ANUL UI No. 846
A DOUA EDITIUNE
MERCWRJ 81 8EPTEMBRE (2 OCTOMBRE) 1888
UMERUL 15 HAM NUMERUL
ABON AMEiVTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bocuresci: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 Lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 HAM NUMERUL
AMJNCIUR1LE
OIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agenee llnvas. Place de la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl si reclame pe pag. UI, 2 lei linia.
LA PARIS: segâsestejurnalul cu ÎS eent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
No. 3,—I'iatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.—I'iatza Episcopiei.—No. 3
PROCESUL NOSTRU
ALIANŢA
COLECTIVISTA LIBERALA SOCIALISTA
PROGRAMUL „NATIUNEl"
POLITIA COLECTIVISTA
LA PORTITA
ÎMPERECHEREA din ploesti
LOGODIŢII
PROCESUL NOSTRU
Ne închipuiam că coaliţiunea, a-tingendu-şi termenul de viaţă, erea se se stingă în mijlocul recunoştinţei ţerii întregi şi înconjurată de respectul tutulor celor ce fuseseră părtaşi la luptele sale. S’ar fi aruncat câte-va cununi de flori pe mormântul ilustrei reposate, şi s’ar fi rostit câte-va cuvinte spre lauda celei ce bine-meritase de la patrie. Apoi moştenitorii ar fi eşit din in-divisiune, prin bună înţelegere, fără ură şi fără gâlceava.
Această soluţiune împăciuitoare nu a convenit însă moştenitorilor liberali. Fără a purta măcar 24 de ore doliul oposiţiunii-unite, ei s’au adresat imediat justiţiei şi ne-au tras în judecată.
Aşa dar se pledăm.
Primul delict ce ni se impută, e că convenţiunea ivită între liberali şi noi fiind un contract cu termen, am rupt acest contract înainte de sorocirea termenului.
Am răspuns deja acestui argument, aretend că prin răsturnarea guvernului d-lui Ion Brătianu şi prin chemarea la putere a unui guvern «or-eare ar fi» fosta oposiţiune îşi îndeplinise mandatul. Putem încă adăoga, că pânăgla realizarea ţintei noastre comune, toţi membri partidului liberal-conservator au remas fideli angajamentelor lor, şi nici u-nuia nu i s’ar putea aduce învinovăţiri de deserţiune de felul celor ce am fi în drept se adresăm multora din foştii noştri aliaţi, daca ne ar place asemenea discuţiuni şi daca am vrea se plătim cu reciprocitate pe amicii noştri de erî, deveniţi azi acuzatorii noştri.
Dar ni se aduce încă o altă acu-zaţiune. Suntem învinovăţiţi pentru faptul că întreţinem cu guvernul actual relaţiuni amicale. Aceasta, pare ni-se, întrece limitele permise.
Cum? Este permis d-lor Cogâlni-ceanu, Dem. Giani, etc. se ne părăsească in mijlocul luptei şi se dea mâna cu colectiviştii, şi apoi se fie iarăşi primiţi de liberali cu braţele deşchisel Cum? Este permis azi d-lui Dim. Brătianu se se unească cu colectiviştii, cu radicalii, etc. şi tocmai d sa ne-ar arunca piatra, fiind-că nu am combate un guvern capabil, cinstit, cu care avem afinităţi de principii, şi căruia nu i-se poate nimic imputa?
Ce fel ? Ar trebui ca noi, conservatorii, se fim mai ostili unui guvern conservator, de cât însuşi d. Dim. Brătianu ? Căci situaţia noastră faţă cu guvernul actual, este absolut aceiaşi ca a d-lui D. Brătianu In timpul ultimelor alegeri comunale faţă cu acelaşi guvern.
Adică ce ? Colectiviştii ar fi în drept se acuze pe d. Dim. Brătianu că a fost ales în consiliul comunal de poliţia junimistă, fiind-că a reuşit în contra lor fură a ataca guvernul, ba chiar aducând omagii modului corect cum s’au făcut acele alegeri ?
Dar noi ştim că printre membrii comitetului d-lui Dim. Brătianu care ereau favorabili menţinerii coaliţi-unii, o parte erea de părere ca se nu se atace guvernul, ba chiar ca el se fie privit ca aliat. Printre cei ] ce cugetau ast-fel, ereau dd. Const. Boerescu, G. Pallade, etc.
Cum dar?Ar fi putut grupul d-lui Dim. Brătianu se meargă mână în mână cu guvernul actual, şi noi conservatorii, ar trebui npgreşit se-1 atacăm ? Şi daca ar fi triumfat a-ceastă soluţiune, ar fi dispărut toate acele acuzaţiuni ce se aduc guvernului, cum de pildă că el e un guvern personal ? Şi daca ar fi mers lucrurile ast-fel, ar fi fost în drept or cine se trateze de aleşi ai poliţiei, pe partisanii d lui Dim. Brătianu, care ar fi intrat în Cameră ?
S’ar cădea cel puţin ca se ni se res-punză la aceste întrebări înainte d’a ni se aduce învinuiri de acelea ce vedem publicate prin ziarele liberale.
Cea ce însă am crede mai nemerit, ar fi se punem capetacestei campanii de recriminări inutile
Fi sta oposiţiune-unită coprindea in sinul ei elemente şi liberale şi conservatoare, care se pot succeda la putere, dar care nu puteau sta mult timp împreună la un loc.
Despărţirea erea firească. Iar u-nirea lor momentană trebuia se facă ca această despărţire se se săvârşească cu decenţă şi ca relaţiunile ambelor partide se fie, pe viitor, mai cordiale, iar discuţiunile înveninate să facă loc discuţiunilor senine, singure folositoare ţării.
TE LEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Constanlinopol, 30 Septembre.
Ială analisa aproape textuală a Notei verbale italiană relativă la Convenţiunea Suezulul, semnalată la 25 Septembre: Constantinopol, 17 Septembre.
Ambasada Italiei află că un proiect de protocol a fost supus sancţiunel imperiale, protocol în care este constatat că Poarta nu înţelege, prin articolul zece al conven-Viunii Suezulul, a renunţa la vre-una din posesiunile sale pe coasta occidentală a mării Roşie.
Italia este foarte mulţumită când vede întinderea ce ialslanismul în Africa ecua-toralâ, pentru că Islanismul duce a-cesle rase la un mal mare grad de civili-saţiune, dar Italia constata că aceasta tinde, acum a se întoarce în folosul unei singure puteri care, prin propaganda sa eclesiastică şi orin întreprinderile financiare, deplasează echilibrul în Mediti-rana.
Italia e gata se semneze protocolul în cestiune cu condiţiunea unică, dar absolută, ca Poarta sepreciseze în acest document toate localităţile de pe coasta mării Roşii şi Mediteraneî, fără a face escepţie de acelea situate la vestul Tripolitaniel, a-supra cărora Poarta face se preţuiascâ drepturile sale de suveranitate.
Credinţa generală e că această notă, prin cestiunile delicate ce le ridică, va a-vea de efect se facă pe Sultanul se nu mal stâruiască în privinţa protocolului şi se accepte convenţiunea ast-fel cum e».
In aceiaşi zi, 17 Septembre, d. de Blanc a remis Porţii o a Lă notă verbală a cărei analiză e aceasta:
«Ambasada Italiei regretă că constată că Poarta n’a putut di încă urmare soluţiu-niî reclamaţiunilor supuşilor Italieni Gar-giulo, Păstoririi, Guermani eti. dând ca causâ încurcăturile financiare ale lesau-ruluî.
E de notorietate publică că aceste încur-
cături financiare provin de la greutăţile cele face o Bmcă privată căreia guvernul acordă numeroase privilegii în administraţia financiară a ţârei.
Această situaţiune ne putând să aducă vătămare raporturilor de amiciţie ce Italia doreşte din inimă sâ le întreţină cu Turcia, ca putere independentă, ambasadorul Italiei a propus guvernului s6£i să se înţeleagă cu puterile amice pentru a examina administraţia trecută şi presentă a zisei Bănci.»
Naturalminte, Banca care e ţintită de această Notă este Banca Imperială Otomană. Dacă se apropie aceasta de ştirea că consorţiul Austro-german compus din Dd. Bleichroeder şi Oppenheim şi din Deutchbank, Francfort Creditanstalt etc. a cerut Porţii autorisaţia de a constitui la Constantinopole o Bancă cu un capital de 100,000.000 franci, şi că Wurtembergbank cu mal mulţi participanţi citaţi mal sus a obţinut concesiunea liniei Angora, sâ poate întreba dacă Italia, după instigaţiu-nea principelui de Bismarck, nu face numai jocul acestei combinaţiunl financiare lucrând pentru discreditarea Bănci' Otomane care nu cam e aşa de bine văzută şi pentru înlăturarea el în folosul consorţiului de mal sus.
Paris, 1 Octombrie.
Ultima notă adresată de d. Crispi Porţii surprinde diplomaţia.
Londra, 1 Octombrie.
«Standard» zice că perchisiţia făcută la domiciliul d-lui GelTken n’a dat nici un resultat.
Berlin, i Octombrie.
Se asigură că actele procesului relative la jurnalul împăratului Frederic al IINea vor fi remise, după arestarea vinovatului, procurorului superior al Imperiului la Lipsea.
lilunich, I Octombrie.
Wilhelm al II-lea a sosit şi a fo-,t primit de principele regent, de principii şi de miniştrii.
Wilhelm al II-lea şi principele regent s’afi îmbrăţişat de mal multe orl.S’a ţinut un cerc în salonul gării. Burgmaistrul a salutat pe Wilhelm al Il-.ea în numele o-raşulul. Toate societăţile de cânt aii Intonat imnul prusian.
Cele-l’alte asociaţiunl formaţi gardul.
Pretutindeni, pe unde a trecut Wilhelm al II-lea, străzile eraţi împodobite şi iluminate. O mulţime nenumărată a aclamat pe împăratul cu entusiasm.
Pesta, 1 Octombrie.
Principele de Galles vi.sitând regimentul săQ, a primit onorurile militare, şi a asistat la exerciţiile în privinţa cărorael a exprimat deplina sa salisfacţiune.
Londra, I Octombrie.
0 mare escitaţie domneşte la Londraîn contra incapacităţii poliţiei care nu previne asasinatele şi nu găseşte peasasanil,
ALIANŢA
COLECTIVISTA-LIBERALA SOCIALISTA
«Liberalii independenţi, ar primi concursul colectiviştilor, dar in acelaşi timp el nu voesc ca sa se arate în faţa opiniei pub'v'e, ră s’au apropiat şi aii legaturi formale cu nişte oameni pe care ’l au combătut până mal deunăzi)).
«Să caută mal cu seamă o formulă, în puterea căreia liberalii să poată primi concursul colectiviştilor, fără ca această lucrare să indrituiască pe cine-va a zice ca aceştia pregătesc din nou venirea la putere a colectiviştilor».
(Lupta)
Ziarul «Lupta» vorbeşte de starea în care se află azi tratările între diferitele grupuri liberale în scop de a se ajunge ta o apropiere.
Nu voim să discutăm afirmaţiunile şi apreciările «Luptei», de oare ce tratari sunt şi nu prin insinuaţiunl şi apreciări mai mult saă mal puţin rău voitoare ale ziarelor liberale de ori ce nuanţă, costiunea unei apropieri poate înainta şi isbuti ; nu escitdnd se poate ajunge la împăciuire. Ne credem dar datori a păstră o mare reserva în aceasta importanta afa-
cere si a nu vorbi de cât atunci când timpul de a vorbi va fi venit.
(Voinţa Naţionala)
Este ideia ca toate elementele liberale, împreuna cu cele radicale, să
publice UN PROGRAM COMUN, în care pentru elementele moderate să fie înscrise maximum de reforme, iar pentru cele înaintate minimum.
(Lupta).
PROGMIL jpil“
Guvernul actual să încercase să pue dis-cuţiunea între partide pe terenul principiilor şi a proiectelor de organizaţiune. In acest scop, el a publicat un program amănunţit şi a scos la lumină chiar un număr oare-care de proiecte de legi, codificate.
Naţiunea de Duminica răspunde prin une fin de non reţevoir.
Iată câte va extracte din însemnatul articol al organului d-lui Dim. Bratianu :
«Cred oare junimiştii că ne vor putea ademeni ca si intrăm numai de cât cu domniele lor în dibcuţiunea proiecleler de organizare cu care umple coloanele Monitorului ?
«Ol nu / marea operă naţională poate fi terminată în edictarea el, ea Irebue inşi mal întâia aplicată cu sinceritate în întregimea el şi apoi si păşim mal departe.»
Naţiunea zice apoi, că lupta înainte de toate pentru a pune ţsra în posesiune de ea însăş . Apoi adaogă :
«Atunci, dar numai atunci, ea va putea discuta cu folos acele proiecte de lege de organizare ce opinia publică îl va indica, iar nu acelea pe care represintanţil numai al palatului i le pun înainte, dumicate dupi chibzuinţă lor şi date camerilor viitoare spre sa-tisfacerea apetitului lor de legiferare.»
Adio dar reformele aşteptate 1 Nu mal e vorba acum d'a să săvârşi reformele ţărăneşti în 24 de ore, cum cereau, astă primăvara, unele organe liberale. Ţăranii pot aştepta.
Reformele ţărăneşti, reforma magistratu-rel, uşurarea impositelor prea grele, etc, sunt amânate la calendele greceşt', adică după aplicarea programulu1 de la 1848.
Din fericire, aceste glume nu vor împiedica pe oamenii serioşi să lucreze şi să dea soluţiunile cuvenite cestiuneior urgente, deja de atâta timp mereu amânate.
POLITIA COLECTIVISTA
Procesul funcţionarilor poliţieneşti, inculpaţi câ ar fi maltratat şi bătut câţ -va deţinuţi, inspiră ziarului Voinţa Naţională un articol de fond publicat în numărul de la 18 Septembrie.
Acest articol eşit de sub tipar aproape In ajunul alegerilor generale, are de scop vădit discreditarea administraţiei poliţieneşti a unul guvern conservator şi ca conclusiu-ne firească, de şi tacită, rsdicarea până In ceruri a poliţiei colectiviste.
Primim cu bucurie tărămul comparaţiu-nelor pe care ne aşează Voinţa Naţională, câci ast fel va putea publicul să ’şi dea mal lesne verdictul săQ, Intre poliţia de astă-zl cu greşalele ce aQ putut comite doi saU trei funţionari, şi între poliţia colectivista cu dureroasele amintiri ce nu a lăsat tot personalul ei.
Câţi-va funcţionari poliţieneşti, în scop de a dovedi o crimă aQ comis o greşeală gravă, pe care noi — apărătorii guvernului actual — am reprobat’o din toate puterile, am denunţat’o parchetului, cerând pedepsirea prietenilor noştri.
Iată pasivul poliţiei de astă zi. Inculpaţii sunt daţ' judecsţei, şi Curtea de apel se va pronunţa dacă sunt saQ nu vinovaţ, şi ce pedeapsă li se cuvine.
Din aceasta reese In mod evident că guvernul, ascultând denunţările primite, a dat în judecata pe cei inculpaţi, câ noi am cerut de la început ca justiţia să procedeze ast fel.
La activul ei, poliţia actuală are depărtarea din serviciu a ori cărui funcţionar necinstit, darea in judecata acâtor-va pungaşi de ai regimului trecut, respectarea libertaţel
tutulor, apărarea celor prigoniţi, pedepsirea celor nărăvaşi.
Să trecem acum la poliţia colectivistă.
Să amintim că pe vremea d lor,Radu Mi-haiu şi Moruzi dovedirea crimelor era lucru secundar, şi că afară de funcţionarii care torturau pe inculpaţi şi apoi ’I spânzurau spre a simula sinuciderea (cum a fost caşul cu servitorul de la soţii Lozoveanu); afară de aceasta, bătăuşii ne snopeau pe strade, pe la întruniri, prin locuri publice. N’a uitat nimeni bătaea suferita de d nu Frunzescu, actual redactor la Lupta, bstaea lui Paras-chiv Nicolescu, spargerea capului administratorului de la Epoca, a d-lul Augustin de la România, chinuirea acuzaţilor din procesul Oroveanu.
Dar pe când noi pentru maltratările de astă zi am cerut darea în judecată a inculpaţilor, pe când guvernul actual a trimis înaintea curţel de Apel pe dd. Dimancea şi Davila, sub colectivişti se proceda alt fel.
Sub colectivişti Voinţa lua apărarea bătăuşilor, şi ’i boteza paclnicl cetăţeni, iar guvernul în loc să’l dea în judecată îl înainta în funcţiuni.
Voiţi să mergem mal departe? Bucuros 1
Vă desfidem să constataţi sub poliţia de astă-zl câ un singur act de dreptate s’a făcut în schimbul unu' bacşiş, că un singur re-fus la o cerere s’a făcut pentru că nu era însoţită de un bilet ipotecar.
Sub poliţia colectivistă toţi comercianţii vă vor aminti birul ce eraU nevoiţi să plătească unora din înalţi inspectori poliţieneşti spre a putea deschide o cârciumă, pentru a dobândi un paşaport, pentru a avea dreptul să pue o birje în circulaţie.
Aţi avut funcţionari plătiţi cu leafă lunară de pezevenghele Capitalei, aţi avut funcţionari Întreţinuţi de jefuitorii din capul caselor de joc, aţi avut inspectori care traficaU asupra mandatelor de arestare.
Iată poliţia colectivista, şicomerciul Capitalei ştie mai bine de cât or cine la ce sumă se urcâ contribuţia indirectă ce era nevoit să plătească instituţiunel poliţieneşti de sub domnia d lui Ion Brătianu.
RăU face dar Voinţa Naţională de râcâie pământul unde zace un cadavru In putrefac-ţiune.
Vrând ne vrând, ti simţim mirosul.
ÎMPERECHEREA M PLOESTI
Unirea între liberali-naţionall, disidenţi, socia'iştî-democraţl a’început să se traducă în fapte.
La alegerile consiliului judeţean de Prahova după ce grupul Grigorescu-Pătarlăgeanu a Înjurat până la miezul nopţei într’o întrunire publică pe grupul Stanian, care de asemeneaînjuraînaltă sală pe vecinii săi Grigorescu-Pâtărlă-geanu, a doua zi el s’au sărutat în bot parcă nici usturoii! nu mâncase, nici gura nu le mirosea.
Unirea s’a făcut dar acolo între toţi şi fără a ’şî da cel puţin osteneala de a să purica elementele, de a se lăsa la o parte poamele stricate, alegendu-se cele mal bune.
Să ajungem acum la resultat.
Iată ce ne telegraflază de acolo d. N. Garoflide.
REDACŢIEI ZIARULUI «EPOCA»
Bucureşti.
In faţa necaliflcabilel împerecheri deerl între acel ce s’aQ insultat reciproc aţâţi ani de la tribună şi prin presă, alegătorii col. II indignaţi şi-aU dat cuvântul de abţinere şi din 1500 alegători, singura listă depusă (a roşiilor) abia a întrunit 320 votanţi.
N. Garoflide.
Aşa dar, la Ploeştl, în cetatea cea mare a liberalilor, liberalii uniţi fără ca conservatorii să aibă vreme dea prinde de veste, n’au isbutit la colegiul I de cât cu o majoritate de doue-zeci de voturi.
Iar în ziua când s’a făcut lumina şi când liberalii-conservatori s’ad abţinut de la vot, amestecătura colectivistă n’a avut la colegiul al 2 a de cât 5)20 voturi din 1500 de alegători. O asemenea isbândă e o groaznică învingere,
www.dacoromanica.ro
2	EPQCA|~ 21 SEPTEMBRE
CRONICA
LA PORTITA
f
(Opt oare seara. A fost toată ziua o căldură îngrozitoare; toate casele a£i stat închise şi perdelele lăsate. Seara, s’a răcorit vremea, luna e plina, Voinţa Naţională şi Democraţia au scos două scăunele afara şi stau de vorbă la portiţă).
Voinţa Naţională. Bună seara Dumi-trano ! Ce mal faci ?
Democraţia. Sărut mâna ţaţo. Mor de cald. Am eşit niţel afară la portiţă numai In fustă şi In papuci ca se mă răcoresc.... Nenea Iancu e bine, sănătos ?
Voinţa Naţională. Sărut ochii, e bine. S’a dus la Fiorica. Dar Musu Protopo-pescu ce face?
Democraţia. Aşa şi aşa! Ştii d-ta ţaţo,
ca omul fără slujba.
Voinţa Naţională. Ah 1 Am uitat se’ţt spui.... Ştii că se desparte Conu Tudo-riţă Rosetti ?
Democraţia. Ei aşi! Fugi de acolo! Voinţa Naţională. Se n’am parte de Iancu dacă te miuţ. Şi de, ştii tu că la Iancu ţifl ca la ochii din cap....
Democraţia. Ei! Cui o spui 7 Nu ştih ed. Dar ce s’a întâmplat ?
Voinţa Naţională. Lucru vechiu ; Conu Tudoriţa a prins pe Carp cu Lascăr Catarg,u şi se zice că dă divorţ. Democraţia. Nu mă înebuni!
Voinţa Naţională. Să n’am parte de Iancu. Ştia istoria de la un nepot al med care s'a însurat cu fata odâiaşului de la Minister care are un văr prieten bun cu feciorul de la Conu Tudoriţâ.
Democraţia. Bată-te norocu ţaţo! toate le afli.
Voinţa Naţională. Stă! puiule, se ’ţi spui una şi mal nostimă. Acum s’a supărat Carp rău de tot şi se zice că nu vrea se mai auză de Tudoriţă. Face testament şi lasă toată avere lui nenea Iancu.
Democraţia. Sete auză Dumnezeu dar nu ’mi vine se crez.
Voinţa Naţională. Se n’apuc se văz zioa de mâine dacă minţ.... Se deaDum-nezed se n’am parte de Iancu, şi de, ştii cât ţin la Iancu.
Democraţia. Fugi de acelo ţaţo, nu te mai jura aşa.
Voinţa Naţională. Şi ştii tu afurisiţi ce sunt ciocoii; acum vrea se '1 pue sub epitropie pe Carp. Umblă se’l împace cu Conu Tudoriţă ca se’l ea averea din mâna.
Democraţia. Bată’i Dumnezedde ciocoii. Nu cunoşti pe nimeni la trebunall Voinţa Naţională. Cine ed ? ’I cunosc pe toţi. Lasă’i pe mine. Să n’am parte de Iancu.....
Democraţia. Ti! Fugi ţaţo! Nu te mal jura aşa.
Voinţa Naţională. Ba mă jur se crape Iancu pănâ mâine, dacă nu’l voi manca fripţi pe toţi.
Democraţia. Alt nod ce mal e ţaţo? Voinţa Naţională. O mie şi o sută. Maiorescu care e la şcoli a făcut una boacănă de tot la asii.. Voinescu poliţaiul s’a bătut cu inspectorii, cu ipistaţii.. Coana Safta, vecina noastră, a făcut doi
copii şi ’î a lepădat.Epistatul nostru
din mahala.... Evloghie.. . a tăiat pe nevastă-sa In bucăţele..
Democraţia. Taci ţaţo, ca ’ml vine răd....
Voinţa Naţională. Se n’am parte de Iancu dacă minţ....
Democraţia. Auled. A bâtut unu la biserica armenească.... Mă duc se mă culc.
Voinţa Naţională. Sărut ochii fetiţo ! Bonsoir!
Democraţia. Visuri plăcute... ma che-re, poftim şi pe la noi mâine seară ţaţo! Mai jucăm o conţină, luăm o cafeluţă... Stăm la taifas.
Voinţa Naţională. Complimente lui Musu Dumitrache.
Democraţia. Sărut mâna lui nenea Iancu.
>Iax.
DIN STRAINATÂTE
Sanatntcn Regelui Italiei
Ziarul «Le Matin» din Paris, primeşte de la un corespondent al său special următoarea depeşe telegrafică:
Roma 26 Septembre —Contraria afirma-ţiunilor ziarelor italiane, sunt dator a vă comunica că starea sănătăţel Regelui Hum-bert, este cât se poate de critică.
M. S. se găseşte în aceaşl stare în care se găsea Alfonso al XII două luni înaintea morţel sale.
Regele Humberto este ftisic în primul grad. In fie-care noapte, camardinerul Regelui, anume Pietro, e silit să alerge dupe unul din medici preferiţi.
La palat, s’ar părea că vecinie există dorinţa de a se consulta vre-o somitate nouă a corpului medical. Regele însă care nu are conştiinţă de starea în care se găseşte refuză. Tuşea a devenit continuă presentând şueratul caracteristic, făcând ast-fel a nu mal lăsa nici o îndoială despre gravitatea boalel.
M. S. va putea să trăiască încă cât-va timp graţie robustei sale constituţii, zilele sale însă sunt şi rămân numărate.
INFORMATIUNI
Alaltăeri seara un mare numer de cetăţeni alegători din culoarea de Galben, s’au întrunit în casele d-lui Varlam, membru al partidului liberal -conservator, şi au ales delegaţi pentru suburbii.
-s*-
«Voinţa Naţională»de erî spune câ timpurile ingerinţelorreacţionare au sosit şi ca proba despre aceasta ne aduce faptul refusului antreprenorului de la «Naţionala» da a mai da sala colectiviştilor.
In loc ca «V. Naţională» se acuse poliţia că a îndemnat pe antreprenorul de la «Naţionala» de a nu mai da sala lui partidului colectivist, ar face mai bine se acuze comitetul seu central care n’aplătit suma de 2500 lei ce datorează antreprenorului pentru chirie pene la Septembre.
De altmintrelea antreprenorul să-lei nu e nici de cum legat prin vre un contract cu colectiviştii.
Se vază acum cetăţenii cu ce minciuni şi cu ce calomnii umblă colectiviştii, pentru a acusa partidul li-beral-conservator.
«Ialomiţeanul» anunţă că d. Alex. Marghiloman îşi va pune candidatura la colegiul 1 de Cameră.
Pentru acest scop d-sa va merge la Călăraşi unde va vorbi la o întrunire publică ce se va ţine acolo Mercurea viitoare.
D. judecător de instrucţie Papp în ordonanţa sa definitivă nu va da în judecată de cât pe d-nil Simion Mi-hălescu şi Vasile Ilâdulescu.
Cercetările pentru a descoperi daca s’au comis abuzuri de d. Aristomeni Fotino, vor urma.
Itinerariul sosire! A. S. Rcgale Principele de Walles, a fost schimbat în urma unul nou ordin sosit eri seară din Sinaia, în modul următor :
Trenul special ceva aduce pe A. S. Regală va sosi in gara de Nord ia ora 9 şi 15 m.
M. S. Regele va sştepta la gară pe Augustul seu oaspete.
De la gara M. S. şi A. S. R. se vor sui într’o trăsură ă la Daamont trasă de 6 cai şi avend vizitii şi lacheii îmbracaţ' într’o livrea roşie.
Trăsura va fi precedată şi excor-tată de un escadron de gendarmi.
La ora 12 un mare dejun va fi dat la palatul Regal.
Seara la ora 5 şi 1/2 M. S. Regele şi A. S. Regală vor pleca la Sinaia.
Ziarul Lupta atribue unui redactor conservator o atirmatiune privitoare la d. Stef. Suţu, afirmaţiune care, dupe cât ne am informat aparţine unui reporter al nostru şi care nu poate angaja câtu şi de puţin redacţia noastră, căci printre redactorii care pot angaja ziarul, nu pot fi prenumăraţi reporteri.
Regretăm că acea apreciaţiune se ni se fi atribuit faţă mai ales cu a-micul nostru d. Stef. Suţu.
«-
A. S. Principele de Walles este însoţit de următoarele persoane :
D. generalWilson,adjutantal A.S. D. general Caidfrescel, ataşat militar al Angliei la Viena.
Sir White, ambasador al Angliei la Constantmopole.
Sir Lascelles, ministru Angliei la Bucureşti şi
D. Hooper, secretar al A. S.
-«B-
D. general Stef Faleoianu, şeful marelui Stat major este ataşat la persoana A. S. Ii. Principele de Walles. —
Aflăm câ d. Paraschivescu procuror işi a dat azi dimisia.
Eri a fost la Râmnieu-Serat alegerea colegiului al 2-a judeţean.
A reuşit lista favorabila guvernului cu 139 voturi contra 113 dobândite de lista d-lui Oroveanu.
-B-
M. S. Regele soseşte în capitală mâine Mercur! seara, la ora 5 şi 1/2.
M. S. va fi primită la gară de d-nii miniştri, de P. S S. Mitropolitul Primat; de ofiţerii superiori al garniso-nei şi înalţii funcţionari ai Statului.
Aseară doi cetăţeni paşnici colectivişti foarte indignaţi umblau prin mahalalele Bucureştiului provocând
pe acei cari n’&u opiniunl colectiviste.
Aceşti cetăţeni indignaţi, erau întovărăşiţi de Lipieru care’i conducea.
PROCESUL
FUNCŢIONARILOR M LA POLITIE
PENTRU BATAIA ŢIGANILOR
Şedinţa de la i9 Septembrie. (Urmare)
Ascultarea preveniţilor
I). Dimancea
Preşedintele. Sunteţi acusat ca cu o-casia cr,mei din Valea-Tânganulul a’ţi arestat pe nişte ţigani şi ca le aţi aplicat mal multe lovituri grave. Ce aveţi a respunde a’ţi lovit pe vre unul din ţigani ?
Dimancea. N’am aplicat nicî-o lovitura.
D. Dimancea face istoricul arestare! ţiganilor,arâtând ca aceştia au mărturisit crima din Valea Tanganului precum şi împrejurările în care au eomis’o.
D. Dimancea atrage atenţiunea Curţii asupra împrejurare! ca ascultând pe ţigani separat unul câte unul. deposiţiu-nile lor se concordau perfect.
Nu era o peripeţie a tâlhăriei, urmează d. D mancea, pe care să n'o fi descris ţiganii arestaţi lntrecându-se în a înşira detaliurile inedite ale acestei nenorocite afaceri.
Ajungând la sosirea la poliţie a d lui Horia Rosetti, spune câ acesta ’1 întreba ce sgomot era acela pe care îl auzia. Eu i respunsei câ e o femee nebună arestata care striga. Aceasta se poate constata, spune d. Dimancea, din mai multe acte care sunt dresate.
Preşedintele. Cum se porte atunci că Epureanu şi Grigoriu au declarat câ aţi bâtut ?
Dimancea. D. Epureanu a depus în contra mea din răsbunare, iar d. Grigoriu e un agent ordinar care face to tul pentru 20 lei.
Preşedintele. Dar actul medical şi le-siunile pe carele au suferit ţiganii? Dimancea. Poate s’ad bătut între eî. Preşedintele. Cum atunci au fost schingiuiţi’ sau bătuţi ţiganii ?
Dimancea. Nu ştiu.
Procuror general. A dat vre o palmă i la vre un ţigan d. Paraschivescu 7 Dimancea. Nu.
B.	Gănescu. D. Dimancea zice că n’a bătut, dar n’a dat nici-o palmă 7 Dimancea. Nu.
D-nu Davila
D nu Alexandru Davila. De ani 27, funcţionar la poliţie.
Spune câ a fost bolnav In ziua când d. Dimancea îi comunicase descoperirea hoţilor ; venind la poliţie d. Dimancea i-a spus că tâlhari din valea Tanganului sunt descoperiţi şi că e absoluta trebuinţă ca să meargă cine-va se aresteze mai mulţi ţigani de pe la binale unde aceştia lucrau; areslend pe mal mulţi, plecă acasa ca să se o-dihneascâ. Intorcându-se seara la biu-roul directorului, a asistat la interogatoriul ţiganilor luat de d. Paraschi-vescu.
D. Davila spune că n’a luat nicî-o parte nici la instrucţiune şi nici a dresat vre-un act.
Instrucţia preliminară o făcu d. director Dimancea şi inspectorul de servicii Ianolescu.
Pe timpul instrucţiei vine d. Horia Rosetti, care auzind un sgomot se a-dress la mine spunendu-mi câ cine se bate şi strigă aşa tare?
Eu, i-am răspuns, continuă d. Davila, că nu se bate nimeni şi că rău face d. Rosetti venind la poliţie cu a-tâta gălăgie.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(12)
YVALTER SCOTT
LOGODIŢI
SAU
CONETABILUL DE CHESTER
IV.
(Urmare)
îndată ce acel sunet de resbel să auzi, Berenger porunci arcaşilor să sloboadă segeţile lor, şi ostaşilor să înainteze sub ploaea de săgeţi, de lănci mici, de pietre ce gallezii aruncau în duşmanii lor îmbrăcaţi cu fer.
Bătrînit ostaşi a lui Raymond, Însufleţiţi de amintirea isbânzi’or de mal înainte, cu deplină încredere In dibăcia căpitanului lor, şi neştiind slăbi în faţa numărului cu mu't mal mare, ciocniră oastea galeză cu vitejia cedovedise-ră In atăle lupte. Frumos era de văzut o mică ceată de cavaleri dând năvală, cu penele fâlfăind pe coifuri, cu lăncele îndreptate înainte întrecând cu şease picioare capul fugarilor lor, cu pavezele atârnate de gât ca să poată cu mâna
stângă ocărmui calul, Înfăţişând un front nestrăbătut, şi înaintând din ce In ce mai aprig.
O asemenea ciocnire putea să înspăimânte nişte oameni aproape gol căci ast fel eraţi Galezil pe lângă Normanzi, îmbrăcaţi In camaşî de oţel; dar ea nu îngrozi pe urmaşii vechilor Bretoni ce să făleau de mult că merg cu pepturile goale, fără altă armură de cât cămaşa lor cea albă, în contra lâncelor şi spedelor ostaşilor, ca şi cum ar fi fost încredinţaţi că nu pot fi răniţi. Nu putură înse ţinea la cea întâi lovire, care le rupse rândurile, orl-cât de dese erau, şi care duse caii cel îmbrăcaţi în fer chiar pănâ în mijlocul oştire! lor, nu departe de nenorocita stemă căreia Raymon Berenger, credincios cuvîntului seu nesocotit, dăduse In acea zi tot folosul locului de luptă. Dară se înfrânserâ de pepturile normanzilor cum să înfrâog valurile de maiestosul vas ca să’i isbească apoi laturile şi să se întrunească la urma lui. Cu strigăte selbatece şi înspăi-mântoare, el Înconjurară pe |Raymond Berenger şi cu credincioşii lui soldaţi, şi atunci avu loc un mare măcel.
Cel mal vitezî resboinicl din ţara Galeză, să întruniseră de astă dată sub stema lui Gwenwyn. Săgeţile galezilor din Gwentland, tot atât de dibaci ca şi arcaşii normanzi, plouaâ pe coifurile so'daţi'or îmbrăcaţi In fer, şi lanoele mici a celor din Dehenbarth, a oăror vlrf era făcut de un oţel renumit
ca bunătate, isbead In cuirasele lor, şi chiar patrundeafl une ori prin ele.
Zadarnic micul număr de creaţi ce făceau parte din slaba oştire a lui Raymond, barbaţl cari, cel mal mulţi, stăpâneau fiefuri cu Îndatorire de slujbă osteşascâ, îşi cheltuira tot ce aveau In tolbe aruncându’şl săgeţile asupra întinsului frontal oştirelgaleze. Negreşit că fie-care din ea dădea lovitură de moarte, dar pentru a putea da un simţit ajutor cavaleriei, atunci desăvârşit învăluită din toate părţile, ar fi trebuit ca fie-care săgeată să poată culca la pămînt doue-zecl galezi. Aceştia Inse, în vremea acea, înfuriaţi de atâtea descărcări In contra lor, răspundeau şi el cu nenumărate săgeţi trase de arcaşii, lor, care luptau cu numărul pentru nepotrivirea dibăciei, şi se răzimau pe numeroase cete de oameni ce aruncad pietre cu proaşca şi lănci mici ; astfel câ arcaşii Normanzi care încercaseră de mal multe ori să se coboare de pe înălţimea unde erafl, pentru a slobozi pe Raymond şi cavaleria lui atrăgând pe duşmani în altă parte, erau în aşa împrejurări atât de nevoiţi să se apere pe el înşişi, câ nu mal putead să se gândească 1 * o asemine mişcare.
Printre aste toate, viteazul cavaler care, de la început, nu sperase de cât o moarte vrednică de laudă, îşi dădea toate silinţele pentru a o face foloase trăgând după el In prăpastie pe prinţul galez, autorul resbelulul. Să feri cu îngrijire de aş cheltui puterile lovind
cu nepăsare în dreapta şi’n stânga pe orl-cine ar întâlni ; dar isbind cu calul sed prin valurile de duşmani ce'l împresurau într’una, şi lăsând tovarăşilor sel sarcina de a se lupta cu turma de rând, îşi aruncă în aer strigătul de resbel, ş’o întinse drept la steama lui Gwenwyn, lângă care sta acel prinţ, întrunind ast-fel în acelaşi timp înda-torirele unul general de laudă şi a unul viteaz so'dat.
Cunoştinţa ce căpătase Raymond de firea galezilor, supuşi mişcărilor pornite a tuturor patimilor, II putea da speranţă câ o lovire cu isbândă îndreptată asupra acelui punct, şi urmata de moartea sau robirea prinţului şi de căderea stemei Iul, ar da loc la o îngrozire ce ar putea schimba mersul ca şi desperat a lucrurilor. Deci Imbârbăţi pe tovărăşii sel cu glasul şi cu pi:da — Dar şi Gwenwyn, tncunjurat de tot ce era mal viteaz şi mai nobil Intre luptători lui Să apără cu aceiaşi vioiciune. Bretonii ce erad răniţi şi câdead la pâmtnt, tot să luptau încă, şi agaţându-se de picioarele cailor Normanzi, nu'i lâsafl să înainteze, în vreme ce alţii ce-rcad cu suliţile pe unde să Impreunad cuirasele sold aţi lor, şi să sirguiad al resturna jos de pe cal, sau prin puterea braţilor, sad aninându'i cu a-cele căngi de fer sau cu topoare cu ascuţişele întoarse la vârf înlâuntru, arme ce erad proprie ţerilor galleze. Vail de cel ce cădea prin unul din aceste mijloace ; c»cl de îndată era înjunghiat
www.dacoromanica.ro
Atunci, spuue d. Davila, fiind ca sunt şi văr al d-lul Rosetti, mi-am permis tonul intim cu care am vorbit zicându-I «c’est mon systime».
D. Davila zice câ a fost tot-d’auna în contra bătăi şi ca probă aduce faptul ca voia să dea în judecată pe agentul Grigoriu, fiind că bătuse pe un a-restat.
Doctorul Alexianu spune câ ad fost bătuţi ţigani.
Dar ed sunt de vina? eu trebue să ştid cine s’a bâtut 7 Accentul franc al deposiţiunel d-lul Davila face o foarte bună impresie a-supra publicului.
D-nu Paraschivescu
Procurorul Paraschivescu. Povesteşte cum a fost trimis pe la valea Tanga-nulul pentru a descoperi pe autori tâlhăriei din valea Tanganului.
Venind la faptul arestârel ţiganilor, spune câ d. Beldiman Îl găsi pe stradă şi i-a anunţat prinderea t'ganilor ca autori ai tâlhăriei din valea Tanganului.
Am fost curios, urmează d. Paras-chivascu si am alergat la poliţie ca să văz pe tâ hari. Ajungend acolo, sm găsit tot personalul de la po ilie şi între aceştia şi pe d. Dimancea, care în-trebăndu-mă daca vread se văz pe ţigani şi respunzăndu-I afirmativ, un geandarm mi-a adus pe doi ţigani ca să le fac câte-va întrebări.
N’am stat la poliţie de cât 10 minute cel mult, zice d. Paraschivescu.
Rechisltoriul
D. Burada, procuror general, eere cuvtntul.
D. Procuror generaltncepe pledoaria sa spunând câ nu se va întinde a-supra detaliurilor afacerel, instrucţiunea el fiind deja luata înaintea curţii, într’un mod foarte clar.
Dar să povestesc mal întâi, zice d. Burada, cum am fost sesisaţl noi parchetul de această afacere.
Lipseam din oraş când am fost avi-sat de d. Prim-procuror că cu ocazia arestârel unor ţigani, ma: mulţi funcţionari de la poliţie ar fi torturat pe aceşti deţinuţi.
întors în grabă In Bucureşti,am chemat mal întâid pe ţigani şi am constatat de visu toate rănile ce suferiseră.
Dar ca mal multă probă pentru a-ceasta avem urmează d. Burada actul medical al d-lul Alexianu care constata toate torturile ce ad suferit ţiganii pe timpul arestârel lor.
D. Burada dă citire actului medical al d-lul Alexianu.
Dar apoi, urmează d. Burada, afară de aceste probe am avut mărturisirea d-lui Radulescu care mî-a povestit ororile de la poliţie după propria sa ex-presip, ororurî de care a fost îngrozit.
Mai avem mărturisile d-lui Epureanu, Grigoriu, mai avem mărturisirea d lui Horia Rosetti care confirmă tot ce ad zis ceî-l’alţl martori.
Cum nu eram să dau In judecată pe funcţionarii de la poliţie culpabili de aceste f pte când aveam atâtea mărturisiri, atâtea probe 7
Cum era să nu dau în judecată pe d. Paraschivescu, când aveam mărturisirea d-lor Râdulescu, Epureanu, şi Dimancea care toţi au zis câ d. Paraschivescu a dat palme ţiganilor.
Acum însă In urma probelor de ne-culpabilitate, mă felicit de acest resul-tat câ pot să cer punerea în afară de cau-sâ a d Iul Paraschivescu.
Dar lucrurile nu stau în acelaş fel şi cu probele î i contra d-lor Dimancea şi Davila.
D. Bur8da enumeră toate probele în contra d-lor Dimancea şi Davila, şi re-sumându-şl eminenta sa pledoarie, cere condamnarea culpabililor.
Amânarea
In urma pledoariei d lui Daniele-anu avocat al părţel civile, d. pre-
I de cuţitul lung şi cu vlrf ascuţit a galezilor, şi nu erad ertaţi de cât dacă prima lovitură era de moarte.
Acolo ajunsese lupta, şi ţinea de mal biue de jumătate de oră, când Berenger, departe ca de doue suliţl de stema Balaurulul-Alb, să aflară el şi Gwenwyn îndestul de aproape pentru a să putea sfida unul pe altul.
—	Intoarceta într’acoace, lup din Plinlimon, strigă Berenger, şi dă pept dacă îndrâsneştl, cu lovitura vitezil spede a unul cavaler 1 Raymond Berenger te dispreţueşte, pe tine şi stema ta I
—	Normand nemernic 1 răspunse Gwenwyn învârtind în jurul capului seu un buzdugan de o greutate neobicinuită şi însăngi rat de ,mal înainte, coiful tău nu va ocroti limba ta mincinoasă, şi astăzi chiar o voi da s'o mănânce corbii.
Raymond nu răspunse nimic, dar căută din nou s’ajungă penă la principe, care înainta spre el. Totuşi, înainte de a să putea sluji de armele lor unul contra altuia, un luptător galez, jertflndu se ca Romanii cari aveau să se lupta cu elefanţii Iul Pyrrhus, şi văzând câ armura care acoperea calul lui Berengerremânea neatinsă cu toate loviturele necurmate ce’l dădea, se furişa sub nobilul dobitoc, şi’I înfipse cuţitul săâ cel lung în pântece,
(Va urma)
EPOCA - 91 SEPTEMBRE
3
şedinţe a declarat câ amână procesul.
D. N. Blaremberg cere ca procesul se se judece cu orî-ce preţ azi. Curtea amână cauza pe Mercuri.
EXPOZIŢIA UNIVERSALA 1)E LA PARIS
COMITETUL NATIONAL ROMAN
Membrii Comitetului Naţional s’ad întrunit In seara de 17Septemnre In număr de30!a principele Gheorghe Bibes-cu, preşedintele Comitetului: Preşedintele face istoricul mersului întreprinderel din ziua când s’a dus la Paris pentru a face să se oprească In Expoziţie un teren pentru România.
După această espunere, adunarea trece la discuţia asupra mijloacelor ce trebue se se Întrebuinţeze pentru a se procura fondările necesare, In aşteptarea că guvernul va bine voi a urma altor puteri care, ne luând parte oficială la Expoziţia Universală, totuşi au dat subvenţii iniţiativei private.
S’au hotlrît următoarele mijloace : se se deschizâ o subscripţie publică, se se organiseze o loterie cu consim-ţemăntul guvernului.
se se dee serbări şi representaţiuni teatrale.
se se adreseze comunelor pentru a le ruga se contribue la opera de faţă.
Mai mulţi dintre membrii presenţî cerând ca subscripţia se înceapă de la membrii Comitetului, s'au deschis imediat o listă In care s’atl subscris suma de 10,500 franci.
Fie-care membru s’ad însărcinat a complecta câte o listă de subsrieri.
A doua cestiune de resolvit era orga-nisarea lucrărilor.
Adunarea aprobă un proect elaborat în această privinţă: Expoziţia va coprinde 8 secţiuni.
Sfârşind, Preşedintele spune că s’a adresat la toate persoanele care ar fi în stare se ofere un concurs folositor întreprindere!, şi aceasta fără deosebire de partid politic, opera In sine fiind execluisf naţională şi patriotică.
Pentru Comitetul Naţional.
Preşedinte: George liibescu.
Numele membrilor Comitetului care au subscris prima lista
mal multe întrebări pentru a stabili timpul când a fost samsar pe lângă Andronic, se sfârşeşte interogatoriul său.
Ştefan Vlădescu, face istoricul escrocheriei de care a fost victimă. A-cest istoric ţine mai mult de o oră. Nu ’l reproducem de oare-ce am mai relatat faptele In Epoca din 15 Aprilie când venise de întâia oară acest proces In naintea justiţiei.
Eu m’am m r&t foarte mult zice d-l. Viadescu când Andronic mi-a spus întâia oară câ dacă nu voi retrage pro cura ce am dat d-lui Fieva ca să mă apere şi nu voi da o petiţie că retrag plângerea In contra sa, atunci darea mea In judecată e hotărâtă.
— Auzi d-ta urmează d. Vlădescu ed păcălit şi eu d t judecăţii ? Ar fi fost a-tunci mai bine să dea In judecată toată p irtea civila şi să lase In libertate pe Andronic, (hilaritate) căci aşa s'a Întâmplat 1
Daca n’aşl fi fost eă păcălit cu o atâta suma, nici o dată n’aşi fi reclamat ca să viu ca alţii din partea civilă pentru a reclama şi a mă face ridicol Înaintea unei mulţime ca aceia de astâ-zi.
Ajungând la afacerea însu isulul cu Andronic, prevenitul Vlădescu repetă acusaţiumie sale In contra d-lui D. Mo-ruzi.
Procurorul. Te pul pe un teren falş de apărare, instrucţia n'a dovedit nimic In contra d-lui Moruzi. D -sa venise la Văcăreşti împreună cu parchetul ca să constate complicitatea d sale cu Andronic precum şi faptele acestuia.
Prevenitul Vlădescu. Tot ce spun este adevărat.
D. Vlădescu urmează cu povestirea escrocheriilor lui Andronic amestecând mereii şi pe d. Moruzi.
Procurorul. Da despre Theodorini ce ştu ?
Vlădescu. Andronic mi-a spus tot ce a făcut când ne aflam la Văcăreşti.
Andronic’mi povestea toate escrocheriile sale, ca să 'mi treacă de urât. ţll iritate).
Se sfârşeşte cu deposiţiunea lui Vlădescu.
FLTIME INFORMII
Prinţul Gr. Bibescu,		2000 1
D-nil Al. Crisoscoleu,		2000
«	Em. Hilel,	1000
«	M. A. Halfon,	1000
«	M. Papadopol	500
«	Gottereau	5C0
«	G. Em. Lahovari	500
«	A. Pluvier,	500
K	Em. Protopopescu-Pache,	500
«	M. Cerchez	500
«	Ioan Lahovari,	500
«	I. G. Cantacuzino	200
«	A. Vericeanu,	200
(C	Gr. Triandafil,	200
«	Al. Blaremberg,	100
a	Al. Florescu,	100
«	D-r. Clement,	100
«	Hommaire de Hell	100
	Total.	10,500
TRIBUL DE ILFOV SECŢIA A H A
AFACEREA
ANDRONIC-GHEREY & Comp
Şedinţa de la 20 Septembrie.
Şedinţa se deschide la ora 12.
D. Nicclae Fieva se Înfăţişează spre a apăra pe d. Vlădescu şi susţine pre-tentiele unora din partea civilă.
Tribunalul respinge cererea domnului procuror Voinescu Boldur de a se da mandat de arestare contra lui Andronic şi a altora preveniţi care nu s’aă presintat, pe motivul că tribunalul n’are dreptul să suspende liberarea pe cauţiune şi să dea mandat de aducere.
Ascultarea inculpaţilor
Niţă Borănescu face istoricul escrocheriilor lui Andronic, povestind toate împrejurările escrocheriilor acestea . precum şi partea care fără voe a luat şi el.
D-sa se plânge că toţi au vrut să lovească Intr’Insul şi ca In loc ca să fie el reclamant, dânsul este prevenit şi inculpat In aceste escrocherii.
Nici un reclamant nu vrea să spue adevărul, urmează prevenitul Borâ-nescu, căci toţi au fost amestecaţi In escrocheriile cu apa de aur a lut Andronic şi astâ-zi când s’adescoperit hoţul toţi posează In victime.
Prevenitul Borănescu comunică apoi toate suferinţele sale şi ale familiei sale din care cauză aQ şi murit doui copii ai săi.
— Ce credeţi, zice Borănescu, numai aceştia—aratând partea civila—ah fost Vicţiunele—sunt mulţi alţii pâr iţi dar nu vor să spue ca aii fost escrocaţi ? Apoi mulţi din acei care aă fost complici la escrocheriile Iul Andronic lipsesc. Prevenitul aduce ca exemplu pe Ghiţa Râdulescu care nu e dat In judecată.
După ce d, procuror Voinescu 'i pune
Comisarul Theodorini e chemat ca să depue.
Preşedintele. De unee al cunoscut pe Andronic ?
Theodorini. Nu l’am cunoscut nici de cum intim pe Andronic. Intr’o seară m'am pomenit ca vine procurorul cu mai mulţi agenţi ai poliţiei ca să facă o perchisiţie la Andronic acasă. Am mers şi eil cu ei. Nici o dată Insă n’am surprins pe Andronicln momentul când fabrica banu de aur.
Preşedintele. Cu toate acestea sunt martori contra d- a e ; e Ilie Constan-tinescu-Tabacu care te ah recunoscut ca erai d ta comisarul care l’al surprins când se afla la Andronic acasă.
Theodorini. Na e adevărat, am martori câ acest Lie Constintinescu a umblat o săptămână ca să afle cum eram, ce statură aveam şi alte amănunte.
Preşedintele. Dar Borănescu de ce te acuzi?
Teodorini. Las aceasta la aprecierea tribunalului, (ilaritate).
Prevet itul spune apoi cum a fost mutat din secţie In secţie, şi că tntr’o vreme urmărea pe Andronic ca să’l prinzâ.
Procurorul. De ce n’al spus la instrucţie câ ai urmănt pe Andronic?
D. Al. Lahovari, fost director al poliţii, spune câ ai fost mutat fiind că aveai rea purtare.
Sion Gherei. Neagă tot ce i se imputa, că a participat la diferite escrocherii împreună cu Andronic.
Escrocul neagă hoţia ce i se atribue că a făcut In detrimentul lui Ganciu Stoian.
Sion Gherei se apăra cu multă abili— tste In privinţa napoleonilor de aur ce | i s'au găsit. El spune câ poli aparţineau unui proprietar anume Goga.
Procurorul. De câte ori al fost condamnat începând de la 1862?
Sion Gherei. Am fost adus înaintea just ţiei de mai multe ori.
Procurorul. In anul 1862 al fost condamnat pentru furt d-> cai.
Sion Gherei. Dar am fost achitat de curte.
Procurorul. Ai fost condamnat In a-nul 1867 pentru un furt de ine e.
Sion Gherei. Aşa e. Dar tribunalul a greşit cond imnendu-mă.
Procurorul. Ai mal fost condamnat In ani 1877, 83, 85 şi 87 pentru escrocherie, pentru abus de Încredere.
Sion Gherei Nu răspunde imediat. După câte-va minute spune că a fost condamnat odată definitiv fiind că n’a putut să se presinte înaintea Curţii.
Procurorul. Cunoşti pe d. Wechhsler bsnch nil ?
Sion Gherei. Nu există un singur Wechsler bancher. Ştiu pe unWecs-ler care e zaraf.
Procurorul arată că S on Gherei a fost la Wechsler ca să ia po ii despre care e vorba.
Se sfArseştecn deposiţiunea acestuia. Ti(a Gherei. Neagă şi dânsa tot ce i se impută.
Partea civila.
Matei Constantinescu, povesteşte cum a fost escrocat de Androni: cu suma de 70 000 lei.
Amănuntele hoţiilor lui Andronic aşa cum le povesteşte reclamantul, atrag râsetele unanime prin modui naiv cum se pxprimâ.
Stoian Marinescu. A fost înşelat de Andronic caruia a fost recomandat de către Borănescu.
Borănescu a venit la mine ca să ’ml ar^ te o probă degrâd. I am d ti 6,300 lei.
Borănescu. Nu e adevărat. Spune mai bine ca ai dat aceşti bani ca Andronic să cumpere apă de aur. (rlsete).
Gheorghe Zisu a fost escrocat de Andronic cu 4000 lei.
La orele 4 1/2 se amână şedinţa pe mâne.
D. N. Blaramberg. dorind a apera pe dd. Davila şi Dimancea, a renunţat la călătoria ce era silit se facă ia laşi.
D. N. Blaramberg nu va părăsi Bucureşti de cât dupe terminarea procesului ce pledează.
X
Din 245 de candidaţi care s’au presentat la bacalaureat, au reuşit la proba în scris 205, căzend 40.
X
Aflăm cu plăcere că incidentul regretabil întâmplat eri între d-nii Tataranu şi Paraschivescu, în culoarele curţei de apel, s’a terminat prin bună înţelegere.
x
La ascultarea martorilor în procesul funcţionarilor poliţii inculpaţi pentru maltratare s’a întâmplat un incident pe care reporterul nostru l’a trecut cu vederea.
Dupe ce fostul inspector de poliţie Epureanu a terminat litania a-cusărilor sale, d. N. Blaramberg, a-peretorul inculpaţilor, a pus acestui domn urmetoarea întrebare:
—	Este adevărat că ai fost dat a-farâ din postul ce ocupai , şi câ eşti dat în judecată ?
—	Da.
—	Este adevărat că acum câte-va zile, înainte de a fi destituit, ce-ze idu-ţi informaţiuni asupra celor întâmplale la poliţie, n’au răspuns: Pe parola mea de onoare, sunt infame calomnii?
—	Aşa este, însă d. Blaramberg nu e nici judecător de instrucţie, nici curte ca se fiu nevoit se’i spui adeverulI
Lesue ’şi poate face cine-va idee de impresia ce a produs o asemenea mărturisire a unui funcţionar, schim-bendu şi declaraţia în 24 de ore.
Trebue se mai adaogam câ d-nu procuror general la rândul seu, când a vezut că Epureanu declară câ procurorul Paraschivescu n’a lovit pe nici unul din reclamanţi, l'a apos trofat cu vehemenţă zicendu-I :
—	Cum ? Nu’ml ai spus mie că d-nu Paraschivescu a tras chiar dânsul vre o doue palme ?
Epureanu răspunse cu cinism:
—	Nu e adevărat 1
Avem deci dovada despre sinceritatea şi cinstea acestui fost inspector poliţienesc.
X
Deschiderea cursurilor de la facultatea de medicina se va face în anul acesta în mod solemn.
D. ministru al cultelor şi instruc ţiei publice, va asista la această solemnitate.
X
A. S. Regală Principele de Walles va sosi cu un bastiment special la T.-Severin, unde va fi primit de d. P. Carp, ministru de externe, general Fâlcoyanu, ataşatspecial la persoana A. S. şi colonel Serge Voinescu prefectul poliţiei capitalei.
X
M S. Regele însoţit de Principele de Wied, a visitat eri lagărul de lângă Câmpina.
X
îndată dupe terminarea manevre lor ce se fac pe la diferitele corpuri de armat'-,d. general Barozzi, ministrul de resbel va începe o serie de inspecţiunî.
în mod colectiv, ceruse & se regula rescumperarea tolaşniţei viilor ce po3ed pe moşiile Statului.
ULTIMA ORA
AGEVTIA IIA VAS
Yienn, 2 Octombre. — «Gazeta oficiala» anunţa ca Împăratul a primit la 29 Septembre In audienţă specială pe d. Vacârescu care i-a remis scrisorile sale de creanţă.
Municli, 2 Octombre. — Respunzând discursului de bună venire al burg-maestrului, împăratul Germaniei a zis câ e fericit ca vede capitala unei ţări care a jucat un rol aşa de însemnat In istorie.
Wilhelm II speră că va avea puterea se cârmuiască destinele imperiului conform vederilor bunicului săfl.
Wilhelm II strânse In urma mâna burgmaestruluî.
Li sosirea sa la Castel, împăratul a fost salutat de regina mamă şi de toate principesele.
Musicele militare însoţite de purtători de torţi au executat mai multe bucăţi. Imnul naţional a fost aclamat cu entusiasm.
Wilhelm II şi principele-regent s’aii arătat de mai multe oh tn balcon şi au fost salutaţi cu frenesie de câtre mulţime.
Berlin, 2 Octomvre. — D. Geffken a declarat câ Frederic III i-a remis jurnalul pentru a-l publica peste trei luni după moartea sa.
Miskolez, (Ungaria) 2 Ocfombre. — Principele de Galles a telegrafiat împăratului spre a-î mulţumi pentru numirea sa ca proprietar al regimentului de husari ce se află in garnisoană la Miskolez.
împăratul i a respuns că e fericit că principele e mulţumit de regimentul său şi că acest regiment s’a arătat demn de a purta numele său.
BULETIN COMERCIAL
Gu ocazia Inaugurare! aducerei a-pei în cap tala se fac mari pregătiri în grădina Cişmegiu, unde se va săvârşi aceestâ solemnitate.
X
Mâne seară M rcuri colectiviştii se vor întruni în salonul de la Naţio nala pentru a fixa definitiv cari vor fi delegaţii colectivitaţei prin diferitele culori.
X
D. Teodor Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, s’a întors de la Iaşi.
X
D. G. Vernescu este aşteptat la noapte cu Fulgerul venind din Paris.
X
Citim în România libera :
Dispodţiunea luată de ministerul domeniilor, ca cererile de reseum-perarea otaşnitei v ii lor dupe moşiile Statului din jad. Mehedinţi, se nu fie aprobata de cât pe ziua d e I Aprilie 1888, urmând ca pentru anul curent se se plătească oteşniţa tot către arendaşi, acea disjOJiţiune s’a întirs. priutr’o nouă deeisiune ministerială, şi asupra tuturor viilor Ji care s’au făcut, siu se vcr face cereri de răscumpărare.
A'eistâ disposiţiune se va aplica | tn fie care an, pe viitor.
Ministerul domeniilor a decis dea-s'menea a se considera ca făcute în termenul legei, şi dar supuse la plata numai de 15 ori, în loc de 40 ori a otaşniţei anuale, şi cererile de res-cumpârare date ministerului dupe 12 Aprilie 1886, de către acei care,
www.dacoromanica.ro
Braila 30 Septembre.
S’a vândut:
Gr tiu. Săptămâna ce am percurs a fost semnalată prin o mai mare anima-ţiune. Am avut de Înregistrat o urcare de 25—30 bani la hectolitru, care urcase Insă nu s’a putut menţine din causa ofertelor abondante. Produsele cele noi ale Europei fiind vătămate şi de calitate inferioară, agricultorii sunt obligaţi a le desface pe preţurile zilei neputân-le conserva.
O amelioraţiune este sigură, câci trebuinţele Europei sunt cunoscute, ea însă nu este de prevăzut de cât pentru lunele Octombre, Noembre. Astă zi deja pieţele străine oferă pentru aceste e-poce 50—60 bani mal mult la hect. dar aceasta nu Însemnează o urcare serioasă, câci această diferenţă este compensată prin spese de magazinsgiu, dobânda banilor etc. Pentru a intra Intr’o perioadă mal activă trebue mal lntâiu să se epuiseze aprovizionările făcute de consumatorii pe preţurile actuale.
Depozitul nostru de astă-zi este de circa :
Heclolitre 1,200,000
El ar fl suficient pentru a favorisa scăderea, câci de şi transacţiunile sunt active, totuşi sosirile sunt atât de însemnate încât întrec vânzările zilnice.
In urma ploei atât aşteptată, sosirele vor înceta, câci agricultori vor păşi la facerea arăturilor şi semănaturilor deja întârziate.
Este dar de prevăzut că afară de mărfurile d^ja depuse la gări, alte sosiri Însemnate nu ne vor veni, tn cât depo-situl nostru se va micşora In mod sensibil.
Cotăm fr. 10 1/4—10 3/4 pentru libr. 58—59 1/2 cu 5 până 12 0/0 corpuri străine
» 12—12 1/2 » 60—61 grlnesuperioare.
In cursul săptămânel s’a văndut :
Heclolitre 236,000
Transacţiunile principale ati fost a-supra grânelor de mijloc, căci cele bune sunt rare şi se deţin de persoane care nu voesc a le ceda pe preţurile actuale.
Secara. Articol neglijat In scădere cu 50 bani la hect.
Cotăm fr. 6 20—6.60 pentru lb. 54 — 56 fr. 5.50-3.75 p. Ib. 51-52 fr. 7.20— 740 pentru St. Elena.
Vânzările săptămânel Hectol. 32 000
Depozitul............Hectol. 74,000
Porumb. In scădere cu 0.75. Recolta nouă a Americel de 40,000,000, hec-to itre mal mult de cât aceea anulu-trecut a provocat o mare de preciaţiul ne asupra acestui articol; o scădere ulterioară este dar de prevăzut.
S’a vândut lb. 591/2-60 cu fr. 7-70-7-80 preţuri neobţinabile astăzi.
Credem Insă câ porumburile vechi se vor menţine la preţurile actuale, căci vor fi cerute pentru a fi amestecate cu cele noi care încep deja a sosi.
!	Vânzări Hectolitri 15000
Depositul »	40,000
Orz.
Calm libr. 44—45 fr. 4-70—5
«	47—48 » 5-50-5-60,
comune fără faţă.
» 47—48 » 5-80-6 « albe.
» 50-52 » 7-50 8 » orzoaică « 52—54 » 9—10»excepţio-nale curate.
Vânzări Heclolitre 30.000 Deposit »	»	60000
Orez. Depositul din causa scumpe-tei magazii or. Preţu nominal fr. 7.70— fr. 8 de 100 klogr. fără cumpărători. Trasacţiunî nule.
Fasole. Comune fr. 161/2—fr. 17 de 100 klgr.
Superioarele lipsesc.
Navluri. Vapoare 5/6—5/9 fermi. Şlep. de 1000 kile Olteniţa fr.2.75 (
Giurgiu « 3.— ( slabi Turnu « 3.10 (
SINDICATUL
FAuramiii u. Luiitm
Prin ordonanţa d lui Jude Comisar din 5 Septembre, s’a amânat vânzarea averei mobile a falitului E. A. Lam-brinide, aflată în casa sa de locuinţă din strada Domnească, oraşul Galaţi, pentru ziua de 2 Octombre 1888.
Se încunoştiinţecCză dar toţi concu-curenţii, că licitaţiunea publică va începe de la 2 Octombre ora 9 a. m., la casa de locuinţă a falitului şi va continua până la totala desfacere a obiectelor puse în vânzare.
Averea se compune din: o galerie de tablouri cuprinzând 62 talourl, camere de culcare, saloane, sală de mâncare, serviciuri de masă, sticlărie şi argintărie, covoare, trăsuri, arme, două piane, candelabre, lustre, statue de marmură şi bronz, vinuri străine şi indigene şi florăria cuprinzând diferite oale de flori şi plante; detaliile să pot vedea în inventariul depus la Tribunal şi la sindicat.
Galatzi, 7 Septembre 1888.
Sindic G. C. Robescu
ne IMPUIDIAT de Ia Sf. Dumitru Ut mumnlfi I tn centrul oraşului un mare apartament compus de zece camere de stăpâni, patru camere pentru servitori, grajd, şopron, pimniţe, grădină, instala(iune de apă şi apăşi de gaz. A se adresa la d. I. M Fermo banchtr, No. 27 Strada Lipscani.	(920)
LA CONCURENTA
Vend mult si căstig pucin, avantagiu consumatorilor
C.T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR**
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club
kilo
Zahăr franţuzesc . .
Zahăr cubic.................•»
Cafea martinică cal. I .	»
Cafea rio calitatea II .	»
Lumânări Apollo ver. 560 gr. Lumânări de lux calitatea 1 Unt de lemn frances . . kilo Unt de lemn grecesc . .	»
Orez Turcesc................ »
Făina de Pesta calitatea I »
Făina de Pesta calitatea II » Macaroane de Italia cal. I »
Fidea de Italia calitatea I »
Măsline dulci................»
Ceai Companiei coloniale cutia Rom englezesc .... Litru VINURI DE MAS4 ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe
1 — 10 1 — 10 4— 3—20 1—65
1—	40
3—
2— -50 -60 -40
1—20
1—20
2-
4— 3-60
Vin negru de Nlcore.sti vechi de 4 an Litru fr. 1
Vin alb de Dragnsani vechi de 4 ani Litru fr. 1.
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
925)
PLRCHIE DETIRI bricate de d-
Mihailescu, depositO * general la Ioan Col. ţescu, Calea Victoriei vis-â-vis de Palat.
DoctoruTeTcLEIVIENT
s’a retntors în Capitală Consultaţiunl de la 5—6 1/2 ore seara. Strada Model No. 3.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTI NT A BA R BATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d'aşteptare pentru fiecare.
BÎ8
MiMREimmitILE
pentru învelit producte şi vagoane de transport prima qualitate la d-nu M Llitman Strada Lipscani 10.	(944j
4
EPOCA — 21 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB
613
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
G u. i' s u 1 Bucureşti
20 Septembre 1S88
5	O/'J Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0/0 Scrie. (uno. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	Q/0 Scris funo urbane 6 OjO Scrie. func. urbane Urbane S 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pene. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacta-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa foarte fermă
Cump. Vend.	
96 7:8	97 1/4
94	97
98 1/2	99 1/2
105 3/4 106	
96 3 4	97
105 1/2	106
100	iot
93 3 4	94 1/4
83	83 1/2
85 1/2	' 86
130	235
50	55
1040	1150
240	250
230	240
80	90
1 1/2	124
1 4/ 1 111,209	
2i8	
CASE DE mm
Ol firi II din Strada Rosetti No. 18, Sub. Staicu liAljLLEJ din causa de strămutare la ţarâ. Preţul moderat.
CASE DE l\Cllim\T
din Str. Clementei ji, şi locul din
CiSELE CU LOCUL LOR
Str. Biserica Amzet No. io.
A se adresa Strada Polona No. 8.
~ IOAN A. RHETOREDY
AVOCAT
a înfiinţat un biuroO de avocatura şi notariat Str.
) Academiei 29.
) Ore de consultaţiunl de la 8—10 şi seara de ' la 6-9.	919
din Câmpina cu gradi-_____________________ na mare şi pomi roditori, asemenea şi un loc cu două faţade cu o prăvălie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiica şi moştenitoare, Elena Burelly Ploeştl, Piaţa Unirel 1. 7jz
VILA LUTHEI1 SINAIA moaşa posiţie, camere
mobilate, cu luna şi cu ziua. Doritorii de a închiria s6 se adreseze la d. Ştefan Babeş, Hotel de Londra, Bucureşti.
500.000 FRANCI Adrcsati-ve pentnwceasta
lara inlarzicre prin scrisoate la Comptuarul Comercial, 557 Grande Itue deTeke, Constautinople, Turcia.
CASA DOBRICEANU
De închiriat wi \Onzare chiar de acum douC perecht
CASE DIN CALEA VICTORIEI 171
compuse fie-care din 7 camere de stăpâni, bucătărie, camera de servitori şi pivniţe; asemenea şi tunele de sub ambele case se închiriază aparte, precum şi apartamentele din curte.
De vlnzare
CASELE DIN STRADA C0METU 13
compnse din ii camere de stăpâni, bucătărie, spălătorie, camere de servitori, grajd, şopron de trasuri, pivniţa, douS grădini, curte spaţioasa. |
UNLOCSITUATPL SOSEA GROZĂVEŞTI
in apropiere de gara de Nord în mărime de 17 pogoane se vinde în total sad parţiial.
Doritorii de a lua cu chirie şi cumpera mobile de mal sus «c vor adreoa straila Cometu 13, sau Polona 75.	(9)2)
MTTHPUT’DT AT casadin Strada Polonă iii Un iii IA. I No. 104, compusă din 9 camere pentru Stauân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	723
CAMERE nerl?obi!a?'e d?. ţn"
riel No. 81.
chiriat cu luna în Calea Victo-
TVD ÎMPUTUTAT strada Berzit No- I22<
UH IR unim Ai Apartamentul de jos cu 8 camere, bucătărie, pivniţa, grajd şi şopron.
MOŞII DE MUT
DE VENME MOŞII STMTItt
situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. AvAnd puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăngâ fabricile ue gaz.
Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Uru-penski, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776
n« VDVftDE1 nou£ hectare vie şi obratie si -Uu lEillh lllU tuate pe dealul Oltului alături cu via Golescu de la Dragâşanl.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovişte.
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din dislr. Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrescu.
nr 1 Di VIi l T de la 23 Aprilie 1889 moşia UE A ULMI AI Lalosul şi DobricenI din judeţul Valcea pe cinci sau mal mulţi ani.
MOŞIA PARAimOIA proprietatea d-1 Va-
silc Mislescu, se vinde de veci cu condiţiunl foarte avantagioase. întinderea 1225 pogoane. Pământ bun, acarete şi gara pe moşie.
A se adresa pentru condiţiunl la d-nul avocat din Târgu-Jiului: (iheorglic Stoiccseu. (879)
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionali (Dacia-Bomdnia)
B uouresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-cs schimb de monezi
Cursul pe ziua de 20 Septembre 1888
	Cump.	Vinde
5 % Renta amortisabila	9G 3/4	97 51
5	% ,, româna perpetua 6	% Obligaţiuni de stat IConv.rur.l	9ti 99	9654 99 3/4
6 % „ C. F. R.		
5 % ,, Municipale	85	80
10 fr. , Casei pens. (300 L.l	230	235
7 % Scrisuri funciare rurale	1UG	106 3/4
5 %	96 %	9754
7 % „ ,, urbane	105	105 3/4
6 %	99	100
5 % ,,	9354	94
5 % ,. „ ,. laşi 3 % Obl. Serbesti cu prime	83 76	b4 •0
im. cu prime Buc. [î0 Ici] Losuri crucea roşie llaliane	45	50
	29	31
„ Otomane cu prime Losuri Basilica Bombau	50	56
	17	20
Act. Dacia-Komânia		
„ Soc. Naţionala		
„ Soc. de Constructiuni		
Aur contra argint sau bilete	150	190
Florini Wal. Anstrluc	2u8	210
Mărci germane	124	126
Bancnote francese	100	100%
,, italiane	99	100
,, Ruble hârtie	2C0	270
NB. Cursul este socotit in aur		
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
X
X
X
X
x<
STRADA BIStRIU IENEI No. 10, CASA BISERICEI OINTR’O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
X

§X#Xi
MARE DEPOSIT
DE
1IURIE PENTRU CONSTRUCŢII
Si GRINZI DE FER
= LEMNE PENTRU FOC =
M. L. MANOACH
No. 153 — Calea Griritei — No. 153
Staţiunea Tramvaiului	796
:xex.
x
X
X
X
CASA DE SANATATE
Bucureşti—41, Strada Teilor, 41—Bucureşti
Din nou reorganisatăşi arangiată tn modul cel mai complect, având angagiaţl pe cel mal distinşi medici din Capitală, casa este pusă în plăcuta posiţiune de a oa bolnavilor, cea mal deosebita îngrijire.
Primeşte în căutare bolnavi afectaţi de ori ce maladie;
Se paate esecuta ori-ca operaţie;
Se rac consultaţiunl medicale atât pentru bolnavii din capitală, cât şi pentru cel din provincie.
Se dau consultaţiunl în toate zilele între orele 12- 6 p.m. de că re d-nul Dr Drugescu, oare se află în permaneutâ In institut.
O moaşă fostă internă la institutul Maternitatea, este însărcinată cu căutarea boabdor de femei, precum şi a îngriji pe acelea care voesc a naşte în institut.
Aici se mal află un aparat de tratament special al sifilisului, precum şi o instalare complectă pentru hydoterapie. (908)_______________ Director, V. Lănţcscu
2, STB ADA LIPSCANI,
în faciu Dacanici d-lui Ni. loanid
CQ
PANZATilE SI LINGERIE
3 I.
Recomandă bogatul său Magasin cu tot felul de pânzeturi-Olandă de Rumburg, Belgia, Irlanda, Şervete, Mese, Prosoape, Madapolam de Austria, Franţa şi Englitera, Picheturl, Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lână etc., precum şi un mare asortiment de ruferie de Dame şi Bărbaţi. Broderie, Dentelle etc., etc.
gE3K3E3E5E=SE3l==3C=IFr Ifr.-qF=H=iF^f=st£)
l	-	Hi
li}	A APARUT DE SUB TIPAR
IN EDITURA
0 TIPOGRAFIEI C A R 0 L G 0 B L BUCURESCI H
m	14, STRADA DOAMNEI, 14	U!
.-li ANUARUL i
S-to
CQ
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI
SE PRIMEŞTE ALBITURI PENTRU BRODAT
(&
S38
BUCURESCIL0R
pe 1888-1889
PREŢUL 2 LEI.
ÎN5
N° 2, STRADA LIPSCANI, N°-2
în faci» Itncunici d-lui A. lounid
ANUNCIU
Sub-semnatul aduc la cunostinlza onor. public caţ (lin cauza dărâmării cladirel din Calea Victoriei No. 42 J bis, mam decis a vindecu preizuri eflirie in total sau -in parle, toate edecurile si mărfurile din restaurantul j meu, compuse din: vinuri albe, negre si lamâioase caj la 11,000 vedre, recoltele ariilor I88o până la cea dini urma; 200 vedre izuica, rom. cognac, cliampagne. di-î ferite liqueruri, rachiu de drojdie. Apoi mobilierul! compus din: mese. scaune, oglinzi, tesgnele, tocitoare,I canapele, dulapari, butoaie goale de vin, de diferite, mărimi, puţine, felinare, lămpi, sticlărie, farfurii, re-l cilon, servicii de masa. aramarie, fetze de mese, ser-! vete, servicii de uni-de-lemn ele.; asemenea am de j vânzare o pereche de cai vinetzi si unul galben, tra- j g sura, gabriole a, sânii, carulza, saca, cu toate celei necesare, o pompa cu lub de 35 metri, un vârtej de ri-1 ; (beat vase si inulle alte obiecte trebuincioase pentru! 1 birturi, cârciumi si menaj.	1
Doritorii sunt rugaizi a se adresa sub-semnatului unde j pot cumpera chiar dacum obiectele susmenţionate. 1 I. Paraschivescu,
818	Restaurator
Calea Victoriei No. 42 bis, lângă! Hotei de Englilera.

BICYCLES SI TRICYCLES
TUB COVENTM MACBIiMSF C“ L™
CAPITAL FRANCI 1,500,000
905
Furnisorii M. M. L. L. Imperatul Rusiei împărătesei Austriei Sultanului din Maroc Regelui din Siam Printzului de Walles.
PREMIU I
Paris, London,
Wicn, Liverpool,
Manchester,
Sydney, lîirnilng-
liam, Mclbourne ele. ele.
AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT W. STAADECKER, BUCUREŞTI, STRADA SMARDAN 8,
BORViZ DE REPAT
ui Dimaiui miu m uiaitia ii iciuHiRM
CEL Mai CURAT ALCALIC-aCID
Dupe părerea autorităţilor compeeDte apa minerala de «Il6pat» in-trcce prin composiliunea ei fericita precum si in urma conţinutului extraordinar de acid-caruonic nu numai loAe isvoarele minei ale de felul ei din Austro-Ungaria, ci şi multe altele din teri străine, recunoscute. în urma e/ectului lor minunat de cura ca cele mal renumite.
Apa minerală de «K6pat» Introdusa numai de vr’o câte-va luni, deja s’a dovedit ca medicament escelent Î11 contra conturbanlor de mistuire, în contra starei calarholtce ale stomacului si ale organelor respiratoare, în contra starei catarhalo-chronice ale besicei, lu contra nefra'gielor (mala-dielor rinichilor), iu contra af cliunei reumatismale-c hronice articulare si musculare, în contra convulsiunilor chronir.e ale inimei, în contra migrenei (durerea unei psrţt a capului), îu contra neroosilatei aşa numitei slabi-ciunei iritabile la ipocondrie si isterie; este un eiicaciu remediu salvator la slăbiciune şi impotenţa intestinelor şi favoriseaza secreţiunea materiilor maladioase prin iritarea, iudemnarea, animarea organelor celor matimportante de secreţiune îu corp. Un efect admirabil exerciteaza la secreţiunea udatului, pe care o sporeşte, şi are prin urmare valoarea diureticei celei mal miuunate.
Ca borviz, adtca băut cu vin s'a introdus de clasele cele mal distinse, care o beau cu plăcere şi o apreciaza iitnd un eminent alcalin-acid rece (	7 .4° C.) şi în urma gustului său pla.ut si susţinui piscănd pe limba
este o minunată băutură răcoritoare. In urma efectului blând ale sărurilor sale se poatebea zilnic faraa impune vr’o esenţială schimbare a dietei.
Amestecată cu vinuri acrişoare şi cu ceva zaliar formează un adevărat vin de şampanie, cu zeamă de smeurâ sau lămâiă şi ceva zahăr dă o limonada prea plăcută şi musoasâ.
«liorvizul de a&pat» se găseşte în Bucureşti la dd. Gustav Rietz la «Steagul Alb», Strada Carol No. 60 precum şi la magazinurile cu ape minerale.
Pentru respândirea acestei minunate ape s'a luat măsuri d’a fi pusă în vănzare Lot-d’a-una proaspătă şi cu preţurile cele mal scăzute.
Depositul general de export G. G ie.se!
(889)
Braşov (l'ransilvania)

ANUNCIU
Se face cunoscut spre stiinta generala ca în zilele de 17 si 18Septembre anul curent se va tine licitaţie in cancelaria Epitropiei din Iaşi, pentru venza• ea din padurele Casei a parchete’or destinate esploatarei pe un period de doi ani 1888—1S90, si aratate in tabloul ce urmeaza. — Condiliunele de vânzare si esploatare se pot vedea in ori ce zi la cancelaria Epilropii din Iaşi.
TABLOU
de parchetele de pădure ce sunt a se vinde spre esploatare pe un period
de doi ani 1888—181Î0
corent 1	Numirea PADUREl	Numireamo siei pe care se afla situata padurea	JUDEŢUL	No. parchetelor sau arborilor ce sunt a se vinde din lie care pădure		ESENTFiLE
				No. | No. de ar-parcheteior hori bătrâni		
llOnceşlil 2lUnţeşti1 3tChi(cani 4IRoşieşti 5|Popricani GlResboeni		Onceştiî Unţeştil Chiţcani Itosieşti Popricani jVulpâşeştl	Vaslui j Tutova Idem Fălciu iaşi Neamţu	I I, II, I, II, I, II, I, II,	8 	 ( Ulm, frasin j jugastru etc — tGârneaţa IGârneaţB JStP)aru! 579 Jst-j-irul ol~ > lTag, carpen • aşi mestacan	
No. 4761.
Suprafacia
parchetelor
7191
659(
8737
2403
4129
1286
Gh. Vas
Garanţi»
provisorie
Lei B-
1000
800 500 130 J 700 300
liu
rt: malul
MAREI-NEGRE
PE MALUL
MAREI - NEGRE
HOTEL CAROL I
STAGIUNEA BĂILOR DE MARE
SCHIMBAREA DIRECTIUNEI
Direcţiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din nou in mod ENGLEZ. — Visitatorii găsesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GĂSESC IN HOTEL
Pentru mai mulle desluşiri a se adresa către
GKrantu.1 hotelului 33. JERIS.
(830)	Hotel Carol I, Constantza.
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani IVo. 15 bis
BUCURE9TI
Curs pe ziua de 20 Septembre
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Fonduri drstat român Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5% Renta rom. rur. conv. 6% Oblig, de stal C. F. R.6% idem idem 5% împrumut Stern 1864 7% Imnrum. Openiieim 1866 8% Agio	1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. l Oct. 1 Mai 1 Noem. 1 lan, 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	96	% 97 9» 3/4 2
împrumut, deorase		
lmpr. oraş. Bncur. 5% idem din 1884 5% lm.or.Buc.cu primelozfr. 20	1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem.	8554 9454 50
Valori divrr-te Creditai fonclar rural 7% idem idem 5% Cred. func. ur. din Buc- 7% idem idem 6% idem idem 5% Cred. func. ur. din iaşi 5% Obl.cas. pensiun. fr.300 10	1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai 1 Noem.	106 96% 105 100 9354 82 3/4 235
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNL
vis-ă-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leMinatate sl soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pănza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDamesiDomnide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lăna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Troiisouri complecte pentru fldantatl. Layettes si Troiisouri pentru copii. Trousonrl pentru pensionate, oteluri si restanrantnrl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAL06U NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE t EHERK.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-ă-vis de librăria Socec
535
Tipografia Ziarului,, Epooa"
Tipărit cu cerneai» Ch. LorUleux-Cie Paris
Gtirant reaponaabil V. P. Gheorghlu.
www.dacoromanica.ro