ANUL III No. 84?	^ DOUA EDITIUNE	J0U1 88 8EPTEMBR1E (• OCTOMBRE) 1888
UMERUL
NUMERUL
ABOXAIIENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Rururrscl: La casa Administraţiunol. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnelate: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 2o lei.
ANUSCRIPTELE nu se inapoiaza
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Platza Episcopiei,—No. 3
NUMERUL BANI NUMERUL
AXUXCIUHILE
OIN ROMANIA SE PRIM ESC Dl RECT LA A0MINI8-
TRATIA ZIARULUI
LaParle: Agrn «t Ha vas. Place de la Dourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: se gâseste jurnalul cu 15 cens. numerul, la Kio9cu! din Bulevardul St. tier-niain, Xo. S4.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA
No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3
CASMCIA COLECTIVISTA
CESTIUNE DE EDUCA.TIUNE
LIBERTATEA ALEGERILOR
-------------------
UN ADEVER DE RESTABILIT BRATIANU LA BEIZADEAUA
1NM0RMEATAREA Drei r. p. iiasdeij
LOGODIŢII
Pupătura Stanian-Grigorescu de la Ploeştî va fi negreşit urmată de alte pupături, şi peste’curând toată suflarea liberală disidentă din ţară va fi preocupată cu sărutarea fraţilor vitregi de care fusese despărţită pentru o afacere de onoare.
Se luăm dar împâcăciunea ca un fapt împlinit, se o scuzăm puţin prin filosofii mahometană: «Era scris /» şi se ne întrebăm cum are se fie căsnicia între colectivişti şi disidenţi de toate nuanţele?
Se’i luăm în faţa alegătorilor, şi presupuind că isbutesc la alegeri, se’i însoţim în parlament.
Liberali-disidenţi devenind acum zestre colectivistă, se vor duce cu fraţi lor în întruniri publice, îşi vor susţine candidaturele dimpreună cu acele colectiviste, vor lua cuvîntul şi vor spune.... Vor spune, ce? lată întrebarea.
Vor lăuda oare meritele politice, integritatea, capacitatea celor pe care’i au criticat cu asprime ani întregi ?
Vor reînoi representaţia dată de grupurile Stanian-Grigorescu la Ploeştî ?
Egoismul şi interesul nostru ne ar împinge se dorim o asemenea împăciuire, căci spectacolul întru-nirelor colectiviste ar avea negreşit de resultat dispreţul alegătorilor pentru noua împerechere, şi dispreţul s’ar traduce prin voturi perdute.
Din întrunirile publice vor scăpa eî cum vor scăpa, vorbind despre generalităţi, despre reacţiune, iconarii, vinderea ţerei streinilor, şi lăsând încurcate cele-l’alte cestiunî, lăsând fără răspuns întrebările indiscrete ce li s’ar putea face.
Dar se ajungem în parlament şi se vedem acolo zestrea colectivistă.
Nimeni nu a ridicat glasul mai tare de cât liberali disidenţi în contra abusurilor regimului trecut. Ei s’au arătat duşmanii ne împăcaţi ai guvernului actual pentru că nu da In judecată ministerul Brătisnn,pentru că nu umplea grabnic puşcăriile cu funcţionarii colectivişti.
Apoi în Camerile viitoare nu a-vem să ne apucăm se vorbim ear de 48, avem se ne ocupăm de istoria contimporană, deaceşti doi-spre-zece ani pe care ’i aţi criticat.
Se presupunem că s’ar ridica chestiunea dârei în judecată a fostului guvern—cerere pe care o făceaţi neîntrerupt si voi.—ei 1 in a-cest cas, ce purtare puteţi oare se aveţi ? Să le luaţi apărarea ? Se ve abţineţi de la vot ? Se votaţi poate pentru darea în judecată a fraţilor cu care v’aţi înfăţişat la alegeri ?
Apoi nu vedeţi că or cum ve veţi suci, or cum ve veţi învârti, aţi da sau un spectacol caraghios votând
contra lor, sau un spectacol cinic votând pentru e"; căci publicul poate înţelege se faceţi la un moment dat abnegaţiune de principiile voastre, dar nu poate admite cu nici un chip se plecaţi la braţul drept cu un candidat colectivist şi sub braţul stâng cu procedura penală, căci
de,... e şi vorbi d-luî D. Brătianu :
«Hoţii la puşcărie 1»
TE LE GRAM E
AGENŢIA HAVAS
Paris, 2 Octombrie.
Ua decret impune de acum înainte stăi-nilor cari resideazâ în Franţia o deelara-,iune care să arăte numele, naţionalitatea şi mijloacele lor de existenţă; dar nu li se impune nicl-o taxă.
Berlin, 2 Octombrie.
E probabil că d. GelTken va fi dus la închisoarea înaltei Curţi din Lipsea.
Cair, 2 Octombrie.
Sudanezii menţin posiţiunile lor înaintate şi continuă a ameninţa Suakimul.
Lomlra, 2 Octombrie. Subscripţiunî voluntare se fac la Londra pentru a ajunge la descoperirea autorilor asasinatelor recente.
Municli, 2 Octombrie.
La prânzul de gală ce s’a dat astă seară, principele regent a rdicat un toast tn o-noarea Împăratului şi a împărătesei Germaniei, mulţuminl iîntr'un mod foarte cordial Imperatulul pentru amabila sa visitâ.
Imperatul, în respunsul seu s’a exprimat ast-fel : Precum în 1870, casa regală şi poporul Bavariel au dat într’un mod nobil impulsiunea unirei Germaniei, lot ast-fel principele regent este primul a cărui nobilă amiciţie a venit, în timpul urcării mele pe tron, să aducă oire-care alinare preocupărilor mele. In faţa marilor sarcini ce avem de îudeplimt, poporul nostru are trebuinţă de concursul credincios al principilor germani. Cu fidelitatea Hohenzo-lernilor, Eu închin Alteţei Voastre Regale şi Casei Regale a Bavariel alianţă şi amiciţie,
împăratul a terminat toastul seu prin aceste cuvinte:	«Trăiască principele-
regent !»
NI unicii, 2 Octombrie. După ce a luat în chipul cel mal cordial congediude laprincipele regent şi de la toţi principii regali, împăratul a plecat la 10 ore la Viena în mijlocul salvelor de artilerie şi al ovaţiunilor intusiaste ale popu-laţiunil.
Viena, 2 Octombrie. Wiener Abendpost consacră sosirel împăratului Willielm II un articol simpatic tn care zice :
Primirea făcută împăratului va proba că unirea intimă a Austro-Ungariel şi Germaniei a intrat pe deplin in spiritul popu-laţiunil. Nimene nu mal contestă semnificarea şi caracterul inofensiv al acestei alianţe care ţinteşte numai la menţinerea păcii.
Această alianţă a dat probele sale ca o alianţă centrală pacinică căreia Europa, in timpul unei serii de ani, cu toate că au fostcâte-va momente ameninţătoar, a datorat menţinerea linişte!. Această alianţă nu este ofensivă în privinţa aceluia care nu voeşte de cât propria sa apărare.
Iată semnificarea acestei alianţe a Austro-Ungariel, Germaniei şi Italiei, acest cordon de amxiţie stabilii de ia nord la sud ca o întărire in contra orl-cărel furtuni politice.
Acestei alianţe care a dat păn’acum probe de puterea sa se va datora pacea şi în viitor o sperăm, căci presenţa ilustrului oaspete a) casei imperiale este un noii gagiu al acestei păci.
Budapesta, 2 Octombre. Principele de Galles a plecat după dejun Ia Bucureşti.
Belgrad, 2 Octombre. Fostul regent şi preşedinte al consiliului Stevca Mihatlovioi a murit. El va fi înmormântat mâine cu mare pompă şi cu chel-tuelile Stalului.
CESTIUNE DE EDUCATIUNE
E foarte greO lucru să te apuci să dai lec-ţiuni unor persoane în vîrsta de la care eşti In drept să aştepţ' poveţe şi.pe care crezi că al putea să’l iei drept model de bun» creştere.
De când s’a desfăcut coaliţia, ziarul Naţiunea a găsit că nu poate avea armă mal bună spre a spulbera tot ce zicem, tot ce susţinem, tot ce apărăm, de cât risipind o sumă de calificative injurioase la adresa noastră.
Cestiunea dacă a fost saQ nu înţeleaptă desfacerea coaliţiei, dacă sunt sad nu sunt sănătoase ideile emise de noî, toate acestea ad rămas la o parte şi Naţiunea nu mai ştie de cât un lucru : «Ciocoiaşii de la Epoca, cioclovinele de la Episcopie» şi aşa mal na-inte 1
Dacă acestea se numesc argumente, ar fi bine să fim încunoştiinţaţl printr’o notă specială, câci discuţiunea în acest chip nu e de loc greii de susţinut.
Ne ar fi poate grozav de uşor să găsim şi noi calificative displăcute cu care să însoţim venerabila vârstă a directorului Naţiunel şi tânăra pricepere a primului săli redactor.
Nu vedem însă ce foloase ar reeşi de acolo. Am îmbogăţi limba cu ceva cuvinte noi sad am reaminti altele culese în dialectul grecesc şi turcesc, dar n’am câştiga absolut nimic.
Lasă-ne dar, venerabile domnule D. Bră-tiene, să te numim tot venerabil şi pune căluş acelora care ne împing pe povârnişul cuvintelor de mahala.
Citim în România :
Mai multe ziare au respân-dit ştirea ca d. Lascar Catar-giu, unul din leaderii partidului liberal-conservator, ’si ar fi dat demisiunea. Aceasta ştire nu era cu totul lipsita de fundament. Dar, în urma ex-plicatiunilor leale ce au avut loc, si conform dorinţei unanime a comitetului executiv, d. L. Catargiu a primit a românea, ca si până acum, în capulpartidululuiliberal conservator, împreuna cu d. G. Vernescu.
ALT ANTA
CQLECTIVISTA-LIBERALA'SOCIALISTA
«Liberalii independenţi, ar primi concursul colectiviştilor, dar în acelaşi timp el nu voesc ca sa se arate în faţa opiniei publice, că s’au apropiat şi au legaturi formale cu nişte oameni pe care ’l au combătut pană mal deunăzi».
«Se caută mal cu seamă o formulă, în puterea căreia liberalii să poată primi concursul colectiviştilor, fără ca această lucrare se indriluiască pe cine-va a zice ca aceştia pregătesc din nou venirea la putere a colectiviştilor».
(Lupta)
Ziarul «Lupta» vorbeşte de starea în care se află azi tratările între diferitele grupuri liberale în scop de a se ojunge ta o apropiere.
Nu voim să discutăm afirmaţiunile şi apreciările «Luptei», de oare ce tratari sunt şi nu prin insinuaţiuni şi apreciărl mal mult sau mai puţin răii voitoare ale ziarelor liberale de orl-ce nuanţă, cestiunea unei apropieri poate înainta şi isbuti ; tiu escitdnd se poate ajunge la împăciuire. Ne credem dar datori a păstră o mare reserva în aceasta importanta afacere si a nu vorbi de cât atunci când timpul de a vorbi va fi venit.
(Voinţa Naţionala)
Este ideia ca toate clementele liberale, împreuna cu cele radicale, se
publice UN PROGRAM COMUN, tn care pentru elementele moderate să fie înscrise maximum de reforme, iar pentru cele înaintate minimum.
(Lupta)
LIBERTATEA ALEGERILOR
Se vede că d. Dim. Brătianu a întrunit la dînsnl acasă, pe membrii comitetului seu şi pe redactorii ziarelor devotate şi le a predat un mic curs despre necesitatea ingerinţelor, pentru un partid ce prevede că va cădea la alegeri.
Apoi bătrânul liberala pus pe discipolii săi să facă câte-va exerciţii în scris pe tema aceia, cu exemple culese di a evenimentele de la 48.
Examenul a constat îndouă probe scrise :
O corespondenţă către Naţiunea asupra teroarei într’un oraş in care oposiţiunea nici nu a presintat candidaţi.
Un manifest către cetăţenii din Fălticeni, prin care să mulţumeşte celor 5 alegători care şi-au dat voturile listei liberale şi prin care se retrag candidaturile la colegiul al
11-lea.
Se zice că d Eliad Căreiamărescu a eşit primul la clasificare pentru corespondenţa sa către Naţiunea, care conţinea o descriere admirabilă a unui oraş scăldat în sânge,fiind-că din causa câldurei cursese sînge din nasul unuialegător din colegiul I-iu.
Toate manuscrisele s’au depus în sărtarele Naţiunel şi s’au păstrat ca materie de reserva pentru campania electorală.
O altă gazetă însă a luat pe Naţiunea înainte, şi a publicat eri un articol intitulat: semne prevestitoare, despre ingerinţele probabile în alegeri.
Ce e mai nostim e că gazeta în cestiune e tocmai Lupta, adică acea care povăţuise peguvernul actual se aibă candidaţi oficiali la alegeri.
Aceasta dă o ideie despre seriosi-tatea învinuirel ce să aduce de mai nainte guyernului, că a’egerile nu vor fi libere, şi despre scopul interesat al acestor acuzaţiunî.
Nimic nu autoriză pe vrăjmaşii noştri d’a bănui că alegerile nu vor fi perfect libere.
Nu sunt ei care au recunoscut că alegerile comunale ce s’au făcut sub guvernul actual, s’au făcut în deplină libertate ?
Nu e d. P. Grădişteanu acela care într’un discurs la Orfeu a spus că sub nici un guvern n’ou fost alegeri maî libere de cât sub guvernul actual ?
Aceste mărturisiri ale liberalilor nu împiedicaseră pe colectiviştii să susţie că s’au făcut ingerinţe nemaipomenite în alegerile comunale.
Să vede ră liberalii văzând că e aşa de lesne să susţii că alegerile cele mai libere au fost cele mal siluite, şi-or fi însuşit şi eî acest procedeu de la colectivişti, mai ales azi când în toate privinţele ei fac o singură apă, şi când perspectiva unei înfrângeri îî îndeamnă să caute scuze pentru cădere.
Dar nu ’şi dau ei seamă că ori cine pricepe că din partea guvernului actual ingerinţele şi violenţele în a-legerî ar fi nu numai o infamie, dar pe lângă aceasta şi o prostie.
Io adevăr, ar trebui ca cine-va să aibă monomania ingerinţiî, şi să vrea se facă violenţe de florile mărului, pentru ca se păteze nişte alegeri care îi vor da în mod netndoelnic o majoritate favorabilă.
Poate fi îndoială că victoria e sigură, când ved^m că în o mulţime de judeţe opos'ţia nici nu va presinta candidaţi ? Aşa, nici măcar luptă nu va fi din causa lipsei de candidaturi ostile, nici la Teleorman, nici la Botoşani, nici la Piteşti, la Turnu-
Severin or la Tecuciu, la Vosluiu or la Dorohoiu, la Fălticeni or la ialomiţa, la Neamţ, la Vâlcea or la Roman.
Şi aceasta o spunem numai pentru Cameră. Căci cât pentru Senat, după cât ştim, oposiţiunea va fi In stare să pue candidaţi abia în 4, 5 centruri.
Dacă cred liberalii că e un sistem de luptă d’a bănui sinceritatea adversarilor lor şi dacă ei nu vor se admită că guvernul va lăsa agerile libere fiind că ele trebue să fie libere, cel puţin să admită că guvernul nu e aşa de dobitoc în cât să facă ingerinţe de care ei singuri ar profita.
Morala din toate acestea este, că guvernul nu va face ingerinţe, fiindcă pe lângă altele, nici nu are ne-voe să ingereze. Liberalii scornesc de mai nainte ing rinţe, fiind că le trebue ingerinţe cu orl-ce preţ.
ADEVER DE RESTABILIT
La infamiile publicate de Voinţa Naţionala în contra generalului Mânu România publica urmâtorul râspuns:
Voinţa Naţionala de la 23 August şi 4 Septembre, sub titlul «Drapelul Boerilor», denaturând faptele, vorbeşte de incidentul trecerel Dunărei de către divizia 4-a română în resbelul din 1877, şi calomniază pe d-nul general Mânu, comandantul atunci al acestei divizii,tntr’unmod odios. Aceasta este cu atât mal necuviincios, câ autorul acelor articole trebue se ştie, câ d. general Mânu nu poate interveni personal în des-batere şi nu poate publica vre unul din actele ce posedă, spre a desfăşura cu dovezi cele petrecute.
Faptele unul om public, cum este generalul comandant al unei divizii, sunt neapărat supuse discuţiuuel publice.
Acel Inse care vor se le judece trebue se aibă şi cunoştiinţele cerute şi lealitate în discuţiune. Ait-fel discuţiunea degenerează în calomnie şi insultă.
Calomnie este, când Voinţa Naţionala zice câ generalul Mânu remase pe malul stâng al Dunărei, când este ştiut de toată lumea, că general Mânu a trecut Dunărea o dată cu armata română, câ a luat parte la luptele din jurul Plevuel şi de la Vidin, şi câ nu s’a reîntors în România de cât dupe predarea acestei cetâţel de către Turci în mâinele comandantului superior român, pe care atunci chiar d. general Mânu ’l înlocuia.
Calomnie este saQ necunoştiuţă a drepturilor şi datoriilor ce incumbă unul general comandant,câud Voinţa Naţionala zice, câ d. general Mânu a discutat ordinul, ce primise de la Vodă Carol pentru trecerea Dunărei, şi’l-a esprimat temerea ca nu cum va să ne rămână oasele prin Bulgaria.Ordinul de trecere s’a esecutat imediat. Aceasta nu înlătura însă datoria generaiulul comandant, care avea respunoerea trupelor ce comanda, cum se face în orl-ce Consiliu de Resbel,se pună în cunoştinţă pe comandantul superior al armatei române de toate tm irejurările şi despre posiţiunea penibilă a oficerilor români în relaţiune cu oficeril ruşi, pe care el le cunoştea mal bine, fiind-câ era actor Ia faţa locului, de cât acel ce erau aşezaţi împrejurul mesei verde a unei staţii telegrafice. Şi rămânerea oaselor oştenilor români prin Bulgaria precum şi reputaţia armatei române la primul el angajament cu inamicul cădeau asupra generalului, care comanda aceste trupe şi care avea respunderea.
Neadsvăr în fine este, când se contestă de Voinţa Naţionala, că d. general Mânu a primit mal întâi ordin de ia cuartierul general rus prin d. general Krudner *), de a trâmite trupe române la Nicopoli şi ci d sa a trebuit se ’l declare, câ are ordin se nu treacă trupe române la Nicopoli când putea se citească No. 401 din 23 Iulie.
Dacâ am întârziat se zicem şi noi un cuvânt asupra incidentului tratat cu atâta perfidie, (se vede ca o manoperă electorală în extremislde către Voinţa Naţionala este câ aveam nevoe sc adunăm informaţiunl esacte asupra acestei pagine din istoria resbelulul din 1877. Astăzi posedându-le, iată faptele esacte cum s'au petrecut:
La 3 Iulie, Ruşi au luat Nicopoli. La a-
il Această cerere^a generalului Krudner se află In dosarul cuariierulnl general, căruia i s'a trimis tn original pe basa ordinului No. 698,
www.dacoromanica.ro
2
ceastft luptă a participat divizia 4-a de sub ordinele generalul Mânu cu trupele ce avea pe malul stâng a Dunării.
La 4 Iulie dimineaţa, d. general Mânu, mergând la Nicopoli pe câmpul unde avusese loc lupta, a felicitat’ pe generalul Krudner pentru succesul ce avusese.
Acolo d-sa, din convorbire, a aflat că Ruşii au primit ordine do la marele duce s6 intre trupe române la Nicopoli din Măgurele şi să se pue sub ordinele guvernatorului general Stolipin.
Acest zvon, d. general Mânu ’l-a raportat imediat prin telegramă la cuartierul general, cerând instrucţiuni, pe care le-a primit la 6 Iulie ora 3 seara, că la caz de ase cerc trecerea trupelor române peste Dunăre să se ceară mal întâia autorisa-rea cuartierulul general.
Tot ia 6 Iulie dimineaţa, această cerere oficiala se face de generalul Krudner, ca un ordin venit de la cuartierul general rus.
Generalul Mânu, raportând comandantului armatei române că acum cererea o-ficialâ este făcută, primeşte ordin la 6 Iulie 10 ore seara să nu treacă trupe la Nicopoli, ci să le evacueze sp”e Jiu.
Ordinul acesta a fost esecutat la 7 Iulie.
La 8 Iulie, Ruşii aQ prima lor înfrângere atât de neaşteptată de la Plevna.
Atunci, la 11 Iulie, 11 ore, d. general Mânu primeşte ordin să treacă trupe române din divizia sa la Nicopoli, şi imediat general Mânu în persoană comunică a-ceastă permisiune ce avea guvernorulul Stolipin trecând la Nicopoli. Noua disposi-tiune a comandamentului român se raportează de general Stolipin superiorilor săi.
Toate comunicaţiunile între Măgurele şi Nicopoli se făceau cu o barcă cu lopeţl.Iar mijloacele de trecere de trupe şi hrană pentru trupele Române urmau a se lua de aci înainte de Ruşi. Abia la 16 Iulie el sunt în stare să înceapă trecerea trupelor Române la Nicopoli şi primul detaşament este condus de comandantul Diviziei, general Mânu. Detaşamentul sub ordinile colonelului Roznovanu ocupă Nicopoli şi intră sub ordinile comandantului Rus. Trecerea este terminată în noaptea aceleiaşi zile, ceea ce se raportează de general Mânu cuartierulul general român.
La 18 Iulie, Ruşii sunt bătuci pentru a doua oară la Plevna şi este cunoscută spaima armatei ruseşti.
In Nicopoli, guvernorul luase disposi-ţiunl pentru apărarea Iul, temându-se de la un moment la altul că Osman-Paşa va veni asupra Iul. Colonel Roznovanu, comandantul detaşamentului român, primi instrucţiuni de la general Mânu să se a-socieze la mişcările Ruşilor şi luă dispo-siţiunl pentru apărarea teritoriului român, la caz când Turcii, venind asupra Nicopolulul şi garnisoana ar evacua cetatea spre a se retrage spre Şiştov, să nu năvălească şi asupra României.
La 19 Iulie, cuartierul general a avut o conversaţiune telegrafică cu d. general Mânu (pe care credem, d-sa o posedâj şi primeşte ordinul se treacă şi restul diviziei la Nicopoli, ordin, care se esecută pe dată.
Conversaţia aceasta este sfatuirea între comandantul superior al armatei şi comandantul trupelor în acţiune, în care în zadar ar căuta Voinţa Naţionala vre-un cu-vînt de nesupunere sau vre-o dovadă, că comandantul nu’şi da seama de datoria sa militară.
Această conversaţiune s'a terminat cu demnul respuns al d-lul general Mânu, pe care credem că autorul articolului trebue să’l cunoască.
Iar generalul Mânu a luat parte la tot restul campaniei în Bulgaria.
Iată istoricul esacl al incidentului trecerii Diviziei 4-a peste Dunăre.
Dacă se doreşte de Voinţa Naţionala publicarea actelor, n’are de cât se ia iniţiativa, şi presupunem că şi generalul Mânu va publica cele ce’l privesc.
Toată lumea se va convinge credem, că şi în această ocasiune, generalul Mânu a fost militarul serios, disciplinat, conştiincios, precum '1 cunoaşte, şi că şi-a îndeplinit datoria fără fanfaronade, nepreve-derl sau nechiozuinţe.
CRONICA
BRATIANU LA BEIZADEAUA
(Scena se petrece la Sinaia, în grădina unei viile)
Bratianu.—Am pierdut puterea Măria ta 1
Beizadeaua.—Natural, la bătrâneţe.
Bratianu.—Ce mă înveţi să fac 7
Beizadeaua —întrebarea mi se pare ciudată de tot. Mi-o faci poate în consideraţia că sunt mal mare peste doctori. Chiar un medic ar fl Incurcatln privinţa remediulul.
Bratianu.—D-ta eşti medicul cel mal bun. Spune, vorbeşte; nu e vreme de pierdut.
Beizadeaua.—El dragă, dacă aş şti ea ceva aş face pentru mine.
Bratianu.—Tot d'a-una ai fost modest. Tot d’a-u na te-aî dat în lături, te-ai pus în planul al doilea. Dar acum momentele sunt prea dificile. Arata-te hotărât, vorbeşte 1
Beizadeaua.—Ga să nu am aeru că ’ţi refuz or ce ajutor, iacă îţi spui ce ştia şi eu. Dar de ce tocmai eti să fiu consultat în afaceri de felul asta ? Sunt atâţia bărbaţi de valoare la care te poţi duce....
Br <ti mu.—Vorbeşte, vorbeşte I
Beiz ideaua.—E vorba de recâştiga-rea puterii pierdute ?..
Bratianu.—Da I
Beizadeiua.—Din auzite ştia că sunt bune pilulele de fer...
Bratianu. (a parte)—Face aluzie la gloanţele trase la Mitropolie...
Beizadeaua.—Dar ferul poţi să’l el şi sub altă formă, după cum îţi primeşte şi stomahu....
Bratianu.—Lasă gluma, te rog. Nu e timp acuma de glume. Dacă mă iubeşti 1 Astea nu sunt vorbe de om politic,—ce D-zjOi 1 Ge facem cu partida noastră ?
Beizadeaua.—Partida de pichet ?
Br tianu.—Ce pichet ?
Beizade.ua.—E vorba de vr’o partidă de piacere ? Te-ai apucat de petreceri,—te văd eu !
Brati mu.—Pentru numele lui D-zeu, nu mai glumi ! Eu arz în foc, şi d ta....
Beizadeaua.—(a parte). E prins de friguri...
Bratianu.—Pronunţă-te 1
Beiz.deaua.—(a parte) Să ’i vorbesc de alte lucruri ca să’l distrag, (către Bratianu)Ge mai e prin Bucureşti? AI călătorit bine ? Nu s’a întâmplat nici un accident pe drum?
Bratianu—Ce facem cu partida?
Beizadeaua.—Temperatura a scăzut simţitor în Capitală.
Bratianu.— ('supărat). Ge facem cu partida ?
EPOCA - 22 SEPTEMBRE
Hfffî'fSt1—H
Beizadeaua,—Lumea trebue să se fl întors mal toată de pe la băl. Eşi timpu.
Bratianu (furios).—Ce facem cu partida ?
Beizadeaua.—Ge mai e pe la Florica, pe la Măgură ? Vinul e bun anu ăsta,
hat ?
Bratianu (exasperat).—Ce facem cu partida ?
Beizadeaua.—Iarna o petreci la Bucureşti or la Nizza 7 Ge frumos e la Nizza. Ah 1 Ah 1
Bratianu.—(tn culmea disperării, ţipă din toateputerile,ridica braţele, loveşte masa cu pumnii, holbează oichii, face spume).—Ce facem cu partida 7
Beizadeaua (speriată).—Care partidă
Meşteşugul Întrebuinţat de foaea colectivista este din cele mai mârşave răspândind asemenea ştiri mincinoase în preziua pronunţerei verdictului.
D. George Vernesou a sosit erî In Capitală, venind din streinâtate.
D. Petre Carp, ministru de externe, la întoarcerea sa din Botoşani a trecut prin Brăila unde a stat ziua de eri pentru a lua cunoştinţă de lucrările ce se execută la basinurile şi doc iriledin Port, precum şi de diferitele alte cestiuni interesând comerciul şi portul oraşului Braila.
omule ?
Brati nu (cu glas de tunet).—Partida naţionalâ-hberala/ Partida colectivistă?
Beizadeaua, (facăndu-se că se dezmeticeşte) — E , batî-te să te bată 1 Zău nici nu ştiam că există partida colectivista I
Câini I
INFORMATIUNI
O delegaţiune a comitetului partidului liberal-conservator a mers dimpreună cu d. general Mânu la Golaşei spre a ruga pe d-nu Liscar Catargiu se’şi reia locul în capul partiduluialâturi de d. G. Vernesou.
In urma acestui demers d-sa a revenit asupra hotârîrei sale şi cititorii noştri pot vedea în prima pagină o notiţă pe care România a fost autorisatâ a o publica de eri chiar.
O altercaţie foarte vie a avut loc mai alaltâ-eri la creditul funciar între Principele D. Ghica şi d. Gogu Canlacuziuo Ilifoveanu, direclorele «Voinţei Naţionale».
Beizadeaoa s’a plâns în termeni foarte aspri de atitudinea «Voinţei» care ’1 feştelise în două informaţii.
Întruna se trata de pornografie clădirea Spitalului Colţii,ear intr’alia se acuza Beizadeaoa d’a fi făcut din Eforie o agenţie electorală.
La ameninţarea Beizadelei că va merge în întruniri şi va arata ţării toate faptele necinstite ale colectiviştilor, directorele «Voinţei» ’i-a ri postat spuindu-i că n’aşteaptâ de cît aceasta, spre a pune şi el în lumină toate necorectitudinele Beizadelei.
Beizadeaoa informat, a trîntit uşa, şi a plecat înjurând.
Naşte întrebarea : Tot Beizadeaua e prezidentul comitetului de redacţie al «Voinţei»?
Colectivişti care au şters’o de !a «Naţionala» fiind că n’au plătit chiria ce datorau antreprenorului, au în hiriat precum aflăm sala mare a otelului de France, pentru a face aci întrunirile lor intime.
Precum ni se afirmă antreprenorul acestui otel ne voind a o păţi ca colegul seu de la «Naţionala» a cerut plata anticipată a întregeî sume de bani pentru chiria salei.
Fostul inspector poliţienesc Epu-reanu s’a apucat se faca politică.
Eri seară a fost văzut mergend la Niţa Sterie,faimosul colectivist, unde a stat desigur pentru a vorbi despre mijloacele ce trebuesc luate pentru a face propagandă electorală, mai mult de două ore, şi după acea a eşit clătinându se foarte tare.
Bietul fost inspector era beat.
Aseară la întrunirea colectiviştilor s’a început discuţia asupra candidaţilor ce vor trebui să propue la viitoarele alegeri pentru capitală.
Neînţelegerea este mare, căci peste 30 doresc să fie propuşi candidaţi. Uni au susţinut chiar câ ar fi mai nemerit se nu se presinte de loc liste, şi că din contra să se susţis acea ceo va pres«nta d. D. Brâtianc.
E vorba ca o sesiune extraordinară acurţii cu juraţ: se judece toate procesele de resco dâ.
M. S. Regele soseşte în Bucureşti azi la orele 5 şi (5 minute.
A. S. R. Principele de Walles, va sosi mâine Jo: la orele 9 şi 25 Dimineaţă,şi va pieca la Sinaia,dinpreună cu M. S. Regele la orele 2 şi 30 minute.
Pe tot parcursul cortegiului Regal de nv, stradele vor fi pavoasate, cu steagurile Angliei şiale României.
Aflăm câ printre candidaţi ce va propune d. Dim. Bratianu la Bucureşti se află şi d. Frederic Dame.
D. T. Miioreseu, ministrul cultelor şi instrucţiei publice, s'a reîntors în capitală.
Dăm cea mai formală desminţire ştirei publicată de o foae colectivistă, cum că autori tâlhăriei din valea Tanganului ar fi fost prinşi, şi că s’ar fi luat decisiunea de a nu se aresta de cât după terminarea procesului d-lor Dimancra şi Davila.
Ziua de Duminică va fi bogată în spectacole. Cetăţenii Capitalei care nu sunt încă satui de vorbe late şi de palavre de tot soiu, se vor distra de sigur daca vor merge la întruni-rele ce sa vor ţine una la Dacia, or-gănisata de colectivitate, şi alta la Ateneu pusă la cale de către mai mulţi liberali disidenţi şi socialişti.
Daca sunt exacte informaţiunila ce avem în aceasta privinţă, se vorbeşte de o împăciuire între colectivişti şi liberalii disidenţi in ziua întrunirilor. Ceremonia împăciuire! a-cestea se va face ast-fel :
Colectiviştii vor pleca de la Dacia, avend în cap pe d. Ion Bratianu, şi vor veni la Ateneu unde la sfârşitul întrunire! ce se va ţine aci, ’l vor
arunca în braţele fratelui seu d. Di-mitrie Bratianu.
Aceasta este versiunea colectivistă.
D. Aristid Pascal, iar dă semne de viaţa. La o întrunire particulară, —aminlindu’şi se vede că e avocat— a început se facă procesul liberalilor-conservatori pe care ’i a făcut cu ouă şi cu oţet.
E dar interesant lucru se se ştie că cu câte va zile mai nainte prin nişte prieteni, d-sa ceruse se facă par le din comitetul central al partidului liberal conservator.
Cererea a fost răspinsă cu o mare majoritate, ca să nu zicem cu aproape unanimitate.
De acea înţeleptul Aristid găsind strugurii prea sus atârnaţi, se plânge ca sunt acrii.
Se vede că i s’a făcut dor de cronicele Epocei.
BĂILE DE LA SLANIG
(Urmare*)
Cu privire la obeervaţiunile mele fă-cute.relativjaisvoarele feruginoase mult criticate de d-nu Dr. Codrescu, susţin şi voi susţine Înaintea ori carul juriu ştiinţific, câ dintre două ape feruginoase de egalâ mineralisaţiune de preferat pentru usul intern este aceea, care va conţine o cantitate mai mare de acid carbonic liber.
Daca aceasta nu se potriveşte cu tra-diţiunea susţinuta de dr. Codrescu şi dacă tn privinţa isvoarelor feruginoase de la Slânic încă nu a picat tradiţiunea, — şi aceasta prin insistenţile d-sale,— apoi poate se fie sigur d-luî, câ această stare de lucruri nu va putea dura mult timp.
A fi mult de regretat, dacă onor. Epi-tropie a casei S-t Spiridon, la noua or-ganisare a băilor, sr lua de basâ numai tradiţiile representate prin d. dr. Codrescu şi ar ignora cu totul rezultatele obţinute prin cercetări ştiinţifice esacte.
Cu multă buna vo nţă d. dr. Codrescu ’mi recunoaşte calităţile ştiinţifice, j pentru care îi sunt recunoscător.
Nn pune în bănuială aceste cualităţl ! dar cea ce e mai grav, pune In bânuia-I la sentimentul med cel mai sim'itor, mă loveşte unde mă doare mai tare, In sentimentul de bună credinţă.
D-sa spune că, «Încă de la anul 1877 onor. Epitropia generala recunoscu necesitatea unor studii geologice, hidrologice şi chimice şi numele bărbaţilor noştri eminenţi ca: Poni, Cobâlcescu, Ştefânescu şi alţii au fost puse înainte pentru as-menea studii» şi se mira că prin neştiind ce Impregiurare, «erudiţii noştrii profesori au fost lăsaţi la o parte şi înlocuiţi prin alte persoane din statul vecin Austro Ungar.» Ast fel zice «un inginer al societăţii idraulice austro ungare (pe care nu’l cunosc) a fost însărcinat cu captarea isvoarelor. D l Tsctwaaak afost adus de la Viena pentru studiile geologice a terenurilor Siâ-nicuiuişi d. doctor In chimie Konya **)a fost însărcinat cu analisa chimică a apelor.»
Se cunoaşte de departe că d. dr. Codrescu a crezut, că numirea pe faţă a eminenţilor noştri barbaţi de ştiinţă din localitate, îl va servi va un fel de noii me tangtre.
De parte de mine obiceiul de a mă lăuda cu faptele isprăvite de mine In general şi în privinţa băilor de la Slânic In special, dar In cazul de faţă mă văd silit, provocat fiind la aceasta de d. dr. Codrescu, se dau pe faţa adevăratul
*) Vezî «Epoca» No. 840 Publicarea a fost întreruptă din cauza abondenţel de materie.
**) MO trimete de unde am venit.
SKSraSQTJR
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(13)
W ALTEI» SCOT f
LOGODIŢI
SAU
CONETABILII DE CHESTER
IV.
(Urmare)
Calul să râdieă mal întăl In două pi-cioar, apoi căzu, şi sdrobi sub greuta-tatea sa pe Bretonul care’l rănise, şi răsturnă pe călăreţul său. Legăturele de la coiful cavalerului să fârlmara In căderea Iul; coiful să rostogoli la câţiva paşi de dînsul, şi lăsă mândrele sale trăsuri des vălite, precum şi părul seu cărunt. Raymond Berenger să încercă de mal multe ori să se ridice; dar Înainte de a putea isbuti, primi lovitura de moarto de mâna Iul Gwen-wyn, care nu să feri de a ucide din o lovitură de buzdugan pe duşmanul sefl căzui la pamtnt.
De la începutul acestei întâmplări, calul lui Denis Morolt nu se lăsase de
un pas de cel al cavalerului Normand, şi scutierul nu da mai puţine lovituri de cât stăpînu. Parcă o singură voinţă punea în mişcare amândouă trupurile.
Denis Morolt când îşi cruţa când îşi desfăşura puterile după pilda ce’l da sir Raymond, şi se afla lângă el când l’a văzut făcând ultima sforţare ce avea să’l coste viaţa. In nenorocita clipă în care Berenger să aruncă asupra şefului ga-lez, Morolt îşi făcu drum pănâ la stema Balaurulul-Alb, şi, apucând’o cu putere, să lupta pentru ea cu un Breton de o făptură uriaşă. Dar, de şi In lupta de moarte, Morolt nu slăbea din ochi pe stăpânu-seu, şi când s’a văzut căzut la pămînt, uu fel de simpatie lî luă şi lui puterile, şi resboinicu galez II putu trimite fără nici-o greutate în numărul celor morţi.
Isbânda lui Gwenwyn fa atunci desăvârşită. După ce’şi perdură şeful, cel ce remâne&d din cavalerii lui Berenger bucuros ar fi luat’o la fugi sau ar fi depus armele. Dar fuga le era cu neputinţă, Incunjuraţi cum eraţi din toata părţile, şi earişi în resboaele sălbatice ce galezi făceau la hotare, nu ştieau el ce vra să zică să laşi viaţa duşmanului. GâţI-va din soldaţi avură îndestul noroc pentru a scapa, şi fără macar a mal încerca să se întoarcă în castel, să tmprăştierâ în diferite părţi.
Duseră cu el printre cel de pe la hotare groaza ce aveaţi In inima lor, vestin-du-le perderea bătăliei şi moartea falnicului Raymond Berenger,
Arcaşii cavalerului mort nu intrase tot aşa de înverşunat In lupta ce susţinuse cavaleria şi se aflad încă pe înălţimea unda’i aşezase de la început. Atunci asupra lor îşi întoarseră duşmanii toate loviturile. Dar ei când văzură mulţimea biruitoare năpustindu-se asupră-le cu nişte strigăte ce se a-semănad cu mugetele valurilor rescu-late, părăsiră postul ce apărase cu tărie pănâ atunci, şi începură a să retrage spre castel în orândueala pe cât putură, singur chip ce era de a scăpa cu viaţă. Gel mal iuţi din duşmani încercară se le tae calea apucând un drum tăiat între doue maluri ce ducea la castel ; sângele rece înse al arcaşilor inglezî, Învăţaţi a Înfrunta primejdiile cele mai vajaice, nu’l lăsa în aceasta Împrejurare ; unii cu spede în mâni, alungară pe galezi din dru-mu In care se pusese ; alţii, alcătuiţi In mai multe cete, când se întorcead fâliş spre a respinge pe duşmanii ce’I urmăreau, când urmau a să retrage ; Jntr’un cuvlnt ţinură cu galezil aşa de vitejeşte, câ pe nesimţite înaintară spre castel, preschimbând cu duşma-nu săgeţi care răspândead sânge şi de o parte şi de alta.
In sfârşit, după ce lăsară In urma lor mal bine de dou8 treimi d n voinicii lor tovarăşi, ajunseră la un punct aparat de puterea maşinelor de resboi aşezate pe zidurile castelului Paza-Dureroasă, unde prin urmare, să afiad mal puţin în primejdie. O groază de pietre mari şi de drugi
de fer cu capătul în patru muchi de o mesură şi de o greutate cumplita, opri simţitor goana, şi şefii galezi Îşi lna-poiarâ puterile amate pe câmpul de luptă, unde din al lor, cu strigăte de veselie şi de isbânda despoiau pe cel învinşi. Ba unii chiar din pornire de ură şi de răsbunare, schilodead trupurile Normanzilor morţi sad care’şl dădeau sufletu. Urletele îngrozitoare ce îDto-vârâşau cruda fapta cutremurară slaba garnizoană din Paza-Dureroas*, şi o hotârlrâ în acelaşi timp să apere cetatea pănâ la cel din urmă soldat maijbine de cât să se lese la Îndurarea unor duşmani atât de sălbateci.
V.
Nenorocitas oarta a bătăliei fu îngrab cunoscută de cel ce priviad plini, de îngrijire de pe platforma turnului celui mal nalt din Paza-Dureroasă, nume ce cu aşa mare drept să cuvinea a da acelui castel In ziua acea. Gu mare greu părintele Aldrovand îşi stăpâni durerea pentru a mal alina pe aceea a Evelinel, şi a mal opri bocitele femeilor, copii.or şi batrlnilor a căror rude căzuse în nefer.cita luptă. Bieţii oameni venise cu toţii să se adăpostească In castel, şi să urcase unii pe turn alţii pe ziduri, de uude anevoe părintele Aldrovand 11 făcu să se coboare, căci ştiea el bine câ vederea acelor ser-manl desnădâjduiţl pe nişte întâriturl ce nu trtbuiad să Înfăţişeze de cât luptători aprigi, îmbărbăta Îndoit pe duşmani. Făcu deci înţeleasă Evelinel
nevoea de a da pildă acelor făpturi des-nădejduite, retrăgându-se chiar ea de acolo.
Păstrând, sau cel puţin silindu-se a păstră chiar în cumplita el durere, sângele răce cerut de timpurile de atunci, căci cavalerismut îşi avea stoicismul seu ca şi filosofia, Evelina respunse cu un glas cărui ar fl vrut să'i dea tărie, dar c re fără de voea el, tremura :
—	Da, părinte, aî dreptate ; o femeie nu mal are nimic de privit aice. Fala armelor şi onorul a murit tn momentul când acel penagiti alb a căzut pe pămlntul sângeros. Veniţi, femeilor, veniţi; noi nu mal avem ce vedea aice. Aidem la biserică, turnirul s’a isprăvit.
Ochii sei erau ca r'tăciţl; când să sculă, ca unu ce s’ar fi pus în fruntea unei procesiuni, şovăi, şi ar fl căzut de nu ar fl rfizimat’o capelanul. Invăiin-du’şl capul cu mantia, ca şi când s’ar fi ruşinat de adâncimea unei dureri ce n’o putea stăpâni, şi pe care prea mult chiar o vădeau gemetele şi lacrimile, ea zise părintelui Aldrovand să o ducă unde crede el de cuviinţă.
—	Aurul nostru s’a schimbat In aramă, II zise ea. argintul nostru In praf, cumenţia noastră In nebunie.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
MB WaMM—IBii X£d
EPOCA -
SEPTEMBRE
HlllYlHl
istoric al studii'or şi publicaţiunilor făcute relativ la băile de la Siânic, ca se se convingă ori cine, cu ce uşurinţă trece d-sa peste meritele altora, lovind chiar In sentimentul lor de buna credinţa, prin complecta denaturare a adevărului.
De când am părăsit băncile scoale!, necon'enit m'am ocupat şi mă voi ocupa până când puterile îmi vor permite, în mod desinterrsat cu cerceUri chimice de d ferite naturi şi în diferite direcţiuni.
Ast fel, în anul 1879 am simţit nevoe de un sujet asupra carul se lucrez şi ’ml am ales ca atare «Analisa chimică cantitativa a apelor minerale de la Siânic» în dorinţa de aduce cu această lucrare un servicih nu numai ştiinţei dar şi ţării. In consecinţă m’am «dresat de atuncea în mod verbal onor. Epitropii generale a casei Sf. Spiridon arătându-I importanţa unor studii serioase relativ la băile de la Siânic şi aceasta în interesul prestigiului, prosperâril şi propagării băilor. D ni: EpitropI recunoscând In urma recomandaţiunilor mele, necesitatea unor asemenea studii, m’ati însărcinat prin adresa No. 2805 din 27 Iulie 1879 cu analisa chimica de o cam dată asupra a 5 isvoare din cele mat importante ale Siănicului, oferindu-ml tot o dată pentru această operă suma de câte Ln. 500 pentru fie care isvor. In respunsul meu la această adresă, aflată şi astăzi tn archiva casei, am mulţumit onor: Epitropii pentru onoarea ce mi-a făcut prin o asemenea în-sercinare, aducându-l tot o data la cunoştinţă ca renunţ în beneficiul casei St. Spiridon la ori ce p'ata pentru a-ceastă lucrare ştiinţifică, pe care o voi executa cu cea mal mare plăcere.
Ast-fel tranşată partea materia ă, am început lucrările. In timpul acestor lucrări, m’am găndit şi la modul publi-caţiune.I rezultatelor şi am simţit lipsa unul studia geologic, care se complec-teze studiile chimice. Ne fiind competent In studiile geologice, m’am adresat din noti onor: Epit opiî cu rugăminte de a însercina cu aceasta parte pe un specialist. Onor: Epitropie s’a adresat întăl distinsului nostru geo'og d. Prof. Ştefanescu din Bucureşti, Invitându’l de a primi această însărcinare, Inse d-sa fiind pe atunci prea ocupata cerut pentru executarea acestui studiu un timp atât de îndelungat, în cât onor: Epitro-piaafoit nevoită se renunţă la serviciile sale. Atunci am fost consultat de către onor: Epitropie, după care am recomandat pe d. Prof. G. Tschermak de la Universitatea din Viena ln vederea că d-sa studiase cu ua an mai înainte terenurile Transilvaniei şi am crezut ca ’l va fi lesne efectuarea unul studiu geologic asupra terenului băilor de la Siânic, care sunt situate chiar la hotarul Transilvaniei.
D. profesor Tschermak a primit cu multa bunâ-voinţă însercinarea, prezentând rezultatile investigafunijor sale la faţa lobului onor. Epitropii prin-tr’un raport Înscris, care aool fu t'pirit. Sosind d. Tsch^rmak la Viena a publicat rezultatele obţinute la Sanie şi în revista r^diepatâ de d sa: Mineralo-gische MiUheilnngen sub titlu: «Der Boden uni die Quellen von Slanik »
După terminarea studiului geologic şi a analiselor asuora a 4 isvoare principale, la anul 1881, am publicat toate aceste resultate lntr’o broşură întitulată : «Cercetări şi analisechimice asupra apelor minerale de la Slenic», precum şi tot în acel an la Viena în limba germani sub titlu : Chemische Unter-surhung der Mineralquellen zu Slanik in Rumaenien».
Toate aceate lucrări şi publicaţiunl au trebuit să fie grăbite,fiind că tn primăvara anului 1882 s’a ţinut la Frankfurt pe Main o exposiţiune internaţională de Balneologie, unde era să fie expuse şi apele noastre de la Silnic. In dorinţă de a le face cunoscute şi în alte părţi afară de tara noastră, am solicitat de la onor. Epitrooie permisiunea de a le expune la Frankfurt, cea ce mi a şi fost încuviinţat. Resultatul acestei exposi-ţiunî a fost destul de favorabil, cftcî pe lângă că apele noastre prin aceasta au fost făcute cunoscute In streinătate, ano’ juriul expodtiunel a conferit onor. Epitropii a case: St Spiridon şi Medalia de argint, o recompensă care nu a fo«t acordată vechilor şi cunoscutelor stabilimente balneare ca: Marienbad, Fran-zensbad, Hali, etc. ln urma acestei ex-posiţiun(, unde am avut oc isiune a demonstra calităţile excelente ale apelor de la Slănic şi unde cu deosebire a interesat toată lumea analogia aflată de mine între apa din isvorul No. 1 de la Siânic şi vestita apă minerală de la Sel-ters în Germania, am găsit lucrările mele reproduse în o sumă de jurnale medicale si balneare streine, ca : Wiener medizinische Blxtter, Der cursalon, Badezeitung, etcîn cât astâ-zl băile de la Siânic sunt bine cunoscute şi In străinătate, şi le găsim trecute în toate calendarele medicale în lista staţiunilor balneare europene.
Dr. S. Konya.
Chimist.
(V» urma).
1 2‘ EDITIUHE"
PROCESUL
FUNCTIOY4 ItILOR DE LA POLITIE
PENTRU BATAIA ŢIGANILOR
Şedinţa de la 21 Septembre 1888
Curtea intră în şedinţa la ora unu şi 5 minute.
Pledoaria d-lui Blaramberg
D. N. Blaramberg. începe prin a a-răta că cea mal mare aberaţiune a ima-
ginaţiunel omeneşti este tortura. D-sa însă declară cs daca se afla azi la bara justiţiel, este nu numai pentru a pro testa contra torturei dar încă per-t u a împediea pe justiţie de a comit.-, e-roare regretabile, eroare care are de scop răsturnarea rolurilor.
Onor. apărător intră apoi în materie începând ca istorisirea moda u cum s a inventat această nenorocita afacere si a modulul cum s’a petrecut omorul din valea Tanganului.
D sa vorbind da rolul d-lor D mm cea şi Davila In această afacere, spune că acest ofiţer incompatibil, ofiţer cu renume In armata ro'stra, este arătat azi dinaintea opiniei publice, c i un om care Înscenează o afacere, ce este mult mal odioasă, de cât acelea ale munţilor Chavffeurs din timpul revoluţiei fran-cese şi acele ale inchiziţiei.
Pentru a arăta moralitatea acestor prelinşi s hiogiuiţ', d. Blaramberg dă citire mal multor procese-verbale dresate la instrucţie şi din care reese tn modul cel mal vădit că pretinşii schingiuitori sunt schimbaţi în asasini, iar asasini în schinguiţl.
D-sa apoî arată cum pentru arest scop; s’a adus In scena chiir un jurnalist care s’a arătat ca un torturator par plaisir, ear pentru a arăta pe Davila ca un om de o răutate extraordinară, s’a mers până acolo în cât să se spue că el a vrut să sugă sîngele unuia din ţigani.
D sa se întreabă apoi unde este mobilul acestei presupuse procedări din partea acuzaţilor de azi ?
In a spune fras» par exces de zele, va să zică a nu spune nimic.
Cercetă d In urma actul medico legal, d. Blaramberg arată câte erori se pot face.
D. Blaramberg, arată că rănile a-ceştor ţigani se pot justifica prin următoarele ipoteze :
1. Ei ad putut avea rănile care s’ad constatat ln lupta ce au avut cu turt ii şi oltenii ce ad atacat ln valea Tânga-nuluî.
2)	Ei s’au putut bate între dânşii.
3)	. Unii ad avut lesiunl veehqcuru de exemplu este hernia veche, constatată.
4)	. E ad putut justifica rănile lor de asemenea pentru a scapa de acuzaţia de tâlhărie şi omor ce sta de asupra capului lor.
Ocupându se de martori, onor. apărător constată că în greutate nu sunt de cât doui oameni, care ad putut afirma sub prestare de jurământ că el ad văzut pe d. Davila şi Dimancea torturând pe ţigani.
Aceştia sunt dd. Epureanu şi Grigo-riu, ambii moşteniţi de la vechia poliţie a d-lor Radu M hai şi Moruzi.
«Ei bine, zice d. Blaramberg, aceşti doui agenţi al po iţiel necurate a d lor Moruzi şi Radu Mihaiu ad vroit se se râsbune de poliţia curată şi cinstită a d lui Voinescu I»
D. Preşedinte, vă rog să lăsaţi la o parte aceste aluziuni politice I D. N. Blaramberg, roagă pe d. Preşedinte a’l lăsa să vorbească,şi îi făgăduieşte că nu va eşi din cadrul bunel cuviinţe.
Apoi adaogă dd. Blaramberg,ce bază puteţi pune pe mărturia unul om ca acest Eoureanu care mie cu trei zile înainte’ml afl'mase sub jurământ că nu ad fost torturi la poliţie şi ca acâsta este o pură infamie, şi care In urmă aţi văzut cum s’a schimbat.
Cât despre Gligoriu, toată lumea îl cunoaşte cine e.
Fusese dat afară, şi mal mult de cât atât, avea asupra ’i o sentinţă de condamnare la 3 ani de închisoare.
Aşa dar pe aceste două mărturii nu se poate punebazâjmai rămânelnsăomar-turie : aceasta ea lui d. Horia Rosetti.
Să vedem dar ce a declarat d. Horia Rosetti.
D-sa n’a spus că a văzut torturând. Gât despre trasa «C'est mon systeme» toţi ştiu ca d sa a înţeles red.
Cetind ln urmă un pasagiu din pro-c°sul-verbal ce d. Ros-lti a adresat procurorului general. D. B aremberg se întreabă d mă atât d. Davila cât şi d. Dimancea s’nt atât de proşti In cât atunci când d. Rosetti a venit la poliţie pentru a constata torturile, ei se continue, şi să se dea singuri ln mâinele acestui d. procuror.
Exp icând în urmă ţipetele ce s’a ziz ca ad fo-st auzite de d. Rosetti, d. N. Blaremberg, arăta că ele ad fost date de o nebuna anume Stanca Dincă. D-sa probează existenţa acestei nebune ln arestul poliţiei cu o adresă a eforiei spitalelor şi alte acte ce să află în dosar.
Trecând la declaraţiele pacienţilor, d- Blaremberg zice că trece peste ele de oare-cenu se poate pune bază pe e’e.
Vorbind de moralitatea acestor ţigani on. upărător arată între altele şi următoarele : 1). Aristotel Assan a suferit o sentenţâ condemnatoare la 8 ani de muncă silnică, 2). Chiar azi trei d n eî ad fost condamnaţi de secţia vecină la câte 2 3 luni de închisoare pentru furturi.
Trecând la martorii In descărcare, d. Blaremberg arată că chiar d. ftîdu-lescu care avea tot interesul ca să îne-grească pe acuzaţi, a venit în sinceritate de a spus adevărul că nu s’a bătut nicl-un ţigan.
După analiza mărturielor d lor Savo-polu şi Innoiescu sa opreşte puţin la acea a îngrijiio jlor arestu ui poliţiei unde constata o mulţime de contrezi 'erf.
D. Blaremberg termină prin această frasâ, pria care cere cnrtel a nu face răspunzători pe acusati: cân i călăi poporului se plimbă liberi pe uliţe; când M licanil cel cu obuzele lor, ce ad ucis lumea la Plevna ne de*fid, acel ofiţer ce’l a demascat şi fiul aceluia care a pansat rănile celor ce cădead pe timpul de lupta, unii chiar din cauza a ceslor obuze, se află la bara justiţie, de unde apoi se meargă să ia locurile ce-
lor ce sunt liberi pe nedrept I... şi cel ce ad montat această afacere, au comp-tăt pe verdictu!(d-voast ă/... (Aplause).
Ş d nţa este suspendată la orele 2 şi 20 minute.
Pledoaria d-lui M. C. Popescu
începe prin a spune că In urma splendidei pledoarii făcuta de d. N. Blaramberg, II rămâne foarte puţin de zis.
D. Popescu, arată cât de mult sgo-mot s’a făcut In ţin despre această nenorocită afacere, şi că cauza acestui sgomot nu se ddoreşte de cât stare! de iritaţie şi de pasiune politică, ce din nenorocire se amestecă în toate afacerile la noi.
Examinând depozita d-lul Epureanu, d. Popescu arată câtă bază se poate pune pe mărturia acestui domn, care a luat parte la toate constatările ce s’au ficut la politie, precum şi care, a iscălit toate actele, şi care nu vorbeşte de cât atunci când este dat afară din slujbă.
Examinând depoziţia d-lul H. Rosetti, d. D. C. Popescu arată că ea daca nu e alt-ceve, nu este de cât efec tul unei stârel de surexcitaţiune; In care se găseau atât d sa cât şi d. Davila care a crezut, că are a face cu o rudă, cu un prieten; afară de acestea adaogă d. avocat, d. Rosetti a fost crescut sub imperiul unor idei prea mult liberale ca aceasta de exemplu :
Bătrânul G. A. Rosetti, zicea :
«Când o luptă există între un cetăţean şi geandarm, geandarmul nu are nici odată diepttte».
Trecând apoi la modul cum d. Horia Rosetti şi-a Îndeplinit datoria, atunci când a fost însărcinat să constate aşa pretinsele torturi de la poliţie, d. D. G. Popescu zice, ca d. Rosetti ln loc să meargă jos şi se constate, daca ţipetele ce auzea erad datorite torturelor, sau ele erad pur şi simplu efectul nebuniei unei femei sad al altor cauze, s’a apucat să se ia la ceartă cu d-nu Davila.
Examinând tn urmă textul lege!, apărarea aral«, ce a înţeles legiuitorul etnd a prevăzut articolul ca se invocă de d. procuror. D. G. Popescu declară, că d. Horia Rosetti este un aşa de mare filantrop, în cât, când a eşit de la ultima audienţă, unde denunţase torturile pretinse ca săvârşite s’a dus acasă
unde ’şl a bătut crunt bucătarul ?.
(Rtsete).
D. Procuror general, întrerupând zice, că această cestie nu e în discuţie; curtea nu judecă pe d. Horia Rosetti.
D. D. C. Popescu, continuând zice că nu se probează Intr’un nimic, că dacă b«tâl ad existat la poliţie, ele ad fost săvârşite de d. Davila şi Dimancea.
In cea ce priveşte apel cercetarea făcută de dd. Paraschivescu la valea Tânganulul, onor. apărător zice, că a-cele cercetări trebuiau să fie continuate.
D. Popescu termină cerând achitarea preveniţilor.
Pledoaria d ini P. Grad’steanu.
D P. Grădişteanu printr’o scurtă cuvântare arată că d. Procuror general s’a prea grâbit acuzând pe d. Paraschivescu.
D-sa constata în acelaşi timp cu plăcere că d sa îşi a retras plângerea.
D. Grădişteanu face apoi un scurt e-xamen al dosarului şi al ordonanţei de dare In judecată. D. Grădişteanu termină zicând că mulţumeşte cu toate a-cestea d-lui procuror general care a făcut că de azi înainte sâ nu se mai poală zice, dupâ cum zicea un avocat al păr-ţei civile, că pe poarta poliţiei stă scris «Lasciate ogni speranza» nici măcar uLasciate gU pantaloni.»
La 3 ore 1/2 curtea intră în deliberare.
SENTINŢA
Curtea dupe o discutiiine de aproape doue ore condamna pe dd. Dimancea si Ale.v Davila la 2000 lei amenda fle-care, plus cale 100 de lei despăgubire pentru fle-care reclamant, iară cate 50 lei pentru cei doui reclamanţi absenţi.
Amenda se da cu aplicarea ari. 158 in caz de insolvabilitate.
Cât pentru cel de al 3-leu a-cu/at ne fiind probe sulicieute, il achita.
TRIBUNALUL DE ILFOV SECŢIA IIA
AFACE REIA
ANDRONIC-GHEREY & Comp
Şedinţa de la 21 Septembrie.
Şedinţa se deschidă la ora 12.
Se face apelul acusaţilor, martorilor şi a parte! civile.
D. Uşurel declară că a dat lui Andro-nic 3000 lei, apoi a maldat 2000 iei pentru ca să cumpere apă de aur.
Nicolae Iliescu, spune ca a venit la dâosu Borănescu care ia anunţat că o cocoana are vinuri de vânzare foarte eftine.
Borănescu la condus l’a soţia lui An-dronic unde după mai multe conciliabule, aceasta a reuşit să ’l smulgă ca arvună suma de lei 1700.
Vinul nu i s’a dat, iar banii au stat ln buzunarul d-nulul Andronic.
M G. Penopolu, a dat lui Andronic 3000 lei. Nu vrea să spue pentru ce. Sa încurcă. Ba la-a dat c’a împrumut, ba ca să cumpere ceva de la Andronic. Nici el nu poita precisa, căci nu îşi a-duce aminte bine.
Faptul e, spune acest păcălit de către Andronic, că ea am pierdut 3000 lei.
Ganciu Stoian începe cu povestirea aventurilor cart l’ati costat vre-o 35,000 lei. Povestirea lui Ganciu Stoian produce o mare hilarilate In public.
A fost escrocat şi înşelat de vre-o şapte ori consecutiv de către Sion Ghereî autorul escrocheriilor acestea.
Ba, o dată istoriceşte Ganciu Stoian, escrocul de Sion Ghereî tur spunea că s’a spart sticla cu apa de aur, ba altă data că această apă a fost confiscată şi multe alte năzdrăvănii pe care efl le credeam pe toate. Ajungând la faptul fabricărel monedei cu apa de aur ln casele Iul Sion Ghereî. povesteşte cum în momentul când era săînceaps lucrarea cine va a bătut la uşe, cerând ca să desclvza. Vocea csreera afară striga: «Deschideţi, tn numele legel».
Atunci în culmea tsroarel, şi neş-tiind ce fac ’mf a spus ca e mijloc de scapaie daca m’aş băga în privată (rtsete) Am stat aco o câte va minute numai,când ne mai putând suferi am intrat sub un pat unde am rămas mai mult de o ora.
S mţind că acel care venise a plecat ameşitdesub pat şi am voit să plec când Sion Gh-reiîmi spuse să’imai găsesc vr'o 3000 lei împrumutându mă de la cârciumarii prieteni.
Sion Ghereî. In ce lună se întâmplase toate acestea?
Ganciu Stoian. La Februarie, hoţule si pungaşuie care m’al mâncat fript (rîsete).
Sion Ghereî, fii mai cuviincios când vorbeşti cu mine, (rîsete).
GanciăStoian urmând povesteşte cum a cunoscut pe Andronic şi cum a simţit ca acesta era tovarăş cu Sion Ghereî.
Păcălitul tot-d’a-una când vorbeşte de acesta din urmă spune că regreta că nu i dat cu parul ca să V răsbune.
C■ Mile, apărător a TRei Ghereî:
Cunoşti d-ta cine e acela care v’a surprins când eraţi la Ghereî ?
Ganciit Stoian. Era mascat, avea însă precum am observat mal multe stele de ofiţer.
D. Miile fâcendu-î mal multe între-băr, Gancid răspunde supărat.
Sion Ghereî. Eii susţin câ Ganciti a dat parale lui Andronic iar nu mie. Le a dat aceste parale când se afla la Văcăreşti cu dânsu.
GanciU Stoian. Lu< Andronic n'am dat nici apa râce, tot ţie ţ’am dat pungaşii-le, (rtsete).
Se sfârşeşte cu ascultarea părţel civile.
Ascultarea martorilor
Vasile Toţi. N'a auzit nimic despre apa de aur.
Gheorghe Ion. Povesteşte că Ghereî a venit la băcâniă la dânsu ca să cumpere diferite mărfuri şi apoî a vrut să ’l păcălească împreună cu Popa Georgescu.
Sion Ghereî tăgădueste.
Christodul, spune câ Ghereî trăia foarte bine. Merpfl cumpăra de la dân-u Şampanie, Midera, etc., (rîsete).
Căpitan Moroiă anti-semit şi francmason zice că a făcut parte din loja masonică a lui Ardronic.
Nu ştie nimic despre culpabilitatea şi participarea la hoţiile Iul Andronic a d-lui major Theodorescu, care ’l crede om corect.
Maximilian Leycndecker. Ştie de o hoţie a lui Andron c de 27,000 lei, pe care a facut’o în detrimentul unul comerciant.
Ştefan Asador, ex-pion al poliţie!. Era în secţie unde se afla conrsar d. Theo dorin. Ştie, câ acesta se ducea de mal multe ori la Andronic acasi dar stătea prea puţin.
A fost dat afară din poliţie dar nu ştia de cine.
Procurorul ’l dogeneşte aspru, fiindcă nu declară acea ce a spus la instrucţie.
Zoiţa Pdrvu, era. servitoare la Sion Ghereî.
Spune că era faţă când Tita Ghereî plângea, fiind că găsise sticla de apa de aur spartă în lada cu mscaroanu.
N'a văzut că Ganciu Stoian a dat bani lui Sion Ghereî, într’o zi a venit numai servitorul lui Gancid la Gherei aducând bani.
Recunoaşte că primise ordin de la stăpână sa ca să dea afară din casă, de o vmi, pe nevasta lui Ganciu.
Ganciu a mers la densa s’o caute acum o să tămânâ.
lancu Manolescu, a văzut pe unu Bo-ranescu Intrând în casa la Andronic.
Dumitru Niculache. Nu ştie de ce a fost chemat.
Ion Penopolu. Nu ştie nimic.
S • mal asculta vr’o doi martori de puţină importanţă şi apoi,renunţând toate părţile la martori ce mal sunt se suspenda şedinţa pentru ca după aceasta să se d^a cuvîntul d-lul procuror Voi-nescu Bo'dur.
La orele 4 şedinţa se amâna pe mâne.
Citim în Naţiunea de az':
D. G. Vernescu cel-i’alt leader al partidului liberal conservator a sosit astâ-noapte cu Fulgerul venind din Paris.
Suntem curioşi să ştim cum i se pare d-sale hotărârea luata în lipsa-1 de amicii s61.
L'beraliî, precum se vede, numai au speranţă de cât în intrigile lor.
Putem inse se-i asigurem câ n’are se li se facă dupe plac.
Dsşi d. Vernescu erea absent, to-tuş: cei de la Naţiunea îşi puteau închipui, că amicii d-lui Vernescu nu au luat hotarîri importante fsrâ a ţine seamă de părerea leaderului partidului-liberal conservator.
K
Cdţl-va membri din partidul liberal au cerut prin o petiţie d Iul primar al Capitalei se li se dea sălile de scoală, pentru întruniri.
D. Pache Protopopescu a pus pe petiţie următoarea resoluţie:
Ilesolu’ie.—Cu regret nu pot acorda sala ce se cere pentru întruniri pentru motiv că scoalele trebuind a fi aeresite şi curăţite după eşirea elevilor, nu mal este timp material a se aerisi şi curâţi din noti după întruniri.
Pache
Negreşit, că cel d'in le ni ne am revolta daca prin un mijloc oare care s’ar împiedica întrunirile unui partid, în folosul altui partid.
Iată însă, dupe cât am aflat, cum stă cestiunea :
1.	Fiind-că prin întruniri consecutive a lutulor partidelor în timp de o lună, s'ar aduce piedici cursurilor ce se predaţi în acele scoli, s'a holărît a se refuza tutulor de o potriva localurile de scoală pentru întruniri po li tine.
2.	S’a dat gratis pentru întruniri, partidului d lut Dim. Brătianu, sala Ateneului care depinde de Comitetul permanent.
Chirr Duminecă d. Dim. Brătianu ţine o întrunire la Ateneu.
Prin urmare ţipetele «Naţiunel» cum că să împedică întrunirile publice, sunt simple pretexte căutate în vederea căderii la alegeri.
*
La Craiova s’a constituit comitetul electoral al partidului liberal-conservstor, comitet compus din peste 150 alegători din colegiul l.
Din senul acestui comitet se va alege un comitet de iniţiativă mai restrâns.
*
Azi la 9 ore se întrunesc !a clubul conservator, membrii comitetului executiv al partidului liberal-conservator, sub preşedenţia d-lui G. Vernescu, întors de astă noapte din străinătate.
IC
Naţiunea da azi zice că se miră de atitudinea noastră în procesul a-genţilor de la poliţie.
Am crezut da datoria noastră de a cere ca lumină şi justiţie se se facă în aceasâ afacere şi nimic mai mult. N’a fost însă în intenţia noastră d’a exercita o presiune morală asupra justiţiei cum cautăfsaţiunea se facă. In aceasta ne fslim câ ne deosebim de cei de la Naţiunea.
*
M. S. Regele a so3it azi la ora 5 şi 45 din Sinaia.
M. S. a fost primită la gară de autorităţile civile şi militare, precum şi de un numeros public.
IC
D. Alex. Mimi a fost numiL eri judecător pe lângă secţia de notariat din Capitală.
D sa a prestat eri jurământ.
IC
Societatea de dare ta semn «Bucureştii,» va ţine serbarea concursului seu anual Sâmbătă 24 şi Duminecă 25 a le curentei de la 9 ore dimineaţă pâne la 4 ore d. a. la stabilimentul seu de pe strada Davila, în Izvor.
Se vor împărţi premii în argintărie şi alte obiecte. Toată ziua va cânta muzica şi serbarea se va sfârşi cu un banchet.
Intrarea liberă pentru toţi.
Presidiul face un călduros apel bu-cureştenilor, a se împărtăşi la serbările societăţei, spre a ’i încuraja existenţa, dupe pilda marilor capitale a le Europei şi a le ţârilor civilizate.
ULTIMA ORA
AGEVTIA IIAVAS
Loudra, 3 0 :tombre.—Standard recunoaşte câ decretul privilor la străinii care locuesc în Francia este perfect legitim, darii considerarea supărător mal cu seamă tn ajunul Expoziţiei.
Paris 3 0ctombrti.— După nişte de-peşi englezeşti, Osmm-Digma desapro-bă asediul Suakimalul şi refusa de a trimite ajutoare Impresurâtorilor.
Viena, 3 Pctombre. — Toate ziarile saluta prin nişte articole călduroase sosirea împăratului Wilhelm, accentuând ca visita sa însemnează adâncirea alianţei celor două imperii pentru a menţine paceaîntre popoarele lor şi Europa.
pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu HI Littman Strada Lipscani 10.	(944)
HOTEL HUGUES
1>I.\ HUCUKESTI
Cu cea mal frumoasă posiţiune din Capitala situat fiind în faţa Teatrului naţional şi care a fost trecut sub o nouă admi-nislraţiune, din nou arangiat; a stabilit preţurile Cam rilor ast-fel, ca, prin posi-ţiuriea, rangul şi promptitudinea sa poate concura cu ori-ce Hotel din Capi ala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 lei în sus.
RESTAURANTUL
având cel mal plăcut local de vară, bucătărie română şi franceză, preţurile foarte reduse.
(809)	Administraliunea
www.dacoromanica.rQ
4
EPOCA — 22 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
613 '
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 27
Cumpăra, sivinde efecte publice si fa.ee OT-ce schimb de monezi
Cursul 13 u o u r e s t i
21 Septembre 1888

6 0/ Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	C/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Scris. tune. rurale
6	0/0 Scris. îuno. rurale
7	0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Scris func urbane 6 OjO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 OM Împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Curnp.
06 7,8 05
98 1/2
105 3/4 96 3 4 105 1 li 100 9.3 3,4 83 85 1/2 130 50
1040 240 230 80 t 1/2 1 4/ 1 2c 8
Vend. 67 1/4
97
99 1/2
I
CASE DE mm
din Sirada Rosetti No. 18, Sub. Staicu HULEI din causa do strămutare la ţara. Preţul moderat.
G4SELE1 WuoiT sr,?$ a»
Str. Biserica Amzel No. io.
A se adresa Strada Polonă No. 8.
IOAN A. RH ETORE DY
AVOCAT
a Înfiinţat un biurofi de avocatură şi notariat Str. Academiei 29.
I Ore de consultaţiunt de la 8—10 şi seara de la 6—9.	919
CASE DE ÎNCHIRIAT
106
97
106
iot
94 t/4
■ 831/2 86 235 53 1( 50 250 240 60 124
111 209
CASA DOUANU “ŢPo‘:«:
torl, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiică şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel t. 752
VII 1 IIlTIirn CIVU A Situată în cea mal fru-lILA LII ULII OliVlI/V moasaposţţie,camere mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria sfi se adreseze la d. Ştefan Baheş, Hotel de Londra, Bucureşti.
cnn nnn ^Rituri de câştigatintr'o singura zi. DUU.UUU rnARU Adresati-ve pentru aceasta fara intarziere prin scrisoaie la Compiuarul Comercial, 557 Gramle ltue ile Teke, Conslanlinople, Turcia. 929.
De închiriat ni vânzare chiar de acum două perechi
CASE DIN C&LE& VICTORIEI 171
comousc fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe; asemenea şi tunele de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte.
De vânzare
CASELE DIN STRADA COIVIETU 13
compnse din ii camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trasuri, pivniţă, două grădini, curte spaţioasă.
UNLOCSITUAT PL SOSEA GROZĂVEŞTI
în apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total saQ parţiial.
Doritorii de a lua cu chirie şi cumpăra mobile dc mal sus ho vor adrena strada Cometa <3. Hau Polona ÎS.	(952)
MTWPUÎDTA'T casaclin Strada Polonă Iii UfllruA. 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru Sta >ân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
MOŞII DE ARENDAT
K VE1ARE 510SH STA1ESTI ££
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşui Tazleul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ no şoseaua Bacău Momeşti, lângă fabricile de gaz Doritorii se vor adresa ia d-na Calinca Cru pensăi, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776
CASA DE SCHIMB
305
CAMERE
riel No. 81.
mobilate şi nemobilate de închiriat cu luna în Calea Victo-
MTWPUTIîTAT Slradn BerziI No-
iiUminiiil Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
IAU Vin 71 IU' nouâ hectare vie şi obratie si l)u VuiM.WlU tuate pe dealul Oltului alaturl cu via Golcscu de la Drăgăşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Ilomănla)
13 u c u r e s t i
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 21 Septembre 1888
!	I Cump. Vinde
~98% i 9754 93	94
99	995$
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din distr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	1. N. Alexandrescu.
11 de la 23 Aprilie 1889 moşia
_______________] Lalosul şt DobricenI <
judeţul Valceâ"pe cinci sau mal mulţi ani.
DE ARENDAT Lalosul şi DobricenI din
mm i’Mihioli s?t:
sile Mislcscu, se vinde de veci cu cotidiţiunl foarte avantagioase. Întinderea 1225 pogoane. Pânient bun, acarete şi gara pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunt la d-nul avocat din Târgu-Jiulul: Gheorghc Sto.ccscu. (879)
5 % Itenta amortisabila
5	%	,, româna perpetua
6	% Obligaţiuni desiat [Conv.rur.]
6 %	„	C. K. R.
5 %	„	Municipale
10 fr. ,	Casei pens. (300 L.]
7	% Scrisuri funciare rurale
5 %	„	„
,, urbane
Z8
3 % Obl. Serbestl cu prime lm. cu prime liuc. [20 Iei] Losurt crucea roşie llaliane „ Olomune cu prime Losurl Bastlica bombau Act. Uacia-Romăula „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote trancese ,,	ilaliane
,,	Ruble hârtio
NB. Cursul este socotit in aur
lail
84
225
108)4
96)4
105>4
99
»3
8354
76
45
39
50
1»
1 3/4
2u8
1*1
9954
99
265
85
230
107
97
100
100
93 t/4
MX
80
50
32
55
22
ÎX
*10
126
100)4
100
275
N- 20 STRADA DREAPTA N. 20
UVlliMAlUIll MOAŞE
CU DIPLOMA DIN BUCUREŞTI
PRACTICAMA DI\ PARIS
CONSULTAŢII IN TOTE ZILELE - DE LA ORA 1 PÂNĂ LA ORA 3. — 922
SUBURBIA PITAR IVI 0 S U
c —
CC .—
« « Ui «î
O
£*-
- -55- a fe g S
s £ .• ci-!I
Cm
S-. cTace „ CLW .tr o
5 CO
“ o —
o o-.
o
_ <o
r-« «S ~ 9 t*
7 Sa •“ & P* cc o
g ^ C - I
«o 2- — b
•2 c p a,
'C ©	!- 5
S-o-3 ^ ^
««! « pB
Să m 0
MARE DEPOSIT
RE
LEMNĂRIE PENTRU C0NSTRUCTI
SI GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC — M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Grivitei -- No.
Staţiunea Tramvaiului
153
> t! COr="ClB 70 ® 2 o £.0 < 5 cs
AP80SPE D£ BISERICA SFT. CONSTAN
e-og:
• a
O — N
<= -c
-3 îr g
0 5 “
ţii ^	^
o 5 *
ţo.
nz •
-3
o»
c
o-
CC
CC
o\
o
cr
c
2
2 0 2
BrB
*■ în
îj ^ c
«rS â
» a 5-
- g.®
a. 2 o.
>
V
u
>
H
H
55
c
T
P
C-
Ct>
B
c
N
O
M,Dm LUIIETA
—ESP LI CĂ ŞI VISURILE—
celebra cârturâreasă din Italia, care a voiajat în mal multe oraşe principale ale Europei, uude a obţinut un succes admirabil. Şade în Strada Plevneî No. 84, la finele Bulevardului. Roagă pe onor. clienţi şi public a o vizita spre a le arăta trecutul, presenlui şi viitorul. Orele de vizită de la 9 dimineaţa până la 9 seara.	(949)
Pentru o visita numai 1 leu
APP.OiPE DE BISIRICA SFf. constanhn

BANDAGE ANATOMICE
PENTRU
HERNIE IlUllLE, GURILE SI EMULE
Dupfi construcţmnele cele mal bune şi mal practice cu deplina asigurantă a rsţinerel tuturor her-nielor repunente, chiar la caşuri învechite şi părăsite.
APARATE DE ORTHOPEDIE
PICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE!
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE SI VENTRIERE
precum tot felul de bandige şi aparate pentru ser-| viciul sanitar se confecţionază prompt cu cea mai mare esactitate şi cu preţuri moderate la atelierul | special.
F. NAUMEANU
— BANDAGIST-ORTHOPED1ST —
Calea Gri vita, OO Bucureşti
94?
REGIMUL DE LANA
AL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER recunoscut ca cel mai excelent
Af ilaliat acum in urma, de juriul medical din Londra cu Medalie de Aur»

f <$5
t i
ifijs; I
\ concep
•sglsSe
•f Z £ rt « «S O 5 « £ c K t _ « jr ° *- -Sî £
ci 73 S ca g .S c= z c__^
<3 » c 3 - - a
—	©	C	*9
« t S-’c	o	•>-
<-^î > c» a
~	—	S R
Q/r c SJS;
ec 71
-	«	CC
rf - .	6- h«_
3 © 5 «	©
C.O bc *5!
AUX QUATRE SMSONS
73, Calea Victoriei, vis-ă-vis de Palatul Pe gat |PR0C. DR. G. J/E6ER, W. BEKGER SCEHKE, STUi GART Preturile de vânzare originale ale Fa-bricei dupe mărime. __________
^es^Basaassamsmmit.
aBBiiHaiwBBa
p
INSTITU TULFROHLICH
Pensionat de Domnişoare cu opt clase. Studii superioare. Certificatele recunoscute de Stătu, înainte Grunatigergasse I, se află acum:
V ioria I., Weihburggasse 18, scara I, elogiul 2
Durata anului şcolar de la 1 Octombre până la 1 Iulie.
Orele de consultaţiuni în toate zilele de la 10 până la 4 ore, afară de Dumineci şi sărbători.
Deschiderea noului an şcolar, la 1 Octombre.
Programe la Direcţia sau la librăria Meyer I. Singerstrasse 7.
DOLTDHliL SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG De Ia Facultatea de medicina din Vicua
Specialist în boalele Syphllitice
pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de Ia71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.
Se primesc bolnavi in pensiune.
FABRICA
,, C O M E T “
DE SOBE IYIEIDINGER SI MASINE DE BUCĂTĂRIE
ADOLF SALOMON
Cea mal practică şi economică sistemă de încălzire. Căldură şi arderea pot fi regulate în mod perfect. Focul se poate întreţine în permanenţă zile şi săptămâni întregi. Ca combustibil se poate întrebuinţa cok, lemne, lignită, cărbuni de piatră şi coceni de porumb.
VENTILAŢIA ODĂILOR
Maşinele de bucate sunt de sistema cea mal perfecţionată. Durabile, practice şi cu o economie mare în combustibil. Se poate arde cok, lemne, cărbuni de piatră, etc.
CEREŢI BROŞURI ILUSTRATE CARI SE TRIMIT GRATIS.
Erezii L. LEMAITBE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea "Văcăreşti IVo. 192—Bucureşti
Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mai reduse de cât acele din Viena şi Pesta.
Preotul
Unei mori cu	1 piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	«	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Eşecul ează repede or-ce lucru de turnătorie saQ mecanică; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare asortiment de Izeve de tuci, fer, raiuri pentru vagoane, Deacau-vile, greeine Madpaizsrut de pietre de moara, Fa Ferte-sous-jours.
^ Vi>y W
PIANINE P I A N E PIANINE
MAX FISCHER
Galaţi, Sirada Mare. liucuresti, la d. A. L. Patul, Ma gasin de Instrumente şi de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (Palatul Dacia-România).
Mare deposite de renumite fabricate. Construcţiune americană in-crucişate.
jPreţurile convenabile. înlesnire la atâ. Închiriere de pianine. 786.
PE MAUJL
MAREI - NEGRE
RECOMANDAM
LEGATORIA DECART1
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BtlCF'RESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Lega torie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.

X
K CASA DE SANATATE X
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti X
II
X
xl
Din nou reorganizată şi arangiată în modul ceî mai complect, având angagiaţl pe cei mal di>tinşl medici din Capitală, casa este pusa în plăcuta posiţiune de a ca bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire.
Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie;
Se paatti esecuta orl-c < operaţie;
Se fac consultaţiuni medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consniWţmnl în toate zi lele între orele 12- 6 p.m. de că re d-nul Dr Drugtscu, care seallâ în permaneuţâîn inst tnt.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu cautarea boab lor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydotcrapie.
(908)	Director, V. Lăniescu
X
X X*
APA DE DINŢI
A LUI
Ii O T H E
de un renume universal, depărtează imediat orl-ce durere de dinţi precum şi mirosul urât ai gurel şi este remediul cel mai eficace pentru conservarea dinţilor.
Singurul deposit pentru România.
AUX QUATRESAISONS
CALEA VICTORIEI 72 proprietar: MAX BE1IREXDT
Furnisor al Curtzi Regale.

PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL C AROLI
stagiunea băilor de mare
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate înlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulie desluşiri a se adresa către
Girantul liotelului B. JERIS. (830)	Hotel Carol I, Constantul.
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 21 Septembre
VALORI
Scadenta
cupoanelor
Funduri de ntal rumân
Renta rom. perpe- 1875 5% Renta rom. amortis&b. 5% Rimta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stat C. F. R.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864	7%
Imprimi.Openlicim 1866 8% Agto
împrumut, dr urase
lmpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 5% Im.or.Bue.cu primelozfr. 20
Valuri diverse
Creditul fonclar rural 7‘ idem idem 5j Cred. func. ur. din Buc-7; idem idem 6) idem Idem 5‘ Cred- func. ur. din laşi 5) Obl.cas. pensiun. fr.300 ii
1 Ap. l Oct.
1 Ap. l Oct.
1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie blem
1 Mar. 1 Sept. 1 lan. l Iulie
1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem.
1 lan. l Iulie Idem idem idem idem idem
t Mai 1 Noem.
Târg lih. curs med.
96 >4
9.14
99

86
96
4b
106%
9614
106
99
92%
821$
218

Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
ALÂVILLEDEViEMNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre olientele pentru feftinatate *1 soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. do Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
nistrului profesorului Dr. G. Jarger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment do cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronnouri rumplerte pentru flduutatl. Layetten ni Fruunouri pentru copii. Tronnouri pentru pennionate, otelnrl ni rentauranturi.
Avem onoare a informa pe olientela noastra ca a apărut CATALOGU NOHTHU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
535
Tipografia Ziarului,, Epoca'
Tipărit ou cerneala Ch. Lortlleux-Cle Paris
www.dacoromanica.ro
Girant reapoutabil V. P. Gheorgblu.
U'