi ispăşiră încă păcatele, sub a căror greutate se sfiâ as-«tsz şise vorafla Încă pentru multtimp, «şi voesc deja să se impună liberalilor, «lnfâţişindu-se înaintea lor ca având «putere şi greutate In ţară, şi punân-«du le condiţiuni dintre acelea pe cart «nici un liberai adeverat, nici un «liberal onest nunuinai ca le poante primi, dar nici Inu va sta la «vorba pentru a Ic discuta. «Noi ăştia, cari, cum am mai zis, ne «am păstiat neatins caracterul individualităţii noastre politice şi deplina «noastră libertate de acţiune, decla-«ram pe facla si lămurit,ca nu pu-«tem admite posibilitatea unirei «cu acei pe cari îi combăturăm «pun» eri si de ale căror rele su-«fere si va suferi încă pentru «mult timp tzara. Nu ; nu poate să se facă unire cu acei cari au fost la cârma ţăreî şi carisăpre-sintă azi—după cum zic eî—în numele unei partide cu putere şi greutate In ţara. Recunoaşterea greşalelor şi’a slăbi -ciunel lor poate că le ar face mal bine ; dar nu la aceasta pare ca se gândesc colectivişti!, ci la mijlocul d’a pune manii pe curma, servmdu se de creditul şi autoritatea morala a liberalilor. ZĂPĂCEALĂ. Ziarul Naţiunea să agaţă în numărul său de eri de programul nostru. Acel organ de publicitate care n’a fost în stare se discute şi să critice programele noastre, care în mulţimea de idei ce s’au agitat de cât va timp n’a'emis o singură propunere originala, caută pete în soare,şi într’un articol intitulat «Zăpăceală» descoperă câte-va deosebiri de amănunt între programul guvernului şi al nostru. Independenţa membrilor unul partid este un lucru pe care nu ’1 pot pricepe liberalii, căci pentru dâaşil un grup nu e omogen, de cât când el e compus de slugi plecate abdicând orice drept de critică în faţa unui stăpân. Negreşit sunt oare-care deosebiri între programele noastre; căci dacă n'ar fi deosebiri nu s'ar fl publicat programe deosebite. Numai diferenţa care există între ele este cam aceiaşi deosebire care să stabileşte în geometrie, între figurile e-gale şi figurile echivalente. Două figuri egale sunt acelea care nu numai aQ aceiaşi întindere, dar încă care când să superpun să potrivesc absolut. Figurile echivalente sunt acelea care, de şi sunt de o întindere egală, nu să potrivesc însă când să superpun. Mal ese pe ici pe colo câte un colţ, câte un unghiQ. Ei bine dacă programele noastre nu sunt egale, ele sunt echivalente. Daca când ele să superpun, rămâne pe ici pe colo câte ocestiune afară, este totuşi o sumă de idei comune care pot face baza unui program identic de proiecte şi de reforme comune. Ge este însă de necrezut, e ca organele acelei amestecături na mai auzite a liberalilor, colectiviştilor şi socialiştilor, care să chiamă familia liberală, şi care să aseamănă mai mult cu acele familii de ţigani,care trăesc sub acelaşi cort cu fem9î,opif,’ căţel şi purcel—ce este de necrezut ,zic,eca organele acestUj mixtumeompositum să vie să releve deosebirile de detaliu ce să pot găsi In programele noastre. Precum să vede, ideile noastre nu sunt tocmai potrivite cu gustul rafinat al tutulor liberalilor care compun ma- rea familie liberală, adică al liberalilor lâeţi, ursari, zavergiî, etc. Ei însă cred că alegătorii vor prinde gust la mîncarea ce le-o pregătesc într’un cazan comun, in care amestecă la un loc şi zeama liberală, şi piperul radical, şi lăturile colectiviste. D. PANU Lupta ne înjură, in limbagiul su-rugiesc al d-lui Panu, fiind-că Intre altele am spus că d. Panu s’a pronunţat într’o zi pentru candidaturile oficiale, în vremea când credea câ are se fie agreat ca candidat oficial. De oare-ce Lupta contestă faptul, reproducem aci următoarele rânduri din numărul eî de la 20 Iulie ; lată textual ce scria d. Panu : «Prezentându se cu asemenea program, guvernul să ţină alegătorilor, prin puţinii Iul partizani, cam următorul limbogiu : «Alegători, nu venim innumele nici «unui partid, nici unui nume, ci tn «numele unor idei care suni cutare şi cutare. «Nu voim a sta la putere pentru a «satisface ambiţiile şi nevoile partizanilor noştri, ci pentru a îndeplini «un număr de reforme. Fiind asa, «NOI NU PREZENTĂM CANDI-«DATI OFICIALI DE CÂT PE A-«CEI CARI s'ar prezenta in numele «unor idei şi a unui program ce v’ar «satisface. Mai mult. Pentru a dovedi bine câ d-sa aprobă din răsputeri această atitudine, pe care o recomandă guvernului, d. Panu adaogă : «lată singura linie corecta care să înftrţişeazâ junimiştilor.» «Procedă id ast-fel, guvernul actual va scăpa mai întâiu de alianţe de persoane şi de grupuri, va inaugura o politica noua si cinstita.... Gând vedem că în acelaşi articol d. Panu zice că dacă guvernul va veni cu un program, (lucru pe care ministerul l’a făgăduit din prima zi a venirii sale la putere, «el ar fi dispus a nu mai aminti origina impura a ministerului » etc..., puteam conchide că d. Panu nu numai că aprobă candidaturile oficiale, dar încă râvneşte după o candidatură o-ficialâ. De altminteri nu erea de mirat acest lucru, pentru cel ce ştiu că d. Panu a fost candidat al poliţiei colectiviştilor, acum câţi-va anL Acesta este răspunsul nostru. Gât pentru tonul obraznic al d-luî Panu, d sa ar trebui să ştie că, când ia asemenea aere, ştim să-l punem la reson şi se-1 reducem la tăcere, ca astă-vară, prin câte-va simple Întrebări la care până azi nu a răspuns, şi prin câte va afirmaţiunl Întemeiate pe fapte positive şi pe mărturisirile unor oameni, de cuvîntul cărora nu se poate Îndoi şi care sunt chiar aliaţii săi de azi. www.dacoromanica.ro EPOCA - 24 SEPTEMBRE CRONICA I_*a pupat ! 0 ştira de cea mal mare însemnătate ne a sosit a l’altă-eri din Ploeştl: Grigorescu a pupat pe Stanian 1 Iată cum s’ad petrecut faptele. O săptămâna înainte de alegerea consiliului judeţean, o deputaţiune colectivistă s’a înfăţişat Înaintea d-lui Grigo-rescu cuurmătoirta propunere: D. Stanian e gata să ’ţl facă or-ce concesie, gata să te susţie pe d-ta şi pe al d tale la alegeri, dar îţi pune o condiţiune sine qua non. — Care? răsounse d. Grigorescu. — Se împacă cu.d ta, dar cu condiţiu-nea... să ’l pupT. — Unde? zise d. Grigorescu cu drept cuvînt Ingrijat. Deputaţiunea se întoarse şoldtc-şoldtc la d. Stanian — (şoldte-şoldîc ca cestiu-ne de deferenţă) — şi ’i supuse întrebarea d-lul G. igorescu— Să mă pupe în gură răspunse marele patriot. Deputaţiunea se întoarse la d. Grigorescu lot şoldîe şold c, şi ’I transmise răspunsul. — In gură, cu nici un preţ I strigă d. Grigorescu, câci pute a rachiu de drojdii. Fâgâduelile, rugămintele de tot felul fiind zadarnice, deputaţiunea reveni la d. Stanian şi mal şold'e-şoldîc de cât or când. Aci începură discuţiuni şi propuneri de tot felul. — O idee I exclama Gogu Cantacu-zina Rlfoveanu, care în această afacere jucase io;ul lui nenea Ştefan Bellu... — Ce idee ? — O idee minunată. Grigorescu nu vrea se te pupe în gură, atunci să te pupe în oehiQ. — In care ochiu? întreba Stanian, încreţind di-ja pleoapele? Dreptul sad stângul ? — Nu e nevoe să precizam răspunse Gogu. E vorba să te pupe Iu ochiu şi mal mult nu. — Alea jacta est I — zise Stanian — care ’şîaminti că este avocat şi cunoaşte câte va citaţiuni pe lătineşle. Deputaţiunea porni iarăşi la Grigorescu — ce-va mai puţin şoidîc-şoluic, — şi ’f transmise hotărîrca şefului. Grigorescu stătu pe gândun cât stătu şi apoi zise: —Primesc, dar vă rog ca până în ziua alegerei să mă supuneţi unul sistem special de entrainement întocmai ca a-cel al cailor destinaţi pentru alergări. Cererea lui Grigorescu fu admisa în unanimitate, şi timp de patru zile el fu supus următorului sistem de entraî-nement: — Dimineaţa Începu prin a pupa în ochii! pe un copil de trei luni, apoi pe un baeat de trei ani. La patru seara îşi reînoi experienţa asupra unui tlnăr de 20 de ani. A doua zi, Grigorescu pupă în ochid fără cea mai mică scârba pe un bătrân de 60 de ani. In ajunul alegere!, îşi reînoi încercarea asupra lui Tudorache, bucătarul răposatului Gonu Matache Cirişeanu. In sfârşit în ziua alegerei Grigorescu zise : — Sunt gata 1 Ceremonia pupăreî se săvârşi atunci cu toată pompa cuviincioasa, de şi Stanian încreţise pleoapele de la och\ mai tare de cât or când. Cum a fost a fost; vorba e că Grigorescu a pupat In sfârşit pe Stanian 1 1 lla.v. DIN STRĂINĂTATE ! Cartea doctorului Mackenzie L'lndcpendance Belge dă cititorilor săi câte-va amănunte asupra cărţel d-rulul Mickenzie, carte aşa de mult aşteptată. Aceste amănunte, le-a putut căpăta corespondentul belgian, graţie unor indis-creţiunf. Această carte va fi împărţită în trei părţi. Prima va fi istoricul. Ea va schiţa progresul Doateî, din momentul când d-r Macetizkie a fost chemat lângă augustul bolnav, adică de la finele luneî lui Maiu a anului trecut. Acest capitol va mal conţine şi amănunte interesante asupra vieţel zilnice a aceluia care nu era de cât prinţ moştenitor. Asupra obiceiurilor sale casnice, precum şi a ideilor sale în general. A doua parte a lucrărel va avea un caracter pur polemic. Această parte se subdivide în două capitole. In primul, autorul se va încerca se de-monstre ca fiind dată starea în care a găsit pe bolnav, regimul ce l’a adoptat erea singurul care avea o bază ştiinţifică. El va căuta se probeze că numai acestui tratament se datorează prelungirea vieţel lui Frederic al Iil-lea. Doctorul Mackcnzie va face se reasă prejudiţiul fatal ce l’a cauzit doctorul Gerhardtisânătâţel prinţului, prin metoda sa excepţională cu aplicarea caulerulul electric, prin întrebuinţarea unei canule imperfecte, şi prin violenţa tratamentului practicat de căi re doctorul Bargman. Autorul se sileşte, afară de acestea, a mal proba, că dacă bolnavul ar fi fost încredinţat numai îngrijirilor lui, viaţa sa ar fi fost prelungita, cel puţin încă t0 luni, şi ca în fapt zilele lui Frederic al III-lea aO fost împuţinate numai prin incapacitatea medicilor germani. A 3-a parte a lucrărel va fi compusă din statistici. El va demonstra cât sunt de teribile resultatele operaţiunilor exterioare asupra larynxulul. Tendinţa generală a lucrărel va fi de a demonstra că nu s’a ştiut de sigur tot ce trebuia să se ştie asu :,ra cauzei morţel lui Frederic al lll-lea, care este cancerul. Lucrarea doctorului Mackenzie care este menită a provoca noul polemice asupra sfârşitului tragic al nenorocitului împărat, nu va fi publicat de câL la 15 Octombrie s. n. Memoriul lui Frederic al Iil-lea. Tagblatt află că editorul revistei Bunds-chan a comunicat autorităţilor numele autorului comnnicărel Jurnalului Kron-printzului. Acesta ar fi un fost coleg al d-lul deBis-marck, care ar fi primit din mâinele chiar ale împăratului Frederic, un exemplar din această lucrare. Pe de altă parte o depeşe adresată ziarului Las Dăbals din Berlin ne spune că autorul acestei comunicări nu este altul de cât uu învăţat german, care a fost în diplomaţie şi care a ocupat mal mult timp o catedră de la Universi'atea din Stras-bourg. Le Mat in adaugă tot în această privinţă că în urma ameuinţărel ce procurorul imperial din Borlinafâcuteditorulul, acesta ar fi numit ca autor al comunicârel Memoriului Impăratu ul Frederic al ill-leape profesorul Ilenri GefTken, senator la Ham-burg, scriitor cunoscut şi autorul unei cărţi contra Culturkampfulul, protejat al marelui duce de Biden şi vechio vrăjmaş al Cancelarului. INFORMATIDNI Neînţelegeri adânci s’au ivit în sinul comitetului d-lui Dim Brâtianu Neputând să cadă de acord asupra atitudinea politice a grupului liberal-disident atitudine care trebbuia să /ie stabilită in întrunirea publică ce era să se (ie Duminică în sala Ateneului, uceastă întrunire s’a amânat. Azi la 2 ore toţi domnii Miniştri vor pleca la Sinaia. D. loan Ghiea, Ministrul nostru la Londra, e aşteptat zilele acestea în Capitală în virtutea unui congediu. D general Cernat, comandantul corpului al 3 lea de armata, a adresat & zi un ordin de zi prin Care arată trupelor ce au luat parte la manevre, mulţumirile M. S. Regelui. -ses - Colonia Franceză a resimţit o vie pierdere prin moartea unuia din membri se', d. I. M. Theodolin care era unmare filantrop. Din 2i elevi ce au absolvit anul acesta cursurile şcoalei de comerţ din Capitală, s’au presentat la esa-menele din Septembrie, 8 candidaţi, din care au obţinut diploma numai 5 în oidinea următoare : Scărlatescu Ştefan, Dumitriu Pândele, F--der Iacob, Tunescu Andre', Dumitresou August. Aşa la Vâlcea a fost adus de eri un medic din B âila, Ţânţâreanu. Dupe nişte informaţii particulare ce avem, aci asta permutare ar fi fost cerută de Simuleseu doctorului Ser-giu. Asesră s’a ţinut la hotelul de France, o întrunire a coLcti vită ţel. D. 1. C. Brâtianu a prom nţit un discurs prin care face apel la unirea tutulor colectiviştilor trecuţi şi pre-senţi. Dupe această întrunire colectivişti au discutat între ei persomela ce vor propune ca candidaţi în judeţele Ilfov, Vlaşea, Prahova, Do-rohoiu, Botoşani şi I«şi. -s*- Unirea liberalilor desidenţi din Bu-zeu cu colectivişti de acolo, s’a făcut a-l’altaeri. D. Nae Stat seu, unu din conducătorii liberalilor desidenţi din Buzău, a mers la colectivistul Monteor şi s'a împăcat cu clica co lectivista care era strînsă pentru a discuta în privinţa alegerilor viitoare. Ca se se vază însă cât de statornice sunt principiile firmei Stâtescu-But-culescu extragem din ziarul Unirea organ al d-lui Stâtescu următoarele apreciări asupra colectiviştilor din Buzeu cu care s’a unit astă-zî. lata ce zice d. Stâtescu sub propria sa iscălitură îu ziarul seu Unirea din 22 Septembrie. Şt’ţl că prin co’oanele acestui ziar, susţinut cu bine-voitorul d-v concurs aproape 16 luni, am combătut cu înverşunare toate abuzurile, hoţiile, ilegalităţile şi con-rupţiunea guvernu ul răsturnat. Cu dreptatea tntr’o mâna şi cu curagiul în cea l’al â am apărat drepturile poporului apăsat şi nedreptăţit; în urma cărora orhiul meO dreut nu mal vede, din causa loviturelor mortale ce am indurat de la unul din sbiril pulerel colectiviste. Se potriveşte ? Atragem atenţiunea d-lui Ministru de Interne ssupra unei mişcări ce se face printre medici de judeţe. Membri casei pensiunilor ErorieI spitalelor se vor întruni zilele acestea pentru a alege un membru în locul d-lui N. Sc. Ghiki demisionat. Sa crede că în acjst pe st va fi a-les d. Ferdinand Gh ka, actual inspector general al spitalelor Eforiei, -ss- D. Ioan Agaric , fost vice-preşe-dinte el camerei şi f. st deputat, a declarat la mai mulţi alegători din Roman că nu va lupta la viitoarele alegeri şi nici va f«oe politică militantă. Şi aceasta din causâ că s’a desilusionat, vezend purtarea liberalilor de toate grupurile cari au compromis liberalismul. -*8- Eri seara pe la 9 şi 1/2 a fost un Consiliu de miniştrii. Aflăm că d. Constantin Exareu ’şi va pune cardidaturade deputat la colegiul I din Capitală. «- Domnii Ghforghe Vernescu şi Gheorghe Gantacuzino au avut eri o lunga întrevedere cu d. Theod< r Rosetti, preşedintele Consiliului de miniştri'. D. doctor Corsin, fost medic la Vâlcea, pus în disponibilitate aşa zis în urma avizului consiliului sanitar superior, a adresat az: d-lui Th. Rose’ti o plânge-e prin care a-ratâ că d-sa a fost pus în disooni-bilitate pe nedrept, ne fiind nici o reclamaţie contra d sale. No’ credem că d. Corsin va arăta d-lui Ministru adevărata cauză a înlocuire! d sale, care du pe câte ştim noi nu ar fi alta de cât că mergea rău cu Simuleseu. -«8- Printnl de Galles înainte de a pleca la Sinaia a ţinut se visiteze pe Mitropolitul primat. Alteţa Sa a stat mai mult de douăzeci de minute la Prea sfinţia sa. Moştenitorul tronului Angliei va sta la Sinaia până Luni. Vorbi' d eri cn d. Greem în privinţa curselor de Duminecă. A. S. R. a zis că dacă arch’d cele Rudolf va veni în Transilvania în ziua aceasta, el va putea se asiste la cursele noastre şi apoi se plece la Viena. Ni se scrie din Severin : «Pe la începutul septemânei viitoare va apare în Tornu-Severin un ziar al partidului liberal-conserva-tor.» Urăm noului ziar zile lungi şi succe3. Mercur! au început examenele o-rale pentru bacalaureat. Următorii elevi din seria I iu şi a 2-a au reuşit: Anastasiade Anton, Alimânescu Dumitru, Antimrsnu Ilaralambie, Agemolo Constantin, Abramescu Gri-gorie, Balaban Victor, Bucşenescu G orge, Bălâcescu Ioan, Bosel Fre-di-ric, Baier Calmau, B-iha Niculae, Burileanu Demetru şi Badulescu A-lexandru. D. Kmanuel Arghiropol director proprietar al ziarului Romanul (din Roman) ’şi va pune candidatura ca independent la colegiul 1 de acolo. CAVALERULCRASNARU Citim în Buciumul Vâlcei: Obrăsnicia ne mal pomenită ajcolectiviş-tilor a ecsasperat lumea. Mirţt la 13 Septembre, Crâsnaru fostul prezideut, sluga hoţului Simuleseu,cavalerul falşuriior îu acte publice, şi omul lipsit de oare ce conştiinţă şi de ori ce simţ de moralitate, Insulta în sala Tribunalului pe actualii m mb ii al consiliului comunal D. Iepure, îi zise atunci, că mal bine de cât a in-mlia oamenii oneşti, ar trebui se respuuzâ prin gazeta sa la tot ce se impută lui Simuleseu. D. Crâsnaru drept orl-ce respuns zisea-lul Iepure, că şi ziarele colectiviste după vremi au zis de d. Iepure ceva în afacerea Christofi şi că nici d-sa n’a respuns, prin urmare dacă Simuleseu e hoţ fiind-câ tace şi d-nu Iepure este hoţ tiiiid-câ a tăcut. —Minţi, zise d. Iepure, am răspuns imediat în Epoca şi am cerut darea în judeca-a Iul Cristofi pentru calomnie; voi în;6 toţii veţi tribui se vă daţi seamă Înaintea justiţiei de fără de legile voastre. Crăsna-ru respunse priutr’o nouă insultă. D-nu Iepure îi replică priutr’o palmă, adăugând aceste cuvinte: «pungaşule se’ţl iei seama la vorbe». Cavalerul Crâsnaru, ’şl a ridicat pălăria de jos, şi-a aşezat repede ochielari la nas şl a fugit la procurorul căruia i-a reclamat şi care a şi dresat cuvenitul pro-ces-verbal. Mal târziQ, cavalerul Crâsnaru, consiliat se vede de prieteni; ceva mal deştepţi ca dânsul a Irimes martori d-Jul Iepure, de şi ştia că îu urma reclamaţii ce făcuse Parchetului nu mai avei drept a căuta satis-lacereprin arme. Ba tocmai fiindcă ştia a-ceasta ş’apermis această rid’colâ fanfaronada, ştiut fiind de toată lumea puţinul curaj al acestui Domnişor. Martorii d-lul Iepure, d-nii Z.igrâvescu şi Siuescu, au a-dresat clientului lor o scrisoare, prin care îl spun că nn se poate bate cu d Crâsnaru oare-ce acest poltron colectivist nu merită această onoare, fiind-câ s’a adresat justiţii. Eatâ scrisoarea. Iubite amice. In urma însărrinărel ce ne al dat de a tranşa incidentul ivit între tine cu d-1 Al. Crâsnaru, t.itru'iindu-ne în serile de 13 şi 14 curent cu martori se d ni) Gr.Procopiii şi Locotenentul Georgesu, venim a’ţl aduce la cunoştinţă că uu am căzut de acord cu d-lor de oare-ce d-lor aii stăruit a cere că se dai satisfacţie clientu u! d-lor prin arme, iar noi am fost şi su.itemde părere că această cale este închisa d-lul Crâsnaru pentru cuivntele câ a usa mal înainte de alte cât de satisfacţie, adresându-se par-chetu ui şi ziare or, măcar ca în urmă ’şl a luat seama şi a declarat Parchetului că uu mti stârneşte în cererea ce ’i a făcut. Sfârşim, iub.te amice, remiţâudu-ţl mandatul cu care ne al însărcinat, căci noi în nici un cas nu te putem autorisa a da satisfacere prin aime uuul om care a necunoscut principiile elementare a satisfacere! onoarei pe calea armelor. Râmnicu-Vâlcea, 1888 Septembre 15. I. Si-iescu. Al. Bar. Zugrăvescu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ţl4) W ALTEI» SCOT f LOGODIŢI t SAU CONETABILII DE CHESTER V. (Urmare) Ast fel a vroit cel care reduce la nimic planurile celui cuminte, şi opreşte braţul celui atot puternic— La capelă, fiică, la capelă, să ne rugăm lui Dum-nezii şi sfinţilor să caute cu Îndurare spre noi, şi să scape ce a mal remas din turmă de furia lupilor sfâşiitorî. Pe când rostea aceste, ducea pe Eve-ina In capela castelului, răzimând’o pentru a’I înlesni mersul ; căci în acele momente ea nu era lu stare nici săîn-deplineascâ vr’o faptă nici să cugtte. Acolo, lngenunchiată la altar, cel puţin stătu In poziţiune de evlavie; dar cu toate că gura el rostea rugăciune ca fără de sine, gândurile el sburau pe câmpul de bătae, lângă trupul serma-nulul el tată. Cel-l’alţî care mal plângeai! «ă puseră şi el în stare de ru- gă, dar le eraâ şi lor gândurile împrăştiate. Ştieau câ cea mal mare parte din oştirea castelului fusese jertfita în eşirea nesocotită a lui Ravmond Berenger, şi o asemine cugetare adâo-ga pe lângă jalea lor şi teama pen-ru sine, mărita încă prin faptele pline de cruzime ce dăsăvârşeau adesea duşmanii, care, se zice, în furia biruinţei, nu dădeau ertare nici vârstei nici sexului. Călugărul lua cu dtnşiî acel glas poruncilor ce’I îngăduia caracterul seu relig os. Le ordonă să înceteze cu nişte jâliri şi bocete de acum de prisos, şi după ce'J 8duse după cum crezuse cel puţin, la o stare sufletească mal potrivita cu cea în care să aflau, II lăsă pentru a merge ră’şî potolească setea de a potoli propriele sale îngrijiri, asigurân du se prin sine însuşi de starea de apărare a castelulu . Dădu pe zidurile d n afară peste Wiikin FUmmek, care, după ce Indt-p inise îndatoririle unul bun căpitan, punându’ş. ast-fel In mişcare artileria ca putuse respinge, după cum am văzut, mai înainte, avangarda duşmană, împărţea cu însuşi a Iul mână, rnesuri dr vin care nu’l puteai! trece drept un sgârcit. — Dragul meii Wiikin, ÎI zise preotul, fii cu mare cumpătare în treaba In asta — trebue să ştii că vinul, ca şi focul şi apa, e slugă minunată, dar un stâptn foarte rău. — Mult o să mai treacă pănă ce fumurile lui vor resbate crierii cel groşi a celor din ţara mea, respunse Flamandul. Vitejia noastră flamandă samână cu caii noştri flămânzi, nu merg de cât In puterea pintenului şi ne trebue vin pentru a ne aprinde vrednicia. Dar crede mă, părinte, stofa din care suntem făcuţi e bine văp-sitâ, şi nu să şterge la spalat. Ş’apot dacă l’aşi da blestemaţilor prea mult de băut, n’aşî prea greşi poate, căci n’or să aibă prea mult de mâncat. — Ce vrei să zici cu asia? strigă părintele Aldrovand arătând o mişcare înspăimântată ; îmi place a crede că, mulţumită tuturor sfiinţilor, csstelul are merinde îndestule. — Nu tocmai cum are monaslirea voastră, sfinte părinte, respunse Wiikin cu un sânge rece neclintit. Aţi a-vut la Crăciun dupâ cum şti ii, serbări prea vesele pentru a putea spera să le aveţi tot aşa şi la Paştii. Cânii cel de galez) aii venit să Inghiţă o parte din proviziile voastre, şi astezi să prea poate să intre în castel, pentru câ el nu le mai are. — Ce nebunie 1 strigă călugăru ; eri sesrâ am auzit pe scumpul nostru sir ltaymond, Dumneztu aibâ’l în a sa pace, cum poruncea să meargâ astăzi de dimineaţa să aducă merinde de prin vecinătate. — Negreşit, respunse Flammock ; dar vezi ca Galezii ne-aii d it prea mult de lucru astăzi pentru ca să se fi apucat a îndeplini acea poruncă, şi nu s’a putut face acum ce trebuea făcut cu a-tâte săptămâni şi luni mal Înainte. Reposatul nostru stăpân, dacă a repo-sat, era dintr’aceî care să razimă în tot-d’a-una pe spsda lor, şi vezi cum s’a sfârşit treaba: dacă este să mă lupt, vorbeşte’ml de arbaletă şi de un castel plin cu de ale mâncărel şi băutu-reî! Te îngălbeneşti, părinte! Trage ’ml ăst pahar de vin ca să mai învii. Călugărul respinse paharul ce’l silea Wi kin să primească. — Cum văd, nu ne mal rămâne scapare de cât în rugăciuni, zise ei. — Adevărat al spus, părinte, respunse Flamandul netulburat ; roagă-te dar cât îţi va pofti inima ; eu tot ce pot face, e să stau nemâncat, vrând nevrând, asta’i de făcut. Atunci să auzi la oare-care depărtare un glas de corn. — Veghiaţl la poa'tă şi la ostreţe, striga Flamandul. Ei, Neil Hansen, ce veste ? — Un trimis a galezilor stă la Mill-HilI, zise Neil Hasen, tocmai ia o ba-tae de arbaletă. Are în mână un steag alb, şi cere să intre în castel. — Pe viaţa ta, strigă Wiikin nu’l laşa să intre pănă nu vom fi tn atare să’l primim. Ţint-şte un mangonoft a-supra lui şi striveşte'! cu o ploe de pietre, îndată ce s’ar clinti din loc înainte de a fi tot pregătit pentru primirea lui. Şi acum, Neil, adaogă el in limba lui, la treabă. Adună la un loc toate suliţele, toate lâncele, toate lancele mici ce vel putea găsi în castel ; zi să le ducă pe ziduri, şi trece-le vârfurile prin meterezuri. Tae câte-va bucăţi de stofa veche ca să faci steme, şi pune le să fllfâe pe toate turnurile. Gata fii cu tobele şi cu trimbiţele să sune din ele li d tă ce ’ţi voi da semnalul, dacâ înse ne aQ mai remas câte-va; ear de nu, luaţi cornuri, sau tot ce poate face sgomot. Dar mai cu sama, Neil Hasen, dute la magazinul de arme cu patrusau cinci din tovărăşii tăi, şi Imbrâcaţi-vă In zale de fer. Armurele noastre din ţârile de jos nu’l inspâimântă ca ele. Apoi vel lega ochii galezuluî şi’l vel aduce aice. Să ţii capu sus şi să nu zici un cuvînt. Lasaţi mă pe mine să vorbesc cu trimicul ; ia sama numai să nu fie normanprintre noi. Călugărul, care, îi. hagilicurile sale, învăţase puţin limLu flamanda, era cât pe ce să facă un semn de mirare auzind cea din urmă parte a porucelor Iul Wiikin ; dar să opri, de şi împrejurarea aceasta’! da de bănuit, şi era cam mirat de h»rniciaşi dibăcia ce dovedea meşteşugarul flamai d dând nişte ordine aşa de potrivite cu ri gulele res-boiului şi cu acele a politicei. (Va urma) www.dacoromamca.ro Văzând că a scrintit'o cu desăvârşire cavalerul Crăsnaru, fricos şi laş ca ori ce colectivist, căutăse’şl resbune cu ajutorul viitorilor sel tovarăşi de puşcări», şi or-ganisează o cursă, infamă dacă ar fi mers prea departe, laşe şi ridiculă aşa cum s’a esecutat. Vineri 16 Septembre se duce la Tribunal însoţit de Alexiu fostul primar şi de Locu-lesru fost director de arest în scopul de a alăca ped-1 Iepure. Lucrul se petrecu astfel : aproape de sfârşitu audienţii Alexiu, Luculescu şi Dincă aprod al Tribunalului, — mai sunt încă printre magistraţii noştri colectivişti carel’ati îndemnat la acest lucru—se ascunseră sub scară, Crăsnaru remase sus şi aşteptă pănă ce d-1 Iepure «coborâse aproape da tot scara, aLuncI Crăsnaru strigă «d-le Iepure» şi Începu a se scoboră spre dânsu. D-1 Iepure se întoarse în capul scârelşi-l aşteptă ; imediat atunci Alexiu, Dincă aprodu şi LocuUscu se repeziră pe la spate şi 1 apucă de mâini şi de mijloc pe d-1 Iepure, earDrâsnaru ’l lovi în cap şi fugi imediat în stradă. Iepure reuşind se scape din mâinele celor ce’l ţinea ajunse ;e Crăsnaru şi ’l măsură câte va umbrele pe spinare. Crăsnaru scoase revolveru pe când tovarăşii sel se repeziră din nou asupra;d-lui Iepure şi în luptă unu din agresori căzu împreună cu d-1 Iepure la pământ, atunci interveni procurorul căruia d-1 Iepure declară că n’are nimic al reclama, asemenea şi Crăsnaru. Seara amicul şi colaboratorul nostru d-1 Al. Zugrâvescu ducându-se la gară întâlneşte pe peronu gări pe fostul primar Alexiu, cel care în timpul zilei servise pe Crăsnaru în cursa ce pregătise lui Iepure şi,în termeni foarte cuviincioşi ÎI zice că de ce nu’şl vede de păcatele ce are pe capul lui mal bine de cât a se amesteca în buclucuri. Alexiu ’l insultă şi d-1 Zugrâvescu prin câte-ae lovituri puse la locul Iul pe acest răii crescut. Se vede însă că aceasta nu’i fu de ajuns căci ajungând în dreptul d-lul Iepure care dj asemene se alia pe peron ’l insultă şi pe dânsul. D-1 Iepure ne găsind decuviinţâ se’l respurizi pe o altă cale — de oare ce cu omul ce a-vea în faţa nu m rita se se satisfacă altfel— ti dete o lovitură cu palma peste gură. Atunel Alexiu retrâgîndu-se câţl-va paşi înapoi scoase din buzunar un revolver (asemenea celu ce arătase şi Crăsnaru în în cursu zilei) şinsultând ameninţă pe Iepure şi Zugrâvescu că trage foc. Poliţaiul Alexandrescu ţi Directoru arestului d-1 A-postolescu care se găseau la spate-1 puse mâna pe el şi-l luară revolveru din mâni. Procurorul eeisiiidu-se de afacere, în urma actelor ce a dresata dat în judecată judelui de Ocol pe Alexiu pentru insultă şi pe Zugrâvescu şi Iepure pentru lovire. Judece orl-cine purtarea mişelească a acestui laş căruia e frică de a eşi pe teren care caută se ’şl satisfacă onoarea cu ajutorul bătăuşilor atăcându-şi adversari cu bande, care declară parchetu’ul că n’are n’micde reclamat şi care umple apoi gazetele colectiviste cu neruşinat-le Iul minciuni. N’are ori cine dreptate de al numi acum canalie or laş ? A. DIN DISTRICTE BACAU T-Ocna 19 Septembre 1888. Domnule Redactor Piind-câ, în ziarul d-voastre, aţi deschis o rubrică înadins pentru mişcările electorale din ţară, respectuos vă aduc la cunoştiinţâ resultatul Intrunirel de a seară, a cetăţenilor din localitate. La orele 8, sala primăriei era plină de mal toţi alegatorii colegiului al II şi I, unde nu lipseau şi vr’o câţi va ţerani indignaţi, aduşi de cel interesaţi. La 81/2 s’a deschis şedinţa, aclamân-du-se ca Preşedinte d-1 George Metaxa un valoros şi respec'abil cetăţean. Scopul întrunire! a fost de a ne ron-sfâtui între noi, spre a vedea ce atitudine trebue se păzim în viitoarele alegeri şi cum am putea face ca se putem tr mite în legislaţiuea viitoare pe unul dintre noi. S’a d it cuvântul d lui P. Fabius, Lo -co-ţiitorul de Primar, titularul fiind suspendat, de c\;tre bravul Prefect Teţ-canu pentru rea întrebuinţare de bani publici şi neregularitaţl în serviciQ; D-1 Fabius luând cuvântul arată în-tr’un mod franc părerile sale: spune că cetăţenii ar trebui se fie mal geloşi de voturile lor, se nu le dea ori-cărui venit şi cu uşurinţa din trecut, ci numai după ce no vom sfătui, numai, după ce ne vom uni cu toţii Intr’un singur mă-nunch’D, designând persoana ce trebue se fie aleasă dintre noi, numai atunci, zice d-sa,reuşita va fi sigur#, fără a mal fl traşi pe sfoarâca In tot-d “auna. D sa spune că nu are nimic de bănuit guvernului actual, ba dn contra constată, cu mulţemire, că acesta este guvernul adevărat constituţional, căci nu voeşte se intre pe furiş la guvernământ ci pe poarta cea mare, prin reformele salutare cerută de întreaga ţară. Spune că nici un guvern, din câte am avut până acum, nu s’a presentat la a-legeri, Intr’un mod atât de sincer şi leal I e EPOCA — 24 SEPTEMBRE ca aceasta. Care guvern, întreabă d-sa ş’a publicat proeclele sale de legi înainte de alegeri? Care guvern, afară de aceste, a pus în discuţie puhlică reformele sale Înainte de alegeri ?l Nic unull Bă din contra pe nesimţite le aducea în discuţia cameri’or, votându-Ie cu iuţeala fulgerului. Enumeră proectele de legi publicate de âctualul guvern şi conchide că numai dând concurs actualului guvern, numai atunci vom reuşi se alegem şi din sinul nostru un deputat la colegiul al 11-lea. Cere apoi se se aleagă un comitet local care se se pună în deplin acord cu comitetul central din Bacău (Aplause). Se da cuvântai ex-primarului P. Ga-nea, care începe prin a face elog:i ţe-raniior indignaţi, aduşi de către d-sa, zicând că cu toate câ ţeraoii sunt talpa casei şi poartă greutăţile, dar tot el sunt osândiţi a şedea în picioare chiar şi la ocazii de felul acesta, iar bourii şed pe scaune. De ce n’ai cumpărat scaune când al fost primar sa se şadă toată lumea jos?). Se fe icita că am ajuns timpul când ne putem aduna şi vorbi In toată libertatea. (El care asta earnâ a refuzat d lui Gaton Leca, sala primăriei spre a face o întrunire.) Voeşte ce dovedească prin fapte istorice, câ ţara noastră a trecut prin o mulţime de greutăţi şi că aeşitvicto-rioasă, dar aici comite o mulţime de enormităţi...... Iocepe a spune că alegătorii nu tre-buesc a fi guvernamentali, căci din voinţa naţiunel es guvernele şi că aşa fiind, fle-care alegător se meargă pe jos la Bacau cu d-sa spre a’l alege deputat... (In iignatil: Se trăeştl cueome Panaite, tot pe d ta te alegem Primar-Râsate). G leşte apoi o inserţiune a sa din Naţiunea prin csra spune că ş’a dat di-misia din postul de Primar, dar câ prefectul ia răspins’o ca să-l poată suspenda. Gâ el îşi menţine dimisiunea şi că îşi pune candidatura în colegiul al II lea de deputaţi rugând să-l voteze. Conchide spunând că unirea este necesară, dar câ este în contra alegere! comitetului local, de oare ce, zice d sa, acesta este un sistem colectivist... (sici) Am uitat să spun câ d. Ganea în cu-vlntarea sa de mii multe ori a afirmat că guvernul actual este un guvern personal, un guvern al Palatului, etc., şi că de aceia d-sa nu-I dâ sprijinul. D. Grigore Casacincu în puţine cuvinte răstoirnă toate falsele argumen-taţiunl ale d Iu Ganea spunând că acest guvern nu este un guvern al pa’atulul, ci un guvern de Iransiţie menit a da liniştea şi ordinea Ţerei, a lăsa libertatea In alegeri, după cum s’au văzut în toata alegerile părţile, cu un cuvtnt un guvern care, în scurt timp ş’a căpătat dreptul la stima şi respectul cetăţenilor. Şi ce supără pe adversarii noştri, dacă guvernul actual voeşte a păstra puterea, nu prin opresiuni şi conrupţiunl, ci prin datoria şi respectul legilor ? ŞtiO ce T supără: supără, Ii pentru câ d-niî nu şl mal pot face mendrele lor. Face apel la alegători să se unească şi să bage de samă ce fac, c\cl de la dânşii atârna norocirea sau nenorocirea Ţerel. La urmă cere să se aleagă un comitet local de acţiune. Popa Nica Îndrugă vr’o două cuvinte, dar este desapsobat de public şi să retrage. Este de observat câ acesta, împreună cu Păr. Goagă în tot timpul discuţiilor întrerup mereb, lucru puţin recomandabil. D. dr. Brutianu spune că unirea este de prima necesitate şi ca atare cere aceasta. Urmează o întrerupere din partea unul indignat care spune că tot pe cuconu Panaite îl vor Primar. D. dr. explică ţăranilor cu un ton calm, câ nu este vorba de alegere de primar, ci de deputat. Să alege un comitet, în aplause unanime, compus din fruntaşii oraşului. Şedinţa să rădică la 11 p. m. Cu toată stima Un cetatean. EXPOZIŢIA liiYU’ERS ÎLA DE LA PARIS COMITETUL NATIONAL ROMAN Comitetul Naţionalaprimitdin Ctmpu-lung eomunicHtiunpR următoare adresata preşedintelui său,PrincipeleGheor-ghe Bibescu. Domnule Preşedinte. In urma iniţiativei luată pentru a participa şi Ro uânia la Exposiţiunea Universală de la Paris din anul viitor 1889. Am onoare a vă comunica că s’a constituit în acest oraş Câmpu lung, comitetul de iniţiativă pentru judeţul Muscel, sub preşedenţia subsemnatului, precum urmează ; D-nil N. Rucâreanu, fost deputat; Ioan D. NegulicI, mare proprietar şi fost deputat; Eraclid Langada, advocat; Dim. Catuneanu, pensionar, pro prietar ; Ioan A. Ghica, fost deputat; Grig. Andreescu, avocat; C. Em. Marinescu, advocat; Matei M. Dragielanu, inginer de mine ; Victor Socec, directorul fabricel de hârtie ; Florian Niculescu, comerciant, consilier comunal; Em. S. Constandinescu, d-toral ziarului «Vocea Muscelului»; Ghiţă Davidescu, proprietar, consilier judeţean; M-.tache Banciu, proprietar. Ş1 prin procesul-verbal dresat, dis-posând a mă pune în corespondinţe cu Domnia-voastră, şi a lucra pentru reuşita acestei întreprinderi, vă rog, domnule preşedinte, a’ml comunica ori-ce instrucţiuni relative într’acea3ta şi a primi încredinţarea distinsei mele consideraţii Preşedinte S. Paraianu. fl T EDITIUNE ULTIME INFORMATICI VR AJBA IN TARABA LIBERALA Cea mai complectă discordie domneşte în lagărul liberalilor disidenţi ai d lui D m. Brătianu. De aceia a şi fost amânată întrunirea liberalilor de la Ateneu, întrunire în care erea se se expue a-titudinea d-lui Dim. Brătianu. Princip da cauză a desbinăriî e ctstiunea înţelegerii cu colectiviştii. Unii, împreuna cu d. Petre Grâ-dişteanu, sunt de părere d’a se face unirea cu colectivişti, imediat şi în mod oficial. D. Dino. Brătianu e de părere d’a se face o unire secretă, profitendu-se în fapt de contingentul colectiviş-ti'or în alegeri şi tăgăduindu se prin gazete această unire. In fine alţii, prinţ-e care numerem pe dd. C. B.ierescu, N. Biaramberg, Gr. Cozadini, etc. refuză c»t*goric or-ce fel de compromis cu colectiviştii şi declară cat goric că ei părăsesc pe d. Dim. Brătianu, daca cum va se va face direct or indirect înţelegerea cu colectiviştii. Apo mai sunt şi cesiuni personale. D-ni Biaramberg şi Boerescu nu primesc se figureze nici pe listele de candidaţi, nici în comitete alături de or-ce colectivist, or de d. Panu, or alţii. De aceia nici nu s’a făcut un program nou, cum se anunţase, nepu-teniu-se stabili nici unitate de vederi,asupra principiilor, nici înţelegere asupra persoanelor care trebue se iscălească. S’a păstrat dar programul de la 48 şi cel din »5, cu toate că acest din urmă mai ales a fost Viu combătut de mulţi din actualii partisaui ai grupului disident. Asemenea s’a păstrat vechiul comitet din 85, cu toate că mulţi au eşit dintr’ius 1, aceasta numai fiind ca nu se poate stabili o înţelegere între cei ce jar trebui se figureze într’însul. Tot pentru aceste motive s’a a-mânat întrunirea publică de la A-teneu, tocmai la 2 O itombre, până când se sp^râ câ se va stabili o înţelegere, cel puţin pentru ochii lu-mei, pe unele cestiuni esenţiale. Pretextul amânării dat de «Naţiunea» e câ Duminecă se fac alergările de cai. Faptul însă câ Duminecă 2 Os-tombre se fac alegerile delegaţilor nu e un pretext tot atâ de suficient, ca cursele, pentru a amâna întrunirea. Se vede câ liberalii nici nu vor să pârtie ps la alegerea delegaţilor. * Îndată dupe plicarea A. S R. Principelui de Walles, Sir White ambasadorul Angfie la Coristantino-poli care se afla la Sinaia se va reîntoarce la postul seu. X Mâine consiliul comunal va proceda la aleg r»a unui ajutor de primar în locul remas vacant prin de-misiunead lui E. Ghermani. X Românul de astă s»ară pub’ică, tn prima pagină, următoarea notă: Sgomotul d< spre unirea liberalilor cu colectiviştii urmează a II în-reg strat de u ee ziare. Cele petrecute la Iaşi şi Plo«şti fiind de natură a acredita acest sgomot, suntem nevoiţi a declara din nou, câ noi am remrs In afară de ori-ce tratări şi că r. spingem cu indignaţiune acea alianţa. Suntem asemenea siguri că d. Di-mitrie Brătianu n’a aprobat purtarea amicilor sei din Prahova şi Iaşi şi crfd-un că d-sea nu va primi se fu-sioneze cu colectiviştii. X D. doctor S-^rgiu va putea In sfîr-şit se iscălească numele seu alături cu numele vestitului Ulmeanu, fără că aceasta se jigneze pe cine va. D-sa îşi va da în curend,peste doe zile chear, demisiunea sa din postul de director al serviciului sanitar de la ministerul de interne şi în locul seu va fi numit eminentul nostru hirurg d-rul Severeanu. X Cu trenul de azi au plecat la Sinaia peste o sută de persoane ce au fost invitate la serbarea ce se dâ la Castelul Peleşiu în onoarea A. S. R. principelui de Walles. X D. 1. C. Brătianu va părăsi mâine Capitala mergând la F.orica. D-sa nu se va mai reîntoarce de cât Marţi când se va ţine o noue întrunire colectivistă la Hotelul de France. X D. Pake Protopopeseu, Primarul Capitalei, aluat dispoziţiunea ca La-boratoriul pentru cultura vaccinului animal se înceapă chiar de la 1 0 J-tombrie,8St-fel câ de azi înainte se nu se mai poată întrebuinţa de cât un vaccin cât se poate de pur. Se ştie cât de rele sunt urmările întrebuinţării vaccinului de rea calitate, precum şi diferitele maladii ce poate da. X * O mare vânătoare de urşi se va face mâine în Munţii Sinaiei. Vânătoarea va începe pe Carai-man şi va continua în valea Cerbului. Peste o sută de vânători vor lua parte la această festivitate. Seara se va da (un mare prânz la Cistelul Peleş. X S’a terminat în fine şi afacerea dârei în judecată a d lor Simion Mi-hâlescu şi Vasile ftâdulescu. In urma obţinere! resultatului a uneî cornisiuni rogatorie dinCraiova d. judecător de instrucţie a trimes afacerea d-lui procuror Cârlova pentru a face recbisitoriul definitiv. X D. N. N. Andronescu care a fost însărcinat de minist-rul Agricultu-rei se facă un stud u asupra rasei vile’or cornute cu privire ia înfiinţarea târgului de vite de la Constanţa şi fixarea regimului alimentar la care vor fi supuse în târg, îşi a depus raportul. X Spitalul Calţea va fi deschis la 1 Octombre. Iată în câte secţii se va împărţi acest spital ; 1. O secţie medicală sub direcţia d-1 ui d r prof. S'oicescu. 2. O secţie clinico chirurgicală sub direcţia d lui d r prof. A?s, o v ,, urbane Vt :: 10 Ir. , Cump^ yinde 97 }T 94 99% Obl. Serbesli cu prime im/ cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea rusie llaliaiie „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. iiacia-Komânia „ Soc. Naţionala ,, Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Baucnote francese ,, ilaliane ,, Ruble bârlie NB. Cursul este socotii in aur laşi 96% 93 93% 84 225 156% 90 % 105)4 99 93 82)4 76 45 2» 50 18 3 208 124 99% 99 205 230 107 97 100 / 00 93 3/4 83% 80 50 32 58 22 3% <10 126 100% 100 275 ţsOllKT A I li V II0.11 A IX A DE [CONSTRUCTIUNI SI LUCRĂRI PUBLICE1 Societate anonimă in Bucuiescl Cu capitul (Ic 2,500.000 Ici deplin vărsat Publicatiune Pe temeiul decisiuneî luate la 14/26 Februarie a. ac. de A-dunarea Generală estraordmara a Acţionaiilor, decisiune publ cală în Monitorul oficial No. 272 din 10/22 Martie a. c. şi rămasa eseculorie prin îndeplinirea cerinţelor ari. 101 din Codul de comerţ, dd. detenlorl de Acţiuni al Soe.elâţeî române de Construeţmnl şi Lucrări pub’ice sunt rugaţi ca cu începere de la 1/15 O -.lombre a. c , se depună, cu oorderou, la Gassa Societăţel, (12, strada Lipscani), acţiunile ce pesed, cu ultimul lor cupon No. 5, spre a ti preschimb tţe contra a nou) acţiuni, In proporţiune de opt acţiuni vechi tn contra f-cinci noul. Formulare de cereri de schimb şi bor lerourl se pot primi de la Casa Societăţel, tn o l-ce zi de lucru, de la 10—12 ore a. m , în care tim.i se va f,ce şi schimbul. Bucureşti 21 Septembre (3 Oclornbre) 1888. P. Consiliul de Administraţiuue Presedinh le (953) Dimiiric GliiKa • ■msssseax h, - .-asBsaaiaKTWILîaBetOSSMMBmsKamr, I Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 1 92—Bucureşti Se însărcinează cu construăţîunl de turbine şi mori cu preţuri mai reduse de cât aceie din Viena şi Pesta. Freoiul Unei mori cu 1 piatră de 30 lei 1900 » » » 1 » » 46 « 2100 » » » 2 pietre » 30 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecuiează repede or-ce lucru de turnătorie safi mecanică; precum: olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu, etc. Mure asor imcnldc l/.evc de tuci. fer, raiuri ]>cntru vagoane, Dcncau-vilc, greciae Mujulai/.srut de pietre (le moara, La Ferle-sous-jours. mx x X X :xmx. x © X x $ x I! X X X CASA DE SANATATE Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti Din nou reorganizată şi arangiată In modul cei mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a ca bolnavilor, cea mai deosebita îngr'jtrp. Primeşte în căutare bolnavi alertaţi de ori ce maladie; Se naate esecuta ori-c? operaţie; Se fac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie. Se dau consult'ţmnl tn toate z lele între orele 12 6 p. m. de efr rc d-nul Dr Drugescu, care se află în permaneutâ In inst tot. O ruoişâ fostă internă la inst tuiul Maternitatea, este Însărcinata cu cautarea boal. lor de fi mei, pxecum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte In institut. Aici sc mal allâ un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complecta pentru liydoterapie. (908) Director, V. Linţescu X» X X X X X 6 X 'xmx x X X XI» N> 20 STRADA DRE&ATA N. 20 ţj SEYAST1A COKSTANTL\£SCl MOAŞE » CU DIPLOMA I)IN BUCUREŞTI PRACTICAM A I>l\ PAItlS CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA i PÂNĂ LA ORA 3. — 922 SUBURBIA PITAR IH 0 S U xsswm-. & FARMACISTUL tG. 'O TTT2.ŢII REGALE - . - farmacia CHR. ALESSANDRIU română * *î : ■ r.■ t„>T■■ t i.1t/.*.:.t~r..♦ ♦ ♦ .ţ ~ VINDECAREA BOA LE LOB SECRETE CAPSULE aNTIBLENORHAGICE preparate de I. Oswald cu aprobarea cm siliulul medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri veclii si noi, eatar de vesica, etc. Preţul unei cutii ici 4. Se află de venzare în Bueurastî la farmacia zurntr vis-a vis de Pasagiu! Român şi la Dn gueria Ov^sa; la Craiova la far macia Olvad, în Giurgiu la farmacia Binder. In laşi la farmacia S. Enghel 765 dţjWt&iaSzii.S. ăNBrTiîTSIitf Tff ~~ iwâf&SRS' P SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o | reputaţie oetăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţi! cc | afl constatat foldse surprindetdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţezi cu succes contra cîurcrel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptuluî. astmu, catar al bâşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într'o I litră de apă formezi ape de Tăcură, care se pdte da cu ş mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa cbarată saă lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei fL Emplasture gudronat dis Fauvre Homxne (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 ]oft ruinai. Pastile Gunidue-Ccdein-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente in maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminăril ce li s’aă făcut s’aO aprobat de onor. consilii! medical superior, 1 leu 50 bani cutia. .A. ' V I S ^ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit [ u*n cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc dc I cuviinţă a debita alte preparaţiunl în locul acestui vin, [ de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de cât flaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESS zATsT]DI^ITJ Ft.r mn.c 1 st ni Curţii Regale Etate* cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi j uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest! vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buua desvoltare a corpului, intă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie ce sticlă. Preţul 3 lei. IPRO PE Dc BIS.RICi SFT. COKSTANTIN iPBIE LUIÎETA —ESPLICĂ ŞI VISURILE— celebra cârturăreasă din 11alia, care a voiajat în mal multe oraie princi- | pale ale Europei, unde a obţinut un succes admirabil. Şade în Sirada Plevneî No. 84, ia finele Bulevardului. Roigâ pe onor. clienţi şi public a o viz ta spre a ie arăta trecutul, | r.'senlui şi viitorul. Orele de vizită de la 9 dimineaţa până la 9 se ra. (949) 1‘enlru ovisita numai 1 leu fP 0 PE DE BISIRIC» SFf. CONSTăN’IN Capsule elastice ou ulei de Hiciuă (Alessan-driuj.—O dosă, cutia a 4 capsule 1 leă, a 6 capsule I lefl şi 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani. Slnapi3iuul Alessandriu, muştar în foi. — Aceslă preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celut de Rigollot, Cutia t lefi 50 bani. APA DE DINŢI A LUI It O T n E de un renume universal, depărtează imediat ori-re durere de. dinţi precum şi mirosul urât ai gurei şi este, remediul cei mal eficace pentru conservarea dinţilor. Singurul deposit pentru România. AUX QUfiTRE SAISONS CALEA VICTORIEI 72 proprietar; IIIAX BEHREXDT Furnisor al Curlzi Regale. . y^/vindeci ^ I f 8 din 10 n» q* | vralgille şi r Igrene/e cele m Împovăra- Capsule oleo-balsamioe-santaline (Ales-BAudriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, scularaeut) la bărbaţi, fie în stare pr6s-ptHă, sau ori-câl de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. — Preţul unei cutii b lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, şi a nu vfi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate. . Os*/'Vindac i [crampele de \ stomach, palpi-\ ta ţiile, colice he- \ patice, virsâ- / ^ turl nerrd- J se, etc. ^ MEDALIE DE AUR Viena 1883 Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ALE Or. S. KONiYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; i cutie cu prafim 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, VV. Zvrner, I. 0 vesa, Uruss Stela si llranndus—Braila Fabini-—Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Uaque. 54' * îi-' %jft iilS VÎNDABE I.A PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuretoi şt centra mandat postai espedlez in orl-oe localitate CA EA VICTORIE 77, BUCURTSCj, (CI-MEU A ROŞIE) ■vyLQWjaa - -'.v f•? ccoc-iQ.-ixaxccixtitccccccccccccoccc ~"T Ş? — DOCTORUL SllTEIt MEDIC Şi CHIRI RG De la Facultatea de medicina din Viena Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza într’uu mod specia] şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa ele. Consultaţiuui de la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortuni IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Siinti. Se primesc bolnavi in pensiune. 817 r COMPANIA GENERAL I DE (MIXTE RE APA (societate anonima) la i.ikge (belgia) No. 3.--BIUR0UL LA BUCUREŞTI, SIRADA ESCULAP—No. 3. STUDII, CONSTRUCŢIE SI INSTALARE DE DIS' RIBUIRE DE APA SI DE GAZ PRODUCERE ANUALA DE TUBURI TURNATE VERTICAL 20,000,000 kil. FORJE, TURNATORII, ATELIERE RE CONSTRICŢIE MOTORl UYORAULIGI, STAVIIAHE, RO'BINETS, FÂNTÂNI, --GURI UE FOC---- CONSTRUCŢIE DE UZINE DE GAZ SPĂnCETUll DE COKE, POMPE CU GUDRON încălzire cu aburi, X U 3B U FI I cu elete si obicinuite Medalie de argint: Paris 1878, Medalie de aur: Amsterdam 18S3, Anvers 1885. Medalie de aur: Craiova 1887. 940 CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Strada Lipscani IV'o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 23 Septembre VALORI Scadcnla cupoanelor Fonduri dr stnt român Ketna rom. perpe. 1875 6% Ketila rom. amo' lisnb. 5% Urma rom. rur. conv. 6% Oblig, (ie stat C. F. K.fi% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% Imjirum.Opcnljeim 1866 8% Agio lin priimiit. dr oraşe lmpr. oraş. Bucur. 5% idem ilin 1884 5% im.or.Bur.cu primelozfr. 20 Valuri diverse Creditul funciar rural 79i idem idem 59 Cred. func. ui. din Buc- 79 idem idem 69 idem idem 59 Cred. func. ur. din las) 59 Obl.cas. ponsiun. fr.300 1 Ap. 1 Oct. t Ap. l Oct. i Mai t Noem. 1 lan. t lutie Idem 1 Mar. l Sept. 1 ian. 1 Iulie 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem 1 lan. 1 iulie idem idem idem idem idem 1 Hai 1 Noem. Târg lib. curs med. 96% 9 % 98% lutl% 35f 85 95 50 106% 96 % 105 100 92% 82% 235 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA aL VIILECEVÎEfiNt vis-a-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutatl ■ Rularie. peniru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatilo st lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colo- . rate CiorapidoDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC NiOSTBl) ILliSTBAT MI VA FI TKII3NOBI-Clil VA FACE 1'KKtllE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIBI. PALATUL .DACI A R OM A N IA» yis-â~vis de librăria Soceo pentru leftinatate «I soliditate urma- Flanele, camasi si ismeno de lâna după sistemul profesorului l)r. ti. .larger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. 1 rousourl complecte ţientrn Ddantatl. iaţettes NlTruusouri pentru copil. Ironsourl pentru pensionate, oteluri ai rcstauramturl. Tipografia Ziarului,, Epoca” Tipării cu cerneala Cb. Lorlileux-Cie www.dacoromamca.ro Parts Girant responsabil V. P. Gheorghlu.