ANUL 111 No. 848 VINERI 23 SEPTEBRE;(4]OCTOMBRE) 1883 UMERUL RAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 10 A Fie-CAREI LUNf SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iii Buciiresci: La casa Administraţiunel. Iu Tnru: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In jurcinctatc: La toate olllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢ1UNEA No. 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3 D-»« DINI. BRATIANl) CARE PE CARE? REA CREDINŢA 8IMONIA IN BISERICA CIRCULARA COMITETULUI LIBERAL - CONSERVATOR INAUGURAREA STATUEI LUI MIRONCOSTIN —————— D-Nu D. BRATIANL) Sevârşindu-se ciudata împreunare a liberalilor din toate grupurile cu partidul colectivist, ar trebui se nu pearză din vedere disidenţii că nu colectiviştii merg cu dânşii, ci că ei merg de măresc efectivul partidului colectivist. D. Dimitrie Brătianu are destulă experienţă pentru a şti astă zi, că d-sa nu e pentru colectivitate de cât steagul cel curat care se scoate în zilele de paradă, şi apoi se aşează iareşi în magazia de reservă. Sau daca această din urmă comparaţie nu’î convine, T voi asemăna bucuros cu sfintele moaşte ale răposatului seu patron Dimitrie, pa care preoţii le preumblă prin stradele oraşului, spre a atrage o ploae bine-făcătoare după îndelungate zile de secetă. Ast-fel au procedat şi vor pro aed a pururea colectiviştii cu d-nu Dimitrie Brătianu: când ved că seceta de voturi e mare, scot la lumină pe d. Dim. Brătianu bărbatul de o o-norabilitate necontestată şi necon-testabilâ. Dar îndată ce s’a stropit pământul, sfîntul Dimitrie Brătianu e lăsat la o parte, până când va fi iarăşi nevoe de dânsul. Şi se nu crează venerabilul d. D. Brătianu că vorbim ast fel spre a ’l pune pe gânduri şi a’l împedica poate de a fi purtat pe spetele colectiviste. Voim numai so’i amintim epizodele întoarcere! d-sals de la Gonstantinopol şi demisionărel sale din preşidenţia Camerei. Apoi pentru un om ds onorabilitatea, de cinstea d lui Dimitrie Brâ-tianu, mai naşte o întrebare care trebue lămurită. Oportunismul se poate admite în reforme sociale, in politică externă. Se poate foarte bine ca la un moment dat, de şi sunt spre exemplu pentru luarea Transilvaniei sau pentru Confederaţiunea balcanică, de şi sunt pentru cutare sau cutare măsură administrativă, se zic :«Me ab-ţiu de o cam dată, amân realisarea ideilor mele, căci ceasul nu e bine ales!» Dar oportunismu în materie de cinste nu se poate. Guvernul trecut a fost dărâmat, mai ales pentru că era necinstit în toat» puterea cuvântului, pentru că colectivitatea era o nesfârşită tarabă de cămătării. Prin urmare, cu cea mai mare bunăvoinţă, cu cea mai elastică morală, d. D. Brătianu nu va putea face oportunismu din cinste. Dacă ai fost hoţ, rămâi hoţ şi astăzi şi mâine şi tot-d’a una; nu e chiţibuş putincios spre a reabilita pe un pungaş şi a dovedi că îndată ce a scos mâna din buzunar a redevenit om cinstit. Prin urmare, d. Dimitrie Brătianu A DOUA EDITIUNE ■ !■!>■■! mit—1f~TTT— APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU presentându se înaintea alegătorilor din preunâ cu colectiviştii, ar face efectul unui om cum se cade, unui părinte de familie care pleacă la plimbare cu o prostituată la braţ. In asemenea eaaiiri, oamenii care ţin la reputaţia lor întorc capul şi nu salută. Tot cam aşa vor face şi alegatorii ! TE LE GR AM E AGENŢIA IIAVAS Vleim, 3 Octombrie, împăratul Wilhelm a sosit. El a fost salutat la sosirea sa la Castel de către cel trei miniştri comuni, şi de înalţii demnitari al Curţii. Comitete de Bismarck avisi-tat pe corniţele Kalnoky şi pe d. de Szoe-gyenyi. Viena, 3 Octombrie, împăratul Wiihelm a sosit la 9 ore precis. El era aşteptat ta gara de Vest de câtră împăratul, Kronprinţul, de totl arhiducii,de miniştrii, de autorităţile militare, de primarul, de ambasadorul comite Sze-chenyi şi de ofiţerii landverutul german cari locuiesc tn Viena. Principele de Reuss şi cavalerii de onoare ataşat! la persoana I tul Wilhelm II aşteptaseră deja pe împăratul la St.-Ouelten. Când trenu sosi în gară, împăratul Frantz-Joseph, înuniformă prusianâ, cu insemne-le Vullurului-Megru, se îndreptă spre vagonul pe scara caruia împăratul Wilhem, în uniforma regimentului săfl austriac, cu marele cordon al St.-Sefan, aştepta. Cel doui împărat! se îmbrăţişară cu efusiune. Wilhelm II, însoţit de Frantz-Joseph înainta îu urmă spre grupul format de arhiducii, îmb.'âtişă peKroapriutul, pe arhiducii Albert şi Garol Ludovic şi întinse mâna celor-fait arhiduci, pe când Frantz- Joseph întindea mâinele principelui de Reuss şi Comitelui de Bismarck. După inspecţia companiei de onoare şi presmlaţia demnitarilor, cel doi monarhi se urcara în trăsura pentru a merge la palatul imperial. 0 mulţime imensă umplea străzile prin cari trecea cortegiul imperial,şi primi pe Mijestatile Lor cu un intusiasm indescriptibil. Din ferestrele balcoanelor damele mişcau batistele lor. La sosirea Sala palat, Wilhelm II, fu primit de împărăteasa şi de principesa imperială. După salutările obişnuite, Wilhelm II se retrase pentru cât-va timp în apartamentele sale. Viena, 3 Octombrie. Wilhelm al Il-a visitâ pe principele şi pe principesa de Reuss, la palatul ambasadei germane, apoi după ce a dejunat la Curte, visitâ Academia frumoaselor-arte, primi pe principele Philip de Coburg, pe arhiepiscopul de Praga şi pe d. Tisza. Nuntul apostolic, M-niorul Galimberti, a remis carta sa aghiotantului general. La prânzul de familie dat la palat asistau cel doi monarhi, împărăteasa, arhiducii, arhiducesele, principeleşi principesa de Reuss. Wilhelm al 11 a purta uniforma austriacă, iar împăratul Austriei precum şi arliid .cil, purtau uniforma prusiană. Mâine, Vilhelm al 11-a va primi pe generalii, pe şefii de ambasade şi pe miniştrii străini. Viena, 3 Octombre. Concertul dat la palatul imperial în o-noarea împăratului Germaniei a avut un succes splendid. împăratul Germaniei a intrat dând braţul împărătesei: împăratul Austriei conducea pe principesa moştenitoare. Printre asistenţii se aflau Arhiducii, arhiducesele, membrii corpului diplomatic, toţi miniştrii şi în deobşte toată lumea admisă la curte. Majestăţile lor afi adresat cuvântul mal multor persoane. Împăratul Germaniei a convorbit multtimp cu corniţele Juliu An-drassy, pe când împărăteasa conversă a-prospa o jumătate de oră cu Corniţele Herbert de Bismark. Berlin, 3 Octombrie. «Gazeta Germanie! de Nord» zice că re-cepţiunea făcută lu! Wilhelm al 11-lea găseşte un ecMl întusiast în Germania. Re-suilă din aprecierile care emană din toate cercurile politice că alianţa de p«ce care esistă Intre Austria şi German;a a devenit o parte integrantă din crezul politic al naţiunilor. Visitâ Iul Wilhelm al Il-lea dovedeşte că voeşte să păstreze cu credinţa tradiţională a familiei sale această moştenire atât de preţioasă din punctul de vedere al lucrărilor păcii. Berlin, 3 Octombrie. Un curier a plecat la Viena pentru a duce cadourile lui Wilhelm al II-lea pentru Frantz losef. Aceste cadouri consistă din nişte fotografii care represintă mişcările trupelor în Limpulultimelor manevre; ele sunt legate într’un album care este un cap-de-operâ al artei legâtoriel germane. Paris, 3 Octombrie. Gi«va minerilor din St. Etienne s’a terminat. CIRCULARA COMITETULUI LIBER AL-CONSERVATOR Domnul num. Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că cornitetul central al partidului liberal conservator ne a delegat ca să constituim comitetul central al partidului, şi vă rugăm să bine-voiţi a lua iniţiativa pentru a aduna pe amicii noştrii din a-cel judeţ şi a constitui comitetul electoral în localitate, în vederea alegerilor generale ce se apropie. Comitetele locale au se chibzuiască care sunt persoanele care iittpiră mai multă încredere şi care pot s* întrunească voturile alegătorilor in fit-care colegiu. Vă rugăm să bine-voiţi a ne comunicg atât numele membrilor comitetului, ce se vor fi cotistituit, cât şi numele candidaţilor ce vor fi fost desemnaţi, ca să ’î putem susţine împreună. Vă rugăm asemenea să bine voiţi a ne împărtăşi toate greutăţile ce ni s’ar putea pune în cale în tot timpul perioadei electorale, ca să căutăm a le înlătura. Partidul liberal conservator se rează-mă pre devotamentul către ţară al d-v. şi al amicilor noştri şi pre energia tu-tulor, ca se iasă triumfător din această luptă în care pentru prima oară de mulţi ani, ţara este chiămată a se pronunţa liber între dânsul şi adversarii săi poli-litici. Vă alăturăm cu această ocaziune mai multe exemplare după manifestul partidului liberal conservator pentru a se împărţi in public. In aşteptarea răspunsului d v. avem onoare a vă ruga se primiţi expresiunea sentimentelor noastre celor mai distinse. General Florescu, general Mânu, Al. Lahovari, Grig. Triandafil, Em. Prolo-popescu Pache, Gr. G. Păucescu. REA CREDINŢA ____ !* Sub titlul Familia junimista, Lupta de erl seară publică un fel de listă conţinând numele tutulor rubedeniilor miniştrilor de astă zi, c-pâtuite şi puse în diferite slujbe de dd. Carp, Th. Rosetti, Barozzi, Ghermani, etc. Pentru a dovedi câtă vădita rea credinţă a fost pusă în facerea acestei acusari, vom urma şi noi sistemul indicat de Lupta şi vom lua pe fie-care Ministru în parte din preună cu rudele sale. D. Carp e învinovăţit că a căpătuit nouă rude ale sale : Intre aceste rude să nu pierdem din vedere că Lupta socoteşte ca om căpătuit pe d. Miclescu, sub cuvânt că are să ’şt pue candidatura la Botoşani ! 1 Apoi vine d. Lupu Costache, secretarul general de la Ministerul de Interne, care a ocupat nu ştia câtă ţvreme şi fără cea mal mică întrerupere funcţiunele de prefect, de director de penitenciar, sub guvernul trecut, şi se găsea în slujbă la venirea guvernului de asta-zl. Lupta mal pune în catalogul noilor căpătuiţi pe d. R. Romalo—cumnatul d-lul Carp —care e în diplomaţie de mulţi am, şi care era secretar la legaţiunea de Constantino-pole la schimbarea guvernului—pe dd. Scar-lat Chica şi Lahovari — care eraO deja în magistratură,—pe d. Scariat Vârnav, care fusese deja director al societăţel de Construcţie. Aceiaşi rea credinţa o regăsim în cea ce priveşte acusările de nepotism aduse celorlalţi Miniştrii. Vedem că Lupta trece tn socoteala sa pe d. D. Catargiu —care era deja inspec- tor financiar şi apoi a trecut la tutunuri—pe d. Henri Catargiu care intrase în magistratură încă de acum zece Iun’. Tabloul dresat de ziarul d-lut Panu, se sfârşeşte prin cuvintele : Va urma ! Pentru a fi corect, autorul articolului în chestiune, ar fi trebuit să zică : Va urma... cu minciunile ! D. CARE PE CARE? Mărturisim că am greşit când am reproşat grupului d-lui Dim. Brătianu lipsa de program, când am găsit insuficient pentru situaţia actuală programul de la 48 şi când am spus că nu ne putem împăca cu politica aceia d’a împiedeca pe guvern d'a face chiar binele, fiind-că pe banca ministerială sunt oameni care îţi displac. In adever, la ce ar fi slujit un program, din momentul ce se contopea grupul liberal cu colectiviştii? Admitem ca d. Dim. Brătianu se aibe programul cel mai admirabil. Ştim însă, prin experienţă, cât pre-ţuesc cele mai frumoase principii în practica colectivistă. Nu mai fac două parale, pentru noi, cele mai admirabile deelara-ţ’i'ini ce ţi face o grupare politică, cârrţ în acelaşi timp îţi fâgădueşte aplictu-ea în practică a acelor prin-cipiuri, Iq către regimul colectivist. Şi tocmai acest lucru ni-1 fagă-dueşte gruparea liberală colectivistă. Căci ce ne dovedeşte că din a-ceastâ combinaţi n’ar eşi la ceasul triumfului nu irţ guvern liberal, ci guvernul colectivii aţ d lui Ion Brătianu ? Ce ne dovedeşte că d. Ton Brătianu are se fie tras pe sfoara de d, Dim. Brătianu, în loc ca d. Dm. Brătianu se fie tras pe sfoară de i. Ion Brătianu ? Totul ne face se înclinăm spre a doua ipotc-să. In adever de 12 ani, am văzut necontenit fracţiunea colectivistă din partidul liberal-nsţ'onal, triumfând în contra fracţiunei liberale. Fracţiunea colectivistă a continuat istoriceşte partidul liberal ; ea l’a represintat în mod oficial. Când G. A. Rosetti a părăsit pe d. Ion Brătianu, el a fost urmat de abia de vre o 10 deputaţi, care au părăsit Camera împreună cu dânsul. Dar este un fapt şi mai recent : guvernul d-lui Dim. Brătianu, de acum cinci ani. La un moment dat, d. Ion Brătianu a cedat puterea d-lui D.m. Brătianu, care ştia deja atunci ce valora partidul colectivist, căci venise la putere ou faimosul program hoţii la puşcărie. Ei bine, la prima ocazie, şeful co lectivitâţii a pus la o parte pe d. Dim. Brătianu şi ii a luat locu ; şi d. Dim. Brătianu, cu toată dorinţa de a pune pe hoţi la puşcărie, a fost silit se părăsească guvernul. Ce garanţie am avea dar azi, că din combinaţia liberalâ-colectivistă nu ar renaşte colectivitatea ? Totul, din contra, ne autoriză se credem că colectivitatea ar birui fracţiunea liberală. In asemenea condiţiunî, numele d-lui Dim. Brătianu, ideile sale cele mai generoase, nu ar fi, in mod involuntar negreşit, decât paravanul colectivităţii. Ar trebui dar se fie de o naivitate extremă alegătorii ca se se lase a fi amăgiţi de cele mai fermecătoare fâ-gădueli ale programului celui mai admirabil, când în dosul acelui program se ascunde colectivitatea. NUMERUL L) BANI NUMERUL ANUNCIUIULE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris : Agenec llavan, Place de la Dourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 let linia. LA PAKIS: se gâsestejurnalul cu 4 5 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. fier-ninln, .\o. H4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3 Ar trebui, însă, se fie corpul electoral compus de idioţi pentru a presupune că pentru banalităţile trezite ale programului de la48serisee se readucă colectivitatea la putere. SIMONIA IN BISERICA Simţimintele noastre pentru servitori! Bisericel noastre naţionale, fiind destul de bine cunoscute, sunt o garanţie de bagarea de seamă şi nepărti-nirea întru cercetarea învinuirilor ce s’ar aduce unul membru al clerului bisericesc în exerciţiu] dstorielor sale. Dar, tocmai sincera noastră dorinţă de a se aduce o îmbunătăţire soarte! clerului mirean, ne îndatoreşte a urmări şi stârpirea abuzurilor în administraţia bisericească. Şi or! de căte ori ni se fac denunţări despre purtarea agenţilor bisericeşti, depunem întru a lor cercetare, cea mal mare băgare da seamă; pătrunşi fiind de gravitatea urmărilor pentru prestigiul credinţei , atât din temeinicia cât şi din deşertăciunea învinuirilor. Aşa că simţim pururea o adevărată mâhnire sufletească, când suntem nevoiţi a ne îndeplini a-ceastă trista d ttorie. Nici Intr’o instituţie socială păstrarea neştirbita a cinstei, a cumpatârel şi abnegaţiuneî pentru îndeplinirea datoriei ministerului celor chemaţi, nu se impune mal mult ca In Biserică ; şi cu cât e mal sus pus prin rangul său o-ficiantul, cu atât are şi o răspundere mai înfricoşată în faţa lui Dumnezeii şi a oamenilor. D:n nefericire, mizerabila stare a clerului nostru mirean reducendu’l a’şl agonici pxiatenţa numai din vouitul pa- trahirulul, a făcut adesea ca lăcomia unora din clerici la serviciele bisericeşti, să provoace o deconsiderare vătămătoare prestigiului clerului. Indignarea publică însă, e deplin îndreptăţită, când unii demnitari superiori al Bisericel chemaţi a vindeca şi a îndrepta ranele produse prin graşalele clerului de jos, devin spoliatorii aces-ora, storcând profituri din vina lor şi y,L’.end ministerul lor celor ce cad sub J^^cţia oficiului lor. Pro,^popii de judeţe sunt p'alocurea, o adevăr^j piagâ asupra clerului mirean şi abuuriie ]or ar trebui lovite cu atât mal neîniuratâ străşnicie, cu cât aceşti funcţiotL^ dintre toţi dregătorii bisericeşi. SUnt relativ mal binişor retribuiţi Ca reprezentanţi al chiriarhuiul în judeţe. această calitate, pe lângă alte locmai ce dmtr’un răii obiceitî, primesc proto,rejt ^ |a administraţii lor, unii ’şl crea* un V0. nit însemnat din împărţirea de rw,gurr bisericeşti, ce conferă Chiriarhul, u a lor recomandaţie, spre a resplăti den. nitatea şi zelul preoţilor, cari s’ar distinge Intru îndeplinirea sacrei lor misiuni. Unul din aceşti nedemni agenţi bisericeşti, după denunciârile ce ni s’aQ făcut de mult şi pe cari le articulează acum un ziar din T.-Magurele, este şi protoiereul judeţului Teleorman, contra căruia aflăm ca s’a rânduit o anchetă la faţa locului, pentru a constata crima, după Dreptul canon, de Simonie or mituire, de care s’a făcut vinovat acest protoiereu. la acelaş timp Insă, ni se comunică din localitate, că protoiereul urmează a’şî păstra funcţiunea, cea ce constitue cel puţin o anomalie; câcl, nu înţelegem cum va procede ancheta la dovedirea invinuirilor ce se aduc contra protoie-reulul, când nu e suspendat din funcţiune, ci urmează a'şi esercita autoritatea de superior asupra celor vătămaţi prin abuzurile sale ? ! Credem deci, că Chiriarhia ar trebui să suspende pe representantul el din Teleorman până la sflrşitul cercetărilor şi la statuarea definit vă a poziţiunel acestui c eric de instanţa competentă, Intru cât Simonia este cea mal odioasa crimă ce prevăd şi pedepsesc cu străşnicie legile bisericeşti. R. N. www.dacoromauica.ro 2 EPOCA - 23 SEPTEMBRE INAUGURAREA STATUEI LUI MIRON COSTIN (Corespondenţi specială a ţiarulul «Epoca»). Iaca da mu't cetăţenii laşului aşteptai cu o adevărată nerăbdare ziua fixata pentru Inaugurarea statue! Iul Miron Costin. D. V. A. Urechiâ, agerul şi energicul organisator, pregătea fel de fel de surprise cetăţenilor laşenî. Deal-mintrelea bogatul şi frumosul program al serbarei, vestea tuturor că laşul va fi tn haine de sărbătoare tn ziua de 18 Septembrie, pentru a’şl reaminti o măreaţă figură de acum două secole. Pe la multe fereslre a magasinelor mari se vedeai expuse fel de fel de coroane, care mal de care mal frumoase şi mal luxoase, şi In dimineaţa zilei hotărlte toate stradele erai frumos decorate cu steaguri şi coroane,fie-care magasin se întrecea si facă mal frumoasă fereastra sa. In acest timp, la statue, neobositul U-rechiă aranja totul pentru serbare. De juru împrejurul statue! totul era frumos împodobit cu steaguri, frunze şi covoare. De la , meazl, o imensă mulţime circula pe strade grâmădindu-se înaintea statuel lui Ştefan cel-Mare, de unde urma să pornească cortegiul, şi mai cu seamă în jurul statuel lui Miron Costin. Pe la ora 2 1/2 după ce sosi cortegiul, urmat de primul ministru d. Th. Rosetti cu d na, d-nii Leon Negruţi prefectul judeţului, V. Pogor primarul T i şi lor, generalul Racoviţă şi alte notabilităţi a le oraşului ; şi după ce I. P. S. Mitropolit al Moldovei asistat de Prea Sfinţitul Malhisedek al Romanului şi alţi P. S. Arhierei dădu sf. bine cuvântare, lua cuvântul meritosul organizator al serbarei. D. V. A. Uurechiâ pronunţă un discurs bine simţit, prin care arăta cum s’a făcut statua, aducând mulţumiri bărbaţilor din comitet şi anume d-lui M.Cogălniceanu. Apoi mulţumi femeilor române şi special celor dinJaşI pentru preţiosul concurs ce a ti dat acestei opere naţionale. D. M. Cogilniceanu urmă d lui Urechiâ. Poarte emoţionat şi suferind, bătrânul oralor arătă în scurt, viaţa şi activitatea lui Miron Costin, mulţumind d-lui Urechiâ pentru neobositul său concurs,şi sfârşind îndemnă generaţia actuală să nu piarză din vedere «această «gura rece» esclamănd: iubiţi şi apăraţi această ţară, câci fie-care bucată e frământată cu sângelestrămoşilorvoştril... Cuvîntarea cea mai de căpetenie fu aceia a d-lul Nicolae Ionescu. Simpaticul vechiu profesor, într’un discurs, cam lung, atrase salve da aplause şi de urale din partea numerosului public. După ce arătă că «Românismul rădică «astă-zl statuia independenţei caracte-«rulul şi patriotismului» şi după ce povesti moartea lui Miron Costin şi că*Ha lui Cantemir care adesea striga cr Cosim se ucisese nevinovat-, şi dupâJd aratJ că, Costin refusa proectul ^u8â şi ceru cu stăruinţă să fie ar1*3 *a ca să se judece şi să se a>~re' Intruna-vânt admirabil de elo'lIenl'^ Indreptân-du-se câtră statue. -ochiul tribun exclamă: «după dou 'seco'd ^d adns In «Iaşi, iată pec^ nevinovăţiei pusă pe memoria s’*IdtuluI l^-n Apoi f^nd 0 dibace alusiune politică se 3a că> ar A d i dorit, ca cu toţii s6 D gândim mult când avem de făcut a„e mari «fi de aceia unii oameni politici se par, că nu sunt nici cu unii nici «cu alţii, pentru că voesc să cugete mult «fi să nu facă lucrurile in gradă.» Apoi se avântă în conduita politică a logofătului, arătând şi parte din viaţa lui literară. Reamintind cum eraţi vechii bo-erl pe timpurile bitrâne, cum «marele boer (Miron Costin) îşi iubea moşia» şi cum ei eraţi «stâlpii ţârei,» conjură pe tineri să nu uite sentimentele bătrâne şi să se jârtfească pentru patrie. Discursul eminentului orator a fost des întrerupt de uralele asistenţilor. Apoi d. prim-ministru decorâ în numele M. S Regelui pe d. Hegel care a lucrat statuia; după aceasta I Ci-pu depunerea coroanelor. Este imposib 1 a menţiona toate coroanele; destul săspun că se acoperise tot soclul statuel. Am remarcat: corona primăriei laşi, a Ateneului Român, a Academiei Române, a Curţei de casaţie, a Universităţilor de Iaşi şi Bucureşti, a liceului, a Institu-ttlor-unite, a societăţei de medici şi naturaliştl. etc., etc. In sunetul musicelor, ce cânt ti marşul lui MironCostin, se termină această serbare care a Impoiobit a doua capitală a ţârei, cu un monument rădicat «patriotismului şi caracterului.» Temei. I _____DIN DISTRICTE PRAHOVA Plapoma politica Ni se comunică din Ploeştl: Domnule Redactor întâmplarea făcu ca în ziua de 18 cor. se mă ştiu în Ploeştl şi aceea ce am văzut, merită a fi scris pentru ca ţara în-! treagâ se audă şi se cunoască, căci va i servi de sigur la multe învăţăminte. ’Mt dall voe se vă narez numai, fără a trage conclusiunile căci sunt ruşinoase şi înj urâtoare -las pe lector se reflec-tese singur ce trebue se mal crează în . această ţară di spre onestitatea politică ! —şi ca nemuritorul, Dante, indignat voi zice; «priveşte şi treci 1 nujta opri, scâr-i beşte te, înfioarâ-te.» l Venisem în acest oraş în ajunul zilei, adica la 17 şi descinzând la otelul din centrul oraşului, unde se adună în gradină şi la cofetare mai toată lumea, a-flal că a doua zi fiind alegeri pentru Consiliul judeţian sunt două întruniri publice; aflai că acele întruniri sunt ţinute una de liberai ii-naţionali iar cea-l'alta de 1 ib- ralil-disidenţi care se com-batîntre elpentru alegeri: primii vroind se rămfie pe fololiurile de unde fuseseră isgoniţl prin disolvare, pentru neregu-larităţi şi malversaţiunl de care te înflori când le auzi (vlăsie organisată politiceşte în numele Patriei şi In profitul buzunarelor); iar cei d’al doilea luptând ca se apere judeţul de asemenea calamitate întronată de guvernarea fericitului într’ale patriei nefericiri Ion C- Bratianu; aflai încă despre liberalilconservatorl că şi eî se sfâtuesc şi sunt încă nede-cişi dacă se participe sad nu la aceste alegeri, care în vederea proectelor de reformă ale guvernului, sunt ca şi inu-tule. Mă aflam în oraşul liberali’or, prin urmare în cetatea libertăţilor; nu puteam esila un moment d’a nu asista negreşit la ambele întruniri. Mersei şi vă asigur ca am profitat : mi s’au luminat ochii. Voi ţine minte cât voi trăi ca la Ploeştl mi s’a deslegat enigma politică, am înţeles în ade\ăr cum şi pentru cf a-ceastft ţară e aşa de nenorocită....-• La L'ced presida bătrânul *'• C. T. Grigorescu luptător învechit, dar şi politician şmecher, numiru uiU '■ ochii săi scăldaţi în lacrăml, primau «Floarea Ploeştilor» pe junele imoerb G. C. Do-brescu care nemendănd nici termenii cuvântării, nici mişcările se se im-pununulorator d» tribună respăndea cu profu3iune di'10area celor mai triviale şi oc6rătoa-e cuvinte la'adresa naţionalilor librfalft adversarii d lui Grigorescu C8 e erati adunaţi vis-a-vis, In sala ceporulul Dobricâ Marinescu, artistul o politicul naţional liberal lăutar, iar d. Grigorescu, faimosul d. Radu Pă-târlăgianu, ves'itul Popa Nicolae Ioa-chimescu erau radioşi prevăzând sdro-birea prevaricatorilor şi înşelătorilor politici din fostul consiliu judeţian colectivist şi revenirea Sf. sale cu amicii sei. Publicul, nu prea numeros, asculta şi bâtea din palme ori de câte ori veteranul politic Grigorescu făcea o mişcare oftând — în socoteala patriei. Statul ce statuiu, mal ascultaiu şi pe profesorul de liceu Spirescu, pe fostul profesor Nfgoescu, pe fratele «fUarel» supranumite gianabet-orator pe G. G. Dobrescu profesor din Bucureşti, cum îşi făceau rost cu cuvântul în inima bieţilor orăşeni, pentru viitoarele alegeri, arâtându le cât de mişel, cât de nepatriotic şi cât de vătămător s’ad purtat liberalil-naţionaU — Mă desgustam şi ’ml ziceam : fericit oraş ! are un bătrân cinstit care’l conduce şi va fi fericit; era nefasta a lui Ion Bră-tianu, cazând, de sigur că numai puterea credinţei de adevărată libertate ce patronează guvernul, a făcut ca oratorii să întreacă buna cuviinţă, dar esces de zel tolerabil, căci causa era sfântă I De aşi fi fost alegător, pe lângă vot aş. fi pus In urnă, în acele momente, pentru memorie şi portretul d-!ui C. T. Griporescu. 'Mi şomprimal Insa elanul şi ca om împins de interesul de a mă lumina şi cunoaşte cum s'ar putea apăra cel-l’alţi, d'a măsura c nismul şi Indrăs neala lor, mă dusei şi la întrunirea lor ce era In apropiere de liced— şi aci lume, tot nu prea mulţi, ca şi dincolo; dtr tot In aplause văzui că primeşte şi aci, discursurile oratorilor prin care se trataQ liberalii disidenţi, adică bătrlnul d G T. Grigorescu prin cuvintele da bufniţă politică, de om egoist şi prefăcut, de trfld .tor, iar acoliţii sei de interesaţi şi explotatorl a bunel credinţe politice. Rămăsei uimit şi pe gânduri şi numai când un sgomot mare se făcu în sală, reluat iar şirul realităţel, acest sgomot erad uralele ce se strigad d lui Sta-nian când a zis, «mergeţi fraţilor la urnă mâine şi înfieraţi’i cu voturile voastre, făcând să cadă lista bufniţei» şi apoi am eşit. Aşleptam pentru a doua zi, una din acele lupte electorale care să dea dreptul a zice : ferice de alegătorii ce au asemenea conductori 1 Val 1 care’ml fu amărăciunea însă, când aflâid că acel ce de cu seară ’şl as-vârleau cu tină în obraz să sărutară şi nu puseră de cât o singură listă la urnă..; Am zis atunci: plapoma, ciolanu, sfântul buget era lupta dintre ei..., iar Patria, onestitatea, cuvinte deşarte cu care se înşeală acei ce dau de hrană flămânzilor specu anţl I Şi închipuiţi-vă domnule redactor, că mulţi alegâ-ori, ’l ad urmat şi pe acest drum... ? I \. G. Fora. INFORMATIDNI Expuşii iuncu Universalii din Paris 1880. Comitelui Nalional-Ho-inun. Primim următoarea scrisoare din jartea prinţului G. Bibescu : Domnule Directore, Comitetul N ţio'J'iI îo şedinţa sa de la 16/28 luâ^d hotărârea se facă u;i apel public, pentru a adu- na primele fonduri necesare lucrărilor secţiune! române la Expoziţiu nea din Paris; viu se ve rog ca se bine-voiţl a da concursul Întinsei d-v. publicităţi şi a deschide în coloanele ziarului d-v. un loc pentru această subscripţie naţională. Bine-voiţi ve rog, d-le Director, a primi cu anticipare mulţumirile co mitetului naţional şi ale mele. Pentru comitetul naţional Preşedinte Principele George Bibescu. Imbrăpşând cu plăcere propune rea ce ni se fire, coloanele ziarului nostru sunt deschise celor ce vor d.m se subscrie pentru această opere. Observăm un lucru f >arte ciudat. Inlr’o cir< ul»râ adresata de comite tul co’eclivist pentru o propagandă electorală, se afl t iscălit şi d. doctor Ssrgiu , şeful serviciului sanitar, funcţionar al Ministerului de Interne, altturi de bătăuşul Nae Utmeanu. Aseară dd. Theodor Rosetti, preşedintele co îsiliului, şi p. p. Carp au fost primiţi de M. S. Regele. Fostul maior colectivist Fannţă’şl va pune candidatura la colegiul al treilea din judeţul Ilfov. Pentru acest scop faimosul maior a plecat prin diferite comune pentru a face propagandă în favoarea candidaturii sale. S-SIRE PRINŢULUI DE GALLES Încă de la 8 ore şi jumătate o mulţime destul de numeroasă se îndesa pe peronul gărel. Tr. bue se recunoaştem că o ordine perfectă domnea atât pe peron cât şi în afara găre', po iţia luând mâsuri e pentru a împedica alrupamenlele şi îmbulzeala lume,'. Rând pe rând sosesc începând de la o-rele 9, mai multe nolabilitau a capitalei, D. »ake Protopopesc •, primarul capitale1, mal mulţi consilieri, procurorul eene-ral,d Adolf Canlacuzino, Gheorghe Mino-o sumă mare de ofiţeri din toate corpurile precum şi mal mulţi generali, între care am vâzut pe generalii Berendel, Cre-ţeanu, Cernat, Palcoianu. O companie de gemu şi o companie de jandarmi pedestri cu d. câpilan Savopol In cap, vor face ono urile militare. Un cared destul de larg e reservat pentru reprezentanţi presei. In acest carefi observâm mal mulţi corespondenţi al ziarelor străine. La orele 9 şi IO minute sosesc dd. miniştri Th. Rosetti, PeLre Carp, T. Maio-rescu, Prinţul Ştirbei, M. Ghermani şi Al. Marghiloman, iar puţin dupe aceasta şi M. S. Regele, care pe când muzica cânta marşul naţional trece In inspecţiune atât trupele cât şi corpul ofiţerilor, salutând şi vorbind câte-va secunde aproape cu fie-care. Din partea ambasadei Engleze se alia d. Kennedy, primul secretar al acestei lega-ţiunî. La orele 9 şi 26 se anunţă trenul care aducea pe pr nţul de Galles. Dupe câte-va secunde trenul soseşte şi oprindu se s ■ da jos Prinţul de Galles urmai de doi generali din armata Engleză şi de sir Lasce Ies. Iraed at Regele Înaintează spre Prinţul de Galles pe care 1 îmbrăţişează foarte călduros de mal mu te ori. Dupe câle-va minute de convorbire pe lot timoul căreia R-gele păr*a foarte vesel, M. S începe prin a preş ml a Prinţului de GilIes corpul ofiţeresc. Prinţul de Galles care poartă uniforma de general Englez, salută milit»reşte. Dupe acea M. S. Regele a presintat oaspetelui său pe preşedintele consiliului, pe d. Petre Carp, pe d. T. Maiorescu cu care Prinţul de Galles sa întreţinut, mai multe, minute, precum şi pe cel-l'alţl miniştri şi înalţi demnitari. Po lot timpul presentaţiunel aceste, musi-a militară iniona imnul naţional Englez Good solve the Queen. O lată sfârşita prosenlaţiunea, Regele j împreună cu Prinţul de Galles părăsiră : peronul gărel pentru a se urca In trăsura i reerală care ’I aştepta. j Urmaţi de douăescadroane de jandarmi călări, Regele şi Prinţul de Galles por- ! nesc la Palat. Pe drum era multă lume care saluta priu urale pe moştenitorul tronului Angliei. Consiliul comunal este convocat pe Sâmbătă. La ordinea zilei sunt mai multe cestiunî importante, între elte este şi o interpelare a d lui N. Blarem-berg. D oii Dimancea şi Davila vor face recurs în casaţie contra sentinţei pronunţată eri de Curtea de apel Ieri s’au judecat laCurteacu juraţi din capitala doue procese, unul de presa intentat foaei Fulgerătorul şi altul o crimă, eom'sâ de un ţaran. Aceasta din urmă a fost achitat din causâ că nu existau de loo proba despre culpabilitatea sa, de şi un fi st judecător di instrucţie a g*sit cu cale se ’l ţie în prevenţie doi ani avroape. Io cât priveşte pioc^ol redactorului foiţei Fulgerătorul, «ceasta a fest condamna» ce c«t:e Curtea cu juraţi la o lună de închisoare şi la 50 lei aoiendâ. ieri seara pe la orele 9 1/2 confratele nostru d. St. Suţu care la ora a-cea întră acasă, a fost victima unei agresiuni brutale din partua a trei indivizi cari l’au lovit destul de grav. D. Suţu ri’a putut se distingă figurile atentatorilor. intendentul spitalului Eforiei d'n Plopşti a fost dat afară din serviciu pentru că a comis mal multe abuzuri, Această soartă ’l aşteaptă în curând şi pe intendentul spitalului Filantropia. Ne mirăm însă de ce n’a fost dai judecaţii intendentul din Ploeşti? -s«- Telegrama Ploesti. Defilarea trupelor ce au luat parte la manevre. Sosirea MM. LL. Ucg'clui si Hegiuci Eri la unu“s’a făcut la Ploeştl dt fi a-rea trupelor ce ad luat parte la manevre. La ora 12 şi 40 un tren special a sosit din Sinaia aducând cu sine pe MM. LL. Reg«le si R -gina si pe A S. R. Piia-cipele de Wud. Trenul s’a oprit la Canionul No. 5. MM. LL. şi A. S. R. au fost primite acolo de d nu general Barozzi M.nistru de Resb-1, generalul Cernat comandantul corpului al 2 lea de armata generalul Falcoyanu. setul marelui Stat Major, generalul Rudişt-anu de prefectul judeţului Prehova, Primarul P o- eştilor şi de alţi funcţionari superiori civili şi militari. După ce MM. LL. şi A. S. R. s’au întreţinut mal mult timp cu persoanele presinte, M. S Regele şi A. S. Regală Principile de Wied au Încălecat şi ad trecut In revistă trupele ce erad înşirai ta pe campia ce se afla, spatele bariere-Câmpinei. M. S. Reginadimpreunacu d-şoarele sale de onouread urmat aceastâinspec-ţie cu trăsura. Defileul După terminarea acestei inspecţiunî la ora 1 şi 15 m. a început defileul. Trupele erad comandate de d. general Cernat. Atât ţinuta trupelor cât şi exactitatea miştârilor ef-etuate au lost perfecte şi foarte mult lăudate da ataşaţii militari streini. In timpul difileului un accident s'a întâmplat. LL colonel Constactinescu intendentul diviziei a 4-a a căzut după cal, fără din f ricire ca săi se întâmplat vre’un reu. D-fileul a tinut aproape o oră. D ipă terminarea defileului M. S. Regi le a strâns în juru’i pe toţi ofiţeri carora le a arătat oos irvatiuni e sale a-supra manevrelor. Aceste observa-ţiunl care ad durat aproape o o-a, le vom comunica cetitorilor r oştri într’u-nul din numerile noastre viitoare. MM. LL şi A. S.R trecând apoi prin oraş s'au dus direct la gară, de unde s’ad despărţit, M. S. Regele mergând spre Bucureşti, eară M. S. Regina spre Sinaia. BĂILE DE LA SLANIC (Urmare şi fine) Da aicea resultă, că medicii băilor din streinstate de multe ori trimit bolnavii noştri înapoi tn Iară recomandându le de a întrebuinţa băile de la Slănic, precum am aflat aceasta spre marea mea satisfactiune < hear şi tn anul curent de la o persoană de toata încrederea fiir d de faţă când de la Carlsbad un număr de persoane «0 fost întoarse la Slanic de către medicii de aco o. Luc’ărle arătate pfnâ aici, publica-ţium, Expos ţ-unea de la Frankfurt s. a. mi a absorbit tn mare parte t.moul din 1882, aşa încât de abia la anul 1883 am fost In stare a începe din nou continuarea analiselor asupra celor l’alte isvoa-re, pe care le am isprăvit tocmai pe la finile anului 1880. In vara anului trecut am fost în stare de a dt publicităţi; curtea mea în mod cu cât s’a putut mai complect sub t'tiu: Băile de la Slănic (cu trei vederi, două gravuri şi un plan general . Gu această am isprăvit tot o dată seria studiilor relative la băile de la Sisnic. precum şi sujetul med ales în anul 1879. Scopul med a fost in tot d’auna de a respândi cât se poate mal mult în cer- 1 curlle medicale cunostiinţile calităţilor şi compoziţi un el apelor de !a Siănic câ ast-fel se fie bine ştiute, se poată fl recomandate la o sumă de suferinzi, care mai înainte ad fost trimişi tn străinătate. Acest scop cred câ l’am atins, căci pe când pănă la 1880 puţina lume ştiea despre băile de la Slănic şi încă la anul 1882 In ziua de 10 August, aflându-mă acolo ocup8t fiind cu pregătiri la anali-se, o singura persoana am găsit făcând cura şi anume pe d na Gatinca Fotino din Iaşi, pe care o invoc ca martură ; anul acesta tot la 10 August se aflad încă peste o 1000 de persoane la Sianic. Sunt dar In arept de a crede, că dacă am fl rămas numai cu practica tradiţională a lucrurilor, de sigur câ n’am fi ajuns la un rezultat atât de favorabil. Iată dar tn mari tresâtun faptele isprăvite de mine relativ la băile din Slâ-nic, care cu toata a mea modestie am trebuit se le spun, prO'O'.at fiind la acesaia prin faimosulrap ort ald-lui dr. Codrescu. întreb acuma pe ori ce om imparţial se ’ml spună dacă aceste nu sunt faptele unui tot atât de bun Român, ca cum s’a recomandit mal presus de toate d nu d". Codrescu tn raportul st u, dacă ele meritad un adevărat atentat ’) la buna credinţă a autorului, daca poate cine-va descoperi In urma lor o umbră de tendinţă la nimicirea existenţei băilor da la Slănic?... Dacă d-nu dr. Codrescu, pe lângă calităţile sale arătate, ar fi adus încă şi nişte dovezi ştiinţifice pentru combaterea tendintilor mele la desfiinţarea şi nimicirea existenţei băilor Siâniculuf, atucl aş fi fost zdrobit, dar cu argumente slabe cacele de cares’a servit, cu denaturarea compeiti a adevărului, cu ameninţări eâ trebue se ne luam ziua bună de la isvoare pe basa studiilor noast'-e, cu punerea tn dubiu a bunei crt dinţii unui om onest, care a muncit desinteresat optam de zile cu succes tn interesul reputaţiunei bailrr şi câte mal multe de astea, f?ra se aducă măcar un singur fapt ştiinţific pentru combaterea activităţei mele, pot se asigur pe d-nu dr. Codrescu, că cu aceasta n’a făcut nicî o ispravă. Ţara noastră a făcut atâtea progrese în decenile din urmă In toate direcţiu-nele, în cât astăzi nu se mai mulţumeşte numu cu calităţile în care s’a recomanda d. dr. Codrescu, ci în cestiunile cum este acea a S ăuieuluî cere argumente ştiinţifice pe care, cu aceasta o-caziune cel puţin, nu le a adus d-lui; dar se nu desesperam: poate câ le va aduce pe viitor....................... D-nu dr. Codrescu zice că frequentea-ză băile de la S anie de 15 ani; apoi tn acest timp îndelungat d lui ar fi putut se publice vr’o câte ba volume asupra acţiunei terapeutice a acestor ape minerale şi acesta pentru a Înlătură «con-fusiunea mare ce există tn torpul medical» şi putea se fie convins, câ toată lumea ’i-ar fi fost recunoscătoare pentru aceasta. Dar ce face? In locul unor asemenea lucrări vr>a se-şi dee importanţă pe comptul altora, care într’ade-văr ad lucrat cu inima mult! ani şi ad contribuit desinteresat la ridicarea băilor de )a Slănic la nivelul pe care-1 meritau. Alarmează pe Epitropi str:g\ndu-le staţi, băgaţi seama ce faepti, p- ncolul e mare, faptul este de gravitate extremă trebue se denunţ câ perdeţi Slânicul dacă ascultaţi pe nişteoamenicaTs< her-mak şi Konya, care şi de şi cunosc arta lor, dar au itenţil rele şi vor se şteargă rh'ar existenţa băilor cuori-ce preţl Co trariul cred câ am dovedit în djejuns prin faptele arătate mal sus. Reavane acuma ca şi d. dr. Codrescu se combată aceste, nu în modul In care s'a încercat, jjdar pe calea pur ştiinţifică şi da că va reuşi de a sc*pa ast fel băile de lamm-le pericol c- le ameninţ», atunci monumentul pentru d-sa aşezat chiar pe «nemuritorul picior al Borvisulul» va fi asigurat. Până atunci însă eau asupra mea ori ce responsabilitate morală şi materială în privinţa tuturor faptelor şi studiilor isprăvite de mine relativ la băile de la Slănic şi recomand d-)ui dr. Codrescu a’şi aduce aminte cu alta ocasiune de proverbul latin : Quisquid agis, prudenter agas el res-pice finem. Dr. S. Konya. Chimist. TRIBUNALUL DE ILFOV SECŢIA IIA AFACEREA ANDRONIC-GHEREY & C Şedinţa de la 21 Septembrie. RFCIIIS1TOHIUL Tânărul procuror V linescu, ere cuvântul pentru a’şi sus ine ac.usaţia. Unu dm principalii acusaţl, Rcel care era capu acestei bande, care a ruinat atîtea şi atltea persoane lipseşle.Andro-nic e în streinătate, Andronic a a fugit pentru a nu sufrri justa pedeapsă ci ’l se cuvine, pi deapsâ pe care era sigur câ o să o capete. Pe când noi azi, pronunţăm aci acest rpehisitorid In contra lui , aducând probe despre cea ce spunpm, Andco-nic e departe, Andronic nşteapta farâ ca să se emoţioneze verd ciul dv. căci e sigur câ acolo unde se «lli nu’l a-tinge. Gu toate acestea noî vom proceda la enumerarea probelor care sunt în contra acestui escroc abil, şi care îngreunează cu totu posiţia Iul şi a tovarăşului săli GhereL Banda Andronic-Gherel era foarte bine organisată. Avea agenţi samsari, *) Intrebuinţeil espr#$iune»d-lul dr. Codrescu www.dacoromanica.ro EPOCA - SI SEPTEMBRE 3 corespondenţi cari lucrau pentru aceasta asociaţiune atât de bine constituită. D. procuror cu o vervă deosebită Începe a povesti toate esciocheriile Iul Andionic, istorisind c i amânuntu modul şi peripeţiile e^crochen ior pe care le-a comis Andronic ajutat d> Ghereî. Era foarte fin si foarte abiiacest ps-croc, urmează d. Bo'dur Voiriescu. G'nd auzi că s'a ars fabrica d-lut Cmstan-tinescu, s’a grăbit printr’un samsar să’t ofere parale ca sâ’i f tcâ boga, prin mijlocul acestei apel de dur D. Voinescu arată tribunalului cum escrocul Andronic lua «deviaţi napoleoni din acelaş anpecare «iălându I cu un oxid, II arata naivilor-»e carj i a păcălit cu apa de aur, cu cai spaia aceşti napoleoni şi ’i făcea ca c^ ar fl fost noi Dar o proba mal mult că Andr«nC a escrocat e averea Iul de as^_ zl, căci 2ice d nu procuror, precum a constată, În anul 1885 Andronic n’avea ce să mănânce. Cum a făcut aceasta avere se înţelege foarte lesne precum şi laudele pe care le făcea că putea sS depuie suma de 200 000 lei. D. procuror Voinescu Bo'dur arată apoi antecedentele lui Andronic care sunt foarte rele. După aceasta d. procuror arată care sunt probele pe care se lnt> meiaza pentru a constata hoţia ce a făcut Andronic, în detrimentul Iul llie Constanţi nescu. Venind d. Bo'dur Voinescu, la ces-tiunea amestecului In aceasta afacere scabroasa a d Iul avocatPetronie,spune că datoreşte justiţii următoarea expli-caţiune. D. avocat Petronie, zice tânărul procuror, n’a jucat în această afacere un rol laudabl, d sa derobdndu se in dosul secretului profesional, n’a făcut a-cea ce era d >tor se facă un tânăr ca di mu. care faţa cu pericolul pe care ’l risca llie Condantinescu n’a şt ut se denunţe hoţia iui Andronic pe care o ştia foarte bine. Venind la acusatiunea adusă de inculpatul Vlădescu în contra fostului prefect de politie Moruzi, probează că instrucţia n’a găsit nimic în contra d-saie şi va ved a Curtea, spune d-sa, cât da nefundate sunt acuzaţiuaile a-cestuia în contra d-)ul Moruzi. Sflrşesc, zice d. Voinescu Boldur, cu Andronic ca să trec la amicul şi dascălul său Ghereî,de şi elevul a Întrecut pe maestrul. D. procuror arată de cât8 ori a fost condamnat Gherel şi care sunt probele în contra d sale. Apoi d. Voinescu-Bo’dur cu o claritate admirabilă demonstra care sunt probele de complicitate a lui Bo-rănescu, Theodorescu, preotul Geor-gescu şi Ghit«l Dumitrescu. Da asemenea st,bieţte probele ce sunt în contra Titei Gberei care e punctul sensibil a lui Gherel,căci pe numita el pe toata averea lor In suma de 400,000 lei, precum şi în contra prevenitului Theodorini. In privinţa luî Ştefan Vlădescu d. procuror declară că d sa ii a fost complice cu Andronic, ci a fost escrocat de acesta şi prin urmare el şi dinsu victimă. De aimintrelea mai tori cari au fost aduşi ca su'l bage Inauntru-ca se ne servim de aceasta frasâ vulgară au pe Vlădes nici nu s’au presentat azi ca sS depue în contra d sale. D. procuror sfârşind frumoasa sa p'e-doariecere aplicarea maximului pedepsei pentru artiştii abili Andronic şi Gherel şi al complicilor lor. a 21 EDITIUWE IUI1IS milUTH M. S. Regele dimoreună cu A. S. R. Principele de Wslhs a părăsit azi la o-a 2 şi 35 capitala mergând la Sinaia. Au m&î luat loc In trenul regal dd. generali Wilson, Keit Trăsei şi Falctyanu, 1.-colonel Hobesiu, G. Duca şi colonelul Voinescu. La gară M. S. şi A. S. R. au fost viu aclamate. X M. S. Regele a remis ministrului de resbel raportul celor trei arbitrii ale manevrelor pentru a lua cuvenitele mesurî. X Sir Lascelles, ministru Angliei, reîntoivendu se din străinătate a reluat direcţia afacerei legaţiuneî. X Chim tn R mânia Libera: Voinţa Naţională, publică demi-siunea d lui St. B. Vladoianu din funcţiunea de jude‘«tor al trib. de Covurluiu, unde a foit mutat, pentru a avea oeas.uuea se mii înjure odată pe ministrul justiţiei. De ce nu Întreabă Voinţa pe noul seu client, pentru ce motiv a fost transferat ? n Expositiunea Universala si d-ra Teodorini Marea noastră astiştă domnişoara Teodorini, auzind ca lucram la o operă naţionala—pirtieiparea Ho-niâniei la Exposiţiunea Universală din Paris—a oferit spontunc u concursul seu pentru această operă principelui George Bibescu, preşedintele comitetului naţional. D-şoara^ Teodorini, era se plece Sâmbătă, însă a renunţat de a pleca îritr’adins pentru a da Dumineca viitoare ultima representaţiune din al căreia produs, jumătate va fl versat tn casa comitetului naţional. Programul acestei represenlatiuni compus cu o deosebită îngrijire , este foarte atrăgător. Se va cânta actul V din Faiist, un act din Tra-viata, etc. reservondu se publicului o plăcuta surpriză. Fapta d şoare. Teodorinei este mai presus de or-re laudă şi nu trebue se ne surprindă, căci are în inima sa de femee şi artistă sentimentul patriotic al tărei sale. Aplauzele vor exprima recunoştinţa noastră. Mulţumim atât d lui Primar cât şi Întregului consiliu comunal al capitalei care au bine-voinit a ne da iluminatul sâlei teatrului precum şi d-Vij’ di rector general al teatrului c«re a (jjn partea societâţei Artiştilor _uomânî o subscripţie de î00 franci. Comitetul Aatiouul. X Serbarea de i Cismegiu Azll i 12 ore precis s’a . , . rarea listnbuirel apel !n'ut .in®uSu" prezenţ M. S. Regelui şi A. k J?la . .n Piinc peUi de Wailes. Ş1 Aruijnmcntul {jrntlinei Da la pvarta din Bulevardul E’isa beta şi pămtn fundul grâdinei tot drumul principa era împodobit cu gher-landa da stejer cu fl jri, steaguri engle-zaşi româna,ecusoane şi vase mari de tuci. In fund pe mcvilă era o cascadă enormă formată dint-’o poartă înaltă aproape d 115 metri,şi pj a cărei trepte curgea în noua valuri o aiă limpede şi abun- dan tâ. Treptele de fer altprimeau apa de la trei mari isvoare aiezate la căpătui portei. La dreapta şi la stâiga în centru se afl <îl două alte mici is/oare care curgeau din nişte ulcioaretinute în mână da câte un copil. Li stânga porţeî se afli un chioşc de brad garnisit în interiorul seu cu postav şi catifea. La mijlocul acestui chioşc era o masă pe care erau aşezate uu vas da ar-g nt plin cu apă, nişte icoane şi evanghelia. P. S. S. Mitropolitul primat asistat de trei ar. hireri şi şeaie preot! au oficiat sfinţirea apei prittr’un Te-Deum Corul Mitropoliei setfla de asemenea asezit pe părţile late'ale ale acestui ch.oşc. Serhaiea La. ora 12 şi 10 miiute Hymnul britanic Good sawe theQueen anunţa sosirea M. S Regelui ş a A. S. R principelui de Walies. In faţa chioşcului enh d-niî miniştrii, primarul Capitalei, dnil general Fio-rescu, generalul Cernit, G. Virnescu, colonelul Voinescu, prefectul Capitalei Întregul Consiliul comunal şi un mare număr de alte persoane. Printre Doamne cităm pe d-ns'e Ma-iorescu, Pake Protnpopescu, I. Flo-rescu, Fâlcoyanu, Lahovary, loralia Săvescu etc. etc. M. S. Regele şi Principele de Valles trecând printre o mulţime conaiera-bila care ’j aclamau s’au dirijat pna în fata Chioşcului unde s’a săvârşit sjjba bisericească. Apoi M. S. Regele s’a tntreţinutcât-va timp cu d. primar al Capitalei ţ cu mai multe din persoanele presmtepe urma dinpreuria cu Augustul său is-pete s’au urcat într’o trăsură trasăde 6 caii â la Daumout care ’I a condusla palatul Regal. TRIBUNALUL D2JLF0V SECŢIA II- AFACEREA ANDRONIC-GHEREY & C " Şedinţa de Joi 22 Septembre Şedinţa se deschide la ora 12. Cererea parte! civile Ganciu Stoian cere 22 000 lei de !f Sion Gherel banii daţi şi restul 38,00C lei ca despăgubire pentru falimentul ce a dat. Stoian Marine seu cere de la Andronic si Bora nes u 10.400 fr. Ioniţă Niculescu cere 35,000 de la Andronic şi soacra sa. Gheorghe Zisa se mulţumeşte să ceară do la Andronic 4500 lei* Apararea Borănescu se apără singur. Spune că nu e mei de cum vinovut. El aducea diferiţi comercianţi la Andronic fara să ştie şi lan să asiste măcar la pungăşiile Iu Andronic.Să spue cine-va ziceBoră-nescu, că am luat parte sat! că am primit vre o suma da anlb, pentru a se proba purtivpirea mea la escrocherie Iul Andronic. E sfârşeşi. aoârarea s i z când căe nevinovat. şi ca are o casă decopiicare vor remâne pe di umurl daca el va fl condamnat. D. Ştefan Vlădescu în lipsa d luî N. Fleva care se afla la Brâila ia cuvântul ca să se apere. D sa spune câ a fost persecutat, a fost victima fostei politii, căni zice d-sa am pierdut mai mult de (38.000 lei care mi le-a mâncat Andronic, acest escroc neruşinat. D. Vlădescu arată apoi foarte clarca atunci când s’a apropiat de Andronic a fost ca se caute să recapete paralele. D. Chebabcea, Intr’o ling* pledoarie apărând pe comisarul Theodorini spune câ clientul sâh e nevinovat şi că râd s’a făcut că a fost acuş it. pe nedrept. D sa critică apoi lacom a burghezilor cari pentru ase îmbogăţise asociaz i şi cu falsificatorii de monedă. D. Chebabcea cere achitarea clientului săâ. Sion Ghereî are cuvântul ca se se apere. D-sa în loc ca să vorbească, dl citire unul lung memoriu prin care vrea să arate ca el a fost înşelat de Ganciu S'o ian care arum pretinde că ’l-ar fl furat suma de 58,000 lef. Eu «ra fost victima Iul Ganciu spune Sion Gherel, câcl el 'mi datoreşte suma de 400 lei pentru mal multe cărămizi pe care le am cumpărat de la dânsul fără ca să mi le predea. Eu nu’I datorez suma de 38,000 lei pe care o reclamă de la mine. Apărarea Iul Sion Ghereî care aruncă toata vina asupra victimelor sale produce o mare ilaritate prin publicul. Sio ' Ght-rel sfârşeşte lunga sa apărare cerând de la tribunal ca #ă ’l achite. D. C. Mile are cuvîntul ca apărător al Ţiţei Gherel. D. Miile începe prin a s'udia această halime juridică, cum o califică d-sa a-nalisând loite utopiile pe care mica bur-ghesime careia aparţin pâcâli{i le a ad-m is ca posibile. Dacă e vorba urmează d. Miile să condamnam şi să urmărim numai pe aceşt'a care i aţi adus Înaintea justiţiei Ctşă-1 înfieraţi, apoi trebuia să adu-spi}e toR aci, toata partea civilă care şi a fost escrocata de Andronic CumV azi e victiG^nciu Stoian care spune că 28.000 lei, nQă i s’a escrocat suma de aur nu e tocmia că afacerea cu apa de ca falsificarea ifiuratâ ? Nu ştia d Iul asupru după legeâdel se pedepseşte vea cunoştinţă de cidacă Ganciu n'a-lor care se imputa l'oalitatea fapte-d sa s’a ascuns sub patherel, de ce De ce? cea fugit? Nu se vede oare clar spun cum putem foarte lesne numi', Miile ceştia cari aU escrocat sau ah foţia-crocaţl, carenu sunt după expes-franţusească de cât Cochons el C-iai D. Miile regreta că legile penale n sunt tocmai comp'ecte pentru fie care din acei cari ah venit însintea justiţiei fie ca escroci fie ca păcăliţi să ia pe deapsa cuvenită. Acea ce mă face însă să nu plâng această societate de păcăliţi e faptul ca aproape toţi dm el nu sunt români. Ei sunt bulizari.sârb’, macedoneni şi greci D. C. Milea uita prea lesne se vede ideile sale de cosmopolit. Apoi d. Miile caută a distruge toate probele ce sunt în contra Ţiţei Ghereî precum si alegatiunea d lui procuror ca Tiţa Gherel are 300,000 lei. D. Constantin Miile sfârşeşte ple doaria sa cerând ca In numele unei femei slabe cum e Tiţa-Gherey, în numele copilei aceştia care va rămânea pe drumuri tribunalul să achite pe clienta sa. D. Procuror Voinescu-Boldur, care replica. D-sa restabileşte câte va greşeli fă cute în pledoaria d-lui Chebabcea. La orele 4 tribunalul intră In sala de deliberare. HOTARAEA Tribunalul (lupe o ora de deliberare, condamna pe Consl. Andronic si llihail Gherci la câte 2 ani închisoare coreetionaln si I OOa lei amenda, la uu an si |n-metate pe Ghlta Ghioc» Itadu lescu si 500 lei amenda; pe lo-nila Itoranesru Preot ui I. oâvănescu, Matel-Basarab, filos limb. română. Curs. Super. 'a; N storescu, Şeoala .eutrală, desem'i. caligrafie. G. Teclu, 1. germană şi 1. română. Curs. In fer. I. Clinciu, libma elenă, llie Georgescu, Sf.-Sava, ştiinţele naturale Necula Colceag, istoria. Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia. R. Dobrescu, geografia. M. Coben, Azilu «Elena Doamna». Canto. D-na Bruzzesi, Externat, limba italiană. D. Walch, limba engleză. D-ra Zoe Agapiadi, Şcoala Centrala, piano. D-ra Steriadi, piano. „ Colmann, limba germana, c. infer. D-na Alex. Filionescu, şcoala centrala, filosof, şi pedag. limba franceza. Cursul primar se va face de două din absolventele cele mal bune ale Azilului, iar pentru croitorie, gimnastică şi dans aceasta se va regula la Septembre. Se aduce tot-odată la cunoştinţa părinţilor ca toate elevele care s’ah presentat din acest institut la liceele Statului pentru trecerea examenelor, ah fost promovate cu succes. Directric.e, Alexandrina Filionescu profesoare de pedag. şi filosof, la şcoala central» strada Dionisie ţb In editură Librăriei SOCECU & COMP. Ah eşit de sub tipar: GEOGRAFIA JUDEŢULUI ILFOV de Micii. C. Miimuianu, ediţiunea 8-a completată prin 13 figuri şi tratarea Comunei Bucureşti pe culori, preţul fi<0 bani esem-plarul. ARITMETICA ELEMENTARA penlru clasele primare deSpiruC. Hareth, preţul / leu exemplarul. MANUAL OE ARITMETICA PRACTICA parlea I. pentru clasa 2-a primară de G. Eu-.teţih Ciocanelli, preţul 40 bani exemplarul. (924) DE ARENDAT llavin Domncsli-Seulesti din plasa Sibarit judeţul Ilfov,tn Întindere de 1,200 pogoane, una oră depărtare de Bucureşti. Se dă în arendă de la 23 Aprilio 1889 pe un perion de la 5—10 ani. Condiţiunele de a-rendare se pot afla la d. P. C. Dobrescu, comptabilul camerei de comercih din Bucureşti, strada Academiei No. 39, în toate zilele de lucru, de la 9—12 şi de la 2—5 p. m. Arendaşul va putea face de îndată arăturile de toamnă. 844 Avis Onor. Public! Atelierul de lâmplărie şi de mobile al Iul S. Emanuel. situ-t tn strada Slirbnl-vod», colţul stradot Luterană se va mula de Iu Sf. Diintilrii 1888 fn strudu Romana Xo. 32. (943) www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 SEPTEMBRE CASA DE SCHIMB 613 I. Ml. F E R IV! 0 Strada Lipscani, IVo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-co schimb de monezi Cursul Bucureşti 22 Scplembre 18S8 CASE DE VEMAIIE -sxesBRSi iresâ*c-7 6 0/ llenta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Seria. tune. rurale 5 0/0 Scria. func. rurale 7 0/0 Scria. func. urbano 6 n/0 Scris func urbane 5 0)0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni <.l)acia-România» » Naţionala • Conâtructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austrieci Tendinţa foarte fermii Curnp. Vond. 07 i 07 1/4 05 1/2 03 1/2 03 1 2 99 I 106 1 '2 107 9b il 4 06 105 1/2 106 100 101 95 3 4 94 1/4 83 83 1/2 “ "■ 86 CISELE Cil LOC! L Lftlt S? Slr. Biserica Amzel No. io. A se adresa Sirada Polonă No. 8 din Slr. Clemen-jl, şi locul din CASE DE l\CIIIRI\T 130 235 50 55 1040 tl 50 240 250 23) 240 80 00 2 3/4 23 4 2 3/4 2 8 23 4 IOAN A. RHETOREDY A VOCAT a înfiinţat un biurou de avocatură şi notariat Slr. Academiei 20. Ore de consullaţiunl de la 8—10 şi seara de la 6—9. 9?9 VILA LlTUERliAIA^o^^ mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria se se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti. INSTITUTUL HELIADE-RADULESCU Kste inslalat in localitatea cea mai senaloasa din Capitala, in vasta gradina Ileliade. Sludiele se fac «lupe programele scoalelor publice. Aci sunt A clase primare si 3 liceale, si n fie care an se mal adaoga clase superioare liceale. Preparaiiuni peulru scoale militară, preţul internatului este peulru clasele primare, 8U0 lei, iar pentru clasele liceale de huo lei. 392________________________ 50M00 FRANCI Adresa ti-ve penlru^aceasia lata iniuraere prin scrisoaie la Comptuarul Comercial. 557 Grande Rue de Teke, Constantinople, Turcia. uz9. Dc închiriat si t«'uzare chiar de acum două perechi CASE DIN CALEA VICTORIEI 171 comouse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe; nsemenea şi tunele de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte. I>c vânzare CAStLE DIN STRADA C0METU 13 compnse din ii camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trăsurt, pivniţa, douC grădini, curte spaţioasă. UN LOC SITUAT PI SOSEA GROZĂVEŞTI în apropiehe de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total saO parţiial. Doritori! de a lua cu chirie şi cumpăra mobile de mai sus ho vor adresa strada Conietu 111, sau Polona 7.7. _____________(9? a) casadin Strada Polonă No. 104, compusă din y camere pentru Sta >ân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trăsuri. ’ 723 mobilate şi nemobilate de închiriat cu tuna în Calea Victo- DE ÎNCHIRIAT CAMERE riel No. 81. DE ÎNCHIRIAT Strada Berzii No. 122, Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron. MOŞII DE AltE\D.\T de mm am stamsti « situată la o ora de viitoarea gara Momeşti. Avind puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşui Tazleul moara. Casă de locuit, han-cărciumâ pe şoseaua Bacău Momeşti, lăngă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, In Roman pentru or ce lămuriri. 776 Di irn V7 IUI? noufi hectare vie şi obratie sili lulUllUI tuate pe dealul Oltului alaiuri cu via Golescu de la Drâgaşant. A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte. de la Sf. Uheorghc 1890 înainte, moşia Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea. Amatorii se se adreseze Strada Diacoue-selor, 4. 1. IN. Alexandrescu. Jt de la 23 Aprilie 1839 moşia Lalosul şi Dobriceni din jui ie cinci sau mai mulţi ani. DE ARENDAT CASA DE SCHIMB X05 MOSCU N ACH M I AS (Ucucxa-Remania) Bucureşti Cump6râ si rindo electo publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe zlna de 22 Seplembre 1888 Renta amortisabila româna perpetua Obligaţiuni ilesiai [Couv.rur.] C. F. R. ” Municipale Casei peus. [300 L.] 7 % scrisur'funciare rurale 5 * „ / •• v 7 % „ / •> urbane 6 a 5 2 '! ,, ii laşi 3 % Im. Loţr ... Otomane cu prime j^url bastlica Dom bau >1. Dacia-România 7,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni /Aur contra argint sau bilete 7 » " pi. Serbes'ti cu prime o* prime buc. [eu lei] ■ 1 crucea roşie Italiana MOŞIA PAIUIHIOIA J5£SS ..........................iWlS sile Misleicu, se vinde de veci cu condiponi foarte * M.irCj ^ei-mane avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Panu.ni bun, acarele şi gara pe moşie. ' y A se adresa pentru condtţiuig la d-nul avoc» din Târgu-Jiului: Uheorghc -Hte rr'scii. , , baiicilule fianrese ,, I tal talie ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 90% 03 93% 81 22» totiH '.'OK 105% 99 H3 8214 76 «5 a» 50 18 * 3/4 îuS 1*4 59% 9y *65 97% 94 9» % 85 «30 107 97 100 100 93 1/4 »% 80 50 38 55 23 3% <10 1*6 100% 100 *75 SOBA MILANE.SA7 X A PRIMEI Fa BRICE DIN MILANO TJtA SSPORTABILA [PE ROTITE CEL MAI NOU SISTEM AUDE IN PERMANENŢA CALPUUA iGliilVlCA rmARE ECONOriDEDE CĂRBUNI CUBA TENIE PERFECTA Sr ponte încălzi anai multe otlaij cu o singura solia fcFTJ.V*.. 4 Singurul deposit: STR. GABROVENI, 49 RJ ®x . ••. g -■ gjfi KWKi MARE DEPOSIT DE LEMNSRIE PENTRU CONSTRUCŢIEI SI GRINZI DE FEK = LEMNE PENTRU FOC — M. L. MANOACW No. 153 — Calea Grivipi — No. Staţiunea Tramvaiului 153 mmm ixe X RECOMANDAM X X LSGA TORIA DE CÂRTI PER STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI Dl NT h 0 ZI BtCl'HENTl In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Lega torie, Papeiane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x X e CM O 2; ^5 O CG.S 0*7 8-1 'Z Qg ^ ei « S E-s«= co.= o £ N,J- 2, STEADA LIPSCANI, N°-2 in facla Itacunici <1-1 ui IV. lonniil IN EDITURA Recomandă bogatul seu Magasin cu tot felul de pânzeturi-Olandă de Rumberg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, soape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Pick^fuf!i Flanele, Meii no, Indian, Perdele, Plapome de lână Prc-cum şi un mare asortiment de ruferie de Dame ?/ Bărbaţi. Broderie, Dentelţe etc., etc. mi='2.2pr=icrrsF=4rrsii=a^23£iiE3lEL=ll:^lr:.-iF-.riE3S I Iţ/lffiUI DE SUB TIPAR |jj a o 0 0 0 0 0 0 0 acjg. sil AALziixza TIFOWffIEI CAROL GOBL BUCURESCI 14, STRADA DOAMNEI, 14 ANUARUL BUCURESCIL0R pe 1888-1889 PREŢUL 2 LEI. î.t-1 ATELIER SPECIAL PENTWl TRUS0UR1 SE PRIMEŞTE ALBIŢI*! PENTRU BRODAT N° 2, SŢjrnDA LIPSCANI, N°-2 ' în /»»cia Băcăniei «1-lui IVi. lonnid A NUNCIU Sub-seranalitl ailuc In cunoslinlza onor. nubl'C ca' din cauza dârâmprii clădirei din Calea Victoriei No. 42 jos, m am decis a vinde rit pretzm i elline in total sau in parte, toaie edecurile si mărfurile din restaurantul' meu. compuse din: vinuri albe, negre si laraâioase ca la 11,000 vedre, recoltele anilor 1*8 pana la cea din urma: 20o vedre tzuiea, rom. cognac, champagne. di-' ferite liquerttri, rachiu de drojdie. Apoi mobilierul' I compus din: mese. scaune, oglinzi, tesghele. tocitoare, 1 canapele, dulapari, butoaie goale de vin. tle iliferite mărimi, puţine, felinare, lămpi, sticlărie, farfurii, re-i ciIori, servirii de masa. aramarie, frize de mese. ser-; | vete. servicii de unl-de-lemn ele.; asemenea am de' vânzare o petecite de cai vinetzi si unul galben, fra-j sura, gahriole a. sânii, carulza. saca. cu toate celei necesare, o pompa cu lub de 35 meiri. un vârtej de ri- j dicat vase si multe alte obiecte trebuincioase pentru birturi, cârciumi si menaj. I Doritorii sunt rugatzi a se adresa snb-semnatului unde! ! pot cumpcra chiar d'acum obiectele susmenţionate. 1. Parascltitescu, 918 Restaurator Calea Victoriei No. 42 bis, lângă ] Hotel de Englitera. SORViZ DE REPAT jir CEL M^l CURAT ALCALIC-ACID Dupe părerea aulorilăţilor compeeute apa minerala de «K«îpnl» in-tr/ee prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extra-ordmar de "acid-can onic nu numai lo Ue isvoarele minei ale de felul ei din kustro-Unqaria, ci şi multe altele din ten străine, recunoscute în urma efectului lor minunat de cura ca cele mai renumite. Apa nhm raA de «lt«'*|>ui» Introdusa număî de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent în contra conturbarilor de mistAre, în contra slcrei catarhalice ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra stepei catarhalo-chronice ale besicei, în contra nefraigielor (mala-dielor rinrhilor), m contra af elianei reumatismale c.hronice articulare si musculare, In contra convulsiv ni tor chromce ale inimei, în contra migrenei (durerea utel pârti a caţjuluî), tu contra nervositatei aşa numitei slabi-ciunei ii-iianle la ipocondrie si isterie; este un elicaciu r-mediu salvator la slabiciuie şi impotenţa intestinelor şi favori.seaza secreţiunea materiilor malaaoase prin iritarea, indemnnrea, animarea organelor celor maiimportaite de secreţiune în corp. Un efect admirabil exerciteaza la secreţiunea udatului, pe cate o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei cdel mit minunate. Ca borviz adică băut cu vin s'a introdus de clasele cele mal distinse, care o beaiîcu plăcere şi o apreciază fiind un emment alcalin-acid rece ( v 7 .4° C.) şi în urma gustului seu pla.ut si sus'inut piscănd pe limba este o minunată băutură răcoritoare In urma efectului blând ale sărurilor sale sepoaLe bea zilnic fără a impune vr’o esenţială schimbare a dietei. Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zaltar formează un adevărat 'in de şampanie, cu zeamă de smeură sau lâinâia şi ceva zahăr dă o li-aonada prea plâcu'ă şi musoasâ. «Uorvizul de M6pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la tSLeagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi U magazinurile cu ape minerale. Pentru respândirea acestei minunate ape s’a luat măsuri d’a fi pusă în venzare tot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute. Depositul general de export G. Giesel (889)_____________________________________Braşov (Transilvania) A eşti de sub ti paj Pse afla de vânzare la librăriile SocecU f' loai|Hiu: MUSIU* COPIILOR carte didactici claSa 11 şi ,I1I aJ'ri.' mară de Qep’Sp L Nluqur, membru diriginte al cpfJloi-vocal de la biserica Creţu-feHcn nrofrsor la liceul SI. Gheorghe şi eimn’Jf" 1 bizar. — P.-etul 75 bam. BICYCLES SI TRICYCLES TUB COVEMUV MU.IilMSi 5 f,° I.™ CAPITAL FRANCI 1,500300 ,,NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUItESTI Prinlr’aceasta aducem la eunoş-tinţa amatorilor că in |>alattil nostru din strada Doamnei IVo. 12 s« găseşte de închiriat cu începere de la Sf. Dumitru viitor un local pentru restauraţiune şi 2 prăvălii toate iluminate electric. A se adresa pentru in formaţiuni mal detaliate la secretariatul direcţiunii în orele de biurofi 10—12 a. m. şi 2—7 p. m. Direcţiunea generala 905 Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles. PREMIU I Paris» Lontlon, Wlen, Llverpool, Ha ncliester, Sydney, |{irmiii}>'- hnm, 11 el bour ne etc. ele. AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCRESTI, STRADA SMARDAN 8, Se allâ de vănzare: TRATAT VINICOL DepoO nrincical la d-nu I. Popp, strada Câtuuu No. 5 şi strada Polonă No. 37, precum şi la Librăriile principale. DOCTORUL S1LTER MEDIC Şi CHIRURG De la Facultatea